1. Arhitectii folosesc diferite tipuri de linii pentru diferite scopuri, insa cea mai specifica linie folosita de acesta este cea in care inceputul si sfarsitul ei sunt accentuate. Acest fapt ancoreaza linia de pagina si ofera siguranta si forta. Daca liniile "se dizolva" catre extreme desenele devin sarace si vagi. Pentru a te deprinde cu liniile puternice, obisnuieste-te sa faci un mic puctulet la inceputul si sfarsitul acesteia.Intersecteaza usor liniile la colturi pentru a le evita colturile rotunjite.Cand schitezi, nu folosi liniile "scamoase", pentru ca acestea vor deveni vagi.2. Figura este elementul sau forma asezata pe hartie, pe cand fondul este spatiul hartiei.3. Teoria figura-fond sustine ca spatiul rezultat in urma plasarii obiectelor/figurilor ar trebui luat in considerare in aceeasi masura ca acestea. 4. Elementele sau spatiile pot fi sugerate/evocate, chiar daca nu sunt conturate explicit. 5. Teoria plin-gol este echivalentul tridimensional al teoriei figura-fond. Sustine ca spatiile definite de prezenta unor solide sunt la fel de importante, daca nu chiar mai importante decat plinurile. Un spatiu tridimensional este considerat pozitiv daca are o forma sau niste limite definite. Spatiile pozitive pot fi sugerate/definite de: puncte, linii, planuri, solide, copaci, limite de cladire, coloane, pereti, planuri inclinate etc.6. Ne miscam prin spatii negative si construim/locuim in spatii pozitive. Formele si calitatea spatiului arhitectural influenteaza in mare masura experienta si comportamentul uman pentru ca locuim spatiile mediului construit si nu obiectul, peretii, acoperisul si structura ce genereaza de altfel acel spatiu. Spatiile pozitive sunt aproape intotdeauna preferate de comunitate. Cele negative (reziduale) induc miscarea mai curand decat constructia. 7. Cladirea amplasata in afara mediului urban reprezinta obiecte in spatiu, cladirea urbana este de cele mai multe ori ordonator al spatiului. In zilele noastre, eforturile se concentreaza asupra formei, exteriorul fiind de multe ori neglijat. Aceste spatii "reziduale" devin astfel spatii negative. Cladirea in spatiul urban este de multe ori proiectata sub semnul unor presupuneri contradictorii: forma in sine a cladirii poate fi subordonata formei spatiului public, mergand pana la incat unele cladiri urbane sunt literalmente "deformate" pentru a primi piete, curti si agore si sa contribuie la asa-numitele spatii pozitive/ transformand astfel aceste "goluri" in spatii pozitive. 8. "Arhitectura este crearea gandita a unui spatiu" - Louis Kahn9. Sensul spatiului. In sens literar, genius loci reprezinta un loc genial. Este folosit pentru a descrie locuri ce devin profund memorabile pentru experienta arhitecturala si calitatea spatiului. 10. Experimentarea/trairea unui spatiu arhitectural este puternic influentata de patrunderea in acel spatiu. Un spatiu inalt, luminat va fi amplificat de prezenta unui spatiu adiacent mai scund si mai slab luminat. Un spatiu sacru sau un monument isi poate imbogati semnificatia daca este plasat la sfarsitul unei succesiuni de spatii subordonate. O camera orientata catre sud va putea fi sustinuta de prezenta mai multor spatii orientate catre nord. 11. Foloseste conceptul de "Provocare/dezmintirea/negarea si rasplata" pentru a imbogati parcursul arhitectural.Cand le miscam printre cladiri tindem sa facem conexiuni intre indicii/detalii vazute in imprejurimi si nevoile si asteptarile noastre. Satisfactia si intensitatea experientei noastre este rezultatul modului prin care realizam aceste conexiuni/Rezultatul modului prin care realizam aceste conexiuni poate face experienta noastra mai intensa si mai multumitoare. "-" poate contribui la dobandirea unei experiente bogate. In planificarea prezentarii porneste prin a le expune utilizatorilor o imagine a obiectului final, apoi ascunde un moment aceasta imagine continuand expunerea. Arata din nou obiectul, de data aceasta din alt unghi si dezvaluind un detaliu interesant. Mergand tot asa, vei face parcursul mult mai interesant si obiectivul mai prolific. 