100 construct nr 18

”Sectorul construcţiilor,revenire serioasăîn următorii ani”

Prefectuljudețului Vrancea

ION OPREA

PAGINA 56

%100

construct

An

ul IV

I Nr. 1

8 M

AR

TIE 2

01

1 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul IV I Numărul 18 8,5 LEI

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

SUPLIMENT: Marile lucrări de infrastructură în România în 2011

www.100construct.ro

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I IREV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I IREV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Cea mai profi tabilă din Europa în următorii cinci aniPAGINA 10

ParadisulROMÂNIA

parcurilor eolienePODUL BASARAB

PAGINA 26

PIAŢA DE RETAIL DIN BUCUREŞTI:

Lucrări deinfrastructurăîn Capitală,fi nalizate în 2011

F U N D A I I S P E C I A L EŢ

www.terratest.ro

G E O T E H N I C• • • • • • • •

• • • •

•

PILOŢ N SITU PILOŢI PREFABRICAŢ EŢI MULAŢI MICROPILOŢ ANCORE INJECTĂRI JET GROUTING GEOTEXTILE Ş

IMPERMEABILIZĂ SISTEME DE MEDIU ÎNCONJURĂ DECONTAMINAREA TERENULUI Ş DRENAJ ŞI

SCĂ TĂ

I I I PER I I DRENAJE

RI TOR I A APELOR SUBTERANE

DEREA NIVELULUI HIDROSTATIC TRA RI DE APE.

Activităţi:

TERRATEST este lider p n domeniul funda iilor speciale, irii terenului nconjurator

TERRATEST este inele companii din lume care a gama ri ire a terenului.

SPUN ele clientului este obiectivul grupului TERRATEST, adaptândii alternative eficiente.

e piaţa din Spania î ţ îmbunătăţ şi problemelor legate de mediul î , companie ce sededică dezvoltării tehnicilor şi realizării lucrărilor de îmbunătăţire a terenului.

in acest moment una dintre puţ coperă intreagă de lucră de excavare, forare si îmbunătăţ

RĂ DEREA cu SERIOZITATE si EFICIENŢĂ la cerinţ proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşitimp soluţ

Activităţi: piloţi în situpiloţi prefabricaţipereţi mulaţimicropiloţiancoreinJectĂriJet GroutinGGeoteXtile Şi DrenaJeimpermeabiliZĂrisisteme De meDiu înconJurĂtorDecontaminarea terenului Şi a apelor subteraneDrenaJ Şi scĂDerea niVelului HiDrostatictratĂri De ape

TerraTesT

Bd-ul Mareşal Alexandru Averescu nr.7A, sector 1, Bucuresti, Tel.: +40 21 317 89 41, Mobil: +40 731 495 405, Fax: +40 21 224 02 21,

Email: [email protected]

www.isomat.euŞape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate, vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

www.adeplast.ro

MT 100 SEISMOMORTAR PENTRU

CONSOLIDĂRI

apri l ie - mai 2010 www.100construct.ro

Sumar8 actualitate

O nouă fabrică Isomat în Serbia I Vânzările Den Braven, în creștere cu 28% I Ytong – o nouă identitate în mediul online I A luat ființă cel mai mare dezvoltator de proprietăţi imobiliare industriale la nivel mondial I SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri I Adeziv flexibil creat pentru aplicări la temperaturi scăzute şi lucrări urgente I Maşina de spălat vase compactă Bosch a câştigat premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”

10 imobiliare Piaţa de retail din Bucureşti: Cea mai profitabilă din Europa în următorii cinci ani I Cât sunt de profitabile proiectele imobiliare mixte? I Chiriile spaţiilor de birouri vor creşte, dar într-un ritm lent

20 SUPLIMENT arhITEcTUrĂ România, paradisul parcurilor eoliene I Carlos Vasquez, Manager General Terratest: ”Timișoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes pentru noi” I Lucrări de infrastructură în Capitală, finalizate în 2011 I 4 miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii I Calea ferată rapidă Bucureşti–Constanţa, gata până la mijlocul anului I Agendă încărcată pentru lucrările de infrastructură tunele I Infrastructu-ra de mediu, resuscitată cu bani europeni

