101 Idei Dezvoltare Personala Florin Rosoga 2.0

Redactor: Lia Decei

Tehnoredactare computerizată: Jora

Grece a Coperta: Walter Riess

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

RÂDULESCU, CAMELIA

Gramatica limbii spaniole / Camelia Rădulescu, Flavia

Sima. - Bucureşti: Corint, 2008

Bibliogr.

ISBN 978-973-135-246-6 I.

Sima, Flavia

811.134.2'36(075.8)

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT

ISBN 987-973-135-246-6

% 'upnns

Cuvânt înainte ................................. 7

1. FONETICA ŞI ORTOGRAFIE... 9

ELEMENTE DE FONETICA ....... 10

• Alfabetul ................................. 10

• Vocalele ................................... 10

• Consoanele .............................. 11

• Diftongi şi triftongi ............... 14

• Silaba ....................................... 14

• Accentul ................................... 15

Exerciţii ....................................... 17

ELEMENTE DE ORTOGRAFIE...

18

Exerciţii

...................................................... 18

*

n. FORMAREA CUVINTELOR . 2 1

DERIVAREA .................................. 22

• Derivarea cu sufixe ................ 22

• Derivarea cu prefixe .............. 27

• Derivarea regresivă ............... 30

Exerciţii ...................................... 30

COMPUNEREA ............................ 32

Pluralul substantivelor

compuse..33

Exerciţii ...................................... 34

1IL MORFOLOGIE....................... 35

ARTICOLUL ..................................36

• Articolul hotărât ..................... 36

Articolul hotărât neutru ..... 40

• Articolul nehotărât .................41

Exerciţii .......................................42

SUBSTANTIVUL ......................... 44

• Definiţie şi clasificare ...........44

Substantivele concrete

şi abstracte .............................. 44

Substantivele comune şi

proprii .45

Substantivele individuale

şi colective .............................. 46

• Genul substantivelor ............ 46

Genul substantivelor

nume de lucruri ..................... 46

Formarea femininului .......... 48

• Numărul substantivelor ........ 49

• Cazul substantivelor .............. 50

Exerciţii ........................................ 51

ADJECTIVUL ................................. 53

• Numărul adjectivelor ............ 54

• Gradele de comparaţie .......... 54

• Poziţia adjectivului ................ 58

• Acordul adjectivului

cu substantivul ....................... 60

• Construcţii adjectivale........... 60

Exerciţii ........................................ 61

PRONUMELE ................................. 64

• Pronumele personal ............... 64

Exerciţii ....................................... 68

• Pronumele personal reflexiv

....70

• Pronumele demonstrativ

7 1

Exerciţii ....................................... 74

• Pronumele posesiv ................. 75

Pronumele posesiv cu valoare

adjectivală .............................. 76

Exerciţii ....................................... 78

• Pronumele relativ

şi interogativ .......................... 79

Exerciţii ....................................... 81

Cuprins 3 • Pronumele nehotărât ............. 83

Exerciţii ....................................... 90

NUMERALUL ................................ 92

• Numeralul cardinal ..... »» ..... 92

• Numeralul ordinal ................. 94

• Numeralul fracţionar ............. 97

• Numeralul multiplicativ ....... 98

• Numeralul distributiv ........... 98

Exerciţii ....................................... 99

VERBUL ...................... .............. 101

• Modurile şi timpurile

personale 102

Modul indicativ .............. -..103

Exerciţii ..................................... 113

Modul conjunctiv ............... 117

• Corespondenţa timpurilor

......127

Exerciţii ..................................... 129

Modul imperativ ................ 132

Exerciţii ..................................... 134

• Modurile nepersonale ......... 135

Modul infinitiv ................... 135

Modul gerunziu .............. —

.139

Modul participiu ................ 142

Exerciţii

.................................................... 14

4

Folosirea verbelor ser şi estar ..147

Exerciţii

.................................................... 15

4

• Diateza verbului ............... -

."•.156

Diateza pasivă..................... 156

Exerciţii

................................................ ....15

8

• Verbele unipersonale

şi impersonale ...................... 159

• Perifrazele verbale

160

Exerciţii

................................................. .1.16

5

• Verbele neregulate

;....167

ADVERBUL .................................. 176

• Adverbe de loc ...................... 176

• Adverbe de timp .................. 177

• Adverbe de mod ............... ....178

• Adverbe de cantitate ............ 179

• Adverbe de afirmaţie .......... 180

• Adverbe de negaţie .............. 18

• Adverbe dubitative ............. 18

• Gradele de comparaţie ........ 18

• Locul adverbului ................. 18

Exerciţii ................................... ..18

PREPOZIŢIA ............................... 18

• A ............................................ 18

• Ante ........................................ 18

• Bajo ......................................... 18 • Con ......................................... 18

• Contra ....................... ...... ...18. • De ...................................... .....18.

• Desde .................................... ...18 • En .................................................... 18 • Entre ........................................ 19( • Hacia ...................................... ..19 • Hasta ...................................... 19 • Para ........................................ 19 • Por ...................... . ............... ...19;

• Segun ....................................... 19i

• Sin ........................................... 19 • Sobre ....................................... 19 • Tras ........................................ 19

• Locuţiuni prepoziţionale ... 19z

• Prepoziţii combinate .......... I9t Exerciţii .................................... 19f

CONJUNCŢIA ............................ 20( • Conjuncţii coordonatoare .. 20( • Conjuncţii subordonatoare 20

Exerciţii .................................... 201

INTERJECŢIA ....... .................... 204

Exerciţii .................................... 20

IV. SINTAXA............................... 207

PROPOZIŢIA .............................. 208 • Clasificarea propoziţiilor .. 208 • Părţile de propoziţie ........... 2 IC

Subiectul ............................. 211 Predicatul ............................ 212

CuPhn

Atributul .............................. 214

Complementul .................... 216

Exerciţii ..................................... 219

FRAZA .......................................... 222 • Coordonarea ......................... 222

Exerciţii ..................................... 223

SUBORDONAREA .................... 225

• Subordonarea substantivală

...228

Propoziţia subiectivă ......... 228

Propoziţia completivă

directă..229

• Subordonarea adjectivală

.......230 Propoziţia atributivă ......... 230

Exerciţii ..................................... 232

• Subordonarea adverbială ... 234

Propoziţia circumstanţială

de loc ..................................... 235


de timp ................................ 235

Exerciţii ..................................... 237


de mod ................................. 239


comparativă

............................................... 24

0

Exerciţii ..................................... 241


consecutivă

............................................... 24

2


condiţională

................................................ 24

3


de scop sau finală

................................................ 24

6

Exerciţii ..................................... 247


concesivă

................................................ 24

8

Propoziţia circumstanţială.

cauzală

................................................ 25

1

Exerciţii ..................................... 252

VORBIREA DIRECTĂ

ŞI INDIRECTA

......................................................... 25

3

Exerciţii ..................................... 255

ANEXE ................... 4. .......... ™..257 BIBLIOGRAFIE ......................................................... 277

Cuprins 5 • Pronumele nehotărât ............ 83

Exerciţii ....................................... 90

NUMERALUL ................................ 92

• Numeralul cardinal ............... 92

• Numeralul ordinal ................ 94

Numeralul fracţionar ............ 97

• Numeralul multiplicativ ...... 98

• Numeralul distributiv .......... 98

Exerciţii ................................ 1 .... 99

VERBUL ........................................ 101 • Modurile şi timpurile personale 102

Modul indicativ ................. 103

Exerciţii ..................................... 113 Modul conjunctiv .............. 117

• Corespondenţa timpurilor ......127

Exerciţii ..................................... 129

Modul imperativ ................ 132

Exerciţii ..................................... 134

• Modurile nepersonale ........ 135

Modul infinitiv .................. 135

Modul gerunziu ................. 139

Modul participiu ............... 142

Exerciţii .................................... 144 Folosirea verbelor ser şi estar ..147

hxerciţn ............ ...................... 154

• Diateza verbului .................. 156

Diateza pasivă .................... 156

Exerciţii .................................... 158 • Verbele unipersonale

şi impersonale ...................... 159 • Perifrazele verbale .............. 160

Exerciţii .....................................165

• Verbele neregulate 167

ADVERBUL ................................. 176

• Adverbe de loc

176

• Adverbe de timp

177

• Adverbe de mod

178

• Adverbe de cantitate

179

• Adverbe de afirmaţie

180

• Adverbe de negaţie ............. 181

• Adverbe dubitative ............. 181

• Gradele de comparaţie ........ 181

• Locul adverbului .................. 182

ExerciţiiVfty ....... '. ..................... 182

PREPOZIŢIA ............................... 185

• A .............................................. 185

• Ante ......................................... 186 • Bajo ......................................... 187 • Con.......................................... 187

• Contra ................ .'. ....... '. ....... 188 • De ............................................ 188

• Desde .................................... ...189 • En ............................................ 189

• Entre ........................................ 190 • Hacia ....................................... 191 • Hasta ....................................... 191 • Para ......................................... 191 • Por ......................................... .192

• Segun ....................................... 193 • Sin ............................................ 194 • Sobre ........................................ 194 • Tras ..................................... ....194

• Locuţiuni prepoziţionale ... 194

• Prepoziţii combinate ........... 196

Exerciţii .................................... 198

CONJUNCŢIA ............................ 200 • Conjuncţii coordonatoare .. 200 • Conjuncţii subordonatoare 201

Exerciţii .................................... 203

INTERJECŢIA ............................. 204

Exerciţii .................................... 205

IV. SINTAXA ..................... -...,..207

PROPOZIŢIA .............................. 208 • Clasificarea propoziţiilor ... 208 • Părţile de propoziţie ........... 210

Subiectul .................. IA ...... 211

Predicatul ............................ 212

4 Cuprins

Atributul .............. - ........... -

.214

Complementul .................... 216

Exerciţii .................................. ...219

FRAZA ......................................... .222

• Coordonarea .......................... 222

Exerciţii ..................................... 223

SUBORDONAREA ..................... 225

• Subordonarea substantivală

...228

Propoziţia subiectivă ...... ...228

Propoziţia completivă directă

..229

• Subordonarea adjectivală

.......230

Propoziţia atributivă .......... 230

Exerciţii ..................................... 232

• Subordonarea adverbială ... 234


de loc ..................................... 235


de timp .................................. 235

Exerciţii ..................................... 237


de mod .................................. 239


comparativă ......................... .240

Exerciţii.......................... ........... 241


consecutivă .......................... 242


condiţională ...................... ..243


de scop sau finală............. 246

Exerciţii ..................................... 247


concesivă .............................. 248


cauzală.... .............................. 251

Exerciţii ..................................... 252

VORBIREA DIRECTA

ŞI INDIRECTA ............................ 253

Exerciţii ...................................... 255

ANEXE.......... L ...................... 257 BIBLIOGRAFIE ........................... 277

Cuprins 5

nr. număr

pers. persoană

pl. numărul plural

sing. numărul

singular

civânt înainte

Lucrarea Gramatica limbii spaniole îşi propune să constituie un

instrument practic, util şi eficace, menit să-i ajute în demersul lor pe toţi

cei care doresc să se iniţieze sau să se perfecţioneze în studiul limbii

spaniole.

Cartea cuprinde o descriere succintă şi clară a acelor elemente de

fonetică, ortografie, lexicologie, morfologie şi sintaxă pe care gramaticile

tradiţionale şi moderne le consideră fundamentale în procesul de învăţare

a unei limbi străine de origine romanică, aşa cum este limba spaniolă.

Pentru explicaţiile teoretice, am recurs la un limbaj accesibil, uşor de

înţeles şi am optat pentru exemplificări diverse şi elocvente, traduse în

limba română, înlesnindu-se astfel înţelegerea regulilor sau a unor

construcţii gramaticale specifice. De asemenea, în fiecare capitol

important am introdus o serie de exerciţii de dificultate medie, dorind

astfel să oferim cititorilor noştri posibilitatea fixării şi consolidării

cunoştinţelor dobândite.

La sfârşitul cărţii există un capitol intitulat Anexe care reuneşte

modele de conjugări pentru verbele regulate (verbe tranzitive şi

reflexive), precum şi principalele modificări care afectează paradigma

verbelor neregulate. Aceste tabele le considerăm foarte utile în cazul unei

consultări rapide.

In acest mod, sperăm că întrebările sau nelămuririle celor interesaţi de

învăţarea limbii spaniole îşi vor găsi răspuns în paginile care urmează,

prin aceasta lucrarea atingându-şi scopul pentru care a fost scrisă.

AUTOARELE

XC < tu o

o c -

<3

(emente de fonetică

f Elementos de fonetica J

Alfabetul limbii spaniole are 27 de litere, 22 de consoane şi 5 vocale

Sistemul vocalic al limbii spaniole este foarte clar şi bine delimitat.

Cele cinci vocale sunt: a, e, i, o, u.

Vocalele pot fi deschise (abiertas ofuertes): a, e, o, sau închise (cerradas o

debilei): i, u. In marea majoritate a cazurilor se pronunţă ca şi vocalele

româneşti a, e, i, o, u.

■ Clasificarea vocalelor

Există două vocale care se articulează prin apropierea limbii de cerul

gurii: e, i, care se diferenţiază între ele prin gradul mai mic sau mai mare

al acestei apropieri sau prin deschiderea mai mare sau mai mică a

buzelor. Gramatica limbii spaniole

Alte două vocale, o, u, se articulează apropiindu-se limba de vălul palatin, fiind diferenţiate prin gradul de apropiere şi de deschidere a buzelor.

Vocala a se articulează prin apropierea uşoară a limbii de un punct neutru între cerul gurii şi vălul palatin, buzele rămânând mai deschise decât la celelalte vocale.

Vocalele din primul grup formează seria anterioară sau palatală {anterior o palatal), în timp ce vocalele din al doilea grup, articulate în partea posterioară a gurii, formează seria posterioară sau velară {posterior o velar).

Vocala a, a cărei pronunţie este de mijloc, se numeşte vocală medie (media) sau neutră (neutra).

Alfabetul .. -------- .

A, a (a)* I, i (0 0, q (cu) R, r (ere, erre)

S, s (ese) X t (te) U u (u) B, b (be)

C, c (ce)

D, d (de)

J. j (jOlâ) K, k (ka) L, 1

(ele) M, m (eme) N, n

(ene) N, n (ene) O, o (o)

?, P (pe) E, e (e) V, v (uve)

F, f (efe) G,g (ge) H, h

(hache)

VC^ w (uve doble) X, x

(equis) Y, y (i griega) Z,

z (zeta)

* în paranteză este indicat

numele fiecărei litere.

Vocale Deschise închise

palatale (seria anterioară) e i

velare (seria posterioară) o u

medie (neutră) a

Consoanele f Las consonanfesJ.

Sistemul consonantic spaniol este constituit din 17 foneme care sunt reprezentate în ortografie cu ajutorul a

22 de litere. Fonem Litera Pronunţie

I U L dl. HI m M (ml n N [nl fi N [ni P P [pl

r R [r] rr R / RR (numai intre vocale) [rr]

s S / X (numai înaintea consoanelor) [s]

t T [t]

y Y M

2 Z / C (numai înainte de E, I) [0]

Când se alătura fonemele Ic şi $? se reprezintă prin litera X.

Litera H nu figurează în tabelul anterior deoarece nu corespunde nici

unui fonem; este doar o literă ortografică.

■ Clasificarea consoanelor (La isificacion de las consonant*

Consoanele se pot clasifica în funcţie de sonoritate, modul de articulare

Fonem Literă Pronunţie

b B / V [b]

d D [d]

f F ffl

g G (numai înainte de A, O, U sau

consoană)/

[g]

GU (înainte de E, I) [ghe]

j J / G (numai înainte de E şi I) [h] k C (numai înainte de A, 0, U sau

consoană)

[k]

QU (numai înainte de E, I) [che] K [k]

Iată corespondenţa între foneme şi

consoane:

şi locul de articulare.

• In funcţie de sonoritate, consoanele pot fi:

1. Surde: articulate fără vibraţia corzilor vocale. Acestea sunt: p, t, k, f9

z, s, L

2. Sonore. în articulare intervine vibraţia corzilor vocale. Acestea

sunt: b, d, y9 g, r, rr, l, s, m, n, n.

• După modul de articulare se observă următoarele clase:

1. Oclusive sunt acelea în care aerul iese cu putere producând o mică

explozie. Acestea sunt: p, t, k.

2. Fricative sunt acelea în care aerul iese fără întrerupere, dar cu greu,

printr-un traiect îngust, producând o frecare ce se poate prelungi mult

timp. Acestea sunt: b, d9 g, % /, z, s, j.

3. Vibrante sunt consoanele r şi rr fiind produse de o lovire rapidă a

vârfului limbii de alveole, lovitură care poate fi simplă (r) sau multiplă

(rr).

4. Laterale sunt acele consoane care nu lasă să iasă aerul printr-un

canal central, ci prin părţile laterale ale limbii. In realitate, acestea nu

sunt decât un subtip al fricativelor pentru că ieşirea aerului este

întreruptă. Acestea sunt: I şi 11.

5. Nazale sunt consoanele în care aerul iese datorită unei mişcări a

vălului palatin către interior prin cavitatea nazală. Acestea sunt: m, n şi

n.

• După locul de articulare, consoanele pot fi:

1. Bilabiale, ambele buze contribuie la articulare. Acestea sunt: p, b şi m.

2. Labiodentale, buza inferioară este organul activ, iar dinţii

superiori cel pasiv, ca în cazul consoanei /.

3. Interdentale, vârful limbii se aşază între incisivii superiori şi cei

inferiori. Este cazul consoanei z»

4. Dentale, organul activ este vârful limbii care se sprijină pe partea

posterioară a incisivilor superiori care sunt organul pasiv. Este cazul

consoanelor t şi d.

5. Alveolare, vârful limbii se sprijină pe alveolele superioare, ca în

cazul consoanelor s, r, rr, 1 şi n.

6. Palatale, dosul limbii se sprijină pe cerul gurii (palat). Este cazul

consoanelor y, ch, II şi n.

7. Velare, partea posterioară a limbii se atinge de vălul palatin, ca în

cazul consoanelor fe, j şi g.

I. Fonetică şi ortografie 13

I

Diftongi şi triftona fDiPtongos y triPtongosJ

Diftongii sunt grupuri formate dintr-o vocală deschisă şi una închisă,

neaccentuată, sau din două vocale închise. Când prima vocală este

deschisă, diftongii sunt descendenţi: ai, au, ei, oi, ou.

Exemple: care (aer), sos (şase), causa (cauză).

Când prima vocală este închisă, iar a doua deschisă sau tot închisă,

diftongii sunt ascendenţi: ia, ie, io, iu, ua, ue, ui, uo.

Exemple: viuda (văduvă), agua (apă), apuesta (pariu), piedra (piatră).

Două vocale deschise nu formează un diftong.

Exemple: caer (a cădea).

Contopirea a două vocale deschise în aceeaşi silabă se numeşte sinerezâ

(smeresis).

Exemple: geo-gra-fia (geografie), al-moha-da (pernă), al-cohol (alcool).

Pronunţarea într-o singură silabă a vocalei finale a unui cuvânt şi a

vocalei iniţiale a cuvântului următor se numeşte sinalefâ (smalefa).

Exemple: quiero a mi hijo: quie-roa-mi-hi-jo (îl iubesc pe fiul meu).

Grupul format din trei vocale care se pronunţă într-o singură silabă se

numeşte triftong. In limba spaniolă există următorii triftongi: iod, uai, ucu

Exemple: Uruguay (Uruguay), buey (bou), guay (frumos).

Silaba (la silaba J

In limba spaniolă, cuvintele pot fi monosilabice (formate dintr-o sin-

gură silabă) sau polisilabice (formate din două sau mai multe silabe).

Exemple: tras (după), mas (dar), soy (sunt), ta-za (ceaşcă), ru-na (fată), sa-

la (sală), her-ma-na. (soră), a-bue-lo (bunic), pro-fe-sor (profesor), or-de-na-dor

(computer), te-le-fo-no (telefon), a-som-bra-do (uimit), a-pa-ci-gua-do

(liniştit).

Există o serie de norme care reglementează despărţirea în silabe:

1. O consoană situată între două vocale trece în a doua silabă: da-ma

(doamnă), A-ra-gon (Aragon).

î 4 _________________ Gramatica limbii spaniote

2. Două consoane între două vocale se despart după cum urmează:

prima

rămâne la o silabă, iar a doua trece la silaba următoare: le-van-tar-se (a se

ridica), can-tar (a cânta).

Ak. Observaţie. în cazul cuvintelor care conţin grupul -cc, acesta se

desparte: acciân —> ac-ciân, leccion —> lec-cion.

3. Grupurile bl, br, cl, cr, drt fl, frt gl, gr, pl, prt tr nu se despart şi

trec întotdeauna în silaba următoare: a-gra-da-ble (plăcut), re-cla-mar (a re-

clama), a-cre-cen-tar (a mări), re-fres-co (răcoritoare), em-ple-ar (a

folosi), des-bro-zar (a curăţa de vreascuri), la-gri-mar (a lăcrima).

4. Grupurile de trei consoane se despart astfel: primele două rămân la

o silabă, iar a treia trece în silaba următoare: ins~truc-ciân (instrucţie), abs-

trac-to (abstract).

5. Două vocale care nu alcătuiesc un diftong se despart în silabe: pa-îs

(ţară), ti-a (mătuşă), hi-ro-e (erou).

La cuvintele formate prin derivare, compunere sau parasinteză se res-

pectă elementele constitutive: des-a-rro-llar (a dezvolta), des-pe-i-nar (a

ciufuli), i-rre-al (ireal).

Accentul f£l acenfoJ

Fiecare cuvânt are o silabă care se pronunţă mai puternic decât cele-

lalte, aceasta fiind cea accentuată. In limba spaniolă, cuvintele se

accentuează după următoarele două reguli:

1. Toate cuvintele care se termină în vocală şi consoanele n şi s se

accentuează pe penultima silabă: puerta (uşă), abuela (bunică), verde

(verde), coche (maşină), rufio (copil), tesis (teză), canton (cântă) etc.

2. Toate cuvintele care se termină în consoană, în afară de n şi s, se

accentuează pe ultima silabă: labrador (agricultor), corner (a mânca), pared

(perete), salud (sănătate) etc.

m!L Observaţie. Toate excepţiile de la aceste reguli se marchează în

scris prin accent grafic.

I. Fonetică şi ortografie

I

Exemple: telefono (telefon), mâvil (mobil), fârmaco (medicament), ultimo

(ultim) etc.

După poziţia silabei accentuate, în limba spaniolă cuvintele se împart în:

- oxitone (agudas): accentuate pe ultima silabă: doctor (doctor), motor

(motor), seră (va fi);

-paroxitone (llanas): accentuate pe penultima silabă: casa (casă), puerta

(uşă), habla (vorbeşte);

- proparoxitone (esdrujtdas): accentuate pe antepenultima silabă:

telefono (telefon), antipâtico (antipatic), âtono (neaccentuat);

- cuvinte "sobreesdnijulas", accentuate pe silaba anterioară celei

antepenultime: ultimamente (în ultima vreme), fâcilmente (cu uşu-

rinţă), râpidamerite (repede).

Adverbele terminate în -mente se pronunţă cu două accente, şi anume cu

acel al adjectivului din care provin şi cu cel al sufixului -mente. Exemple:

cuidadosamente (cu grijă), utilmente (util).

Dacă adjectivul de la care se formează această categorie de adverbe are

accent grafic, atunci şi adverbul derivat cu sufixul -mente păstrează

accentul.

Accentul grafic se mai foloseşte pentru a diferenţia două cuvinte cu

aceeaşi formă, dar care aparţin unor categorii gramaticale diferite,

omonime.

Exemple:

se (se) (pronume reflexiv - se) - se (verbul saber, persoana 1, singular,

prezent, indicativ — ştiu); te

(pronume personal - te) — ti (substantiv - ceai) mas (conjuncţie - dar) —

mas (adverb - mai); el (articol masculin hotărât) - el (pronume personal);

mi (masculin posesiv — meu / mea) — nu (pronume personal - mine)

etc. tu (adjectiv posesiv) - tu (pronume personal)

Accentul este utilizat şi pentru a marca diferenţa dintre pronumele şi

adverbele relative şi cele interogative.

Exemple: que, quien, cual, cuanto (pronume relative) - que, quien, cuâl,

cuânto (pronume interogative); como, donde, adonde, cuando (adverbe re-

lative) — como, dânde, adonde, cuândo (adverbe interogative).

16 Gramatica limbii spaniole

El chico que habla es mi primo. (Băiatul care vorbeşte este vărul meu.) I Que

dices? (Ce spui?)

Accentul grafic se foloseşte, de asemenea, pentru a arăta că două vocale

formează un hiat şi nu un diftong.

Exemple: dt-a (zi), ri-o (râu), geologi-a (geologie), ti-a (mătuşă).

1. Pronunţaţi corect următoarele cuvinte:

cieh, zanahoria, ciencia, cerrar, harina, ciego, sierra, petro, vela, vaca, bala, llama,

rapaz, oposiciân, anhelar, joya, yegua, cabailo.

2. Citiţi corect:

El perro no tiene rabo porque se lo ha cortado Rămân Ramirez. Erre con erre, cigarro,

erre con erre, barril; râpido corren las ruedas del ferrocarril.

3. Subliniaţi diftongii din următoarele cuvinte:

yof hierba, hay, voy, acacia, sauce, pianista, buey, acuarela, causa, băile, cielo,

triunfo.

4. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte:

intolerable, saltamontes, quienescţuiera, habitual, sociedad, habilidad, des-

plazcirniento, incluyera, restituia, averiguâbamos, transmitir, accion, cohesion.

5. Puneţi accentul grafic acolo unde lipseşte:

telefono, ultimamente, Merida, Mexico, Peru, Caracas, antes, bilbaino, iquien?,

erase, icualî, frecuentemente, rapido, inquieto, Malaga.

6. Subliniaţi silabele accentuate din următoarele cuvinte:

viniera, abanico, Santander, ametrailadora, granadino, historia, cuademo,

Dulcinea, canal, sobrepasar, correctamente, hermana, ferrocarril, televisor.

7* Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte:

perro - pero; como - como; te - te; carro - caro; donde - dânde, se - se.

L Fonetică şi ortografie 1 7

lemenfe de ortografie

f Elementos de ortografiaJ

Limba spaniolă foloseşte, în general, acealaşi norme de ortografie şi

aceleaşi semne de punctuaţie ca limba română.

Semnele de punctuaţie sunt următoarele: • punctul (elpunto) • virgula

(la coma) • punctul şi virgula (el punto y la coma) • două puncte (dos puntos)

• punctele de suspensie (los puntos suspensivos) • semnul exclamării (el

signo de admiraciân) • semnul întrebării (el signo de interrogaciân)

• parantezele (las parentesis) • cratima (el guion) • linia de dialog (la raya)

• ghilimelele (las comillas).

Semnele diacritice sunt următoarele:

• tilda (la tilde) care apare deasupra consoanei n : n

• trema (la dieresis) care apare deasupra vocalei u : u

• accentul (el acento) care apare deasupra vocalelor: e, d, i, d, ti.

nple: mariana por la mariana (mâine de dimineaţă), la Antigiiedad

(antichitatea); el estâ aqui (el este aici).

Ortografia limbii spaniole are şi câteva particularităţi:

• Interogaţia şi exclamaţia sunt marcate atât la sfârşitul, cât şi la

începutul propoziţiei.

Exemple: iCâmo te llamas? (Cum te cheamă?)

iQue bienl (Ce bine!)

• Ghilimele se pun numai în partea de sus.

Exemplu: Estudio en el colegio "Miguel de Cervantes" de Bucarest. (învăţ la

Liceul „Miguel de Cervantes" din Bucureşti.)

Exerciţii

1. Citiţi următorul dialog şi completaţi cu semnele de punctuaţie care lipsesc:

Dependienta: Desea algo sefiorita


Carmen: Ouerria comprar una camiseta.

Dependienta: Cuăl es su talia. Carmen: La 38.

Dependienta: Mire est as dos Cuăl prefiere. Carmen: Me

gusta esta de color rojo Cuânto vale. Dependienta: No

es muy car a 20 euros. Carmen: Perfecto me la llevo.

2. Citiţi următorul text şi adăugaţi semnele diacritice şi de punctuaţie

care lipsesc:

National Geographic ha producido la serie para introdudr a las ninos en los

misterios de nuestro planeta y animales salvajes es el titulo del trabajo. Sus catorce

episodios iran desvelando desde las aficiones del delfin a las rutinas cotidianas del

leon. La serie mezcla imagenes reales con animacion y el muneco Spin ayuda a los

pequerxos lectores a entender los datos geograficos de una maneta divertida.

i. Fonetica şi ortografie

19

FORMAREA CUVINTELOR

(Ta formaciori

de (as palabrasJ* erivarea

f La derivacionJ

In limba spaniolă, cuvintele se formează prin derivare, compunere,

parasinteză şi schimbarea categoriei gramaticale. Derivarea se face cu sufixe

şi prefixe.

■ Sufixe nominale (sufijos nominales), care sunt comune atât substan-

tivelor, cât şi adjectivelor.

-able (-ible) indică posibilitatea, necesitatea, caracterul adecvat: intangible

(intangibil); palpable (palpabil); posible (posibil);

-ado, -a indică o acţiune verbală, funcţia, cantitatea, calitatea, posedarea

unei calităţi, durata, profesia, ideea de lovitură: bajada (coborâre); blanqueado

(albire); abogado (avocat); pintado (pictat); bofetada (lovitură cu pumnul în

zona feţei); punado (un pumn de);

-aje exprimă ideea de acţiune şi de colectivitate: paisaje (peisaj), oleaje

(tălăzuire); pillaje (hoţie);

-al, -ar indică ideea de abundenţă, colectivitate, mulţime, înclinaţie,

predispoziţie: arrozal (orezărie); melonar (pepenărie de pepeni galbeni);

manzanar (livadă de meri); olivar (plantaţie de măslini); vital (vital); militar

(militar, cazon);

-an, -ano arată originea, profesia: venezolano (venezuelean); alemân

(german, neamţ); guardiân (gardian); cirujano (chirurg);

-ante, -ente indică un nume de meserie, funcţie: estudiante (student); regente

(regent); teniente (locotenent);


-anza, -ancia, -encia formează substantive abstracte: abundancia

(abundenţă); prudencia (prudentă); holganza (linişte, huzur); cdabanza (laudă);

demencia (demenţă); presidencia (preşedinţie);

«ario indică locul, profesia: acuario (acvariu); anticuario (anticar);

-cian, -sion, -xion, -ion arată o acţiune verbală sau formează substantive

abstracte: direccion (direcţie); concesion (concesiune); digestion (digestie);

anexiân (anexiune);

-dad, -tad indică o calitate sau un defect: bondad (bunătate); libertad

(libertate); falsedad (falsitate); cualidad (calitate);

-dor, -tor, -sor indică un nume de agent sau instrument: comprador

(cumpărător); escultor (sculptor); revisor (controlor);

-dura, 'tura, -sura arată o acţiune, un efect: armadura (armură); andadura

(umblet); montura (harnaşament); censura (cenzură);

-eda, -edo, -ena se referă la colectivitate, mulţime, abundenţă: alameda

(plopiş); robledo (stejăriş); decena (grup de zece);

-ense, -eno arată originea: abulense (locuitor din Aviia); londinense

(londonez); madrileno (madrilen); extremeno (locuitor din Extremadura);

-ero, ^era: indică un recipient, o profesie, un loc: puchero (oală de pământ);

zapatero (cizmar); panadero (brutar); carbonera (cărbunărie); cantera (carieră de

piatră);

-es: indică originea, naţionalitatea: frances (francez, franţuzesc); cordobes

(cordobez); ingles (englez);

-e& -eza: arată o calitate, un defect: sencillez (simplitate); pereza (lene);

bajeza (josnicie);

-i: indică originea, naţionalitatea: tuneci (tunisian); marroqui (marocan);

irani (iranian);

H. Formarea cuvintelor

23

-ia, -ia, -ie indică o calitate sau un defect: grada (farmec); alegria (bucurie); barbarie (barbarie);

-icia formează substantive abstracte: malicia (răutate); justicia (justiţie,

dreptate); avaricia (avariţie);

-ido, -iento arată o calitate, un defect: propicio (propice); hambriento

(înfometat); sediento (însetat, setos);

-ino indică originea: vizcaino (locuitor din Biscaya); santanderino

(locuitor din Santander);

-ismo, -ista arată un sistem, o doctrină şi apartenenţa politică sau

artistică: comunismo (comunism); surrealismo (suprarealism); budhista

(budist); maoista (maoist); realista (realist);

-itud, -ud indică o calitate, un defect: gratitud (mulţumire); plenitud

(plenitudine); salud (sănătate); altitud (altitudine);

-izo indică o dispoziţie sau o calitate: antojadizo (capricios); enfermizo

(bolnăvicios);

-4nento, -miento indică o acţiune, un efect, denumiri de acţiuni: arma-

mento (armament); pensamiento (gândire); establecimiento (stabilire);

conocimiento (cunoaştere); sentimiento (sentiment);

-monia indică o calitate sau un defect: parstmonia (cumpătare);

acrimonia (acreală);

-or formează substantive abstracte: amargor (amărăciune, supărare);

frescor (răcoare);

-orio indică o posibilitate sau o aptitudine: declamatono (declamator,

pompos);

-oso arată posesia calităţii pozitive sau negative: valeroso (curajos);

engorroso (neplăcut, jenant); gracioso (nostim; graţios);


-udo exprima posesia calităţii: peludo (lăţos, pletos); panzudo (burtos);

huesudo (osos); barbudo (bărbos); bigotudo (mustăcios);

-undo indică intensitatea unei calităţi: meditabundo (dus pe gânduri);

iracundo (furios);

-umbre, -ura formează substantive abstracte: mansedumbre (blândeţe);

muchedumbre (mulţime); cordura (înţelepciune); andadura (umblet, mers);

frescura (răcoare);

-uzeo indică nuanţa unei culori: negruzeo (negricios); verdusco (verde

închis).

■ Sufixe pentru formarea substantivelor provenite din verbe (sufijos de

sustantiws verbales). Se anexează la verbe pentru a forma substantive abstracte

sau concrete care exprimă acţiunea sau rezultatul acţiunii:

-anza: andanza (întâmplare, eveniment); cobranza (încasare);

-dor: ganador (câştigător); cobrador (încasator);

-dura: barredura (măturat, măturare); escurridura (rămăşiţă);

-don: combinacion (combinare); reclamaciân (reci ama ţie);

-miento: pensamiento (gând); conodmiento (cunoştinţă, cunoaştere).

■ Sufixe augmentative (sufijos aumentatwos). Indică sporirea dimensiunii

unui obiect.:

-dn: hombrân (om mare); culebron (şarpe mare); cabezon (cu capul mare;

încăpăţânat)

-azp: ammalazo (animal mare); caraza (neobrăzat), perrazo (câine mare); -ote,

-ota: hbrote (carte mare); cabezota (încăpăţânat).

jUL Observaţie Sufixul -a?o, -aza se poate folosi şi cu sensul de „lovitură" sau

„acţiune violentă": topetazo (lovitură cu capul, împunsătură); punetazo

(lovitură de pumn); balazo (lovitură de glonţ); cuchillazo (lovitură de cuţit).

II. Formarea cuvintelor 25

Există şi sufixe augmentative care au nuanţă despectivă:

-aco, acho, -ajo,-eta, -itzo: Ubraco (carte fără valoare literară); ricacho

(bogătan); migaja (fărâmă); calleja (uliţă, străduţă îngustă; vejete (foarte

bătrân); gentuza (mulţime de proastă calitate);

-astro: poetastro (poet de proastă calitate); indică şi legături de rudenie

vitregă: herrnanastro (frate vitreg); hijastro (fiu vitreg); madrastra (mamă

vitregă).

Observaţie. în unele cazuri se produce o lexicalizare completă prin

care cuvintele derivate cu sufixe augmentative dobândesc sens propriu.

Exemple: colcha (cuvertură de pat) - colchân (saltea); barca (barcă) -

barează (şlep; bac); tumba (mormânt) - tumbona (şezlong); capa (pelerină;

mantie) — capote (încruntare).

■ Sufixe diminutivale (sufijos diminutwales). Diminuează dimensiunile

unui substantiv, dar au şi nuanţă afectivă, de alintare:

-ito: arbolito (copăcel); nidito (cuibuşor); muchachito (băieţel); Acest

sufix are unele variante: -cito: corazoncito (inimioară); mujercita

(femeiuşcă); -ecito: florecita (floricică); cieguecito (orb şi micuţ).

-illo: chiquillo (mititel); hornillo (reşou);

Şi acest sufix are unele variante:

-cîllo: jardincillo (grădină mică); rinconcMo (colţişor);

-ecillo: panecălo (chiflă); huevecillo (ouşor);

-ececillo: pececiUo (peştişor); piececillo (picioruş).

-ico (folosit frecvent de locuitorii din provincia Aragon): gatico (pisicuţă);

perrico (căţeluş); cosica (hicruşor); -in: espadin (floretă); peluquin (perucă

mică); -uelo: rapazuelo (băieţaş); aldehuela (sătuc).

A Observaţie. în unele cazuri, se produce o lexicalizare completă prin care

cuvintele derivate cu sufixe diminutivale dobândesc sens de sine stătător.

ti

5 J MS

ţş

— i

A)

i

- -S

SI

L

1 I

1 J

m I i i

" i i

ce

11

4

I 03

> r

1 f # cc

i

1

■a

1 J

se»:

ii

n

«

CB <0

m

T3 te

ii f» f a g 5 5 S

-% 14

I

II €9

An-, a- ideea de privare, negare: anacronico (anacronic); asimetrico

(asimetric); ateo (ateu).

Ante- ideea de anterioritate: anteayer (alaltăieri); antediluviano (ante-

diluvian); anteponer (a antepune).

Anti- ideea de opoziţie: antimonârquico (antimonarhic); antigripal (anti-

gripal); anticonceptivo (anticoncepţional).

Auto- se referă la propia persoană: autobiografia (autobiografie);

autorretrato (autoportret).

Bi-, bis-, biz- de două ori, dublu: bipeda (biped); bisabuela (străbunică);

biznieto (strănepot).

Circuri' în jurul: tircunferenaa (circumferinţă); circunscrito (circumscris).

Co-, corn-, con- ideea de unire, asociere, însoţire: correlativo (corelativ);

compaginar (a potrivi); convivencia (convieţuire); coautor (coautor).

Contra- ideea de opoziţie, împotrivire: contrarrevoluciân (contrarevo-

luţie); contraofensiva (contraofensivă).

Crono- se referă la timp: cronometro (cronometru); cronologico

(cronologic).

De-, des- separare, negare, privare: delimitar (a delimita); denegar (a

refuza); desarraigado (dezrădăcinat); depreciado (depreciat).

Di-, dis- ideea de separare: difundir (a răspândi); disgustar (adezgusta);

dislocar (a dizolca).

En-, cm- ideea de mişcare spre interior, dobândirea unei calităţi:

enjaular (a încuia în cuşcă); enardecimiento (înflăcărare); ennegrecer (a

înnegri); empaquetar (a împacheta).


Entre- indică o situaţie intermediară: entreabierto (întredeschis); entrever

(a întrevedea).

E-, es-, ex- ideea de mişcare spre exterior, încetarea unei acţiuni,

privare: emigrante (emigrant); estirar (a întinde); ex-ministro (fost ministru);

externa (extern).

Extra- ieşit din comun, în afară: extraconyugal (extraconjugal); extra-

terrestre (extraterestru); extravagancia (extravaganţă).

Hiper- ideea de superioritate, exces: hiperacidez (hiperaciditate);

hipersensibilidad (hipersensibilitate); hipermercado (supermarket).

Hipo- ideea de inferioritate: hipostenia (slăbiciune); hipotenso (hipotensiv).

I-, In-, Im ideea de negaţie: ilâgico (ilogic); irracional (iraţional);

intangible (intangibil); imposible (imposibil).

lnfra- ideea de inferioritate: infrarrojo (infraroşu); infrahumano

(subuman).

Inter- indică o situaţie intermediară: intemacional (internaţional); inter-

calar (intercala); intercambio (schimb).

Pos-, post- ideea de posterioritate: posguerra (după război); postdata

(post-scriptum).

Pre- ideea de anterioritate, de excelenţă: predestinado (predestinat);

precolombino (precolumbian); preclaro (ilustru, faimos); prenatal (prenatal).

Pro- indică ideea de antepunere, de afiliere şi de înlocuire: pronombre

(pronume); promover (a promova); procânsul (proconsul); proponer (a pro-

pune) .

Re- repetare, reiterare, intensitate, retragere: reaccianar (a reacţiona);

rememorar (a rememora); reemplazar (a înlocui); rejuvenecer ^ întineri).

Sobre- ideea de superioritate, exces: sobresaliente (remarcabil);

iobreprccto (suprapreţ); sobrenatural (supranatural).

Sub-, so-, su-, ideea de inferioritate: subnormal (anormal); submarmista

(scafandru); socavar (a excava); sumergir (a acufunda).

Super- ideea de superioritate, exces: supervaloraciân (supraapreciere);

superpotencia (mare putere); superior (superior).

Observaţie. în limba spaniolă mai există o listă lungă de prefixe de

origine greacă, altele decât cele menţionate mai înainte. Printre ele se

numără archi~: archimillonario (multimilionar), meta-: metafizica (meta-

fizică), peri'-, perifrasis (perifrază) etc.

De asemenea, mai există o categorie de prefixe care iniţial au fost

cuvinte în limba greacă, dar care ulterior s-au transformat în pseudo-

prefixe şi care fac parte din anumite cuvinte din limba spaniolă. Acestea

sunt: aero-. aerodromo (aerodrom), arqueo-: arqueologico (arheologic), auto»:

automâvil (automobil), bronco*: bronconeumonia (bronhopneumo-nie),

cosmo-: cosmografia (cosmografia); etimo-: etimologia (etimologie); te Ie-,

telefono (telefon); televxsion (televiziune) etc.

Derivarea regresiva [La derivacion inversa J

Procedeul constă în formarea unui nou cuvânt prin înlăturarea su-

fixului.

abono (îngrăşământ) din abonat (a fertiliza); pagot paga (plată)

din pagar (a plăti); toma (luarea) din tomat (lua).

Exerciţii

1. Formaţi cinci cuvinte cu sufixul -€FO care să indice profesii.

Exemplu: carrucero.

2. Formaţi diminutivul următoarelor substantive: chico; muneca;

ârbol; gato; libro; casa; fior.


3. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele diminutive şi augmentative

lexicalizate: tornillo; bombilla; camilla; colchân; tumbona; capote; caseta; sillon;

cajon; cucharilla.

4. Completaţi următoarele propoziţii cu termenul derivat corect:

barbudo, peludo, orejudo, narigudo, bigotudo.

a) Un hombre que tiene muchas barbas es ... .

b) Un hombre que tiene una nariz grande es un ... .

c) Un hombre que tiene mucho pelo es un ... .

d) Un hombre que tiene un bigote grande es un ... .

e) Un hombre que tiene orejas grandes es un ... .

5. Formaţi substantive cu sufixul -eza pornind de la adjectivele:

grande — la grandeza

pobre —

noble -

rico -

puro —

simple —

estupido —

akivo -

franco —

6. Scrieţi antonimele urmă cu

ajutorul prefixelor: m-, des-

mâvil — inmovil sensible -...

hăbil-... formal —... frecuente —...

expresivo —... habitual —...

maduro —... quieto —... tangible

—...

relor adjective formate prin

derivare

igual —

desigual

obediente —...

habitado -...

dichoso —...

cortes —...

colorido —...

cansando —...

favoroble — ...

agradable —...

II Formarea cuvintelor 31

ompunerea

fLa composicionJ

Este un procedeu mai puţin productiv decât derivarea şi constă îr

alăturarea a două sau mai multe cuvinte, rezultatul fiind un cuvânt cu un

sens propiu.

In limba spaniolă se pot distinge următoarele tipuri de combinaţii:

• substantiv + substantiv: bocamanga (manşetă); coliflor (conopidă);

bocacalle (capăt de stradă); coche-cama (vagon de dormit);

• substantiv + adjectiv: colilargo (cu coada lungă); pelirrojo (cu pârul

roşu); tiovivo (căluşei; carusel); boquiabierto (uimit; surprins);

• adjectiv + substantiv: buenaventura (noroc, şansă); mediodia (amiază);

minifalda (fustă mini); medianoche (miezul nopţii);

• adjectiv + adjectiv: agndulce (dulce-acrişor); verdinegro (verde închis);

• substantiv + verb: maniatar (a lega de mâini); patiquebrar (a rupe

piciorul cuiva);

• verb + substantiv: quitasol (umbrelă de soare), Itmpiabotas

(lustragiu);

guardabosques (pădurar) sacapuntas (ascuţitoare); guardarropa

(garderobă);

• verb + adverb: catalejo (lunetă, ochean);

• verb + verb: quitapon (ciucure); duermevela (moţăiala, picoteală).

• adverb + substantiv: bienandanza (fericire, noroc); bierwenida (bun-

venit); malquerencia (rea-voinţâ); malhechor (răufăcător);

malhumor (proastă-dispoziţie);

• adverb + adjectiv: mahlimte (rău mirositor); rrvikcnuento (nemulţumit);

• adverb + verb: malgastar (a risipi, a cheltui); bendecir (a

binecuvânta); maldecir (a blestema); biencstat (bunăstare).

• din propoziţii întregi: correveidile (bârfitor, clevetitor); sabelotodo

(ştie-tot); vaivân (du-te-vino); nomeolvides (nu-mă-uita); haxrnerreir

(paiaţă).

De asemenea sunt considerate compuse cuvintele formate din prefix

şi substantiv, adjectiv sau verb, de exemplu: anteponer (a pune în faţă);

superproducciân (supraproducţie); disconforme (nepotrivit). Totuşi în aceste

cazuri pare mai adecvat termenul de prefixare decât cel de compunere,

după opinia unor lingvişti.

Pluralul

CE! Plural de (os susfantivos compuestosJ

In funcţie de formarea pluralului, cuvintele compuse se pot reuni în

patru grupuri:

1 . Cuvinte care nu îşi schimbă forma pentru a forma pluralul. Aici

putem include termenii formaţi dintr-o propoziţie întreagă sau care au al

doilea element deja la plural.

Exemple: el / los nomeolvides (nu-mă-uita); el I los tapabocas (fular); el I

los cumpleanos (ziua de naştere).

2. Cuvinte care formează pluralul doar la primul termen.

Exemple: la casa-cuna / las casas-cuna (centru de plasament pentru copii).

3. Cuvinte care formează pluralul ca orice substantiv.

Exemple: el coliflor I los coliflores (conopidă); el quitasoles / los quitasoles

(umbrelă de soare); la minifalda / las mimfaldas (fustă scurtă); el vawen / los

vaivenes (du-te-vino).

4. Cuvinte care formează pluralul la ambele elemente componente.

Exemple: los gentileshombres (gentilomi); las ricashembras (soţie de

nobil).

II. formarea cuvintetor ___________ . ____________________________

ompunerea

f La composicionj

Este un procedeu mai puţin productiv decât derivarea şi constă în

alăturarea a două sau mai multe cuvinte, rezultatul fiind un cuvânt cu un

sens propiu.

In limba spaniolă se pot distinge următoarele tipuri de combinaţii:

• substantiv + substantiv: bocamanga (manşetă); coliflor (conopidă);

bocacalle (capăt de stradă); coche-cama (vagon de dormit);

• substantiv + adjectiv: colilargo (cu coada lungă); pelirrojo (cu părul

roşu); tiovivo (căluşei; carusel); boquiabierto (uimit; surprins);

• adjectiv + substantiv: buenaventura (noroc, şansă); mediodîa (amiază);

minifalda (fustă mini); medianoche (miezul nopţii);

• adjectiv + adjectiv: agridulce (dulce-acrişor); verdinegro (verde închis);

• substantiv + verb: maniatar (a lega de mâini); patiquebrar (a rupe

piciorul cuiva);

• verb + substantiv: quitasol (umbrelă de soare), limpiabotas

(lustragiu); guardabosques (pădurar) sacapuntas (ascuţitoare);

guardarropa (garderobă);

• verb + adverb: catalejo (lunetă, ochean);

• verb + verb: quitapon (ciucure); duermevela (moţăiala, picoteală).

• adverb + substantiv: bienandanza (fericire, noroc); bienvenida (bun-

venit); malquerencia (rea-voinţă); malhechor (răufăcător); malhumor

(proastă-dispoziţie);


• adverb + adjectiv:malobente (râu mirositor); maicontento (nemulţumit);

• adverb + verb: malgastar (a risipi, a cheltui); beiidear (a binecuvânta);

maldear (a blestema); bienestar (bunăstare).

• din propoziţii întregi: correveidăe (bârfitor, clevetitor); sabelotodo

(ştie-tot); vaMn (du-te-vitlo); nomeolvides (nu-mă-uita); hazmerreir

(paiaţă).

De asemenea sunt considerate compuse cuvintele formate din prefix şi

substantiv, adjectiv sau verb, de exemplu: anteponer (a pune în faţă);

superproducdân (supraproducţie); disconforme (nepotrivit). lotuşi în aceste

cazuri pare mai adecvat termenul de prefixare decât cel de compunere,

după opinia unor lingvişti.

f£l plural de los sustanîtvos compuestosJ

In funcţie de formarea pluralului, cuvintele compuse se pot reuni în

patru grupuri:

1. Cuvinte care nu îşi schimbă forma pentru a forma pluralul. Aici

putem include termenii formaţi dintr-o propoziţie întreagă sau care au al

doilea element deja la plural.

Exemple: el / Jos nomeolvides (nu-mă-uita); el / los tapabocas (fular); d I

los cumpleanos (ziua de naştere).

2. Cuvinte care formează pluralul doar la primul termen.

Exemple: la casa-cuna / las casas-curia (centru de plasament pentru copii).

3. Cuvinte care formează pluralul ca orice substantiv.

Exemple: el coliflor / los cohfîores (conopidă); el quitasoles / los quitasoles

(umbrelă de soare); la minifalda / las minifaldas (fustă scurtă); ei vaivin / los

vaivenes (du-te-vino).

4. Cuvinte care formează pluralul la ambele elemente componente.

Exemple: los gentileshombres (gentilomi); las ricashembras (soţie de

nobil).

Exerciţii I

1. Arătaţi din ce părţi de vorbire sunt formate următoarele cuvinte

compuse: tiralevitas, enganabobos, sabelotodo, matasanos, vivalavirgen; I parabrisas.

2. Completaţi următoarele propoziţii cu termenul compus din cu-

vintele indicate în paranteză:

a) Quiero reservar dos billetes en ... (coche, cama) para el tren Madrid-

Barcelona. II b) Tienes que doblar la primera ... (bocaf caile) a la derecha.

c)iDânde has puesto el... (sacar, corchos)? d)Los domingos le gusta hacer crucigramas como ... {pasat, tiempo). e)Resolviâ el problema en un ... (santo, amen)

f) Hoy estân de moda los ... {cofe, teatro). I g) iQuien es aquel... (pelo, rojo) que estâ acercândose?

J LObservaţie. Procedeul care combină compunerea cu derivarea se numeşte parasinteză (parasîntesis).

Exemple: ropavejero (ropa + vieja + ero) (negustor de haine vechi); embarrancar (en + barranco + ar) (a împotmoli); salpimentar (sal + ptmienta +

ar) (a presăra cu sare şi piper); desalmado (des + alma +ado)

(nemilos).

:':

34 Gramatica

limbii

spaniole

^Jrticolol

CEI ar'ti'cuioJ

In limba spaniolă, articolul poate fi:

• hotărât (determinado sau definido);

• nehotărât (indeterminado sau indefinido).

Spre deosebire de limba română, în limba spaniolă articolul stă

întotdeauna înaintea substantivului pe care îl determină: el alumno

(elevul); la alumna (eleva).

Articolul hotărât CEI arti'culo definidoJ

Singular Plural

Masculin el los

Feminin la las

Exemple: el parque / los parques (parcul / parcurile); la mesa / las mesas

(masa / mesele).

■ Articolul hotărât masculin singular el precedat de prepoziţiile a sau

de, se uneşte cu acestea în al sau del.

Exemple: El cuademo del alumno es nuevo. (Caietul elevului este nou.)

Voy al colegio. (Mă duc la şcoală.)

AJL Observaţie. Această contragere nu se produce când articolul face parte

dintr-un substantiv propriu.

Exemple: Cervantes crea el inmortal personaje de "El Quijote". (Cervantes

creează personajul nemuritor din „Don Quijote".)

Se fue a El Peru. (A plecat în Peru.)

■ în general, substantivele proprii nume de locuri nu primesc articol

hotărât. Fac excepţie:

• Denumirile unor ţări: EI Ecuador, El Peru, El Canada, El Paraguay, El

Uruguay, El Salvador, El Japon, El Congo, La India, La Libia, Los Estados Unidos.

36 _____________________ Gramatica limbii spaniole

• Denumirile unor oraşe şi provincii: La Corufia, La Habana, La Rioja,

La Mancha, La Paz, La Haya, El Cairo.

■ Substantivele feminine care încep cu a- sau ha- accentuat primesc,

din motive eufonice, la singular, articolul hotărât el.

Exemple: el ancla (ancora), el âguila (vulturul), el agua (apa), el ansia

(neliniştea), el arma (arma), el ala (aripa), el anca (crupa; şoldul), el ânfora

(amfora), el alba (zorile), el ama (stăpâna), el ave (pasărea), el hombre

(foamea), el hacha (baltagul, securea), el harpa (harpa), el hampa (lumea

interlopă), el hada (zâna), el haya (fagul).

La plural transformarea nu se mai produce, substantivele primind

articolul las: las amas (stăpânele), las aves (păsările), las harpas (harpele),

las hadas (zânele), las alas (aripile) etc. A

■ In limba spaniolă, funcţia de bază a articolului hotărât este să

indivi-dualizeze, să determine, să concretizeze un substantiv. In multe

dintre cazuri folosirea sa este identică cu cea din limba romănâ, dar există

şi cazuri care diferenţiază cele două limbi, după cum urmează:

a) Pentru exprimarea orei, în locuţiunile adverbiale.

Exemple: La tiendas abren a las nueve. (Magazinele se deschid la nouă.)

Nos encontramos a la una en punto. (Ne întâlnim la unu fix.) A

b) însoţeşte substantivele care denumesc zilele săptămânii.

Exemplu: El martes por la tar de tengo clase de piano. (Marţi după-amiază

am

oră de pian.)

J L Observaţie. Substantivele care desemnează zilele săptămânii se articu-

lează numai când au valoare adverbială: El jueves (pasado) fui ala opera.

(Joia (trecută) am fost la operă.)

Când folosim forma de plural, los, indicăm periodicitatea acţiunii.

Exemplu: Los viernes (todos) tengo clases por la mariana. (Vinerea (în fiecare

vineri) am ore de dimineaţă.)

Ht. Morfologia _________________________________________________________________________ 37

In enunţuri de tipul: Los dias laborales de la semăna son: lunes, martes,

miercoles, jueves y viernes. (Zilele lucrătoare ale săptămânii sunt: luni, marţi,

miercuri, joi şi vineri), substantivele care indică zilele săptămânii nu au

funcţie adverbială şi nu se articulează.

c) Pentru exprimarea vârstei, în locuţiunile adverbiale.

Exemplu: A los veinte anost ya sabia ocho idiomas. (La douăzeci de ani,

deja ştia opt limbi.)

Ml Observaţie. Articolul hotărât se foloseşte numai în construcţia: a los ...

anos (la vârsta de ... ani, la ... ani). In alte construcţii care exprimă vârsta,

numeralul, asimilat în limba spaniolă categoriei adjectivului, nu se

articulează.

Exemple: Mi amigo lleva cinco anos en Espana. (Prietenul meu este de

cinci ani în Spania.)

Tengo treinta anos. (Am 30 de ani.)

In locuţiunile adverbiale care exprimă momentul în care se realizează

o acţiune se foloseşte acelaşi tip de construcţie, a + articol hotărât.

Exemplu: A los cuatro dias se presenta con lo que le habia pedido. (După

patru zile apare cu ceea ce îi cerusem.)

d) Pentru substantivarea infinitivului.

In limba spaniolă prin substantivarea infinitivului se formează

substantive abstracte cu ajutorul articolului hotărât masculin singular.

Exemplu: El sol le dijo a la luna que se fuera a recoger / que el andar de noche a

solas... (Soarele i-a spus lunii să se ducă la culcare / căci umblatul noaptea

de una singură...)

Âk.Observaţie. Dacă forma de infinitiv admite plural, înseamnă că

verbul şi-a pierdut calitatea verbală.

Exemplu: Los quehaceres de la casa me cogen mucho tiempo. (Treburile

gospodăreşti îmi iau mult timp.).

Substantivarea cu articolul hotărât se face şi în cazul infinitivului

perfect.

Exemplu: El haberme contestado asino me molesta tanto como el haberme

mentido. (Faptul că mi-a răspuns aşa nu m-a deranjat atât cât faptul că m-a

minţit.)


e) înaintea unei apoziţii care determină un pronume personal.

Exemplu: Nosotros, los hombres de la primera Unea. (Noi, oamenii din

linia întâi.)

f) înaintea numelor de familie sau a prenumelor, folosite la plural.

- când au valoare generică: los Habsburgos, los Borbones.

- când au sensul de „familia": los Quinteros, los Madrazo(s), los

Fernândez-

J^lObservaţie. Când numele propriu este determinat, folosirea articolului

este obligatorie: Cuadros del original Pkasso los hay en muchos museos del

mundo. (Tablouri ale originalului Picasso sunt în multe muzee din lume.)

g) înaintea substantivelor sefior, senora, senorita, urmate sau nu de un

nume propriu, despre care se spune ceva.

Exemplu: El sefior Ortega no estâ aqui. (Domnul Ortega nu este aici.)

A Observaţie. Dacă ne adresăm direct persoanei, articolul nu se mai

foloseşte: Senorita Garda, Ipuede venir un momento, porfavorl (Domnişoară

Garcia, puteţi veni un moment, vă rog?)

h) Pentru substantivarea oricărei părţi de vorbire sau chiar a unei

propoziţii

Exemple: Desconozco el por que de su actitud. (Nu cunosc motivul

atitudinii sale.)

0 si que rvunca habîa pronunciado le salio con mucha soltura. (Da-ul pe care

nu-1 pronunţase niciodată 1-a spus cu multă uşurinţă.)

ÂZl Observaţie. Există propoziţii care s-au substantivat definitiv, folosin-

du-se ca nişte simple nume comune: el vaiven (du-te-vino), el nomeolvides

(nu-mă-uita).

i) Are valoare de adjectiv posesiv şi de adjectiv demonstrativ. Exemple:

Se me helaron las mănos. (Mi-au îngheţat mâinile.) Me dude la cabezfl. (Mă

doare capul.)

Estas faîdas son muy modemas, pero amîme gustan mas las clâsicas. (Aceste

fuste sunt moderne, dar mie îmi plac mai mult cele clasice.)

1(1. Morfologia

La casa de Juan es grande, pero la de Carmen es inmensa. (Casa lui Juan este

mare, dar cea a lui Carmen este imensă.)

AkObservaţie. Prin articulare, adjectivul se poate substantiva: No hay que

ayudar al perezoso. (Nu trebuie să-i ajutăm pe leneşi.)

j) Articolul hotărât apare în enunţuri exclamative. Exemple: ila mar de bienl

(atât de bine); \la pobre! (sărmana, săraca). ila de golpes que le dieronl (câte

lovituri i-au dat!)

k) Prepoziţia a urmată de articolul la în anumite locuţiuni adverbiale.

Exemple: bacalao a la vizcaina (cod preparat ca în Biscaya), a la espanola

(după moda spaniolă.)

1) înaintea substantivelor precedate de prepoziţii sau de locuţiuni

prepoziţionale.

Exemple: Mis hijos estân en la costa. (Copiii mei sunt la mare.) El libro

estâ sobre la mesa. (Cartea este pe masă.) El gato estâ debajo de la cama.

(Pisica este sub pat.)

ARTICOLUL HOTĂRÂT NEUTRU (EL ARTÎCULO DEFINIDO NEUTRO LO)

Limba spaniolă are şi o formă de articol hotărât neutru care apare

numai la singular şi se foloseşte în următoarele cazuri:

a) Pentru substantivarea adjectivelor, a participiilor, a pronumelor sau

a adverbelor.

Exemple: Io malo (ceea ce este rău); lo hermoso (frumosul, în artă, de

obicei); lo tuyo (al tău, problema ta); lo dicho (cele spuse); lo bien (binele).

In unele cazuri, prezenţa articolelor el sau lo duce la modificări de sens.

Exemple: el rojo (culoarea roşie) — lo rojo (ceea ce este roşu); el extranjero

(străinul) - lo extranjero (ceea ce este străin).

b) Pentru a exprima ideea de superlativ în diverse construcţii (lo + adjectiv / adverb + que).

Exemple: No te imaginas lo bien /grande que lo pasamos. (Nu-ţi imaginezi

cât de bine ne-am distrat!)

40 ___________________________ ; ________________________________ Gramatica limbii spaniole

A Observaţie. Când articolul hotărât stă înaintea unui adjectiv feminin

care începe cu aceeaşi iniţială (a, /uz), acesta nu se modifică. De exemplu:

una alta montana (un munte înalt); una admirable poesia (o poezie

admirabilă).

Exerciţii

1. Completaţi cu articolul hotărât şi nehotărât:

Singular Plural

... mesa /... mesa ... padres / . padres

... tren /... tren ... flores 1. . flores

... caballo 1... caballo ... chkos 1.. . chichos

... tema /... tema ... casas 1. .. casas

.. dia/.„dia libros 1. . libros

c) înaintea pronumelor relative que şi cual.

Exemple: Me conto todo lo que paso. (Mi-a povestit tot ce s-a întâmplat.)

d) In locuţiuni adverbiale, precedate de prepoziţia a.

Exemplu: a lo loco (nebuneşte), a lo lejos (în depărtare).

e) In numeroase locuţiuni şi expresii.

Exemple: por lo menos (cel puţin), por lo tanto (prin urmare); por lo

general (în general); por lo visto (după cum se vede); a lo mejor'(poate).

f) în construcţiile Io + de + substantiv cu sensul de „problemă",

„chestiune" şi Io + de + verb la infinitiv cu sensul de „faptul de ..."

Exemple: No te he contado lo de Pedro. (Nu ţi-am povestit problema lui

Pedro.)

Lo de mentir a todos me parece una desfachatez- (Faptul de a-i minţi pe toţi

mi se pare o obrăznicie.)

Articolul nehotărât TEI arti'culo indefinidoJ

Formele articolului nehotărât sunt următoarele:

Singular Plural

Masculin un unos

Feminin una unas

Exemple: un libro (o carte); una nina (o fată); unos coches (nişte maşini);

unas casas (nişte case).

J k Observaţie. Din cauza formei sale, articolul nehotărât singular, mas-

culin şi feminin, se poate confunda cu numeralul cardinal uno, una. In

cazul în care apar şi alte numerale, funcţia acestuia din urmă este

evidentă.

Exemplu: Tengo en la cariera un libro, dos cuademos y un estuche. (Am în

servietă o carte, două caiete şi un penar.)

Ca şi în cazul articolului hotărât, înaintea substantivelor feminine care

încep cu a sau ha accentuat, se foloseşte forma un: un hada (o zână); un

ancla (o ancoră); un arte (o artă) etc.

... moto 1... moto ... mundos /. . mundos

.. cama /... cama ... aguas 1. . aguas

.. hambre /... hambre ... amas / .. . amas.

2. Completaţi versurile următoare cu articolul potrivit:

Erase ... vez I... lobito bueno /a ... que maltrataban / todos ... corderos. I y

habia tambien I... principe malo, I... bruja hermosa, / y ... pirata honrado. I Todas

estas cosaş I habia ... vez I cuando yo sonabal... mundo a ... reves.