12. Proiectarea unui spatiu arhitectural ar trebui sa gazduiasca un anume program, cu o anumita experienta spatiala specifica si cu o intentie clara. Nu porni in proiectare decat dupa ce ai investigat in amanunt programul pentru a afla caracteristicile posibilelor activitati. Incearca sa prevezi cat mai multe asemenea situatii si experiente, pentru ca arhitectura pe care o crezi sa le poata cuprinde si stimula.13. Proiectarea/planificarea spatiului este actiunea de a organiza si aranja spatiile pentru a gazdui nevoi functionale. Rezolvarea functionala este o abilitate cruciala a arhitectului, insa nu este unicul lucru care il preocupa. De asemenea el este implicat in incercarea de a oferi semnificatie sitului si cladirilor sale. In cazul unei cladiri de birouri, un simplu "rezolvator"/proiectant de spatii va estima amprentele fiecarui spatiu din punct de vedere functional, insa un arhitect va lua in cosiderare tipurile de activitati, sensul acestora si importanta in societate. Un simplu "rezolvator" va asigura necesarul de spatii pentru diverse activitati, insa arhitectul este cel care insufla aceste spatii cu sarcasm, bogatie, veselie, frumusete sau ironie. 14. Arhitectura incepe cu o idee. Solutiile cu adevarat bune nu sunt doar rezolvarile interesante din punctul de vedere al formei, ci sunt cele alimentate de idei subtile. O idee este un fel de cadru ce ajuta la organizarea/structurarea, intelegerea si insuflarea cu semnificatie a informatiei si factorilor externi. Fara a fundamenta cladirile cu aceste idei, arhitectii sunt doar simpli "rezolvatori" de spatii. Planificarea spatiala decorata nu este arhitectura. Arhitectura este sensibilitate dizolvata in intreg. 15.16.17. Cu cat o idee de design este mai specifica cu cat reusita este mai mare. Efortul de a multumi pe toata lumea sfarseste prin a nu multumi pe nimeni. Integrand in procesul creatiei o observatie specifica, o afirmatie usturatore, un punct de vedere ironic, o conexiune inteligenta, un argument politic sau un crez deosebit, te va ajuta sa realizezi medii in care ceilalti sa se poata identifica mai usor, in modul lor propriu. (Creeaza o rampa de scara avand in minte ziua in care o mireasa va cobori nervoasa. Modeleaza o fereastra astfel incat sa "inramezi" copacul din fata intr-o zi perfecta de toamna...) Proiectand in acest mod nu va limita felurile in care oamenii vor utiliza si intelege cladirile. Le va da posibilitatea sa aduca propriile interpretari si subtilitati cu ei. 18. Orice solutie de design ar trebui justificata prin cel putin doua moduri. Scopul principal al unei scari este de a conecta niveluri diferite, insa este astfel proiectata ca sa fie si punct de intalnire, un element sculpturalsau un mijloc de orientare a fluxurilor intr-o cladire. O fereastra poate "inrama"/dezvalui o priveliste, scalda un perete in lumina, orinta privitorul catre un peisaj, exprima grosimea peretelui, descrie sistemul structural al fatadei si face seama de vreo eventuala relatie cu un alt element arhitectural. O colonada poate oferi reazem, defini un portic sau o cale de urmat sau un element ritmat/ordonator ce echilibreaza o dispunere neregulata a unor elemente inconjuratoare. 19.Deseneaza tinand cont de ierarhie/ Stabileste-ti prioritatile cand desenezi! Indiferent ce desenezi, niciodata nu detalia 100%. Porneste de la cele mai generale elemente ale compozitiei, trecand treptat la detaliile sale specifice. Foloseste linii de constructie vizibile si verificari regulate pentru a obtine proportia si pozitia, precum si relatiile corecte dintre elementele pe care le desenezi. Abia cand vei obtine o imagine schematica relativ corecta poti trece la un grad de detaliere mai ridicat. Evalueaza-ti permanent rezultatul, facand intotdeauna modificari detaliilor in relatie cu intreg desenul. 