44 eco România: Peste 50% scădere a nivelului poluării față de 1989

48 utilaje Speranţe de redresare pe piaţa utilajelor I Atlas Copco îşi extinde portofoliul de suflante eficiente energetic I Prima companie românească nominalizată la premiile International Awards for Powered Access 2011

52 faţadE Faţade tradiţionale versus exterioare futuriste

56 PIaţa LocaLĂ Prefectul județului Vrancea: ”Sectorul construcţiilor din judeţ va putea avea o revenire serioasă în următorii ani”

60 evenimente Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte pentru Şcoli de Arhitectură este o studentă româncă I Markus Wirth (Holcim Roma-nia) predă mandatul de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine I Lindab investește peste 150.000 euro într-un program de formare pentru parteneri I Final Distribution intră pe piața producătorilor de jgheaburi și burlane I Vopsea superlavabilă destinată camerelor pentru copii

%100 construct

www.100construct.ro

S GADirector general: Lucian DiaconuDirector financiar: Maria Diaconu

distribuŢie, abonamente: Răzvan Toderaş[email protected]

Calea Victoriei nr. 216, Sector 1, BucureştiTel.: + 40 21 411 81 86, +40 755 07 67 40

Fax: + 40 21 411 81 [email protected]

© Copyright Stilrom Advertising Group

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.

Director eDitorial: Lucian Diaconu

[email protected]

secretar de redacŢie:Diana Niţă

[email protected]

reDactori:Diana Dumitrescu, Florentina Ionescu, ing. Elena Brişan,

art-Director: Dani Iancu

Senior DeSigner: Răzvan Anisoiu

[email protected]

dePartament Publicitate: Alex Simeria, Mihuţ Aviana

colaboratori:Avocat Marian Popescu

[email protected]

REviSTă EDiTATă DE

EditorialCreștere economică

sub 1%, în lipsa dezvoltării

infrastructurii

Î n acest an, România ar putea înregistra o creștere economică sub 1% în condițiile în care infrastructura țării nu se va dezvol-

ta substanțial, avertizează oficiali ai BCR. În același timp însă, guvernul Boc afirmă cu fiecare ocazie că infrastructura reprezintă o prioritate majoră a Guvernului pentru 2011, ca resursă importantă pentru creșterea economică și pentru crearea de noi locuri de muncă. La sfârșitul lunii februarie, în urma ședinței de aprobare a Bugetul Capitalei pe 2011, a izbuc-nit un adevărat scandal între primarul Capi-talei și Consiliul General. Sorin Oprescu acuză consilierii PDL că îi pun piedici în realizarea proiectelor de infrastructură planificate pentru acest an, având în vedere că numeroase bugete au fost reduse sau anulate. Primarul spune că proiectele municipalității vor fi totuși realizate conform planului inițial, în condițiile realizării unor parteneriate publice-private cu importanți investitori chinezi. Anul acesta va fi marcat de o multitudine de alte proiecte de infrastructură, pornind de la cea rutieră (care ar putea aduce până la 117 km de autostradă, 240 km de drumuri naționale modernizate, conform Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România), sisteme de canalizare şi staţii de epurare, până la o multitudine de proiecte me-nite să valorifice energia vântului. Toate acestea însă reprezintă deocamdată planuri pe hârtie, dacă vor fi puse sau nu în aplicare și cum anume, rămâne de văzut. Cert este însă faptul că așteptata creştere economică depinde de dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură.

Lucian Diaconu

Actualitate

6 martie 2011 | www.100construct.ro

Vânzările Den Braven, în creștere cu 28%

ISOMAT

Compania Den Braven România a înregistrat în 2010 vânzări totale în valoare de 39,5 milioane de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 milioane euro din 2009.

La sfârșitul anului 2010 a fost finalizată la Belgrad construcţia noilor birouri ale administraţiei şi a fabricii de produse chimice şi mortare pentru construcţii a companiei ISOMAT, în urma unei investiții de 7 milioane de euro. Unitatea de producţie ultramo dernă, cu o capacitate de producţie de 350 de tone pe zi, va satisface cererile crescânde pe piaţa materialelor de construcţii din Serbia.