(Juan Goytisolo Cwento)

3. Construiţi propoziţii cu adjectivele substantivate: Io maravilloso, lo

bueno, lo estupido, lo gracioso, lo alto, lo listo.

4. Completafi propoziţiile cu articolul potrivit:

a) ... ninos se han comido todas ... galletas.

b) No sabes ... listo que es.

c) iTe puedes imaginar ... bien que lo pasamos?

d)Es de ... mas facil que hay. e) Ya sabes ... correcto que es Juan.

0 Me conto ... injusta que habia sido con ella.

g) M... si de ... ninos" es ... titulo de ... obra dramatica muy conocida.

h) ... Fernăndez no han podido venir a ... fiesta.

ubstanîivul

f El sustantivo o el nombre

susfantivoJ .Definiţie

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri,

fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti, însuşiri, relaţii etc.

In limba spaniolă, substantivele, se pot clasifica în:

I individuale

II. Abstracte. Acestea denumesc

fenomen

e

calităţi

cantităţi

SUBSTANTIVELE CONCRETE ŞI ABSTRACTE

(LOS SUSTANTIVOS CONCRETOS Y ABSTRACTOS)

• Substantivele concrete sunt cele care denumesc fiinţele sau obiec-

tele care au o existenţă reală.

Exemple: nieve (zăpadă), gato (pisică), bufanda (fular), casa (casă),

hombre (om, bărbat).

• Substantivele abstracte denumesc calităţi sau fenomene, selecţio-

nate mintal sau extrase din obiectele la care se referă.

Exemple: blancura (albul), movirniento (mişcare), grandeza (măreţie),

alabanza (laudă).

Pentru că, în general, adjectivele sunt cele care. exprimă calităţi, multe

substantive abstracte care denumesc calităţi sunt substantive derivate din

adjective. Astfel, substantivele blancura şi grandeza s-au format din

adjectivele blanco (alb) şi grande (mare).

In acelaşi mod, fenomenele se exprimă prin verbe, iar substantivele

abstracte care denumesc fenomene sunt derivate din aceste verbe:

movimiento de la mover (a se mişca) sau aiabanza de la alabar (a lăuda).

Totuşi există un mare număr de substantive abstracte care nu sunt

derivate: luz (lumină), vida (viaţă), sueno (somn), tarde (amiază) etc.

colective

^ propru

Tot în categoria substantivelor abstracte trebuie incluse şi

substantivele care indică o cantitate sau cele colective abstracte. Astfel,

printre acestea se numără substantivele colective numerale, care indică

un anumit număr de obiecte: par / pareja (pereche), centenar (centenar),

decada (deceniu), docena (duzină), unidad (unitate), trib (trio) şi

substantivele nedefinite, care indică o grupare nedeterminată de obiecte:

grupo (grup), montan (grămadă), serie (serie), conjunto (ansamblu).

SUBSTANTIVELE COMUNE ŞI PROPRII

(LOS SUSTANTIVOS COMUNES Y PROPIOS)

9 Substantivele comune pot fi generice şi de materie.

- Substantivele generice sunt acelea care denumesc un grup de fiinţe

sau obiecte care au un anumit număr de calităţi comune.

Exemple: hombre (om), mesa (masă), libro (carte), fior (floare), tren (tren).

- Substantivele de materie nu denumesc un obiect anume, ci o masă

nedefinită, fără formă sau întindere.

Exemple: agua (apă), sal (sare), cobre (cupru), hierro (fier), madera (lemn).

• Substantivele proprii sunt acelea care denumesc un anumit individ

sau loc din cadrul grupului generic căruia îi aparţine.

Exemple: Gomera, raportat la isla (insulă), Granada, raportat la ciudad

(oraş), Espana, raportat la pais, estado (ţară, stat), Trajano, raportat la

emperador (împărat).

ubstanfivul

CEI sustantivo o el nombre sustanfivoJ

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri,

fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti, însuşiri, relaţii etc.

In limba spaniolă, substantivele, se pot clasifica în:

individuale

generice \ colective

I. Concrete . de materie

propru

II. Abstracte. Acestea denumesc {

SUBSTANTIVELE CONCRETE ŞI ABSTRACTE

(LOS SUSTANTTVOS CONCRETOS Y ABSTRACTOS)

comune <

I

fenomene

calităţi [

cantităţi

• Substantivele concrete sunt cele care denumesc fiinţele sau obiec-

tele care au o existenţă reală.

Exemple: nieve (zăpadă), gato (pisică), bufanda (fular), casa (casă),

hombre (om, bărbat).

• Substantivele abstracte denumesc calităţi sau fenomene, selecţio-

nate mintal sau extrase din obiectele la care se referă.

Exemple: blancura (albul), movimiento (mişcare), grandeza (măreţie),

alabanza (laudă).

44 Gramatica

limbii

spaniole

Pentru că, în general, adjectivele sunt cele care exprimă calităţi, multe substantive abstracte care denumesc

calităţi sunt substantive derivate din adjective. Astfel, substantivele blancura şi grandeză s-au format din

adjectivele blanco (alb) şi grande (mare).

In acelaşi mod, fenomenele se exprimă prin verbe, iar substantivele abstracte care denumesc fenomene sunt

derivate din aceste verbe: movimiento de la mover (a se mişca) sau alabanza de la alabar (a lăuda).

Totuşi există un mare număr de substantive abstracte care nu sunt derivate: Iuţ (lumină), vida (viaţă), sueno (somn),

tarde (amiază) etc.

Tot în categoria substantivelor abstracte trebuie incluse şi substantivele care indică o cantitate sau cele colective

abstracte. Astfel, printre acestea se numără substantivele colective numerale, care indică un anumit număr de obiecte:

par / pareja (pereche), centenar (centenar), decada (deceniu), docena (duzină), unidad (unitate), trio

(trio) şi substantivele nedefinite, care indică o grupare nedeterminată de obiecte: grupo (grup), montan

(grămadă), serie (serie), conjunto (ansamblu).

SUBSTANTIVELE COMUNE ŞI PROPRII (LOS SUSTANTIVOS

COMUNES Y PROPIOS)

• Substantivele comune pot fi generice fi de materie.

- Substantivele generice sunt acelea care denumesc un grup de fiinţe sau obiecte care au un anumit număr de

calităţi comune.

Exemple: hombre (om), mesa (masă), Ubro (carte), fior (floare), tren (tren).

— Substantivele de materie nu denumesc un obiect anume, ci o masă nedefinită, fără formă sau Întindere.

Exemple: agua (apă), sal (sare), cobre (cupru), hierro (fier), madera (lemn).

• Substantivele proprii sunt acelea care denumesc un anumit individ sau loc din cadrul grupului generic căruia îi

aparţine.

Exemple: Gomera, raportat la ista (insulă), Granada, raportat la ciudad (oraş), Espanat raportat la

pais, estado (ţară, stat), Trajano, raportat la emperador (împărat).

Un substantiv propriu poate denumi uneori un întreg grup, mai mic

sau mai mare, de indivizi sau locuri. De exemplu, Juan, care denumeşte un

număr nedefinit de persoane care poartă acelaşi nume, sau Guadalajara,

care denumeşte diverse oraşe din lume care poartă acelaşi nume.

SUBSTANTIVELE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE

(LOS SUSTANTIVOS INDIVIDUALES Y COLECTIVOS)

între substantivele oveja (oaie) şi rebano (turmă) diferenţa este că unul

se referă la un singur animal, iar celălalt la un grup de animale de acelaşi

fel sau din aceeaşi specie.

• substantive individuale: trigo (grâu); pez (peşte); pâjaro (pasăre);

alumno (elev);

• substantive colective: trigai (lan de grâu), banco (banc), bandada

(stol); clase (clasă).

A

In limba spaniolă, categoriile gramaticale ale substantivului sunt

genul, numărul şi cazul. A

In limba spaniolă există doar două genuri, şi anume masculin

(masculino): muchacho (băiat), toro (taur), şi feminin (femenino): mujer

(femeie), cabra (capră).

Substantivele care nu denumesc fiinţe sexuate aparţin şi ele unuia

dintre cele două genuri. Genul este marcat de articolul hotărât el, lost

pentru masculin singular şi plural: el dedo / los dedos (degetul / degetele), şi,

respectiv, la, las, pentru feminin singular şi plural: la casa / las casas (casa /

casele). A

In spaniolă nu există genul neutru. Acesta apare totuşi în cazul subs

tanti varii adjectivelor (Io bueno) şi la anumite forme pronominale (ello).

GENUL SUBSTANTIVELOR NUME DE LUCRURI

(EL GENERO DE LOS SUSTANTIVOS NOMBRE DE OBJETOS)

Toate substantivele nume de lucruri, atât materiale, cât şi imateriale, au

un singur gen gramatical. Este greu de stabilit care aparţin genului


masculin sau feminin deoarece fiecare regulă are o lungă listă de excepţii.

Fără îndoială se pot stabili câteva reguli:

■ In limba spaniolă, în general, substantivele de genul masculin sunt

terminate în -o, iar cele de genul feminin sunt terminate în -a, din motive

etimologice.

Excepţii: el dia (ziua), la moto (motocicleta), la foto (fotografia), la mano

(mâna).

O categorie aparte în cadrul excepţiilor sunt substantivele culte terminate

în -ma, care, în marea lor majoritate, sunt de origine greacă şi sunt de genul

masculin: el tema (tema), d sistema (sistem), el lexema (lexemul), el morfema

(morfemul), el drama (drama), el teorema (teorema), el programa (programul).

Excepţii: Ia cama (pat), Ia broma (glumă), care sunt feminine.

■ Numele de mări, oceane, râuri, fluvii, vulcani, insule preiau genul

substantivului generic pe care îl însoţesc: Guadiana, Urumea, Danubio,

Manzanares sunt masculine după genul substantivului rio (râu), iar Gomera,

Gran Canaria, Cârcega sunt feminine după genul substantivului isla (insulă).

■ Numele de pomi fructiferi sunt în general de genul masculin, iar

fructele de genul feminin, din motive etimologice: el manzano I la manzana

(măr copac / măr fruct), el cerezo I la cereza (cireş / cireaşă), el ciruelo I la ciruela

(prun /prună).

Excepţii: Ia higuera (smochin) / el higo (smochina); el melocotonero

(piersicul) /dmelocoton (piersica); el Irnionern (lămâiul); el Uman (lămâia).

■ Substantivele terminate în -d şi -z sunt de genul feminin: pared (perete),

sanidad (sănătate, ca sistem), paz (pace), hoz (seceră).

Excepţii: el cesped (gazonul), el pez (peştele).

■ Substantivele mar (mare) şi dote (dotă) fac parte din categoria aşa-

numitului gen ambiguu pentru că există atât o formă masculină, erudită, cât

şi o formă feminină, colocvială.

O categorie aparte o reprezintă substantivele care au aceeaşi formă la

masculin şi feminin, dar sensuri diferite:

Exemple -el pez (peşte) - la pez (smoala); el capital (capitalul) - la capital

(capitala); d orden (ordinea) - la orden (ordinul); el câlera (holera) - Ia colera

iii. Morfologia 47

(mânia); el guia (ghidul) - la guia (ghidul, cartea); el pendiente (cercelul) - la

pendiente (panta, povârnişul) etc.

FORMAREA FEMININULUI (LA FORMACION DEL FEMENINO)

■ Uneori substantivul de genul feminin este un termen complet dife-

rit de substantivul masculin. De exemplu, substantivele de genul feminin

hembra (femelă), moare (mamă), yegua (iapă) diferă de cele masculine

macho (mascul), padre (tată), caballo (cal).

■ Dacă la masculin substantivul se termină în vocala -o, la feminin

aceasta se transformă în -a. De exemplu:

abuelo (bunic) - abuela (bunică) chico

(băiat) - chica (fată) zorro (vulpoi) — zorra

(vulpe) dueno (stăpân) — duena (stăpână)

ledn (leu) - leona (leoaică).

■ Substantivele de genul masculin care se termină în consoană for-

mează genul feminin adăugând un a: profesor / profesară (profesor / pro-

fesoară), director / directora (director / directoare), esctdtor / escuhora

(sculptor / sculptoriţă), senador / senadora (senator / senatoare).

■ Unele substantive formează genul feminin cu ajutorul anumitor

sufixe: -esa {coride /condesa)(conte / contesă), -isa {sacerdote / sacerdotisa)

(preot / preoteasă), -ma (rey / reina) (rege / regină), -iz (emperador/ emperatriz)

(împărat /împărăteasă).

■ Substantivele care denumesc profesii şi se termină în -a la masculin

au aceeaşi formă şi la feminin, distincţia de gen făcându-se cu ajutorul

articolului sau al altor determinanţi.

Exemple: el / la telegrafista (telegrafist, ă), el I la tenis ta (jucător,

jucătoare de tenis), el / la pianista (pianistul, pianista) etc. Excepţie face

modista (modistă), care a format un substantiv la genul masculin, în -o,

foarte folosit în limbă, modisto (modist, croitor de damă).

■ Substantivele terminate în -ante, ~ente9 -iente sunt derivate din par-

ticipiu şi au aceeaşi formă pentru masculin şi feminin: el / la conferenciante


(conferenţiar), regente (regent), teniente (locotenent), el / la estudiante

(student, studentă). Multe dintre acestea au început să formeze genul

feminin în a: presidente /presidenta (preşedinte, preşedintă).

■ Unele substantive s-au păstrat invariabile fie din cauza caracterului

erudit, fie a etimologiei: testigo (martor), consorte (consort) etc.

■ Substantivele nume de animale care datorită anumitor

particularităţi au suscitat interesul omului au forme diferite de masculin şi

feminin: el gato I la gata (pisoi, pisică); el burro / la burra (măgar, măgăriţă); el

perro / la perra (câine, căţea); el cerdo I la cerda (porc / purcea) etc.

Dar marea majoritate a substantivelor nume de animale au un singur

gen gramatical, care denumeşte atât femela, cât şi masculul. De exemplu,

mirlo (mierlă), delfin (delfin), tigre (tigru), hipopâtamo (hipopotam),

rinoceronte (rinocer), sunt masculine, iar serpiente (şarpe), ar ana (păianjen),

mosca (muscă), cigiiena (barză), mariposa (fluture) sunt feminine.

Substantivele din această ultimă categorie se numesc epicene.

Numărul şubştantiyelor f El numerp de los şuşţanfîyoşJ

A

In spaniolă există două numere: singular şi plural.

Pluralul se formează după trei reguli:

• Adăugând un -s la forma de singular când aceasta se termină în

vocală neaccentuată sau în -e accentuat: libro (carte) / Ubros (cărţi), casa

(casa) /casas (case), tribu (trib) / tribus (triburi), cafi (cafea) / cafes (cafele).

• Adăugând silaba -es la forma de singular când acesta se termină în

consoană, în -y sau în vocalele accentuate: -d, -f, -o, -ii: universidad

(universitate) / universidades (universităţi), tuneci (tunisian) / tunecies

(tunisieni), jabalî (mistreţ) / jabalies (mistreţi), bambu (bambus) I bambiies

(bambuşi).

Excepţii:

a) substantivele terminate în -z prezintă o modificare grafică la plural;

silaba finală se termină în -ces.

Exemple: luz (lumină) / luces (lumini), paz (pace) / paces (păci), pez

(peşte) Ipeces (peşti), hoz (seceră) /hoces (seceri) etc.

I

b) substantivele mamă (mamă) / mamâs (mame), papa (tată) / papâs (taţi),

sofa (canapea) / sofâs (canapele); esqui (schi), esquis / esquies (schiuri), menit

(meniu) / menus (meniuri).

• Fără să se producă nici o modificare. Când substantivul se termină în

-s, distincţia de număr se face cu ajutorul articolului.

Exemple: la crisis (criza) / las crisis (crizele), la tesis (teza) / las tesis

(tezele), la hipotesis (ipoteza) / las hipotesis (ipotezele) etc.

A.Observaţie. Există câteva substantive care sunt defective de singular,

aşa-numitele „pluralia tantum".

Exemple: los anicos (cioburile), los viveres (proviziile), las gafas

(ochelarii), los manes (zei ai infernului, în mitologie), los zaraguelles

(şalvari), los zarandajas (fleacurile).

Substantivele tijeras (foarfece), tenazas (cleşte), enaguas (jupon), care în

mod tradiţional au numai formă de plural, încep în limba actuală să

dezvolte şi o formă de singular din cauza folosirii din ce în ce mai

frecvent a acestei ultime forme: tijera, tenaza, enagua.

De asemenea, există unele substantive care nu au formă de plural, cum

ar fi elementele chimice: azufre (sulf), oro (aur), plata (argint). Dar chiar şi

aceste substantive se folosesc la plural: los cobres de America (cantitatea

mare de cupru din America).

Pluralul substantivelor de origine străină terminate în consoană

oscilează între adăugarea consoanei -s sau a silabei -es: club / clubs, complot

I complots, video I videos, lider - lideres; film - filmsl filmes.

In limba vorbită substantivele terminate în -I, -n sau -r formează

pluralul mai uşor în -es: bar I bares, gol / goles, châfer (şofer) / châferes

(şoferi), mitin (miting) / mitines (mitinguri).

Substantivele caracter (caracter) şi regimen (regim) la plural îşi schimbă

accentul: caracteres, regimenes.

Cazul.sute

In limba spaniolă, raporturile exprimate prin cazurile substantivului

se construiesc cu ajutorul unor prepoziţii şi nu prin modificarea formei


substantivului, ca în limba română. De aceea, vom prezenta doar succint

această temă care nu implică nici un fel de dificultate (în plus, pentru

folosirea diferitelor prepoziţii, vezi capitolul Prepoziţia).

a) Cazul nominativ - se construieşte fără nici o prepoziţie: La ciudat es

grande. (Oraşul este mare.)

b) Cazul genitiv se formează cu ajutorul prepoziţiei de: Los padres del

chico estdn preocupados. (Părinţii băiatului sunt îngrijoraţi.)

c) Cazul dativ se formează cu ajutorul prepoziţiilor a sau para: Le presto

un diccionario a mi primo. (Ii împrumut un dicţionar vărului meu.)

d) Cazul acuzativ se formează cu prepoziţia a pentru substantive nume

de fiinţe şi fără prepoziţie pentru celelalte: Veo a Juan. (II văd pe Juan.)

Vemos mucha gente por la caile. (Vedem multă lume pe stradă.)

e) Cazul ablativ se formează cu toate prepoziţiile din limba spaniolă.

f) Cazul vocativ nu admite prezenţa nici unei prepoziţii.

Exerciţii

1. Subliniaţi substantivele feminine de mai jos:

sanidad, nariz, caballo, ajedreZt pared, cesped, conejo, pantaila} ventana,

portal, manzana, tema, pais, fior, montan, problema, cama, serie, calor.

2. Scrieţi forma de feminin a următoarelor substantive masculine:

el conde, el duque, el rey, el principe, el emperador, el primo, el poeta, el sefior, el

profesor, el padre, el periodista.

3. Formaţi propoziţii cu pluralul substantivelor: pez, luz, examen,

nariz, crisis, club, sofa, caracter, cruz.

4. a) Marcaţi substantivele care pot avea formă de plural:

oro, pescado, gol, caos, luna, mar, foto, madera, salud, calor, agua, razân, sal

caracter, azucar.

b) Marcaţi substantivele care pot avea formă de singular:

viveres, narices, gafas, pantalones, tenazas, pulmones, tijeras, helados,

tinieblas, calcetines.

™ 1

5. Treceţi următoarele propoziţii la plural:

a) El agua del mar estâ muy fria en invierno.

b) En el sueno le aparecio un hada.

c) El âguila vive en los Cârpatos.

d) El hacha es una herramienta que utiliza el guardabosques.

e) Ha comprado un paquete de mantequilla, un kilo de queso} media docena

de huevos, un litro de leche y un bote de confitura.

0 El documento estâ en el cajân de la izquierda. g)

La enfermera puso al herido en la camilla.

6. Explicaţi prin propoziţii diferenţa dintre substantivele:

el I la orden, el Ila frente, el Ila capital, el Ila pez, el Ila colera, el Ila guia, el Ila cometa.

7. Completaţi spaţiile punctate din textul următor cu unul din

substantivele: el turismo, museos, un destinot monumentos, gastronomia, variedad, el

gazpacho, la paella, el vino, el cocido, la cava, las garantias, bebidas, platos, pais.

Espana es ... muy importante para ... cultural, con sus cientos de..., patrimonio de la

humanindad, ... prehistoricos, romanos, ârabes y medievales. La... cultural se refleja

tambien en su... valenciana,... andaluz, ■■■ madnleno, ... riojano, ... catalana y un sinfin de

...y ... celebres en todo el mundo son una de ... principales de Espana como ... turistico.


I

■

A & J diectivul

CEI adietivoJ

Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect. El

însoţeşte şi determină un substantiv şi are forme diferite după genul şi

numărul substantivului pe care îl însoţeşte.

In limba spaniolă, întâlnim adjective cu două terminaţii şi adjective cu

terminaţie unică la masculin şi feminin.

■ Majoritatea adjectivelor cu două terminaţii prezintă alternanţa: -o

(masculin) / -a (feminin):

Exemple: alto (înalt) - alta (înaltă); serio (serios) - seria; gordo (gras) -

gorda; moderno (modern) - moderna; italiano (italian) - italiana; valenciano

(locuitor din Valencia) - valenciana.

Din categoria adjectivelor cu două terminaţii mai fac parte:

• Adjectivele terminate în -ete, -ote care la feminin primesc vocala -a:

regordete (grăsun) - regordeta; grandote (foarte mare) - grandota; pobrete

(sărman) - pobreta.

• Adjectivele terminate în -dor, -tor, -sor, -dn, -in, -ân care formează

femininul prin adăugarea vocalei -a: hablador (vorbăreţ) - habladora;

previsor (prevăzător) - previsora; holgazân (leneş) — holgazana; chiquitin

(micuţ) — chiquitina; chilian (gălăgios) - chiUona; glotân (lacom) - glotona;

comodon (comod) — comodona; pequenin (micuţ) - pequenina.

• Adjectivele care indică naţionalitatea sau apartenenţa la un oraş,

regiune etc. şi se termină în consoană formează femininul prin adăugarea

vocalei -a: espafiol (spaniol) - espanola; alemân (german) - alemana; frances

(francez) —francesa; andaluz (andaluz) - andaluzia; barcelones (barcelonez) -

barcelonesa. Adjectivele terminate în -dn, -es pierd accentul grafic la feminin.

Excepţii: belga (belgian, belgiancă); hindu (hindus, hindusă); persa (per-

san, persană); marroqui (marocan, marocană); iraquî (irakian, irakiană) etc.

Jt Observaţie. Adjectivele terminate în -dn, -in, -dn pierd accentul grafic la feminin.

■ Cea de-a doua categorie este formată din adjective cu o singură

terminaţie pentru masculin şi feminin.

Exemple: alegre (vesel, veselă), grande (mare), verde (verde), dificil (dificil,

dificilă), joven (tânăr, tânără), menor (minor, minoră), cortes (politicos,

politicoasă), capaz (capabil, capabilă), feliz (fericit, fericită), curşi (afectat,

afectată), marrân (maro).

In această categorie sunt incluse şi adjectivele terminate în -ista, -ida, -

ita, -ota, -ante: capitalista (capitalist), budista (budist), patriota (patriot),

socialista (socialist), idiota (idiot), briliante (strălucitor) etc.

De asemenea au terminaţie unică şi unele adjective care exprimă culori:

rosa (roz), violeta (violet), gris (gri), escarlata (stacojiu), carmesi (purpuriu),

beige (bej).

Pluralul adjectivelor se formează după modelul substantivelor. Astfel:

• adjectivele terminate în vocală adaugă consoana -s: alto (înalt) —

altos (înalţi); alegre (vesel, veselă) - alegres (veseli, vesele); rumano (român) -

rumanos (români);

• adjectivele terminate în consoană sau în vocalele accentuate -z, -îi

adaugă grupul -es: facil (uşor, uşoară) -fâciles (uşori, uşoare); joven (tânăr,

tânără) — jovenes (tineri, tinere); iraqui — iraquies (irakian — irakieni);

hindu - hindues (indian - indieni).

AL Observaţie. Un număr relativ redus de adjective sunt invariabile: curşi

(afectat), carmesi (purpuriu), escarlata (roşu aprins, carmin), lila (mov),

malva (violet), naranja (portocaliu), rosa (roz) etc.

Exemple: tres blusas lila (trei bluze mov); unas bufandas naranja (nişte

fulare portocalii).

Gradele de comparaţie ale adjectivului în limba spaniolă sunt: pozitiv

(el positivo), comparativ (el comparativo) şi superlativ (el superlativo).


■ Pozitiv

Exemple: Mi hermana es alta. (Sora mea este înaltă.) Mi amigo habia bien

espanol (Prietenul meu vorbeşte bine spaniolă.)

■ Comparativ

a) De superioritate (de superioridad)

Exemplu: Mi hermana es MAS alta QUE yo. (Sora mea este mai înaltă ca

mine.)

A Observaţie. Câteva adjective au forme neregulate pentru comparativul

de superioritate:

bueno / buen (bun) - mejor (mai bun);

malo I mal (rău) - peor (mai rău);

grande (mare) - mayor (mai mare, mai în vârstă);

pequeno (mic) - menor (mai mic, mai tânăr);

mucho (mult) - mas (mai mult);

poco (puţin) - menos (mai puţin); Comparativele mayor şi menor se

folosesc cu sensul de „mai bătrân, mai în vârstă" şi „mai tânăr".

Exemple: Mi primo tiene 25 anos yo tengo 20 anos. Mi primo es mayor que yo.

(Vărul meu are 25 de ani, eu am 20 de ani. Vărul meu este mai mare decât

mine.)

b) De egalitate (de igualdad)

Exemple: Mi hermana es tan alta COMO yo. Mi hermana es igual DE alta que YO.

(Sora mea este tot atât de înaltă ca şi mine.)

A Observaţie. Pentru situaţia în care termenii comparaţiei sunt verbe, se

foloseşte construcţia TANTO COMO: Habia TANTO COMO su amigo. (Vorbeşte tot

atât de mult ca şi prietenul lui.)

c) De inferioritate (de inferioridad)

Exemplu: Mi hermana es MENOS alta QUE yo. (Sora mea este mai puţin înaltă

decât mine.)

Alte structuri cu care se poate construi gradul comparativ: • Când

termenul de comparaţie este o propoziţie atributivă (relativă), se foloseşte

structura: MĂS I MENOS ... DE LO QUE.

Exemple: El concurso resulta mas dificil de lo que esperaban. (Concursul este

mai greu decât sperau.)

Trabaja menos de lo que usted piensa. (Munceşte mai puţin decât credeţi.)

• Când termenii comparaţiei sunt două elemente substantivale se fo-

loseşte structura: mas I menos ... que el/la/los/las que

Exemplu: Esta pelicula es mas interesante que la que vimos la semăna posada.

(Acest film este mai interesant decât cel pe care l-am văzut săptămâna

trecută.)

■ Superlativ

• Relativ - include forma de comparativ a adjectivului precedată de

articolul hotărât: el/la/los/las mas / menos ... de / entre.

Exemple: Mi hermana es la mas alta de su clase. (Sora mea este cea mai

înaltă din clasa ei.)

Mi amiga Carmen es la menos gorda de todas mis amigas. (Prietena mea

Carmen este cea mai puţin grasă dintre toate prietenele mele.)

• Absolut — se formează în două moduri:

a) Cu ajutorul adverbului muy aşezat înaintea adjectivului: Mi hermana

es muy alta. (Sora mea este foarte înaltă).

A Observaţie: Dacă adjectivul lipseşte, adverbul muy este înlocuit prin

mucho.

Exemplu: iTu hermana es muy inteligente, verdad? Si, mucho. (Sora ta este

foarte deşteaptă, nu-i aşa? Da, foarte.)

In locul lui muy mai pot fi folosite şi alte adverbe: extraordinariamente

(extraordinar), enormemente (enorm), sumamente, extremadamente (foarte),

tremendamente, horriblemente (groaznic), la mar de (grozav).

Exemplu: Te estamos sumamente agradecidos. (Iţi suntem profund recu-noscători) .

b) Cu ajutorul unor sufixe şi prefixe.

• Sufixul cel mai utilizat este -îsimo, care se adaugă fie la tema

adjectivului (în cazul celor terminate în vocală: alto — altisimo, grande —

grandisimo), fie la forma întreagă (în cazul celor terminate în consoană:

făcă — facilisimo, fragil — fragilisimo).


Unele adjective terminate în -re, -ro formează superlativul cu ajutorul

sufixului -errimo: âspero (aspru, dur) - asperrimo; celebre (celebru) -

celeberrimo; mîsero (sărman) - miserrimo.

De multe ori însă, această formă alternează în limba vorbită cu forma

în -isimo: âspero - asperrimo, asperisimo.

La forma de superlativ cu sufixul -isimo se produc deseori schimbări

fonetice sau grafice în tema adjectivului.

Printre cele mai frecvente se numără:

—intercalarea vocalei -i între consoanele finale ale adjectivului: amable

(amabil) - amabilisimo; noble (nobil) - nobilisimo; agradable (plăcut) —

agradabilisimo.

—monoftongarea diftongilor ne, ie în poziţie accentuată: bueno (bun) —

bonisimo; fuerte (puternic) — fortisimo; caliente (cald) — calentisimo; valiente

(curajos) — valentisimo;

—diftongul io din finalul adjectivelor dispare: Umpio (curat) -

Umpisimo; amplio (amplu, larg) - amplisimo. In schimb, cele terminate în -io

formează superlativul după regula obişnuită: frio (rece) - friisimo, vacio

(gol) -vaciisimo;

—adjectivele terminate în -co, -go suferă unele modificări grafice:

simpâtico (simpatic) - simpatiquîsimo (bogat), rico - riquisimo; largo (lung) -

larguisimo.

• Prefixele folosite pentru formarea superlativului absolut sunt: re-:

reguapo (foarte frumos);

requete-: requetebueno (foarte bun); requetebien (foarte bine); hiper-:

hipersensible (foarte sensibil, hipersensibil); sobre-: sobrehumano

(suprauman); archi-: archiconocido (foarte cunoscut); extra-: extraordinario

(extraordinar);

super: superabundante (foarte abundent); superdotado (supradotat).

Există o serie de expresii comparative care au sens de superlativ: dormir

como un angelito (dormir muchisimo) - a dormi foarte mult; ser cobarde

como una gallina (ser muy miedoso) — a fi foarte fricos; estar borracho como

una cuba (estar totalmente borracho) - a fi beat mort; ser mâs bueno que el

pan — a fi bun ca pâinea caldă.

Adjectivele cu forme neregulate la comparativ le păstrează şi la super-

lativ. Formele neregulate sunt:

- bueno (buen) - el mejor / optimo;

- malo (mal) - el peor I pesimo;

- grande - el mayor / maximo;

- pequeno - el menor I minimo;

Adjectivele optimo, pesimo, maximo, minimo includ ideea de superlativ în natura semantică a cuvântului.

Poziţia a.die.d

Adjectivele calificative nu au o poziţie fixă în raport cu substantivul pe

care îl determină. In general, adjectivele calificative stau după substantiv

şi însuşirea exprimată are un caracter obiectiv.

Exemple: el cielo axul (cerul albastru), la hierba verde (iarba verde), un

perfume frances (un parfum franţuzesc), la seda natural (mătase naturală).

Când adjectivul este precedat de un adverb, se aşază obligatoriu după

substantivul pe care îl determină.

Exemple: una mujer realmente hermosa (o femeie cu adevărat frumoasă);

un libro verdaderamente interesante (o carte într-adevăr interesantă).

Adjectivul poate sta înaintea substantivului când însuşirea exprimată

are un caracter subiectiv: la suave brisa (blânda briză), los oscuros anos

(întunecaţii ani).

Adjectivul antepus poate exprima şi o calitate inerentă fiinţei sau

obiectului desemnat de substantiv: la blanca nieve (zăpada albă); el câhdo verano (vara caldă).

J L Observaţie. Locul adjectivului este fix în anumite expresii: las bellas

artes (artele frumoase); los santos lugares (locurile sfinte); la edad media (evul

mediu); el sentido comun (bunul simţ); la piaza mayor (piaţa centrală). De

asemenea, adjectivul mero (simplu, pur) precedă întotdeauna substantivul

determinat: por mera curiosidad (din simplă curiozitate).

Există câteva adjective care îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantiv:

nuevo: un nuevo coche (o altă maşină) — un coche nuevo (o maşină nouă);


simple: un simple comentario (un simplu comentariu) - un comentario

simple (un comentariu fără substanţă);

antiguo I viejo: una antigiia / vieja casa (o fostă casă) - una casa antigua I

vieja (o casă veche);

pobre: un pobre hombre (un biet om) - un hombre pobre (un om sărac);

triste: un triste actor (un biet actor) - un actor triste (un actor trist,

nefericit);

cierto: ciertas noticias (anumite veşti) - noticias ciertas (veşti sigure);

grande: una gran ciudad (un oraş important) - una ciudad grande (un oraş

mare);

puro: una pura coincidcncia (pură coincidenţă) - aire puro (aer pur, curat);

extrano: una extrana persona (o persoană ciudată) — una personâ extrana (o

persoană necunoscută);

solo: una sola mujer (doar o femeie) — una mujer sola (o femeie singură).

Unele adjective dobândesc o valoare ironică atunci când precedă

substantivul.

Exemple: Me tiene loca con la dichosa musica (M-a înnebunit cu muzica

asta.) Menudas vacaciones hemos tenido. (Halal vacanţă am avut.)

Apocopa este un fenomen lingvistic care afectează adjectivele care stau

în faţa substantivelor. Astfel, adjectivele bueno, malo devin buen şi mal în

faţa unui substantiv masculin singular.

Exemple: un buen amigo (un prieten bun), un mal ejemplo (un exemplu

rău), dar una buena amiga (o prietenă bună), una mala situacion (o situaţie

rea), unos buenos amigos (nişte prieteni buni), unos mâlos ejemplos (nişte

exemple rele).

De asemenea, adjectivul grande devine gran în faţa substantivelor

masculine şi feminine la singular: un gran novelista (un mare romancier),

una gran contante (o mare cântăreaţă).

Adjectivul santo pierde ultima silabă -to în faţa substantivelor

masculine proprii sau comune cu excepţia celor care încep cu 7b- sau Do-.

Exemple: Son Andres, Son Juan, dar Santo Tomăs, Santo Domingo sau Santa

Teresa.

f La coricoridahcia del adjetivo con ei susfanfivoJ

Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl

determină. In cazul unei propoziţii cu subiect multiplu, adjectivul se pune

la plural şi se acordă în gen cu substantivele respective dacă sunt de

acelaşi gen. Când subiectul multiplu este format din substantive

masculine şi feminine, adjectivul se pune la masculin plural.

Exemple: Ha estudiado lengua y literatura espafiolas. (A studiat limba şi

literatura spaniolă.)

Los periodicos y las revistas Uterarios son interesantisimos. (Ziarele şi revis-

tele literare sunt foarte interesante.)

Sirvieron sopa, ensalada y asado recita hechos. (Au servit supă, salată şi

friptură proaspăt gătite.)

Uneori adjectivul se acordă cu genul substantivului cel mai apropiat.

Acest tip de acord se explică prin dorinţa vorbitorului de a scoate în

evidenţă doar unul dintre substantive: el pensamiento y la filosofia clasica

(gândirea şi filozofia clasică).

Când adjectivul precedă mai multe substantive, se acordă cu sub-

stantivul cel mai apropiat.

Exemple: Manifesta su decision con asombrosa fuerza y autoridad. (Şi-a

făcut cunoscută hotărârea cu uimitoare forţă şi autoritate.)

El pitblico recibio a los artistas con vivos aplausos y aclamaciones. (Publicul

i-a primit pe artişti cu vii aplauze şi aclamaţii.)

In construcţiile formate dintr-un substantiv colectiv urmat de deter-

minanţi la plural, adjectivul se poate acorda fie cu substantivul, fie cu

determinanţii: una manzana de casas modernas — una manzana de casas

moderna (un cvartal de case moderne — un cvartal de case modern).

Consţruc^

In limba spaniolă avem o serie de construcţii specifice în care apar

adjective. Dintre cele mai folosite sunt următoarele:

• por + adjectiv - construcţie cu valoare cauzală:

No pudo venir a la escuela por enfermo. (N-a putut veni la şcoală pentru că

era bolnav.)


• por + mâs / muy + (adjectiv) que + verb - construcţie cu valoare

concesivă:

Por muy interesante que sea esa pelicula, no pienso ir a verla. (Oricât de

interesant ar fi acel film, nu intenţionez să merg să-1 văd.)

• articolul hotărât + adjectiv + de + substantiv:

El sabio de Paco (înţeleptul Paco), La guapa de Măria (Frumoasa Măria).

• de lo măs / menos + adjectiv — construcţie cu valoare de superlativ: Es

un hombre muy rico, de lo mâs rico que hay. (Este un om foarte bogat,

dintre cei mai bogaţi.)

• Cada vez I dia I ano I mes etc. + mâs / menos - construcţie cu valoare

comparativă

No lo reconozco: sale cada dia menos y vive solo. (Nu-1 recunosc; pe zi ce

trece iese tot mai puţin şi locuieşte singur.)

Estâ muy preocupado porque su hijo estâ cada vez nxâs delgado. (îşi face

griji pentru că fiul său este din ce în ce mai slab.)

• Cuantos măs / menos ... măs I menos — construcţie cu valoare

comparativă.

Cuanto mâs le escucho, menos le entiendo. (Cu cât îl ascult mai mult, îl

înţeleg mai puţin.)

Cuanto menos pienso en esos asuntos, mejor me siento. (Cu cât mă gândesc

mai puţin la aceste lucruri, mă simt mai bine.)

L înlocuiţi adjectivele din propoziţiile următoare cu antonimele lor:

a) Me parece que hoy estâis tristes, iestâis enfermos?

b) Hemos visto una pelicula aburrida dirigida por un conocido actor.

c) Por la mariana le gusta ducharse con agua fria.

d) Este trabajo es el mejor de todos.

e) Creo que Alberto es el personaje negativo de esta historia tan larga. 0

LJltimamente îsabel estâ bastante callada y palida.

g) Me ha mandado un mensaje breve pero completo.

2. Formaţi adjectivul corespunzător:

a) Ella demuestra mucha ambiciân y orgullo. Es muy ... y

b) Miguel tiene mucha fuerza. Es muy ...

c) Esta senora tiene mucha competencia en este campo. Es muy ...

d) Su comportamiento no se puede expUcar. Es ...

e) Todavia esta enfermedad no se puede cur ar. Es ...

f) Mi hermana ofrece todo Io que tiene sin pensarlo mucho. Es .

3 . Completaţi cu forma corectă a adjectivului indicat între paranteze:

a) Han participado (grande) ... personahdades artisticas de todo el mundo.

b) Picasso es un (grande) ,Y. pintor del siglo XX.

c) La semăna posada hizo muy (malo) ... tiempo.

d) (Santo) ... hidro es el patron de la ciudad de Madrid.

e) Este semestre mi hijo ha sacado muy (malo) ... notas en historia y

geografia.

f) El descubrimiento de America fue la (grande) ... aventura del siglo XV.

g) Ei inviemo es (bueno) ... epoca para ir ala montana.

4. Completaţi cu adjectivul potrivit şi faceţi acordul:

rosa, formal, raro, bueno, estupido, natural, facil, lila, original, rico,

incomprensible.

a) Se nota que esa chica ha recibido una ... educaciân; es muy ...

b) Los zumos ... son mâs iii que los de bote.

c) Los temas del examen de historia fueron ... y ...

d) Desde hace algunos dias dice solo cosaş ... y ...

f) iTe parece que tus pantalones ... hacen juego con esta blusa ...? Reconozco

que tienes unos gustos algo ...

5. Completaţi cu structurile comparative necesare:

a) Tu hablas espanol... yo.

b) La pelicula fue ... buena ... nos la imaginâbamos.

c) Este mes he gastado ... h que he ganado.

d) La conferencia no fue ... interesante ... yo esperaba.

e) Creo que tu eres ...tu hermano.

f) Aunque tiene 15 anos, pare ce ... su hermano.

g) Me gusta ... leer que ver la televisiân.

h) Cada vez que la veo, me parece ... simpatica.

i) Piensa mâs en el dinero ... en el trabajo.


ronumele

CEI pronombreJ

Pronurnete..^

Pronumele personal este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte

un substantiv. In limba spaniolă, formele acestuia sunt:

Persoana Singular Plural

I yo (eu) nosotros, nosotras (noi)

II tu (tu) vosotros, vosotras (voi) A (el) ellos (ei)

III ella (ea) ellas (ele)

usted (dumneavoastră) ustedes (dumneavoastră) ello (aceasta, asta)

Din cauza faptului că se referă la persoane prezente în conversaţie,

persoanele I şi a Il-a singular nu diferenţiază genul.

Nu se întâmplă acelaşi lucru cu el, care prezintă trei forme: ei,

masculin. ella, feminin şi e/Io, neutru. Acesta din urmă nu se referă la

vreo persoană sau la vreun anumit obiect. Neutrul ello se referă la

ansambluri de lucruri sau de idei şi se traduce prin „acesta, acest lucru.

asta".

Exemplu: Salud, dinero y amor, todo ello sefue. (Sănătatea, banii, dragos-

tea, toate acestea au dispărut.)

iSkObservaţie. Pronumele ello se foloseşte din ce în ce mai puţin în limba

vorbită, fiind înlocuit în mod frecvent de alte pronume neutre sau de

substantive.

Exemple: Deja de pensar en eso. (Nu te mai gândi la acest lucru.) EI caso

es que ya no me interesa. (Acest lucru nu mă mai interesează.)

Pronumele de politeţe usted, ustedes (dumneata, dumneavoastră) se

construieşte cu persoana a Hl-a singular şi plural a verbului. Usted se

referă


la o singură persoană, pe când ustedes se referă la două sau mai multe

persoane.

Exemple: Usted no sabe lo que esta diciendo. (Dumneavoastră nu ştiţi ce

spuneţi.)

lEstân ustedes contentos? (Sunteţi (dumneavoastră) mulţumiţi?) A

In limba spaniolă, pronumele personal este singura parte de vorbire

care are o declinare propriu-zisă. Are forme speciale pentru nominativ,

dativ, acuzativ şi ablativ (prepoziţional), atât forme accentuate (formas

tânicas), cât şi forme neaccentuate {formas âtonas)t conform tabelului de mai

jos:

Persoana Nr. Nominativ Dativ / Acuzativ Prepoziţional

Forme

accentuate

Forme

neaccentuate

I sg- yo (a) mi me mi (conmigo)

pl. nosotros

nosotras

(a) nosotros

(a) nosotras

nos

nos

nosotros

nosotras

II sg- tu (a) ti te ti (contigo)

pl. vosotros

vosotras

{a) vosotros

(a) vosotras

os

os

vosotros

vosotras

III

sg-

el

ella ello

usted

(a) el (a) ella (a) usted

le,h le, la lo

le, se

el la ello usted

pl.

ellos ellas

ustedes

(a) ellos (a)

ellas {a)

ustedes

Ies, los Ies, las

Ies, se

ellos ellas

ustedes

Forma de nominativ a pronumelui personal nu se foloseşte împreună

cu verbul decât rareori, în exprimări emfatice, pentru a evita confuzia de

persoane sau pentru marcarea unei opoziţii.

Exemple: Siempre decia que yo no era capaz de hacerlo. (Mereu spunea că eu

nu sunt capabil s-o fac.)

Te lo digo yo. (Ţi-o spun eu.)

Tu no estudias tanto como ella. (Tu nu înveţi atât de mult ca ea.)

La nominativ forma neutră ello este înlocuită, în marea majoritate a

cazurilor, prin pronumele demonstrativ neutru esto, eso, aquello.

Genitivul nu are forme speciale. Funcţiile pronumelui personal la

genitiv sunt preluate de pronumele posesiv.

Aşa cum rezultă din tabelul anterior, pronumele personal are pentru

cazurile dativ şi acuzativ forme accentuate şi neaccentuate, care se folosesc,

cu mici deosebiri de nuanţă, ca şi în limba română. Formele atone se

folosesc fără prepoziţii şi sunt obligatorii în frază.

Exemple: Me encantan las uvas. (îmi plac mult strugurii.)

Le he prestado mi libro. (I-am împrumutat cartea mea.)

Formele accentuate se folosesc numai cu prepoziţii.

Exemple: No me lo digas precisamente a mi. (Nu mi-o spune tocmai mie.)

A ti te gusta el fiitbol, a mi, no. (Ţie îţi place fotbalul, mie, nu.)

J L Observaţie. La acuzativ, formele neaccentuate se folosesc fără

prepoziţie şi sunt obligatorii, pe când cele accentuate se întrebuinţează

numai precedate de prepoziţii.

Exemple: Los abuelos os quieren mucho. (Bunicii vă iubesc mult.)

A ti nadie te puede decir nada, pero a ella, si. (Ţie nu-ţi poate spune nimeni

nimic, însă ei da.)

Formele neaccentuate de dativ şi acuzativ sunt identice la persoanele I

şi a Il-a, singular şi plural. La persoana a IlI-a există o formă pentru dativ,

masculin şi feminin, singular şi plural, Ie, Ies, şi o formă pentru acuzativ,

masculin, singular şi plural, lo, los, şi una pentru feminin, singular şi

plural, la, las.

Jtlk Observaţie. La dativ, la persoana a IlI-a, singular şi plural, forma

neaccentuată a pronumelui (Ie, Ies) este înlocuită cu se când precedă alt

pronume care începe cu I-: Ie, Io, Ies, los, los.

Exemplu: Se Io he dicho mii veces. (I-am spus-o de o mie de ori.)

In limba vorbită se foloseşte în mod frecvent forma de dativ le I Ies

acolo unde este nevoie de un acuzativ, Io / los, la I las, îh poziţie de

complement direct. Acest fenomen se numeşte leismo şi produce o

ambiguizare a genului.


Exemplu: Le ta por la caile. (L-am văzut (am văzut-o) pe stradă) în loc de

Lo / la vi por la caile.

Tendinţa opusă, care se manifestă tot în limba vorbită, este reprezentată

de aşa-numitele loismo (înlocuirea lui le cu lo) şi laismo (înlocuirea lui Ie

cu Ia). Această tendinţă este incorectă şi nu este acceptată de lingvişti.

Exemple: A Juan lo he dado un trabajo. (Lui Juan i-am dat de lucru.)

Corect este: A Juan le he dado un trabajo.

La dijc a mi hija que no se fuera, pero no me obedectâ. (I-am spus

fiicei mele să nu plece, dar nu m-a ascultat.)

Corect este: Le dije a mi hija que no se fuera, pero no me obedeciâ. (I-

am spus fiicei mele să nu plece, dar nu m-a ascultat.)

De asemenea, prepoziţia con se uneşte cu formele mi, G, rezultând:

conmigo, contigo (cu mine, cu tine). La persoana a IlI-a singular acest

fenomen nu se produce, dar influenţată de persoana I şi a II-a, prepoziţia

con se uneşte cu persoana a Hl-a reflexivă se: consigo (cu sine).

Exemple: Quiero hablar con ella ahora mismo. (Vreau să vorbesc cu ea

chiar acum.)

Se flevd consigo el par agi i as. (Şi-a luat umbrela (cu el /

ea).) ■ Locul pronumelui personal

In cadrul propoziţiei, pronumele personal forma neaccentuată se aşază,

în general, înaintea verbului. De exemplu: Lo vi por la caile. (L-am văzut pe

stradă.)

Când un verb este însoţit de două forme pronominale neaccentuate, una în

dativ şi cealaltă în acuzativ, ordinea corectă este dativ, urmat de acuzativ.

Exemple: Telohe dicho ya. (Ţi-am spus-o deja.) Nos lo van a explicar en

seguida (Ne-o vor explica îndată.)

Această regulă are şi o excepţie: când verbul este la infinitiv, imperativ

afirmativ şi gerunziu, formele neaccentuate ale pronumelui personal stau

după verb şi se unesc cu acesta, formând un singur cuvânt

Exemple: Tengo que hablarte, es algo urgente. (Trebuie să-ţi vorbesc,

este ceva urgent.)

Dime la verdad. (Spune-mi adevărul.)

IIL Morfologia 67

Estoy esperândole. (II aştept.)

Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care verbul este însoţit de două

complemente pronominale — unul în dativ şi celălalt în acuzativ.

Exemplu: He recibido una carta de Marta y quiero leertela. (Am primit o

scrisoare de la Măria şi vreau să ţi-o citesc.)

Observaţie. Poziţia enclitică a pronumelor poate impune folosirea ac-

centului grafic pentru ca modul de accentuare a verbului să nu se

modifice. In situaţia în care gerunziul sau infinitivul sunt precedate de un

verb auxiliar, formele neaccentuate ale pronumelui personal se pot aşeza

fie înaintea acestui verb, fie după verbul la gerunziu sau infinitiv, dar

niciodată între auxiliar şi verb:

Exemple: Ellos nos quieren invitar a su cumpleanos./ Ellos quieren invitarnos

a su cumpleanos. (Ei vor să ne invite la ziua lor.)

Cuando has entrado en casa, yo estaba llamăndote. / Cuando has entrado en

casa, yo te estaba Uamândo. (Când ai intrat în casă, eu te sunam.)

Exerciţii

1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă a pronu-

melui personal:

a) Pepe, no me digas lo que ... sabia de antemano.

b) Siempre pensamos en ...

c) Mis abuelos os invitaron ... y ... a visitar su nueva casa.

d) Tu padre nos vio ... y ... por la caile.

e) Eh,Ique haceis ahi?

2. Completaţi cu formele conmigo, contigo, consigo:

a) ]uan se llevo ...el chubasquero.

b) Anda, vente ... al parque.

c) A veces se pone delante del espejo y habia ... mismo.

d) Voy ... si me llevas al cine.

e) No seas pesado, ya sabes que saliendo siempre sales ganando.

3. Completaţi cu una dintre următoarele forme neaccentuate: le, Ies,

lo, los} la, las:


a) A Juan si que . . . quiem volver a vet.

b) No H di nada a los pordioserm del metro,

c) A rru comfxirîerâ ... Iiim<5 la directora para preguntar ... por que hahia

Ucgadn tarde.

d) No** pcrmhn <fuc me hafole en este sono.

e) /'Por no ... IwWflste smceramemtf

0 Al nuevo profesor de francii no ... visto todavia nadie.

g) Rota estaba aht mismo, pero yo no ... vi.

h) No ... ptdas ntfdu <fue son «nos tacanos.

t) Se ... ocwmd una idea briliante.

4. înlocuiţi cuvintele subliniate cu pronumele neaccentuate los, las, Ies:

a) Visktmbro etos monvanas ahi lejos.

b) He recogido csos higos deljardin.

c) Apreciamos a csim faymfrreş m cukm,

d) Vimos nuestros gatos por el patio de los vectnos.

e) Uevaron a los alumnos de excursum a Peniscola 0 Di a rrus hijas lo que me habian pedido.

5. Înlocuiţi pronumele personale din paranteză cu formele neac-

centuate corecte:

a) (EUa) encanta el gazpacho.

b) (Yo) no ograda encontrar(tu) en este estado.

c) (Nosofiw) vamos de vacacioncs a la costa.

d) En cuanto (a ellos) veamos (a ellas) daremos las foton

e) (Vosotros) encontrareis a las anco de la tarde en la Piaza ie Colan. 0 i(Uds.)

importa si abro la veniana!

g) No» nada, âbre(a ella).

h) (Yo) veo obUgado a Uamar(a ella) la atencum todos Jos dias.

6. Eliminaţi formele pronominale care nu sunt necesare:

a) Yo salgo ahora mismo por la puerta.

b) iQwen eres tu para hablarme asiî

c) A ellos los vio el profesor al mienutr copup.

d) Me dirifo a ustedes para pedtrle un gran favor.

e) A nosotros no nos gusta nada el boxeo.

0 iPara que has vemdo tu aqui:

65 g) A mi no me vengas con semejantes hist

orias.

h) Te llevo a ti conmigo porque necesite tu ayuda.

i) iQue le parecio a usted el cuadrol

j) A ella no le gusta nada, pero a mi, si.

7. Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte: el / el; mi / mi; si / si,

tel te.

Pronumele, pe^

Pronumele reflexiv se foloseşte pentru conjugarea verbelor reflexive şi

a celor care pot forma construcţii reflexive (verbe tranzitive, verbe

intranzitive, verbe de stare şi de mişcare). Condiţia unei construcţii

reflexive este ca verbul şi complementele sale pronominale să fie folosite

la aceeaşi persoană şi la acelaşi număr.

Formele neaccentuate de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal la

persoana I şi a Il-a singular şi plural pot funcţiona şi ca pronume

reflexive. Pentru persoana a IlI-a singular şi plural sunt folosite ca

pronume reflexive două forme specifice: se (se) şi sf (sine).

■ Formele pronumelui reflexiv sunt:

Persoana Singular Plural

I me nos II te os III se 1 si se 1 si

Exemple: Yo me levanto tarde, pero mi hermana se levanta temprano. (Eu mă

scol târziu, dar sora mea se scoală devreme.)

Nos preparamos para el examen de esta semăna. (Ne pregătim pentru

examenul de săptămâna viitoare.)

■kObservaţie: Pronumele si se foloseşte doar precedat de o prepoziţie şi

poate fi accentuat de pronumele de întărire mismo, care se acordă în gen şi

număr cu persoana la care se referă acest pronume.

Exemplu: En cualquier situacion estos chicos eston seguros de si mismos. (In

orice situaţie băieţii aceştia sunt siguri pe ei.)


Observaţie: Cu prepoziţia con forma reflexivă este consigo: Lo llevo

consigo en el viaje (L-a luat cu el în călătorie).

■ Locul prenumelor reflexive

Ca şi în cazul pronumelor personale, formele reflexive stau, în general,

înaintea verbului:

Exemplu: Se ha puesto una comisa de color rojo. (Şi-a pus o cămaşă de

culoare roşie.)

In cazul în care în propoziţie mai apar şi alte pronume personale, spre

deosebire de limba română, forma reflexivă se le precedă pe toate

celelalte.

Exemplu: Se me recomendo aceptar esta oferta (Mi s-a recomandat să

accept această ofertă).

Dar când verbul este la infinitiv, imperativ afirmativ sau gerunziu,

pronumele reflexive se aşază după verb şi se uneşte cu acesta, formând un

singur cuvânt. Poziţia enclitică a pronumelor nu modifică accentuarea

verbului, de aceea uneori se impune folosirea accentului grafic.

Exemple: Sientate en ese sillont es muy câmodo. (Aşază-te pe acel fotoliu,

este foarte comod.)

Estoy preparândome desde la semăna pasada. (Mă pregătesc de săptămâna

trecută.)

Pronumele demonstrativ CEI pronombre demostrativoJ

După cum rezultă din tabelul de mai sus, pronumele demonstrativ prezint;

unele deosebiri faţă de corespondentul Iui din limba română.

• O primă deosebire este că pronumele demonstrativ are o formă

pentn

neutru, numai la singular care corespunde în limba română unui seni

nedeterminat şi se poate traduce prin: „acest lucru", „acel lucru".

Exemple: Esto que estâs diciendo no me interesa nada. (Acest hicru pe| care

îl spui nu mă interesează deloc.)

Forma neutră este asemănătoare ca sens cu cea a pronumelui personal

persoana a IlI-a neutru, ello.

Urmat de un verb la infinitiv însoţit de prepoziţia de, are sensul de

„faptul de a", „acţiunea de a".

Singular w

Plural

Masculin este (acesta) ese (acela)

aquel (acela)

estos (aceştia) esos (aceia) aquellos (aceia)

Feminin esta (aceasta) esa (aceea) aquella (aceea)

estas (acestea) esas (acelea) aquellas (acelea)

Neutru esto (acest lucru) eso (acel lucru) aquello (acel lucru)

■ Formele pronumelui demonstrativ sunt următoarele:

Exemplu: Eso de volver tarde no me gusta nada. (Faptul de a te întoarce

târziu nu-mi place deloc.)

Aquello de madrugar no le gustaba mucho. (Nu-i plăcea prea mult să se

trezească dis-de-dimineaţă.)

Există o serie de construcţii fixe în care apare pronumele demonstrativ

neutru: esto es (va să zică, adică), en esto (între timp, în timpul acesta), con

esto (cu asta, cu toate acestea), a eso de (în jur de, cam, pe la ora), eso si que

no (asta nu, asta chiar că nu se poate), y eso que (unde mai pui că, pe lângă

faptul că), por eso (de aceea), en eso de (în ceea ce priveşte, cât despre), eso es

(exact, asta e).

• O altă deosebire a pronumelui demonstrativ faţă de corespondentul

din limba română este existenţa a două forme pentru pronumele de

apropiere (este, ese; esta, esa; esto, eso) şi una pentru cea de depărtare.

Aceste pronume se referă la obiecte situate aproape (este) sau progresiv

îndepărtate (ese, aquel) de vorbitor. Prima formă desemnează obiecte

situate în apropierea persoanei care vorbeşte, a doua obiecte situate în

preajma persoanei cu care se vorbeşte, iar a treia indică obiecte

îndepărtate faţă de vorbitor.

Această gradaţie privind apropierea şi depărtarea în spaţiu se extinde

şi asupra dimensiunii temporale. Astfel, este se foloseşte pentru prezent,

ese pentru un trecut apropiat sau pentru viitor, iar aquel pentru un trecut

sau un viitor îndepărtat.

Exemple: Estos dias no puedo recibirle. (In aceste zile nu vă pot primi.)


Esas eran las palabras que decia siempre. (Acelea erau vorbele pe care le

spunea mereu.)

En aquel instanţe se hizp de noche. (In acel moment s-a întunecat.)

Ca înlocuitor al unui substantiv, poate îndeplini în propoziţie funcţiile

acestuia: subiect, nume predicativ, atribut şi complement.

Exemple. Mihemana mayor es esta (Sora mea cea mare este aceasta.) Aquella

es su nueva casa. (Aceea este noua sa casă.)

Când determină un substantiv, pronumele demonstrativ funcţionează ca

adjectiv demonstrativ.

Formele adjectivului demonstrativ sunt identice cu cele ale pronumelui

demonstrativ. Diferenţierea dintre cele două categorii gramaticale se face

prin accentul grafic.

Singular Plural

Masculin este, ese aquel estos, esos aquellos

Feminin esta, esa aquella estas, esas aquellos

Din seria adjectivelor lipseşte forma de neutru pentru că în limba

spaniolă nu există substantive neutre.

Adjectivele demonstrative respectă aceeaşi gradaţie privind depărtarea

sau apropierea.

In ceea ce priveşte locul adjectivului demonstrativ, acesta, de regulă,

precedă substantivul pe care îl determină şi elimină articolul hotărât sau

nehotărât. Folosirea adjectivului demonstrativ postpus este o caracteristică a

limbajului familiar şi un procedeu stilistic pentru exprimarea unor diverse

stări afective.

Exemplu: Las chicas estas me encantan. (Fetele acestea mă încântă.)

La mujer esa me molesta. (Femeia aceea mă deranjează.)

Adjectivele demonstrative se pot combina cu numerale, pronume po-

sesive sau cu adjective nehotărâte.

Exemple: Estos amigos tuyos no me gustan. (Aceşti prieteni ai tăi nu-mi plac.)

Aquellos dos chicos preguntaron por ti. (Acei doi băieţi au întrebat de tine.) Estos

pocos artistas han consagrado un nuevo estilo. (Aceşti câţiva artişti au consacrat

un nou stil.)

1(1. Morfologia 73

Exerciţii

1. Completaţi următoarele propoziţii cu pronumele demonstrative

corecte:

a) ... que se ven alli estân siempre cubiertas de nieve.

b) Mis hermanos son ... que estân al lado de mi madre.

c) Me encantan ... Me refiero a los zapatos rojos del escaparate.

d) ... de aquî son muy buenos.

e) iQue es

f) No me gusta nada ... de la semăna posada.

2. Completaţi cu adjectivul demonstrativ corect:

a) ... cosaş de alli son mîas.

b) Dejame ... zapatos ... noche, por favor.

c) Lo que aparece alli en el cielo es ... estrella de la que te hable el otro dia.

d) Por ... entonces todo era mucho mâs tranquilo que hoy.

e) Prestame ... libros que tienes ahi} en la biblioteca.

f) . . . libro que acabo de leer me ha parecido muy interesante.

3. Completaţi frazele de mai jos cu una din sintagmele în care apare

pronumele demonstrativ neutru:

a) Estoy muy enfermo ...no puedo ir de excursion.

b) ... Don Quijote y Sancho Pânza descubrieron unos molinos de viento.

c) Te dejo mis apuntes;... de los Ubros que te preste me los tienes que devolver

ahora mismo.

d) Sus padres le habian dado todo, ...el nino no estaba muy contento.

e) iA que hora quedamosl... de las cinco de la tarde.

f) O sea que te vas de vacaciones. mariana mismo.

4. Terminaţi următoarele propoziţii de mai jos:

a) Eso de leer ...

b) Eso de viajar por el mundo ...

c) Eso de trabajar de noche ...

d) Eso de vivir en una gran ciudad ...

e) Eso de pedir dinero a todo el mundo no ...

f) Eso de tener muchos perros ...


Pronumele ppşeşw

In limba spaniolă pronumele posesiv are forme variabile în funcţie de

gen şi număr. Aceste două categorii se manifestă pe două planuri, cel al

posesorului şi cel al obiectului posedat.

■ Formele pronumelui posesiv din limba spaniolă:

Pers. Un singur

obiect posedat

Mai multe

obiecte

posedate

Un

singur

posesor

I

II III

(el) mio (al meu) (la) mia

(a mea)

(el) tuyo (al tău) (la) tuya

(a ta)

(el) suyo (al lui, al ei, al

dumneavoastră)

(la) suya (a lui, a ei, a dv.)

(los) rmos (ai mei) (las)

mîas (ale mele)

(los) tuyos (ai tăi) (las)

tuyas (ale tale) (los) suyos

(ai lui, ai ei, ai dv.)

(las) suyas (ale lui, ale ei,

ai săi, ai dv.)

Mai

mulţi

posesor

i

II

III

(el) nuestro (al nostru)

(la) nuestra (a noastră)

(el) vuestro (al vostru)

(la) vuestra (a voastră)

(el) suyo (al lor, al dv.)

(la) suya (a lor, a dv.)

(los) nuestros (ai

noştri) (las) nuestras

(ale noastre)

(los) vuestros (ai

voştri) (las) vuestras

(ale voastre)

(los) suyos (ai lor, ai

dv.) (las) suyas (ale lor,

ale dv.)

După cum rezultă din tabelul de mai sus, la persoana a IH-a, formele

pronumelui posesiv sunt aceleaşi, chiar dacă este vorba de un singur posesor

sau de mai mulţi. De aceea traducerea formei suyo, -a, -os, -as depinde de

contextul în care este folosită.

Exemplu: El diccionario es suyo (Dicţionarul este al lui / al ei al / al lor.)

Pronumele posesive se acordă în gen şi număr cu substantivul care

desemnează obiectul posedat.

Exemplu: lEste es el gato de Juan? Si, es el suyo. (Aceasta este pisica lui Juan?

Da, este a lui.)

IU. Morfologia 75

Pronumele posesive se folosesc, de obicei, însoţite de articolul hotărât,

care în aceste cazuri funcţionează ca echivalent al articolului posesiv

românesc al, a, ai, ale. Când au funcţie de nume predicativ, se folosesc de

cele mai multe ori fără articol, cu excepţia cazului în care dorim să

evidenţiem o persoană sau un obiect dintr-o serie.

Exemplu: El bolso rojo es mio. (Geanta roşie este a mea.)

Formele los mios, los tuyos, los suyos, los nuestros, los vuestros,

los suyos au ca şi în limba română, sensul de „familia, părinţii, rudele,

prietenii mei", traducându-se prin „ai mei, ai tăi, ai lui, ai noştri, ai voştri,

ai lor".