20. Inginerii sunt preocupati de lucrurile/obiectele fizice ca atare. Arhitectii sunt preocupati in mod direct de interfata pe care aceste obiecte o au asupra oamenilor.21. Arhitectul stie cate un lucru despre toate, pe cand inginerul stie toate despre un singur lucru. Arhitectul nu se poate specializa. El este mai degraba un dirijor conduce o simfonie, in locul unui artist care poate canta la toate instrumentele. Ca practicant, arhitectul conduce o echipa de specialisti: ingineri, diversi designeri, constructori etc. De obicei acestia se completeaza profesional. Arhitectul ar trebui sa stie suficient astfel incat sa poata negocia intre propriile deziderate competitive si nevoile clientului mentinand in acelasi timp intreg proiectul pe picioare. 22. Cum sa ai un scris de mana arhitectural. Pretuieste intai de toate lizibilitatea si constanta. Foloseste linii de constructie pentru a asigura uniformitatea. Accentueaza putin inceputul si sfarsitul fiecarei linii si suprapune-le la intersectii. Fiecare linie orizontala trebuie sa fie usor ascendenta. In caz contrar, literele devin ostenite/demodate. Rotunjirea poate fi inspirata din forma baloanelor. Precum literele si spatiile dintre ele sunt importante.23. Realitatea poate implica fie subiectivitate, in cazul in care omul se poate identifica cu ea, fie obiectivitate, in cazul in care omul se poate detasa de aceasta. Cetatenii culturii moderne tind sa pretuiasca mai mult punctul de vedere obiectiv, insa ambele feluri de implicare sunt esentiale pentru crearea si intelegerea arhitecturii. 24. Stiinta lucreaza cu parti, bucati si fragmente de lucruri in care continuitatea/durabilitatea/permanenta se banuieste, pe cand artistul lucreaza doar cu durabilitatea lucrurilor banuind partile, bucatile si fragmentele.25.26.27.Idei delicate linii delicate, idei puternice linii puternice. Markerul, carbunele, pastelul, creionul colorat etc sunt instrumente pretioase in conturarea unui concept la inceputul procesului proiectarii. Prin natura lor, incurajeaza la o gandire vasta. Tusul si markerul subtire devin utile cu cat conceptul se apropie mai mult de solutie, pentru desenarea variantelor de planuri. Desenele elaborate pot exprima nuante si subtilitati. Cand este utilizat ca un instrument in proiectare, computerul mai degraba poate ajuta la generarea nesfarsita de posibilitati decat sa favorizeze o mai profunda intelegere a problemei de proiectare in curs de rezolvare. 28. Unui designer bun nu ii este frica sa renunte la o idee buna. O idee buna nu trebuie neaparat sa apartina cladirii pe care doresti sa o proiectezi. Speculeaza fiecare idee, strafulgerare, cugetare aleatorie, observatie, sugestie. In proiectare, scopul este obtinerea unui tot unitar si nu integrarea caracteristicilor cele mai bine, ce pot risca sa nu fie compatibile intre ele. 29. Cea mai importanta si dificila abilitate pe care arhitectul trebuie sa o castige este sa fie mai preocupat de procesul creatiei decat de produsul final. Cea mai importanta concluzie la care trebuie sa ajunga arhitectul este sa realizeze ca procesul creatiei este mai presus de produsul final. Aceasta consta in: incercarea de a intelege problemele inainte de a oferi orice solutie, abordarea in acelasi timp/in paralel a mai multor aspecte, decat a gasi solutii fiecaruia pe rand, constientizarea faptului ca deciziile luate in cadrul procesului creatiei vor duce sau nu la solutia finala, abilitatea de a realiza cand o idee/decizie ar trebui pastrata sau parasita, lucrarea in paralel atat la nivel de ansamblu cat si de detaliu, deoarece acestea se influenteaza reciproc, continua punere la indoiala a proiectului indiferent de cat de aproape de rezultat/solutie s-a ajuns.30. O cladire adecvata se va dezvolta firesc, logic si poetic in ciuda tuturor imprejurarilor. 