Următorul pas al Companiei ISOMAT în domeniul investiţiilor este finalizarea birourilor ad

mi nistraţiei şi a unităţii de producţie, a căror construcţie se află în desfăşurare în România.

Xella și Ytong își redefinesc identitatea online prin relansarea siteului www.xella.ro. Noua structura online sustine valorile brandului Ytong, focusul pe eficiență energetică și sustenabilitate, vizând facilitarea accesului la informații complete pentru toate categoriile de public interesate de construcțiile de calitate.

O nouă fabrică Isomat în Serbia

Ytong – o nouă identitate în mediul online

Compania Den Braven România a înregistrat în 2010 vânzări totale în valoare de 39,5 milioane de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 milioane euro din 2009. «Întrun an 2010 considerat de specialiști drept cel mai dificil an al crizei economice, vânzările de spumă poliuretanică, principalul produs al companiei, au crescut cu 11% pe piața românească, în condițiile în care sectorul local al materialelor de construcții a înregistrat scăderi de până la 50%.

Pe de altă parte, vânzările cumulate din România și Republica Moldova au avansat anul trecut cu 6% față de 2009, la 19,9 milioane de euro, totalizând, astfel, peste 50% din cifra totală de afaceri a companiei», au declarat reprezentanții companiei. Cele mai importante vânzări au fost realizate pe piețele din Polonia, Austria, Italia, Cehia și Slovacia. Den Braven România exportă în prezent în 32 de țări, după ce, în 2010 a intrat și pe piețele din Vietnam, Argentina și Lituania.

7www.100construct.ro | martie 2011

AMB Property Corporation (NYSE: AMB) și ProLogis (NYSE: PLD) au anunțat încheierea unui acord definitiv privind combinarea activităților lor, prin fuziunea diviziilor omoloage, creând astfel cel mai mare proprietar, operator și dezvoltator de proprietăți imobiliare industriale la nivel mondial. Se preconizează ca, în urma fuziunii, companiile vor avea o capitalizare de piață pe baza capitalului propriu pro forma de aproximativ 14 miliarde $, o capitalizare bursieră totală de peste 24 miliarde $ și active brute deținute în proprietate și administrare de aproximativ 46 miliarde $. Părțile se așteaptă ca tranzacția să fie finalizată în al doilea trimestru din 2011. La finalizarea fuziunii, compania se va numi ProLogis și va fi tranzacționată sub simbolul bursier PLD (NYSE). Portofoliul combinat cuprinde aproximativ 55,7 milioane mp de spații de distribuție moderne, localizate pe piețe cheie și pe coridoare logistice importante din 22 de țări. Ambele companii au portofolii substanțiale în America de Nord, Europa de Vest și Japonia. ProLogis este bine consolidată în Marea Britanie și Europa Centrală și de Est, iar AMB are o prezență semnificativă în China și Brazilia. Consiliul de Administratie al noii companii va consta din șase membri desemnați de ProLogis și cinci membri desemnați de AMB. În urma finalizării tranzacției, sediul corporativ al noii companii va fi în San Francisco, iar sediul operațional al companiei va fi localizat în Denver.

A luat ființă cel mai mare dezvoltator de proprietăţi imobiliare industriale la nivel mondial

Compania austriacă a raportat o cifră totală de afaceri de 73,8 milioane de euro, în creștere cu 12% față de 2009, în contextul în care piețele de construcții din România, Ungaria și Austria (principalele piețe de desfacere ale grupului) sau contractat cu peste 15%. «În special în Ungaria și România, 2010 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria companiei noastre. Pentru anul în curs estimăm o ușoară revenire a economiei din regiune, aceasta fiind deja resimțită pe anumite segmente ale pieței», a declarat directorul general al grupului, Bernd Wolschner (foto). SW Umwelttechnik Romania, companie specializată în furnizarea de echipamente pentru rețelele utilitare, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 18,1 milioane de euro.

SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri

Actualitate


În plus, produsul asigură un consum cu 30% mai redus decât cel al unui adeziv obișnuit, ceea ce permite şi economii fi nanciare deloc de neglijat. Kauciucul® din compoziţie asigură durabilitate în timp şi uşurinţă în aplicarea produsului. Noul adeziv este recomandat și pentru proiectele de renovare rapidă a spațiilor comerciale sau a sediilor de companie care trebuie fi nalizate peste noapte, pentru a nu împiedica accesul clienților în magazin sau a

angajaților în propriile birouri. Spre deosebire de un adeziv obișnuit, Duraziv cu Kauciuc® AM 17 permite lipirea rapidă de plăci ceramice peste placări mai vechi sau pardoseli încălzite, precum şi reparaţii rapide la placări mai vechi. Duraziv garantează rezistența produsului timp de 10 ani de la data punerii în operă, cu condiția respectării normelor de aplicare și a indicațiilor din fi șa tehnică a produsului.

Premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”, oferit de către Consiliului de Design German, a fost acordat produselor pentru casă din toate segmentele acestei industrii – de la mobilier, la aparate de iluminat sau electrocasnice. Criteriile de selecţie au fost designul şi inovaţia produ selor. Premiul a

fost acordat în cadrul ceremoniei de deschidere a Târgului de electrocasnice "LivingKitchen".Juriul german a apreciat calitatea şi faptul că aparatul Bosch dispune de un

design simplu şi atemporal. Mai mult, ecranul central, încadrat pe ambele părţi de elemente de control simetrice, este tipic tuturor electrocasnicelor Bosch, ceea ce face mult mai uşoară familiarizarea clienţilor cu acest produs. Juriul a mai apreciat şi faptul că, datorită înălţimii reduse de 45 de cm, maşina de spălat vase poate fi amplasată aproape oriunde în bucătărie – la un nivel înalt, mediu sau mai jos ceea ce oferă multă fl exibilitate clienţilor şi contribuie la folosirea efi cientă a spaţiului. Fie că se pune întrun dulap înalt, departe de accesul copiilor, sau întro ’’insulă de gătit’’, alături de alte electrocasnice Bosch, această maşină de spălat vase poate fi amplasată lângă, sub sau deasupra unui cuptor, de exemplu. Imaginaţia este singura limită, iar această fl exibilitate a fost punctată de juriu. În plus faţă de ergonomie și design modern, succesul maşinii de spălat vase compactă Bosch se bazează şi pe caracteristicile sale funcţionale.

Adeziv fl exibil creat pentru aplicări la temperaturi scăzute şi lucrări urgente

Maşina de spălat vase compactă Bosch a câştigat premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”

Duraziv lansează Duraziv cu Kauciuc AM 17, un adeziv fl exibil care se poate aplica pe vreme geroasă, la temperaturi de -5°C şi care se usucă extrem de rapid, în aproximativ 5 ore suprafaţa de gresie sau piatră naturală fi ind deja practicabilă la trafi c intens.

În ianuarie 2011, concernul Bosch Electrocasnice a fost premiat la Köln pentru una dintre maşinile de spălat vase compacte, Bosch ActiveWater Smart.

designul şi inovaţia produfost acordat în cadrul ceremoniei de deschidere a Târgului de electrocasnice "LivingKitchen".Juriul german a apreciat calitatea şi faptul că aparatul Bosch dispune de un

Imobil iare


Trendul general european actual al pieţei de retail, dominat de dezvoltarea în continuare a marilor centre comerciale, va fi valabil în anul 2011 şi pentru România, ba chiar piaţa de retail din Bucureşti va oferi investitorilor cele mai mari profi turi din Europa în următorii cinci ani, conform specialiștilor.