Pronumele posesive precedate de articolul neutru lo au sensul de „ceea

ce e al meu, al tău", „partea mea, a ta".

PRONUMELE POSESIV CU VALOARE ADJECTIVAL\

(EL PRONOMBRE POSESIVO CON VALOR ADJETIVAL)

Pronumele posesiv funcţionează ca un adjectiv când însoţeşte un substantiv.

Formele pronumelui posesiv cu valoare adjectivală sunt:

Pers. Un singur obiect posedat Mai multe obiecte posedate

Un singur

posesor

I

II III

mi (meu, mea) tu (tău, ta)

su (său, sa, lui, ei, dtale,

dv.)

mis (mei, mele) tus (tăi, tale)

sus (săi, sale, lui, ei,

dumitale, dv.)

Mai mulţi

posesori

I II

III

nuestro (nostru) nuestra (noastră) vuestro (vostru) vuestra (voastră) su (lor, dv.)

nuestros (noştri) nuestros (noastre) vuestros (voştri) vuestros (voastre) sus (lor, dv.)

In cazul unui singur posesoţ cele trei persoane nu prezintă forme

distincte pentru masculin şi feminin, deci nu se acordă în gen, ci doar în

număr cu substantivul care denumeşte obiectul posedat.

Exemple: He hablodo con tu hermano I tu hermana. (Am vorbit cu

fratele

tău/sora ta).


Tus hermanos / Tus hermanas se petreceri mucho. (Fraţii tăi / Surorile tale

seamănă mult.)

In cazul mai multor posesori, persoanele I şi a Il-a se acordă în gen şi

număr cu substantivul care desemnează obiectul posedat.

Exemplu: Nuestro companero estudia mucho. (Colegul nostru învaţă mult.)

Vuestra amiga habla bien japones. (Prietena voastră vorbeşte bine

japoneza.)

Persoana a IlI-a este identică pentru masculin şi feminin, prezentând

doar o formă pentru singular şi una pentru plural, şi anume o formă

pentru cazul unui singur obiect posedat şi una pentru cazul mai multor

obiecte posedate.

Observaţie. Pentru a evita ambiguitatea, se înlocuiesc deseori fie prin

formele pronumelui personal precedat de prepoziţia det fie prin alte

formule prepoziţionale.

Exemple: Su amiga es de Valencia. La amiga de el es de Valencia. (Prietena

lui este din Valencia.)

Luis y Javier viajan en su coche. Luis y Javier viajan el coche de este ultimo.

(Luis şi Javier călătoresc în maşina lui. Luis şi Javier călătoresc în

maşina acestuia din urmă.)

In limba spaniolă, ca şi în limba română, posesia mai poate fi

exprimată cu ajutorul formelor pronumelui personal în dativ.

Exemplu: La peluquera me cortâ el pelo. sau La peluquera carto mi pelo.

In limba spaniolă, substantivul precedat de adjectivul posesiv se între-

buinţează fără articol: Mi casa estâ en el centro. (Casa mea este în centru.)

Există şi posibilitatea postpunerii adjectivului posesiv. In acest caz se

folosesc formele pronumelui posesiv: mio, mia, tuyo, tuya, suyot suya etc, iar

substantivul se articulează cu articolul hotărât sau nehotărât.

Exemple: La ciudad nuestra estâ en ruina. (Oraşul nostru este o ruină.)

La casa mia es muy antigua. (Casa mea este foarte veche.)

Con respecto a la opinion vuestra, creo que teniis razân. (In ceea ce priveşte

părerea voastră, cred că aveţi dreptate.)

El chico ese era un amigo mio. (Băiatul acela era un prieten de-al meu.)

(((. Morfologia

Exerciţii

1. Completaţi cu pronumele posesive corecte:

a) Mis hijos son rubios. Los ... son rubios.

b) Su vestido es rojo. El... es rojo.

c) Nuestros libros son nuevos. Los ... son nuevos.

d) Su casa es bonita. La ... es bonita.

e) Vuestra madre es muy guapa. La ... es muy guapa.

2. Formaţi propoziţii corecte:

a) EI ordenador ... mio.

b) La cariera ... vuestras.

c) Los juguetes ... ser ... suyos.

d) Eljardin... tuyo.

e) Las manzanas ... nuestros.

3. Completaţi cu pronumele posesive corespunzătoare:

a) Elcuadernoes (vosotros).

b) La casa de la playa es (tu).

c) Los abuelos son (nosotros).

d) Los ideas fueron (de el).

e) EI carrito de la compra es (yo).

4. înlocuiţi adjectivele posesive şi completaţi propoziţiile:

Model: Tu hija y mi hija —> Nuestros hijas estudian en el mismo

colegio.

a) Su coche y tu coche.

b) Nuestra caile y su caile.

c) Vuestro diccionario y tu dicckmario.

d) Su boligrafo y mi boligrafo.

e) Tu amigo y mi amigo.

5. Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte: tu / tu; mi I mi,

vuestro I vuestra; su I sus.


Pronumele relativ

CB pronombre reiativo e interrofiativoJ

A

In limba spaniolă, ca şi în limba română, pronumele relativ poate în-

deplini şi funcţia de pronume interogativ.

Pronumele relativ are rolul de a face legătura între o propoziţie

subordonată şi regenta ei. In această privinţă, pronumele relativ are acelaşi

rol ca şi conjuncţiile subordonatoare.

Pronumele relative din limba spaniolă sunt: que (ce, care), el cual (cel

care), quien (cine), cuanto (cât), cuyo (al, a, ai, ale cărui).

• Pronumele que este invariabil, nu are forme diferite pentru gen şi

număr. Poate avea ca element regent un substantiv la singular sau la plural

nume de fiinţe sau obiecte.

Exemple: La musica que acabamos de escuchar es de Mecano. (Muzica pe

care tocmai am ascultat-o este a grupului Mecano.)

Los jovenes que has conocido tienen mucho talento. (Tinerii pe care i-ai

cunoscut sunt foarte talentaţi.)

Admite folosirea mai multor prepoziţii: en; con; de; a.

Exemple: La estilogrâfica con que escribo, me la regala mi amigo. (Stiloul cu

care scriu mi-a fost dăruit de prietenul meu).

Los puntos en que no estamos de acuerdo no son esenciales. (Punctele asupra

cărora nu suntem de acord nu sunt importante.)

Forma neutră Io que (ceea ce) are ca element regent o sintagmă sau o

întreagă propoziţie.

Exemple: A veces, lo măs dificil es lo que nos queda por hacer. (Uneori, ne

rămâne de făcut ce e mai greu.)

• Pronumele cual are o formă diferită pentru plural, cuales, şi se acordă

în gen şi număr cu substantivul la care se referă prin articolul hotărât cu

care se foloseşte: el cual, la cual, los cuales, las cuales.

Elementul regent al pronumelui cual poate fi un substantiv nume de

persoane sau obiecte.

Exemplu: Mi madre, la cual no dijo nada todo el tiempo, intervino de * pronto.

(Mama mea, care nu a spus nimic tot timpul, a intervenit brusc.)

• Pronumele quien se refera întotdeauna la substantive nume de fiinţe

sau nume de lucruri personificate şi, spre deosebire de limba româna, are o

formă distincta de plural: quâenes. Admite folosirea prepoziţiilor de, con,

o, pom, por etc

Exemplu: Eres Ia persana con quien siempre puedo contor. (Eşti persoana

pe care mă pot baza întotdeauna.)

Son las personas de qiaenes ie fie habiada. (Sunt persoanele despre care

ri-am vorbit.)

In propodţii cu caracter general, poate fi folosit fără element regent

Exemplu: Quien bien te quiere...(Cel care te iubeşte cel mai mult.-) In aceasta

situaţie pronumele relativ se poate înlocui prin ei que (la tos que, las que) şi

se traduce prin .cel care", «acela care".

• Cuyo este un pronume relativ posesiv şi se acordă în gen şi număr cu

obiectul posedat. Poate fi substituit cu de que, del cual de quien etc

Exemple El esemor cuya novela estas leyendo es peruana. (Scriitorul al cărui

roman d citeşti este peruan.)

EI poeta anos versos te gustan, va a redbir un premto importante. (îberul ale

cărui versuri îţi plac va primi un premiu important.)

• Cuanto este un pronume relativ de cantitate şi singurele elemente

regente posibile sunt &mio şi todo sau un substantiv însoţit de tanto şi Are

forme distincte pentru gen şi număL

Exemple: Le ofrea todo cuanto tenia (l-am oferit tot ce aveam.)

Uegarnn tonus cuantas cupienm en d taxi (Au ajuns atâtea câte au încăput

în taxi.)

A Observaţie. Cual şt cuanto se numesc de obicei corelative pentru că se pot

folosi doar cu anumite elemente regente. Cual este un pronume relativ de

calitate care are ca element adverbul taL

lu: Enionces las vi a todas tales cuales eran. (Atunci le-am văzui pe

toate atâtea câte erau.)

Toate pronumele relative enumerate, cu excepţia lui cuyo, pot apărea şi

in construcţii interogative şi exclamative.

In construcţiile interogative şi exclamative, pronumele relative au

accent grafic: que, quien, quienes, cudţ, cuales, cuanto, cuanta* cuantas,

cuântas.

80

Exemple: iQue te pasa? (Ce-i cu tine?)

[Quien te llamo? (Cine te-a sunat?) iCuăl es

mi cafi? (Care este cafeaua mea?) iCuânto

vale todo? (Cât costă totul?)

Acestea îşi păstrează accentul grafic şi în propoziţiile interogative

indirecte.

Exemplu: No se que hubieramos hecho sin ti. (Nu ştiu ce am fi făcut fără

tine.)

Pronumele cual nu se foloseşte cu articol în construcţiile interogative.

Exemplu: iCudl de estos te gusta mâs? (Care dintre aceştia îţi place mai mult?)

Pronumele relativ cuyo se înlocuieşte cu construcţia ide quien?. Exemplu:

iDe quien es este cuaderno? (Al cui este acest caiet?)

Construcţia interogativă cu valoare emfatică que + ser + lo que este destul

de frecventă în limba spaniolă, dar este practic intraductibilă în limba

română.

Exemple: iQue fue lo que te dijo? (Ce ţi-a spus?)

iQue es lo que estâs haciendo? (Ce faci?)

No se que es lo que sucede. (Nu ştiu ce se întâmplă de fapt.)

Dintre pronumele relative care pot fi folosite şi ca interogative, que, cuâl şi

cudnto pot funcţiona şi ca adjective în propoziţiile interogative. Exemple:

iQui musica es ista? (Ce muzică este aceasta?) iCuânto tiempo necesitaşi (De cât

timp ai nevoie?)

Exerciţii

1. Completaţi punctele de suspensie cu pronumele relative sau

interogative que, quien, quienes, cual, cuales, după caz:

a) ZDe... estâis hablando?

b) La senora ... acaba de entrar, es mi madre.

c) L.. de los dos te gusta mâs?

d) El paisaje ... vimos en Suiza, era maravilloso.

e) A ... madruga, Dios le ayuda.

O ... ha cometido este error es el hijo de un vecino mio.

g) i... son aquellos ninos ton traviesos?

h) En el pasillo hay una ventana desde ... se ve la ciudad.

2. Completaţi punctele de suspensie cu pronumele cual sau cuanto:

a) ... el cuervo, tal el huevo.

b) Se llevd ... naranjas quiso.

c) ... el trabajo, tal la paga.

d) ... cosaş deseas, tantas te ofrezeo.

e) Te quedas ... tiempo te encuentres a gusto.

f) . . . manzanas quiso, tantas se comio.

3. Uniţi propoziţiile de mai jos într-o singură frază cu ajutorul pro-

numelui relativ que:

a) He conocido a tu madre.

Tu madre es una persana encantadora.

b) Juan y Josi son profesores.

Los dos trabajan en el instituto donde estudia tu hija.

c) La autopista lleva a San Sebastiân. La

autopista tiene mâs de 1 000 kms.

d) He visitado el Palacio Real

El palacio estâ en la Piaza del Oriente.

e) Ana ha hablado con el medico.

El medico se llama Miguel Ramirez.

f) Su familia es de un pueblo.

El pueblo lo visitamos ayer por la mariana.

4* Completaţi următoarele fraze cu pronumele cuyo, cuya, cuyos, cuyas:

a) Los nzrios, ... padres acabas de conocer, son los mejores del curso.

b) La casa, ... puerta estâ abierta, es de mis abuelos.

c) El nmo, ... zapatos nuevos te han gustado, se llama Mateo.

d) La senora por... nieta te interesas, es mi madnna.

e) El esentor de ... novelas te hable, es muy famoso en Francia.

f) La revista ... ultimo numero te faltaba, la tiene Luis.

5* Completaţi frazele de mai jos cu pronumele relativ corespunzător

dintre următoarele: que, quienes, los que, cuyo, lo que, cuales, quien, el que:

a) Sois vosotros ... Io hicisteis mal.

b) Siempre hemos hecho ...tu has querido.

c) He conocido a sus hermanos, ... humor nos conquistâ.

d) Es un tipo reservado, todovia desconocemos ... son sus opiniones.

e) ... fueron de viaje, llegaron muy tarde a casa.

f) La pelicula ... proyectaron ayer, me encanto.

g) A . . . encuentro a menudo es a tu ex-novio.

h) El lihro de ... saque la cita fue publicado el ano pasado.

6. Formulaţi întrebări folosind pronumele interogative studiate:

a) Me gusta madrugar todo el ano salvo las semanas que estoy de

vacaciones.

b) No me acuerdo de lo que te prometi el otro dia.

c) Miguel de Vnamuno fue rector de la Universidad de Salamanca.

d) La Rioja estâ llena de zonas que producen vinos internacionalmente

reconocidos.

e) Tienes que dar cuenta de tus errores.

f) Este ario han homenajeado ai doctor Gregorio Marafion.

g) De Manolo es precisamente de quien te estaba hablando.

h) Le dirigid la palabra a su maestro.

Pronumele nehotărât f El pronombre indefinidoJ

Pronumele nehotărât ţine locul unui substantiv fără să dea vreo in-

dicaţie precisă asupra obiectului. Pronumele nehotărâte sunt mult mai

variate decât celelalte feluri de pronume.

■ Pronume nehotărâte care se referă numai la nume de fiinţe

• Alguien (cineva) şinadie (nimeni) funcţionează doar ca pronume, au

o singură formă pentru masculin şi feminin şi se folosesc la singular.

Exemplu: Ha preguntado alguien por ti, pero nadie ha sabido decirle dânde

estabas. (A întrebat cineva de tine, dar nimeni n-a ştiut să spună unde erai.)

Când pronumele nadie precedă verbul, adverbul no nu mai apare.

Această regulă se aplică pentru toate celelalte pronume şi adjective

nehotărâte cu valoare negativă, deoarece în această situaţie este corectă

folosirea unei singure negaţii.

Exemplu: Nadie me ha llamado. I No me ha ttamado nadie. (Nu m-a sunat

nimeni.)

Observaţie. Atât alguien, cât şi nadie pot fi înlocuite de quien.

Exemple: No conozco a alguien que pueda ayudarte. / No conozco quien pueda

ayudarte. (Nu cunosc pe nimeni care să te poată ajuta.)

No hay nadie que hable espanol como el. (Nu e nimeni care să vorbească

spaniolă ca el.)

No hay quien hable espanol como el. (Nimeni nu vorbeşte spaniolă ca el.)

• Quienquiera (oricine) este doar pronume şi este invariabil după gen;

spre deosebire de limba română, are şi o formă de plural: quienesquiera.

Exemplu: Quienquiera que te pregunte, dile que no estoy aqui. (Oricine te

întreabă, spune-i că nu sunt aici.)

■ Pronume nehotărâte care se referă doar la nume de lucruri

• AJgo (ceva) şi nada (nimic) funcţionează doar ca pronume şi sunt

invariabile.

Exemple: He visto algo en ese lugar. (Am văzut ceva în locul acela.) No ha

comido nada hoy. (Astăzi nu a mâncat nimic.)

Observaţie. Algo, nada pot funcţiona şi ca adverbe: Estâs algo triste

Iverdad? (Eşti cam tristă, nu-i aşa?)

In asemenea contexte algo poate n înlocuit prin: un poco, un tanto.

Exemple: No ha quedado nada de fruta. (N-a mai rămas nici un fruct.) Ha

quedado algo de fruta. (Au mai rămas ceva fructe.) Aşezat după verb, nada

are sensul de „deloc".

Exemplu: No me ha gustado nada esta pelicula. (Nu mi-a plăcut deloc acest

film.)

■ Pronume nehotărâte care se referă la nume de lucruri şi de fiinţe

• Alguno (vreunul, vreun) poate funcţiona atât ca pronume, cât şi ca

adjectiv; este variabil: alguna (vreo, vreuna), algunos (unii), algunas (unele).


Exemple: Me acompanarâ alguno de mis amigos. (Mă va însoţi vreunul

dintre prietenii mei.)

Algunos de vuestros proyectos se cumplirăn. (Unele dintre proiectele

voastre se vor realiza.)

■kObservaţie. în faţa unui substantiv masculin singular, alguno pierde

vocala -o finală şi primeşte accent grafic (Ia apâcope). Exemplu: Algun dia te

visitare. (într-o zi te voi vizita.)

La plural, alguno are sensul de „nişte, câteva": Se ha comprado algunos

cosaş. (Şi-a cumpărat câteva lucruri.)

Poate fi folosit împreună cu adjectivele demonstrative sau posesive:

algunos de estos chicos (câţiva dintre aceşti băieţi), algunos de sus omigas

(câteva dintre prietenele ei).

• Uno (unul) este atât pronume, cât şi adjectiv; este variabil: una (una),

unos9 unas (unii, unele, câţiva, câteva).

Exemplu: He visto por la caile a uno de tas amigos. (Am văzut pe stradă

pe unul dintre prietenii tăi.)

Poate avea şi valoare impersonală: Uno es incapaz de resolver solo todos

los problemas que hay. (Nu poţi rezolva singur toate problemele care există.)

• Nmguno (nici unul) este atât pronume, cât şi adjectiv; este variabil

ninguna (nici una).

Exemple: Ninguno estâ de acuerdo con este proyecto. (Nici unul nu este de

acord cu acest proiect.)

No he visto a ninguna de tus hermanas. (N-am văzu t-o pe nici una dintre

surorile tale.)

Când precedă un substantiv masculin singular, pierde vocala -o finală

şi primeşte accent grafic, ca şi alguno I algun: Ningim libro de gramatica trata

este tema. (Nici o carte de gramatică nu tratează această temă.)

• Otro (altui) este pronume şi adjectiv, este variabil: otra (alta), otros

(alţii), otros (altele).

Exemple: ibAe da otro cuaderno, por favor! (îmi daţi alt caiet, vă rog?)

No conozco otra mejor. (Nu cunosc alta mai bună.)

Vamos a hablar de otros cosaş. (Hai să vorbim de alte lucruri.)

Poate fi folosit împreună cu articolul hotărât el otro, la otra, los otros, las

otras şi se traduce prin „celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte", dar este

incorectă folosirea lui precedat cu articolul nehotărât.

Exemple: Me gusta mâs el otro. (îmi place mai mult celălalt.)

Los otros vienen mâs tarde. (Ceilalţi vin mai târziu.)

• Cualquiera (oricare, orice, oarecare) este atât pronume, cât şi

adjectiv. Are o singură formă pentru masculin şi feminin; forma de plural

(masculin şi feminin) este cualesquiera.

Exemple: Cualquiera de nosotros podria traducir el anuncio. (Oricare dintre

noi ar putea să traducă anunţul.)

Cualquiera que sea la verdad, quiero saberla. (Oricare ar fi adevărul, vreau

să-l ştiu.)

Când precedă un substantiv masculin sau feminin singular, pierde

vocala -a (Ia apâcope), chiar şi atunci când între el şi substantiv apare un

adjectiv calificativ, adjectivul nehotărât otro sau un numeral ordinal.

Exemplu: Me gustaria leer cualquier otro libro / cualquier otra novela de

este autor. (Mi-ar plăcea să citesc oricare altă carte / oricare alt roman al

acestui autor.)

Când stă după substantiv, se foloseşte forma cualquiera, iar

substantivul este însoţit de articolul nehotărât.

Exemplu: Este no es un libro cualquiera, es diferente. (Asta nu este o carte

oarecare, este diferită.)

• Todo (tot) este atât pronume, cât şi adjectiv. Este variabil: toda

(toată), todos (toţi), todas (toate).

Exemple: Tbda Ia tarde estâ viendo la tele. (Toată după-amiaza se uită la

televizor.)

Todos estaban impacientes. (Toţi erau nerăbdători.)

Când are funcţia de complement, este obligatorie prezenţa articolului

nehQtărât Io: Quiero verlo todo. (Vreau să văd totul.)

Când are valoare adjectivală, substantivul determinat este, în general,

precedat de articolul hotărât: Todo el dia lo llama por telefono. (Toată ziua îl

sună la telefon.)

Când substantivul este precedat de articolul nehotărât, todo poate avea

sensul de „întreg" (todo un mes - o lună întreagă) sau „adevărat" (todo un


hombre - un bărbat şi jumătate, un bărbat adevărat). In cazul unor

complemente de loc, cauză sau mod, articolul hotărât poate fi suprimat.

Exemple: Uegaron de todas partes. (Au venit de peste tot.)

Estâ enfadado con toda razân. (Este supărat pe bună dreptate.)

Există o serie de sintagme în care articolul hotărât este omis: de todos

modos (oricum), en todo caso (în orice caz), con toda razân (pe bună

dreptate).

Structura todos + substantiv la plural precedat de articolul hotărât are

sensul de fiecare", „în fiecare": todos los dias = cada dia (în fiecare zi, în

toate zilele).

In cazul în care se foloseşte cu un alt pronume (personal, demonstrativ,

posesiv, nehotărât) todo îl precedă.

Exemple: Todos vosotros os equivocâis. (Voi toţi vă înşelaţi.) Todos

los demâs han quedado en casa. (Toţi ceilalţi au rămas acasă.) Todo

esto me parece una locura. (Toată asta mi se pare o nebunie.) Todo Io

mio es tuyo. (Tot ce este al meu este al tău.)

• Cada (fiecare) este adjectiv, iar cada uno este pronume. Cada este

invariabil şi se foloseşte doar la singular.

Structura cada + substantiv nearticulat poate fi înlocuită de todo +

substantiv articulat: cada chico = todos los chicos (fiecare băiat).

Exemplu: Dole un folleto a cada persana que entre. (Dă un pliant

fiecărei persoane care intră.)

Pronumele cada uno este variabil, iar pentru feminin singular se

foloseşte forma cada una.

Exemple: Cada uno tiene su opiniân. (Fiecare are părerea sa.)

Cada una quiere tener una vida fehz> (Fiecare vrea să aibă o viaţă

fericită.)

• Tal (astfel de, asemenea) este atât pronume, cât şi adjectiv; este

variabil în funcţie de număr: tales, cu aceleaşi sensuri ca singularul.

Exemple: No me gusta trabajar con tales personas. (Nu-mi place să

lucrez cu astfel de persoane.)

Los ninos de su edad no deberian leer tal libro. (Copiii de vârsta lui

n-ar trebui să citească astfel de cărţi.)

Sintagma un / una + tal + nume propriu are o valoare peiorativă.

Exemple: EsuntaL (Este un oarecare)

Te ha buscado una tal Lola. (Te-a căutat 6 oarecare Lola.)

• Cierto I determinado (anumit; oarecare) funcţionează doar ca adjective

şi sunt variabile: cierta / determinada (anumită, o oarecare), ciertos I

detemunados (anumiţi), ciertas/ determinadas (anumite).

Exemple Cierto director me ha dicho que va a haber elecciones muy pronto.

(Un anumit director mi-a spus că foarte Curând vor fi alegeri.)

Cierta tarde lo vi por la caile. (Intr-o anumită seară l-am văzut pe stradă.)

En determinadas situaciones me ha ayudado muchisimo. (în anumite situaţii

m-a ajutat foarte mult.)

• Varios (mai mulţi, câţiva) funcţionează ca adjectiv şi ca pronume şi se

foloseşte doar la plural; are formă de feminin: vanas (câteva).

Ex< En mi ciudad hay varios bancos. (In oraşul meu sunt mai multe

bănci.)

• Demâs (ceilalţi, celelalte) este atât pronume, cât şi adjectiv; este

invariabil şi se foloseşte precedat de articolul hotărât.

împle: Los demâs aceptaron la propuesta. (Ceilalţi au acceptat propu-

nerea.)

Lo demâs no nos importa. (Restul nu ne interesează.)

Las demâs revistas no presentan esta noticia. (Celelalte reviste nu prezintă

această ştire.)

Poate fi folosit fără determinant când este ultimul termen al unei

enumerări: Se ha llevado sus libros, sus discos y demâs cosaş en una sola maleta.

(Şi-a luat cărţile, discurile şi celelalte lucruri într-o singură valiză.)

• Mucho (mult) şi poco (puţin) funcţionează atât ca pronume, cât şi ca

adjective şi sunt variabile după număr şi gen: mucha / pocaf muchos I pocos,

muchas / pocas.

Muchos creen que es facil escnbir un articulo sobre este tema. (Mulţi

cred că este uşor să scrii un articol pe această temă.)

Muchas personas me han preguntado lo mismo. (Multe persoane m-au

întrebat acelaşi lucru.)

Pocos son los amigos verdaderos. (Prietenii adevăraţi sunt puţini.)

Muy pocas veces lo he visto tan triste. (De foarte puţine ori l-am văzut aşa

de trist.)

Op Cran imtwi

Pronumele poco poate avea şi valoare de adverb: La fruta estâ un poco

verde. In acest caz, un poco poate fi înlocuit cu algo: La fruta estâ algo verde.

(Fructele sunt puţin cam verzi.)

• Mâs (mai mult) şi menos (mai puţin) pot funcţiona ca pronume şi ca

adjective; sunt invariabile.

Exemple: Quiere saber mâs. (Vrea să ştie mai mult.).

Tengo que gastar menos. (Trebuie să cheltui mai puţin.)

Când au funcţie adjectivală, se grupează la singular cu substantive

nume de materie şi la plural cu substantive care denumesc lucruri ce se

pot număra.

Exemple: Dame mâs I menos cafe. (Dă-mi mai multă / puţină cafea.) Ha

recibido mâs flores y menos regaios. (A primit mai multe flori şi mai puţine

cadouri.)

Ha} menos hojas en el libro. (Sunt mai puţine foi în carte.) No tengo mâs

libros tuyos. (Nu mai am alte cărţi ale tale.)

• Bastante (destul) funcţionează ca pronume şi este variabil după

număr: bastante (destul, destule), bastantes (destui, destule).

Exemple: Sabe bastante para su edad. (Ştie destul pentru vârsta lui.) En la

fiesta habia bastantes personas importantes. (La petrecere erau destule

persoane importante.)

• Demasiado (prea mult) este pronume şi adjectiv şi este variabil:

demasiada} demasiados, demasiadas.

Exemple: No creo que puedan ir todos, son demasiados. (Nu cred că vor

putea merge toţi, sunt prea mulţi.)

Hay demasiadas sillas para esta sala. (Sunt prea multe scaune pentru sala

asta.)

• Tanto (atât, atâta) funcţionează ca pronume şi adjectiv; de asemenea

este variabil: tonta, tantas, tantos.

Exemple: No creo que tenga tanto dinero. (Nu cred că are atâţia bani.)

Ne vendrân tantos como tu dices. (Nu vor veni atâţia cum spui tu.)

Tanto poate avea şi funcţie adverbială pe lângă un adjectiv, precedat de

articolul nehotărât şi în acest caz este invariabil: La came estâ un tanto dura.

(Carnea este cam tare.)

Tanto pierde ultima silaba când precedă un adjectiv, un adverb sau un

participiu: tan interesante (atât de interesant), tan bien (atât de bine); tan

divertido (atât de distractiv).

• Fulano, Fulano de tal, Mengano, Zutano (cutare, cutărică, cutărescu;

cineva) pot funcţiona doar ca pronume nehotărâte invariabile.

Exemple: Jose, hijo de Fulano, es el nuevo director. (Jose, fiul lui

Cutare, este noul director.)

Un dia, Fulano y Mengano se encontraron y decidieron montar un

negocio. (Intr-o zi, Cutare şi Cutărică s-au întâlnit şi au hotărât să înceapă

o afacere.)

1* Completaţi frazele cu forma corectă a pronumelui sau a adjectivului

nehotărât:

a) Alguno sau ninguno

Tengo . . . libros de geografia de Espana, pero no tengo . . . d e

historia.

. . . personas no estân de acuerdo con el ruido y el humo.

Si quieres participar en . . . curso, tienes que hablar con el director.

. . . alumno de esta clase quiere ir de excursiân.

. . . consideran que la fiesta es demasiado ruidosa.

He hablado con . . . personas, pero no lo sabe . . .

. . . estân de acuerdo con tu propuesta, pero no todos.

b) Alguien sau nadie

iHa encontrado . . . a Jose? Necesito hablar

con el. Esto es un gran misterio: ... sabe lo

que pasa.

iPor que . . . quiere contestar a esta pregunta? No me parece muy

dificil. iTiene ... una idea para el nuevo proyecto o . . . estâ

interesado en este asunto?

2. Completaţi următoarele fraze cu pronumele sau adjectivul neho-

tărât corect: alguien, algo, nadie, nada, quienquiera, cualquiera, uno,

ninguno, mucho:

a) En diciembre, en nuesta ciudad, suele hacer ... frio.


b) Ha dicho ... que no entiendo.

c) ... que hubiera hecho eso, tendria que reconocerh.

d) Lo hicieron sin comentario ...

e) ... de estos blusas hace juego con mis zdpcttos nuevos.

f) Ha venido ... persona y ha preguntado por... que pueda traducir un texto

al frances.

g) No basta con saber ..hay que demostrarlo.

h) La fiesta me resulta aburrida porque no conozco a ...

i) Esta informacion se la puede dar ... empleado.

j) Por ... que insistas, no me vas a convencer.

3. Subliniaţi varianta corectă a pronumelui nehotărât:

a) Gregorio hacia muchos esfuerzos por entender las explicaciones, pero de

poco I nada I algo le servia.

b) Las debiles luces aclaraban un poco/ poco/ algo de las penumbras.

c) Cierto / Alguno / Algun que otro joven un dia se durmio durante el examen.

d) Ciertos / Bastantes / Muchos de los presentes se fueron antes del final la

pelicula.

e) En la sala habia cierto I demasiado / algo de ruido y no se podia escuchar el

espectâculo.

0 Me parece que hoy estas tanto/todo/un poco triste, ique te pasa?

4. Construiţi propoziţii cu următoarele pronume şi adjective

nehotărâte: cualquiera/cualesquiera; cierto; demăs; cada uno; bastante;

demasiado.

5. Traduceţi în limba spaniolă:

a) Oricine îţi poate spune că ceea ce afirmi este complet neadevărat.

b) O iubea aşa de mult încât era în stare să facă orice pentru ea.

c) Chiar dacă nu a avut prea mult timp să se pregătească, a obţinut

rezultate ceva mai bune decât la examenele din anul trecut.

d) La sfârşitul fiecărei săptămâni mă sună şi-mi povesteşte tot ce-a

făcut, de aceea ştiu destul de multe lucruri despre el şi despre aventurile

lui din ultima vreme.

e) Nu-mi găsesc pantofii pe nicăieri; cred că cineva i-a pus într-un Ioc

anume, dar unde?

CEI numeralJ

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr (fără

referire la obiecte), numărul obiectelor sau ordinea acestora. De cele mai

multe ori, numeralul determină un substantiv şi stă de obicei înaintea

acestuia.

Numeralul cardinal CEI numeral cardinali

0 cero zero

1 uno (un), una unu, una

2 dos doi

3 tres trei

4 cuatro patru

5 cinco cinci

6 seis şase

7 siete şapte

8 ocho opt

9 nueve nouă

10 diez zece

11 once unsprezece

12 doce doisprezece

13 trece treisprezece

14 catorce paisprezece

15 quince cincisprezece

16 diez y seis / diecisiis şaisprezece

17 diez y siete / diecisiete şaptesprezece

18 diez y ocho/dieciocho optsprezece

19 diez y nueve/diecinueve nouăsprezece

20 veinte douăzeci

21 veinte y uno (una) / veintiuno (una) douăzeci şi unu (una) ^ _____ veinte y cuatro douăzeci şi patru

Gramatica limbii spaniole

2 7 veinte y siete ________________ douăzeci fi şapte

~W treinta treizeci _______ •t^>^yil..

1 ' ' 337 treinta y tres treizeci şi trei

40 cuarenta 1 patruzeci _________ cincuenta cincizeci sesenta 1 şaizeci

~70~ setenta şaptezeci ^^ff^'^-. •

K T ochenta optzeci ___________

~90~ noventa nouăzeci

100 ciento (den) 0 SUtâ Şf«$^l§ifc

200 fna) două sute

300 1 trtsaentos (-as) trei sute

400 1 oiatTOcigTUOs (-as) patru sute j

92

umeralul

----------- 500 quinientos (-os) cinci sute j

"600"" seiscientos (-as) şase sute

700 seteckntos (-as) '. _ ■ ' _ şapte sute ________ '

------- 800 ochocientos (-as) opt sute

900 novecientos (-as) nouă sute

1000 mii

. - f - ..........................................

0 mie

1 0 0 1 mii uno p 0 mie unu . . . . ■ ------------------------------------------------- j

2000 dos mii două mii

------------ 10 000 diez nul zece mii

" 100 000" den mii 0 sută de mii

1000 000 000 un millân un milion

TODO 000 000 mii millones \ un miliard

J k. Observaţii.

• Numeralul uno are la masculin forma im când are funcţie adjectivală

şi uno când are funcţie de pronume sau de substantiv: Un chico (un băiat);

Ayer vinieron dos chicos, hoy solamente uno. (Ieri au venit doi băieţi, azi

numai unul.)

Când ultima cifră a unui numeral compus este uno, acesta se acordă în

gen cu substantivul la care se referă: cincuenta y un libros (cincizeci şi una

de cărţi); cincuenta y una personas (cincizeci şi una de persoane).

• La numeralele compuse, conjuncţia y leagă zecile de unităţi.

Exemplu: 1 479 - mii cuatrocientos setenta y nueve (o mie patru sute

şaptezeci şi nouă).

IM. Morfologia 93

Excepţii: I 001 noches • mii y una noches (o mie şi una de nopţi),

precum şi construcţiile similare: I 001 participante* - mii y un participantes

(o mie şi unu participanţi). A

• Intre 16 şi 29 se preferă formele scrise într-un singur cuvânt.

• Numeralul ciento pierde ultima silabă înaintea unui substantiv: cien

ahtmnos (o sută de elevi), cien personas (o sută de persoane). Când este

urmat de alte numerale, cu excepţia lui mii şi miIIonesy rămâne invariabil.

Exemple: 179 - ciento setenta y nueve;

100 000 - cien mii (o sută de mii), 100 000 000 - cien milbnes (o sută

de milioane).

De asemenea se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl

determină: cuatrocientos libros (patru sute de cărţi) / cuatrocientas casas

(patru sute de case).

• Numeralul mii (o mie) se foloseşte fără articol nehotărât şi este

invariabil: 4 000 - cuatro mii (patru mii). Nu se leagă de substantivul la care

se referă prin nici o propoziţie.

Acest numeral prezintă şi forme substantivale pentru plural. Exemple:

Tiene en casa dos mii revistas. (Are acasă două mii de reviste). En la sala se

reunieron miles de personas. (In sală s-au adunat mii de oameni.)

• Numeralul millân are o singură formă de plural pentru ambele

genuri şi se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia de:

millones de chicos (milioane de băieţi), millones de chicas (milioane de fete). A

In limba spaniolă, pentru numeralul „miliard" se foloseşte construcţia

mii millones.

Nume A

Numeralul ordinal exprimă ordinea numerică sau locul pe care îl

ocupă obiectele sau acţiunile într-o enumerare.


Numeralele ordinale se folosesc însoţite de articolul hotărât. întocmai

ca şi adjectivele, au forme distincte de gen şi număr: el quinto libro (a cincea

carte), la quinta escena (a cincea scenă), los quintos premios (al cincilea

premiu), las quintas mesas (a cincea masă). De obicei, în titluri, inscripţii,

anunţuri, numeralele ordinale se folosesc fără articol: Capitulo segundo

(capitolul al doilea).

Numeralele primero, tercero şi postrero pierd vocala -o finală în faţa unui

substantiv masculin la singular: el primer curso (primul curs), d tercer libro

(cartea a treia), el postrer viaje (ultima călătorie).

Observaţie. în limba spaniolă actuală se folosesc în mod curent numai

primele douăsprezece numerale ordinale, precum şi vigesimo (al

douăzecilea), centesimo (al o sutălea), milesimo (al o mielea). Pentru

el primero primul

el segundo al doilea

el tercero al treilea

el cuarto al patrulea

el quinto al cincilea

el sexto al şaselea

el septimo al şaptelea

el octavo al optulea

el noveno al nouălea

el decimo al zecelea

el undecimo al unsprezecelea

el duodecimo al douăsprezecelea

el decimotercio al treisprezecelea

el decimocuarto al paisprezecelea

el decimoquinto al cincisprezecelea

el decimosexto al şaisprezecelea

el decimoseptimo al şaptesprezecelea

el decimooctavo al optsprezecelea

el decimonono al nouăsprezecelea

el vigesimo al douăzecilea

el trigesimo al treizecilea

el cuadragesimo al patruzecilea

el quincuagesimo al cincizecilea

el sexagesimo al şaizecilea

el septuagesimo al şaptezecilea

el octogesimo al optzecilea

el nonagesimo al nouăzecilea

el centesimo al o sutălea

el duocentesimo al două sutelea

el tricentesimo al trei sutelea

el cuadrigentesimo al patru sutelea

el quinqentesimo al cinci sutelea

el sexcentesimo al şase sutelea

el septingentisimo al şapte sutelea

el octogentesimo al opt sutelea

el noningentesimo al nouă sutelea

el milesimo al o mielea

el penultimo penultimul

el ultimo, el postrero ultimul

IH. Morfologia

_____________________________________________________________________________________ 9

5

celelalte numerale se folosesc numeralele cardinale corespunzătoare:

capitulo XVII diecisiete / dieciseptimo (capitolul al şaptesprezecelea).

Toate elementele componente ale unui numeral ordinal se acordă în

gen şi număr cu substantivul: la vigesima quinta leccion (lecţia a douăzeci şi

cincea).

■ Aproximaţia numerică (La aproximacion numerica)

a) Pentru situaţiile în care mărimea exprimată este inferioară se folo-

sesc expresiile: cosi (aproximativ, aproape), menos de (mai puţin de), a lo

mâs (cel mult), cerca de (aproape).

Exemple: Han llegado cosi a las ocho. (Au ajuns aproape la ora opt.)

Cuesta menos de dos mii euros. (Costă mai puţin de două mii de euro.)

Tiene veinticinco anos a lo mâs. (Are cel mult douăzeci şi cinci de ani.)

Adjectivul escaso se traduce prin „abia" şi se acordă în gen şi număr cu

substantivul care îl precedă.

Exemplu: El centro de la ciudad estâ a un kilometro escaso de mi casa.

(Centrul oraşului este abia / la cel mult un kilometru de casa mea.)

b) Pentru situaţiile în care mărimea exprimată este superioară se folo-

sesc expresiile: mâs de (mai mult de, peste), por lo menos (cel puţin), y pico

(şi ceva, puţin peste), y tantos I tantas (şi ceva).

Exemple: Cuesta mâs de lo que tenemos. (Costă mai mult decât avem noi.)

Han venido 200 personas por lo menos. (Au venit cel puţin 200 de persoane.)


Son las seis y pico. (Este ora şase şi ceva.) A

En aquella epoca mis padres tenian veinte y tantos anos. (In acea vreme

părinţii mei aveau douăzeci şi ceva de ani.)

Adjectivul largo se traduce prin „pe puţin", „minimum" şi se acordă în

gen şi număr cu substantivul care îl precedă.

Exemplu: El cine estâ a quinientos metros largos de mi casa. (Cinematograful

se află la minimum cinci sute de metri de casa mea.)

Pentru aproximaţia orară se pot folosi: hacia, sobre (către), măs o menos,

aproximadamente, cosi (aproximativ, circa).

Exemplu: Eran las dos mâs o menos I aproximadamente. (Era în jur de ora

două.)

Formele numeralului fracţionar sunt:

1 /2 mitad; 1 /3 tercio; 1 /4 cuarto; 1 /5 qumto; 1 /6 sexto; 1/7 siptimo; 1/8

octavo; 1 /9 noveno; 1/10 dâcimo.

De la 10 în sus se formează prin adăugarea sufixului -avo(s) la numeralul

cardinal corespunzător: 1 /2 doceavo; 1/20 veinteavo; 1/100 centavo, centimo.

Cu excepţia cuvintelor mitad şi tercio, formele numeralului fracţionar

admit concordanţa de gen şi, fără nici o excepţie, de număr.

Exemple: Ha entrado en el concurso con una ventaja de tres decimas. (A intrat

în concurs cu un avantaj de trei zecimi.)

• Fracţiile ordinare (Los quebrados aritmeticos)

Pentru exprimarea unei fracţii ordinare, între 1 şi 10 , numărătorul (el

numerador) se exprimă printr-un numeral cardinal, iar numitorul (el

denominador) printr-un numeral ordinal.

Exemple: 1 /10 — un decimo; 5 /7 - cinco septimos; 2 /6 - dos sextos.

Pentru cuvântul românesc „jumătate" limba spaniolă are două variante:

mitad (cu valoare substantivală) şi medio / -a (cu valoare adverbială): 1 /2 -

una mitad.

Pentru cuvântul românesc „sfert" limba spaniolă are ca echivalent cuarto:

un cuarto de hora (un sfert de oră).

iii. Morfologia 97

• Fracţiile zecimale (Los quebrados decimalei)

Se folosesc formele feminine ale numeralelor ordinale: 0,5 - cinco

decimas; 0,06 - seis centesimas.

De asemenea poate fi folosită şi structura cero cama tres (zero virgulă

trei). Atât fracţiile ordinare, cât şi cele zecimale pot fi exprimate Cu

ajutorul cuvântului parte: una cuarta parte (o pătrime, a patra parte).

Limba spaniolă are următoarele forme specifice pentru acest numeral:

el doble, el triple, el cuâdruple, el quintuple, el sextuple, dar mult mai des se

foloseşte forma adverbială: una vez (o dată), dos veces (de două ori), tres

veces (de trei ori), cien veces (de o sută de ori), mii veces (de o mie de ori).

Exemple: Pesa el doble de su hermano mayor = Pesa dos veces mas que su

hermano mayor. (Cântăreşte de două ori mai mult decât fratelui lui mai

mare.)

Numeralul distri^

In limba spaniolă există numeralul distributiv: sendosn sendas (câte

unul, câte una).

Exemplu: Los caballeros, cabalgando sendos caballos, se alejaron. (Cavale-

rii, fiecare călare pe câte un cal, s-au îndepărtat.)

Pentru exprimarea celorlalte numerale distributive din limba română

(câte doi etc.) se foloseşte construcţia: de + a + numeral cardinal. Exemplu:

Pasaban en filas de a cuatro. (Treceau în şiruri de câte patru.)

• Procentajul (El porcentaje)

Se exprimă cu ajutorul numeralului cardinal precedat de articolul ho-

tărât sau articolul nehotărât pentru o valoare aproximativă: el / un 50%.

Exemple: El cincuenta por ciento de la poblaciân actual trabaja en empresas

privadas. (Cincizeci la sută din populaţia actuală lucrează în întreprinderi

particulare.)

Un cincuenta por ciento de la poblaciân de las grandes ciudades circula en

metro. (Aproape cincizeci la sută din populaţia marilor oraşe circulă cu

metroul.)


I

• Cele patru operaţii aritmetice (Las cuatros operackmes aritmetica*)

Adunarea (la suma; sumar — a aduna)

5 + 7 = 1 2 : cinco mâs siete son I igual a doce.

Scăderea (la resta; restar - a scădea)

20 - 1 5 =5: veinte menos qumce son / igual a cinco.

înmulţirea (la mulapiicaciân; mukiplicar - a înmulţi) 2 x 5 = 10: dos

por cinco son / igual a diez.

împărţirea (la divisiân; dividir - a împărţi)

1 2 : 2 — 6: doce dividîdo por dos son / igual a seis.

Valorile algebrice (Valores algebraicos)

Aceste valori se exprimă c u ajutorul adverbelor mâs şi menos: + 7 : mâs siete; -8: menos ocho.

• Ridicarea la putere (La elevacuyn a la potenda) 5h cmco

(devado) ci cuadrado

8 3 : ocho (devado) al cubo sau ocho (devado) a la tercera potenaa 1 0 7 : diez (devado)

a la septhna potenda.

• Rădăcina pătrată (La raiz cuadrada)

: extracciân de la raiz cuadrada de vemticinco. v 9 9 :

extracciân de la raiz cubica de noventa y nueve.

Exerciţii

1. Completaţi transcrierea numerelor:

a) 2 5 1 5 - . qumce.

b) 1 7 7 5 2

c ) 64 139

d) 294 452

e) 1 9 7 4 234

hecisiete ...

nueve

. cincuenta j dos.

. doscientos treinta y cuatro.

M. Morfologia 99

f) 5 789 234 - .. . setencietos ...

g) 15 372 580 - quince millones ... .

2. Completaţi cu numeralul corespunzător:

a) El... (7) ...diadela semăna es domingo.

b) EI... (8) ... mes del ano es agosto.

c) Estoy en el... (9) ... curso y mi hermano estâ en el... (4) . . . curso.

d) La . . . (1 ) . . . vez que le veo quiero presentarle nuestros proyectos para el

desarrollo del turismo en esta zona.

e) Estoy enel . .. (10) .. . curso y tengo una hermana que estâ en el ... (8)

... curso.

f) Eres la . . . (3) . . . persona que me pregunta hoy lo mismo. iQue os pasa?

g) Es la . . . (2) . . . vez que me roban el portamonedas en el autobus, estoy

muy enfadada.

h) Camilo Jose Cela gano en 1989 el Premio Nobel de Literatura y es asi el

. . . (5) . . . espanol que obtiene el galardân mâs importante de las letras de todo

el mundo.

i) i Cuânto cuesta . . . ( 1 /2 ) . . . kilo de pastelesl

j) Compra ... (3/4) . . . de carne de temera.

3. Scrieţi cu litere numeralele din propoziţiile următoare:

a) Hoy estamos a 15 de septiembre de 2004.

b) Hace una semăna celebraron el 10 aniversano de su boda.

c) Este piso cuesta 55 000 euros.

d) Actualmente menos de 1/4 de la poblaciân vive en el campo.

e) Para Uamar a la policia hay que marcat 911 ; para informaciân de la hora

993 y para avisos de averias 972.

f) La maxima de hoy ha sido de 26°.

g )El abuelo del actual rey de Espana, don Juan Carlos I, fue Alfonso XIII.

h) Estâ en el V° curso y no sobe cuânto es 3 x 3.


I

u werbul

CEI verboJ

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni, stări,

posibilitatea de a face o acţiune, voinţa sau dorinţa persoanei de a obţine

un obiect sau de a face o acţiune.

In limba spaniolă verbul are următoarele categorii gramaticale: modul,

timpul, persoana, numărul şi diateza.

Paradigma verbală este formată din trei moduri personale: indicativul

(el indicativo), conjunctivul (el subjuntivo) şi imperativul (el imperativo), şi

trei moduri nepersonale: infinitivul (el infinitivo), gerunziul (elgerunăio) şi

participiul (el partiapio).

Ak. Observaţie. Spre deosebire de limba română, în limba spaniolă nu

există modul supin; această formă se traduce cu ajutorul unui infinitiv, al

unui substantiv sau al unui adjectiv.

Exemple: mâquina de escribir (maşină de scris); un error imperdonble (o

greşeală de neiertat); Es facil hablar (E uşor de zis).

De asemenea, modul condiţional (el condicional sau el potencial) este

considerat un timp ai indicativului.

IfC Morfologia 1 0 1

Conjugarea I verbele cu infinitivul în -ar: cântar (a cânta); mirar (a privi);

estar (a fi, a se afla); pintar (a picta)

Conjugarea

aH-a

verbele cu infinitivul în -er: corner (a mânca); beber (a bea);

entender (a înţelege); ser (a f i ) ; leer (a citi)

Conjugarea a

IlI-a

verbele cu infinitivul în -ir: vivir (a locui; a trăi); subir (a

urca); ir (a merge); traducir (a traduce)

Din punct de vedere al flexiunii, majoritatea verbelor din limba spa-

niolă au o conjugare regulată; există însă şi unele care suferă diverse

transformări în timpul conjugării (vezi Anexe).

In limba spaniolă verbele se grupează în trei conjugări:

O 5 789 234 - A . setencietos ...

g) 15 372 580 - quince millones ... .

2. Completaţi cu numeralul corespunzător:

a) El... (7) ... dia de la semăna es ăomingo.

b) El... (8) . .. mes del ario es agosto.

c) Estoy en el... (9) . . . curso y m hermano estâ en d ... (4) . .. curso.

d) La ... (1) ... vez que le veo quieropresentarle nuestros proyectos para el

desarrollo del turismo en esta zona.

e) Estoy en el ... (10) .. . curso y tengo una hermana que estâ en el ... (8)

... curso.

0 Eres la ... (3) ... persona que me pregunta hoy lo mismo. iQue os pasa?

g )Esla . . . (2) ... vez que me roban el portamonedas en el autobus, estoy muy enfadada.

h) Camilojosi Cela ganâ en 1989 el Premio Nobel de Literatura y es astei

... (5) . .. espanol que obtiene el galardân mâs importante de las letras de todo

el mundo.

i) i Cuânto cuesta ... (1/2) . .. kilo de pastelesl

j) Compra ... (3/4) . .. de came de temera.

3. Scrieţi cu litere numeralele din propoziţiile următoare:

a) Hoy estamos a 15 de septiembre de 2004.

b) Hace una semăna celebraron el 10 aniversano de su boda.

c) Este piso cuesta 55 000 euros.

d) Actualmente menos de 1 /4 de la poblaciân vive en el campo.

e) Para Uamar a la policia hay que marcar 911; para informaciân de la hora

993 y para avisos de averias 972.

f) La maxima de hoy ha sido de 26°.

g) El abuelo del actual rey de Espana, don Juan Carlos I , fue Alfonso Xlîl

h) Estâ en el V° curso y no sabe cuânto es 3 x 3.


erbul

CEI v/erboJ

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni, stări,

posibilitatea de a face o acţiune, voinţa sau dorinţa persoanei de a obţine

un obiect sau de a face o acţiune.

In limba spaniolă verbul are următoarele categorii gramaticale: modul,

timpul, persoana, numărul şi diateza.

Paradigma verbală este formată din trei moduri personale: indicativul

(el indicativo), conjunctivul (el subjuntivo) şi imperativul (el imperativo), şi

trei moduri nepersonale: infinitivul (el infinitivo), gerunziul (elgerundio) şi

participiul (el participio).

Observaţie. Spre deosebire de limba română, în limba spaniolă nu

există modul supin; această formă se traduce cu ajutorul unui infinitiv, al

unui substantiv sau al unui adjectiv.

Exemple: mâquina de escribir (maşină de scris); un error imperdonble (o

greşeală de neiertat); Es facil hablar (E uşor de zis).

De asemenea, modul condiţional (el condicional sau el potencial) este

considerat un timp al indicativului.

In limba spaniolă verbele se grupează în trei conjugări:

Conjugarea I verbele cu infinitivul în -ar: cântar (a cânta); mirar (a privi);

estar (a fi, a se afla); pintar (a picta)

Conjugarea

all-a

verbele cu infinitivul în -er: corner (a mânca); beber (a bea);

entender (a înţelege); ser (a fi); leer (a citi)

Conjugarea a

m-a

verbele cu infinitivul în -ir: vivir (a locui; a trăi); subir (a

urca); ir (a merge); traducir (a traduce)

Din punct de vedere al flexiunii, majoritatea verbelor din limba spa-

niolă au o conjugare regulată; există însă şi unele care suferă diverse

transformări în timpul conjugării (vezi Anexe).

101 (((. Morfologia

i

Modurile şl

fLos modos y tiempos personalesJ

MODUL INDICATIV (El modo tndicatito) Timpuri simple

(Tiempos simples) Timpuri compuse (Tiempos compuestos)

1 . Prezent (Presente) Perfect compus (Preterito perfecta)

2 . Perfect simplu (Preterito indefinido)

Perfect anterior (Preterito anterior)

3 . Imperfect (Imperfecte) Mai mult ca perfect (Pluscuamperfecto)

4. Viitor (Futuro imperfecte) Viitor anterior (Futuro perfecta)

5 . Condiţional (Condicional / Potencial simple)

Condiţional perfect (Condicional / Potencial perfecto)

MODUL CONJUNCTIV (EI modo subjuntivo) Timpuri simple

(Tiempos simples) Timpuri compuse (Tiempos compuestos)

1.

Prezent (Presente) Perfect compus (Preterito perfecto)

2 . Imperfect (Imperfecto) Mai mult ca perfect (Pluscuamperfecto)

MODUL IMPERATIV (El modo imperativo)

1 . Forma afirmativă 2 . Forma negativă


1

102

MODUL INDICATIV (EL MODO INDICATIVO)

Timpurile simple (Los tiempcn simplcs) ■

Prezentul (El presente)

Se formează de la radicalul verbului (se obţine prin înlăturarea

sufixului mnnitival), la care se adaugă terminaţiile corespunzătoare

conjugalii verbului:

Număr Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a Conjugarea «* IlI-a

Sing. I

II -05 -es -es

III -a -e -e

Pl. I -amos -emos -imos

II -âis -iis -is

III -an -en -en

cântar (a cânta): canto, cantas, conta, cantamos, cantâis, cantan. corner (a

mânca), como, comes, come, comemos comeis, comen. vivir (a trăi): vivo, vwes,

vive, vivimos, vwis, vwen.

A Observaţie. La persoana I verbele se termină în -o, cu următoarele

excepţii: ser -soy; estar -estoy; dar -doy; ir -voy; saber -si; haber -he.

Ca şi în limba română, prezentul poate exprima o afcţiune care se reali-

zează simultan cu momentul vorbirii sau o acţiune permanentă: Ahora

espero a mis amigos. (Acum îmi aştept prietenii.) Este mes queremos ir ala

playa. (Luna aceasta vrem să mergem la mare.) En verano hace mucho calor.

(Vara este foarte cald.)

Prezentul istoric (El presente histonco) exprimă o acţiune trecută şi se

foloseşte pentru a prezenta mai convingător acţiunea respectivă.

En 1492 Colon descubre America- (în 1492 Columb descoperă America.)

III MnrfnJn0tA

103

Prezentul poate exprima şi o acţiune viitoare, dar în astfel de cazuri

verbul este însoţit de o determinare temporală:

Mariana es mi cumpleanos. (Mâine este ziua mea de naştere.)

Timpul prezent poate avea, de asemenea, şi valoare de imperativ: Te

quedas en casa y lees todo el libro. (Rămâi acasă şi citeşti toată cartea.)

■ Perfectul simplu (El preterito indefinido)

Se formează de la radicalul verbului, la care se adaugă terminaţiile

corespunzătoare conjugării verbului:

Nr. Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a şi a IlI-a I -e -i

Sing. II -aste -iste III -6 -io (yo) I -amos -imos

PI. II -asteis -isteis III -aron -ieron (y erori)

Exemple:

cantor: cânte, cantaste, canto, contamos, cantasteis, cantaron corner: corni,

comiste, comio, comimos, comisteis, comieron vivir: vivi, viviste, viviâ,

vivimos, vivisteis, vivieron.

j&L Observaţie. Formele -y69 -yeron se folosesc în cazul în care radicalul

verbului se termină în vocală. De exemplu: leer (a citi): Iei, leiste, leyâ,

leimos, leisteis, leyeron. La fel se conjugă verbele caer, destruir, constndr, atribuir, retribuit restituir etc.

Perfectul simplu exprimă o acţiune realizată în trecut într-o perioadă

de timp complet încheiată din punctul de vedere al vorbitorului şi este

însoţit de determinări temporale: el ano pasado (anul trecut), la semăna

posada (săptămâna trecută), ayer (ieri), anteoyer (alaltăieri), hace x dias I

meses I anos etc. (acum x zile / luni / ani).


De regulă, este tradus în limba română cu perfectul compus.

Exemplu: Ayer vinieron nuestros amigos de Espana. (Ieri au venit prietenii

noştri din Spania.)

Hace dos anos empece a studiar espanol. (Acum doi ani am început să

studiez limba spaniolă.)

A Observaţie La acest timp multe verbe prezintă modificări ale

radicalului, dar şi ale terminaţiilor. Astfel, desinenţele pentru toate verbele

neregulate (conjungarea I, a-II-a şi a IlI-a) sunt: -e / i -iste, -o, -imost -isteis, -

(i)eron.

Exemple:

Infinitiv Perfect simplu (pers. I singular)

andar (a umbla) yo anduve

dar (a da) yo di

decir (a spune) yo dije

estar (a fi) yo estuve

hacer (a face) yo hice

ir (a merge) yo fui

poder (a putea) yo pude

poner (a pune) yo puse

querer (a vrea) yo quise

saber (a şti) yo supe

ser (a fi) yo fui

tener (a avea) yo tuve

venir (a veni) yo vine

ver (a vedea) yo vi

Conjungarea completă a acestor verbe şi a celorlalte cu forme neregulate

se află în Anexe.

(((. Morfologia 105

■ Imperfectul (El imperfecto)

Se formează de la radicalul verbului, la care se adaugă terminaţiile

corespunzătoare conjugării verbului:

Nr. Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a şi a III- a I -aba -ia

Sing. II -abas -ias

III -aba -ia

I -âbamos -iamos

PL II -abais -iais

III -aban -ian

Exemple:

cântar: cantaba, cantabas, cantaba, cantâbamos, cantabais, cantaban. corner:

comia, comias, comia, comiamos, comiais, corman, vivir: vivia, vivias, vivîa,

viviamos, viviais, vivian.

Observaţie. Există doar trei verbe neregulate la acest timp, toate celelalte

urmează modelul menţionat. Verbele neregulate sunt: ir (a merge): iba,

ibas, iba, ibamos, ibais, iban. ser (a fi): era, eras, era, eramos, erais, eran. ver (a

vedea): veia, veias, veia, veiamos, veiais, veian.

Imperfectul exprimă:

• o acţiune durativă în trecut:

En aquella epoca viviamos en una casa bonita. (Pe vremea aceea locuiam

într-o casă frumoasă.)

• o acţiune simultană cu altă acţiune, de asemenea trecută: Mientras il

hablaba por telefono, yo preparaba la cena. (In timp ce el

vorbea la telefon, eu pregăteam cina.)

• o acţiune iterativă în trecut:

Mi hijo me contaba siempre sus aventuros. (Fiul meu îmi povestea mereu

aventurile sale.)

De asemenea, acest timp se foloseşte pentru a descrie persoane sau

locuri într-o povestire.

106

Exemple: Era un noche de verano, hâda calor y no se oia nada. (Era o noapte

de vară, era cald şi nu se auzea nimic.)

EI viento soplaba y la luna brillaba. (Vântul sufla, iar luna strălucea.)

Poate înlocui prezentul pentru a reda o nuanţă de politeţe. Exemple:

Queria preguntarte si sabes donde vive Manuela. (Voiam să te întreb dacă ştii

unde locuieşte Manuela.)

■ Viitorul (El futuro)

Se formează de la infinitivul verbului, la care se adaugă următoarele

terminaţii unice pentru toate cele trei conjugări:

Număr Persoană Conjugarea I, a Il-a şi a IlI-a I ~i

Sing. II -âs III -â I -emos

Pl. II -eis


III -ân

Exemple:

cântar: cântări, cantarâs, contară cantaremos, cantariis, cantarân. corner:

comeri, comerâs, cameră, comeremos, comeriis, comerăn. vivir: viviri, vivirâs,

viviră, viviremos, viviriis, vivirân.

Observaţie. Următoarele verbe au forme neregulate:

salir (a ieşi) - yo salari venir (a veni) - yo vendri paner (a

pune) — yo pondri poder (a putea) - yo podri decir (a spune)

- yo diri hacer (a face) - yo hori saber (a şti) — yo sobri vaier

(a valora) - yo valdri caber (a încăpea) - yo cabri

Viitorul exprimă, la fel ca în limba română, o acţiune viitoare faţă de

prezent.

De asemenea, poate avea valoare:

• de imperativ, îndeosebi pentru persoana a Il-a singular şi plural: Te

quedarâs en casa hoy. (Vei sta acasă astăzi.)

• de probabilitate în prezent:

iQue hora seră? Serân las nueve. (Ce oră o fi? O fi ora nouă.)

In acest caz viitorul se traduce cu prezumtivul din limba română.

Observaţie. în limba spaniolă, viitorul este înlocuit în multe situaţii cu diverse perifraze:

ir + a + infinitiv, pensar + infinitiv, haber de + infinitiv.

■ Condiţionalul prezent (El condkionai simple)

Ca şi viitorul, se formează de la infinitivul verbului la care se adaugă

terminaţiile următoare, care sunt aceleaşi pentru toate cele trei conjugări:

Nr. Persoană Conjugarea I, a Il-a şi a IlI-a I -ia

Sing. II -îas III -ia I -iamos

PL I I -iais I I I -ian

Exemple:

cântar: cantaria, cantarias, cantaria, cantariamos, cantariais, cantarian.

corner: comeria} comerias, comeriat comeriamos, comeriais, comerian. vivir:

viviria, vivirias, viviria, viviriamos, viviriais, vivirian.

Âk. Observaţie. Următoarele verbe au forme neregulate:

saiir - yo saldria

venir - yo vendria

paner - yo pondria

poder - yo podria


decir - yo diria hacer

— yo haria saber —

yo sabria vaier — yo

valdria caber - yo

cabria

La fel ca în limba română, condiţionalul exprimă o acţiune posibilă, o

dorinţă sau o acţiune probabilă a cărei realizare depinde de Îndeplinirea

unei condiţii.

Exemple: Te ayndaria a resolver este problema, pero estos dias estoy muy

ocupado. (le-aş ajuta să rezolvi această problemă, dar zilele acestea sunt

foarte ocupat.)

Desearfa tener unos dias mâs de vacaciones. (Aş dori să mai am câteva zile

de vacanţă.)

Si fiieras en metro, Uegarias a ticmpo. (Dacă ai merge cu metroul, ai ajunge

la timp.)

In limba spaniolă, condiţionalul se foloseşte şi pentru a exprima o

acţiune viitoare faţă de o acţiune petrecută în trecut sau înainte de

momentul vorbirii fi se traduce în limba română prin viitor.

Exemplu: Ayer nos comunica que la reunion tendria lugar hoy a las dos de la

tarde. (Ieri ne-a comunicat că şedinţa va avea loc azi la ora două.)

De asemenea, cu ajutorul acestui timp putem exprima o cerere sau o

rugăminte într-o formă politicoasă.

Exemplu: Necesitaria un diccionario nimano—espanol. iMe podrias prestar

el tuyo? (Aş avea nevoie de un dicţionar român-spaniol. Mi l-ai putea

împrumuta pe al tău?)

J L Observaţie. Condiţionalul verbelor modale (deber, poder, querer) poate fi

înlocuit, fără modificare de sens, cu conjunctivul imperfect (forma în -ra).

Exemplu: Querria I Quisiera I comprar un par de zapatos de color negro. (Aş

dori să cumpăr o pereche de pantofi negri.)

Timpurile compuse (Los tiempos compuestos)

Toate timpurile compuse din limba spaniolă se formează cu verbul

auxiliar haber conjugat la diferite timpuri şi participiul verbului de

conjugat care este invariabil.

■ Perfectul compus (El preterito perfecto)

Se formează cu prezentul indicativ al verbului haber şi participiul

verbului de conjugat.