31. Cel mai pretios lucru invatat in atelier este continua imbogatire/cizelare a procesului creatiei.34. Mai curand contureaza/sugereaza o priveliste decat sa o prezinti. Prin conturarea, filtrarea sau chiar mascarea intr-un mod discret a unei privelisti poate duce la trairi/experimentari mai interesante/captivante. Acestea se pot realiza lucrand atent cu forma, marimea si pozitia ferestrelor in functie de peisaj si trairile spatiului.35.36. Desenele cu umbre si lumini starnesc emotie mult mai mult decat cele de linie.37. Orice calitate estetica este intensificata prin punerea in contrast pentru a scoate in evidenta anumite caracteristici.38. Punctele cardinale pot Est: voiciune, inocenta, prospetime. Sud: activitate, claritate, simplitate. Vest: intelepciune, experienta, intrebare. Nord:maturitate, acceptare, moarte. Prin aceste asocieri poti sa decizi dispunerea diferitelor functiuni si spatii in cladire. (example: capela mortuara, sala de conferinte, cresa)39. Compozitiile statice sunt de obicei simetrice si sugereazastabilitae, putere, autoritate, continuitate. 40. O compozitie dinamica incurajeaza la explorare si este de obicei asimetrica. Sugereaza activitate, flexibilitate, flux, conflict si voiciune.41. Pentru a crea o compozitie dinamica, incepe printr-un gest puternic. Acesta poate fi pus in contrast cu alte elemente, continuand pana la obtinerea mai multor astfel de opozitii (ce se diferentiaza prin cel putin 2 caracteristici. ex: marime, directie)42.43. Planurile, sectiunile si fatadele pot fi rezolvate similar/folosind reguli compozitiilor bidimensionale sau tridimensionale. Acest fapt sporeste atentia acordata formei si spatiului si incurajeaza intrebari ca: Compozitia este echilibrata? Exista vreun dezacord? Mixitatea de elemente de diferite texturi si marimi poate oferi diferite imagini in functie de distanta de la care privim? Pare ca anumite parti ar fi neglijate?44. Teoria culorilor45.Simplitatea studiata/indusa este o perspectiva superioara asupra realitatii. Este rezultata din abilitatea de a sintetiza/sustrage diagrame clare din alcatuiri complexe. Recunoasterea de modele este o abilitate definitorie a arhitectului, ce trebuie sa creeze cladiri cat se poate de organizate, in ciuda tuturor consideratiilor, oricat de vagi ar fi acestea. 46. Creaza bogatie arhitecturala prin simplitate indusa sau compunere de volume simple si evita aglomerarile si complexitatea nejustificata. Chiar daca din punct de vedere estetic se urmareste minimalismul sau complexitatea, parcursul misterios sau clar, spatiile austere sau luxoase, o cladire este in esenta un lucru deosebit de ordonat/organizat. 47. Datorita faptului ca patratul este in mod inerent o forma nondinamica, nu va induce niciodata miscare. De aceea, traseele unui plan patrat pot fi uneori dificil de realizat. Dreptunghiurile, semicercurile, coturile, unghiurile incurajeaza atat miscarea, cat si intalnirea si locuirea.48. Daca nu iti poti exprima ideile in termeni usor de inteles, inseamna ca nu iti cunosti subiectul indeajuns de bine. Profesionistii isi cunosc exact domeniul/subiectul vor stii intotdeauna sa isi comunice cunostintele intr-un limbaj accesibil.49. Altitudinea, unghiul si culoarea luminii solare variaza in functie de orientare si momentul zilei. Lumina de la nord este difuza, slaba, usor gri si nu lasa umbre. La est lumina este galbena-gri si determina umbre lungi. La sud lumina este foarte puternica si de aceea constrastul este maxim. Lumina de la vest este galbena-portocalie/induce un colorit cald. 50.51. Frumusetea se datoreaza mai ales relatiei armonioase dintre elemente, decat elementelor insele. Succesul estetic se realizeaza prin dialogul dintre componente.52. Echilibrul este inerent in cazul unei compozitii simetrice. Compozitia asimetrica echilibrata este produsul unei mult mai complexe si sofisticate intelegeri. 