S e așteaptă în continuare ca marii retaileri să se orienteze către centrele comerciale “premium” pentru punerea în practică a

planurilor de expansiune, dat fi ind faptul că în viitorul apropiat inaugurarea de centre comer-ciale noi va avea un caracter sporadic. Totuşi, există speranţe că piaţa de retail va începe să îşi revină treptat, odată cu reluarea fi nanţărilor pentru centre comerciale, fără ca aşteptările să fi e prea mari pentru anul în curs. La fel ca şi în anul precedent, spaţiile stradale din zonele comerciale importante vor fi în continuare căutate; în schimb locaţiile comerciale din zonele secundare vor rămâne în mare parte neocupate.Specialiştii estimează că în următorii cinci ani profi tul anual în această zonă ar putea ajunge la 20%, chiar dacă scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor şi a volumului de vânzări au fost două direcţii predominante în ultima perioadă. Mai mult decât atât, potrivit unui studiu reali-zat de compania de consultanţă imobiliară DTZ, piaţa de retail din Bucureşti va oferi investitorilor cele mai mari profi turi din Europa în următorii cinci ani, concluzie având ca fundament fap-tul că atât chiriile, cât şi valorile de vânzare ale proprietăţilor comerciale de acest fel au atins niveluri minime în 2010. De pronosticuri favora-bile în opinia analiştilor imobiliari de la DTZ se bucură şi centrele comerciale din Moscova, Bu-dapesta, Istanbul şi Praga, cu profi turi apropiate de valorile estimate pentru capitala României, în timp ce metropole precum Londra, München sau Frankfurt nu depăşesc 5% pe an în ceea ce priveşte profi tul estimat. De asemenea, şi cel mai recent raport al companiei Jones Lang LaSalle

Cea mai profi tabilă din Eur opa în următorii cinci ani

estimează revenirea în forţă, în intervalul 2011 – 2012, a pieţei imobiliare autohtone, în general, inclusiv a celei de retail. Analiştii de la CB Richard Ellis România sunt de părere că stocul de spaţiu de retail modern în România va creşte în 2011 cu 230.000 mp datorită dezvoltării unor proiecte precum Palas Iaşi, Maritimo Shopping Center, prima fază a proiectului Colosseum Bucureşti şi extinderea proiectului Băneasa Shopping City. Livrările aşteptate pentru acest an sunt la un nivel mai ridicat faţă de nivelul atins în 2010, şi anume 195.000 mp. Această situaţie este cu atât mai îmbucurătoare, cu cât reprezintă continuarea re-venirii timide din 2010, după un an 2009 aproape paralizat. La acest moment, retailerii deja prezenţi pe piaţă caută să se dezvolte, în timp ce branduri noi îşi anunţă intenţia de a intra pe piaţă. Chiria pentru spaţiile stradale din capitală poziţionate central a ajuns la sfârşitul anului 2010 la un nivel

Piaţa de retail din Bucureşti:

ww

w.adeplast.ro

Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate,

vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE M

ATERIALE DE CONSTRUCŢII


CONSOLIDĂRI10


între 60 şi 70 euro/mp şi ceva mai scăzut în ceea ce priveşte centrul vechi, unde nivelul chiriei a va-riat între 12 şi 60 euro/mp.

Centru comercial de 250 milioane de euro în București Unul dintre grupurile importante de investiţii de pe piaţa imobiliară din Europa de Est, Caelum Development, va pune în practică, înce-pând cu această vară, un proiect în valoare de 250 milioane de euro pentru construirea Centru-lui Comercial Parklake Plaza, amplasat în sectorul 3 din Bucureşti.Dacă în anul 2010 au fost finalizate doar cinci proiecte pe segmentul spaţiilor comerciale, pen-tru următorii doi - patru ani sunt anunţate 30 de proiecte. Compania Caelum Development a achiziţionat un teren de circa 8,2 ha în apropierea Parcului Titan din sectorul 3 în anul 2006, pentru