Exemple:

cântar: he cantado, has cantado, ha cantado, hemos cantado, habeis cantado,

han cantado.

corner: he comido, has comido, ha comido, hemos comido, habeis comido,

han comido.

vivir: he vivido, has vivido, ha vivido, hemos vivido, habeis vivido, han vivido.

Acest timp exprimă o acţiune realizată în trecut într-o perioadă de timp

care include şi momentul vorbirii sau care a fost terminată într-un trecut

aproape de momentul vorbirii. Indicaţiile temporale cu care se foloseşte

sunt: hoy (azi); este mes (luna aceasta); esta semăna (această săptămână); hace

poco (acum puţin timp); hace algunos momentos (acum câteva momente),

nunca, jamds, (niciodată); en mi vida (în viaţa mea); todavia (încă); alguna vez

(vreodată); ninguna vez (niciodată) etc.

Exemple: Este mes hemos visitado una exposicion de arte moderna. (Luna

aceasta am vizitat o expoziţie de artă modernă.)

Hace poco ha venido y ha preguntado por ti. (Cu puţin timp în urmă a venit

şi a întrebat de tine.)

■ Perfectul anterior (El preterito anterior)

Se formează cu perfectul simplu al verbului haber şi participiul

verbului

de conjugat.

Exemple:

cantor: hube cantado, hubiste cantado, hubo cantado, hubimos cantado,

hubisteis cantado, hubieron cantado.

corner: hube comido, hubiste comido, hubo comido, hubimos comido, hubisteis

comido, hubieron comido.

110


v i v i r : hubc vivido, hubiste vivido, hubo vwido, hubunos vivido, hubisteis

vivido, hubieron vivido.

In limba spaniolă modernă, acest timp este folosit destul de puţin, şi

anume doar în propoziţiile circumstanţiale de timp introduse de

conjuncţii care au o valoare de anterioritate imediată: apenas (îndată ce);

despuis (de) que (după ce); no bien (abia, doar ce); este înlocuit cu perfectul

simplu sau cu mai mult ca perfectul.

Exemplu: Apenas hube entrado en casa, note que mi hermana estaba

llorando. (îndată ce am intrat în casă, am observat că sora mea plângea.)

■ Mai mult ca perfectul (EI pluscuamperfecto)

Se formează cu imperfectul verbului haber şi participiul verbului de

conjugat. Exemple:

cântar: habia cantado, habias cantado, habia caniado, habiamos cantado,

habiais cantado, habian cantado.

corner: habia comuio, habias comido, habia comido, habiamos comido,

habiais comido, habian comido.

vivir: habia vwido, habias vwido, habia vwido, habiamos vwido, habiais

vwido, habian vwido.

şi în limba română, exprimă o acţiune care s-a petrecut în

trecut, înaintea unei alte acţiuni trecute.

Exemplu: Todos se habian enterado de la noticia cuando yo llegue a casa.

(Toţi aflaseră vestea când eu am ajuns acasă.)

■ Viitorul anterior (El futuro perfecto)

Se formează cu viitorul verbului haber şi participiul verbului de conjugat.

Exemple:

cântar: habre cantado, habrâs cantado, habrâ cantado, habremos cantado,

habreis cantado, habrân cantado.

corner: habre comido, habrâs comido, habrâ comido, habremos comido,

habreis comido, habrân comido.

vivir: habri vwido, habrâs vivido, habrâ vivido, habremos vivido, habreis

vivido, habrân vivido.

III. Morfologia 111

v-a

Acest timp exprimă o acţiune probabilă în trecut în relaţie de depen-

denţă cu o altă acţiune trecută.

Exemplu: Te habria llamado si hubiera sabido tu ntimeTo de telefono. (Te-

aş fi sunat dacă aş fi ştiut numărul tău de telefon.)

De asemenea, poate exprima o acţiune viitoare faţă de un moment

trecut, dar anterioară faţă de un alt moment care poate fi situat în trecut,

prezent sau viitor.

Exemplu: Nos escribio que cuando volviera, habria aprobado ya todos los

exâmenes. (Ne-a scris că atund când se va întoarce, va fi trecut toate

examenele.)

I

Acest timp expnmâ o acţiune viitoare faţa de momentul vorbirii, dar

anterioară faţă de o altă acţiune viitoare sau de un moment viitor.

Exemplu: Cuando vengan los invitados, habremos preparaâo ya la cena.

(Când vor sosi invitaţii, noi vom fi pregătit deja cina.)

De asemenea, poate avea valoare de probabilitate pentru o acţiune

situată într-un trecut apropiat. In limba română se foloseşte prezumtivul perfect.

Exemplu: Ese coche habrâ costado un dineral. (Maşina aceea o fi costat o

grămadă de hani.)

■ Condiţionalul perfect (El condicional perfecto)

Se formează cu condiţionalul verbului haber şi participiul verbului de

conjugat.

cântar: habria cantado, habrias cantado, habria cantado, habriamos cantado,

habriais cantado, habrian cantado.

corner: habria comido, habrias comido, habria comido, habriamos comido,

habriais comido, habrian comido.

vivir: habria vwido, habrias vivido, habria vivido, habriamos vivido, habriais

vwido, habrian vivido.

Gramatica limbii spaniule 112

Cxereitji

1. Completaţi tabelul de mai jos cu formele verbale corespunzătoare:

Infinitiv Prezent (pers. a Il-a

pl.)

Perfect simplu (pers.

a Il-a sing.)

estar

ir

ser

componer

poder

contradecir

leer

saber

construir

defender

volver

quedarse

coger

tocar

perder

reirse

2. Folosiţi cuvintele următoare pentru a formula întrebări corecte la

prezent sau trecut:

a) iComo I tus amigos / pasarlo / en / de / la fiesta / ayer?

b) iQue I preferir (tu) / hacer / los fines / semăna / de?

c) iPor que I la semăna pasada / foltar / tu ?

d) iCuânto dinero /ese Ihombre de negocio /gastar /en / la reconstruccion /

de / la empresa?

e) iCâmo I estar / ahora / de / la operaciân / tu primo I despues?

f) iCuândo / del peligro / que / corrian / advertir(vosotros) / los / la ultima

vez?

g ) i Donde / preferir (tu) / pasar / las vacaciones / pasado / del verano?

h) i A quien / creer (usted) / referirse / que / este texto?

Răspundeţi la întrebările de mai sus.

3. Subliniaţi verbele din textul următor indicând timpul la care sunt

folosite:

Mira, Platero: el carxario de los ninos ha amanecido hoy muerto en su jaula de

plata. Es verdad que el pobre estaba ya muy viejo . . .E l inviemo ultimo, tu te

acuerdas bien, lo paso silencioso, con la cabeza escondida en el plumân, al entrar

esta primavera, cuando el sol hacia jardin la estancia abierta y se abrian las

mejores rosas del patio, el quiso tambien engalanar la vida nueva y canto; pero su

voz era quebradiza y asmâtica, como la voz de una flautacascada. ( . . . )

Platero, ihabrâ un Paraiso de los pâjaros? iHabrâ un vergel verde sobre el cielo

azul, todo en fior de rosales âureos, con almas de pâjaros blancos, rosas, celestes,

amarillos?

Oye: a la noche, los ninos, tu y yo bajaremos el pâjaro muerto al jardin. La luna

estâ ahora llena, y as u palida plata el pobre cantor, en la mano candida de Blanca,

parecerâ el petalo mustio de un lirio amarillento. Y lo enterraremos en la tierra del

rosal grande.

(Ramon J. Jimenez - Platero y yo)

4. Puneţi verbul din paranteze la o formă corectă de trecut: perfect

simplu sau imperfect.

a) (Llegar-yo) . . .a la estacion y (ver) . . . la gente que (subir) ... y (bajar) . . . ; a

unos cinco metros un senor con unagorra azul (gritar) . . . : iPasajeros al tren!

iPasajeros al tren! Yo (subir) . . .a l tren para ver como (ser) ... dentro. ( . . . )

Hasta ese momento no habia pensado mirar por la ventanilla del tren. Cuando

(darme) . . . cuenta, (aproximarme) . . . lo mâs posible y (sentarme) . . .

tranquilamente sobre un paquete de mercaderia. (Ver) . . . desfilar ante mis ojos

valles, cerros, mercados, pueblos, gentes. Esto me (hacer) . . . recordar el cinema,

mejor dicho la pelicula que habia visto. Para mi la sala del cinema (ser) . . . ese tren,

y la pantalla (ser) . . . la ventana por donde (ver) . . . desfilar la vida de la gente.

Como (ir).. . tan râpido el tren, (ver — nosotros) . . . pedazos de paisajes, pedazos de

fiestas, o sea que nuestros ojos (ver) . . .un tiempo de vida y un pedazo de espacio;

en nuestra ausencia, todo (seguir) ... su ritmo normal, y (ser) ... los pasajeros los que

(acelerar) . . . sus vidas y (abandonar) . . . o (cambiar)... su realidad cotidiana

adaptândose a otra.

(Francisco Aliaga - El llamado de la montana)

1 1 4 Gramatica limbii spaniole

b) A los dieciseis afios (salir-ella) . . . de Saint-Paul, creyendose el centro del

mundo. Pero el mundo (resukar) ... distinto a todo lo que ella (aprender) ... a

temer o amar. ( . . . ) La chica con el cuaderno entre las mănos (pensar) . . . enlo

que habia consistido aquella educacion. Ciertamente (lograr) ... dominar a

mediaş su torpeza de movimientos. (Saber) . . . escribir correctamentet recitar

poesias francesas, dibujar flores y paisajes. Sin embargo en historia y geografia

(recibir)... incluso diplomas. Tambien ( aprender) . . . algo de musica. Aun asif

al cabo de aquellos nueve afios de escuela, (seguir) ... sintiendose insatisfecha,

curiosa. En aquel tiempo (haber) ... muchas otras cosaş que le (despertar) ...

interis.

(Ana Marfa Matute - Luciemagas)

5. Puneţi verbul din paranteze la o formă corectă de prezent sau

viitor:

Esa chica que (esperar) . . . ahi enfrente del semâforo, lquien (ser) . . . ? , ide donde

(venir) ..?, ia donde (ir) . . .con el bolso en bandolera? Parece vulgar. No (saber) ...

nada de ella, aunque en otras circunstancias pudo haber sido la mujer de mi vida.

( . . . ) La chica (ser) . . . secretaria, enfermera, ama de casa, camarera o profesora. En el

bolso (llevar) . . .un lâpiz de labios, un peine, panuelos de papei, un bono de autobus,

polvo para la nariz y una agenda con el telefono de unos primos del pueblo, de algun

amigo, de algun amante. iCuăntos amores frustados (haber) ... tenido? ( . . . ) La joven

me ve desde la otra acera y probablemente tambien (estar) ... pensando algo de mi.

(creer) ... que soy agente de seguros, un tipo calvo, muy maduro, con esposa y tantos

hijos.

(Manuel Vicent)

6. Transformaţi următoarele fraze după modelul dat:

Model: Antes de irme, Ies salude.

Cuando me fui, ya Ies habia saludado. a) Antes de

sentarse a corner, los chicos se lavaron las mănos, h) Antes de

comprarse el coche, aprendiâ a conducir.

c) Antes de salir de casa, hable con el por telefono dos veces.

d) Antes de subir al autobus, compramos los billetes.

e) Antes de llegar a casa, compraron los periâdicos y las revistas.

f) Antes de ir al mercado, hizp la lista de la compra para no olvidar algo.

i i i . Mortoloaia 1 1 5

7. Subliniaţi varianta corectă:

a) El mes pasado hemos trabajado I trabajamos mâs que otras veces.

b) Ayer mi hermano ha preferido / prefirio quedar en casa porque no se ha

sentido I sintio muy bien.

c) Yo, en tu lugar, no aceptare I aceptaria / habre aceptado esta oferta.

d) iPuedo I Podria / Podre participar en ese băile? Me gusta / gustaria /gustară

muchisimo.

e) Mi amigo me dijo que ayer ha visto / habia visto I habre visto la nueva

pelicula de Pedro Almodâvar.

f) A la inauguracion de la nueva galeria de arte, el artista contă como ha

pintado / habia pintado / habrâ pintado su primer cuadro.

g) El me prometio que al dia siguiente va / iria I fue con nosotros al cine.

h) Tu siempre me has dicho que estarâs I estarias / estabas a mi lado en

situaciones dificiles.

i) El ministro de la Hacienda declara en una entrevista que el proximo ano

seria / sera / es necesaria una politica mâs coherente.

j) Uamaron por telefono cuando estuvimos / estâbamos I estamos comiendo.

7. Treceţi infinitivele din paranteze la condiţionalul prezent sau

perfect şi completaţi conform dorinţelor proprii:

a) Me (encantar) . . . ser invisible a veces, porque . . .

b) Me (gustar) . . . ser mâs rico, porque .. .

c) Me (agradar) . . . s er mâs alta, porque . . .

d) Me (gustar) . . . vivir en el campo, porque . . .

e) Me (encantar) . . . viajar por todo el mundo, porque . . .

f) Me (agradar) . . . participar en El Festival Internacional de Cine, porque

asi . . .


a) Nu ştia cine îl căutase pentru că nimeni n-a putut să-i spună numele

acelei persoane.

b) II vizitase de câteva ori anul trecut, dar nu-şi mai amintea prea bine

adresa şi nu voia să facă vreo greşeală, de aceea s-au întâlnit în centru.

c) Te-aş fi însoţit până la gară, dar acum cinci minute m-a sunat o

prietenă şi mi-a spus că trece pe la mine.

d) „Vacanţa viitoare o vom petrece în Spania", aşa mi-ai promis anul

trecut, dar cred că şi anul acesta vom rămâne acasă.


e) „Unchiul Iosif obişnuia să organizeze câte o excursie în Italia.

Călătoria era pregătită timp de şapte ani, cu iniţieri încete, atât la istorie,

cât şi la literatură. Se proceda astfel: când unchiul Iosif devenea diriginte

la clasa I, desfăşura înaintea elevilor programul viitoarei călătorii, ce se va

face când aceiaşi elevi vor fi în clasa a Vll-a. (. ..) Mai erau vreo zece zile

până la plecarea lor spre meleagurile italice. într-o după-amiază, în timp ce

ultimele socoteli şi preparaţiuni se făceau în vederea călătoriei, se pare că

unchiul meu a surprins în ochii mei ca o undă de tristeţe jucăuşă. Mă privi

un moment şi apoi îmi zise cu duioşie: «Ascultă, ţi-ar plăcea să vii cu

noi?»,"

(Lucian Blaga - Hronicul şi cântecul vârstelor)

MODUL CONJUNCTIV (EL MODO SUBJUNTIVO)

A

In limba spaniolă, modul conjunctiv se foloseşte pentru a exprima

două categorii de acţiuni:

• Acţiuni posibile, probabile sau care implică o îndoială, o teamă sau

o emoţie.

Exemple: Dudo que venga hoy. (Mă îndoiesc că vine azi.)

Es posible que lo sepa ya. (Este posibil să ştie deja.)

Temo que se haya enfadado con nosotros. (Mă tem că s-a supărat pe noi.

• Acţiuni considerate necesare sau dorite.

Exemple: Hace falta que te prepares mejor. (E nevoie să te pregăteşti mai

bine.)

Quiere que estemos presentes en la ceremonia. (Vrea să fim prezenţi la

ceremonie.)

Aceste două tipuri de acţiuni le putem întâlni atât în propoziţii

subordonate, cât şi în propoziţii principale sau independente. Exemple:

Quizâ venga mâs tarde. (Poate va veni mai târziu.) Que te vaya todo muy bien.

(Să-ţi meargă totul bine.)

Modul conjunctiv are patru timpuri, două simple şi două compuse.

Timpuri simple Timpuri compuse

Prezent (Presente) Perfect compus (Preterito compuesto)

Imperfect (Imperfecto) Mai mult ca perfect (Pluscuamperfecto) III. Morfologia

Timpurile simple (Los tiempos simples) ■ Prezentul (Elpresente)

Se formează de la radicalul persoanei I singular indicativ prezent

la care se adaugă terminaţiile corespunzătoare conjugării verbului:

Nr. Pers. Conjugarea I Conjugarea a Il-a şi a IlI-a I -e -a

Sing. II -es -as III -e -a I -emos -amos

Pl. II -eis -âis III -en -an

Exemple:

cântar: cânte, cantes, cânte, cantemos, canteis, canten.

1 1 7

aprender: aprenda, aprendas, aprenda, aprendamos, aprendâis, aprendan.

subir: suba, subas, suba, subamos, subâis, suban.

J L Observaţie,

prezent vor

păstra câteva

exemple.

Toate verbele neregulate la persoana I singular indicativ

A

neregularitatea şi la conjunctiv prezent. In tabel sunt date

Infinitiv Indicativ prezent

(persoana I singular)

Conjunctiv prezent

poner yo pongo yo ponga

saiir yo salgo yo salga

conocer yo conozco yo conozca

traducir yo traduzco yo traduzca

pensar yo pienso yo pierise

contar yo cuento yo cuente

volver yo vuelvo yo vuelva

pedir yo pido yo pida

caber yo quepo yo quepa

construir yo construyo yo construya

dar yo doy yo de

estar yo estoy yo este


Excepţii:

ser: sea, seas, sea, seamos, seâis, sean.

saber: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepâis, separi.

ir: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayâis, vayan.

Conjunctivul prezent se foloseşte pentru acţiuni prezente şi viitoare.

Exemple: No creo que veriga hay. (Nu cred că vine azi.) Nadie cree que vengan

el proximo fin de semăna. (Nimeni nu crede că vor veni în următorul sfârşit

de săptămână.)

■ Imperfectul (EI imperfecU))

Cele două forme ale acestui timp se formează de la persoana a IlI-a

plural a perfectului simplu, se suprimă terminaţia -on şi se adaugă

terminaţiile următoare pentru toate cele trei conj ungari:

forma I: -ra, -ras,-ra, -ramos,-rais,-ran.

forma a Il-a: -se, -ses, -se, -semos, -seis, -sen.

Exemple:

cântar: cântară / cântase, cantaras / cantases, cântară / contase,

cantâramos / cantâsemos, cantarais I cantaseis, cantaran / cantasen.

corner: comiera I comiese, comieras / comieses, comiera / comiese,

comieramos / comiesemos, comierais / comieseis, comieran /

comiesen.

vivir: viviera I viviese, vivieras / vivieses, viviera / viviese,

vivieramos I viviesemos, vivierais I vivieseis, vivieran/ viviesen.

J&L Observaţie. Toate verbele neregulate la persoana a IlI-a plural perfect

simplu vor păstra neregularitatea şi la conjunctiv imperfect. In tabel sunt

date câteva exemple.

Infinitiv Indicativ perfect simplu Conjunctiv imperfect, (pers. I

singular)

andar ellos anduvieron yo anduviera/anduviese

1 1 9

hacer ellos hicieron yo hicieral hiciese

decir ellos dijeron yo dijera/ dijese

querer ellos quisieron yo quisiera/ quisiese

pedir ellos pidieron yo pidiera/ pidiese

caber ellos cupieron yo cupiera/ cupiese

estar ellos estuvieron yo estuvieral estuviese

seri ir ellos fueron yo fuerol fuese

HI. Morfologia

Infinitiv Indicativ perfect simplu Conjunctiv imperfect

dar ellos dieron yo diera/ diese

poner ellos pusieron yo pusiera/ pusiese

poder ellos pudieron yo pudiera/ pudiese

traducir ellos tradujeron yo tradujera/ tradujese

tener ellos tuvieron yo tuviera/ tuviese

venir ellos vinieron yo viniera/ viniese

ver ellos vieron yo vieral viese

saber ellos supieron yo supiera/ supiese

construir ellos construyeron yo construyera/ construyese

în general, cele două forme în -ra şi -se ale conjunctivului imperfect

sunt echivalente cu următoarele excepţii:

• forma în -ra poate înlocui condiţionalul din propoziţia principală a

frazei condiţionale.

Exemplu: Si pudiera, te ayudaria / te ayudara. (Dacă aş putea, te-aş ajuta.)

• forma în -ra poate substitui condiţionalul şi în propoziţia principală

în cazul câtorva verbe: querer, deber, poder, vaier.

Exemple: Querria / Quisiera hablar contigo. (Aş vrea să vorbesc cu tine.)

Deberias / Debieras estar mâs atento en las clases. (Ar trebui să fii mai atent în

clasă.)

IPodrîa I Pudiera decirme que hora es? (Aţi putea să-mi spuneţi cât e

ceasul?)

Mâs te valiera / vaidria callarte. (Ar fi mai bine pentru tine să taci.)

Denumirea gramaticală a acestui timp este „înşelătoare", deoarece se

foloseşte pentru acţiuni trecute, dar şi prezente şi viitoare.

Valorile de prezent şi viitor se referă la acelaşi timp real ca şi conjunc-

tivul prezent; ceea ce se modifică este timpul din propoziţia principală.

Exemple: Quiero que vengas hoy mismo. (Vreau să vii chiar azi.)

Querîa que vinieras hoy mismo. (Voiam să vii chiar azi.)

Me ha dicho que vuelva mariana. ( Mi-a spus să mă întorc mâine.)

Me dijo que volviera mariana. (Mi-a spus să mă întorc mâine.)

120


Timpurile compuse (Los tiempos campuestos)

B Perfectul compus (PrAerilo perfecta) Se formează cu conjunctivul prezent

al verbului haber şi participiul verbului de conjugat: cântar: haya cantado,

hayas cantado, haya cantado, hayamos cantado, hayâis cantado, hayan cantado.

corner: haya comido, hayas comido, haya comido, hayamos comido, hayâis

comido, hayan comido.

vivir: haya vivido, hayas vivido, haya vivido, hayamos vivido, hayâis vivido,

hayan vivido.

Acest timp exprimă o acţiune încheiată, anterioară alteia care poate fi

realizată într-o perioadă de timp trecut sau, uneori, viitor

Exemple: Espero que hayas escrito ya esa carta. (Sper că ai scris deja

scrisoarea aceea.)

Cuando hayas escrito ya esa carta, avisame. (Când vei fi scris acea

scrisoare, anunţă-mă.)

■ Mat mult ca perfectul (EI ţAuscuamperfecto)

Se formează cu conjunctivul imperfect al verbului haber (cele două

forme) şi participiul verbului de conjugat:

canton hubiera / kubiese cantado, hubieras I hubieses cantado, hubiera I hubiese

cantado, hubiiramos / hubiesemos cantado, hubierais / hubieseis cantado,

hubieron/ hubiesen cantado.

corner: hubiera I hubiese comido, hubieras/ hubieses comido, hubiera I hubiese

comido, hubiâramos I hubiesemos comido, hubierais I hubieseis comido, hubieron

/ hubiesen comido.

vivir: hubiera / hubiese vivido, hubieras I hubieses vivido, hubiera I hubiese

vivido, hubieramos I hubiesemos vivido, hubierais / hubieseis vivido, hubieron /

hubiesen vivido.

JtJk Observaţie. Acest timp exprimă o acţiune trecută, realizată într-o

unitate de timp care s-a încheiat. De asemenea este folosit în frazele

condiţionale.

Exemple; Ayer nadie creia que vosotros hubierais dicho la verdad. (Ieri

nimeni nu credea că voi aţi spus adevărul.)

Habria venido a esperarte si me hubieras avisado. (Aş fi venit să te aştept,

dacă m-ai fi anunţat.)

Valorile temporale ale timpurilor modului conjunctiv

Timpurile modului conjunctiv sunt folosite cu valori temporale care nu

corespund întotdeauna denumirii lor gramaticale. De aceea am considerat

necesar să sintetizăm principalele situaţii în tabelul următor:

1 -------------------------------------------- 1

Valoare temporală Formă Exemple

Prezent conte 1 cantora Me encanta que vengas hoy. (Mă

bucură că vii astăzi.) Me encantaria

que vinieras hay. (M-ar bucura să

vii azi.)

Viitor conte 1 contară Me encanta que vengas mariana. (Mă

bucură că vei veni mâine.) Me

encantaria que vinieras mariana. (M-

ar bucura să vii mâine.)

Trecut cantora Me encanta que vinieras ayer. (M-a

I

bucurat că ai venit ieri.)

Trecut anterior hubiera cantado Me encanta que kubieras venido (M-a

bucurat că ai venit.)

Trecut apropiat haya cantado Me encanta que hayas venido. (Mă

bucură că ai venit.)

Viitor anterior haya cantado

hubiera cantado

Me encantarâ que hayas venido ya.

(Mă va bucura că vei fi venit

deja.)

Me encantaria que, para entonces, ya

hubieras venido. (M-ar bucura că, la

ora aceea, vei fi venit deja.)

Folosirea modului conjunctiv (Uso del modo subjuntivo)

1. Modul conjunctiv ÎN propoziţiile subordonate

In limba spaniolă, folosirea modului conjunctiv în propoziţia subordonată

este impusă fie de un verb din categoriile pe care le vom prezenta în

continuare, fie de o conjuncţie sau de o locuţiune conjuncţională.

A. Verbe care impun folosirea conjunctivului

• Verbe care includ în semnificaţia lor intenţia de a influenţa

comportamentul altei persoane; pot exprima un act de voinţă, o dorinţă, o

necesitate, un ordin, un sfat, o interdicţie etc:

querer (a vrea, a dori): Quiero que nos veamos măs. (Vreau să ne vedem mai

mult.)

desear (a dori): Deseo que llegues cuanto antes. (Doresc să vii cât mai repede.)

intentar (a încerca): Intenta que todos lo entiendan. (încearcă să-1 înţeleagă

toţi.)

rogar (a ruga): Te ruego que me prestes tu diccionario. (Te rog să-mi împrumuţi

dicţionarul tău.)

Din aceeaşi categorie fac parte şi aconsejar (a sfătui); conseguir / lograr (a

reuşi); invitar (a invita); mandar (a porunci); oponerse (a se opune); ordenar (a

ordona); permitir (a permite); recomendar (a recomanda); supUcar (a implora);

pedir (a cere) etc.

Observaţie. Aceste verbe admit construcţia cu verbul la infinitiv în cazul

în care subiectul propoziţiei principale coincide cu subiectul propoziţiei

subordonate.

Comparaţi aceste două exemple:

Quiero VENE todos los dias, dar Quiero que nos veamos mâs.

(yo) (yo) (yo) (nosotros)

• Verbe care exprimă un sentiment sau o stare emoţională: aiegrarse (a se

bucura): Nos alegramos de que hayas tenido exito. (Ne

bucurăm că ai avut succes.)

entristecer (a întrista): Te entristece que se haya ido. (Te întristează că a plecat.)

([(. Morfologia 123

maravillar (a uimi): Me maravilla que hayas llegado hasta aqui. (Mă

uimeşte că ai ajuns până aici.)

sentir (a regreta): Siento que no puedas venir a la hoda. (Regret că nu poţi

veni la nuntă.)

sorpender (a surprinde): Nos sorprende que hables asi de tus padres. (Ne

surprinde că vorbeşti aşa de părinţii tăi.)

dudar (a se îndoi): Dudo que hayan tenido tanto exito. (Mă îndoiesc că au

avut aşa de mult succes.)

temer (a se teme): Teme que llueva esta noche. (Se teme că o să plouă în

noaptea aceasta).

Din aceeaşi categorie fac parte şi aburrir (a plictisi); molestar (a deranja,

a supăra); desagradar (a displăcea); quejarse (a se plânge); asustarse (a se

speria); atemorizar (a înspăimânta); doler (a durea); entusiasmar (a

entuziasma); interesar (a interesa); preferir (a prefera) etc.

J L Observaţie. Şi această categorie de verbe admit construcţia cu verbul

din subordonată la infinitiv în cazul în care subiectele celor două

propoziţii coincid.

Exemple:

Me akgro de estar aqui. dar Me alegro de que estes aqui. (Mă bucur că eşti

aici.)

(yo) (yo)

• Verbe care exprimă o judecată de valoare asupra acţiunii indicate de

verbul din propoziţia subordonată. Această categorie este constituită din

expresii formate din verbele ser, estar, parecer, considerar + un adjectiv /

substantiv / adverb:

ser normal (a fi normal): Es normal que no tenga dinero. (E normal să nu

aibă bani.)

estar mal I bien (a fi bine / rău): Estâ mal que faltes tanto. (E rău să lipseşti

aşa de mult.)

ser una tonteria (a fi o prostie): Seria una tonteria que aceptaras su oferta.

(Ar fi prostie să accepţi oferta lor.)

parecer justo (a părea just): Parece justo que todos podamos expresar nuestra

opinion. (Pare just ca toţi să ne putem exprima părerea.)

Din aceeaşi categorie mai fac parte: ser una pena (a fi păcat); ser necesario

(a fi necesar); ser logico (a fi logic); ser importante (a fi important);


ser facil / dificil (a fi greu / uşor); parecer raro (a părea ciudat), ser comprensihle

(a fi de înţeles) etc.

Aceste expresii, care sunt denumite şi „expresii impersonale", impun

folosirea modului conjunctiv în propoziţia subordonată. Excepţie fac

expresiile care indică siguranţă, certitudine, adevăr: es evidente (este

evident); estâ claro (este clar); es verdad (este adevărat); parece indudable (pare

cert) şi care se construiesc cu modul indicativ.

Exemple: Es evidente que estâ mintiendo. (Este evident că minte.)

Es seguro que el partido sera esta semăna. (Este sigur că meciul va fi

săptămâna asta.)

• Verbe şi expresii care exprimă o probabilitate sau o posibilitate;

acestea fac parte tot din categoria de „expresii impersonale":

ser posible / imposible (a fi posibil / imposibil): Es imposible que sepa la

verdad. (Este imposibil să ştie adevărul.)

ser probable / improbable (a fi probabil / improbabil): Es poco probable que

llegue a tiempo. (E puţin probabil că o să ajungă la timp.)

B. Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale care impun folosirea con-

junctivului în propoziţia subordonată pe care o introduc:

• Conjuncţii sau locuţiuni subordonate finale: para que (ca să); afin de que

(cu scopul să); con la intencion de que (cu intenţia să): Te dio ese libro para que lo

leyeras. (Ţi-a dat cartea ca s-o citeşti)

• Conjuncţii sau locuţiuni subordonate condiţionale: con tal de que (cu

condiţia să); como, a condicion de que (cu condiţia să); siempre que (doar dacă).

Exemple: Te dejo ir al cine a condicion de que luego estudies. (Te las să mergi

la film cu condiţia ca după aceea să înveţi.)

Como no apruebes el examen, no tendrâs vacaciones. (Dacă nu iei examenul,

nu vei avea vacanţă.)

Os dejo ir de excursiân, siempre que no Uueva. (Vă las să mergeţi în excursie,

doar dacă nu plouă.)

• Conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale temporale: antes de que

(înainte să); cuando: Salimos de que casa antes de que empezara a llover. (Am

ieşit din casă înainte să înceapă ploaia.)

III. Morfologia 125

• Locuţiuni conjunction.de comparative como « (ca şi cum), igual4

N (ca şi cum).

Exemple: Mas MRRARAN como JI no nos KMHERAN reconacida. (Ne-au

prr ai fi cum nu ne-ar h recunoscut.)

Suerw IGUAL QUE SI ESTUIURRA Uowndo. (Se aude Ol fi cum ar ploua.)

• Conjuncţii şi locuţiuni conjucţionale subordonate modale: sm (flră ca

si): Sefuede casa sm que lo suptâramos. (A plecat de acasă fără ca

noi s-o ştim.)

tn afară de aceste situaţii, multe dintre subordonatele substantivale

adverbiale se construiesc cu verbul la modul conjunctiv.

• Propoziţia subordonată relativă:

Neceuto una secretarul que sepa ingles. (Am nevoie de o secretară care ştie

engleza.)

• Propoziţia subordonată temporală: Cuando re vayas, ILmumok (Când o

să pleci, sună-ne.) En cuaruo sepa algo, os Homari. (îndată ce voi afla ceva,

vi voi suna.)

• Propoziţia subordonată de mod: Vfatrte

como quieras. (Imbracâ-te cum vrei.)

• Propoziţia subordonată concesivă: Tendrds que aprender a tocat el puxno

aunque no te guste. (Va trebui să

înveţi ti cânţi la pian chiar daci nu-ţi place.)

2. Modul conjunctiv in propoziţiile principale Modul conjunctiv se foloseşte tn propoziţia principali pentru a exprima:

• Îndoiala sau probabilitatea

In propoziţiile in care apare un adverb de îndoială (quizds, tal vez, 00

posiblemente, pn)bablemente), verbul poate fi folosit la conjunctiv sau la

indicativ, in funcţie de gradul de probabilitate pe care doreşte să il

exprime

vorbitorul

Excaple: Tal vez vengan / vendrdn hay. (Poate vor veni azi.) Acaso hayan

tornado I han tornado esa decisiân sm pensarlo bien. (Poate au

Cra»- a Im*

• Dorinţa

Propoziţiile optative pot avea mai multe structuri:

a) que + conjunctiv prezent:

iQue tengas muchas suertel (Să ai mult noroc!)

b) ojald + diferite timpuri ale conjunctivului:

iOjală haga buen tiempo! (De-ar fi vreme frumoasă!)

iOjalâ estuviera yo en tu lugar! (Ce n-aş da să fiu eu în locul tău!) iOjală

no le hubiera conocidol (Ce bine ar fi fost să nu-1 fi cunoscut!)

fLa correspondencia de los fiemposJ

http://conjunction.de/

Corespondenţa care se stabileşte între timpul verbului din propoziţia

principală şi cel al verbului propoziţiei subordonate, folosit în multe

cazuri la modul conjunctiv, constituie una dintre principalele dificultăţi

ale limbii spaniole.

In marea majoritate a frazelor cu propoziţii subordonate, timpul

verbului din propoziţia subordonată este dependent şi determinat de

timpul verbului din propoziţia principală. Relaţiile temporale dintre cele

două segmente ale frazei nu sunt orientate de timpul „real" al vorbirii, ci

de timpul verbului din propoziţia principală.

In acest sens distingem două situaţii pe care le-am sistematizat în cele

două tabele de mai jos.

Verbul din propoziţia principală

Mod indicativ

Verbul din propoziţia subordonată

Mod conjunctiv

- prezent

- perfect compus

- viitor simplu sau anterior

- imperativ

- acţiune posterioară: prezent

- acţiune simultană: prezent

- acţiune anterioară: perfect compus

sau imperfect

exemple:

Me alegro de que Uegue el prâximo mes. (Mă bucur că va sosi luna viitoare.)

Me alegro de que Uegue hoy. (Mă bucur că vine azi.)

Me alegro de que haya venido ya. (Mă bucur că a venit deja.) Me alegro de que

llegara ayer por la tarde. (Mă bucur că a venit ieri după-amiază.)

En su ponencia ha lamentado que exista tonta pobreza en el mundo. (In

discursul său a deplâns faptul că există aşa de multă sărăcie în lume.)

En su ponencia ha lamentado que se hayan producido tantas guerras. (In

discursul său a deplâns faptul că au avut loc aşa de multe războaie.)

Preferiră que le digas la verdad. (Va prefera să-i spui adevărul.)

Preferiră que le hayas dicho la verdad siempre. (Va prefera ca mereu să-i fi

spus adevărul.)

Diles que se callen. (Spune-le să tacă.)

Verbul din propoziţia principală

Mod indicativ

Verbul din propoziţia subordonată

Mod conjunctiv

- perfect simplu

- imperfect

- condiţional simplu sau perfect - mai mult ca perfect

— acţiune posterioară: imperfect

— acţiune simultană: imperfect

— acţiune anterioară: mai mult ca

perfect

Exemple: No erei que Miguel se comiera todos los pasteles. (Nu am crezut că

Miguel va mânca toate prăjiturile.)

No erei que Miguel se hubiera comido todos hs pasteles de la mesa. (Nu am

crezut că Miguel a mâncat toate prăjiturile de pe masă.)

Nadie creia que pudiera aprobar un examen ton dificil. (Nimeni nu credea că

va putea să promoveze un examen aşa de greu.)

Nadie creia que hubiera aprobado el examen. (Nimeni nu credea că a luat

examenul.)

Les gustaria que jugăramos al tenis con ellos. (Le-ar plăcea să jucăm tenis

cu

ei.) î|3. -j

Les gustaria que hubieramos jugado un partido de tenis con ellos. (Le-ar

plăcea să fi jucat o partidă de tenis cu ei.)

Les habria gustado que hubieramos jugado un partido de tenis con ellos. (Le-

ar fi plăcut să fi jucat o partidă de tenis cu ei.)


.Exerciţii

L Completaţi tabelul de mai jos cu formele verbale corespunzătoare:

Infinitiv Conjunctiv prezent

(pers. a H-a sing.)

Conjunctiv imperfect

(pers. a IlI-a sing.)

estar (tu) (el)

ir

ser

componer

poder

contradecir

aprender

saber

atribuir

defender

volver

quedar

coger

tocar

perder

reirse

jugar

contener

pedir

conocer

2. Răspundeţi la următoarele întrebări urmând modelul dat:

Model: iCrees que Isabel va a tomar vacaciones en julio? No

lo se, pero desearia que las tomara en agosto.

a) iCrees que Măria va a venir con nosotros?

b) iTe parece que Pablo va a aprobar el examen?

c) iCrees que iran juntos al cine?

d) iPiensas que van a llegar a tiempo?

e) ITe parece que va a obtener el puesto de trabajo?

O iCrees que Pedro se va a casar con Raquelt g) iTe

imaginas que regalo le gustaria?

3. Uniţi următoarele propoziţii cu conjuncţia QUEI Model: Me alegro. Has ofrecido un ramo de flores a tu madre.

Me alegro de que hayas ofrecido un ramo de flores a tu madre.

a) Lo siento. Has estado enfermo y no has podido venir.

b) Me indigna mucho esto. Te comportas mal con la gente.

c) No lo creo. No puede mentir tanto.

d) Esto es normal. Quiere salir con su novio cada fin de semăna.

e) Esto me molesta. No reconoce sus errores y sigue con esas ideas.

f) Esto estâ bien. Intentan resolver el problema cuanto antes.

4. Puneţi verbul din paranteze la modul şi timpul corect:

A. Indicativul prezent sau conjunctiv prezent?

a) No cree que nuestros amigos (poder) . . . llegar a tiempo a causa del trăfico

que (haber) . . . a estas hor as .

b) Creo que te (equivocar) ( ser) . . . personas de gran confianza. Es

poco probable que no (cumplir) . . . con su promesa.

c) Prefiero que te (ir) . . .de vacaciones con tus amigos y que no me (esperar) . . .

a mi. No se cuândo (poder) . . . terminar este proyecto que (acabar) ^ . de empezar y

no quiero que (aburrirte ) . . . solo en casa.

d) Lo (decir, yo) . . . para que lo (saber) . . . todos los que (estar) .. . aqui

presentes.

e) Llamâla antes de que (salir) . . .de casa porque (saber, yo) . . . que (tener)

. . . la intencion de ir a la agencia para comprarse billetes de tren.

B. Indicativ imperfect sau conjunctiv imperfect?

Una de las tardes en que fuimos al teatro, (representar) . . . Hamlet. La princesa

escucho en silencio y con gran atencion, y , al terminar pidiâ que le (traer) . . .ai

autor. No (estar) . . . previsto y hubo que mentirla diciendo que Shakespeare se

(pasar) . . . la vida en las tabemas de los suburbios y que (ser) . . . dificil dar con e l ,

pero que en cuartfo (ser) . . . hallado se lo traerian. Se prepara inmediatamente a un

actor que se (saber) . . . a Shakespeare de memoria, y a la manana siguiente fue

presentado a la Princesa. ( . . . ) EUa se levanto, le dio la mano a besar, le dijo que le

(admirar) . . . y le pidiâ que


(sentarse) junta a ella, a charlar, y para que el coloquio (ser) mâs libre, despidtâ a

todo el mundo.

(Gonzalo lonrente Ballester - La princesa durmtente va a la eseuela)

5. Completaţi frazele următoare cu conjuncţia sau locuţiunea con-

funcţionala potrivită:

como s i , ontes de que, sin que, para que, con tal de que

a) Te acompano . . .no menciones otra vez el tema del divordo, ya estoy

harta.

b) Se porta . . . estuviera tncdmodo.

c) Uegamos t.. empiece el concierto.

d) Entraron . . . nadie se diera cuenta.

e ) . . . duermas bien, tomate un vaso de leche caliente.

0 Conta el accidente . . . hubiera estado ahi.

g) Lo hago .u tu seas fehz.

h) Se fueron ... vmieran los aemas tnvuaaos.

6. Conform celor două scheme ale concordanţei, puneţi verbul din

paranteze la forma corectă de conjunctiv:

a) Deseo que (empezar, nosotros) . . . cuanto antes ese trabajo.

b) No Ies permuimos que (entrar, ellos) . . . en el laboratorio.

c) Conseguiri que (cambutr, el) ««« ae optmon.

d) Me alegri mucho de que (recuperarte, tu ) . . . tan rdpulamente.

e) No me ha parecido bien que (hablar, ella) . . . enla reuniân de esta tarde. 0

Senă mucho que (perder, A) . . . su trabajo.

g) Me fastidiaba que ella siempre me (imitar) . . .

h)Mama no queria que (andar, nosotros) ... sin zapatos.

i) No creyâ que (decir, vosotros) . . . la verdad.

j) Le ordenâ que (traer, e l ) ... eres copios del documenta.

k) Haz lo que (ser) . . . necesario.

1) Querrfa que (presentar, tu ) . . . el informe esta semăna.

m) Le habrian suspendido si no (estar, el) |f. alli puntualmente.

7. Continuaţi următoarele fraze:

a) Quiero de todo corazon que A

b) Es posible aue ellos .4*

c) Seră dificil que todos .**

d) Diles que . . .

e) Te rogaron que . . .

f) Insişti en que Isabel . . .

g) No era normal que vosotros . . .

h) Nos gustaria que nuestros amigos . . .


„Nu cred că mai există o ţară care să fi strâns la un loc o asemenea

diversitate geografică. Voi prezenta pe scurt câteva dintre zonele

turistice, întrucât este imposibil ca Chile să fie vizitată cu ocazia unei

singure călătorii. Nordul chilian are plaje întinse şi pustii, deserturi şi

vulcani perfect conici. Pe coastele Anzilor se întind mici sate, specific

andine, ruine din epoci precolumbiene şi mine părăsite. Deşertul Atac

ama este atât de ciudat şi atât de nepământean încât nu este de mirare că

aici şi-a găsit NASA locul ideal pentru a testa naveta spaţială Nomad.

Nicăieri în lume cred că nu ar fi găsit un loc care să semene mai mult cu

relieful marţian."

(„Chile - un univers necunoscut", România liberă, nr. 457/ 2001)

MODUL IMPERATIV (EL MODO IMPERATIVO)

In limba spaniolă, modul imperativ are două forme: forma afirmativă

şi forma negativă, între care există diferenţe de flexiune.

■ Forma afirmativă

Imperativul are forme proprii pentru persoana a Il-a singular şi

plural.

• Persoana a H-a singular ( tu ) este, în general, identică cu persoana

a IlI-a singular a prezentului indicativ.

cântar: Cânta, por favor, en voz mâs alta. (CCmtik, te rog, mai tare.)

corner: Come mâs răpido. (Mănâncă mai repede.)

subir: Sube con atenciân las escaleras.(Urcă cu atenţie scările.)

Există o categorie de verbe care au formă neregulată pentru această

persoană:

decir — di; hacer — haz; ir (se) - ve( te ) ; poner - pon; ser — se; venir - ven;

salir - sal ; tener - ten.


Aparţin acestei categorii şi verbele derivate cu prefixe: (des)componer —

(des)compon; rehacer — rehaz; mantener — manten.

• Persoana a Il-a plural (vosotros) se obţine prin înlocuirea consoanei

finale -r de la infinitiv cu consoana -d.

entrar: Entrad y preguntad por vuestro amigo. (Intraţi şi întrebaţi de

prietenul vostru.)

aprender: Aprended de memoria este teorema. (învăţaţi pe de rost această

teoremă.)

escribir: Escribid con la estilogrâfica. (Scrieţi cu stiloul.)

In cazul verbelor reflexive, când forma de imperativ este urmată de

pronumele personal neaccentuat os, consoana -d finală se suprimă.

Exemple: levantad + os —> levantaos; vestid + os —> vestios; preparad + + os

—> preparaos. Excepţie face verbul i r : id + os —> idos.

Formele celorlalte persoane (a IlI-a singular I plural şi a IlI-a plural)

sunt preluate de la prezentul conjunctiv.

Exemple: entrar: Entre usted y digame lo que pasa. (Intraţi şi spuneţi-mi ce

se întâmplă.)

Entremos en aquella cabana. (Să intrăm în cabana aceea.) Entren ustedes en

la sala de actos. (Intraţi în sala de festivităţi.)

■ Forma negativă

In enunţurile negative sunt folosite doar formele de conjunctiv,

prezent. De exemplu, escribir: no escribas ( tu) ; no escriba (el, ella, usted); no

escribamos (nosotros); no escribâis (vosotros); no escriban (ustedes).

Observaţie. în propoziţiile în care se foloseşte imperativul afirmativ,

formele atone ale pronumelui personal se aşază după verb şi se unesc cu

acesta, formând un singur cuvânt, dar regula nu se aplică şi în cazul

imperativului negativ.

Exemple: Ponte la bufanda porque hace frio. (Pune-ţi fularul pentru că este

frig.)

No te pongas la bufanda que ya no hace tanto frio. (Nu-ţi pune fularul că nu

mai este aşa de frig.)

Cu valoare de imperativ mai pot fi folosite formele de prezent şi viitor

indicativ sau construcţia: a + infintiv.

1(1. Morfologia 133

Exemple: Te quedas en casa y te preparas para el examen. (Rămâi acasă şi

te pregăteşti pentru examen.)

No saldrâs de casa hasta que yo lo diga. (Nu vei ieşi din casă până când

nu spun eu.)

Ninos, ia dormir! (Copiii, la culcare!).

De asemenea în afişe şi anunţuri publicitare, poate fi folosit

infinitivul.

Exemple: No pisar el cisped. (Nu călcaţi iarba.)

Empujar. (împingeţi.)

Prohibido fumar. (Fumatul interzis.)

Exerciţii

1. Puneţi verbul din paranteze la forma corectă de imperativ:

a) (Ir) ... tu al teatro mariana.

b) (Andar - vosotros) . . . con cuidado.

c) (Decirnos) . . . usted todo lo que sabe.

d) (Hacer) . . . ustedes lo que Ies he dicho.

e) No (dejar-tu) . . . suelto al perro, es bastante peligroso.

f) (Venir-tii) . . . y (ayudarme) . . . porque estoy solo.

g) No (sentarse) . . . ustedes en ese sofa, estâ roto.

h) No (escribir — vosotros) . . . nada hasta que yo diga.

2. Treceţi la forma negativă următoarele propoziţii:

a) iCăllate ahora, no quiero escucharte!

b) iEntrad en casa!

c) iEscriba con letra mâs clara!

d) ildos con ellos a la montana!

e) iLevantaos mâs temprano!

f) iSal de mi cuarto!

g) iP&nganse las chaquetas antes de salir!

h) iVuelva cuanto antes!

3. Treceţi la forma afirmativă următoarele propoziţii:

a) /No te vayas ahora, espera un poco mâs!

b) /No os preocupeis, todo estâ en ordeni


c) iNo cierres la ventana!

d) /No nos deje usted soios!

e) /No se alejen de este sitio!

f) /No hables en voz aha!

g) iNo vengas con nosotros, quedate en casa!

h) iNo os vistâis todavia, es muy temprano!

4. Folosiţi imperativul pentru a da sfaturi unor persoane aflate în

următoarele situaţii:

a) una persona timida que se prepara para una entrevista de trabajo;

b) una persona algo egoista que quiere tener mâs amigos;

c) una persona algo conservadora que quiere hacer unos cambios en su vida;

d) una persona demasiado vaga que no tiene dinero;

e) tu hermano menor que tiene mariana un examen importante;

0 tu companero de clase que se ha enamorado de su nueva vecina.


a) Nu vă grăbiţi să plecaţi, mai avem ceva important de discutat.

b) Nu mai sta, fă-ţi bagajele şi pregăreşte-te de plecare. A

c) Intreabă-i pe colegii tăi dacă au nevoie de aceste cărţi.

d) Intraţi şi luaţi loc, vă rog, şeful va sosi în câteva minute.

e) Repetă ce ai spus şi vorbeşte mai clar, n-am înţeles ultimele cuvinte.

f) Corectaţi-vă greşelile cu creionul roşu.

g) Permiteţi-ne să ne exprimăm punctul de vedere.

h) Du-te mai repede, toată lumea te aşteaptă de zece minute.

Modurile nepersonale (los modos no personalesJ

MODUL INFINITIV (EL MODO INFINITIVO)

In limba spaniolă, infinitivul este o formă de bază pentru conjugarea

verbelor. Aceasta prezintă radicalul (rădăcina) verbului, de la care se

formează cele mai multe timpuri şi moduri, şi silaba finală, care constituie

o caracteristică a conjugării. Astfel, verbele terminate în:

- or: cantor (a cânta), mirar (a privi), pintar (a picta), preparar (a pregăti)

formează conjugarea I;

(((. Morfologia 135

- er: aprender (a învăţa), corner (a mânca), comprender (a înţelege),

(a citi) formează conjugarea a Il-a;

-ir: subir (a urca), traducir (a traduce), ir (a merge), ţfivir (a locui; trăi)

formează conjugarea a IlI-a.

Forma simplă Forma compusă

cântar haber cantado

leer haber leido

escribir haber escnto

Forma compusă este formată din infinitivul verbului auxiliar haber

participiul verbului şi exprimă o acţiune încheiată, anterioară acţiunii

verbului principal.

Exemple: Me gusta cântar. (îmi place să cânt.)

Me alegra haberte conocido. (Mă bucură faptul de a te fi cunoscut.)

De haberlo sabido antes, habria venido măs temprano. (Dacă aş fi ştiut

dinainte, aş fi venit mai repede.)

Se fueron sin habernos avisado. (Au plecat fără să ne spună.)

Modul infinitiv poate fi folosit cu sau fără prepoziţie când are valoare

de verb, iar în acest caz subiectul este, de cele mai multe ori, identic cu cel

al verbului de care depinde. Când infinitivul are subiect propriu, acesta

urmează după infinitiv.

Exemple: Mi hermana quiere dar un paseo por el parque. (Sora mea vrea să

facă o plimbare prin parc.)

AI entrar yo en casa, ellos se escondieron. (Când eu am intrat în casă, ei s-

au ascuns.)

■ Infinitivul fără prepoziţie se foloseşte în următoarele situaţii:

• Cu funcţie de subiect al unor verbe şi expresii impersonale ca: gustar

(a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), ser necesario Ipreciso (a

fi necesar), ser normal (a fi normal), ser importante (a fi important).

Exemple: Me gusta viajar en coche. (îmi place să călătoresc cu maşina.)

Es importante saber la verdad. (Este important să se ştie adevărul.)


• Cu verbele modale deber (a trebui), poder (a putea), soler (a obişnui).

Exemple: Debes leer mâs. (Trebuie să citeşti mai mult,)

No podemos aceptar tu propuesta. (Nu putem accepta oferta ta.) Suelo

levantarme tarde. (Obişnuiesc să mă scol târziu.)

• Cu funcţie de complement direct al unor verbe care exprimă un act

de voinţă sau o stare emoţională, cu condiţia ca subiectul infinitivului să

fie identic cu cel al verbului conjugat: querer (a vrea), preferir (a prefera),

inten-tar (aîncerca), decidir (a hotărî), prohibir (a interzice), permitir (a

permite), procuror (aîncerca); dudar (a se îndoi), sentir (a regreta), temer (a se

teme).

Exemple: Queremos ayudarte. (Vrem să te ajutăm.) Decidimos pasar las

vacaaones en el campo. (Am hotărât să petrecem vacanţa la ţară.).

iPrefieres tomar una taza de cofe o de ti? (Preferi să bei o ceaşcă de cafea

sau de ceai?)

Siento no poder asistir a tu boda. (îmi pare rău că nu pot asista la nunta ta.)

A

■ In funcţie de prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională care îl pre-

cedă, infinitivul poate avea diferite valori:

- valoare cauzală: Les doy las gracias por estar presentes en esta fiesta. (Vă

mulţumesc că sunteţi prezenţi la această serbare.)

- valoare modală: Lo hizo sin darse cuenta de las consecuencias. (A făcut-o

fără să-şi dea seama de consecinţe.)

- valoare temporală: Al verme se asustaron. (Când m-au văzut, s-au

speriat.) Despues de salir de casa, me encontri con nuestro amigo. (După ce am

ieşit din casă, m-am întâlnit cu prietenul nostru.)

- valoare concesivă: A pesar de habtar bien, no convence a nadie. (Deşi

vorbeşte bine, nu convinge pe nimeni.)

- valoare finală: Estamos aqui para enterarnos de la verdad. (Suntem aici ca

să aflăm adevărul.)

- valoare condiţională: De no llevar retraso, el tren llegarâ a las cinco y

media. (Dacă nu are întârzire, trenul va sosi la ora cinci şi jumătate.)

In unele contexte infinitivul poate dobândi sens pasiv. Exemple: Estos

chicos quieren ser incluidos en el equipo de baloncesto del colegio. (Aceşti băieţi

vor să fie incluşi în echipa de baschet a liceului.)

Morfologia

- er: aprender (a învăţa), corner (a mânca), comprender (a înţelege), leer

(a citi) formează conjugarea a Il-a;

-tr: subir (a urca), traducir (a traduce), ir (a merge), vivir (a locui; a

trăi) formează conjugarea a IlI-a.

Infinitivul are două forme:

Forma simplă Forma compusă

cântar haber cantado

leer haber leido

escribir haber escrito

Forma compusă este formată din infinitivul verbului auxiliar haber şi


verbului principal.

137



De haberlo sabido antes, habria venido mas temprano. (Dacă aş fi ştiut


Se fueron sin habemos avisado. (Au plecat fără să ne spună.)


de verb, iar în acest caz subiectul este, de cele mai multe ori, identic cu cel





AI entrar yo en casa, ellos se escondieron. (Când tu am intrat în casă, ei s-au

ascuns.)



(a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), ser necesario Ipreciso (a fi

necesar), ser normal (a fi normal), ser importante (a ti important). :




• Cu verbele modale deber (a trebui),poder (a putea), soler (a obişnui).

Exemple: Debes leer mâs. (Trebuie sâ citeşti mai mult.)

No podemos aceptar tu propuesta. (Nu putem accepta oferta ta.) Sudo

levantarme tarde. (Obişnuiesc să mâ scol târziu.)

• Cu funcţie de complement direct al unor verbe care exprimă un act de

voinţă sau o stare emoţională, cu condiţia ca subiectul infinitivului să fie

identic cu cel al verbului conjugat: querer (a vrea), preferir (a prefera), iraen-tar

(a încerca), decidir (a hotărî), prohibir (a interzice), perrruur (a permite), procuror

(a încerca);dudar (a se îndoi), s#ft£$ (a regreta), temer (a se teme).

I temple: Queremas ayudarte. (Vrem să te ajutăm.) DCADMVIS pasar las

vacackmes en el campo. (Am hota rât să petrecem vacanţa la ţară.).

iPrefieres tomar una taza de caft o deţii (Preferi să bei o ceaşcă de cafea sau de

ceai?)

Siento no poder asistir a tu boda. (îmi pare rău că nu pot asista la nunta ta.)

■ In funcţie de prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională care II precedă,

infinitivul poate avea diferite valori:

- valoare cauzală: Les doy las gracias por estar presentes en esta /tesla. (Vă


- valoare modală: Lo luzo sin dane cuenta de lu i onsecuaKias (A făcut-o fără să-şi

dea seama de consecinţe.)

m valoare temporală: Ai verme se asustaron. (Când m-au văzut, s-au

speriat.) Desputs de salir de casa, me mu con nuestro amigo. (Di r ce am ieşit din

cast, m-am Întâlnit cu prietenul nostru.)

- valoare concesivă: A pescar de hahlar /v nocanvence a nadie. (Dfefi vorbeşte

bine, nu convinge pe nimeni.)

- valoare finala: Estamos aqui para enterarnos Se la verdad. (Suntem aici ca sâ

aflăm adevărul.)

valoare condiţională: De no Uetor retrasa, el tren llegard * las anco Y media.

(Dacă nu are înrârzire, trenul va sosi la ora cinci şi jumătate.)

In unele contexte infinitivul poate dobândi sens pasiv. Exemple: Estos chicos

quieren ser mduidos en el equtpo de bakmcesto del colegiu. (Aceşti băieţi vor st he

incluşi in t china de baschet a liceului.)

II. Mo

ni

- er: aprender (a învăţa), corner (a mânca), comprender (a înţelege), leer (a

citi) formează conjugarea a H-a;

-ir. subir (a urca), traducir (a traduce), ir (a merge), iwnr (a locui; trăi)

formează conjugarea a IlI-a.

Infinitivul are două forme:

Forma simplă Forma compusă cântar haber cantado

leer haber leido

escribir haber escrito

Forma compusă este formată din infinitivul verbului auxiliar haber şi


verbului principal.



De haberlo sabido antes, habria venido mâs temprano. (Dacă aş fi ştiut


Se fueron sin habemos avisado. (Au plecat fără să ne spună.)


de verb, iar în acest caz subiectul este, de cele mai multe oh, identic cu cel





Al entrar yo en casa, ellos se escondieron. (Când eu am intrat în casă, ei s-au

ascuns.)



(a plăcea), encantar (a încânta), convenir (a conveni), ser necesario Ipreciso (a fi

necesar), ser normal (a fi normal), ser importante (a fi important).




• Cu verbele modale deber (a trebui), poder (a putea), soler (a obişnui).

Exemple: Debes leer mâs. (Trebuie să citeşti mai mult.)

No podemos aceptar tu propuesta. (Nu putem accepta oferta ta.) Suelo

levantarme tarde. (Obişnuiesc să mă scol târziu.)

• Cu funcţie de complement direct al unor verbe care exprimă un act de

voinţă sau o stare emoţională, cu condiţia ca subiectul infinitivului să fie

identic cu cel al verbului conjugat: querer (a vrea), preferir (a prefera), inten-

tar (a încerca), decidir (a hotărî), prohibir (a interzice), permitir (a permite),

procurar (aîncerca); dudar (a se îndoi), sentir (a regreta), temer (a se teme).

Exemple: Queremos ayudarte. (Vrem să te ajutăm.) Decidimos pasar las

vacaciones en el campo. (Am hotărât să petrecem vacanţa la ţară.).

iPrefieres tomar una taxa de cafe o de te? (Preferi să bei o ceaşcă de cafea sau

de ceai?)

Siento no poder asistir a tu boda. (îmi pare rău că nu pot asista Ia nunta ta.)

■ In funcţie de prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională care îl precedă,

infinitivul poate avea diferite valori:

- valoare cauzală: Les doy las gracias por estar presentes en esta fiesta. (Vă


- valoare modală: Lo hizo sin darse cuenta de las consecueneias. (A făcut-o

fără să-şi dea seama de consecinţe.)

- valoare temporală: AI verme se asustaron. (Când m-au văzut, s-au

speriat.) Despues de salir de casa, me encontre con nuestro amigo. (După ce am

ieşit din casă, m-am întâlnit cu prietenul nostru.)

- valoare concesivă: A pesar de hablar bien, no convence a nadie. (Deşi

vorbeşte bine, nu convinge pe nimeni.)

- valoare finală: Estamos aqui para enterarnos de la verdad. (Suntem aici ca

să aflăm adevărul.)

- valoare condiţională: De no llevar retraso, el tren llegarâ a las cinco y

media. (Dacă nu are întârzire, trenul va sosi la ora cinci şi jumătate.)

In unele contexte infinitivul poate dobândi sens pasiv. Exemple: Estos

chicos quieren ser incluidos en el equipo de baloncesto del colegio. (Aceşti băieţi

vor să fie incluşi în echipa de baschet a liceului.)

IU. Morfologia 13?

Tot sens pasiv are infinitivul precedat de diverse prepoziţii {por, sin, a

medio) cu funcţie de atribut al unui substantiv.

Exemple: un trabajo sm terminar (o lucrare neterminată); una casa por

vender (o casă de vânzare); un vaso a medio llenar (un pahar pe jumătate

plin).

Observaţie. în propoziţiile în care se foloseşte infinitivul, formele

atone ale pronumelui personal se aşază după verb şi se unesc cu acesta,

formând un singur cuvânt.

Exemple: Quisiera darte un consejo. (Aş vrea să-ţi dau un sfat.)

Voy a llamarlo ahora mismo. (O să-1 sun chiar acum.)

In afară de valoarea de verb, modul infinitiv poate funcţiona şi ca

substantiv, fiind precedat de articolul masculin singular sau de un alt

determinant. In această situaţie, îndeplineşte funcţiile sintactice ale

oricărui substantiv:

• funcţie de subiect: Me gusta nadar. (îmi place să înot.) Su andar es

unico. (Mersul lui este unic.)

• nume predicativ: Saber es poder. (A şti înseamnă a putea.)

• funcţie de atribut: Necesito papei de envolver. (Am nevoie de hârtie de

împachetat.)

• funcţie de complement: Decidieron estudiar mâs. (Au hotărât să înveţe

mai mult.)

Se fue sin despedirse. (A plecat fără să-şi ia rămas bun.)

■ Infinitivul în propoziţii independente

In afară de cazul în care infinitivul însoţeşte un verb conjugat, există

propoziţii în care singurul verb este la modul infinitiv:

- propoziţii imperative construite cu: a + infinitiv: /A dormir! (La

culcare!)

/A jugar en el patio! (La joacă în curte!)

- propoziţii impersonale:

No pisar el cesped. (A nu se călca pe iarbă)

Servir frio. (A se servi rece.)

- propoziţii interogative cu caracter retoric:

iQue hacer? (Ce să fac?)

iComo salir de esta situaciân? (Cum să ies din această situaţie?)


- propoziţii interogative sau exclamative care exprimă un protest sau un

refuz:

iMentir yo? (Eu să mint?)

ilnsukarnos de ese modo! (Să ne insulte în acest mod!)

MODUL GERUNZIU (EL MODO GERUNDIO)

In limba spaniolă, gerunziul are două forme: una simplă şi alta

compusă (fără echivalent în limba română).

• Forma simplă se formează prin adăugarea la radicalul verbului a

terminaţiilor:

- ando pentru verbele de conjugarea I; cântar - cantando (cântând); andar

— andando (umblând); mirar - mirando (privind); dar - dando (dând);

- iendo sau yendo pentru verbele de conjugarea a Il-a şi a IlI-a: corner -

comiendo (mâncând); aprender - aprendiendo (învăţând); leer - leyendo (citind);

escribir - escribiendo (scriind); traducir - traduciendo (traducând); ir —yendo

(mergând).

• Forma compusă este formată din gerunziul verbului auxiliar haber şi


verbului principal.

Exemple: Habiendo acabado las clases, se fueron todos a su casa. (Terminând

orele, au plecat toţi acasă.)

Habiendo concluido su ponencia, se retirâ sin decir nada. (Incheiin Ju-şi

alocuţiunea, s-a retras fără să spună numic.)

Verbe cu gerunziu neregulat:

• verbele terminate în -ir din categoria celor care la indicativ prezent

prezintă alternanţa vocalică: e > i sau o > u:

pedir - pidiendo (cerând); decir — diciendo (spunând); divertirse -

divirtiendose (distrându-se); preferir - prefiriendo (preferând); reirse -ncndose

(râzând); venir - viniendo (venind); repetir - repitiendo (repetând); medir —

midiendo (măsurând); servir — sirviendo (servind); sentir — sintiendo

(simţind);

poder — pudiendo (putând); dormir — durmiendo (dormind); morir -

muriendo (murind).

III. Morfologia 139

• verbele al căror radical se termină în vocală formează gerunziul în -yendo:

caer - cayendo (căzând); ir - yendo (mergând); construit - construyendo

(construind); oir - oyendo (auzind); leer - leyendo (citind); traer - trayendo

(aducând); huir- huyendo (fugind).