53. O cladire realizata corect dezvaluie diferite imagini, in functie de distanta de la care este privita.54.Formele geometrice sunt inzestrate cu calitati dinamice care ne influenteaza perceptia si experimentarea spatiului construit. Spatiile dreptunghiulare determina o directie (longitudinala). Un spatiu circular determina un infinit de directii (radiale) si se raporteaza echivalent vecinatatii. De aceea poate constitui un punct focalizator in peisaj/mediu.55. Cea mai buna plasare a unei circulatii printr-o camera este traversand-o direct, cat mai aproape de un perete transversal. Acest lucru permite utilizatorilor sa nu fie deranjati de trafic, dar si rezolvarea dispunerii mobilei intr-un mod cat mai confortabil.57. O prezentare orala eficienta porneste de la general si continua catre cele mai specifice detalii. 58. Proportiile unei cladiri rezida din modul in care aceasta a fost gandita. In arhitectura traditionala deschiderile structurale sunt mai mici si golurile inguste si inalte. Aceasta se datora dimensiunilor limitate are buiandrugilor, cat si constrangerilor legate de materialul, modul de fabricare si transportul acestora. De aceea se apela la marirea inaltimii, pentru a obtine goluri mai mari. In cazul arhitecturii moderne deschiderile sunt mai mari si ferestrele dezvoltate pe orizontala. Odata cu aparitia otelului si betonului armat ferestrele pot avea practic orice proportie, insa, pentru a constrasta cu cele traditionale se apeleaza mai des la o rezolvare pe orizontala. 59. Arhitectura traditionala foloseste peretii exteriori pentru preluarea tuturor eforturilor (din plansee, acoperis si pereti). Cele mai multe cladiri moderne (si contemporane) sunt realizate din cadre de otel (stalpi si grinzi) care transfera eforturile in fundatie. Peretii exteriori sunt atasati si sustinuti de acest sistem-cadru, servind, astfel, la protectia impotriva conditiilor meteorologice. 60. Arhitectura traditionala este alcatuita din 3 registre. Registrul inferior este realizat astfel incat sa exprime suportul din punct de vedere structural al etajelor/registrelor superioare, precum si transferul incarcarilor acestora catre fundatii. De obicei, un registru inferior din caramida va fi bosat, pentru a sugera masivitate. Registru superior este terminat printr-o coroana sau capat simbolic care sa contureze pe cer spiritul sau functiunea cladirii.64. Prin dispunerea stalpilor, spatiilor sau peretilor avand ca sursa doar reviste de arhitectura la moda nu constituie decat o justificare sterila a procesului de proiectare. Motive mai intemeiate sunt: obtinerea unui spatiu de intalnire, evidetierea unei intrari, sublinierea unui ax de circulatie, crearea/deschiderea unui culoar, scoaterea in evidenta a unui monument, ajustand geometria unei strazi etc. 65. Intotdeauna deseneaza structura in planuri, inca de la inceputul procesului de proiectare. Acest lucru ajuta la organizarea functiunii/programului, incurajeaza gandirea realista a cladirii si ofera un control in rezolvarea structurala. Arhitectul trebuie sa stapaneasca structura, pentru a nu i se impune de catre inginerul structurist rezolvari inadecvate/nedorite. Dispunerea stalpilor si stabilirea deschiderilor se stabilesc in functie de unitate vizuala dar si de eficienta economica. O structura din lemn poate admite un maxim de 4-5 m deschidere, o structura din beton armat sau otel 10-15 m, iar o structura speciala care sa adaposteasca sali sau scene ajunge si la 30 m.