J^L Observaţie. în afară de valoarea verbală, gerunziul poate avea şi

valoare adverbială, ceea ce permite ca unele verbe să admită sufixe

diminutivale: callando - callandito (fără cel mai mic zgomot); volando -

volandito (în cea mai mare viteză).

Folosirea modului gerunziu

• Exprimă o acţiune şi nu o stare sau o însuşire permanentă:

El director, sintiendose culpable, dimitio. (Directorul, simţindu-se vinovat,

şi-a dat demisia.)

Encontraron a la nina mirando la te le . (Au găsit fetiţa uitându-se la

televizor.)

Ha retratado a su hija bailando. (Şi-a pictat fiica dansând.)

• Exprimă o acţiune simultană cu cea a verbului principal: Estudia

escuchando musica. (învaţă ascultând muzică.)

Entro saludando a todos con mucho respeto. (A intrat salutându-i pe toţi cu

mult respect.)

• Exprimă o acţiune anterioară verbului principal:

El coche, saliendo de la carretera, choco contra un ârboL (Maşina, ieşind de

pe şosea, s-a izbit de un copac.)

• în forma simplă sau compusă, gerunziul se foloseşte în propoziţii

care apar în josul fotografiilor:

El Rey dirigiendose a los invitados. (Regele adresându-se invitaţilor.)

Gerunziul poate avea diferite valori:

- valoare modală: Saliâ de casa cantando. (A plecat de acasă cântând.)

- valoare cauzală: Viendo que llovia a cântaros, nos marchamos en seguida.

(Văzând că plouă cu găleata, am plecat imediat.)

- valoare concesivă: Aun diciendolo tu , no puedo creerlo. (Chiar dacă o

spui tu, nu pot să cred.)


- valoare condiţionala: Yendo juntos, creo que le podremos convencer.

(Mergând împreună, cred că îl vom putea convinge.)

- valoare temporală: Entrando en el cuarto, oyâ unos ruid

(Intrând în cameră, a auzit nişte zgomote ciudate.)

Construcţia cu gerunziul absolut (el gerundio absoluta) este o structură

în care verbul la gerunziu are propriul subiect şi îndeplineşte funcţia de

complement circumstanţial. în propoziţia în care apare, inclusiv intonaţia

este autonomă, fiind marcată în scris prin separarea ei de restul frazei prin

virgule.

Exemplu: Estando yo de vacaciones, nadie pudo entrar en est cuarto. (Fiind

eu în vacanţă, nimeni nu a putut intra în camera aceea.)

i

Gerunziul este modul care se foloseşte la formarea multor perifraze

verbale (vezi Perifrazele verbale):

estar + gerunziu: Estamos hojeando una revista. (Răsfoim o revistă.) ir +

gerunziu: Los alumnos van entrando en sus clases. (Elevii intră în clase.)

Observaţie. Ca şi în cazul infinitivului, în propoziţiile în care se

foloseşte gerunziul, formele atone ale pronumelui personal se aşază după

verb şi se unesc cu acesta, formând un singur cuvânt.

Exemple: Se fue diciendoles que no iha a olvidar nunca esa sorpresa, (A

plecat spunandu-le că n-o să uite niciodată acea surpriză).

Estamos preparăndonos para el viaje . (Ne pregătim pentru călătorie.)

Trebuie evitate următoarele situaţii de folosire a gerunziului (marcate

în exemplele de mai jos cu asterisc*):

- gerunziul care exprimă o acţiune posterioarâ verbului principal:

Me cai por las escaleras *rompiindome* el brazo derecho. Me cai por las

escaleras y me rompi el brazo derecho. (Am căzut pe scări şi mi-am rupt braţul

drept.)

- gerunziul care exprimă o calitate sau o însuşire permanentă: Tienen un

perro *siendo* cojo. Tienen un perro que es cop. (Au un câine

care este şchiop.)

IU. Morfologia [41

fes extranos

Necesito secretaria *sabiendo* italiano. Necesito una secretaria que sepa

italiano. (Am nevoie de o secretară care să ştie italiană.)

- gerunziul cu funcţie de atribut când elementul pe care îl determină

este un complement direct nume de obiect:

Recibieron una caja *conteniendo* fotos antiguas. Recibieron una caja que

contenta fotos antiguas. (Au primit o cutie care conţinea fotografii vechi.)

In schimb, construcţia următoare este corectă: Vi a tu amigo corriendo

por la caile. (L-am văzut pe prietenul tău alergând pe stradă.)

- gerunziul cu funcţie de atribut când elementul regent are funcţie de

complement de orice tip:

Subimos en un tren *dirigiendose* a Valencia. Subimos en un tren que se

dirigia a Valencia. (Am urcat într-un tren care se îndrepta spre Valencia.)

MODUL PARTICIPIU (EL MODO PARTICIPIO)

Verbul la modul participiu arată o acţiune trecută. Participiul se

formează din radicalul verbului, la care se adaugă terminaţiile:

-ado la conjugarea I: cântar - cantado (cântat); pintar — pintado (pictat);

-ido la conjugarea a Il-a şi a IlI-a: aprender - aprendido (învăţat); leer-

leido (citit); venir - venido (venit); traducir — traducido (tradus).

In conjugarea verbelor participiul este o formă de bază cu care se

construiesc toate timpurile compuse ale verbelor şi este invariabil.

Exemple: Mi hermano ha pintado un paisaje y nosotros hemos pintado unos

retratos. (Fratele meu a pictat un peisaj, iar noi am pictat nişte portrete.)

Nosotros habiamos venido cuando ellos nos llamaron. (Noi veniserăm când

ei au sunat.)

Ellos han aprendido a tocar la guitarra. (Ei au învăţat să cânte la chitară.)

IHabrăn venido hasta ahora o no? (Or fi venit până acum sau nu?)

Verbe cu participiu neregulat:

decir — dicho (spus) hacer —

hecho (făcut) imprimir - impreso

(tipărit) poner — puesto (pus)

morir - muerto (mort) escribir -

escrito (scris) satisfacer - satisfecho

(satisfăcut)

abrir - abierto (deschis)

cubrir — cubierto (acoperit)

resolver - resuelto (rezolvat)

volver — vuelto (întors) ver -

visto (văzut) romper — roto

(rupt) freir — frito (prăjit)


formele compuse ale acestor verbe prezintă aceeaşi neregulantate:

descninr - descrito (descris); amtradecu - contradicho (contrazis); rehacer -

rehecho (refăcut); descubrir - descubierto (descoperit); compontr -compuesto

(compus); devolver - devuelto (înapoiat); envolver - envuelto (învăluit, învelit);

prever - previsto (prevăzut).

Exemple: Han compuesto una poesia para su madre. (Au compus o poezie

pentru mama lor.)

No hemos descubierto todavia quien es el culpable. (N-am descoperit încă

cine este vinovatul.)

No fie previsto su presencia en la ceremonia. (N-am prevăzut prezenţa sa la

ceremonie.)

i4 Observaţie. Există o categorie de verbe care au două participii: o formă

regulată (cu care se formează timpurile compuse) şi o formă neregulată

(care se foloseşte doar cu valoare adjectivală).

• atenâer (a da atenţie)

- atendido: El medico me ha atendido bien. (Medicul mi-a îngrijit bine.)

- atento: El chico estâ atento. (Copilul este atent.)

• corregir (a corecta)

- corregido: Los profesores han corregido ya los exămenes. (Profesorii au

corectat deja lucrările.)

- correcto: Su actitud correcta nos ha convenculo. (Atitudinea sa corectă ne-

a convins.)

Lista celorlalte verbe cu participiu dublu se găseşte la Anexe.

Participiul se foloseşte şi la formarea diatezei pasive împreună cu

verbele ser sau estar. In acest caz, se acordă în gen şi număr cu subiectul

propoziţiei.

Exemple: Este soneto fue escrito por Francisco de Quevedo. (Acest sonet a

fost scris de Francisco de Quevedo.)

La novela fue publicada por una editorial francesa. (Romanul a fost publicat

de o editură franceză.)

Los poemas fueron traducidos al rumano por un conocido poeta. (Poemele au

fost traduse în limba română de către un poet cunoscut.)

In afara conjugării verbului, participiul poate fi folosit şi cu valoare

adjectivală şi în acest caz se acordă cu substantivul determinat în gen şi

Uf. Morfologia 143

număr. Participiul cu valoare adjectivală are în propoziţie funcţie de

atribut adjectival sau de nume predicativ.

Exemplu: Encontramos por la caile un libro roto. (Am găsit pe stradă o

carte ruptă.)

Los periâdicos publicados hoy dan a conocer la noticia de su llegada. (Ziarele

publicate azi fac cunoscută vestea sosirii lui.)

O situaţie specială de folosire a acestui mod este construcţia absolută

cu participiul (la clâusula absoluta) în care verbul la participiu are subiect

propriu.

Exemplu: Terminado el plazo, ya no se admiteri reclamaciones. (O dată

încheiat termenul, nu se mai admit reclamaţii.)

Sensul principal al acestei construcţii este temporal, de aceea poate

substitui o propoziţie temporală care exprimă o acţiune anterioară celei

din principală. In acest caz, participiul poate fi subliniat prin folosirea

unor locuţiuni prepoziţionale sau adverbiale: una vez, despues de , antes

de , apenas.

Exemple: Una vez escrita la tarea, se fue a jugar con sus amigos. (O dată

scrisă tema, s-a dus să se joace cu prietenii lui.)

Apenas concluidas las clases, iremos al parque. (îndată ce vom termina

orele, vom merge în parc.)

ExercitlÂ

1. înlocuiţi cuvintele scrise cursiv cu una dintre următoarele structuri:

al / por / de + infinitiv.

a) Mientras estaba en Italia, sufrio un grave accidente.

b) Si tengo hambre, te lo digo.

c) Eso te ha ocurrido porque eres tan vago.

d) Me cai cuando subia las escaleras.

e) Le acusaron porque habia robado un bolso.

f) Cuando llegues a casa, llâmame enseguida.

g) Si no vienes mariana a nuestra fiesta, avisame.


2. Completaţi următoarele fraze cu verbul la infinitiv sau la un mod

personal. Adăugaţi conjucţia que unde este cazul:

a) Creo . . . (tomar, vosotros) la deciswn conecta.

b) No puedo .. . (entender, yo) lo que estân diciendo tus companeros.

c) Prefino ... (marcharse, ella) antes de que vinieran los demăs.

d) Ya sabemos .. . (ser, tu) el culpable.

e) Deseamos . . . (visita% vosotros) la exposiciân de caricaturas, creo . . . (gustar,

ella a vosotros).

f) Mi abuela Luisa sabe .. . (preparat, ella) unos pasteles de chocolate muy ricos.

g) Le gusta .. . (posar, il) las vacaciones en la montana.

h) Me gustaria ... (ir, nosotros) juntos a la montana.

i) La familia decidiâ .. . (ir, la familia) de vacaciones a la playa.

3. Transformaţi frazele următoare după modelul indicat:

Model: Es importante estudiar mas. ( tu)

Es importante que estudies mâs.

a) Es necesario trabajar mejor. (vosotros)

b) Es logico saber mâs sobre este tema. (ella)

c) Es normal querer tener una familia propia. (tu)

d) No es facil encontrar un amigo. (il)

e) Es dificil obtener un puesto de trabajo. (nosotros)

f) Es bueno intentar cambiar la vida. (usted)

4* Transformaţi frazele următoare după modelul indicat:

Model: La nina gritaba y hacia gestos al mismo tiempo.

La nina gritaba haciendo gestos.

a) Le gusta estudiar y escuchar musica a la vez .

b) Cocinaba y explicaba la receta al mismo tiempo.

c) Reia y lloraba simultăneamente.

d) Saltan y canton a la vez-

e) Ahora le duele el estâmago porque suele hablar y corner al mismo tiempo.

f) Mira la tele y conta.

g) Ei presidente del jurado le dio la mano y le felicita.

h) Nuestra amiga solid y se despidio de todos los invitados.

Hi. Morfologia 145

5. Corectaţi greşelile de folosire a modului gerunziu:

a) Llegando a las tierras de Aragon el paisaje se hace desierto y arida.

b) Le regala una capa conteruendo un anillo de oro precioso.

c) La prensa informa que los atracadores robaron el banco dirigiendose hacia

la frontera.

d) Tenia un gato siendo cop.

e) Escuchando atentamente, podrâs oir un ladrido de petro.

f) Arregld su maleta marchândose para siempre.

6. înlocuiţi printr-un gerunziu cuvintele scrise cu litere îngroşate:

a) Cuando se miro al espejo se dio cuenta de que habia engordado mucho.

b) Ha venido el serior que busca el album con las reproducciones de Goya.

c) Como tenia hambre, entre en un restaurante y pedi un plato tipico de

aquella zona.

d) Oyeron el reloj de la iglesia que daba las cinco.

e) AI Ilegar a casa se dio cuenta de que se habia olvidado la cartera en el

supermercado.

f) Me encontre con mi vecina que paseaba a su perro.

g) Nadie conocia al chico que hablaba con Măria.

7. a) Formaţi propoziţii cu participiul următoarelor verbe:

envolver, descomponer, entreabrir, contradecir, deshacer, prescribir, entrever,

descubrir, descrivir.

b) Formaţi propoziţii cu gerunziul următoarelor verbe: leer, oir, decir,

ir, sentir, pedir, dormir, preferir, corregir, venir.

8. Completaţi cu forma corectă a verbului la modul participiu:

a) ... (abrir) las ventanas, la luz del dia ha . . . (inundar) el cuarto.

b)Lehe . . . (dejar) la comida . . . (hacer) en la nevera.

c) Tiene . . . (guardar) muchos objetos de valor.

d) . . . (decir) su opinion, no ha . . . (volver) a intervenir en la polemica.

e) EI castillo, . . . (transformar) en museo, ha sido . . . (adquirir) por el Estado.

f) Hasta ahora tengo . . . (escribir) dos cartas.

g) Este mes se ha . . . (celebrado) un festival. . . (dedicar) al teatro romantico.

h) . . . (hacer) los preparativos, se han . . . (ir) a prepararse para la

ceremonia.


Folosirea verbelor Mf §i estar f Uso de Jos

verbos ser y estar J

Verbul românesc a fi are în limba spaniolă două verbe echivalente - ser

şi estar — cu care se identifică de cele mai multe ori ca sens lexical şi valoare

gramaticală. Această situaţie transformă utilizarea acestor două verbe - ser

şi estar - într-o dificultate pentru vorbitorii de limba română.

FOLOSIREA VERBULUI SER

a) Indică existenţa

Exemple: Esto no puede ser. (Asta nu poate fi.) Ser o no ser. (A fi sau a nu

fi.)

b) Identifică şi denumeşte persoane sau lucruri

Exemple: IQuien es esa chica? Es la hermana menor de Juan. ( Cine este fata

aceea? Este sora mai mică a lui Juan.)

IQui es eso? Es el nuevo modelo de coche Fiat. (Ce este lucrul acela? Este noul

model de maşină Fiat.)

c) Indică locul de desfăşurare a unui eveniment („a se întâmpla, a

avea loc")

Exemple: Las cosaş fueron como te las cuento. (Lucrurile au fost cum îţi

povestesc.)

La boda seră en la iglesia Son Pedro. (Nunta va avea loc în biserica Sfântul

Petru.)

La asamblea fue en el Aula Magna. (Adunarea generală a avut loc în Aula

Mare.)

,■ d) Prezintă caracteristici determinante ale unei persoane sau ale unui

obiect

- forma: La mesita de tu cuarto es redonda. (Măsuţa din camera ta este

rotundă.)

- culoarea: Las flores son rojas. (Florile sunt roşii.) Miguel es moreno.

(Mihai este brunet.)

- naţionalitatea: Mi amigo es italiano. (Prietenul meu este italian.)

- originea: Mis abuelos son de Grecia. (Bunicii mei sunt din Grecia.) Este

vino es frances. (Acest vin este franţuzesc.)

IU. Morfologia 147

—materia sau materialul: de Mi anillo no es plata, es de oro blanco. (Inelul

meu nu este de argint, este de aur alb.) La blusa es de seda fina. (Bluza este

din mătase fină.)

—religia şi ideologia: Mi amigo es protestante. (Prietenul meu este

protestant.)

—profesia (permanentă): Mi madre es profesora. (Mama este profesoară.)

— trăsături obiective şi stabile ale persoanelor şi ale obiectelor: Mi

amiga es alta, rubia y siempre alegre. (Prietena mea este înaltă, blondă şi

mereu veselă.) El libro es interesante. (Cartea este interesantă.)

f) Exprimă timpul:

—data: Hoy es 10 de octubre de 2004. (Azi este 10 octombrie 2004.)

—ora: iQue hora es? Son las tres en punto. (Cât e ceasul? Este ora trei fix.)

—ziua săptămânii: Hoy es lunes. (Azi este luni.)

—expresii: ser de dia (a fi zi); ser de noche (a fi noapte).

g) Exprimă preţul (preţ total): iCuânto es todo? Son 50 euros. (Cât

costă totul? 50 de euro.)

h) Exprimă cantitatea: Es mucho I poco / bastante I suficiente. (Este mult /

puţin / destul / suficient.)

i) Apare în expresii impersonale: ser posible / imposible (a fi posibil /

imposibil), ser dificil/ facil (a fi greu / uşor), ser obvio / evidente / cierto (a fi

evident / cert), ser natural / lâgico (a fi natural / logic), ser necesario I

opcional (a fi necesar / opţional) etc.

Es evidente que la vida ha cambiado mucho en los ultimos anos. (Este evident

că viaţa s-a schimbat mult în ultimii ani.)

Construcţii cu verbul ser • ser de +verb la infinitiv (a fi + supin)

Exemple: Era de esperar que ellos estudiaran mâs. (Era de aşteptat că ei vor

studia mai mult.)

Su historia no es de creer. (Povestea lui nu este de crezut.)

• ser + participiu (vezi Diateza pasiva).


FOLOSIREA VERBULUI ESTAR

a) Indica prezenţa sau absenţa

Exemple: No estoy para nadie. ( Nu sunt pentru nimeni.) Măria no estâ en su

despacho. (Măria nu este în birou.)

b) Are sens de Ma rămâne", „a sta"

Exemple: No puedo estar sin hacer nada. (Nu pot sta fân sâ fac nimic.)

c) Indici locul unde se afla un obiect sau o persoană

Exemple: iDonde estân los chicos? (Unde sunt copiii.7)

Estân en su cuarto. (Sunt în camera lor.)

El hotel estaba a orillas del mar. (Hotelul era pe malul mirii.)

d) Indică timpul

- data

Exemple: IA cuăntos estamos hoy? (In ce zi suntem astăzi.7)

Hoy estamos a 15 de octubre de 2004. (Azi suntem în 15 octombrie 2004.)

- localizarea în timp

Exemplu: Estamos en un tiempo historico que debemos aprovtchar. (Suntem într-

un timp istoric de care trebuie să profităm.)

e) Exprimă preţul (preţ variabil)

Exemple: iA cuânto estân los tomates! (Cât sunt roşiile.7) Hoy no compro pescado

porque estâ a 4 euros el kilo. (Astăzi nu cumpăr peşte pentru că este 4 euro

kilogramul.)

0 Exprimă o profesie /ocupaţie provizorie (estar + de + substantiv): Mi

madre es profesorat pero ahora estâ de secretaria en una empresa. (Mama mea este

profesoară, dar acum lucrează ca secretară la o firmă.)

g) Exprimă o stare fizică, psihică sau emoţională în care se află o

persoană şi care depinde de anumite circumstanţe

Exemple: Luisa estaba deprimida a causa del dworcio. (Luisa era deprimată

din cauza divorţului.)

iPdr que estâ ton agitado el perro? (De ce este aşa de agitat câinele.7)

UI Morfologia _________ . . 149 Hoy estâ muy alegre / triste porque ha recibido una noticia buena / mala de su

amiga. (Astăzi este foarte veselă / tristă pentru că a primit o veste bună /

rea de la prietena ei)

Atenţie! Adverbele bien şi mal se folosesc doar cu estar. Hoy el cafe no estâ

mal. (Astăzi cafeaua nu este rea.) No estâ bien dormir tantas horas. (Nu

este bine să dormi atâtea ore.)

h) Indică trăsături ale unei persoane sau ale unui obiect văzute dintr-o

perspectivă subiectivă, la un moment dat

Exemple: Me parece que tu hijo estâ alto para su edad. (Mi se pare că fiul

tău este înalt pentru vârsta lui.)

Lo he visto por la caile y estâ muy vie]o . (L-am văzut pe stradă şi este

foarte îmbătrânit.)

îQue morena estâs! (Ce bronzată eşti!)

g) Exprimă rezultatul

lYa estâ! Lo he terminado. (Gata! L-am terminat.)

Por ţin, la casa estâ pintada. (In fine, casa este zugrăvită.)

Desgraciadamente no puedo ir en coche porque estâ estropeado. (Din

nefericire, nu pot să merg cu maşina pentru că este stricată.)

lEstă clar o? iHas entendido que tienes que hacer? (E clar? Ai înţeles ce

trebuie să faci?)

Construcţii cu verbul estar

• estar de + substantiv (singular sau plural)

Exemple: estar de vacaciones (a fi în vacanţă); estar de viaje I de excursion

(a fi în călătorie / excursie); estar de compras (a fi la cumpărături); estar de

visita (a fi în vizită); estar de acuerdo (a fi de acord); estar de paso (a fi în

trecere); estar de buenas I malas (a fi în toane bune / rele).

• estar a punto de + verb la infinitiv (a fi pe punctul de a) Exemplu:

Estamos a punto de recibir una visita importante asi que vamos a

continuar las discusiones manana. (Suntem pe punctul de a primi o vizită

importantă, aşa că vom continua discuţiile mâine.)


• estar para + verb ia infinitiv (a fi gata de)

Exemplu: Cuando IL llamo, nosotros estâbamos para satir. (Când el a sunat,

noi eram gata de plecare.)

• estar para + substantiv la plural (a avea chef de)

Exemplu: Hoy no estamos para bromas. (Azi nu avem chef de glume.)

• estar por + verb la infinitiv (a intenţiona, a avea de gând să) Exemplu:

Estân por construir en nuestro barrio un parque mâs grande.

(Intenţionează să contruiască în cartierul nostru un parc mai mare.)

• estar + gerunziu

Exemplu: Estân esperândonos en la estaciân de metro. (Ne aşteaptă în staţia

de metrou.)

• estar + participiu (vezi Diateza pasivă).

Deoarece multe dintre problemele care apar sunt legate de construcţia

ser sau estar + adjectiv, vom încerca să sintetizăm:

• Ser se foloseşte împreună cu adjectivele care exprimă o calitate

obiectivă sau o caracteristică generică sau normală a unui obiect, animal,

persoane. In această grupă pot fi incluse adjective care exprimă însuşiri

fizice (alto, bajo, gordo, delgado), însuşiri morale sau intelectuale (bueno,

molo, generosa9 egoista, capaz, inteligente, facil) sau culori (rojo, azul, gris).

• Estar se foloseşte împreună cu adjectivele care exprimă o calitate

subiectivă sau o stare emoţională (asustado, emocionado, contento, satisfecho),

fizică trecătoare (descalza, lleno, vacio).

• Dar multe dintre adjective pot exprima atât o calitate generică

(perspectivă obiectivă), cât şi o stare sau o însuşire subiectivă ca rezultat al

unei impresii personale (perspectivă subiectivă). In acest caz, alegerea

verbului depinde de context sau de perspectiva din care se prezintă

situaţia.

Exemple:

/Que pesado es! No sabe hablar mâs que de futbol. (însuşire permanentă)

iQue pesado estăs hoy! No se que te ha pasado. (impresie personală sau

stare)

En nuestros dias las casas son muy caras, (trăsătură obiectivă) Para mi las casas

de este barrio estân muy caras. (impresie personală). Aunque no es guapa, hoy

estâ guapa. (Deşi nu e frumoasă, azi arată bine.)

• Există o categorie de adjective care îşi schimbă sensul în funcţie de

verbul cu care sunt folosite:

bueno ser bueno (a fi bun; a fi de

bună calitate)

estar bueno (a fi sănătos; a fi

gustos)

malo ser malo (a fi rău; a fi de

proastă calitate)

estar malo (a fi bolnav; a fi

stricat)

listo ser listo (a fi isteţ) estar listo (a fi pregătit)

vivo ser vivo (ai fi vioi) estar vivo (a fi viu)

atento ser atento (a fi amabil) estar atento (a fi atent)

cansado ser cansado (a fi obositor) estar cansado (a fi obosit)

aburrido ser aburrido (a fi plictisitor) estar aburrido (a fi plictisit)

delicado ser delicado (a fi delicat) estar delicado (a fi

bolnăvicios)

negro ser negro (a fi negru) estar negro (a fi supărat)

fresco ser fresco (a fi rece; a fi

proaspăt; a fi obraznic)

estar fresco (a fi la strâmtoare; a

se înşela)

despierto ser despierto (a fi ager la

minte)

estar despierto (a fi treaz)

desprendido ser desprendido (a fi generos) estar desprendido (a fi

desprins)

parado ser parado (a fi şomer) estar parado (a sta pe loc; a sta

în picioare)


La nivel sintactic, verbele ser şi estar funcţionează, de regulă, ca verbe

auxiliare. Un criteriu de diferenţiere a acestora poate fi şi categoria

gramaticală căreia îi aparţine numele predicativ cu care formează

predicatul nominal, deoarece, aşa cum se poate observa din tabelul

următor, există câteva deosebiri importante.

Verbul ser admite nume

predicative exprimate prin

Verbul estar admite nume

predicative exprimate prin

- substantiv:

Su amigo es italiano y es profesor.

(Prietenul lui este italian şi este

profesor.)

—

- prepoziţie + substantiv: Son de

Madrid. (Sunt din Madrid.) Las flores

son para ella. (Florile sunt pentru ea.)

— prepoziţie + substantiv: Estân de

paso. (Sunt în trecere.) No estamos

para bromas. (Nu avem chef de

glume.)

- adjectiv calificativ: El chico es aho.

(Băiatul este înalt.)

— adjectiv calificativ: Hoy estân

tristes. (Azi sunt trişti.)

- adjectiv sau participiu substan-

tivizat: Eso que haces es lo mejor para

ti. (Ceea ce faci este cel mai bine

pentru tine.)

—

- pronume posesiv: El libro es nuestro.

(Cartea este a noastră.)

—

- pronume demonstrativ: Esta de aqui

soy yo. (Aceasta de aici sunt eu.)

—

- pronume nehotărât: Ha demostrado

que es alguien importante. (A

demonstrat că este cineva

important.)

—

— pronume personal: El profesor es el. (Profesorul este el.)

—

1(1. Morfologia

153 - infinitiv: Lo dificil es perfeccionar el

acento. (Ceea ce este mai greu este

perfecţionarea accentului.)

- prepoziţie + infinitiv: Estamos

para salir. (Suntem gata de plecare.)

- numeral: Mi maleta es la primera de - prepoziţie -1- numeral: Hoy estamos

aht (Valiza mea este prima de

acolo.)

a 20 de agosto. (Azi este 20 august.)

Exerciţji

1 . Completaţi cu formele corecte ale verbului eston

a) i . . . usted de vacaciones? No, ... de viaje.

b) i .. . tu de compras? No, . . . de paseo.

c) t ... ellos de viaje? No, . . . en casa.

d) i . . . de buenas tu hermana? No, hoy . . .de malas.

e) L. . ustedes de acuerdo con esta propuesta? No y por eso . . . preparando

otro proyecto.

2 . Alcătuiţi propoziţii după modelul de mai jos:

Nombre Nacionalidad Origen John ingles Londres Herman alemân Munich Enrique espanol Madrid Vitorio italiano Milân Monique frances Paris Mohamed marroqui Rabat Fujimore japones Tokio Model: Me

llamo John, soy ingles. Soy de Londres.

3 . Completaţi cu verbul ser sau estar: • la

prezent indicativ

a) La farmacia . . .ala izquierda de la panaderia.

b) Tengo un amigo que . . . abogado, pero ahora . . . guitarrista en un grupo

musical.

c) iDe donde . . . (tu) ? - . . . alemân, de Hamburgo.


d) Alberto ... un buen alumno, pero hoy muy distraido. iQue le habrâ

pasado!

e) Tomar mucha fruta y verdura . . . bueno para la salud.

O iYa (vosotras) . . . Ustas? Pues vămonos que ya ......las ocho menos cuarto

y a las ocho tenemos que ... en ei teatro. Ademăs el taxi nos . . . esperando a la

entrada.

g) Antes de elegir una carrera . . necesario conoccrse bien a si mismo.

• ia imperfect sau perfect simplu

a) Hacia mucho color por eso todos las ventanas . . . abiertas.

b) El mes pasado (nosotros) ,|Ş de viaje en A norte de Europa; . . .un viaje

largo, algo cansado, pero nos encantaron los lugares que visitamos.

c) Uevaba todo el dia trabajando y al llegar a casa . . . muy cansado.

d) Aunque . . . enfermo tres meses, aproba todos los exâmenes, ... un chico muy

listo.

e) De joven, »>, muy atento con las chicas, . . . alegre y muy hablador, pero en

los ultimos afios se ha vuelto callado y cosi taciturna.

f) Cuando pasa el accidente, ella . . .de compras y su hija jugando en el patio

con sus amigos.

4. Alegeţi forma de prezent a verbelor ser sau estar pentru a com-

pleta următoarele propoziţii:

a) El cafi . . . amargo. / Este cofe . . . muy arnargo, a mi me gusta un poco mâs

dulce.

b) Enciende la luz, la habitacion oscura. IMi habitaciân muy oscura, tiene

solo una ventana.

c) Ei clima del norte de Espana humedo. I Ha llovido mucho y el ambiente . . .

muy humedo.

d) El agua del mar »* . salado. / iPor que . . . ton salada esta comidaî No se

puede corner.

e) De los platos tipicos espanoles, la paella . . . la mâs nea. / Esta paella km

muy nea.

0 La miel ...... mâs dulce que el chocolate. / Este pastel. . . demasiado dulce.

5. Corectaţi folosirea verbelor ser şi estar in exemplele:

a) La pasteleria es alli, ai lado de la farmacia.

b) Estamos a 23 de agosto, faltan solo dos dias para tu cumpleanos.

c) Son de Venezuela pero estân en Espana de vacaciones.

d) Salo tiene veinte anos pero aparenta treinta. Es muy envejecido.

e) Eres muy guapa hoy. iVas a alguna jiestal 0 Son estudiantes y estân de

camareros durante las vacaciones.

g) Es muy bien la composicion, vas a recibir una buena nota.

h) iTu pulsera estâ de plata o de oro?

i) Las obras de restauraciân del museo son ya terminadas.

j) Las naranjas son dulces pero estas estân algo amargas.

6. Formaţi propoziţii cu următoarele construcţii: estar de paso, estar de

moda, estar para lujos, estar para llover, ser de dia, ser de creer.

Diateza verbului f La voz del verboJ

O categorie gramaticală specifică verbului este diateza, care exprimă

raportul dintre predicat şi subiect, indicând dacă acesta din urmă este

agentul acţiunii. In ceea ce priveşte diateza activă, nu sunt diferenţe

importante faţă de limba română. Specifică pentru diateza reflexivă este

prezenţa pronumelor reflexive. In afară de valoarea propriu-zis reflexivă

(subiectul este acelaşi cu complementul direct), poate avea o valoare

pasivă (în contextul în care subiectul logic nu e specificat) şi o valoare

impersonală în construcţiile de tipul: se dice que..., se cree que... etc

DIATEZA PASIVA (LA VOZ PASIVA) A

In limba spaniolă, diateza pasivă se formează cu ajutorul verbelor ser

sau estar şi participiul verbului.

Exemplu: Este novelista joven es muy admirado por los criticos. (Acest

romancier tânăr este foarte admirat de critici.)

Elementele care compun construcţia pasivă sunt:

• este novelista — subiect gramatical, care suportă acţiunea;

• es muy admirado - predicat nominal, format din verbul auxiliar şi

participiul. Participiul se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical.


• por LOS criticos - complement de agent, precedat de prepoziţia por, care

este autorul acţiunii fi care poate lipsi.

■ Construcţia cu verbul set indica o acţiune In curs de desfăşurare Acţiunea

din construcţia pasivă cu verbul ser se produce în momentul indicat de

timpul auxiliarului. De regulă, se foloseşte cu verbele imperfective (creer,

admirai saber, amar, respetar, vet, oir, escuchar e tc . ) la toate timpurile.

Exemplu Nadie fue, es y seră tan respetadn como A. (Nimeni n-a fost, nu este

şi nu va fi atât de respectat ca el.)

In schimb, cu verbele imperfective (abrh, cerrar, termmar, pagar, resolver,

mvitar, mortr) nu se foloseşte, de regulă, la timpurile prezent şi imperfect,

decât dacă dorim să exprimăm o acţiune de moment şi cu o semnificaţie

concretă.

Exemple: En este momento es inaugurado El nuevo Museo de arte moderna. (In

acest moment este inaugurat noul Muzeu de artă modernă.)

En nuestra ciudad fue inaugurado un nuevo museo de arte modernn. (In oraşul

nostru a fost inaugurat un nou muzeu de artă modernă.)

ÂK> Observaţie. In limba spaniolă actuală, diateza pasivă cu set nu se folo-

seşte frecvent, fiind înlocuită cu construcţia activă sau reflexivă.

Exemple: La ley del divorcio fue aprobada por El Congrese. (Legea divorţului a

fost aprobată în Congres.)

El Congreso aproba la ley del divorcio. (Congresul a aprobat legea

divorţului.)

B Acţiunea din construcţia pasivă cu estar se consideră ca rund deja

realizată şi ceea ce avem este rezultatul acţiunii.

Exemplu; Todas sus experiencias estân recogidas en este libro. (Toate

experienţele sale sunt adunate In această carte.)

De regulă, se foloseşte cu verbe perfeerive şi reflexive, iar verbul auxiliar

estar nu poate fi folosit la timpuri compuse sau la perfectul simplu.

Exemple; Los cuadros de Goya titan expuestos en Ei Museo del Prado de

Madrid. (Tablourile lui Goya sunt expuse în Muzeul Prado dus Madrid.)

Ml. Wortotoeta 151

164

Ayer los documentos no estaban firmados. (Ieri documentele nu era

semnate.)

■ Un alt tip de construcţie pasivă o constituie construcţia pasivă rc

flexivă care se compune din se + verb la persoana a IlI-a singular sa

plural.

Exemple: Aqui se alquilan coches. (Aici se închiriază maşini.)

Se busca camarero con experiencia. (Se caută ospătar cu experienţă.)

Adeseori între pronumele reflexiv se şi verb se poate intercala ui

pronume personal la dativ care explică cine este adevăratul subiect sau

an o valoare posesivă.

Exemple: Se te ha quemado la tortilla. (Ţi s-a ars omleta.)

Se le ha manchado la blusa. (I s-a pătat bluza.)

A Observaţie. în cazul în care subiectul gramatical este exprimat printr-ur

substantiv nume de fiinţă nu se poate folosi construcţia pasivă reflexivă

şi se înlocuieşte cu construcţia pasivă impersonală (se + verb la persoana

a IlI-a singular).

Exemplu: En este empresa se despide a los vagos. (In această firmă cei

leneşi sunt concediaţi.)

^erqtţi

1. Transformaţi verbele la diateza activă din următoarele propoziţii

în construcţii pasive cu ser sau estar:

a) Han despedido a Miguel

b) Han cortado las comunicaciones con otras localidades.

c) Llevarăn al cine su novela.

d) La prensa suele dramatizar los divorcios de los famosos.

e) La criticaron por su rebeldia e inconformismo.

f) Atendere su peticiân con cuidado e interes.

2 . înlocuiţi construcţiile pasive cu structura pasivă reflexivă (se +

verb + complement direct precedat de prepoziţia a)

Model: Los culpables serân castigados. - Se câştigară a los culpables.


a) Los acusados han sido perdonados.

b) Aqui son respetadas las personas honestas y aplicadas.

c) El criminal fue castigado.

d) El enfermo no podrâ ser visitado por sus famiUares durante dos dias.

3. Alegeţi forma corectă a verbelor ser sau estar pentru a completa

următoarele propoziţii:

a) iQue despistada estâs! El ordenador ... encendido casi todo el dia.

b) La luz . . . encendida por un chico que trabaja en este instituto.

c) En los parques de la ciudad .. . prohibido pisar el cesped.

d)Esto no se puede leer, ... escrito con una letra imposible.

e) Se nota que esta carta .. . escrita por tu hermana, tiene una caligrafia casi

perfecta.

f) El vuelo para Barcelona . . . cancelado y tuve que ir en tren.

g) Segun las estadisticas, este ano . . . vendidos casi medio milion de telefonos

mâviles.

h) Esa discoteca . . . clausurada desde hace dos meses por motivos

desconocidos.

i) La discoteca . . . clausurada hace tres meses pero ya la han abierto otra vez-

fLos verbos unipersonales e impersonalesJ

Verbele care arată fenomene ale naturii sunt unipersonale, având doar

persoana a IlI-a, şi impersonale, pentru că acţiunea nu este făcută de o

anumită persoană.

Exemple: llover (a ploua), nevar (a ninge), granizar (a cădea grindina),

tronar (a tuna), lloviznar (a burniţa), relampaguear (a fulgera), helar (a

îngheţa), amanecer (a se lumina de ziuă), anochecer (a se însera, a se

înnopta), alborear (a se crăpa de ziuă) etc.

A Observaţie. Unele dintre aceste verbe pot fi folosite şi cu sens figurat;

în asemenea situaţie îşi pierd caracterul impersonal şi pot primi un

subiect.

Exemple: Anochecimos en Sevilla. (Am înnoptat în Sevilla.)

Amanecieron en el camino. (I-a surprins dimineaţa pe drum.)

Ayer hs documentos no estaban firmados. (Ieri documentele nu erau

semnate.)

■ Un alt tip de construcţie pasivă o constituie construcţia pasivă re-

flexivă care se compune din se + verb la persoana a IlI-a singular sau

plural.

Exemple: Aqui se alquilan coches. (Aici se închiriază maşini.) Se busca

camarero con experiencia. (Se caută ospătar cu experienţă.)

Adeseori între pronumele reflexiv se şi verb se poate intercala un

pronume personal la dativ care explică cine este adevăratul subiect sau are

o valoare posesivă.

Exemple: Se te ha quemado la tortilla. (Ţi s-a ars omleta.) I Se le ha manchado la blusa. (I s-a pătat bluza.)

Observaţie. In cazul în care subiectul gramatical este exprimat printr-

un substantiv nume de fiinţă nu se poate folosi construcţia pasivă

reflexivă şi se înlocuieşte cu construcţia pasivă impersonală (se + verb la

persoana a IlI-a singular).

Exemplu: En este empresa se despide a los vagos. (In această firmă a leneşi

sunt concediaţi.)

1. Transformaţi verbele la diateza activă din următoarele propoziţii

în construcţii pasive cu ser sau estar:

a) Han despedido a Miguel.

b) Han cortado las comunicaciones con otras localidades.

c) Llevarăn ai cine su novela. I

d) La prensa suele dramatizar los divorcios de hs famosos.

e) La criticaron por su rebeldia e inconformismo.

f) Atendere su peticion con cuidado e interes.

2 . înlocuiţi construcţiile pasive cu structura pasivă reflexivă (se +

verb + complement direct precedat de prepoziţia a)

Model: Los culpables serân castigados. — Se câştigară a los culpables.


a) Los acusados han sido perdonados.

b) Aqui son respetadas las personas honestas y aplicadas.

c) El criminal fue castigado.

d) El enfermo no podrâ ser visitado por sus familiar es dur ante dos dias.

3. Alegeţi forma corecta a verbelor ser sau estar pentru a completa

următoarele propoziţii:

a) /Que despistada estâs! El ordenador . . . encendido casi todo el dia.

b) La luz . . . encendida por un chico que trabaja en este instituto.

c) En los parques de la ciudad . . . prohibido pisar el cesped.

d) Esto no se puede leer, .. . escrito con una letra imposible.

e) Se nota que esta carta . . . escrita por tu hermana, tiene una caligrafia casi

perfecta.

f) El vuelo para Barcelona . . . cancelado y tuve que ir en tren.

g) Segun las estadisticas, este ano . . . vendidos casi medio milion de telefonos

mâviles.

h) Esa discoteca . . . clausurada desde hace dos meses por motivos

desconocidos.

i) La discoteca . . . clausurada hace tres meses pero ya la han abierto otra vez.

Verbele unipersonale si impersonale fLos verbos

unipersonales e impersonalesJ

Verbele care arată fenomene ale naturii sunt unipersonale, având doar

persoana a IH-a, şi impersonale, pentru că acţiunea nu este făcută de o

anumită persoană.

Exemple: llover (a ploua), nevar (a ninge), granizar (a cădea grindina),

tronar (a tuna), lloviznar (a burniţa), relampaguear (a fulgera), helar (a

îngheţa), amanecer (a se lumina de ziuă), anochecer (a se însera, a se

înnopta), alborear (a se crăpa de ziuă) etc.

Ak, Observaţie. Unele dintre aceste verbe pot fi folosite şi cu sens figurat;

în asemenea situaţie îşi pierd caracterul impersonal şi pot primi un

subiect.

Exemple: Anochecimos en Sevilla. (Am înnoptat în Sevilla.)

Amanecieron en el camino. (I-a surprins dimineaţa pe drum.)

Verbele haber, ser, hacer la persoana a IlI-a singular pot apărea în

construcţii impersonale.

• Verbul haber se foloseşte ca verb auxiliar pentru formarea timpurilor

compuse şi în acest caz se foloseşte la toate persoanele: Te hemos esperado

diez minutos (Te-am aşteptat zece minute.)

Ca verb impersonal, are sensul de „a exista", „a se afla", iar formele sale

sunt: hay (prezent), habia (imperfect), hubo (perfect simplu), habrâ (viitor),

habria (condiţional), ha habido (perfect compus).

Exemple: Hay unas personas que estân esperando. (Sunt câteva pesoane

care aşteaptă.)

En esa fiesta no hubo mucha gente. (La petrecerea aceea nu a fost multă

lume.)

• Verbul ser este impersonal în unele enunţuri: Es de dia (Este ziuă).

• Verbul hacer are valoare de verb impersonal când este însoţit de un

termen care exprimă o perioadă de timp sau fenomene atmosferice.

Exemple: Hace cinco dias que quiere hablar contigo. (De cinci zile vrea să

vorbească cu tine.)

Hace mucho calor (Este foarte cald.)

Hace viento. (Este vânt.) Hace sol. (Este

soare.) Hace frio. (Este frig.)

Perifrază

Perifrazele verbale sunt sintagme formate dintr-un verb la un mod

personal şi un alt verb la un mod nepersonal (infinitiv, gerunziu sau

participiu); verbul la modul personal funcţionează ca auxiliar, având rolul

de a indica modul, timpul, persoana şi numărul. Cu ajutorul acestor

sintagme se pot exprima diverse aspecte sau nuanţe aspectuale ale unei

acţiuni.

■ Exprimarea obligativităţii

Perifrazele verbale prin care se exprimă obligaţia sunt: haber de +

infinitiv, haber que + infinitiv, tener que + infinitiv, deber + infinitiv.


ţfener QUE + infinitiv exprimă o obligaţie impusă, o acţiune sau o

atitudine care nu poate fi evitată:

Tenâs que hablar eu voz mâs alta. (Trebuie să vorbiţi mai tare.) Tienen que

salir ahora mismo. (Trebuie să plece chiar acum.)

Haber que + infinitiv exprimă, de asemenea, o obligaţie de neevitat, dar

este o construcţie impersonală care se foloseşte numai la persoana a IlI-a

singular.

Hay que volver temprano. (Trebuie să ne întoarcem devreme.)

jiaber de + infinitiv exprimă o obligaţie, o necesitate sau o intenţie,

este folosită mai mult în limba literară.

Has de estudiar mâs. (Trebuie să înveţi mai mult.)

Peber 4- infinitiv Texprimă o obligaţie sau un angajament personal;

deseori se foloseşte pentru a exprima un sfat ori o recomandare. Debes decide la vervad. (Trebuie să-i spui adevărul.)

■ Exprimarea momentului de început al unei acţiuni

pmpezar I comenzar) a + infinitiv exprimă începutul unei acţiuni. Juan

empezd a pensar en sus vacaciones. (Juan a început să se gândească la

vacanţă).

Ha comenzando a Uover. (A început sâ plouă.)

yPonerse a + infinitiv ndicâ începutul dublat de voinţa subiectului de a

realiza acţiunea.

La abuela se fue a su habitaciân y se puso a hacer el equipaje. (Bunica s-a dus

în camera ei şi s-a apucat să facă bagajele.)

ţZchar(se) a + infinitiv [exprimă începutul brusc, violent al unei

acţiuni.

Si te acercas, los păjaros echarân a volar. (Dacă te apropii, păsările vor zbura.)

J L Observaţie. Această perifrază se poate construi cu un număr limitat de

verbe la infinitiv: andar (a merge), correr (a fugi), volar (a zbura), reir (a

râde), Uorar (a plânge), temblar (a tremura), llover (a ploua).

HI Morfologia 161

Romper a + infinitiv [ndică începutul brusc al unei acţiuni care multă

vreme a fost oprită, împiedicată.

Ya no podîa aguantar los reproches y rompîo a llorar. (Nu mai putea să

suporte reproşurile şi a izbucnit în plâns.)

Şi această perifrază se construieşte cu un număr limitat de verbe la

infinitiv: reir (a râde), llorar (a plânge), hablar (a vorbi), gritar (a ţipa),

chillar (a vocifera).

JJL Observaţie. Nu se foloseşte la timpurile compuse, iar la timpurile

simple apare, în special, la prezent şi perfect simplu.

Meterse a + infinitiv indică începutul unei acţiuni, dar subiectul nu are

pregătirea necesară realizării ei.

Tu eres filologo, no te metas a explicar fenâmenos de la fisica. (Tu eşti

filolog, nu te apuca să explici fenomene din fizică.)

Ir a + infinitiv exprimă ideea de viitor imediat.

Voy a ir de vacaciones a Turquia. (Voi pleca în vacanţă în Turcia.)

Ir + gerunziu] exprimă începutul progresiv, lent al unei acţiuni.

Estâbamos tranquilos charlando cuando nos dimos cuenta de que se iba haciendo

de dia. (Discutam liniştiţi când ne-am dat seama că se lumina încetul cu

încetul.)

■ Exprimarea unei acţiuni terminate

Dejar de + infinitiv exprimă întreruperea unei acţiuni de mai lungă

sau mai scurtă durată sau abandonarea unui obicei. Este sinonimă cu

cesar de + infinitiv.

Deja de llover a eso de las cinco. (A încetat să plouă pe la cinci.) Ha dejado

de ţumar. (S-a lăsat de fumat.)

[Acabar de + infinitiv] exprimă ideea de anterioritate imediată. Acabo de

entrar en casa y ahora tengo que volver a salir. (Tocmai am intrat în casă şi

acum trebuie să plec din nou.)

Observaţie. Această perifrază se foloseşte cu sensul de „tocmai, abia*

doar când verbul acabar este utilizat la prezent şi imperfect. La celelalte

timpuri are sensul de „a termina de".


Comparaţi: Acabo de leer el amculo. (Tocmai am citit articolul.) Acabe

de leer el artictdo. (Am terminat de citit articolul.)

[Llegar a + infinitiv exprimă punctul culminant al unui proces pentru

care subiectul a depus mult efort.

Despuis de trabajar muchos anos ha Uegado a tener una gran fortuna. (După

ce a muncit mulţi ani, a ajuns să aibă o avere mare.)

Acabar por infinitiv / acabar gerunziuJexprimă punctul final

(favorabil sau nefavorabil) al unei acţiuni de mat lungă durată.

Si sigues pensando en ella, acabarâs por volverte I acaharăs volviendote loco.

(Daca te mai gândeşti la ea, vei sfârşi prin a înnebuni.)

Tener + participiu ţindicâ rez

uitatul nnal al unei acţiuni

Exemplu: Tengo leidas aento dncueraa pâginas. (Am citit 150 de pagini.)

J L Observaţie. în unele situaţii este sinonimă cu llevar + participiu.

Exemplu: Uevaba recorridos / tenia recorridos muchos kilâmetros cuando

nos encontramos. (Parcursesem mulţi kilometri când ne-am întâlnit.)

[Llevar participiu]exprimă rezultatul parţial al unei acţiuni şi pre-

supune continuarea acesteia.

Hasta ahora llevamos pagadas tres letras del piso. (Până acum am plătit

trei rate la apartament.)

■ Exprimarea duratei de desfăşurare a unei acţiuni

[Andar + gerunziu arată o acţiune care se repetă în locuri diferite şi

care se întrerupe din când în când.

Estoy desesperado; ando buscando trabajo y no encuentro nada. (Sunt

disperat; caut de lucru şi nu găsesc.)

[Estar + gerunziu subliniază caracterul durativ al acţiunii exprimate

de verbul la gerunziu.

Cuando volvi a casa, Carlos estaba mirando la tele. (Când m-am întors

acasă, Carlos se uita la televizor.)

Llevar + gerunziu indică durata de desfăşurare a unei acţiuni „de la -

până la" (desde — hasta).

Llevaha diez anos trahajando en esa empresa. (Lucra în acea întreprindere

de zece ani.)

JÂ Observaţie. La negativ, sintagma are următoarea structură: llevar sin +

infinitiv şi exprimă lipsa unei acţiuni cu specificarea perioadei de timp.

Exemple: Llevo tres anos sin ver a mis padres. (De trei ani nu i-am mai

văzut pe părinţii mei.)

Llevo sin corner veinticuatro horas. (N-am mâncat de 24 de ore.)

Seguir, continuar + gerunziul exprimă continuarea unei acţiuni în-

cepute în trecut care se prelungeşte până în momentul vorbirii.

Tu sigue contando mientras reviso estos papeles. (Continuă să-mi poves-

teşti în timp ce eu mă uit prin aceste hârtii.)

Observaţie. Forma negativă a acestei perifiraze este: seguir / continuar

sin + infinitiv.

Exemplu: iSigues sin dirigirle la palabra? (Tot nu-i vorbeşti?)

indică o acţiune de durată,

progresivă care se prelungeşte din trecut spre momentul prezent.

Eso te lo vengo diciendo yo desde hace mucho tiempo. (Acest lucru ţi-1 spun

eu de multă vreme.)

Exprimarea aproximaţiei şi a probabilităţii

Venir a + infinitiv / venir + gerunziu exprimă lipsa de informaţie a

vorbitorului, dar care are totuşi o idee vagă despre acel subiect.

Este coche viene a costar mucho dinero. (Această maşină costă probabil

mulţi bani.)

exprima o presupunere. Ahora

deben de ser las tres de la madrugada. (Acum trebuie să fie trei dimineaţa.)


Venir + gerunziu

Deber de + infinitiv

Ş Expnmafra yţpetiţie. unei acţiuni

[Vfenga a ♦ infinitiv tn ntexte exclamative exprimă repetarea unei

Yb te dtgo QUE ME Săcnto MAL Y AI I venga a pedirme! TODO APO DE coku.

(Eu îţi spun ci mi-e râu şi tu îi dai înainte cerându-mi tot teiul de lucruri.)

fVhtoer M ± tnfinitivnndici repetarea unei acţiuni. VWt-id a escrtmb todb por

HOHER COMEODO MUCHA* errores. (A scrii din nou tocul pentru că făcuse

multe greşeli)

Exerciţii

1. Identificaţi fi specificaţi sensul perifraxeior verbale din urmă-

toarele fraze:

*) Me orne preacupada la falia de nouaa y esta unde vay a UamorUn

b) HM wsrfco M CAMETET EL mtsrm ermr QUE la imam posada c) IHA A SALIR CUAND»

d) SEŢUTMM mmendo en la mama casa de la caile GAJ», MTMEM 35

KME+NENCS 0 HE DQADO DE wfar con ttios PONPTE me he trasiadado a otro barno y nm MULXA

DIFIAL ENCORURAMT*.

g) LAAMAMENU VENGO notando un dator extrano en Im espalda, tenmpamŞf

h) Si no ENAENDES DE I I TIITIIMI no te METAS a arreţ/Ltr la imminmi. PUEDTS

HACAMAMMIAPEM. ^ Air h § le

HAS terudo raxon.

2» Completaţi propoziţiile de mai jos cu una dintre următoarele pertfraxe:

TSTAT + gerunnu. andar + gerunziu, ir * gerunziu

a) ftxo a jxx© , (subtr) lt ÎEMPRRAZUM-

B) (ta¥tr) fuene este MES.

165 c) Desde hace dos meses . . . (buscar) un piso y no encuentra uno que le

guste.

d)Tus chicos cada vez ■. • (jugar) mejor al tenis, serân unos campeones.

e) Carlos no puede hablar contigo, porque . . . (vestirse) para satir.

f) Julio, taun .. . (pensar) comprarte un coche?


a) El otro dia tuve que / debi decirle la verdad, y se lo tomo fatal

b) Tienes que / debes estudiar mâs para los exâmenes del final de curso.

c) Si ha de / hay que marcharse no debemos entretenerlo mâs.

d) Estuvimos / anduvimos charlando durante horas y llegamos a entendernos

muy bien.

e) Estos âlbumes vendrân / iran costando mucho dinero porque tienen buenas

reproducciones.

f) Juan lleva / acaba seis meses estudiando informatica y no ha aprendido

nada.

g) Ando / voy pensando en irme de vacaciones a la playa.

h) Acaba de I acaba por entrar por eso no sabe nada.

4. Folosiţi următoarele perifraze verbale - empezar / comenzar

a + infinitiv, deber de + infinitiv, ponerse a + infinitiv, ir a + inifinitiv,

romper a + infinitiv — pentru a completa frazele:

a) En cuanto salimos . . . llover muy fuerte, por eso tuvimos que volver.

b) Salimos de casa a las nueve porque el tren . . . Uegar a las diez-

c) AI conocer la noticia, Isabel. . . llorar.

d) A los dieciseis anos .. . estudiar informatica y ahora es uno de los mejores

especiaiistas.

e) Ha venido mamă, ... ser las cmco y media.

f) iDonde estâ mi diccionario? . . . estar en la estanteria o entu escritorio.

g) iCuândo . . . prepar arte para los exâmenes?

h) Les . . . mandar un mensaje esta tarde para que no se olviden de nuestra

reunion de mariana.

5. Construiţi propoziţii cu următoarele perifraze:

acabar de + infinitiv, acabar por -l- infinitiv» llegar a + infinitiv, dejar de +

inifinitiv, volver a + infinitiv.


f

■ Verbele care transformă vocala o din radical în diftongul ue când se

află sub incidenţa accentului la toate persoanele de la singular şi la per-

soana a IlI-a plural la indicativ şi conjunctiv prezent.

Contat (a număra; a povesti)

Indicativ prezent: cuento, cuentas, cuenta, contamos, contâis, cuentan.

Conjunctiv prezent: cuente, cuentes, cuente, contemos, conteis, cuentei\.

Imperativ: cuenta ( tu) , cuente (usted), contad, cuenten (ustedes).

Ca verbul contat se conjugă: absolver (a absolvi, a ierta), acordarse (a-şi

aminti), acortar (a scurta), almorzat (a lua prânzul), apostar (a paria), colgar

(a agăţa), consolat (a consola), devolver (a restitui), encontrar (a întâlni),

envolver (a înveli), mordet (a muşca), resolver (a rezolva), sonar (a visa), volat

(a zbura), volcar (a răsturna), volver (a se întoarce) etc.

AL Observaţie. Verbul jugat (a se juca) aparţine acestei clase de verbe

neregulate, chiar dacă vocala u este cea care se transformă în diftongul ue:

juego juegas, juega, jugamos, jugâis, juegan. Aceeaşi nereguralitate se men-

ţine şi la conjunctiv prezent.

Verbul oier (a mirosi) primeşte un h înaintea diftongului ue: huelo,

hueles, huele, olemos, oleis, huclen.

■ Verbele cu alternanţa e — i.

Verbele din această clasă schimbă vocala e din radical în i la urmă-

toarele timpuri: indicativ şi conjunctiv prezent, perfect simplu (doar la

persoana a IlI-a singular şi plural), conjunctiv imperfect şi gerunziu.

Pedîr (a cere)

Indicativ prezent: pido, pides, pide, pedimos, pedîs, piden. Conjunctiv

prezent: pida, pidas, pida, pidamos, pidâis, pidan. Indicativ perfect simplu:

pedî, pediste, pidtâ, pedimos, pedisteis, pidieron. Conjunctiv imperfect:

pidieta I pidiese, pidieras I pidieses, pidiera / pidiese, pidieramos I pidiesemos,

pidierais I pidieseis, pidieron / pidiesen. Imperativ: pide, pida, pedid, pidan.

Gerunziu: pidiendo.

Ca verbul pedit se conjugă: competir (a concura), concebir (a concepe, a

crea), conseguir (a reuşi, a obţine), corregir (a corecta), despedir (a despărţi;


a concedia), elegir (a alege); pmpedir (a împiedica), medir (a măsura), reirse (a

râde), rendir (a supune), retur (a certa), repetor (a repeta), segiar (a urma),

senrir (a servi), sonflâfr (a zâmbi), vestir (a îmbrăca) etc.

■ Verbele care combină transformarea vocalei e în diftongul ie cu alternanta vocalică e - i.

Verbele din această clasă transformă vocala e din radical în ie în

condiţiile prezentate la clasa 1 de verbe neregulate şi, în plus, schimbă

aceeaşi vocală c în i !a conjunctiv prezent (persoana I şi a Il-a plural), la

perfectul simplu (persoana a IH-a singular şi plural), la toate persoanele

conjunctivului imperfect şi la gerunziu.

Sentir (a simţi)

Indicativ prezent: siento, sientes, siente, sentimos, sentfs, sienten. Conjunctiv

prezent: sienta, sientas, sienta, sintamos, sintâis, sientan. Indicativ perfect

simplu: senti, sentiste, sintid, sentimos, sentisteis, sintieron.

Conjunctiv imperfect: sintiera I sintiese, sintieras I sintieses, sintiera I sintiese,

sintteramos I sintiesemos, sintierais I sintieseis, smtieran / sintiesen. Imperativ:

siente (tu), sienta (usted), sentid (vosotros), sientan (ustedes). Gerunziu:

sintiendo.

Ca verbul sentir se conjugă: advertir (a avertiza), asentir (a consimţi),

consentir (a consimţi), convertir (a transforma), divertir (a distra), herir (a răni),

hervir (a fierbe), mentir (a minţi), preferir (a prefera), presentir (a presimţi),

referir (a referi), sugerir (a sugera), transferir (a transfera) etc.

Verbele dormir (a dormi) şi morir (a muri) transformă vocala o în

diftongul ue şi, în plus, schimbă aceeaşi vocală în u la conjunctiv prezent

(persoana I şi a Il-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi

plural), la toate persoanele conjunctivului imperfect şi la gerunziu.

Participiul verbului morir este muerto.

A Observaţie. Ergiar (a îndrepta, a pune în poziţie verticală): Indicativ

prezent: yergo, yergues, yergue, erguimos, erguis, yerguen. Conjunctiv

prezent: yerga, yergas, yerga, yergamos, yergâis, yergan.

III. Mortotof tâ 169

c) Desde hace dos meses . . . (buscar) un piso y no encuentra uno que le

guste.

d) Tus chicos cada vez • • . (jugar) mejor ai tenis, serân unos campeones.

e) Carlos no puede hablar contigo, porque . . . (vestirse) para salir.

f) Julio, iaun . . . (pensar) comprarte un coche?


a) El otro dia tuve que / debi decirle la verdad, y se lo tomo fatal.

b)Tienes que / debes estudiar mâs para los exâmenes del final de curso.

c) Si ha de / hay que marcharse no debemos entretenerlo mâs.

d)Estuvimos / anduvimos charlando durante horas y llegamos a entendernos

muy bien.

e) Estos âlbumes vendrân / iran costando mucho dinero porque tienen buenas

reproducciones.

f) Juan lleva I acaba seis meses estudiando informatica y no ha aprendido

nada.

g) Ando I voy pensando en irme de vacaciones a la playa.

h) Acaba de / acaba por entrar por eso no sabe nada.

4. Folosiţi următoarele perifraze verbale - empezar / comenzar

a + infinitiv, deber de + infinitiv, ponerse a + infinitiv, ir a + inifinitiv,

romper a + infinitiv - pentru a completa frazele:

a) En cuanto salimos . . . Ihver muy fuerte, por eso tuvimos que volver.

b) Salimos de casa a las nueve porque el tren . . . llegar a las diez-

c) AI conocer la noticia, Isabel. . . llorar.

d) A los dieciseis afios . . . estudiar informatica y ahora es uno de hs mejores

especialistas.

e) Ha venido mama, . . . serios cinco y media.

f) iDonde estâ mi diccionario? .. . estar en la estanterîa o en tu escritorio. g) iCuândo .. . prepar arte para los exâmenes7.

h) Les . . , mandar un mensaje esta tarde para que no se olviden de nuestra

reunion de mariana.

5. Construiţi propoziţii cu următoarele perifraze:

acabar de + infinitiv, acabar por + infinitiv, llegar a + infinitiv, dejar de +

inifinitiv, volver a + infinitiv.


Verbele neregulate (los verbos irrefiularesJ

In limba spaniolă, categoria verbelor cu flexiune neregulată este

numeroasă şi variată din punct de vedere al modificărilor care afectează

radicalul şi / sau desinenţa.

In afară de verbele cu neregularităţi diverse la unele timpuri şi moduri

(vezi Lista verbelor neregulate de la Anexe), există un număr însemnat de

verbe care por fi grupate in funcţie de tipul unor modificări care apar în

mod sistematic.

împărţirea pe care o prezentăm porneşte de la unele caracteristici

comune, ceea ce ne-a dat posibilitatea grupării verbelor neregulate in mai

multe clase, fiecare având un verb a cărui conjugare este „model" pentru

toate celelalte.

■ Verbele care transformă vocala e din radical în diftongul ie când se

află sub accent, respectiv la toate persoanele de la singular şi la persoana a

IlI-a plural la indicativ fi conjunctiv prezent. Acestei grupe îi aparţin

multe verbe de conjugarea I şi a II-a.

Comenzar (a începe)

Indicativ prezent: comienzo, COMICNZAS, comenzâis, comienzan.

Conjunctiv prezent: comience, comiences, comience, comenceivu »>.

comenceis, comiencen.

Imperativ: comienza, COMIENCE (usted), coraenzad, comiencen

(ustedes).

Ca verbul comenzar se conjugă: ascender (a urca), atravesar (a traversa),

cerrar (a închide), defender (a apăra), descender (a cobori), desperxarse (a se

deştepta), empezttr (a începe), encender (a aprinde), entender (a înţelege),

gobernar (a guverna), mani)estar (a manifesta), merendar (a lua o gustare),

perder (a pierde), sentarse (a se aşeza), sembrar (a semăna), temblar (a

tremura), tropezar (ase împiedica), verter (a vărsa) etc.

ÂK Observ aţie. Verbele de conjugarea a IlI-a: adquirir (a dobândi; a

achiziţiona) şi inquirir (a investiga), transtormă vocala i în diftongul ie în

aceleaşi condiţii ca toate celelalte verbele care fac parte din această clasă

de verbe neregulate.

IU. Morfoi 167

JMIENZA, comenzamos.

■ Verbele care transformă vocala o din radical în diftongul ue când se

află sub incidenţa accentului la toate persoanele de la singular şi la per-

soana a IlI-a plural la indicativ şi conjunctiv prezent.

Contat (a număra; a povesti)

Indicativ prezent: cuento, cuentas, cuenta, contamos, contâis, cuentan.

Conjunctiv prezent: cuente, cuentes, cuente, contemos, conteis, cuenten.

Imperativ: cuenta (tu), cuente (usted), contad, cuenten (ustedes).

Ca verbul contat se conjugă: absolver (a absolvi, a ierta), acordarse (a-şi

aminti), acortat (a scurta), almotzat (a lua prânzul), apostar (a paria), colgar

(a agăţa), consolat (a consola), devolvet (a restitui), encontrat (a întâlni),

envolvet (a înveli), motdet (a muşca), resolver (a rezolva), sonar (a visa), volat

(a zbura), volcar (a răsturna), volvet (a se întoarce) etc.

iJk Observaţie. Verbul jugat (a se juca) aparţine acestei clase de verbe

neregulate, chiar dacă vocala u este cea care se transformă în diftongul ue:

juego juegas, juega, jugamos, jugâis, juegan. Aceeaşi nereguralitate se men-

ţine şi la conjunctiv prezent.

Verbul oier (a mirosi) primeşte un h înaintea diftongului ue: huelo,

hueles, huele, olemos, oleis, huelen.

■ Verbele cu alternanţa e — i.

Verbele din această clasă schimbă vocala e din radical în i la urmă-

toarele timpuri: indicativ şi conjunctiv prezent, perfect simplu (doar la

persoana a IlI-a singular şi plural), conjunctiv imperfect şi gerunziu.

Pedir (a cere)

Indicativ prezent: pido, pides, pide, pedimos, pedîs, piden. Conjunctiv

prezent: pida, pidas, pida, pidamos, pidăis, pidan. Indicativ perfect simplu:

pedî, pediste, pidio, pedimos, pedisteis, pidieron. Conjunctiv imperfect:

pidiera / pidiese, pidieras I pidieses, pidiera Ipidiese, pidieramos / pidiesemos,

pidierais / pidieseis, pidieron / pidiesen. Imperativ: pide, pida, pedid, pidan.

Gerunziu: pidiendo.

Ca verbul pedit se conjugă: competir (a concura), concebir (a concepe, a

crea), conseguir (a reuşi, a obţine), corregir (a corecta), despedir (a despărţi;


efapr (a alege), mpedm (a împiedica),med* (a ro*sura), «rtrv (a râde), imdir (a supune), refer (a certa}, repem |a repeta), aegvir fa urma),

irmr ia servi), apnntfr (a zâmbi), uestrr (a îmbracă) ere

verneie care comnină transformarea vocalei e in diftor . i ir CU

alternanţa vocalici* ~ t

Verbele din această daţi ttm^rwfnl vocala t din radical în le în >nditîiîe

prezentate li dan 1 de verbe neregulate şi., In pfes, schimbă vocali c In i

la conjunctiv prezent (persoana! fi a Il-a plural), la perfectul simplu

(persoana a ffl~a singular şi ptur conjunctivului imperfect fi la gerunziu.

Sentir (a simţi)

Indicativ prezent: mento, $iente%9 uente, sentimm Conjunctiv prezent: menta,

sientas, mentă, imtamos, Indicativ perfect simplu: senti, senriste, smtiâ,

•enttmw, unueron

Conjunctiv imperfect: imtiera I smuese,

%mw%e9 mtitramen / $mtie$emo$, ănhtNÎlM

Impenuiv mente ( t u i . menta (u$ted)} lenttd (vmatrn

Gerunziu: untwndo.

v a veroui sennr se conjugă dd<

consenwr (a consimţi), convertii (a

răni)* hm4r <a fierbe), menur (a r

presimţi) i ivfcrir (a re ieri), $ugeiir

(

t), diwrm (a tem), Ifrir|ft

m im xtm i «: t i

Verbele dormir (a doimi) şi mom (a num! transformi mrala • la

diftongul i4i si. , tn plus, schimbă aceeaşi vodll In u la conjur* tiv ymjmt

(persoana 1 şi a Il-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a nryiltf ||

plural), la toate persoanele conjunctivului imperiect p la geruri Participiul

verbului mom este muerto.

nrywit ţa îndrepta, a pur

v. jontuncttv

ergutmoa, erguu, yergu*

ytBgdis, yer&B

CC

I

Indicativ perfect simplu: erguî, erguiste* irguio, erguimos, erguisteis, irguieron.

Conjunctiv imperfect: irguiera / irguiese, irguieras i irguieses, irguiera /

irguiese, irguieramos I irguiesemos, irguierais I irguieseis, irguieran / irguiesen.

Gerunziu: irguiendo.

■ Verbele care schimbă consoana c [9] în zc [9k] la persoana I singular a

indicativului prezent şi la toate persoanele conjunctivului prezent.

Verbele din această clasă aparţin conjugărilor a Il-a şi a Hl-a şi se termină

la infinitiv în -acer, -ecer, -ocer, -ucir.

Conocer (a cunoaşte)

Indicativ prezent: conozco, conoces, conoce, conocemos, conoceis,

conocen.

Conjunctiv prezent: conozca, conozcas, conozca, conozcamos, conozcâis,

conozcan.

Ca verbul conocer se conjugă verbele: agradecer (a mulţumi), amanecer (a

se lumina de ziuă), anochecer (a se înnopta), aparecer (a apărea) desconocer (a

ignora), envejecer (a îmbătrâni), establecer (a stabili), favorecer (a favoriza),

florecer (a înflori), fortalecer (a întări), merecer (a merita), nacer (a se naşte),

obedecer (a asculta, a se supune), ofrecer (a oferi), padecer (a suferi), parecer (a

părea), permanecer (a rămâne), rejuvenecer (a întineri), resplandecer (a străluci)

etc.

J L Observaţii. Verbele hacer (a face), cocer (a coace), escocer (a ustura) şi mecer

(a legăna) constituie excepţii. Verbele cocer şi escocer se conjugă după

modelul verbului contor, iar mecer este un verb regulat.

Verbele terminate în ucir, pe lângă neregularitatea comună acestei clase,

formează perfectul simplu prin modificarea consoanei c în j.

Traducir (a traduce)

Indicativ prezent: traduzco, traduces, traduce, traducimos, traducis,

traducen.

Conjunctiv prezent: traduzca, traduzcas, traduzca, traduzcamos, traduzcâis,

traduzcan.

Indicativ perfect simplu: traduje, tradujiste, tradujo, tradujimos, tradujisteis,

tradujeron.


Conjunctiv imperfect: tradujera I tradujese, tradujeras / tradujeses, tradujera

I tradujese, tradujeramos / tradujesemos, tradujerais / tradujeseis, iradujeran I

tradujesen.

Ca verbul ttaducit se conjugă conducit (a conduce), deducir (a deduce),

introducir (a introduce), producir (a produce), reducir (a reduce), seducir (a

seduce) etc.

■ Verbele terminate în -uir

La această clasă de verbe se adaugă un y când desinenţa începe cu a, e, o,

respectiv la toate persoanele indicativului prezent singular şi persoana a

IlI-a plural, conjunctivul prezent, persoana a IlI-a singular şi plural a

perfectului simplu, conjunctivul imperfect, gerunziu şi imperativ.

construit (a construi)

Indicativ prezent: construyo, construyes, construye, construimos, construîs,

construyen.

Conjunctiv prezent: construya, construyas, construya, construyamos,

construyâis, construyan.

Indicativ perfect simplu: construi, construiste, construyât construimos,

construisteis, construyeron.

Conjunctiv imperfect: construyera I construyeset construyeras i construyeses,

construyera I construyese, construyeramos i construyesemos, construyerais I

construyeseis, construyeron / construyesen.

Gerunziu: construyendo.

Imperativ: construye (tu), construya (usted), construid,construyan (ustedes).

Ca verbul construi* se conjugă: atribuir (a atribui), constituir (a constitui),

contribuir (a contribui), destituir (a destitui), disminuir (a reduce), distribuir (a

distribui), excluir (a exclude), huir (a fuge), incluir (a include), influir (a

influenţa), ihstituir (a institui), restituit (a restitui), sustituir (a înlocui) etc.

■ Verbele cu modificări ortografice

A. Verbele terminate în -iar, -Har. La această categorie, vocalele i şi u din

radicalul verbelor primesc accent grafic când cele două vocale sunt

accentuate.

f«.

Morfologi

a

1 7 1

I

Confiat (a avea încredere)

Indicativ prezent: confio, confias, confia, confiamos, confiâis, confian.

Conjunctiv prezent: confie, confies, confie, confiemos, confieis, confien.

La fel se conjugă verbele: averiar (a avaria), enfriar (a răci), esquiar (a

schia), expiar (a ispăşi), fotografiat (a fotografia) etc.

Continuat (a continua)

Indicativ prezent: continuo, continuas, continua, continuamos,

continuâis, continuan.

Conjunctiv prezent: continue, continues, continue, continuemos, conti-

nueis, continuen.

La fel se conjugă verbele: actuar (a acţiona), atenuat (a atenua), evaluat (a

evalua), graduar (a absolvi), perpetuar (a perpetua) etc.

B. Toate verbele terminate în -cuat şi -guat şi câteva terminate în -iar

păstrează diftongul la toate persoanele şi nu se accentuează niciodată.

Apaciguat (a potoli)

Indicativ prezent: apaciguo, apaciguas, apacigua, apaciguamos, apaciguâis, apaciguan.

La fel se conjugă verbele: adecuar (a potrivi), averiguar (a cerceta),

atestiguar (a depune mărturie), evacuar etc.

Acariciar (a mângâia)

Indicativ prezent: acaricio, acaticias, acaticia, acaticiamos, acariciâis, acarician.

La fel se conjugă verbele: conferenciar (a conferenţia), odiar (a urî),

silenciar (a trece sub tăcere), copiar (a copia), Umpiat (a curăţa) etc.

C. Verbele terminate în -car, -gat, -guat, -zar, -cer, -ger, -cir prezintă o

serie de modificări ortografice la conjunctiv prezent şi la perfectul simplu

(persoana I singular). Aceste transformări se datorează necesităţii men-

ţinerii sunetelor de la infinitivul acestor verbe.

• Verbele terminate în -car: buscat

Indicativ perfect simplu: busque, buscaste, busco, buscamos, buscasteis,

buscaron.


Conjunctiv prezent: busque, busques, busque, busquemos, busqueis, busquen.

Alte verbe: cclocar (a aranja); aparcar (a parca), aplicat (a aplica),

comunicar (a comunica), criticat, equivocarse (a înşela), explicar (a explica),

indicar (a indica), justificat (a justifica), marcat (a marca), mascar (a mesteca),

sacat (a scoate), tocar (a atinge) etc.

• Verbele terminate în -gat: tragar (a înghiţi)

Indicativ perfect simplu: tragui, tragaste, trago, tragamos, tragasteis,

tragaron.

Conjunctiv prezent: tragice, ttagiies, trague, ttaguemos, ttaguiis, ttaguen.

Alte verbe: pagar (a plăti), jugat (a se juca).

• Verbele terminate în -guat: averiguar (a cerceta) Indicativ perfect

simplu: averigiie, averiguaste, averiguâ, averiguamos,

averiguasteis, averiguaron.

Conjunctiv prezent: avetigiie, avetigues, avetigiie, avetigtiemos, avetiguiis,

averigiien.

• Verbele terminate în -zar: cazat (a vâna)

Indicativ perfect simplu: cace, cazaste, cazo, cazamos, cazasteis, cazaron.

Conjunctiv prezent: cace, caces,cace, cacemos, caceis, cacen. Alte verbe:

altar (a înălţa), cruzat (a traversa).

• Verbele terminate în -cer: vencer (a învinge)

Indicativ prezent: venzo, vences, vence, vencemos, venceis, vencen.

Conjunctiv prezent: venza, venzas, venza, venzjamos, venzăist venzan. Alte

verbe: mecer (a legăna).

• Verbele terminate în -ger: coget (a aduna; a culege) Indicativ prezent*

cojo, coges, coge, cogemos, cogeis, cogen. Conjunctiv prezent: coja, cojas,

coja, cojamos, cojâis, cojan.

• Verbele terminate în -or; tspatcir (a împrăştia)

Indicativ prezent: espatzp, esparces, esparce, esparcimos, esparcîs, esparcen.

m. Morfologia _______________________________________________________________________ J 7 3

Conjunctiv prezent: esparza, esparzas, esparza, esparzamos, esparzâis, esparzan.

Alte verbe: zurcir (a cârpi).

• Verbele terminate în -guir: distinguir (a distinge, a remarca) Indicativ

prezent: distingo, distingues, distingue, distinguimos, distinguîs,

distinguen.

Conjunctiv prezent: distingă, distingas, distingă, distingamos, distingâis, distingan.

Alte verbe: extingirir (a stinge).

• Verbele terminate în -gir: dirigir (a se îndrepta)

Indicativ prezent: dirijo, diriges, dirige, dirijimos, dirijis, dirigen.

Conjunctiv prezent: dirija, dirijas, dirija, dirijamos, dirijâis, dirijan. Alte

verbe: afligir (a mâhni, a întrista).

• Verbele terminate în -quir: delinquir (a comite un delict) Indicativ

prezent: delinco, delinques, delinque, delinquimos, delinquîs,

delinquen.

Conjunctiv prezent: deUnca, deUncas, dehnca, delincamos, delincâis, deUncan.

D. Verbele al căror radical se termină în vocală transformă vocala i din

desinenţa diferitelor timpuri în y deoarece vocala i între două vocale se

reduce la semivocală şi se transcrie prin y. Această modificare apare la

verbele terminate în -aer, -oer, -oir, -uir la perfectul simplu (persoana a IlI-a

singular şi plural), la conjunctiv imperfect şi la gerunziu.

Caer (a cădea)

Indicativ perfect simplu: caî, caiste, cayâ, caimos, caisteis, cayeron.

Conjunctiv imperfect: cayera / cayese, cayeras / cayeses, cayera I cayese,

cayeramosl cayesemos, cayerais I cayeseis, cayeran / cayesen. Gerunziu: cayendo.

Leer (a citi)

Indicativ perfect simplu: lei, leiste, leyâ, leimos, leisteis, leyeron.

Conjunctiv imperfect: leyera / leyese, leyeras / leyeses, leyera / leyese, leyeramos

I leyesemos, leyerais / leyeseis, leyeran / leyesen. Gerunziu: leyendo.


A 3& Jdverbul

f El adverbioJ

Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă şi are funcţia de a

modifica un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Aceste modificări se

referă, de regulă, la loc, timp, cantitate, mod, la caracterul afirmativ,

negativ sau dubitativ al unui enunţ. Există mai multe tipuri de clasificări

ale adverbului în funcţie de diferite criterii. Pentru prezenta lucrare am

ales criteriul semantic.

Indică locul în care se situează sau se realizează o acţiune. Exemple de

adverbe de loc: aqui / acâ (aici), aht (acolo), alli / alia (acolo), cerca (aproape),

lejos (departe), atras (înapoi), adelante (înainte), arriba (sus), abajo (jos),

encima (deasupra), debajo (dedesubt), dentro (înăuntru), fuera (afară), donde

(unde), adonde (încotro), allende (dincolo), alrededor (împrejur), a la derecha /

izquierda (la dreapta / la stânga).

• Aqui poate avea valoare locală şi temporală. In primul caz este

echivalent cu expresii ca: en este lugar, a este lugar (în acest loc) şi se poate

construi cu verbe de stare sau de mişcare. Cu valoare temporală aqui are

sensul de ahora (acum) sau entonces (atunci). Acest adverb nu admite grade

de comparaţie.

Exemple: Vive aqui desde el ario pasado. (Locuieşte aici de anul trecut.)

Ven aqui râpido. (Vino aici repede.)

De aqui a tres dias te daremos la respuesta. (De acum în trei zile îţi vom da

răspunsul.)

• Aed, cu valoare locală, se deosebeşte de aqui prin faptul că indică un

loc mai puţin precis şi admite grade comparaţie; se foloseşte mai ales cu

verbe de mişcare.


Exemple: Ven acâ. (Vino aici.)

Vete mâs acâ. (Du-te mai încolo.)

• Ahi indică un loc apropiat de interlocutor.

Exemple: Mira a ese chico de ahi. (Uite-te la băiatul acela de acolo.) Vamos

ahi (Hai acolo.).

Poate fi folosit şi cu valoare temporală, în acest caz are ca punct de

plecare un moment trecut sau viitor care tocmai a fost menţionat.

Exemplu: Esperare tu respuesta hasta mariana, de ahi en adelante mi propuesta

sera otra. (Voi aştepta răspunsul tău până mâine, pe urmă propunerea mea

va fi alta).

• Alli cu varianta allâ indică un loc îndepărtat atât de vorbitor, cât şi de

interlocutor. Forma de allâ poate avea şi valoare temporală şi admite grade

de comparaţii.

Exemple: AUâ en mi ninez era muy feliz (Pe atunci, în copilăria mea, eram

foarte fericit.)

Ponte mâs allâ, por favor. (Aşază-te mai încolo, te rog.)

J L Observaţie. Un număr mare de adverbe de loc se pot transforma în

locuţiuni prepoziţionale prin adăugarea prepoziţiei de:

• Debajo (dedesubt): Creo que hay algo debajo. (Cred că există ceva

dedesubt.)

Debajo de (sub): Debajo de esa mesa hay un gatito. (Sub acea masă este un

pisoi.)

• Detrâs (în spate, înapoi): Detrâs hay un parque de atracciones. (In spate

este un parc de distracţii.)

Detrâs de (în spatele): El garaje estâ detrâs de la casa. (Garajul este în

spatele casei.)

Adyer

Indică timpul în care se petrece acţiunea. Exemple de adverbe de timp:

hoy (astăzi), mariana (mâine), anoche (aseară), ayer (ieri), anteayer (alaltăieri),

anteanoche (alaltăseară), antes (înainte), antano (odinioară), entonces (atunci),

cuando (când), temprano (devreme), tarde (târziu), todavia I aun

III. Morfologia 177

(încă), siempre (mereu), nunca (niciodată), jamâs (niciodată), ya (deja),

recientemente (recent), pronto (îndată), luego I despues (apoi, după aceea).

Formele nunca şi jamâs sunt sinonime, dar pot fi folosite împreună

pentru a accentua ideea.

Exemplu: Nunca jamâs se ha visto algo ost (Niciodată nu s-a mai văzut

aşa ceva.)

Observaţie. Forma recientemente se transformă în recien înaintea unui

participiu: un recien nacido (un nou-născut), hs recien venidos (noii veniţi).

Adverb de m

Indică felul în care se realizează acţiunea, de exemplu: bien (bine), mal

(rău), asi (aşa), pronto (repede), despacio (încet), deprisa (repede), adrede

(înadins, anume), apenas (abia), casi (aproape), como (cum), excepto (afară

de), regular (potrivit), solo (numai), tambien (şi, de asemenea).

O categorie importantă de adverbe de mod este cea a formelor

terminate în sufixul -mente. Acest sufix se adaugă la forma feminină a

adjectivului:

râpido - rapida — râpidamente (cu repeziciune)

cierto - cierta — ciertamente (cu siguranţă).

Dacă adjectivul are o singură terminaţie, se adaugă doar sufixul -

mente.

facil - facil - fâcilmente (uşor)

anterior — anterior — anteriormente (anterior).

A Observaţie. Când două sau mai multe adverbe terminate în -mente se

află în raport de coordonare (cu ajutorul conjuncţiilor y, e, o, u, pero, mas),

primul se foloseşte fără sufix.

Exemplu: Hablaba lenta y claramente para que todos comprendieran sus

palabras. (Vorbea încet şi clar pentru ca toţi să-i înţeleagă cuvintele.)

Această regulă nu se aplică în cazul în care adverbele sunt juxtapuse.

Exemplu: El profesor hablo seriamente, cortesmente. (Profesorul a vorbit

serios, politicos.)

• Adverbele donde (unde), adonde (încotro), cuando (când), como (cum)

sunt folosite ca adverbe relative şi fac legătura între propoziţiile

subordonate şi regentele lor.


Exemple; Habia un lagăr donde se encontraban cada fin de semăna. (Era un loc

unde se întâlneau Ia fiecare sfârşit de săptămână.) Ayer fue cuando se

casaron. (S-au căsătorit ieri.)

Când sunt folosite ca

accent grafic.

Exemple: iDdnde vives? (Unde locuieşti?)

iCuântos anos tienes (Câţi ani ai?) iCâmo

estas! (Cum te simţi? Ce faci?)

;e

srnu

tn limba spaniolă, numărul locuţiunilor adverbiale este foarte mare.

Iată câteva exemple de locuţiuni de adverbiale de mod: a cual mejor (care

mai de care), a escondidas (pe ascuns), a la antigua (după moda veche), a la

buena de Dios (la voia întâmplării), a la vista (la vedere), a tientas (pe dibuite),

a tontas y locaş (alandala, nebuneşte), boca abajo (cu faţa în jos), boca arriba

(cu faţa în sus), de antemano (anticipat), de broma (în glumă), de buena gana (de

bunăvoie), de golpe (deodată), de memoria (pe de rost), de paso (în trecere), de

pic (în picioare), de prisa (degrabă), de rodillas (în genunchi), en halde (în

zadar), poco a poco (puţin câte puţin) etc

Indică o cantitate abstractă, de exemplu: bastante (destul), demasiado

(prea, peste măsură), măs (mai, mai mult), menos (mai puţin), medio (pe

jumătate), mucho (mult), cosi (aproape, cam), muy (foarte), tanto I tan (atât),

cuanto / cuan (cât), poco (puţin).

Adverbul medio se grupează cu un adjectiv sau cu un participiu: un vaso

medio lleno Ivadă (un pahar pe jumătate plin / gol). Se poate grupa cu un

infinitiv în structura a medio + infinitivul: un trabajo a medio hacer (o lucrare

pe jumătate făcuta).

Adverbul muy se combină cu adjective, participii şi cu alte adverbe:

muy claro (foarte clar) / muy callado / muy bien; de asemenea poate apărea §i

înaintea unor expresii cu valoare de adjectiv sau de adverb: muy de prisa

(foarte repede); muy en breve (foarte pe scurt).

III. Mortotoa 119

Iverbe interogative, aceste forme

jBL Observaţie. Cu adverbele mâs, antes, despues şi cu formele mejor, peor,

mayor, menor se foloseşte însă, de regulă, adjectivul mucho.

Exemple: Hoy comemos mucho menos que antes. (Astăzi mâncăm mult

mai puţin ca înainte.)

Mi companero ha llegado mucho antes / despues. (Colegul meu a venit cu

mult înainte / după.)

Adverbul tan (forma redusă a formei tanto) se foloseşte când însoţeşte

un adjectiv, un adverb sau un alt cuvânt cu valoare de adjectiv sau de

adverb: tan interesante (atât de interesant), tan mal (atât de rău), tan lejos

(atât de departe). înaintea formelor: mayor, menor, mejor, peor se foloseşte

forma tanto: tanto mejor, tanto mayor.

Adverbul cuanto I cuan, la fel ca şi tanto / tan, se foloseşte împreună cu

un adjectiv sau cu un adverb în enunţuri exclamative.

Exemplu: iCudn interesante es este cuadro! (Cât de interesant este acest

tablou!)

Acest adverb apare şi în construcţia comparativă: cuanto + adjectiv la

comparativ + verb, adjectiv la comparativ + verb.

Exemple: Cuanto mâs intentes convencerlo, menos te harâ caso. (Cu cât

încerci să-1 convingi mai mult, cu atât mai puţin te va băga în seamă.)

Cuanto menos pienso, mejor me siento. (Cu cât mă gândesc mai puţin, cu

atât mă simt mai bine.)

Indică acordul cu o acţiune realizată sau în curs de realizare: si (da),

cierto (sigur), claro (clar, bineînţeles), ciertamente (cu siguranţă),

seguramente (desigur), indudablemente (fără îndoială), vale (de acord).

Pentru întărirea afirmaţiei se folosesc unele expresii: claro que si, eso si,

si que + verb.

Exemple: iVas al cine? (Mergi la film?)

Claro que si. (Desigur.)


Adverbe de negaţie (Adverbios de negacionJ

Indică negarea sau dezacordul cu o acţiune realizată sau în curs de

realizare: no (nu), nunca (niciodată), jamâs (niciodată), tampoco (nici), ni

(nici), en absoluta (deloc, total).

A Observaţie. Apariţia unui adverb sau pronume negativ înaintea ver-

bului îl exclude pe no.

Exemple: No me ha dicho nada nadie Nadie me ha dicho nada. (Nu mi-a spus

nimeni nimic.)

Nada me han dicho. (Nu mi-au spus nimic.)

AdyerteJ^

Indică îndoiala asupra unei acţiuni: acaso, quizâ / quizâs, tal vez (poate).

probablemente (probabil), posiblemente (posibil).

Aceste adverbe se construiesc, de regulă, cu modul conjunctiv când stau

înaintea vebului şi cu modul indicativ când sunt aşezate după verb.

Exemple: Tal vez (acaso, quizâ) venga hoy como nos ha prometido. (Poate va

veni azi, aşa cum ne-a promis»)

Vendrâ tal vez hoy, como nos ha prometido. (Va veni, poate, azi, aşa cum ne-

a promis.)

In propoziţia interogativă acaso poate avea sensul de „nu cumva, oare".

Exemplu: îAcaso no tienes confianza en tu mejor amigol (Oare nu ai încredere în

cel mai bun prieten al tău?)

Gradele de comparaţie f Lqş grados de comparacion J

Adverbul, ca şi adjectivul, poate fi folosit la diferite grade de

comparaţie, care se formează la fel ca în cazul adjectivului. Pot avea grade

de comparaţie în special adverbele de mod, dar şt unele adverbe de loc şi

de timp:

Exemple: Vîue lejos del centra. (Locuieşte departe de centru.)

Vive mâs lejos que tu. (Locuieşte mai departe decât tine.)

Vive muy lejos / lejisimos. (Locuieşte foarte departe.)

III. Mort

okttta 181

ML Observaţie. Unele adverbe au forme neregulate:

bien — mejor - muy bien; mal - peor -

muy mal, malisimo; poco - menos — muy

poco, poquisimo; mucho — mâs —

muchisimo;

Unele adverbe pot primi chiar sufixe diminutivale: cerca - cerquita

(foarte aproape); despacio - despacito (încetişor); ahora - ahorita (chiar

acum).

Adverbul care modifică un adjectiv sau un alt adverb stă, de regulă,

înaintea acestora.

Exemple: No me parece ton interesante (Nu mi se pare aşa de interesant.)

El chico habia muy bien espanol. (Băiatul vorbeşte foarte bine limba

spaniolă.)

Adverbul care modifică un verb se aşază, de regulă, după acesta.

Exemple: Se aleja lentamente. (Se îndepărtează încet.) Antes leia mâs.

(înainte citeam mai mult.)

Poate preceda verbul în cazul în care vorbitorul doreşte să sublinieze

o

anumită idee.

Exemplu: Pronto estare alli. (In curând voi fi acolo.)

Adverbele si şi no se aşază doar în faţa verbului. Exemple: Ella si que lo

sabia todo. (Ea ştia într-adevăr totul.)

No vino nadie. (N-a venit nimeni.)

Seralii

1. Completaţi textul cu unul dintre următoarele adverbe:

a) lentamente, debilmente, inexplicablemente, brumosamente, infinitamente.


„Como en suenos, avanzaban uno ai lado de otro. iban ascendiendo ciudad

araba y Sol sinod ... una gran melancolia. Que ... dulce le parecia Barcelona en

aquel despertar. Desde aquel lugar, la caile se perdia ... (...) Ella sonriâ 4» porque le

costaba mucho ese gesto simple, leve como un milagro."

(Ana Marfa Matute — hucitmagas)

b) difiabnente, completamente, profundamente, lentamente, kgpramente,

poeucamente.

JLograron salir .fţ del centro porque la pequena ciudad se habia converudo en

un caos. Le parecia horrible comprobar que, tambien aqui, el trafica ya no

permitia ver las bellezas de la ciudad antigua y Elena Arquer cerrd lo ojos y

aspiră para tmagmarse en otro tiempo anterior al suyo propto. %. anterior, para

ser exactos. (...) Regresa a la casa ... sm dejar de mirar de vez en cuando hacia el

cielo. La casa estaba ... a oscuras, a excepcion de la luz del vestibulo, y la puerta

estaba ... abierta."

(Terenci Moix — Mujercisimas)

2* înlocuiţi adverbele din propoziţiile următoare cu antonimele lor:

a) Delonte estâ el parque.

b) Arnba vive mi amigo Juan.

c) Deruro no hay runguna sala.

d) El pueblo de Măria queda lejos de la capital.

e) Uegaremos temprano. 0

Mi fânului cena poco.

g) Antes, iba mâs al cine.

h) Jamas he hablado con el.

3. Construiţi propoziţii cu următoarele elemente:

a) Ayer / venir / de Francia I amigo f m i .

b) Mariana I el I ser / cumpleanos I mi I de I hermana.

c) AquiIserIdllugar /lo Idonde Ipor Iprimera vezIver.

d) No I gustar I le I de memoria I aprender.

e) Creo I dejar I tu I que I el trabajo I a medio hacer.

0 Cuanto I trabajar (yo) I mâs, menos I tiempo I tener.

4. Găsiţi sensul locuţiunilor adverbiale din prima coloană:

en cuerpo alma de

golpe

stn cesar enfin a

pie

en un abir y cerrar de ojos

punto por punto en mi vida

por fin, al fin

totalmente de pronto

continuamente

andando râpidamente

exactamente, fielmente

nunca, jamâs

5. Construiţi propoziţii cu adverbele: no, acâ, allâ, quizâs, ciertamente,

tanto (tan), tampoco.

repoziţia

CLa preposiciânj

Prepoziţia este o parte de vorbire neflexibilâ şi are rolul de instrument

gramatical care face legătura intre un atribut sau complement şi partea de

vorbire pe care o determină.

în limba spaniolă, prepoziţia ajută la exprimarea unor relaţii de natură

spaţială, temporală şi noţionalâ.

Prepoziţiile din limba spaniolă sunt: a, ante, bajo, con, de, desde, en,

entre, hacia, hasta, para, por, segun, sin, sobre, tras.

Prepoziţia a este una dintre cele mai complexe şi are diferite valori.

• Indică direcţia de mişcare sau destinaţia.

Exemple: Voy a Londres. (Mă duc la Londra.)

Regresa a casa. (Se întoarce acasă.)

• Arată situarea faţă de alt obiect şi distanţa.

Exemple: Mi casa estâ ol lado del mar. (Casa mea este lângă mare.)

Estamos a cien metros del centru. (Suntem la o sută de metri de centru.)

• Indică modalitatea de a face ceva.

Exemple: Los joyas se hacen a mano. (Bijuteriile se fac de mână.) Me

gusta escnbir a măquina. (îmi place să scriu la maşină.)

• Arată timpul, ora sau vârsta. Exemplu:

Uego a las ocho. (A sosit la opt.)

A los siete anos ya sabia leer. (La şapte ani deja ştia să citească.)

• Indică preţul parţial al unui obiect.

Exemplu: Estas manzanas valen a dos euros. (Aceste mere costă doi

euro.)

• Introduce complementul direct de persoană, dar se poate folosi şi

cu un substantiv comun nume de animal domestic pentru a sublinia o

legătură afectivă între animal şi persoană.

Exemple: Han visitado a sus abuelos. (Şi-au vizitat bunicii)

El nino ama a sus padres. (Copilul îşi iubeşte părinţii.)

Vi a tu goto, es muy jugueton. (Ţi-am văzut pisica, este foarte jucăuşă.)

Los espectadores aplaudieron a ese leân. (Spectatorii l-au aplaudat pe acel leu.)

• Introduce complementul indirect.

Exemplu: Le doy dinero a mi amigo. (Ii dau bani prietenului meu.)

• Apare înaintea substantivelor costumbre (obicei), estih (stil), moda

(modă), tradicion (tradiţie), uso (folosire).

Exemplu: Prepara la comida al estih vienes. (Pregăteşte mâncarea în stil

vienez.)

• Apare, în general, însoţind substantive nume geografice de ţări,

regiuni şi oraşe, în cazul în care se construiesc cu un verb al cărui

complement direct se referă la persoane (atacart acusar, caiumniart condenar

etc).

Exemplu: Los ultimos anos de la dictadura comunista condenaron a

Rumania a un total aislamiento. (Ultimii ani ai dictaturii comuniste au

condamnat România la o izolare totală.)

Această prepoziţie se foloseşte pentru a indica o localizare spaţială.

Exemplu: El inculpado comparecio ante el juez- (Inculpatul a compărut în

faţa judecătorului.)

în acest caz se poate substitui cu delante de (în faţa) sau en presencia de

(în prezenţa cuiva.) Dar când această localizare are sens figurat, se

preferă ante: ante su dohr (în faţa durerii lui); ante mi insistencia (în faţa

insistenţei mele); ante tu orgulh (în faţa mândriei tale.)

Poate avea şi sensul de teniendo en cuenta (având în vedere, faţă de).

Exemplu: Ante tu actitud, ya no puedo decir nada mâs. (Având în vedere

atitudinea ta, nu mai pot să spun nimic.)


Baio fşubJ

• Această prepoziţie indică, de asemenea, localizarea în spaţiu, dar la

nivel inferior.

Exemplu: Se asusto y se metio bajo la mesa. (S-a speriat şi s-a băgat sub

masă.)

în această situaţie se poate substitui cu locuţiunea prepoziţională

debajo de (sub).

• Poate exprima dependenţa de o persoană sau de un lucru.

Exemple: Este nino estâ bajo la tutela de su tio. (Acest copil este sub tutela

unchiului său.)

Estâ bajo pena de muerte. (Este condamnat la moarte.)

• In unele contexte este echivalentă cu en el tiempo de, durante (în

timpul...) sau bajo el mando (sub conducerea, din ordinul).

Exemplu: El Museo del Prado se construya bajo el mando del rey Carlos III.

(Muzeul Prado a fost construit din ordinul regelui Carol al III-lea.)

• Prepoziţia bajo apare în expresia bajo cero (sub zero) în măsurătorile

de temperatură.

Exemplu: Hoy estamos a 3 grados bajo cero. (Azi sunt minus trei grade.)

Con f cui

Ca şi prepoziţia echivalentă din limba română, poate indica mai multe

raporturi.

• Sensul principal este asocierea.

Exemplu: Siempre va con sus amigos. (întotdeauna merge cu prietenii

săi.) f $m $ î *

• Indică instrumentul sau mijlocul prin intermediul căruia se

realizează o acţiune.

Exemple: Le hirio con un punal. (L-a rănit cu un pumnal.) Dibujo con el

lâpiz. (Desenez cu creionul.)

iii Morfologia ____________________________ 187

• Arată felul în care se face o acţiune sau se exprimă un sentiment.

Exemple: Juan dibuja con mucha atencion. (Juan desenează cu multă

atenţie.)

Luisa lloraba con dolor. (Luisa plângea cu durere.)

• Indică materialul din care este făcut un obiect.

Exemplu:La casa estâ hecha con ladrillo. (Casa este făcută din cărămidă.)

• Indică o calitate naturală sau nativă.

Exemplu: Esta es gente con gracia. (Aceştia sunt oameni simpatici.)

• Exprimă opoziţia.

Exemplu: Esto va contra natura. (Acest lucru este împotriva naturii.)

• Indică luptă, violenţă, ceartă.

Exemplu: Lo estrello contra la pared. (L-a izbit de perete.)

Qe.lde^de ladeşpreJ

• Indică apartenenţa, posesia.

Exemple: La casa es de mis padres. (Casa este a părinţilor mei.) EI libro

del alumno estâ abierto. (Cartea elevului este deschisă.)

• Indică tema sau persoana despre care se vorbeşte.

Exemplu: Juan y Luis hablaron de politica. (Juan şi Luis au vorbit despre

politică.)

• Arată materialul din care este făcut un obiect.

Exemplu: Me regalaron un reloj de oro. (Mi-au dăruit un ceas de aur.)

• Indică originea sau provenienţa.

Exemplu: Luigi es de Italia. (Luigi este din Italia.)

• Indică timpul în care se petrece o acţiune.

Exemplu: Marisa trabaja de noche. (Marisa lucrează de noapte.) Antonio

estudia de 5 al. (Antonio învaţă de la 5 la 7.)


Araţi felul în care se face o acţiune.

xemple: Elena va vestida de rojo. (Elena este îmbrăcată în roşu.)

• Indică o cantitate parţială sau nedeterminată.

Exemple: Dame de ese vino. (Dâ-mi din acel vin.)

He comido de tu pastel. (Am mâncat din prăjitura ta.)

• Indică o trăsătură nativă sau dobândită.

Exemple: Es una chica de ojos ver des. (Este o fată cu ochi verzi.)

ha chica de pelo corto es mi prima. (Fata cu părul scurt este verişoara

mea.)

• Introduce apoziţa.

Exemple: La ciudad de Barcelona (oraşul Barcelona); el mes de agosto

(luna august); la caile de Los Madrazo (strada Los Madrazo.).

• Exprimă conţinutul, cantitatea sau măsura.

Exemple: Quiero un vaso de leche. (Vreau un pahar de lapte.)

Ha comprado un kilo de tomates. (A cumpărat un kilogram de roşii.)

• Această prepoziţie poate indica un raport spaţial sau temporal între

două puncte sau momente punând în evidenţă punctul de origine.

Exemple: Vtmos el final de la carrera ciclista desde el palco. (Am văzut

sfârşitul cursei cicliste de la tribună.)

No he vuelto a verlo desde el ano pasado. (Nu l-am mai văzut de anul

trecut.)

• Adesea este folosită în corelaţie cu prepoziţia hasta (până).

Exemplu: Las tiendas estân abiertas desde las nueve hasta las dos.

(Magazinele sunt deschise de la nouă până la două.)

£n fîflJ

Această prepoziţie exprimă, cu câteva excepţii, aceleaşi raporturi ca şi echivalentul său din limba română.

• Indică localizarea în spaţiu.

Exemplu: Mis amigos viven en Sevilla. (Prietenii mei locuiesc în Sevilla.)

• Arată localizarea în timp.

Exemple: horea muriâ en 1938. (Lorca a murit în 1938.)

En primavera aparecen las primeras flores. (Primăvara apar primele flori.)

• Indică modalitatea de exprimare. Exemple: Lo

dijo en broma. (A spus-o în glumă.)

Quiere expresar en palabras sus suenos. (Vrea să-şi exprime în cuvinte

visele.

• Indică materia.

Exemplu: Es un reloj abundante en oro. (Este un ceas făcut din mult aut)

• Indică mijlocul de transport.

Exemple: Juan viene en taxi. (Juan vine cu taxiul.)

iVamos en tren o en avion? (Mergem cu trenul sau cu avionul?)

• Indică preţul total sau moneda cu care se face plata.

Exemple: Comprâ el piso en 70 000 euros. (A cumpărat apartamentul cu 70

000 de euro.)

*?Le pagamos en euros o en dolares? (Vă plătim în euro sau în dolari?)

Această prepoziţie exprimă, ca şi în limba română, o localizare spaţială

sau temporală între mai multe puncte de referinţă.

Exemple: Mi casa estâ entre dos edificios altos. (Casa mea este între două

clădiri înalte.)

Te he buscado entre las cuatro y las ocho de la tarde. (Te-am căutat între

patru şi opt.)

De asemenea, arată cooperarea între două sau mai multe persoane.

Exemplu: Este trabajo lo haremos entre Luis y yo. (Această lucrare o vom face

Luis şi cu mine.)


Hacia fşpr^căfr^

Ca şi corespondentul său din limba română, indică locul aproximativ în

care se situează o acţiune şi direcţia spre care se îndreaptă o persoană sau

un obiect.

• Arată locul aproximativ.

Exemplu: Mi casa estâ hacia la Puerta del Sol (Casa mea este spre Puerta

del Sol.)

• Indică direcţia.

Exemplu: Voy hacia Almagro. (Mă duc spre Almagro.)

• Indică aproximaţia temporală şi poate fi înlocuită de prepoziţiile

para sau sobre.

Exemplu: Saldri hacia / sobre las ocho. (Voi pleca pe la ora opt.)

Haşţa f pana. p|m

• Ca şi echivalentul din limba română, indică limita unei întinderi în

spaţiu sau în timp.

Exemple: La acompano hasta su casa. (A condus-o până acasă.) No iri de

vacaciones hasta agosto. (Nu voi pleca în concediu până în august.)

• Poate avea şi valoare adverbială când sensul este de incluso (inclusiv, chiar).

Exemplu: Hasta tu puedes dane cuenta de que es una mentira. (Chiar şi tu îţi

poţi da seama că este o minciună.)

Para fpenţruj

Principalele valori ale acestei prepoziţii sunt:

• Indică direcţia unei deplasări fără a se insista asupra punctului final

al deplasării şi poate fi înlocuită de con direcciân a sau hacia (spre).

Exemplu: Este tren va para Madrid. (Acest tren merge la Madrid.)

(tt. Morfologia 191

• Arată localizarea în timp aproximativă sau precisă.

Exemplu: Esto lo dejamos para mariana. (Acest lucru îl lăsăm pe mâine.)

• Exprimă finalitatea sau scopul unei acţiuni.

Exemple: Estudia para sacar buenas calificaciones. (învaţă ca să ia note

bune.)

Estudia para medico. (Studiază pentru a deveni medic.)

A Observaţie

• para + verb la infinitiv (când subiectele celor două propoziţii

coincid.)

• para + que + verb la conjunctiv (când subiectele sunt diferite).

Exemple: Vengo para verte. (Vin ca să te văd.) Vengo para

que (tâ) me veas. (Vin ca tu să mă vezi.)

• Indică destinaţia.

Exemplu: Esta tela es buena para pantalones. (Această stofă este bună

pentru pantaloni.)

• Indică apropierea unui fenomen.

Exemplu: Estâ para llover. (Stă să plouă.)

Principalele valori ale acestei prepoziţii sunt:

• Indică locul sau străbaterea unui spaţiu. Exemplu:

Paseo por mi caile. (Mă plimb pe strada mea.)

• Indică o perioadă de timp aproximativă. Exemple:

Trabaja por la noche. (Lucrează noaptea.)

Me voy a Madrid por una semăna. (Plec la Madrid pentru o săptămână.)

• Indică autorul unei acţiuni (introduce complementul de agent în

construcţiile pasive).

Exemplu: EI nino fue reganado por sus padres. (Copilul a fost certat de

către părinţii săi.)


• Arată cauza.

Exemple: Ultimamente he engordado por haber comido muchos dulces. (In ultima

vreme m-am îngrăşat pentru că am mâncat multe dulciuri.) Se enfadâ por tus

palabras. (S-a supărat din cauza cuvintelor tale.)

• Indică instrumentul sau mijlocul.

Exemplu: Te llamare por telefono. (Iţi voi telefona.)

• Precizează modalitatea în care se realizează o acţiune. Exemplu: Lo

acertâ por casualidad. (A ghicit din întâmplare.)

• Indică preţul, substituţia sau cantitatea.

Exemplu: Compro la casa por 40 000 euros. (A cumpărat casa cu 40 000 de

euro.)

Firma por su hermana. (A semnat în locul surorii lui.)

• Menţionează persoana sau obiectul interesat în acţiune. Exemplu: Lo

hago por tu bien. (O fac pentru binele tău.)

• Arată obiectul unui schimb.

Exemplu: Te doy mi coche por tu camion. (Iţi dau maşina mea pentru

camionul tău.)

• Prepoziţia por apare în sintagma cu valoare concesivă: por + adjectiv +

+ que + verb la modul conjuctiv.

Exemplu: Por mucho que se esforzara, no creo que pueda convercelo. (Oricât

de mult s-ar strădui, nu cred că-1 va putea convinge.)

• Această prepoziţie exprimă ideea de conformitate cu ceva stabilit

anterior

Exemplu: Ohre segun me dicto mi conciencia. (Am procedat după cum mi-a

dictat conştiinţa.)

• Se construieşte cu substantive sau pronume în cazul nominativ.

Sin ffărăJ

• Exprimă ideea de carenţă, de negare a asocierii.

Exemple: Estâ sin trabajoi (Este şomer.)

No comas la manzana sin lavar. (Nu mânca mărul fără să-1 speli.)

Sobre fpe)

• Această prepoziţie exprimă, în principal, o localizare spaţială. Cu

această valoare poate fi folosită şi în sens figurat.

Exemplu: El libro estâ sobre la mesa. (Cartea este pe masă.)

• în alternanţă cu prepoziţia de se foloseşte pentru a face cunoscută

tema unei discuţii.

Exemplu: Hablaron sobre I de matemâticas. (Au vorbit despre mate-

matică.)

• De asemenea indică aproximaţia temporală, la fel ca prepoziţiile

hacia şi sobre.

Exemple: Tendrâ sobre los 25 anos. (Are vreo 25 de ani.)

Llegare sobre las tres de la tarde. (Voi ajunge pe la trei după-amiază.)

• Această prepoziţie exprimă ideea de succesiune în spaţiu şi în timp.

Exemple: Tras la casa tenemos el jardin. (In spatele casei avem grădina.)

Tras el verano llega el otono. (După vară vine toamna.)

Cele mai frecvente locuţiuni prepoziţionale din limba spaniolă sunt:

• A excepcion de (în afară de, cu excepţia): A excepcion de Juan, todos

acudieron a la fiesta. (In afară de Juan, toţi au venit la petrecere.)

194

• A lo largo del (de-a lungul): A lo largo del rio Diiero hay muchos enctnas {De-

21 lungul râului Duero sunt mulţi stelari.)

• Ahrededor de (în jur de, în jurul): Mi mando Uega alrededor de las diez-

(Soţul meu soseşte în iur de ora zece.)

• A pesar de (în ciuda): A pesar de sus lâgrimas, Juan se fue. (In pofida

lacrimilor ei luan tot a plecat. 1

• En lugar de (în loc de): En lugar de llegar a las tres, ap

como si nada. (In loc sâ vina la trei, a apărut la cinci ca şi cum nu s-ar fi

întâmplat nimic.)

• Debajo de (sub, dedesubtul): Debajo de la cama descubrio lo que habia

perdido. (Sub pat a descoperit ceea ce pierduse.)

• Delunte de (în faţa):

De Iunie de mi casa hay un paraue. (In fata casei mele este un parc.)

• Detrâs de (în spatele, după): Detrâs de la puerta se esconde el goto. (După uşă

se ascunde pisica.)

• En lugar de (In locul): Se fue al cine, en lugar de prepararse para el examen. (S-a

dus la film. în loc să se pregătească pentru examen.)

• Por encima de (pe deasupra): Por encima de las casas vuelan unos pâjaros. (Pe

deasupra caselor zboară nişte păsări.)

Por encima de todo, quiero felicitam. (Mai presus de orice, vreau să te felicit.)


• Respecto a (cu privire la) = con referencia a = en cuanto a: Respecto a este

asunto no te puedo decir todavia nada. (Cu privire la

această problemă nu-ţi pot spune nimic încă.)

• Junto a (lângă):

Junto a la ventana hay un sojâ. (Lângă fereastră este o canapea.)

ML Wortotoflia 195

• Junto con (împreună cu):

Se fue a Madrid junto con su amigo. (S-a dus la Madrid împreună cu

prietenul ei.)

Prepoziţu

Cele mai frecvente prepoziţii combinate din limba spaniolă sunt:

• A pot (după): Se fue a por el periodico. (S-a dus după ziar / să cumpere

ziarul.)

• De entre (dintre): Apareciâ de entre los matorrales. (A apărut dintre tufe.)

• De hacia (dinspre): Los ninos vienen de hacia el colegio. (Copiii vin

dinspre şcoală.)

• De hasta (de aproape): Es una chica de hasta diez afios. (Este o fată de

aproape de zece ani.)

• De por (din): Es nerviosa de por si. (Este mânioasă din fire.)

• De sobre (de pe): Coge el cuaderno de sobre la mesa y dâmelo. (Ia caietul

de pe masă şi dă-mi-1.)

• Desde por (încă): Desde por la noche habia empezado a llover. (încă de azi

noapte a început să plouă.)

• Hasta con (chiar cu): Hasta con su mejor amiga habia peleado. (Chiar şi

cu cea mai bună prietenă se certase.)

• Hasta en (până la): En el norte de El Canada hasta en verano hace A

mucho frio. (In nordul Canadei până şi vara este foarte frig.)

• Hasta sin (chiar fără): Le robaron todo, asi que se quedo hasta sin abrigo en

medio del inviemo. (I s-a furat totul, aşa că a rămas chiar şi fără palton în

mijlocul iernii.)

• Para con (faţă de): Creo que son unos padres demasiados exigentes para

con sus hijos. (Cred că sunt nişte părinţi prea exigenţi faţă de copiii lor.)

Observaţie. Deşi majoritatea prepoziţiilor au un corespondent în

limba română, folosirea acestora constituie una dintre principalele difi-

cultăţi în învăţarea limbii spaniole. In acest sens există o categorie amplă

de verbe care se construiesc cu o anumită prepoziţie:


• Prepoziţia a

adaptam a (a se adapta Ia), afectar a (a afecta pe), aţicumarse a (a fi pasionat

de) aprender a (a învaţă să), apremerarse a (a te grăbi să), empezar / comenzat a (a

începe să), decidirse a (a te decide să), nmdarse a (a se muta în), cler a (a mirosi

a), referme a (a te referi la), traduc* of mrrumo (a traduce în română).

• Prepoziţia con

cântar con (a te baza pe), asociarse con (a se asocia cu), cumpUr con su palabra

(a-şi respecta cuvântul), comprometerse con alguien (a se înţelege cu cineva),

enfadarsc con (a se supăra pe), hablar con (a vorbi cu), mdi^rvirsc con / contra (a

fi indignat împotriva), sonar con (a visa la).

• Prepoziţia de

acordane de (a-şi aminti de), alegrane de (a se bucura de), amenazar de (a

ameninţa cu), aprender de memoria (a învăţa pe de rost), armane de valor (a se

înarma cu curaj), conocer de vista (a cunoaşte din vedere), constar de (a consta

din), desconfiar de (a nu avea încredere In), estar de vuelta (a se Întoarce),

/urse de (a avea încredere în), hablar de I sobre (a vorbi despre), padecer de (a

suferi de), tratarse de (a fi vorba despre), trabajar de (a lucra ca), traduar del

espanol (a traduce din spaniola).

• Prepoziţia en

basarse en (a te baza pe), confun en (a avea încredere în), creer tn (a crede

în), amwrursc en (a se transforma în), esforzarse en (a se strădui să), graduarse

en (a se licenţia în), irmstir en (a insista asupra), participar en (a participa la),

ten sar en (a se gândi la), tardar en ( a întârzia să).

• Prepoziţia por

\ar por (a milita pentru), bnndar por (a închina pentru), darie por (a se da

bătut), dtsunguirse por (a se evidenţia prin), luchar por (a lupta pentru),

interesant por (a se interesa de), pasm por lista (a trece drept isteţ), quejarse por (a

se plânge de), preguntar por alguien (a întreba de cineva), tomar por ofensa (a lua

drept ofensa).

iii Exerciţii

1. Subliniaţi prepoziţiile din următoarele propoziţii şi indicaţi valoarea

pe care o exprimă:

a) Antea^er ocurrio lo del accidente.

b) No te dejo salir bajo ningun concepto.

c) He comprado un ramo de rosas para el cumpleanos de la abuela.

d) Ciudad de Mexico es una gran aglomeraciân urbana.

e) Firme Ud. por su padre.

f) Juan, ve por el periodico que lo necesito antes de las ocho de la mariana.

g) Hasta Raquel ha hecho su deber.

h) No te vayas sin tomarte ai menos un vaso de leche.

i) Hoy estamos a 20 grados bajo cero.

j) Se presento ante sus padres para anunciarles que ya se habia casado con el

amor de su vida.

2. Completaţi spaţiile libere cu prepoziţia care lipseşte:»

a) Estaba tan nervioso que lo estrello ...la pared.

b) El acusado comparecio ... eljuez-

c) El cuadro ... su abuelo estâ colgado ...la pared ...el salon.

d) Luis estâ siempre ... moda.

e) Te llamo ... preguntarte ... mi libro.

f) Ya no quiere presentarse ...las oposiciones.

g) Este nifio va ... geologo, tanto le gustan las piedras.

h) No estoy ... bromas.

i) Anda ... pies ... plomo si quieres que no se enfade ... nosotros.

3. Construiţi propoziţii cu următoarele prepoziţii: contra, tras, sobre,

hacia, por, desde, ante, bajo.

4. Completaţi propoziţiile cu locuţiunile prepoziţionale potrivite:

a) El nifio estaba escondido ...la puerta para espantarle a su hermano.

b) El metro circula por ...la tierra.

c) Hicimos un recorrido ...el rio Guadalquivir.

d) ... me gustan las pelicuias de Pedro Almodovar.

e) El gracioso de Juan ... hacer la compra se fue ai cine.

198 .... ___ ______ Gramatica limbii spaniole

0 £1 nmo€§trf ... su madre.

g) En este fiuimemo no ie podemos decir nud

h) El perro se escondtâ ... lacoma.


n u e s t a t - o m 'îtmfHaţKHKUrsufui.

c) îi cunosc ddttr din vedere,, l*ărn văzut pe ftradâ de câteva ort, dar nu

d) A tradus în stonioiâ câteva noezii d i n l i t e r a t u r a română şi ie -;i

Exerciţii

1. Subliniaţi prepoziţiile din următoarele propoziţii şi indicaţi

valoarea pe care o exprimă:

a) Anteayer ocurrio lo del accidente.

b)No te dejo salir bajo ningun concepto.

c) He comprado un ramo de rosas para el cumpleanos de la abuela.

d)Ciudad de Mexico es una gran aglomeracion urbana.

e) Firme Ud. por su padre.

f)Juan, ve por el periodico que lo necesito antes de las ocho de la mariana. g) Hasta Raquel ha hecho su deber.

h) No te vayas sin tomarte al menos un vaso de leche.

i) Hoy estamos a 20 grados bajo cero.

j) Se presento ante sus padres para anunciarles que ya se habia casado con el

amor de su vida.

2. Completaţi spaţiile libere cu prepoziţia care lipseşte:

a) Estaba tan nervioso que lo estrellâ ...la pared.

b) El acusado comparecio ... eljuez.

c) El cuadro ... su abuelo estâ colgado ...la pared ...el salân.

d) Luis estâ siempre ... moda.

e) Te llamo ... preguntarte ... mi libro.

f)Ya no quiere presentarse ...las oposiciones. g) Este nino va ... geologo, tanto le gustan las piedras.

h) No estoy ... bromas.

i) Anda ... pies ... plomo si quieres que no se enfade nosotros.

3. Construiţi propoziţii cu următoarele prepoziţii: contra, tras, sobre,

hacia, por, desde, ante, bajo.

4. Completaţi propoziţiile cu locuţiunile prepoziţionale potrivite:

a) El nino estaba escondido ...la puerta para espantarle a su hermano.

b) El metro circula por ...la tierra.

c) Hicimos un recorrido ...el rio Guadalquivir.

d) ... me gustan las peliculas de Pedro Almodovar.

e) El gracioso de Juan ... hacer la compra se fue al cine.

198 ________________________________________ _______________ . Gramatica limbii spaniole

K t

f) El nifio estâ ... su madre.

g) En este momento no le podemos decir nada

h) El perro se escondiâ ...la cama.

este asunto.


a) Crezi că ne putem baza pe el în această situaţie?

b) S-a supărat pe voi din cauza atitudinii indiferente pe care aţi

manifestat-o în timpul concursului.

c) II cunosc doar din vedere, l-am văzut pe stradă de câteva ori, dar nu

am vorbit niciodată cu el.

d) A tradus în spaniolă câteva poezii din literatura română şi le-a

publicat în revista şcolii.

e) Se străduieşte să se adapteze la noile condiţii.

ML Morfologia 199

\romuncţia

(la coniuncionJ

Conjuncţia, ca şi prepoziţia, este un instrument gramatical cu ajutorul

căruia se face legătura între două părţi de propoziţie de acelaşi fel sau

între două propoziţii. Ca şi în limba română, conjuncţiile se împart în

conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare.

Conjuncţiile coordonatoare unesc părţi de propoziţie sau două

propoziţii care au aceeaşi funcţie. Conjuncţiile coordonatoare sunt de mai

multe feluri:

■ Conjuncţii copulative (conjunciones copulativas): y (şi), ni (nici).

Exemple: Entraron y no dijeron nada. (Au intrat şi nu au spus nimic). Ni

vinieron ni llamaron por telefono. (Nici nu au venit, nici nu au sunat.) No

tiene ilusiones ni se interesa por nada. (Nu are dorinţe şi nici nu se

interesează de ceva.)

JlL. Observaţie. Conjuncţia y se schimbă în e înaintea unui cuvânt care

începe cu vocala i sau hi: geografia e historia (geografie şi istorie), bonito e

inteligente (frumos şi deştept).

Această modificare nu se produce înaintea unui cuvânt care începe cu

y sau cu diftongul hie: el y yo (el şi eu), oro y hierro (aur şi fier). De

asemenea, se foloseşte forma y la începutul propoziţiei: iY Isabel que te ha

dichol (Şi Isabel ce ţi-a spus?)

■ Conjuncţii adversative (conjunciones adversativas): pero I mas (dar,

însă), sino (ci), sin embargo (totuşi), no obstante (totuşi), aunque (deşi), antes

bien (mai degrabă).

Exemple: Estoy contenta, pero temo el futuro. (Sunt mulţumită, dar mă

tem de viitor.)


No le interesa el dinero, sino la gloria. (Nu-1 interesează banii, ci gloria.)

■ Conjuncţii disjunctive (conjunciones disyuntivas): o (sau, ori), o bien.

Exemplu: iEstudias o trăbajas? (Studiezi sau munceşti?) ?

iO estâs conmigo o estâs contra mi? (Eşti cu mine sau împotriva mea?). iMe

prestas el diccionario o bien lo pido a Juan? (îmi împrumuţi dicţionarul sau i-1

cer lui Juan?)

Observaţie. Conjuncţia o devine u înaintea unui cuvânt care începe cu

o sau ho: plata u oro (argint sau aur), sueco u holandes (suedez sau olandez).

Dacă este situat între două numere scrise cu cifre, o primeşte accent

grafic pentru a se evita confuzia cu cifra 0 (cero): Han llamado 2 6 3 personas.

(Au sunat două sau trei persoane.)

Predicatul propoziţiei cu două sau mai multe subiecte la singular unite

prin conjuncţia o se foloseşte la singular

Exemplu: Juan o Jose dijo lo que paso. (Juan sau Jose a spus ce s-a întâmplat.)

în gramaticile spaniole sunt adăugate la capitolul conjuncţiilor coor-

donatoare încă două tipuri: conjuncţiile distributive (conjunciones

distributivas) şi conjuncţiile explicative (conjunciones expUcativas).

■ Grupul conjuncţiilor distributive este format dintr-o serie de ele-

mente corelative: uno ... otro (unul ... altul); bien ... bien (fie ... fie); sea ... sea

(fie ... fie); ora ... ora (sau ... sau); cuando ... cuando (când ... când); ya ... ya (ba ...

ba).

Exemple; Uno Hora, otro se rie. (Unul plânge, altul râde.) EI resukado lo

recibirâs bien por fax, bien por un telegrama. (Rezultatul îl vei primi fie prin

fax, fie printr-o telegramă.)

■ Conjuncţiile explicative introduc propoziţiile care clarifică sensul

unui cuvânt sau al unei expresii; cele mai folosite sunt: esto es, es decir

(adică).

Exemplu: La crisis se va resolver a largo andar, es decir con el tiempo. (Criza

se va rezolva cu timpul).

Conjuncţii §

Conjuncţiile subordonatoare şi locuţiunile conjuncţionale fac legătura

între două propoziţii dintre care una este dependentă de cealaltă. In

l((. Morfologia 201

continuare, prezentăm cele mai folosite conjuncţii subordonatoare

grupate în funcţie de tipul de propoziţie pe care o introduc:

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale de timp (conjunciones y

bcuciones temporales). Cea mai folosită conjuncţie temporală este cuando

(când), la care se adaugă locuţiunile conjuncţionale: antes (de) que (înainte

să), despues (de) que (după ce), ton pronto como / en cuanto (îndată ce), siempre

que (ori de câte ori), desde que (de când), hasta que (până când), mientras /

mientras que (în timp ce), cada vez que (de fiecare dată când).

Exemple: Te llamare cuando recibamos otras noticias. (Te voi suna când o

să primim alte veşti.)

Cada vez que nos vemos, me pregunta por ti. (De fiecare dată când ne

vedem, mă întreabă de tine.)

Desde que llegamos aqui, han pasado cosaş raras. (De când suntem aici, s-au

petrecut lucruri ciudate.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale cauzale (conjunciones y

locuciones conjuntivas causales): porque (pentru că), que (că, pentru că), como

(cum), pues (fiindcă), ya que (deoarece), puesto que (întrucât).

Exemple: Se acuesta temprano porque tiene que madrugar. (Se culcă

devreme pentru că trebuie să se scoale dis-de-dimineaţă.)

Como me has hablado con sinceridad} intentare ayudarte. (Pentru că mi-ai

vorbit cu sinceritate, voi încerca să te ajut.)

No pudimos comprar nada ya que no teniamos dinero. (N-am putut cumpăra

nimic deoarece n-aveam bani.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale condiţionale (conjunciones y

locuciones conjuntivas condicionales): si (dacă), con tal que (numai dacă),

siempre que (doar dacă), en caso de que I caso que (în caz că), siempre y cuando

(doar dacă), como (cum).

Exemplu: Si desconfias de mi, es preferible que me lo digas. (Dacă nu ai

încredere în mine, este de preferat să mi-o spui.)

Como no estudies, te van a suspender. (Cum nu înveţi, vei pierde

examenul.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale concesive (conjunciones y

locuciones conjuntivas concesivas): aunque (deşi), a pesar de que (cu toate că),

pese a que (deşi), asi (oricum), si bien (deşi), aun cuando (chiar dacă).


Exemple: Aunque no quieras, vendrâs con nosotros. (Chiar dacă nu vrei, o să

vii cu noi.)

A pesar de que es mayor, nene muy buena salud. (Cu toate că este bătrân, are o

sănătate foarte bună.)

■ Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale finale (conjunciones y

locuciones conjuntivas ftnales): para que / a que / que (ca să), a.fin de que (cu

scopul să), con objeto de que (pentru ca să).

Exemplu: Tienes que tomar medidas para que eso no vuelva a suceder. (Trebuie să

iei măsuri pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple.)

Exerciţii

1. Identificaţi conjuncţiile din frazele următoare:

a) Aunque me lo pidas de rodillas, no te lo dare.

b) Cuando me llames, hazyne recordar ese asunto.

c) Podfâs salir con tus amigos, siempre y cuando quieras.

d) No quiero mas caji, sino un vaso'de agua.

e) Lldmame en cuanto te enteres de algo. 0 Si pudiera, te ayudaria.

g) Se equivoca pero no acepta las consecuencias.

h) No quiero salir porque me duele la cabeza.

2. Completaţi spaţiile cu conjuncţia potrivită:

a) ... me ha Uamado ... me ha buscado, no se que le pasa.

b) Me gusta mucho, es guapa ... inteligente.

c) No vengas hoy, -i. mariana.

d) Sal con tus amigos, ... no vuelvas mâs tarde de las once.

e) entras,sale, decidete de una vez.

0 Gritespatalees, no me importa.

g) La maestra ... sus alumnos fueron de excursion el pasado fin de semăna.

3» Alcătuiţi fraze folosind următoarele conjuncţii subordonatoare: desde

que, porque, aunque, siempre que, donde, mientras, ya que.

iii. Morfologia 203

ntenecfia

(Ia interieccionJ

în limba spaniolă, interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă, cu va-

loare exclamativă. Poate exprima:

• diverse stări sufleteşti:

iAy, que penal, (Ah, ce păcat!)

/Oh, que desgracia! (Vai, ce nenorocire!)

• un îndemn (iAnda!, iHale!, iBravo!, iOW)

• o adresare (iOyel, iMira!)

• sau poate imita sunete ori zgomote (iMiau!, iGuau!, /Zis, zas!)

Din punct de vedere al formării lor, interjecţiile pot fi împărţite în trei

categorii:

a) interjecţii propriu-zise: \Ay\,\ Oh!, /Ah/, iEh!, iUf!, iBah!, Chist!, Ea!,

Huy! Hala!

b) interjecţii provenite din alte părţi de vorbire: lAnimo! (Curaj!),

ICuidado! (Păzea!), iOjo! (Atenţie), iValor! (Curaj), iAnda! (Haide!), iFuera!

(Afară), iBasta! (Gata!), iCaramba! (La naiba!), \Socorro! (Ajutor!) iBueno,

bueno! (Bine, bine!), iHale! (Haide!), Wenga! (Haide!), lOjalâ! (Să dea

Domnul!), idelo santo! (Doamne sfinte!), iDios mio! (Doamne fereşte!),

iCalla! (Gura!), iHombre! (Prietene, Dragă)

c) onomatopee, cuvinte care reproduc diverse sunete din natură:

\Miau, miau!, iGuau, guau!, iKi-kiri-ki! (Cucurigu!), iZas! (Poc!), /Zis, zas!

Interjecţiile sunt separate, în scris, de restul frazei prin virgule. De

multe ori, sensul interjecţiilor depinde de context şi de intonaţie.

Exemple: iAnda! iQue sorpresa verte aqui! (Hei, ce surpriză să te văd aici!)

iAnda ya, no me digas! (Ei, nu mai spune!) iAnda, dime

el resultado! (Hai, spune-mi rezultatul!


/Socorro

/Miau

Exerciţii

1. Completaţi următoarele propoziţii cu una dintre interjecţiile:

ay9 câllate, ojalâ, huy, arida, ah, ârumo, oh, Dtos mio, hombre:

a) iQue dolar de cabeza tengo!

b) J...I i<pâi frio hace hoy!

c) Vamoi a dar un paseo.

d) FII* / Ahora lo comprendo todo.

e) / . . . / iQui bomto es esto/

f) No tienes por <ţul tener miedo!

g) / . . . / Ello no puede ser.

h) / . . ahora! Ya no quiero escuchar nada.

i) i . . . no le pase nada!

j) / . . . . / iQui sorpresa vene por cupă!

2. Construiţi propoziţii cu următoarele interjecţii: venga, juera, socorro, oh, hombre, hasta, bah, op.

*E i/y

ropozifia

f La oracion gramatical)

Propoziţia (la oraciân) este cea mai mică unitate sintactică prin care se

exprimă un mesaj cu un înţeles complet.

Elementul principal al propoziţiei este predicatul (el predicado) care de

cele mai multe ori este exprimat şi alături de care pot apărea şi celelalte

părţi de propoziţie (subiect, complement sau atribut).

Exemple: Los estudiantes leen con interes las explicaciones de gramatica.

(Studenţii citesc cu interes explicaţiile gramaticale.)

Tenemos que resolver este problema hasta mariana. (Trebuie să rezolvăm

această problemă până mâine.)

Propoziţiile fără predicat pot exprima un mesaj complet doar datorită

contextului în care apar.

Exemple: iVienes mariana conmigo? (Vii mâine cu mine?)

Si, claro. I No, lo siento. / Quizâs. (Da, bineînţeles. / Nu, îmi pare rău. /

Poate.)

Camarero, un cafe. (Ospătat; o cafea.)

Peligro de muerte. (Pericol de moarte.)

Feliz cumpleanos. (La mulţi ani!)

iManos arribal (Mâinile sus!).

Omiterea predicatului sau a subiectului este şi un procedeu stilistic

numit elipsă (la elipsis) prin care autorul conferă textului un ritm mai alert.

Clasifîcarea.pro

In funcţie de criteriul ales, propoziţiile pot fi clasificate în moduri diferite:

După structura lor Propoziţiile' pot fi simple (oraciân simple) şi

compuse (oracion compuesto). • Propoziţia simplă se caracterizează prin

prezenţa unui singur predicat Exemplu: El chico aprende a montar en bici.

(Copilul învaţă să meargă pe bicicletă.)


Acest tip de propoziţie poate să fie foarte scurt, de exemplu: Stentate.

(Aşază-te) ori Estoy aqui. (Sunt aici.), sau poate să conţină un subiect, un

atribut sau un complement multiplu: Los coches y las motos hacian un ruido

ensordecedor. (Maşinile şi motocicletele făceau un zgomot asurzitor.)

Colecciona sellos, monedas antiguas y relojes viejos. (Colecţionează timbre,

monede şi ceasuri vechi.)

• Propoziţia compusă sau fraza poate avea două sau mai multe

predicate.

Exemplu: Miguel se ha levantado tarde porque el despertador no ha

funcionado. (Miguel s-a sculat târziu pentru că deşteptătorul nu a

funcţionat.)

■ După scopul comunicării, propoziţiile pot fi:

Tip Explicaţie Exemple

Enunţiative

afirmative sau

negative

Comunică o constatare

despre un obiect, o

persoană sau o situaţie.

Hoy vendrâ mi amigo. (Azi va

veni prietenul meu.) Hoy no viene nadie. (Azi nu vine

nimeni.)

Interogative Formulează o întrebare.

Dacă întrebarea apare

între semnele interogative

se numeşte interogativă

directă, dacă întrebarea

este inserată într-o frază

se numeşte interogativă

indirectă.

iMe has traido el libro? (Mi-ai

adus cartea?)

Te pregunto si me has traido el

diccionario. (Te întreb dacă mi-ai adus

dicţionarul.)

Imperative Formulează o poruncă, un

îndemn sau o rugăminte.

Sientate aqui. (Aşează-te aici.)

Te ruego que te sientes. (Te rog

să te aşezi.)

Exclamative Exprimă o anumită stare

sufletească.

\Que casa tan bonita tienes! (Ce casă frumoasă ai!) iFueral (Afară!)

Optative Exprimă dorinţa de a se realiza o acţiune sau o stare.

Ojald lleguemos a tiempo. (Ce

bine ar fi dacă am ajunge la

timp.)

Dubitative Exprimă o îndoială. Es posible que no venga. (E

posibil să nu vină.) Quizas llueva. (Poate va ploua.)

IV. Sintaxa

Un caz special îl constituie propoziţiile impersonale (las oraciones

impersonales) în care subiectul fie este omis, fie nu poate apărea.

Tipuri de propoziţii impersonale:

• Propoziţii în care predicatul verbal este la persoana a IlI-a plural,

diateza activă, dar subiectul este nedeterminat.

Exemple: Me han dado este folleto por la caile. (Mi-au dat acest pliant pe

stradă.)

Dicen que todo es una mentira. (Se spune că totul este o minciună.)

• Propoziţii cu predicatul la persoana a IlI-a singular şi însoţit de

pronumele reflexiv impersonal se (diateza reflexivă cu valoare pasivă).

Exemple: Se respira bien aqui. (Aici se respiră bine.)

Se alquila este piso. (Se închiriază acest apartament.)

209

• Propoziţii cu verbe unipersonale care pot fi folosite doar la persoana

a IlI-a singular:

- verbe care desemnează fenomene ale naturii (tronar, llovert nevar etc.)

Exemple: Llueve a cântaros. (Plouă cu găleata.)

Hoy ha nevado mucho. (Azi a nins mult.)

- verbele ser (a fi), haber (a exista), hacer (a fi), bastar (a fi îndeajuns),

sobrar (a prisosi).

Exemple: Es tarde. (Este târziu.) Habia mucha

gente. (Era multă lume.) Basta con las discusiones.

(Gata cu discuţiile.) Sobra con la mitad. (Este

suficientă o jumătate.) Hace calor / frio. (E cald /

frig.)

După importanţa pe care o au în organizarea propoziţiei, părţile de

propoziţie pot fi:

• principale: subiectul şi predicatul;

• secundare: atributul şi complementul.


SUBIECTUL (EL SUJETO)

Propoziţiile pot avea un subiect exprimat (sujeto expreso) sau un subiect

neexprimat (sujeto no expreso).

Exemple: Mi hermana toca la guitarra. (Sora mea cântă la chitară.) Se fue

sin avisamos. (A plecat fără să ne anunţe.)

Când subiectul nu este exprimat, el poate fi inclus în desinenţa

verbului, subînţeles (dedus din context) sau nedeterminat (caracteristic

propoziţiilor impersonale).

Exemple: Ayer me llamo por telefono dos veces. (Ieri mi-a telefonat de

două ori.)

Mis amigas se preparan el equipaje porque se van de viaje. (Prietenele mele îşi

pregătesc bagajul pentru că pleacă în călătorie.) Llaman a la puerta. (Sună

la uşă.)

Categoria verbelor unipersonale prin formă şi impersonale prin

conţinut nu poate avea subiect gramatical.

Exemple: Hoy llueve mucho. (Azi plouă mult.) A^er hizo mal tiempo. (Ieri

a fost vreme urâtă.)

JSL Observaţie. Uneori subiectul gramatical nu corespunde subiectului

logic al acţiunii, care, din punct de vedere gramatical, poate avea funcţie

de complement de agent, în cazul diatezei pasive, sau de complement

indirect.

Exemple: La sesiân fue abierta por el presidente. (Şedinţa a fost deschisă

de preşedinte.)

No me gusta el color rojo. (Nu-mi place culoarea roşie.)

Subiectul poate fi exprimat, în principal, prin substantiv, pronume sau

prin orice altă parte de vorbire care admite substantivizare:

- substantiv: Este texto es muy dificil. (Acest text este foarte greu.)

- pronume: Esa es mi hermana menor. (Aceea este sora mea mai mică.)

- adjectiv: El rubio de la primera fila es mi hermano. (Blondul din rândul

întâi este fratele meu.)

- adverb: No se oyo el si que pronuncio. (Nu s-a auzit da-ul pe care 1-a

rostit.)

- verb la infinitiv: Querer es poder. (A vrea este a putea.)

- interjecţie: Un ay melancoHco se oyo desde las primeras filas. (Un vaiet

melancolic a venit din primele rânduri.)

IU. Sintaxa 2 1 1

^1

O propoziţie poate avea un subiect simplu (sujeto simple) sau un subiect

multiplu (sujeto compuesto).

Exemple: La chica quiere jugar en el parque. (Fetiţa vrea să se joace în parc.)

La madre y la hija se parecian como dos gotas de agua. (Mama şi fiica

semănau ca două picături de apă.)

A L Observaţie. în limba spaniolă, un caz special este acela al subiectului

multiplu precedat de prepoziţiile entre şi hasta.

Exemple: Entre tu y yo arreglaremos este asunto. (Eu şi cu tine vom rezolva

această chestiune.)

Hasta tu hermana menor se dio cuenta de la mentira. (Chiar şi sora ta mai

mică şi-a dat seama de minciună.)

PREDICATUL (EL PREDICADO)

Predicatul unei propoziţii poate fi verbal (predicado verbal) sau nominal

(predicado nominal).

■ Predicatul verbal atribuie subiectului o acţiune sau o stare şi poate fi

exprimat printr-un verb predicativ, printr-o perifrază verbală sau o

locuţiune verbală la un mod personal.

Exemple: Un gmpo de alumnos ha organizado una exposiciân de fotografias.

(Un grup de elevi a organizat o expoziţie de fotografii.)

Seguimos pensando en ese proyecto. (Tot ne mai gândim la acel proiect.) Ha

metido la pata otra vez. (A făcut din nou o gafă.)

■ Predicatul nominal exprimă o caracteristică a subiectului şi este

format dintr-un verb copulativ conjugat la un mod personal şi un nume

predicativ.

• In limba spaniolă verbele copulative sunt următoarele:

- ser (a fi): EI chico es simpâtico. (Băiatul este simpatic.)

- estar (a fi): Su abuelo estâ enfermo. (Bunicul lui este bolnav.)

- parecer (a părea): Las chicas parecen cansadas. (Fetele par obosite.)

AL Observaţie. Aceste trei verbe pot funcţiona şi ca verbe predicative; în

această situaţie, verbul ser are sensul de „a avea loc", verbul estar ave sensul

de „a se afla", iar verbul parecer are sensul de „a semăna".


Exemple: La reunion sera el jueves en el salon de actos. (Şedinţa va avea loc

joi în sala de festivităţi.)

La casa estâ cerca del parque. (Casa se află lângă parc.)

La hija menor no se parece nada a su madre. (Fata mai mică nu seamănă

deloc cu mama ei.)

Există o categorie de verbe numite „semipredicative", care pot funcţiona

ca verbe predicative, dar şi ca verbe copulative: ponerse (a deveni), quedarse

(a deveni), hacer se (a deveni), volver se (a deveni), mantenerse (a se menţine),

encontrarse (a se găsi) etc.

Exemple: Luis se puso furioso. (Luis s-a înfuriat.)

Carmen se ha hecho bailarina. (Carmen a devenit balerină.)

Todos nos quedamos asombrados. (Toţi am rămas surprinşi.)

Los presentes se mantuvieron callados. (Cei prezenţi au stat muţi.)

• Numele predicativ poate fi exprimat prin:

- substantiv cu sau fără prepoziţie: Mi padre es profesor. (Tatăl meu este

profesor.) Tu ropa parece de verano. (Hainele tale par de vară.)

- adjectiv: Mi amiga estâ alegre. ( Prietena mea este veselă.)

- pronume: Mi casa es aquella de alli. (Casa mea este aceea de acolo.) Esta

casa es mia. (Casa aceasta este a mea.)

- adverb: Tu hermana estâ mal. (Sora ta este bolnavă.)

- verb la infinitiv: Todo es perder el tiempo. (Totul este pierdere de timp.)

Predicatul poate fi omis când rezultă clar dintr-un enunţ anterior. Exemplu:

Esa alumna estudia mucho, en cambio la otra casi nada. (Eleva aceea studiază

mult, în schimb cealaltă aproape deloc.)

Condiţia unei propoziţii corecte este acordul între subiect şi predicat,

în consecinţă predicatul verbal şi verbul copulativ se acordă cu subiectul în

persoană şi număr.

Exemple: El libro estâ en la cartera. — Los libros estân en la cartera. (Cartea

este în ghiozdan. - Cărţile sunt în ghiozdan.)

In cazul predicatului nominal, numele predicativ exprimat printr-un

substantiv sau adjectiv se acordă, de regulă, cu subiectul în număr şi gen.

IU. Sintaxa 213

Exemple: Mi hermana es alumna en el quinto curso. (Sora mea este elevă

in clasa a V-a.)

Mis hermanos son alumnos en el quinto curso. (Fraţii mei sunt elevi în

clasa a V-a.)

Mi hermano estâ contento hoy. (Fratele meu este mulţumit azi.)

Mis hermanos estân contentos ahora. (Fraţii mei sunt mulţumiţi acum.)

Când subiectul este multiplu, predicatul are formă de plural: El libro y

el cuademo estân en tu escritorio. (Cartea şi caietul sunt pe biroul tău.) Când

pronumele de politeţe usted (dumneavoastră) sau ustedes

(dumneavoastră) are funcţie de subiect, predicatul se acordă cu aceste

forme la persoana a IlI-a singular sau plural.

Exemple: i Usted trabaja o estudia? (Dumneavoastră lucraţi sau

învăţaţi?)

Ustedes son nuestros invitados de honor. (Dumneavoastră sunteţi oaspeţii

noştri de onoare.)

In cazul unui subiect exprimat printr-un substantiv singular colectiv

se foloseşte acordul gramatical: La geme no quiere aceptar tales ideas. (Lumea

nu vrea să accepte astfel de idei.)

ATRIBUTUL (EL COMPLEMENTO DEL NOMBRE)

Atributul poate determina un substantiv sau un substitut al acestuia.

Exemple: Ueva una comisa verde. (Poartă o cămaşă verde.) Estâ loco de

alegria. (Este nebun de bucurie.) Vîve lejos del centro. (Locuieşte departe

de centru.)

Atributul se exprimă prin:

• adjectiv: Fue un dia agradable y divertido. (A fost o zi plăcută şi

distractivă.)

• substantiv însoţit de diverse prepoziţii: El vestido de la chica es de

seda. (Rochia fetei este din mătase.)

EI camino hacia el pueblo estâ cortado a causa de la nieve. (Drumul spre sat

este întrerupt din cauza zăpezii.)

Quiere comprarse una casa con jardîn. (Vrea să-şi cumpere o casă cu

grădină.)

• pronume: La tia de ella es muy antipatica. (Mătuşa ei este foarte

antipatică.)


Parecia satisfecho con ellos. (Părea satisfăcut de ei.)

• verb la participiu sau la infinitiv: Las noticias publicadas hoy son

interesantes. (Ştirile publicate azi sunt interesante.)

El deseo de saher la verdad lo determina actuar asi. (Dorinţa de a şti

adevărul îl determină să acţioneze astfel.)

• adverb: Los escritores de hoy no pueden publicar sus libros. (Scriitorii de

azi nu-şi pot publica cărţile.)

A Observaţie. Prepoziţia de se numără printre cele care precedă sub-

stantivele cu funcţie de atribut în multe situaţii:

• Când exprimă materia din care este făcut obiectul denumit de sub-

stantiv: una mesa de madera (o masă de lemn), una pulsera de oro (o brăţară de

aur);

• Când exprimă o însuşire constantă a unei persoane sau a unui obiect:

una chica de ojos azules (o fată cu ochi albaştri); un chico de pelo rubio (un

băiat cu părul blond); una casa de cinco cuartos (o casă cu cinci camere).

Pentru o însuşire trecătoare se preferă prepoziţia con: una chica con blusa

blanca (o fată cu bluza albă); la casa con las ventanas abiertas (casa cu

ferestrele deschise).

• Când exprimă originea sau provenienţa unei persoane sau a unui

obiect: un artista de Espana (un artist din Spania); una moto de Japon (o

motocicletă din Japonia).

Un caz special de atribut substantival îl constituie apoziţia (la

aposicion), care este de două feluri:

■ Apoziţia de identificare (la aposicion especificativa) exprimă un lucru

necesar pentru identificarea obiectului.

Exemple: El profesor Vâzquez seră el nuevo director. (Profesorul Vâzquez

va fi noul director.)

Tiene un coche Seat. (Are o maşină Seat.)

In limba spaniolă, multe dintre aceste apoziţii se construiesc cu pre-

poziţia de: la ciudad de Madrid (oraşul Madrid), la caile de Alcald (strada

Alcada), el mes de enero (luna ianuarie).

■ Apoziţia explicativă (la aposicion explicativa) adaugă o clarificare

suplimentară a cărei lipsă nu ar afecta înţelegerea mesajului. De aceea, în

vorbire, se izolează de restul propoziţiei printr-o pauză, iar în scris se

notează prin virgule.

Exemple: En Bucarest, la capital de Rumania, tendrâ lugar el Festival de

teatro. (In Bucureşti, capitala României, va avea loc Festivalul de teatru.)

COMPLEMENTUL (EL COMPLEMENTO DEL VERBO)

Complementele pot fi necircumstanţiale sau circumstanţiale. Din

prima categorie fac parte complementele care exprimă natura raportului

dintre obiect şi acţiune. Aceastea sunt: complementul direct, comple-

mentul indirect, complementul de agent.

Cealaltă categorie se referă la împrejurările sau circumstanţele în care

se realizează o acţiune şi include toată seria de complemente denumite

circumstanţiale.

■ Complementul direct (el complemento directa) este exprimat printr-un

substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, adjectiv substantivizat,

infinitiv).

Exemple: Hoy ha comprado flores para ella. (Azi a cumpărat flori pentru

ea.)

Nos observa a nosotros. (Ne observă pe noi.)

Hoy no he visitado a nadie. (Azi nu am vizitat pe nimeni.)

Aprende a bailar tango. (învaţă să danseze tango.)

Complementul direct se construieşte:

• fără prepoziţie când este exprimat printr-un substantiv nume de

obiect. Exemplu: Hemos visitado un museo. (Am vizitat un muzeu.)

• cu prepoziţia a când este exprimat printr-un substantiv nume de

persoană sau de animal.

Exemple: Hemos visitado a los abuelos. (I-am vizitat pe bunici.) Mercedes

ama a Javier. (Mercedes îl iubeşte pe Javier.)

Prepoziţia a nu se foloseşte când substantivul are un caracter generic

sau este nedeterminat.

• Ya han elegido presidente. (Şi-au ales deja preşedinte.)


He visto un ingles. (Am văzut un englez.)

He encontrado pocas personas generosas en mi vida. (Am întâlnit puţine

persoane generoase în viaţa mea.)

J-K Observaţie. în ceea ce priveşte denumirile geografice, se impune din

ce în ce mai mult folosirea complementului direct fără prepoziţie.

Exemple: Visitamos Barcelona. (Vizităm Barcelona.)

He visitado La Coruna. (Am vizitat La Coruna.)

De asemenea, pronumele relativ que cu funcţie de complement direct se

foloseşte fără prepoziţie, în schimb, pronumele relative quien şi cual admit

prezenţa prepoziţiei a.

Exemple: El estudiante ha devueko el libro que le prestaste. (Studentul a

înapoiat cartea pe care i-ai împrumutat-o.)

EI chico a quien / al cual operaron ayer se siente bien. (Băiatul pe care l-au

operat ieri se simte bine.)

Complementul direct poate urma sau preceda verbul, dar în acest ultim

caz este reluat prin forma neaccentuată a pronumelui personal, forma de

acuzativ.

Exemplu: iA mi amigo lo has visto? (Pe prietenul meu l-ai văzut?)

■ Complementul indirect (el complemento indirecto) se exprimă prin

substantiv sau pronume precedat de prepoziţiile a şi para.

Exemple: Carlos regala flores a su madre. (Carlos îi dăruieşte flori mamei

sale.)

He comprado un faro para la bicicleta. (Am cumpărat un far pentru

bicicletă.)

Când precedă verbul, complementul indirect este reluat prin forma

neaccentuată de dativ a pronumelui personal.

Exemple: A mis abuelos Ies he escrito esa carta. (Bunicilor mei le-am scris

acea scrisoare.)

A ella le he dado las llaves. (Ei i-am dat cheile.)

■ Complementul de agent (el complemento de agente) este caracteristic

propoziţiilor în care predicatul este un verb la diateza pasivă. Este precedat

de prepoziţia por şi, uneori, de prepoziţia de.

IU. Sintaxa 21?

Exemplu: La exposicion fue organizada por un grupo de artistas muy jâvenes.

(Expoziţia a fost organizată de un grup de artişti foarte tineri.)

■ Gramatica limbii spaniole include, alături de complementele

prezentate până acum, şi complementul prepoziţional (el suplemento).

Acest tip de complement însoţeşte verbele cu regim prepoziţional obli-

gatoriu şi este analizat separat de celelalte; nu poate apărea în aceeaşi

propoziţie cu complementul direct, dar nu exclude prezenţa comple-

mentelor circumstanţiale.

Exemple: Ernesto cuenta chistes a sus amigos. (Ernesto povesteşte glume

prietenilor.)

Ernesto cuenta con la ayuda de sus amigos en cualquier situacion. (Ernesto se

bazează pe ajutorul prietenilor săi în orice situaţie.)

Comparând cele două exemple, observăm că verbul contar are sensuri

total diferite. De asemenea, în al doilea caz, complementul este

obligatoriu pentru ca propoziţia să aibă sens, în timp ce complementul

direct din primul exemplu poate lipsi fără ca prin aceasta propoziţia să-şi

piardă sensul.

Alte verbe care îşi modifică sensul când sunt folosite cu prepoziţii:

acordar (a decide) acordarse de (a-şi aminti de)

disponer (a aranja) disponer de (a dispune de)

emplear (a folosi) emplearse en (a se angaja)

tratar (a discuta) tratar de (a încerca)

tender (a întinde) tender a (a tinde, a nâzui)

mirar (a privi) mirar por (a avea grijă de)

■ Complementele circumstanţiale pot fi exprimate prin adverbe, sub-

stantive însoţite de prepoziţii şi unele construcţii formate din modurile

nepersonale ale verbului precedate de prepoziţii sau locuţiuni

prepoziţionale.

----------------------------- Tipuri

i ! ------------ ~" -------------- ~ --------- 1

Exemple

Complement

circumstanţial de loc

Vivo alli. (Locuiesc aici) Estaremos

en casa. (Vom fi acasă.)

Complement

circumstanţial de

timp

Regresa hoy. (Se întoarce astăzi.) Te espero a las cuatro. (Te aştept la ora patru.)


218

I I

Tipuri Exemple

Complement

circumstanţial de

mod

Escuche su historia atentamente. (Am ascultat atent

povestea sa.)

Llovia con mucha fuerza. (Ploua cu multă putere.)

Complement

circumstanţial de

cauză

Esto pasa por descuido. (Asta se întâmplă din nea-

tenţie.)

No ha venido por enfermo. (N-a venit din cauza bolii.)

Complement

circumstanţial de

scop

He venido para ti. (Am venit pentru tine.)

Le he escrito la carta a fin de convencerle. (I-am

scris scrisoarea pentru a-1 convinge.)

Complement

circumstanţial

concesiv

A pesar de su temperamento es buena persona. (In ciuda

temperamentului său, este o persoană bună.) Aun

sabiendo la verdad, no quiere aceptarla. (Chiar ştiind

adevărul, nu vrea să-1 accepte.)

Complement

circumstanţial de

companie

Fui con mi novio. (Am fost cu prietenul meu.)

Complement

circumstanţial de

instrument

Rompieron la ventana con la pelota.

(Au spart fereastra cu mingea.)

Exerciţii

1. Identificaţi subiectul în următoarele propoziţii:

a) Carlos ya no es ningun chico.

b) Esta era la respuesta conecta.

c) El ano pasado consiguio el trofeo para su colegio.

d) Queremos lo mejor para nuestros queridos hijos.

e) Nos darân el resultado dentro de una semăna.

f) Lo curioso era su actitud ante esas personas.

IU. Sintaxa 219

g) El gordo era el mâs simpâtico de todos.

h) El libro fue publicado por una editorial conocida.

2. Identificaţi predicatul verbal sau nominal în următoarele

propoziţii:

a) Antonio va a regresar de înglaterra el martes por la tarde.

b) Mi prima huisa estâ contenta con su nuevo trabajo.

c) Al vernos Lola se volvio de espaldas.

d) Ayer vi a nuestra amiga Isabel por la caile.

e) Estos cantantes son de Madrid.

f) Estâ hablando por telefono desde hace mâs de media hora.

g) Mi hermana no se parece nada a ml.

h) Alejandro es el nuevo novio de Carmen.

i) No estâ en casa, estâ de viaje por el norte de Europa.

3. Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate (complement

direct sau complement indirect) şi apoi înlocuiţi-le cu forma

neaccentuată de pronume personal corespunzătoare:

a) Vimos a Carlos muy preocupado.

b) Ha mandado invitaciones a sus familiares.

c) Miguel ha aprobado todas las asignaturas sin estudiar.

d) Traemos unas revistas para vosotros.

e) Se comieron todos los pasteles en seguida.

f) Rosario sonriâ a sus amigos desde el escenario.

g) Guarda el secreta para mâs tarde.

h) Vimos unos japoneses delante de la Universidad.

i) Traigo estas revistas para ti.

4. Identificaţi tipurile de complemente din următoarele propoziţii:

a) Las oficinas ocupan tres pisos en ese edificio.

b) Rompieron el jarron con una pelota.

c) En el teatro de Merida vi la representaciân de una obra clasica.

d) No tengo noticias suyas desde el viernes.

e) Luisa dio unas explicaciones claras y sinceras a su novio. 0

Evitaron hâbilmente el golpe.

g) El museo sera cerrado a las ocho de la tarde.


I

h) Estâ sola en su piso por la tarde.

i) Se entusiasma contando a los nietos historias de su juventud.

j) El tratado ha sido ratificado por el Parlamento.

5. Indicaţi funcţia gramaticală pe care o au sintagmele prepoziţio-

nale din următoarele propoziţii:

a) Hoy ha llamado a Pedro dos veces.

b) Siempre he contado con usted.

c) Me han dicho que Mărio viene de Valencia.

d) Creo que es mejor quitar el abrigo al chico porque hace calor.

e) Le gusta viajar en tren.

f) E

s

ins

op

ort

ab

le,

mi

her

m

an

o

pr

ote

sta

po

r

to

do.

g) S

e

ha

dir

igi

do

al

art

ist

a

co

n

res

pet

o.

h)

He

co

m

pr

ad

o

un

ra

m

o

de

flo

res

pa

ra

ell

a±

i)

A pesar de la lluvia se fueron de paseo por el porque.

6. Construiţi cinci propoziţii în care verbele ser şi estar să aibă valoare

predicativă; cinci propoziţii cu verbe semipredicative; cinci propoziţii cu

predicat nominal al cărui nume predicativ să nu fie substantiv sau

adjectiv.


„In primul rând, Chile este o ţară foarte mare şi bogată, nu numai

economic, ci şi cultural. întinderea ei pe o lungime de peste 4 300 km îi

asigură o mare varietate de climă, relief, floră, faună, deci condiţii exce-

lente pentru turism. La toate acestea se adaugă o reţea aproape perfectă de

autostrăzi, o populaţie - un adevărat mozaic de etnii, cu o mare diversitate

culturală, şi nu în ultimul rând o reţea hotelieră şi de restaurante

moderne, la cele mai variate preţuri. De la nord la sud călătorul trece de la

cel mai arid deşert din lume, Atacama, pe plaje cu nisipuri fine, prin oraşe

ultramoderne, pe lângă lacuri şi râuri, munţi foarte înalţi, unde din iunie

până în septembrie se poate schia în cele mai bune condiţii."

(„Chile - un univers necunoscut", România Liberă nr. 457/2001)

raza

(Ia oraciân compuesfaJ

Fraza este o unitate sintactică de sine stătătoare, alcătuită din două sau

mai multe propoziţii. Aceste propoziţii pot fi principale sau secundare

ori

subordonate. A

In cadrul frazei se stabilesc relaţii de coordonare sau de subordonare

între propoziţiile care o formează.

Coordonarea f La coordin

Raportul de coordonare se stabileşte între propoziţii de acelaşi fel, fie

între două propoziţii principale, fie între două propoziţii subordonata1

Exemple: Esta semăna he tenido dos dias libres j he podido ir de excursion ai

campo. (Săptămâna aceasta am avut două zile libere şi am putut merge

în excursie la ţară.)

Te doy este libro para que lo leas y para que me digas tu opiniân. (Iţi dau

cartea aceasta ca s-o citeşti şi să-mi spui părerea ta.)

Raportul de coordonare între propoziţii poate fi realizat prin

a) juxtapunere (alăturare);

Exemplu: Tengo mucho sueno, voy a acostarme. (îmi este somn, mă duc

să mă culc.)

b) diferite conjuncţii.

Coodonarea prin conjuncţii poate fi:

Tip Explicaţie Exemple

Coordonare

copulativă

Cele două propoziţii

sunt prezentate ca aso-

ciate.

Juan lee y su hermana escribe. (Juan

citeşte şi sora lui scrie.)

Coordonare

disjunctivă

Cele două propoziţii se

exclud una pe alta.

Te quedas o te vas.

(Rămâi sau pleci.)


Coordonare adversativă

TOpOZtf

opun una alteia

c t u r muie IUI.

râpido. (Este un

articol lung. dar se citeşte foarte

repede.)

Coordonare

distributivi

Cele doua propoziţii

prezintă acţiuni alter-

native care nu se ex-

clud.

Esos dias ya salia el soi. ya

llovia. (In zilele acelea

ba ieşea soarele, ba

ploua.)

Coordonare

explicativa

Una din cele două pro-

poziţii se limitează să

clarifice sensul celei-

lalte.

El ser humano es omnivora,

es decir come de todo.

(fiinţa umană este om-

nivoră, adică mănâncă

de toate.)

Pentru mai multe observaţii, vezi Conjuncţia.

Exerciţii

1. Citiţi cu atenţie următoarele exemple şi indicaţi dacă este vorba

de propoziţii simple (orackmes simples) sau fraze (oraciones compuestos):

a) Luisa y su amiga han ido al cine esta tarde.

b) La sorpresa la hemos preparado entre mi hermano j yo.

c) Me encanta que hayas podido venir y que estis aqui con nosotros.

d) iCrees que dace la verdad o quiere enganarnatil

e) Hoy hace mucho frio9 va a nevar.

0 Mi hermano es aho, rubio, delgado, simpâtico pero muy serio.

g) Vbi cuando puedas.

h) Esto lo han hecho Alejandro o Sergio.

i) Necesitamos un mecenas, esto es alguien que ftnancie nuestro proyecto.

2. Identificaţi conjuncţiile coordonatoare din exerciţiul anterior şi

specificaţi tipul de coordonare pe care îl realizează.

3. Specificaţi tipul de coordonare existentă între următoarele pro-

poziţii:

a) Me monte en el coche y me fui en seguida.

b) Jorge es bastante grosero, esto es se comporta con faha de atendân y respeto.

Sintaxa 223

Cele fero

c) Escucha con atencion o vete porque molestas a los demâs.

d) El medico seloha prohibido, pero el no le ha hecho caso.

e) No pierde belleza, sino que estâ cada dia mâs guapa.

f) Vltimamente estâ muy raro, ni habia ni se queja, algo le pasarâ. g) Me lo das o bien te lo compro.

4. Construiţi câte trei fraze pentru fiecare tip de coordonare,

(copulativă, adversativă, distributivă, disjunctivă şi explicativă).

5. Citiţi următorul text şi subliniaţi propoziţiile principale:

„El tren que trăia a Carlos de Alemania le deja en la estaciân del Este. Deja

consignado el equipaje y con un maletin en la mano se metio en la ciudad. Calculo

la distancia hasta un cafe donde otras veces acostumbraba a desayunar, y, por

gastar el tiempo, marcho a pie. Mientras desayunaba pidio un periodico y se

enterâ de lo que acontecia en el mundo. Nada era nuevo. Paso despues, por un

hotel conocido y le dieron cama para una noche.

— îre hacia las once.

Le quedaba tiempo. Entro en una libreria, revolviâ un poco y comprâ dos libros

profesionales."

(Gonzalo Torrente Ballester, El senor llega) g

% Subordonarea

f La subordinacionJ

In limba spaniolă, subordonarea reprezintă un aspect mai complicat,

de aceea am considerat necesară tratarea temei într-un capitol separat.

Propoziţia subordonată (la oraciân subordinada) determină un cuvânt

din propoziţia regentă şi îndeplineşte funcţia sintactică a unei părţi de

propoziţie din regentă (subiect, predicat, atribut, complement necir-

cumstanţial sau circumstanţial).

In gramaticile spaniole întâlnim o altă modalitate de clasificare a

propoziţiilor subordonate. Astfel, acestea sunt împărţite în trei grupe,

224 ____________________________________________ Gramatica limbii spaniole

după cum îndeplinesc în cadrul frazei funcţii specifice unui substantiv,

adjectiv sau adverb.

A* Prima grupă este formată de propoziţiile substantivale (las oraciones

sustantivas) şi cuprinde toate acele propoziţii subordonate care

îndeplinesc în frază funcţii specifice unui substantiv.

Aceste propoziţii subordonate pot fi introduse de:

- conjuncţiile que (că), si (dacă);

- pronumele relative que (care) sau quien (cine) precedate de articol;

- pronumele interogative qui (ce), cuâl (care), quien (cine).

Denumire Funcţie Exemplu

Propoziţia

subiectivă

Subiect EI que ttevaba gafas era mi primo. (Cel

care purta ochelari era vărul meu.)

Propoziţia

completivă

directă

Complement

direct

Su amigo me dijo que todo era una

mentira. (Prietenul lui mi-a spus că

totul era o minciună.)

Propoziţia

completivă

indirectă

Complement

indirect

EI autor dio autografos a quienes

compraron su libro. (Autorul a dat

autografe celor care i-au cumpărat

cartea.)

(U Sintaxa


Propoziţia

completivă de

agent

Complement de

agent

Fue delatado por quienes eran sus

amigos. (A fost denunţat de cei care

erau prietenii lui.)

Propoziţia

predicativă

Nume predicativ Armando estâ que trina. (Armando

este supărat foc.)

Propoziţia

atributivă

(relativă)

Atribut

substantival

Hemos perdido la esperanza de que

vuelva. (Am pierdut speranţa că se

va întoarce.)

B. A doua grupă cuprinde propoziţia atributivă (la oraciân relativă)

care îndeplineşte în frază funcţia de atribut adjectival specifică unui

adjectiv. Elementul regent (el antecedente) al acestei propoziţii poate fi un

substantiv, un pronume sau un adverb din propoziţia principală.

Exemple: Este es la casa que quieren comprarse. (Aceasta este casa pe care

doresc să o cumpere.)

Hay algunos que no se creen sus promesas. (Sunt unii care nu cred

promisiunile lui.)

C. A treia grupă este formată din propoziţiile subordonate adverbiale

(las orackmes subordinadas adverbiales) şi reuneşte toate acele propoziţii

subordonate care îndeplinesc în cadrul unei fraze funcţii specifice unui

adverb.


Propoziţia Complement Se sento donde habia circumstanţială circumstanţial de loc menos gente. (S-a aşezat de loc unde era lume mai puţină.)

225

Propoziţia Complement Ven cuando quieras. circumstanţială circumstanţial de timp (Vino când vrei.) de timp


In continuare vom detalia unele aspecte importante ale propoziţiilor

subordonate menţionate, insistând asupra conjuncţiilor şi a locuţiunilor

conjuncţionale specifice fiecărei subordonate şi asupra modurilor verbale

folosite.

Subordonarea

PROPOZIŢIA SUBIECTIVA (LA ORACION SUJETO)

Propoziţia subordonată subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect

pentru predicatul propoziţiei regente şi este introdusă de conjuncţia que

precedată de articolul hotărât sau de pronumele relativ quien.

Denumire Funcţie Exemplu ------------------------—------ Propoziţia

circumstanţială de mod

Complement

circumstanţial de mod

Escribi como me pidieron.

(Am scris cum mi-au

cerut.)

Propoziţia circumstanţială comparativă

Complement

circumstanţial

de mod comparativ

Esa blusa cuesta mâs de lo

que tienes tu. (Bluza

aceea costă mai mult

decât ai tu.)

Propoziţia

Circumstanţială

consecutivă

Complement

circumstanţial

consecutiv

Llueve tanto que no

podemos salir de casa.

(Plouă aşa de mult că nu

putem ieşi din casă.)

Propoziţia

circumstanţială

condiţională

Complement

circumstanţial

condiţional

Si me esperas, iremos

juntos. (Dacă mă aştepţi,

vom merge împreună.)

Propoziţia

circumstanţială de scop

sau finală

Complement

circumstanţial de scop

Estoy aqui para que me

digas la verdad. (Sunt aici

ca să-mi spui adevărul.)

Propoziţia

circumstanţială

concesivă

Complement

circumstanţial

concesiv

Aunque vive cerca, nunca

llega a tiempo. (Deşi

locuieşte aproape,

niciodată nu ajunge la

timp.)

Propoziţia

circumstanţială de

cauză

Complement

circumstanţial de cauză

Ha dormido mucho porque

estaba cansado. (A

dormit mult pentru că

era obosit.)

(U. Sintaxa _____ ______________________ 227

Exemple: La que llevaba gafas de sol era mi amiga. (Cea care purta ochelari

de soare era prietena mea.)

Quien quiera aprender el espanol puede matricuiarse en este curso. (Cine

doreşte să înveţe limba spaniolă, se poate înscrie la acest curs.)

Un caz special de propoziţie subiectivă este cea care indică un fapt şi

care are ca element regent predicatul unei propoziţii impersonale. Acest

predicat poate fi exprimat prin:

• verbe reflexive impersonale: se dice (se spune), se permite (se permite),

se cree (se crede), se ve (se vede), se oye (se aude) etc.

Exemple: Se dice que van a venir este mes. (Se spune că vor veni luna

aceasta.)

Se asegura que todo va a salir bien. (Se asigură că totul va ieşi bine.)

• verbe intranzitive: importar (a păsa), doler (a durea), gustar (a plăcea),

encantar (a încânta), convenir (a conveni), asombrarse (a se surprinde), parecer

(a părea), bastar (a fi de ajuns), admirarse (a se mira), aiegrarse (a se bucura)

etc.

Exemplu: No me importa que se vayan o no. (Nu-mi pasă dacă se duc sau

nu.)

• expresii verbale impersonale: estâ bien I mal (este bine / rău), es faci /

dificil (este uşor / greu), es importante / msignificante (este important /

neimportant), es necesario Imenester (este necesar), es evidente Iobvio (este

evident), es (im)posible (este (im)posibil) etc.


ixemple: No es posibU que se separen. (Nu este posibil ca ei sâ se

fpartă.)

Es importante saber la verdad. (Este important sâ se ştie adevărul.)

Modul predicatului din propoziţia subiectivă este impus de natura

verbului sau a expresiei verbale din regentă. Astfel poate fi folosit:

- modul indicativ pentru fapte reale, cunoscute de vorbitor: Se oye que

van a vender la casa. (Se aude că vor vinde casa.) Estâ claro que no vendrâ. (E

clar că nu va veni)

- modul conjunctiv pentru fapte posibile sau pentru exprimarea unui

sentiment: Me encanta que estes aqui conmigo. (Mă încântă că eşti aici, cu

mine.) Es poco probable que venga. (E puţin probabil că va veni.)

- modul infinitiv: Es dificil aprender arabe. (E greu sâ înveţi araba.)

PROPOZIŢIA COMPLETIVA DIRECTA

(LA ORACION COMPLETIVA DIRECTA)

Propoziţia completiva directă determină un verb personal la diateza

activa din propoziţia regentă şi corespunde complementului direct. Este

introdusă de conjuncţia que, care uneori poate lipsi, mai ales când verbul

rgent exprimă un act de voinţă sau un sentiment de teamă. Exemple: Sus

amigos comentoban que no se atreveria a venir. (Prietenii lui comentau că nu

va îndrăzni sâ vină.)

Te ruego (que) me ayudes. (Te rog sâ mă ajuţi.)

Temo (que) no Uegue a tiempo. (Mă tem că nu va ajunge la timp.)

Ca şi în cazul celorlalte subordonate, modul predicatului este impus

de natura verbului din propoziţia regentă.

• Se foloseşte modul indicativ când verbul comunica sau constată un

ipt real, sigur. Din acesta categorie fac parte: decir (a spune), contat (a

povesti), asegurar (a asigura), confesor (a mărturisi), explicar (a explica),

indicar (a indica), demostrar (a demonstra), repeur (a repeta); creer (a crede),

considerat (a considera), sospechar (a bănui) etc.

Dar toate aceste verbe folosite Ia forma negativi se construiesc, de

regulă, cu modul conjunctiv.

Exemple: Creo que tienes razon. (Cred că ai dreptate.)

No creo que tengas razon. (Nu cred că ai dreptate.)

IU 229

1 • Se foloseşte modul conjunctiv când verbul regent exprimă un act

de voinţă şi influenţează acţiunea subiectului din subordonată. Din

această categorie fac parte: querer (a vrea, a dori), aceptar (a accepta),

necesitat (a avea nevoie), permitir (a permite), obligar (a obliga), prohibit (a

interzice), recomendar (a recomanda), rechazar (a respinge), pedir (a cere),

rogar (a ruga), temer (a se teme) etc.

• Când subiectele regentei şi al subordonatei coincid, verbul din

subordonată se foloseşte la infinitiv.

Exemplu: Confieso haberme equivocado. (Mărturisesc că m-am înşelat.)

Un caz special al propoziţiei completive directe îl constituie propoziţia

interogativă indirectă (la oraciân interrogativa indirecta). Elementele de

legătură între subordonată şi regentă sunt pronumele interogative,

adverbele interogative sau conjuncţia si.

Exemple: Dime como se hace. (Spune-mi cum se face.)

No se st vendrâ o no. (Nu ştiu dacă va veni sau nu.)

Dime cuântos hermanos tienes. (Spune-mi câţi fraţi ai.)

No se si volvere hoy. (Nu ştiu dacă mă voi întoarce azi.)

Jbk Observaţie. Propoziţia interogativă indirectă se construieşte, de regulă,

cu modul indicativ cbiar dacă verbul regentei este la forma negativă.

Subordonarea

PROPOZIŢIA ATRIBUTIVA (LA ORACION RELATIVA)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte funcţia de atribut al

unui substantiv sau al unui substitut al acestuia numit element regent şi

aflat în propoziţia principală.

Propoziţia atributivă poate exprima:

• o precizare necesară pentru identificarea şi calificarea elementului

regent.

Exemplu: Los ciudadanos que no estaban de acuerdo con el proyecto votaron

en contra. (Cetăţenii care nu erau de acord cu proiectul au votat

împotriva.)


• o explicaţie suplimentara care nu particularizează elementul regent;

de aceea» în scris este marcată prin virgule, iar în vorbire prin pauză.

Exemplu: Los cmdadanos, que no estaban de acuerdo con el proyecto, votanm en contra.

(Cetăţenii, care nu erau de acord cu proiectul, au votat contra.)

Poate fi introdusă de pronumele relative <jue, quien, cual sau adverbele

relative donde. como. cuando, cuanto.

Element de

legătură

Explicaţie

- se foloseşte, de regu-

lă, cu element regent;

p~ admite diverse pre-

poziţii

el libro que estoy leyendo (cartea pe care o cireşe) el concursă en que participani (concursul la care participă)

el / ia que los / las que

- poate fi folosit fără element regent; p» admite diverse pre-poziţii; — poate avea funcţie de nume predicativ al ver-bului ser (propoziţia predicativă).

El que Ueva gafas soy yo. (Cel 1 care poartă ochelari sunt eu.) La chica con la que has hablado es 1 simpatic*. (Fata cu care ai vorbit este simpatică.) Este hbro ca ei que estaba buscando. (Această carte este I cea pe care o căutam.)

el/ la / cual los 1 las cuales

- poate fi folosit doar cu element regent; — admite diverse pre-poziţii.

He visto al chko con el cual \ bailabas. (L-am văzut pe băiatul cu care dansai.)

quien / \quienes - se referă doar la persoane şi este sino-nim cu el que; - poate fi folosit fără element regent; - admite diverse pre-poziţii.

\ u*en no pui iic*pe, pueae saur. (One nu participă, poate să plece.) No vendrd la duca con quien he hablado. (Nu va veni fata cu care am vorbit.)

tUStfroxa

/quienes

I

Element de

legătură

Explicaţie Exemple

cuyo - exprimă posesia; — are element regent şi este urmat de un substantiv cu care se acordă în gen şi număr.

El novelista cuya obra se ha publicado es famoso. (Roman-cierul a cărui operă s-a publicat este celebru.)

donde, como, cuando

exprimă locul, modul şi timp.

Esta es la casa donde ha nacido. (Aceasta este casa în care s-a născut.) Asi fue como llegâ aqui. (Aşa a fost cum a ajuns aici.)

cuanto - exprimă cantitatea; — nu are element re-gent, dar poate modi-fica un substantiv.

Vinieron cuantos quisieron. (Au venit toţi cei care au vrut.)

In ceea ce priveşte folosirea modurilor verbale, în propoziţia subor-

donată relativă poate fi folosit modul indicativ sau conjunctiv:

• când elementul regent al propoziţiei atributive este identificat,

cunoscut de vorbitor, se foloseşte modul indicativ.

• când elementul regent al propoziţiei atributive nu este identificat

sau nu există, se foloseşte modul conjunctiv.

Tenemos un apartamento que tiene dos habitaciones. (Avem un

apartament care are două camere.)

Queremos un apartamento que tenga dos habitaciones. (Vrem un aparta-

ment care să aibă două camere.)

En esta ciudad no hay ninguna casa que nos guste. (In oraşul acesta nu este

nici o casă care să ne placă.)

Exerciţii

1. Identificaţi tipul propoziţiilor subordonate din următoarele fraze:

a) Nos encanta que hayâis aceptado nuestra invitaciân y que hayâis podido

venir.


b) EI susto que nos dio fue muy grande.

c) Confesa que estaba disgustada de su comportamiento.

d) Espero que no te hayas enfadado.

e) Nacio en un pueblo cuyo nombre no recuerdo en este momento.

f) Felipe es quien ha ganado el concurso.

g) Recordi que tenia que comprar pan.

h) Van a dar permiso a quienes lo solicitaron.

2. Completaţi următoarele fraze cu propoziţia subordonată cores-

punzătoare:

a) No creemos que â0

b) Me ha mformado que *§TG

c) Me alegra que ...

d) Le sorprendio que .7.

e) Buscamos una casa que . *y

f) Se han comprado una casa que .••

g) No recuerdo el lugar donde

h) Todo era mâs facil en los afios cuando . •*

3* Uniţi cele două propoziţii după modelul indicat:

A. Model: EI hombre saludo a todos; el hombre era mi vecino.

El hombre que saludo a todos era mi vecino.

a) La chica es morena y muy guapa; mi hermano sale con ella.

b) La moto era de Japon; tu la compraste.

c) La caile es muy centrica; yo vivo en esa caile.

d) El programa de televisiân era interesante; mis padres vieron ese programa.

e) El hotel estaba cerca de la playa; nosotros nos alojamos en ese hotel

B. Model: Conduces muy râpido. Es muy peligroso.

Es peligroso que conduzcas ton râpido.

a) Mi primo se va de vacaciones a Egipto. Es fantastico.

b) No ha podido ir con nosotros de excursion. Es una pena.

c) Hemos llegado a un acuerdo favorable para todos. Me alegro.

d) Siempre nos cuenta las mismas historias. Me aburre.

e) No aprobară el examen. Es una vergiienza.

4. Completaţi cu pronumele sau adverbul relativ corespunzător (In

unele cazuri pot fi corecte mai multe posibilităţi):

a) Lo mejor fue el momento . . . se encontraron.

b) Come ... quieras, que hay de sobra.

c) La nueva directora, . .. habia sido nombrada pocos dias antes, tuvo que

tomar decisiones importantes.

d) Nunca olvidare la tarde .. .te conoci.

e) Habia una ventana desde .. .se podia ver el centro de la ciudad.

f) iTienes ...te ayude o necesitas que te ayude yo?

g) Devuelve el dinero . .. tehe dado.

h) Hemos encontrado ai chico con ... fuimos al cine esa tarde.

i) A ese hombre no hay ... h aguante.

5. Transformaţi infinitivul din paranteze într-o formă corectă de

indicativ sau conjunctiv:

a) l No hay nada que se (poder) . .. hacer para mejorar su situacion?

b) Los que (llegar) .. . tarde, no pudieron entrar.

c) Necesito una chica que (tener) . .. conocirrdentos de informatica.

d) En cualquier lugar que le (ver, yo) le reconocere en seguida.

e) Todos los que (preguntar) .. . por ti, eran unas personas desconocidas.

f) Tengo que comprar un ordenador que (ser) . .. mâs potente que este.

g) Andres recita la poesia que (aprender) ...el ario pasado.

h) Este premio es para el que (recitar) .. . mejor la poesia.

Subordonarea

f La subordonacion adverbiali

Grupul propoziţiilor subordonate adverbiale reuneşte propoziţiile

care în frază îndeplinesc funcţiile sintactice proprii unui adverb la

nivelul unei propoziţii, exprimând circumstanţele în care se desfăşoară

acţiunea unui verb. Din această categorie fac parte următoarele propoziţii

circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, consecutivă, condiţională,

finală, concesivă, cauzală.


PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE LOC

(LA ORACION SUBORDINADA DE LUGAR)

Propoziţia circumstanţială de loc arată locul în care se petrece acţiunea

exprimată de verbul din regentă şi corespunde complementului circum-

stanţial de loc. Este introdusă prin adverbul relativ donde (unde) care poate

fi precedat de o prepoziţie (de donde, hasta donde, hacia donde, a donde, desde

donde etc).

Exemple: Nos encontramos donde nos vimos la semăna posada. (Ne întâlnim

unde ne-am văzut săptămâna trecută.)

Iremos por donde nos han explicado. (Vom merge pe unde ne-au explicat.)

In propoziţia circumstanţială de loc pot fi folosite atât modul indicativ,

cât şi modul conjunctiv.

- Dacă menţionează un loc cunoscut, real, identificat de vorbitor, se

foloseşte modul indicativ:

No estân mis libros en donde los puse ayer. (Cărţile mele nu sunt unde le-am

pus ieri.)

- Dacă ne referim la un loc ce urmează a fi comunicat, neindentificat

încă de vorbitor se foloseşte modul conjunctiv:

Mârchate donde te apetexca. (Du-te unde vrei.)

A Observaţie. în multe cazuri, acest tip de propoziţie determină un

element regent cunoscut sau necunoscut, drept pentru care echivalează cu o

propoziţie relativă.

Exemplu: Esta es la casa donde (en la cual) vivo con familia. (Aceasta este

casa unde / în care / locuiesc cu familia mea.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE TIMP

(LA ORACION SUBORDINADA TEMPORAL)

Propoziţia circumstanţială de timp arată timpul în care se petrece

acţiunea exprimată de verbul din regentă şi se introduce prin adverbul

relativ cu valoare de conjuncţie cuando şi printr-o serie de locuţiuni conj

uncţionale.

IU Sintaxa

235

în propoziţia circumstanţială de timp se poate folosi modul indicativ,

conjunctiv sau infinitiv.

• Modul indicativ se utilizează când acţiunea verbului din subor-

donată este anterioară sau simultană cu acţiunea din principală.

Cuando terminaron, el publico les aplaudio con entusiasmo.

(Când au terminat, publicul i-a aplaudat cu entuziasm.)

Cuando estoy en casa, me gusta escuchar muisica. (Când sunt acasă, îmi

place să ascult muzică.)

Siempre que la veo, me pregunta por ti. (De fiecare dată când o văd, mă

întreabă de tine.)

Cuando hablo en voz alta, me duele la garganta. (Când vorbesc tare, mă

doare gâtul.)

• Prin modul conjunctiv vorbitorul exprimă o acţiune eventuală,

viitoare în raport cu momentul vorbirii sau faţă de un moment trecut.

Exemple: Cuando lo vea, se lo dire. (Când îl voi vedea, o să-i spun.) Me dijo

que las mandaria tan pronto como recibiera el pedido. (Mi-a spus că le va

trimite îndată ce va primi comanda.)


începutul acţiunii desde que (de când)

limita acţiunii hasta que (până când)

anterioritate antes (de) que (înainte să)

posterioritate cuando, despues de que (după ce)

posterioritate imediată en cuanto, tan pronto como, apenas (îndată ce), nada

mâs

simultaneitate cuando, mientras, mientras que (în timp ce), en el

mismo momento / instanţe en que (în momentul în

care)

repetare cuando, cada vez que (mereu când), siempre que (ori

de câte ori), todas las veces que (de fiecare dată

când)

progresie paralelă conforme, a medida que, segun (pe măsură ce)

Locuţiunile conjuncţionale care pot introduce

propoziţii circumstanţiale de timp

Mientras estâ enferma, no saldrâ de casa. (Cât timp va fi bolnavă, nu va ieşi

din casă.)

• Modul infinitiv se foloseşte când subiectul propoziţiei subordonate

este acelaşi cu cel al regentei. A

Exemple: Antes de corner, me lavo las mănos. (înainte de a mânca, mă spăl

pe mâini.)

Al entrar en casa, noto algo etrano. (Când a intrat în casă, a observat ceva

ciudat.)

Folosirea modurilor verbale

infinitiv ai, nada mâs, antes de, despues de

indicativ mientras que, entre tanto

conjunctiv antes de que

indicativ (prezent, trecut,

atemporal) / conjunctiv (viitor)

cuando, hasta que, desde que, mientras, cada

vez que, despues de que, apenas

Observaţie. Propoziţia introdusă de locuţiunea conjuncţională antes

(de) que se construieşte:

- fie cu modul conjunctiv: Antes de que se vaya tu madre, llâmarne.

(înainte să plece mama ta, sună-mă.)

- fie cu modul infinitiv dacă subiectul celor două propoziţii este

acelaşi: Antes de irte (tu), llâmarne (tu). (înainte de a pleca, sună-mă.)

Antes de corner (yo), me lavo las mănos (yo). (înainte de a mânca, mă spăl

pe mâini.)

Exerciţii

1. Identificaţi propoziţiile subordonate şi indicaţi relaţia temporală a

acestora cu propoziţia principală:

a) Se enfado al enterarse de la verdad.

b) Mientras te vistes, yo preparare el desayuno.

c) Llâmame en cuanto llegues.

d) Cuando el empezaba, yo ya habia terminado.

e) Antes de que te vayas, quiero hablar contigo.

f) Conforme avanza el dia, va subiendo la temperatura. g) No nos vimos desde que se fue del pais.

2. Subliniaţi forma verbală corectă în următoarele exemple:

a) Apenas escucho / escuchara la musica, se puso a bailar.

b) En cuanto vea / verâ a mi padre Ie dare la noticia.

c) Antes de tomar / tomes una decision, deberias pensarlo mejor.

d) Despues de que escribas I escribes este informe nos vamos a corner.

e) Nada mas entrar / entramos, nos dimos cuenta de que algo habia pasado.

f) Tan pronto como llegue / llego, abrio todas las ventanas.

g) Una vez que salgas / sales de la oficina, llâmame.

h) Siempre que quieres/ quieras aqui tendrâs tu casa.

3. Completaţi următoarele fraze cu locuţiunea conjuncţională corectă:

a) No he llamado a mi hermana ... regrese de Valencia.

b) No te volvere a llamar ... tunolo hagas.

c) Lo entendi mucho mejor ... hablarh con mi profesor.

d) Lâvate las mănos ... sentarte a la mesa.

e) Nos cruzamos ... entrar en el supermercado, el salia y yo entraba.

f) De pequeno siempre decia la verdad, pero ... fue creciendo empezo a decir

mentira tras mentira.

g) No me gusta que me molesten ... estoy trabajando.

h) Se nos estropeo el coche enpleno viaje y ... pudimos, paramos en el taller

mâs cercano para arreglarlo.

4. Alcătuiţi fraze cu următoarele locuţiuni conjuncţionale: antes de que,

siempre que, tan pronto como, a medida que, nada mâs que.

5. Completaţi următoarele fraze:

a) Lo supe antes de que ...

b) Me lo encontre al...

c) No lo llamo hasta que ...

d) Te avisare en cuanto ...


e) .5* fuenm despues de ...

f) Dunrueron desde que ...

g) Te dori d libro cuando...

h) Escucho musica siempre q

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE MOD

(LA ORACION SUBORDIN ADA MODAL)

Propoziţia circumstanţială de mod arată felul m care se de^i i şo \ -

acţiunea din regentă. Se introduce prin conjuncţiile şi locuţiunile

conjuncţionale: como (cum), segun (după cum), segun que, segun y conforme

(întocmai cum), sm que (iară să), como st (ca şi cum).

Exemi Conteste asî como me has dicho. (Am răspuns aşa cum mi-ai

spus.)

He numtado ta Invadară segun indican las mstrucaones. (Am montat maşina

de spălat aşa cum indică instrucţiunile.)

Te io cuento segun y conform me lo han comoda a mi (Iţi povestesc întocmai

cum mi-au povestit si mie.)

în propoziţia circumstanţială de mod verbul poate fi folosit atât la

modul indicativ, cât şi la modul conjunctiv.

• Como, segun + modul indicativ — când acţiunea este reală, cunos-

cută de vorbitor.

Exemplu: Hiconos el trabajo como nos habia enseriado d profesor. fAm

făcut lucrarea cum ne~a învăţat nroteson 11 \

• Como, segun -f modul conjunctiv — când iate vorba de o acţiune

eventuală, posibilă sau viitoare.

Exemple* Hore el trabajo como me diga d profesor. (Voi face lucrarea cum

îmi va spune profesorul.)

Iremos en tren o en coche, segun decidă la mayoria. (Vom merge cu trenul sau

cu maşina, după cum va decide majoritatea.)

A Observaţii.

• Locuţiunile conjuncţionale como si (ca şi cum), igual que (de parcă), lo

mismo que si (ca şi cum) se folosesc doar cu conjunctivul imperfect sau mai

mult ca nerferr

239

c) Uâmame en cuânto llegues.

d) Cuando el empezaba, yo ya habia terminado.

e) Antes de que te vayas, quiero hablar contigo.

f) Conforme avanza el dia, va subiendo la temperatura.

g) No nos vimos desde que se fue del pais.

2. Subliniaţi forma verbală corectă în următoarele exemple:

a) Apenas escuchâ I escuchara la musica, se puso a bailar.

b) En cuanto vea / verâ a mi padre le dare la noticia.

c) Antes de tomar / tomes una decision, deberias pensarlo mejor.

d) Despuis de que escribas I escribes este informe nos vamos a corner

e) Nada mâs entrar / entramos, nos dimos cuenta de que algo habia pasado.

f) Tan pronto como Uegue I llego, abrio todas las ventanas.

g) Una vez que salgas I sales de la oficina, llâmarne.

h) Siempre que quieres/ quieras aqui tendrâs tu casa.

3. Completaţi următoarele fraze cu locuţiunea conjuncţională corectă:

a) No he llamado a mi hermana ... regresa de Valencia.

b) No te volvere a llamar ... tunolo hagas.

c) Lo entendi mucho mejor ... hablarlo con mi profesor.

d) Lâvate las mănos ... sentarte a la mesa.

e) Nos cruzamos ... entrar en el supermercado, el salia y yo entraba.

f) De pequeno siempre decia la verdad, pero ... fue creciendo empezo a decir

mentira tras mentira.

g) No me gusta que me molesten ... estoy trabajando.

h) Se nos estropeo el coche en pleno viaje y ... pudimos, paramos en el taller

mâs cercano para arreglarlo.

4* Alcătuiţi fraze cu următoarele locuţiuni conjuncţionale: antes de

que, siempre que, tan pronto como, a medida que, nada mâs que.

5. Completaţi următoarele fraze:

a) Lo supe antes de que ...

b) Me lo encontre ai ...

c) No Io llamo hasta que ...

d) Te avisare en cuanto ...


e) Se fueron despues de ...

f) Durmieron desde que ... g) Te dare el libro cuando ...

h) Escucho musica siempre que ...

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE MOD

(LA ORACION SUBORDINADA MODAL)

Propoziţia circumstanţială de mod arată felul în care se desfăşoară

acţiunea din regentă. Se introduce prin conjuncţiile şi locuţiunile

conjuncţionale: como (cum), segun (după cum), segun que, segun y conforme

(întocmai cum), sin que (fără să), como si (ca şi cum).

Exemple: Conteste asicomo me has dicho. (Am răspuns aşa cum mi-ai

spus.)

He montado la lavadora segun indican las instrucciones. (Am montat

maşina de spălat aşa cum indică instrucţiunile.)

Te lo cuento segiin y conform me lo han contado a mi. (Iţi povestesc

întocmai cum mi-au povestit şi mie.)

In propoziţia circumstanţială de mod verbul poate fi folosit atât la

modul indicativ, cât şi la modul conjunctiv.

• Como, segun + modul indicativ - când acţiunea este reală, cunoscută

de vorbitor.

Exemplu: Hicimos el trabajo como nos habia ensenado el profesor. (Am

făcut lucrarea aşa cum ne-a învăţat profesorul.)

• Como, segun + modul conjunctiv — când este vorba de o acţiune

eventuală, posibilă sau viitoare.

Exemple: Hare el trabajo como me diga el profesor. (Voi face lucrarea cum

îmi va spune profesorul.)

Iremos en tren o en coche, segun decidă la mayoria. (Vom merge cu trenul

sau cu maşina, după cum va decide majoritatea.)

4 Observaţii.

• Locuţiunile conjuncţionale como si (ca şi cum), igual que (de parcă), lo

mismo que si (ca şi cum) se folosesc doar cu conjunctivul imperfect sau mai

mult ca perfect.

Exemplu: Nos habia como si nos conocieramos de toda la vida. (Ne vorbeşte

de parcă ne-am cunoaşte dintotdeauna.)

• De asemenea, locuţiunea conjuncţională sin que se foloseşte doar cu

timpuri ale conjunctivului.

Exemplu: Se fue sin que nosotros lo supieramos. (A plecat fără ca noi să ştim.)

In cazul în care subiectul celor două propoziţii este acelaşi, se foloseşte

construcţia sin + infinitiv.

Exemplu: Se fue sin despedirse de nosotros. (A plecat fără să-şi ia rămas bun.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA COMPARATIVĂ

(LA ORACION SUBORDINADA COMPARATIVA)

Propoziţia circumstanţială comparativă se deosebeşte de subordonata

de mod prin faptul că arată felul în care se desfăşoară acţiunea din regentă

sau cum este însuşirea exprimată de adjectivul sau adverbul determinat în

comparaţie cu altă acţiune.

Propoziţia subordonată comparativă se uneşte cu propoziţia

principală, formând o construcţie complexă comparativă. Propoziţia

subordonată comparativă se introduce prin următoarele conjuncţii:

- como I que (când subordonata are de obicei o nuanţă modală);

- cuanto I cuan (când are o nuanţă cantitativă).

Exemple: Hablaba asi como aprendio. (Vorbea aşa cum a învăţat.) Te

ayudare cuanto pueda. (Te voi ajuta cât pot.)

Me dio tanto dinero cuanto yo necesitaba para ese dia. (Mi-a dat atâţia bani

câţi avem nevoie pentru acea zi.)

Intre propoziţia regentă şi subordonata comparativă se stabilesc urmă-

toarele raporturi:

• De egalitate.

Exemple: Tengo tonta sed como antes de tomar el agua. (Mi-e la fel de sete

ca şi înainte de a bea apa.)

Toco el piano tanto cuanto quiso. (A cântat la pian atât cât a vrut.)

• De superioritate. Se construieşte cu adverbul mâs şi locuţiunea

conjuncţională de la que.


Exemplu: Es mâs comilân de lo que te puedes imaginar. (Este mai lacom decât

îţi poţi imagina.)

• De inferioritate. Se construieşte cu adverbul menos în principală şi

locuţiunea conjuncţională de la que.

Exemplu. Me cobra menos de lo que habiamos establecido. (Mi-a luat mai

puţini bani decât stabiliserăm.)

Exerciţii

L Completaţi cu conjuncţia sau locuţiunea conjuncţională potrivită:

a) Se comporta . . . fuera el mâs listo de todos.

b) Hizo las cosaş . . . l e ensenâ su madre.

c) El magp hizo el truco . . . se notară.

d) No aprobarâs . . . haber estudiado seriamente durante todo el curso.

e) El eclipse se verâ mejor a las dos, . . . dijo el telediario.

f) Es una maleducada. Abriâ los armarios ... estuviera en su propia casa.

g) Gastâ... quiso.

2. Completaţi cu forma corectă a verbului din paranteză:

a) Se quedâ muy contentot lo mismo que si (ganarf el) . . . el concurso.

b) Segwn (decir) . . . las encuestas, la gente vive mejor que antes.

c) A veces es como si (estar, yo) .. . hablando con la pared.

d) Consiguw construir la casa sin (mirar, el) . . . los planos ni una sola vez-

e) Como (estar) . . . previsto, la decisiân se tomarâ en la junta.

f) He venido hasta aqui sin que lo (saber) . . . nadie.

3. Completaţi frazele:

a) No sobe tanto . . .

b) La guerra es la situacion que mâs dano . . .

c) Se prepara menos de lo que...

d) Hay una chica en mi clase que . . .

e) Es mas listo de la que . . .

f) Necesita todos los Ubros que . . .

(V. Sintaxa 241

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CONSECUTIVA

(LA ORACION SUBORDINADA CONSECUTIVA)

Propoziţia circumstanţială consecutivă determină un verb, un adjectiv

sau un adverb şi arată consecinţa, precum şi măsura intensităţii acţiunii, a

însuşirii ori măsura cantităţii exprimate de cuvântul determinat.

De cele mai multe ori, în regenta propoziţiei consecutive se află un

element corelativ, cum ar fi adjectivele nehotărâte tan, tanto I tonta I tantos

I tantas; tal I tales; sau una dintre sintagmele: de tal modo / forma / monera (în

aşa mod / formă / manieră); de un modo / forma / monera (într-un mod /

formă / manieră), care arată că propoziţia consecutivă este o urmare a unei

acţiuni, însuşiri sau cantităţi deosebite.

De obicei, corelativul din regentă arată măsura acţiunii, a însuşirii sau

a cantităţii în mod nedefinit, iar conţinutul subordonatei consecutive

precizează, concretizează măsura respectivă.

Exemple: Hablan en voz tan baja que no puedo oir nada. (Vorbesc aşa de

încet încât nu aud nimic.)

Dice tales disparates que es mejor no hacerle caso. (Spune asemenea prostii

încât e mai bine să nu-1 luăm în seamă.)

A Observaţie. Un caz special de propoziţie consecutivă este acela în a

cărui regentă nu se află nici un element corelativ ori alt mijloc de

exprimare a ideii de acţiune, însuşire sau cantitate deosebită.

Exemplu: Estamos muy cansados, conque nos vamos ahora mismo. (Suntem

foarte obosiţi, aşa că o să plecăm chiar acum.)

• Folosirea modurilor verbale în subordonata consecutivă:

Conjuncţii şi locuţiuni

conjuncţionale consecutive

Mod verbal

tan + adjectiv / adverb +que (atât de . . . încât)

tanto + substantiv + que (atât ... încât)

tal/ tales + substantiv + que (asemenea . . . încât)

de tal modo/ forma / monera que (în aşa fel încât)

de un modo/ forma / monera (tan + adjectiv) + que

(într-un mod / formă atât de . , . încât)

Indicativ



conjuncţionale consecutive

Mod verbal

asi que (aşa că)

por lo tanto, por consiguiente, por lo que (prin urmare) en

consecuencia (în consecinţă) y por eso (şi de aceea) luego

(deci) conque (deci)

de modo / monera 1 forma que (aşa încât)

Indicativ

de ahi que (asfel încât)

no tan / tanto ... que (nu în aşa fel... încât)

no tan / tanto ... como para que (nu în aşa fel... încât să)

Conjunctiv

Exemple: Dices tales tonterîas que nadie lo cree. (Spune asemenea prostii

încât nimeni nu-1 crede.)

242

Muestrate tan seguro de lo que haces que el tampoco tenga dudas. (Arată-te

aşa de sigur de ceea încât faci încât nici el să nu aibă îndoieli.)

Tenia tanto hambre que se comio todos los bocadillos. (Ii era aşa de foame

încât a mâncat toate sandvişurile.)

EI tenia todas las llaves, asi que nosotros tuvimos que esperar mediaKora en

plena caile. (El avea toate cheile, aşa că noi a trebuit să aşteptăm o jumătate

de oră în plină stradă.)

No hacia tanto frio que necesitâramos bufanda y gorro. (Nu era aşa de frig

încât să avem nevoie de fular şi căciulă.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CONDIŢIONALA

(LA ORACION SUBORDINADA CONDICIONAL)

Acest tip de propoziţie formulează o condiţie de a cărei îndeplinire de-

pinde realizarea acţiunii din propoziţia principală. In limba spaniolă, cele

două părţi ale frazei condiţionale au denumiri specifice: protază (prâtasis)

-propoziţia condiţională şi apodoză (apâdosis) — propoziţia principală.

Exemple:

No estoy para nadie, salvo si llama mi hermana. (Nu sunt pentru nimeni,

doar dacă sună sora mea.)

Ire a condicidn de que (hajo la condicidn de que) el tambiin vaya. (Voi merge

cu condiţia să meargă şi el.)

Llâmaio no sea que haya venido ya. (Sună-1 ca nu cumva să fi venit deja.)

Siempre y cuando apruebes, te comprari la moto. (Doar dacă vei lua

examenul, îţi voi cumpăra motocicleta.)

Como no llegues a tiempo, no te esperamos ni un minuto. (Cum nu ajungi la

vreme, nu te aşteptăm nici un minut.)

Conjuncţii şi locuţiuni condiţionale Mod verbal

Si (dacă)

Salvo si (doar dacă)

Excepto si (doar dacă)

Indicativ

A condicidn de que (cu condiţia să)

Bajo la condicidn de que (cu condiţia să)

Con la condicidn de que (cu condiţia să)

En caso de que (în caz că)

Con que (dacă)

Con tai de que (doar dacă)

Siempre que (doar dacă)

Siempre y cuando (numai dacă)

A no ser que (numai dacă nu)

Como (cum)

No sea que} no fuera que (nu cumva să)

Conjunctiv

A condicidn de

Bajo 1 con la condicidn de

En caso de

Con

Con tal de No fuera a

Infinitiv (când subiectul

subordonatei coincide cu

subiectul regentei)

• Folosirea modurilor verbale în subordonata condiţională:

En caso de estar enferma, quedarâ en casa. (In cazul în care voi fi bolnavă,

voi rămâne acasă.)

Venire a su fiesta a condiciân de no tener otros compromisos. (Voi veni Ia

petrecerea ei dacă nu am alte treburi.)

■ Folosirea conjuncţiei si

Propoziţia condiţională introdusă prin conjuncţia si se poate construi

cu orice mod şi timp, cu excepţia următoarelor:

• viitorul simplu şi viitorul perfect, care se înlocuiesc cu prezentul

indicativ sau perfectul compus;

• condiţionalul prezent şi condiţionalul perfect, care se înlocuiesc cu

modul conjunctiv, imperfect sau mai mult ca perfect.

Exemple: Si tengo dinero, me lo llevare. (Dacă voi avea bani, mi-1 voi lua.) Si

fueras mâs lista, no harias eso. (Dacă ai fi mai deşteaptă, n-ai face acest lucru.)

Si Hubiera tenido tiempo, habria ido de vacaciones. (Dacă aş fi avut timp, aş

fi plecat în vacanţă.)

Timpurile modului conjunctiv se folosesc pentru a exprima o acţiune

ipotetică sau imposibil de realizat.

Exemple: Si tuviera veinte afios, volveria a estudiar la misma carrera. (Dacă

aş avea 20 de ani, aş face din nou aceeaşi facultate.)

Si les cantaramos las cuarenta, se tranquilizarian. (Dacă le-am spune tot

verde în faţă, s-ar linişti.)

Si hubieras Uegado antes, habrias (hubieras) presenciado toda la escena. (Dacă

ai fi ajuns mai devreme, ai fi asistat la întreaga scenă.)

Timpurile modului indicativ se folosesc când condiţia se poate realiza,

iar vorbitorul face doar acţiunea de a o exprima.

Exemple: Si les cantamos las cuarenta, se tranquiliza. (Dacă îi spunem tot

verde în faţă, se linişteşte.)

Si has estudiado, sacarâs una buena calificacion. (Dacă ai învăţat, vei lua o

notă bună.)

JSL Observaţie. în afară de subordonatele condiţionale, în limba spaniolă

avem câteva construcţii care pot avea valoare condiţională:

• Imperativ + y + viitor

Dîle esto y te odiarâ toda la vida. (Spune-i acest lucru şi te va urî toată

viaţa.)

IU. Sintaxa

• A ser posible

A ser posible, vuelve hoy mismo. (Pe cât posibil, întoarce-te chiar astăzi.)

• De + infinitiv

De haber jugado Ronaldo, hubieron ganado. (De-ar fi jucat Ronaldo, ar fi

câştigat.)

• A decir verdad

A decir verdad, no me gustan las trampas. (Ca să spun drept, nu-mi plac

înşelătoriile.)

• Modul gerunziu

Echăndote a reir, no resolverâs el problema. (Izbucnind în râs, nu vei

rezolva problema.)

• Modul participiu

245

Julia} tratada con consideraciân, es una chica maravillosa. (Julia, tratată cu

respect, este o fată minunată.)

• Que + imperfect / mai mult ca perfect conjunctiv

Que me tocara el gordo, viajaria alrededor del mundo. (Dacă aş câştiga la

loterie, aş călători în jurul lumii.)

• Que + indicativ + que + indicativ

Que viene, perfectof que no viene, el quien pierde no soy yo. (Dacă vine,

perfect, dacă nu vine, nu eu sunt cel care pierde.)

• Construcţia condiţională eliptică

Exemple: Yo que tu, le pediria perdon. (Eu în locul tău, i-aş cere scuze.) Para

chicas guapas, las de mi tierra. (Dacă vrei să vezi fete frumoase, trebuie să le

vezi pe cele din ţara mea.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE SCOP SAU FINALA (LA ORACION SUBORDINADA FINAL)

Propoziţia circumstanţială de scop arată scopul în vederea căruia se

îndeplineşte acţiunea exprimată de propoziţia regentă.

Conjuncţiile şi locuţiunile conjucţionale care introduc propoziţia finală

sunt: para que (ca să), a que, con el objeto de que (cu scopul să), con miras


a que, no sea que (ca să nu), de modo / manera / forma que (în aşa fel încât), a fin

de que, con la intenciân de que (cu intenţia să), con vistas a. In propoziţia finală

se foloseşte doar modul conjunctiv.

Exemple: Te doy el dinero para que I a que me dejes en paz- (Iţi dau bani ca

să mă laşi în pace.)

Apuntalo, con el objeto de que no vuelvas a molesxarme. (Notează-ţi ca să nu

mă mai deranjezi.)

Se esfuerza en hacerlo bien con vistas a que le suban el sueldo. (Se căzneşte să

facă totul bine ca să-i mărească salariul.)

Dibujo el esquema muy bien de modo que todos se hicieran a la idea. (A făcut

schema foarte bine astfel încât să înţeleagă toţi.)

AJL Observaţie. Dacă subiectul propoziţiei principale coincide cu al

propoziţiei finale, se foloseşte, infinitivul.

Exemple: Vete a discxdparte. (Du-te şi te scuză.)

Me iri al medico para ver si tengo o no gripe. (Mă voi duce la doctor să văd

dacă am sau nu gripă.)

La abuela intenta encender el fuego con la intenciân de preparat la comido.

(Bunica a încercat să aprindă focul cu intenţia de a pregăti mâncarea.)

1. Identificaţi tipul de propoziţii subordonate din frazele următoare:

a) Se fue para que no le pillara su padre.

b) De ser verdadero, lo hubiera sabido antes.

c) Nos han invitado a la pesta, por consiguiente nos iremos.

d) Pagado y todo, se fue con el dinero de la compania.

e) Si no me lo hubieras dicho, me habria enfadado mucho.

f) Tenia tanto sed que se bebio toda la botella.

g) En caso de que se sienta mai, el medico le aconseja quedar en casa.

2. Daţi câte trei exemple de propoziţii condiţionale care să se

construiască cu infinitiv, indicativ şi conjunctiv.

3* Construiţi cinci fraze în care să apară următoarele elemente de

relaţie: a fin de que, salvo si, por lo tanto, solo con que, conque, como si.

Exemple:

No estoy para nadie, salvo si llama mi hermana. (Nu sunt pentru nimeni,

doar dacă sună sora mea.)

Ire a condicion de que (bajo la condicion de que) el tambien vaya. (Voi merge

cu condiţia să meargă şi el.)

Llâmalo no sea que haya venido ya. (Sună-1 ca nu cumva să fi venit deja.)

Siempre y cuando apruebes, te comprare la moto. (Doar dacă vei lua

examenul, îţi voi cumpăra motocicleta.)

Como no llegues a tiempof no te esperamos ni un minuto. (Cum nu ajungi la

vreme, nu te aşteptăm nici un minut.)

En caso de estar enferma, quedare en casa. (In cazul în care voi fi bolnavă,

voi rămâne acasă.)

Vendri a su fiesta a condicion de no tener otros compromisos. (Voi veni la

petrecerea et dacă nu am alte treburi.)

■ Folosirea conjuncţiei si

Propoziţia condiţională introdusă prin conjuncţia si se poate construi

cu orice mod fi timp, cu excepţia următoarelor:

• viitorul simplu fi viitorul perfect, care se înlocuiesc cu prezentul

indicativ sau perfectul compus;

• condiţionalul prezent şi condiţionalul perfect, care se înlocuiesc cu

modul conjunctiv, imperfect sau mai mult ca perfect.

Exemple: Si tengo dinero, me lo llevare. (Dacă vot avea bani, mi-1 voi lua.) Si

fueras mâs lista, no harias eso. (Dacă ai fi mai deşteaptă, n-ai face acest lucru.)

Si hubiera tenido uempo, habria ido de vacaciones. (Dacă aş fi avut timp. aş

fi plecat în vacanţă.)

Timpurile modului conjunctiv se folosesc pentru a exprima o acţiune

ipotetică sau imposibil de realizat.

Conjuncţii şi locuţiuni condiţionale Mod verbal

Si (dacă)

Salvo si (doar dacă)

Excepto si (doar dacă)

Indicativ

A condicion de que (cu condiţia să)

Bajo la condicion de que (cu condiţia să)

Con la condicion de que (cu condiţia să)

En caso de que (în caz că)

Con que (dacă)

Con tai de que (doar dacă)

Siempre que (doar dacă)

Siempre y cuando (numai dacă)

A no ser que (numai dacă nu)

Como (cum)

No sea que, no fuera que (nu cumva să)

Conjunctiv

A condicion de

Bajo 1 con la condicion de

En caso de

Con

Con tai de No fuera a

Infinitiv (când subiectul

subordonatei coincide cu

subiectul regentei)

• Folosirea modurilor verbale în subordonata condiţională:

Exemple: Si tuviera veinte afios, volveria a estudiar la misma carcera. (Dacă

aş avea 20 de ani, aş face din nou aceeaşi facultate.)

Si les cantaramos las cuarenta, se trarujuiUzarian. (Dacă le-am spune tot

verde în faţă, s-ar linişti.)

Si hubieras llegado antes, habrias (hubieras) presencuido toda la escena. (Dacă

ai fi ajuns mai devreme, ai fi asistat la întreaga scenă.)

Timpurile modului indicativ se folosesc când condiţia se poate realiza,

iar vorbitorul face doar acţiunea de a o exprima.

Exemple: Si Ies cantamos las cuarenta, se tranqudiza. (Dacă Ii spunem tot

verde în faţă, se linişteşte.)

Si has estudiado, sacarâs una buena calificacion. (Dacă ai învăţat, vei lua o

notă bună.)

Observaţie. în afară de subordonatele condiţionale, în limba spaniolă

avem câteva construcţii care pot avea valoare condiţională:

• Imperativ + y + viitor

Dile esto y te odiarA toda la vida. (Spune-i acest lucru şi te va uit toată viaţa.)

<U Sintaxa 245

• A ser posible

A ser posible, vuelve hoy mismo. (Pe cât posibil, întoarce-te chiar astăzi.)

• De + infinitiv

De haber jugado Ronaldo, hubieran ganado. (De-ar fi jucat Ronaldo, ar fi

câştigat.)

• A decir verdad

A decir verdad, no me gustan las trampas. (Ca să spun drept, nu-mi plac

înşelătoriile.)

• Modul gerunziu

Echândote a reir, no resolverâs el problema. (Izbucnind în râs, nu vei

rezolva problema.)

• Modul participiu

Julia f tratada con consideracion, es una chica maravillosa. (Julia, tratată cu

respect, este o fată minunată.)

• Que + imperfect / mai mult ca perfect conjunctiv

Que me tocara el gordoy viajarîa alrededor del mundo. (Dacă aş câştiga la

loterie, aş călători în jurul lumii.)

• Que + indicativ + que + indicativ

Que viene, perfecto, que no viene, el quien pierde no soy yo. (Dacă vine,

perfect, dacă nu vine, nu eu sunt cel care pierde.)

• Construcţia condiţională eliptică

Exemple: Yo que tu, le pediria perdon. (Eu în locul tău, i-aş cere scuze.) Para

chicas guapas, las de mi tierra. (Dacă vrei să vezi fete frumoase, trebuie să le

vezi pe cele din ţara mea.)

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA DE SCOP SAU FINALA (LA ORACION SUBORDINADA FINAL)

Propoziţia circumstanţială de scop arată scopul în vederea căruia se

îndeplineşte acţiunea exprimată de propoziţia regentă.

Conjuncţiile şi locuţiunile conjucţionale care introduc propoziţia

finală sunt: para que (ca să), a que, con el objeto de que (cu scopul să), con

miras


a que, no sea que (ca să nu), de modo I monera / forma que (în aşa fel încât), a

fin de que, con la intencion de que (cu intenţia să), con vistas a. In propoziţia

finală se foloseşte doar modul conjunctiv.

Exemple: Te doy el dinero para que I a que me dejes en paz. (Iţi dau bani ca

să mă laşi în pace.)

Apiîntalo, con el objeto de que no vuelvas a molestarme. (Notează-ţi ca să

nu mă mai deranjezi.)

Se esfuerza en hacerlo bien con vistas a que le suban el sueldo. (Se căzneşte să

facă totul bine ca să-i mărească salariul.)

Dibujâ el esquema muy bien de modo que todos se hicieran a la idea. (A făcut

schema foarte bine astfel încât să înţeleagă toţi.)

A Observaţie. Dacă subiectul propoziţiei principale coincide cu al

propoziţiei finale, se foloseşte, infinitivul.

Exemple: Vete a discidparte. (Du-te şi te scuză.)

Me ire al medico para ver si tengo o no gripe. (Mă voi duce la doctor să văd

dacă am sau nu gripă.)

La abuela intenta encender el fuego con la intencion de prepar ar la comida.

(Bunica a încercat să aprindă focul cu intenţia de a pregăti mâncarea.)

1. Identificaţi tipul de propoziţii subordonate din frazele următoare:

a) Se fue para que no le pillara su padre.

b) De ser verdadero, lo hubiera sabido antes.

c) Nos han invitado a la fiesta, por consiguiente nos iremos.

d) Pagado y todo, se fue con el dinero de la compania.

e) Si no melo hubieras dicho, me habria enfadado mucho.

f) Tenia tanto sed que se bebio toda la botella.

g) En caso de que se sienta mai, el medico le aconseja quedar en casa.

2. Daţi câte trei exemple de propoziţii condiţionale care să se

construiască cu infinitiv, indicativ şi conjunctiv.

3. Construiţi cinci fraze în care să apară următoarele elemente de

relaţie: a fin de que, salvo si, por lo tanto, solo con que, conque, como si.

I

4. Completaţi cu forma verbală corectă:

a) No quiero salir, salvo si me (invitar) ... mis amigos al cine.

b) Si (tener yo) ... dinero, vria al cine.

c) Telo dire si (dejarme) ... en paz-

d) Si (alcanzarlo) lo habria pegado.

e) Si (volver a tener, tu) ... 18 anos, ique harias?

f) Me preguntaron si (querer, yo) ...ir con ella.

5. înlocuiţi a fin de que cu para que în frazele care urmează:

a) Te doy este libro, a fin de que lo leas.

b) Te digo lo que ocurriâ, a fin de que lo sepas.

c) Se va al odontologo, a fin de que le quite la muela que tanto le duele.

d) Hari todo por ti, a fin de que no me molestes mâs.

e) Te presto el dinero, a fin de que te compres esa casa.

PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CONCESIVA

(LA ORACION SUBORDINADA CONCESIVA)

Propoziţia circumstanţială concesivă arată o împrejurare care ar fi

putut împiedica realizarea acţiunii.

Exemplu: Aunque estâ triste, irâ a tu fiesta de cumpleanos. (Deşi este

tristă, va veni la sărbătorirea zilei tale de naştere.)


conjuncţionale

Moduri verbale

aunque (deşi) a pesar de que (în ciuda faptului că) aun cuando (chiar când) pese a que (deşi) por mâs (+ subst.) + que (oricât de)

Indicativ: - acţiune verificată sau pe care vor-bitorul o consideră sigură. Conjunctiv: - acţiune neverificată de vorbitor; - vorbitorul nu este de acord cu interlocutorul său.

aun a sabiendas de que (chiar ştiind

că) si bien (chiar dacă) y eso que (chiar

dacă)

Indicativ

• Folosirea modurilor verbale în subordonata concesivă:

248 _________________________________________________________ Gramatica limbii spaniole


conjuncţionale

Moduri verbale

aun a riesgo de que (chiar cu riscul să)

asi (deşi)

por (muy) + adjectiv / adverb + que (oricât de)

por poco que (oricât de puţin)

Conjunctiv

a pesar de (în ciuda faptului de a) aun a riesgo de (chiar cu riscul de a) pese a (deşi)

Infinitiv

aun (chiar) Gerunziu

Exemple: Tienes que corner aunque no tengas ganas. (Trebuie să mănânci

chiar dacă nu ţi-e poftă.)

Tuvo que corner aunque se notaba que no tenia hambre. (A trebuit să

mănânce, deşi se vedea că nu îi era foame.)

Por mâs que lo intente, no lo conseguirâ. (Oricât de mult ar încerca, n u va

reuşi.)

Sdldre de casa aun a sabiendas de que empezarâ la lluvia. (Voi ieşi din casă

chiar ştiind că va începe ploaia.)

No fue al medico, aun a riesgo de que se le infectară la herida. (Nu s-a djas la

medic chiar cu riscul ca rana să se infecteze.)

Por muy inteligente que sea, no podrâ preparar el examen en pocos meses.

(Oricât de inteligent ar fi, nu va putea pregăti examenul în câteva luni.)

Siempre estâ de buen humor a pesar de haber sufrido mucho. (Mereu este bine

dispus, deşi a suferit mult.)

Se enfado aun sabiendo que fue su culpa. (S-a supărat chiar dacă ştia că a fost

vina lui.)

Observaţie. în limba spaniolă, pot avea valoare concesivă şi următoa-

rele structuri:

• Por (muy) + adjectiv / adverb + que, por poco que Por mucho que estudie, no

sabrâ nada. (Oricât de mult ar învăţa, nu va şti nimic.)

• Con + infinitiv

Con ser el mâs guapo, no logra llamar la atencion. (Chiar dacă este cel

mai frumos, nu reuşeşte să atragă atenţia.)

• Con + substantiv + y todo

Con jaquecas y todo, se fue a la boda. (Cu dureri de cap cu tot, s-a dus la

nuntă.)

• con + substantiv + que + verb

Con los trabajos que tuviste y no estâs cansado todavia. (După câtă treabă ai

avut, nu eşti încă obosit.)

• Participiu / adjectiv + y todo

Operado y todo, sigue comiendo grasas. (Cu toate că e operat, cotinuă să

mănânce grăsimi.)

Joven, guapo y todo, no encuentra novia. (Cu toate că e tânăr, frumos şi toate

celelalte, nu-şi găseşte o prietenă.)

• Aun + gerunziu / gerunziu + y todo

Aun volviendolo a vivir, no renunciare a mis ideales. (Chiar de-aş trăi din

nou, nu voi renunţa la idealurile mele.)

Riendote y todo, no lograrâs animarla. (Chiar dacă vei râde, nu vei reuşi să

o înveseleşti.)

• Ni + gerunziu

Ni suplicândome toda la noche, te dejare ir a esa fiesta. (Nici chiar dacă mă

rogi toată noaptea, nu te voi lăsa să te duci la acea petrecere.)

• Viitor + pero

Seră muy listo, pero a mi no me parece. (O fi el foarte deştept, dar mie

nu mi se pare.)

• Cueste lo que cueste, lo obtendrâ. (Oricât ar costa, îl va obţine.) Vaya

donde vaya, dare con ella. (Oriunde s-ar duce, o voi găsi.)

EI hecho de que le busque no significa que te quiero pedir algo. (Faptul că te

caută nu înseamnă că vrea să-ţi ceară ceva.)


PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA CAUZALĂ

(LA ORACION SUBORDINADA CAUSAL)

Acest tip de subordonată arată cauza unei acţiuni sau a unei însuşiri

din propoziţia regentă.

Poate fi introdusă prin: como (cum), porque (pentru că), pues (căci), ya

que (deoarece), puesto que, dado que (dat fiindcă), supuesto que, a fuerza de que,

gracias a (que) (datorită faptului că), en vista de que, por razân de que (din

cauză că), visto que.

Exemplu: Como se cree el mâs listo, se mete en asuntos que no le conciemen.

(Cum se crede cel mai deştept, se amestecă în lucruri care nu îl privesc.)

No puedo ir de vacaciones porque tengo muchas cosaş por hacer. (Nu pot să

plec în vacanţă pentru că am multe lucruri de făcut.)

No pudo decirme nada pues no estaba alli. (Nu a putut să-mi spună nimic

căci nu era acolo.)

No quiere mi regalo puesto que / ya que / dado que no le gusta. (Nu vrea

cadoul de la mine fiindcă nu-i place.)

Propoziţia cauzală se construieşte aproape exclusiv cu modul indicativ,

excepţie face propoziţia introdusă de no porque în care se foloseşte modul

conjunctiv.

Exemplu: Se fue râpido no porque tuviera prisa, sino porque la esperaba el. (A

plecat aşa de repede nu pentru că s-ar grăbi, ci pentru că o aştepta el.)

Observaţie. Subordonata cauzală poate sta înainte sau după principa-

lă, cu excepţia celei introduse de como, care nu poate sta decât înaintea

principalei.

Propoziţia cauzală poate adopta şi alte forme.

Exemple: No puede mâs, de (lo) cansada que estâ. (Nu mai poate de atâta

oboseală.)

No puede cenar, de lo tarde que comimos. (Nu poate să cineze pentru că am

mâncat târziu la prânz.)

Me duele la garganta, de tanto hablar. (Mă doare gâtul de cât am vorbit.)

De los gritos que dio, lo oyeron todos los vecinos. (Din cauza strigătelor, l-au

auzit toţi vecinii.)

Todavia no se puede corner la empanada de lo caliente que estâ. (Plăcinta nu se

poate mânca încă de caldă ce este.)

Les duelen los oidos de tanto ruido que han hecho los motores. (îi dor urechile

de cât zgomot au făcut motoarele.)

Exerciţii

1. Construiţi şase fraze în care propoziţia subordonată concesivă să fie

introdusă prin aunque şi cea cauzală prin como şi no porque.

2. Explicaţi folosirea modurilor în subordonatele concesive din ur-

mătoarele fraze:

a) Aunque hace buen tiempo, no sale de casa.

b) Aunque haga buen tiempo, no saldrâ de casa.

c) Aunque no ha dormido bien esta noche, estâ en forma.

d) Aunque no me den el prestamo, yo lo pedire.

e) Aunque estâ enfermo, no quiere ir al medico.

4. Identificaţi construcţiile concesive şi traduceţi în limba română

următoarele fraze:

a) Con ser el menor de la familia, es el quien mâs razona.

b) Viejo y todo, es el mâs atractivo de todos.

c) Ni suplicândoselo, volverâ a perdonarte.

d) Aun repitiendolo varias veces, no lo entenderâ.

e) Vaya donde vaya, la seguire.

3. Completaţi cu sau locuţiunea conjuncţională potrivită:

a) Me voy por el pan ... esla hora de la comida.

b) ... te Io haya exigido lo has buscado, sino ... has querido tu.

c) Nos duele la garganta ... gritos ... hemos dado.

e) No me devolvio el libro prestado ...no la hasia leido.

f) ... mâs ... h intente, le resultarâ dificil aceptar la situacion.

g) Se fue ... me iba a enfadar.

orbirea directă şi indirectă

fEl estilo directo e indirectoJ

Vorbirea directă (stilul direct) şi vorbirea indirectă (stilul indirect) sunt

două procedee sintactice care se folosesc pentru a reproduce o comunicare.

In vorbirea directă, comunicarea unei persoane este reprodusă textual.

Sub aspect formal, propoziţiile din comunicare sunt juxtapuse.

Exemple: Le dije: Vete de mi casa. (I-am spus: Pleacă din casa mea.)

Les prometf: Hoy por la tarde iremos juntos al cine. (Le-am promis: Azi

după-amiază mergem la film.)

In cazul vorbirii indirecte, mesajul este reprodus, cu alte cuvinte, fie de

aceeaşi persoană, fie de altcineva, şi este introdus de verbe ale „zicerii":

verba dicendi, şi anume decir (a spune), informar (a informa), afirmar (a

afirma), comunicar (a comunica), prometer (a promite), escribir (a scrie),

responder (a răspunde).

Exemple: Le dije que la esperaba en mi casa. (I-am spus că o aşteptam în

casa mea.) Le dijo que se fuera de su casa. (I-a spus să plece din casa ei.)

Transpunerea propoziţiei directe în vorbire indirectă implică o serie de

schimbări: suprimarea semnelor de întrebare sau de exclamare; apariţia

unui element de legătură între subordonată şi regentă {que, si) schimbări

ale formelor pronominale. Astfel persoana I din stilul direct devine

persoana a IlI-a singular sau plural. De asemenea, pronumele şi adjectivele

posesive şi demonstrative suportă modificări importante.

In vorbirea indirectă mesajul reprodus se află în raport de subordonare

faţă de verbul din propoziţia principală, de aceea printre cele mai

importante schimbări se produc la nivelul modurilor şi timpurilor verbale.

Exemple: Luis dijo que iba a venir / vendria mariana. (Luis a spus că va

veni mâine.)

Măria me prometia que me Uamaba hoy. (Măria îmi promitea că mă sună

azi.)

Luisa me escribio que nos habia mandado un regalo. (Luisa mi-a scris că ne-a

trimis un cadou.)


Propoziţia principală Propoziţia subordonată

Prezent Viitor

Perfect compus

Imperativ

Acţiune posterioară

Viitor simplu sau perifraze verbale

cu valoare de viitor Acţiune

simultană Prezent

Acţiune anterioară

Perfect compus, perfect simplu sau

mai mult ca perfect

Exemple: Luis dice que va a venir / vendrâ mariana. (Luis spune că va veni

mâine.)

Măria me ha comunicado que me llama hoy. (Măria mi-a comunicat că mă

sună azi.)

Luisa me escribe que nos ha mandado un regaîo. (Luisa îmi scrie că ne-a trimis

un cadou.) B.

Propoziţia principală Propoziţia subordonată

Imperfect

Condiţional Perfect

simplu Mai mult ca

perfect

Acţiune posterioară

Condiţional sau construcţia iba + a

+ infinitiv

Acţiune simultană

Imperfect

Acţiune anterioară Mai mult ca

perfect

Tabelele concordanţei timpurilor la modul

indicativ A.

A Observaţie. în vorbirea directă apar multe expresii sau sintagme

specifice discursului oral care nu se regăsesc tn vorbirea indirectă.

• Pedro: iSabes que a mi amigo le ha tocado la loteria? (Ştii că prietenul meu

a câştigat la loterie?)

• Javier: /No me digasl iQue searte tiene! (Nu mai spune! Ce noroc are!)

• Pedro le conta a Javier que a su amigo le habia tocado la loteria y aste fue

sorprendido de la buena suerte de Javier. (Pedro i-a povestit lui Javier că

prietenul lui a câştigat la loterie şi acesta a fost surprins de norocul lui.)

Exerciţii

1. Transformaţi următoarele fraze după modelul indicat:

A. Model:

Estcry muy contenta con mi trabajo.

Dice que estâ muy contenta con su trabajo.

a) "Salari de viaje mariana por la mariana.99

b) "Tu no debes fumar tanto"

c) "Hemos Uegado tarde a causa del trâfico.99

d) "iHabeis visto la nueva pelicula de Almodovar?99

e) "No he visto tu nuevo coche y quisiera verlo.99

B. Model:

Estoy muy contenta con mi nuevo trabajo.

Dijo que estaba muy contenta con su nuevo trabajo.

a) "Nos casaremos el ano que viene.99

b) "Ayer fui a ver a mis primos.99

c ) "No hemos podido llegar a tiempo a causa del trâfico.99

d ) "Yo no sabia nada del asunto.99

e) "Te espero delante del parque a las nueve y media.99

2. Formulaţi întrebarea:

a) i ... alguien?

Si, te llamo Marisa y dijo que queria hablar algo contigo.

IU. Sintaxa

255

b) i ... tumadre?

Que llegarîa tarde.

c) l ... la postai de Isabel? Que lo

habia pasado muy bien.

d) i ... esa noticia?

Que un grupo de investigadores habia descubierto un remedia contra el

cancer.

e) i ... tu amigo?

Cuando me contaron que salia con otra chica. 3.

Traduceţi în limba spaniolă:

a) Ieri mi-a spus că nu este de acord cu planul nostru, deşi săptămâna

trecută, când i l-am prezentat, a fost încântat. Ce s-o fi întâmplat între

timp?

b) Institutul de Meteorologie a anunţat azi de dimineaţă că toate

şoselele din nordul ţării sunt închise din cauza zăpezii şi a vântului

puternic.

c) Primarul ales a promis că anul acesta va rezolva problema parcărilor

din centrul oraşului şi că va construi două parcuri în cartierele noi.

^ odele de conjugări

yerbe refiulaţe fUer^

CONJUGAREA I

MIRAR (A PRIVI)

MODO INDICATIVO

Persona Presente Preterito perfecto yo miro he mirado

tu miras has mirado

611 ella / usted mira ha mirado

nosotros miramos hemos mirado

vosotros mirâis habeis mirado

ellos / ellas / ustedes miran han mirado

Persona Preterito indefinido Preterito anterior yo mire hube mirado

tu miraste hubiste mirado

el / ella / usted miro hubo mirado

nosotros miramos hubimos mirado

vosotros mirasteis hubisteis mirado

ellos / ellas / ustedes miraron hubieron mirado

Persona Imperfect Preterito pluscuamperfecto

yo miraba habia mirado

tu mirabas habfas mirado

el / ella / usted miraba habia mirado

nosotros mirâbamos habiamos mirado

vosotros mirabais habîais mirado

ellos / ellas / ustedes miraban habian mirado

258 ________________________________________________________ Gramatica limbii spaniole

1 Persona

----------------------------------------------- — ----------------------------------------------- 1

Futuro imperfect* Futuro perfecto mirarf habre mirado

i 1

tft miraras habrâs mirado . - 1

/ efla usted mirară habrâ mirado — ----------------- nosotros miraremos habremos mirado

mirareis habreis mirado 1 ellos / ellas / ustedes miraran habrân mirado

| Persona Condicional simple Condicional compueslo |

miraria habria mirado

tu mirarias habrias mirado

el elia /usted miraria habria mirado

nosotros mjrarfamos habriamos mirado

vosotros nurahais hahiiaîs mirado

ellos / eîlas / ustedes aurarii habrian mirado ________________ i

MODO SUBfUNTIVO

Persona Presente Preterito perfecto

jyo jmire hava mirado

ni jmires as mirado

el elb / usted [mire hava mirado

nosotros miremos havamos mirado

vosotros mireis havais mirado

ellos / eiias / ustedes [miren havan mirado

Perena I Preterito pluscuamperfecto

|— ■■ - i . ■ ■ ■ i. i - - ■ -

yo

mirară / mirase hubiera / hubkse mirado

tu mii am f in ii m hubieras ' hubteses mirado

el / efla / usted mirară / mirase hubiera f hubaese mirado

nosotros mirâramos / nurâsemos

hufaiăramo* hubîesemos mirado

vosotros mirarais / miraseis hubierais / hubteseis mirado

ellos elîas usted miraran nurasen hubîeran f huhîesen mirado

- "

MODO IMPERAHVO: mira (tu) nurad (

MODOINHNmVO Simple: mirar Corn puesto: haber mirado MODOCERUNDIO Simple: nurando Corn puesto: habtendo mirado MODO PART1CIPJO

259

CONJUGAREA A II-A

APRENDER (A

ÎNVĂŢA) MODO

INDICATTVO


yo ' aprendo he aprendido

tu aprendes has aprendido

€l 1 ella / usted aprende ha aprendido

nosotros aprendemos hemos aprendido

vosotros aprendeis habeis aprendido

ellos / ellas / ustedes aprenden han aprendido

Persona Preterito indefinido Preterito anterior

yo aprendi hube aprendido

tu aprendiste hubiste aprendido

el / ella / usted aprendio hubo aprendido

nosotros aprendimos hubimos aprendido

vosotros aprendisteis hubisteis aprendido

ellos / ellas / ustedes aprendieron hubieron aprendido

Persona Imperfecto Preterito pluscuamperfecto

yo aprendia habîa aprendido

tu aprendîas habias aprendido

el / ella / usted aprendia habia aprendido

nosotros aprendiamos habiamos aprendido

vosotros aprendîais habîais aprendido

ellos / ellas / ustedes aprendian habian aprendido

Persona ţ g f â r ' ' - M Futuro imperfecto Futuro perfecto

yo aprendere habre aprendido

tu aprenderâs habrâs aprendido

el / ella / usted aprende râ habrâ aprendido

nosotros aprenderemos habremos aprendido

vosotros aprendereis habreis aprendido

ellos / ellas / ustedes aprenderân habrân aprendido

Persona Condicional simple Condicional compuesto

Syo aprenderfa . habria aprendido

|tu aprenderias T habrias aprendido

|*1 /ella/usted aprenderfa | habria aprendido

[nosotros aprenderiamos habriamos aprendido

1 vosotros aprenderiais ■ habriais aprendido [ellos / ellas / ustedes aprenderfan 1 habrian aprendido MODO

SUBJUNTIVO


tu aprendas ghayas aprendido

1 el / ella / usted aprenda I haya aprendido

| nosotros aprendamos Thayamos aprendido 1 vosotros aprendâis hayâis aprendido

1 ellos / ellas / ustedes aprendan j havan aprendido

Persona lm perfecto Preterito pluscuamperfecto

1 yo 1 aprendiera /

aprendiese

| hubiera / hubiese aprendido

tu aprendleras/aprendieses

| hubieras / hubieses aprendido

[ el / ella / usted [ aprendiera / aprendiese

{hubiera/ hubiese aprendido

nosotros ' aprendieramos / aprendiese rr*os

hubieramos / hubiesemos

vosotros aprendierais / aprendieseis hubierais / hubieseis aprendido ;

' ellos /ellas /usted

[ aprendieran / aprendiesen

1 hubieran / hubiesen

aprendido

MODO IMPERATIVO: aprende (tu) aprended (vosotros) MODO INFINITIVO Simple: aprender Compuesto: haber aprendido MODO GERUNDIO Simple: aprendiendo Compuesto: hahiendo

aprendido MODO PARTICIPIO aprendido

261 CONJUGAREA A IU-A

Q Ţ TŢJTŢJ / A f in A \

MODO INDICATIVO


yo subo he subido

tu subes has subido

el / ella / usted sube | ha subido

nosotros subimos hemos subido

vosotros subîs habeis subido

ellos / ellas / ustedes suben han subido

Persona Preterito indefinido 1 Preterito anterior

yo subî hube subido

tu subiste hubiste subido

el / ella / usted subio hubo subido

nosotros subimos hubimos subido

vosotros subisteis hubisteis subido

ellos / ellas / ustedes subieron hubieron subido

Persona Imperfecto Preterito pluscuamperfecto

yo subia habia subido

tu subîas habias subido

€l 1 ella / usted subia habia subido

nosotros subiamos habiamos subido

vosotros subiais habîais subido

ellos / ellas / ustedes subian habian subido

Persona Futuro imperfecto Futuro perfecto

yo subire ] habre subido

tu subirâs habrâs subido

el / ella / usted subirâ habrâ subido

nosotros subiremos habremos subido

vosotros subireis habreis subido

ellos / ellas / ustedes subirân ------------------------------------------------------------------------------------ 1

habrân subido

tu

nosotro

s

vosotro

s

ie

Condicional simple

subiria

subirias

subiria

subiriamos

subiriais

subirian Condicional compuesto

habrîa subido ^ _ I habrias subido ]

ha bria subido ____ I habriamos subido __ «

habriai

s

subido

habrîa

n

subido

MODO SUBJUNTIVO

Persona

yo

tu_____

/ ella /

usted

nosotros

vosotros

Presente

suba

subas

subamo

s subâis

Preterito perfecto

nava:

ayamos subido

ellos / ellas /

ustedes Persona

yo

j e l / e l b 1

nosotr

< I vosotn

i ellos /

jbiera

n /

subies

en

plusc

uampe

rfec to

hubiera /

hubiese subido

;.' - 1 hubieras /

hubieses

subido \

hubiera/hubks L

O

S

subi

do

ubierais / hubieseis subido

hubieran / hubiesen subido

isted

havan suc

Impe

ibiera / subiese

ibieras /

subieses

subid (vosotros)

MODO 1MPERATIVO sube (tu)

MODO INFINITIVO

Simple: subir Compuesto: haber subido

MODO GERUNDIO

Simple: subiendo Compuesto: habiendo subid

MODO PARTICIPIO subido

263 CONJUGAREA VERBULUI REFLEXIV

LEVANTARSE (A SE SCULA)

MODO INDICATIVO

Persona | Presenfe | Preterito perfecto

yo me levanto me he levantado

tu te levantas te has levantado

el / ella / usted se levanta se ha levantado

nosotros nos levantamos nos hemos levantado

vosotros os levantăis os habeis levantado

ellos / ellas / ustedes se levantan se han levantado

Persona Preterito indefinido Preterito anterior

yo me levante me hube levantado

tlî te levantaste te hubiste levantado

el / ella / usted se levanto se hubo levantado

nosotros nos levantamos nos hubimos levantado

vosotros os levantasteis os hubisteis levantado

ellos / ellas / ustedes se levantaron se hubieron levantado

Persona ; ■ ■ < ; j - Imperfecto Pluscuamperfecto

yo me levantaba me habia levantado

tu te levantabas te habias levantado

el / ella / usted se levantaba se habia levantado

nosotros nos levantâbamos nos habiamos levantado

vosotros os levantabais os habiais levantado

ellos / ellas / ustedes se levantaban se habîan levantado

|_Pfersona ^ ____ , Futuro Futuro perfecto

yo me levantare me habre levantado

tiî te levantarâs te habrâs levantado

el / ella / usted se levantarâ se habrâ levantado

nosotros nos levantaremos nos habremos levantado

vosotros os levantareis os habreis levantado

ellos / ellas / ustedes se levantarân se habrân levantado


4

Persona Condicional simple Condicional compuesto

1 yo me levantarîa me habria levantado

| tu ^ ^ ] te levantarfas

*ş|pf$ 1 te habrias levantado

1 el / ella / usted se levantaria se habria levantado i i i n _

1 nosotros nos levantarîamos 1 nos habriamos levantado

1—— 1 vosotros

os levantariais 1 os habriais levantado

[ellos / ellas / ustedes se levantarian 1 se habrian levantado

MODO SUBJUNTIVO

Presente Preterito perfecto

| yo V; ; I me levante me haya levantado

i tu ] te le van tes te hayas levantado

\ t l 1 ella / usted j se levante se haya levantado

1 nosotros nos levante mos nos hayamos levantado

[ vosotros j os levanteis os hayâis levantado

1 ellos / ellas / ustedes 1 se levanten se havan levantado

[Persona Imperfect» Preterito Pluscuamperfecto

yo | me levantara / leyantase, me hubiera/hubiese levantado ^j]

tu __________ .

te levantaras / levantases te hubieras / hubieses levantado

el / ella se levantara / levantase se hubiera / hubiese levantado

nosotros nos levantâramos /

levantâsemos nos hubiera mos / hubiesemos

levantado

[vosotros os levantarais / levantaseis

os hubierais / hubieseis levantado

ellos se levantaran / levantasen se hubieran / hubiesen levantado

MODO IMPERATIVO levântate (tu) levantaos (vosotros) MODO 1NFINITIVO Simple: levantarse Compuesto: haberse levantado MODO GERUNDIO Simple: levantâdose Compuesto: habiendose levantado MODO PARTICIPIO levantado

Anexe

Verbe neregulate fVerbos irreaularesJ

CONJUGAREA VERBELOR AUXILIARE

SER

MODO INDICATIVO

Persona Presente Imperfecto Preterito indefinido

Futuro

yo soy era fiii sere

tu eres eras fuiste serâs

611 ella /

usted

es era fue seră

nosotros somos eramos fuimos seremos

vosotros sois erais fuisteis sereis

ellos / ellas son eran fueron serân

Persona

Preterito

perfecto

Pluscuam-

perfecto

Preterito v

anterior i ——■.— —— ■ ' , 1

Futuro

perfecto

yo he sido habia sido hube sido habre sido

tu has sido habias sido hubiste sido habrâs sido

€\ / ella / usted

ha sido habia sido hubo sido habrâ sido

nosotros hemos sido habiamos sido

hubimos sido habremos sido

vosotros habeis sido habiais sido hubisteis sido

habreis sido

ellos / ellas han sido habian sido hubieron sido

habrăn sido

Persona Condicional Condicional

Perfecto

yo seria habrîa sido

tu serias habrias sido

€l 1 ella /

usted

seria habria sido

nosotros serîamos habriamos sido

vosotros seriais habriais sido

ellos / ellas seria n habrian sido

MODO IMPERATIVO

să / no seas

sea / no sea

seamos / no seamos

sed / no seâis

sean / no sean


I

MODO SUBJUNTIVO

Persona Presente Imperfecto Perfecto perfecto

Pluscuam

yo

tu

el / ella / usted

nosotros seamos

vosotros

seâis ellos i

fuera / fuese

fueras / fueses

fuera / mese

fueramos /

fuese mos

fuerais / fueseis haya sido hayas sido haya sido

hayamos

sido hayâis

sido hubiera

/ hubiese sido

hubieras / hubieses sido

hubiera /

hubiese sido

hubieramos / hubiesemos sido

hubierais / hubieseis sido

hubieran /

hubiesen sido

MODO GERUNDIO: siendo / habiendo sido

MODO PARTICIPIO: sido

MODO INFIN1TIVO: ser / habido sido

MODO INDICATIVO

Presente I r»-» . . . „ / " . I I Preterito

Persona 1 ruperi ecco indefmido

estoy estaba estuve estare tu estâs estabas estuviste estarâs

€l 1 ella / usted

estâ estaba estuvo estarâ

nosotros estamos estâbamos estuvimos estaremos vosotros estâis estabais estuvisteis ] estareis ellos / ellas estân estaban estuv ieron ! estarân Persona Preterito

perfecto

Pluscuam Preterito perfecto anterior * Futuro perfecto

yo he estado habia estado hube estado habre estado

tu has estado habias estado hubiste estado habras estado

el / ella / usted ha estado habia estado hubo estado habra estado

nosotros hemos estado habiamos

estado

hubimos

estado

habremos

estado

vosotros habeis estado habiais estado hubisteis

estado

habreis estado

ellos / ellas han estado habian estado hubieron

estado

habrân estado

!

Persona Condicional Condicional

perfecto

yo es tăria habrîa estado

tu estarias habn'as estado

61 /ella estaria habria estado

nosotros estariamos habriamos estado

vosotros estariais habriais estado

ellos / ellas estarian habrian estado

MODO IMPERATTVO

estâ / no estes

este / no este

estemos / no estemos

seas

sea

sea

sean fueran / fuesen hayan sido

estad / no esteis esten / no esten

MODO SUBJUNTIVO

Persona Presente

Imperfecto Preterito

perfecto

Pluscuamperfecto

yo este estuviera /

estuviese

haya estado hubiera / hubiese estado

tu estes estuvieras /

estuvieses

hayas estado 1 j hubieras / hubieses estado

el / ella este estuviera /

estuviese

haya estado hubiera / hubiese estado

nosotros estemos estuvieramos hayamos hubieramos / hubiesemos / estuviesemos estado estado

vosotros esteis estuvierais /

estuvieseis

hayâis estado hubierais / hubieseis

estado

ellos/

ellas

esten estuvieran /

estuviesen

hayan estado hubieran / hubiesen estado


MODO GERUNDIO: estando / habiendo estado

MODO PARTICIPIO: estado

MODO INFINITIVO: estar / habido estado

CONJUGAREA VERBULUI TENER (A AVEA)

MODO INDICATIVO

Presente T Preterito Imperfecto , r. . , mdetinido 1' Futuro

yo tu tengo tenia tuve tendre

tienes tenîas tu vis te tendrâs

el / ella nosotrofr

tiene tenia tuvo tendrâ

tenemos teniamos tuvimos tendremos

vosotros teneis teniais tuvisteis tendreis

ellos / ellas tienen tenian tuvieron tendrân

Persona Preterito

perfecto Pluscuam

perfecto

Preterito anterior

Futuro perfecto

yo tu

he tenido habia tenido hube tenido habre tenido

has tenido habias tenido hubiste

tenido

habrâs tenido

el/ella --------------- " '' ' . '

ha tenido habia tenido hubo tenido habrâ tenido

nosotros hemos tenido habiamos

tenido

hubimos tenido

habremos tenido

vosotros habeis tenido habiais tenido

hubisteis

tenido

habreis tenido

ellos / ellas han tenido habian tenido hubieron

tenido

habrân tenido

MODO

IMPERATIVO

ten / no tengas tenga /

no tenga tengamos / no

tcn ga mos tened / no

tengais tengann / no

tengan

MODO SUBJUNT1VO

tu

Pluscuamperfecto

.juoiera / hubiese tenea tuviera / tuviese haya tenido

* tenido

I hubieras / hubieses tengas tuvieras / tuvieses hayas tenido tenij0

el / ella tenga tuviera / tuviese haya

tuviera mos / nosotros tengamos

hubiera / hubiese

tenido

hubieramos /

hubiese mos

tenid<

^ hubierais / li »tros itengais tuvierais / tuvieseis hayâis tenido tm^i

ellos

ellas

lengan tuvieran / tuviesen | hayan tenido hubieran / hubiesen

tenido

MODO GERUNDIO: teniendo / habiendo tenido

MODO PARTICIPIO: tenido

MODO INFlNmVO: tener / habido tenido

Conjugarea aftorv fLa conjofiacion de otros verbos irreeularesJ

(Sunt menţionate doar formele neregulate)

■ Andar (a umbla, a merge)

Indicativ perfect simplu: anduve, anduviste, anduvo, anduvimos,

anduvisteis, anduvieron.

Conjunctiv imperfect: anduviera / anduviese, anduvieras / anduvieses,

anduviera / anduviese, anduvieramos / anduviesemos, anduvierais I anduvieseis,

anduviera / anduviesen.

■ Caber (a încăpea)

Indicativ prezent: quepo, cabes, cobe, cabemos, cabeis, caben. Indicativ perfect

simplu: cupe, cupiste, cupot cupimos, cupisties, cupieron. Viitor: cabra, cabrâs,

tuviesemos

io

tendria habria tenido tendrias habrias tenido tendria habria tenido tendrfamos habriamos tenido tendriais habriais tenido

habrian tenido ellos / el« tendrian

Preterito

perfecto

yo

hayamos

tenido

cabra, cabremos, cabreis, cabrân. Condiţional: cabria, cabrias, cabria, cabriamos,

cabriais, cabrian. Conjunctiv prezent: quepa, quepas, quepa, quepamos, quepâis,

quepan. Conjunctiv imperfect: cupiera / cupiese, cupieras I cupieses, cupiera I

cupiese, cupieramos / cupiesemos, cupierais / cupieseis, cupieran / cupiesen.

■ Coer (a cădea)

Indicativ prezent: caigo, caes, cae, caemos, caeis, caen. Conjunctiv

prezent: caiga, caigas, caiga, caigamos, caigâis, caigan. Gerunziu; cayendo.

■ Dor (a da)

Indicativ prezent: doy, dos, da, damos, dais, dan. Indicativ

perfect simplu: di, diste, dio, dimos, disteis, dieron.

Conjunctiv prezent: de, des, di, demos, deis, den.

Conjunctiv imperfect: diera / diese, dieras, dieses, diera / diese, dieramos I

diesemos, dierais / dieseis, dieran / dxesen.

■ Decir (a spune)

Indicativ prezent: dxgo, dxces, dice, decimos, decis, dicen. Indicativ perfect

simplu: dye, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron.

Anexe 211

Viitor: ăire, dirâs, dirâ, diremos, direis, dirân. Condiţional: diria, dirias, diria,

diriamos, diriais, dirian. Conjunctiv prezent: diga, digas, diga, digamos, digâis,

digan. Conjunctiv imperfect: dijera / dijese, dijeras / dijeses, dijera / dijese,

dijeramos / dijesemos, dijerais / dijeseis, dijeran / dijesen. Imperativ: di (tiî)

Participiu: dicho. Gerunziu: diciendo

■ Hacer (a face)

Indicativ prezent: hago, haces, hace, hacemos, haceis, hacen. Indicativ perfect

simplu: hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron. Viitor: hare, harâs, harâ,

haremos, hareis, harân. Condiţional: haria, harias, haria, hariamos, hariais,

hartan. Conjunctiv prezent: hagat hagast hagaf hagamos, hagâis, hagan.

Conjunctiv imperfect: hiciera / hicieset hicieras /hicieses, hiciera /hiciese,

hicieramos / hiciesemos, hicierais / hicieseis, hicieran / hiciesen. Imperativ: haz

(tiî) Participiu: hecho

■ Haber (a trebui) - verb impersonal

Indicativ prezent: hay.

Indicativ viitor: habrâ.

Indicativ perfect simplu: hubo.

Condiţional: habria

Conjunctiv prezent: haya.

Conjunctiv imperfect: hubiera.

■ Ir (a merge)

Indicativ prezent: voy, vas, va, vamos, vais, van. Imperfect: iba, ibas, ibay

ibamos, iban, iban. Indicativ perfect simplu: fui, fuiste, fue, fuimos, fuisteis,

fueron. Conjunctiv prezent: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayâis, vayan.

Conjunctiv imperfect: fuera Ifuese, fueras Ifueses, fuera Ifuese, fueramos /

fuesemos, fuerais I fueseis, fueran / fuesen. Imperativ: ve (tu) Gerunziu: yendo.


■ Oir (a auzi)

Indicativ prezent: oigo, oyes, oye, oimos, ois, oyen. Indicativ perfect simplu:

oi, oişte, oyo, oimos, oisteis, oyeron. Conjunctiv prezent: oiga, oigas, oiga,

oigamos, oigâis, oigan. Conjunctiv imperfect: oyera I oyese, oyeras I oyeses,

oyera / oyese, oyeramos / oytsemos, oyerais I oyeseis, oyeron / oyesen. Gerunziu:

oyendo.

■ Poder (a putea)

Indicativ prezent: puedo, puedes, puede, podemos, podâis, pueden. Indicativ

perfect simplu: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron. Viitor:

podre, podrâs, podrâ, podremos, podreis, podrăn. Condiţional: podria, podrias,

podria, podriamos, podriais, podrian. Conjunctiv prezent: pueda, puedas,

pueda, podamos, podâis, puedan. Conjunctiv imperfect: pudiera I pudiese,

pudieras I pudieses, pudiera / pudiese, pudieramos I pudiisemos, pudierais I

pudieseis, pudieran / pudiesen. Gerunziu: pudiendo.

■ Poner (a pune)

Indicativ prezent: pongo, pones, pone, ponemos, poneis, ponen. Indicativ

perfect simplu: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusierm. Viitor:

pondre, pondrds, pondrâ, pondremos, pondreis, pondrân. Condiţional, pondrio,

pondrias, pondria, pondriamos, pondriais, pondrian. Conjunctiv prezent:

ponga, pongas, ponga, pongamos, pongâis, pongan. Conjunctiv imperfect: pus

ier a I pusiese, pusieras I pusieses, pusiera / pusiese, pusieramos I pusiesemos,

pusierais I pusiesets, pusieran / pusiesen. Imperativ: pon (tu) Participiu:

puesto.

■ Querer (a vrea, a dori; a iubi)

Indicativ prezent: quiero, quieres, quiere, queremos, quereis, quieren. Indicativ

perfect simplu: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron.

Viitor: querre, querrds, querrâ, querremos, querreis, querran.

Condiţional: querria, querrias, querria, querriamos, querriais, querrian.

Conjunctiv prezent: quiera, quieras, quiera, queramos, querâis, quieran.

Conjunctiv imperfect: quisiera / quisiese, quisieras / quisieses, quisiera /

quisiese, quisieramos / quisiesemos, quisierais / quisieseis, quisieran / quisiesen.

■ Saber (a şti)

Indicativ prezent: se, sabes, sabe, sabemos, sabeis, saben. Indicativ perfect

simplu: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron. Viitor: sabre, sabrâs,

sabrâ, sabremos, sabreis, sabrân. Condiţional: sabria, sabrîas, sabrîa,

sabrîamos, sabriais, sabrian. Conjunctiv prezent: sepa, sepas, sepa, sepamos,

sepâis, sepan. Conjunctiv imperfect: supiera / supiese, supieras / supieseis,

supiera / supiese, suptâramos, supierais, supieran.

■ Ver (a vedea)

Indicativ prezent: veo, ves, ve, vemos, veis, ven. Indicativ imperfect: veia,

veias, veia, veiamos, veiais, veian. Conjunctiv prezent: vea, veas, vea,

veamos, veâis, vean. Participiu: visto. Gerunziu: viendo.

Anexe 275

Infinitivo Forma regular Forma irregular

abstraer abstraido abstracto

atender atendido atento

bendecir bendecido bendito

comprimir comprimido compreso

concluir concluido concluso

confesar confesado confeso

confundir confundido confuso

convencer convencido convicto

convertir convertido converso

corregir corregido correcto

corromper corrompido corrupto

despertar despertado despierto

difundir difundido difuso

dividir dividido ■ diviso

elegir elegido electo

enjugar enjugado enjuto

excluir excluido excluso

eximir eximido exento

expeler expelido expulso

expresar expresado expreso

extender excendido extenso

extinguir extinguido extinto

fijar fijado fijo

hartar hartado harto

imprimir imprimido impreso

incluir incluido incluso

injertar injercado injerto

invertir invertido inverso

juntar juntado junto

llenar Ilenado lleno

VERBE CARE AU DOUA PARTICIPII (Verbos con doble partiaţno)

maldecir maldecido maldito

manifestar manifestado manifiesto

nacer nacido nato

obsesionar obsesionado obseso

oprimir oprimido opreso

prender prendido preso

presumir presumido presunto

pretender pretendido pretenso

proveer proveîdo provisto

recluir recluido recluso

romper rompido roto

secar secado seco

soltar soltado suelto

sujetar sujetado sujeto

suprimir suprimido supreso

suspender suspendido suspenso

sustituir sustituido sustituto

tenir tenido ţinto

torcer torcido tuerto

vencer vencido victo


Bibliograf^

1. Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura

Orizonturi, Bucureşti, 1995.

2. Dan Munteanu şi Constantin Duhăneanu, Gramatica limbii spaniole,

Ed. Niculescu, Bucureşti, 1995.

3. Fernando Lazaro, Vicente Tuson, Lengua espanola (C.O.V), Ed. Anaya,

1995.

4. Jesus Sânchez Labato, Nieves Garcia Fernândez, Gramatica, SGEL, 1996.

5. Manuel Seco, Diccionario de dudas y dificultades de la lengua espanola, ed.

X, Ed. Espasa, Madrid, 2004

6. Rafael Seco, Manual de gramatica espanola, Ed. Aquilar, 1985.

7. Conche Moreno, Martina Tuts, Curso de perfeccionamiento, SGEL, 1991.

Bibliografie 277

(n aceeaşi colecţie au apărut:

IOANA MĂRIA TURAI

ELENA GORUNESCU

Fonetica • .

Morfosintaxa •

Exerciţii». Cheia

exercRiilor*

Lexic, pronunţie, ortografie

• Morfologie • • • Sintaxa

propoziţiei • Sintaxa frazei

•

Format: 14,5 x 20,5 cm; 576 pag. Format: 14,5 x 20,5 cm; 408 pag.

GETA POPESCU

.Fonetica • i

Morfologie, sintaxă

m r : Sinteze»

Exerciţii■• ,

Format: 14,5 x 20,5 cm; 272 pag. Format: 14,5 x 20,5 cm; 448 pag.

AURELIA

CĂLUGĂRIŢA

CORNELIA

DANCIU

Pentru comenzi şi informaţii adresaţi-vă la:

Editura CORINT Difuzare şi Clubul Cărţii

aiul Independenţei nr. 202A, sector 6,

Bucureşti TeL/Fax: 319.88.22, 319.88.33,

319.88.55, 319.88.66,319.88.77 E-mail:

[email protected]

www.edituracorint.ro

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.edituracorint.ro/

Format: 16/61x86. Coli de tipar: 17,5

Lucrare executată la Imprimeria „Oltenia" - Craiova Str. Dr. Nicolae Ionescu Siseşti, nr.

21 Comanda 18

■ muu\

101 Idei Dezvoltare Personala Florin Rosoga 2.0

Documents

Transcript of 101 Idei Dezvoltare Personala Florin Rosoga 2.0