ca în 2009, grupul să obţină avizele de construcţie pentru un centru comercial şi recreativ cu cinci etaje şi o suprafaţă de 110.000 mp închiria bili. Ulterior proiectul a fost revizuit şi adaptat la noile condiţii de piaţă, realizându-se economii substanţiale. Construcţia centrului comercial va avea loc în două etape, locaţia beneficiind de o infrastructură rutieră competitivă şi fiind deservită de toate mijloacele de transport public. În prezent a fost obţinută autorizaţia de construire pentru prima faza a noului design al proiectului, care cuprinde un total de 67.000 de mp închiriabili. Pe lângă spaţiile comerciale, proiectul va include şi spaţii de agrement, restaurante, cinematografe, un centru de fitness, un loc de joacă pentru copii şi zece terenuri de tenis în aer liber. Ca urmare a faptului că locaţia este recunoscută de către mulţi experţi în piaţa imobiliară ca fiind una dintre cele mai bune din România pentru dezvoltarea unui centru comercial şi de petrecere a timpului liber, mulţi retaileri de renume s-au arătat interesaţi, motiv pentru care în prezent centrul comercial Parklake Plaza este preînchiriat în proporţie de 35%. Printre comercianţii care vor avea spaţii în-chiriate în acest centru comercial se numără par-fumeria Douglas, hypermarketul Cora, Complexul Cinema City cu 16 săli de cinematograf, Pure Fitness, Flanco etc. De asemenea, pentru alte 30 de procente din spaţiu există negocieri avansate cu retaileri de renume, naţionali şi internaţionali.Un alt retailer internaţional de primă mărime, Nike, urmează să deschidă un nou magazin, şi totodată cel mai mare din România, în cadrul

Cea mai profitabilă din Eur opa în următorii cinci ani

Centrul Comercial Parklake Plaza care va fi finalizat la vară este deja preînchiriat în proporție de 35%.

Imobil iare


centrului comercial Băneasa Shopping City până la sfârşitul acestei luni. La fel, Scandia Food, unul dintre cei mai importanţi producători au-tohtoni din industria alimentară, a devenit de curând parte a segmentului restaurantelor cu ser-vire rapidă, o dată cu inaugurarea primului său spaţiu de acest gen tot în Băneasa Shopping City, în urma unei investiţii de 100.000 euro. Centrul comercial Băneasa Shopping City reprezintă un caz fericit printre marile spaţii de retail disponi-bile în prezent în România, cu un grad de ocupare de aproximativ 99%. Pe de altă parte, branduri internaţionale cu susţinere financiară din par-tea companiilor de origine, precum New Yorker, Takko, Deichmann, Inditex sau Nissa s-au extins în 2010 şi continuă politica de expansiune şi în 2011.Indiferent de estimările optimiste şi de potenţialul generos pentru investiţii şi şanse reale de în-cheiere a tranzacţiilor, specialiştii sunt de acord că piaţa autohtonă de retail rămâne deocamdată destul de inconsistentă, cu un număr limitat de proprietăţi de prim rang disponibile pentru investiţii. Deşi reţelele de hiper şi supermarket-uri continuă să se extindă, multe dintre centrele comerciale importante se confruntă cu serioase probleme financiare. Este şi cazul unor cunoscuţi retaileri precum Jolidon, Leonardo, Lee Cooper, care au cerut intrarea în insolvenţă, concomitent cu restrângerea numărului de magazine, la fel şi Honigman & Sons Fashion, firma care operează noua magazine sub brandul TNT. Declanşarea procedurilor de reorganizare judiciară de către proprietarii spatiilor comerciale, cum este cazul centrului comercial Vitantis Bucureşti, reprezintă o altă sursă de probleme pentru magazinele

având spaţii închiriate în aceste locaţii, printre care Steilmann sau Reserved.

Creşte competiţia pentru spaţiile comerciale de calitateConform unui raport recent al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield în privinţa evoluţiei retail-ului pentru anul 2011, la nivel european sectorul de retail va cunoaşte o re-venire semnificativă mai ales în ceea ce priveşte piaţa spaţiilor existente, dar în acelaşi timp va exista o diferenţiere puternică între locaţiile prime şi cele secundare şi o competiţie mai accentuată pentru ocuparea celor mai bune spaţii. Marile centre comerciale vor avea cea mai importantă contribuţie la evoluţia pozitivă a acestui sector, fiind segmentul hotărâtor pentru dezvoltarea performanţelor retail-ului în anul 2011. În raport se arată că vor exista diferenţe importante în ceea ce priveşte performanţele diferitelor pieţe de re-tail, în funcţie de capacitatea proprie de revenire pe plan economic, cu creşteri accentuate în unele ţări, în timp ce altele vor avea performanţe mai reduse în ceea ce priveşte acest sector.Dezvoltarea şi apariţia de noi centre comerciale se estimează că va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, ceea ce va fi în avantajul deţinătorilor de spaţii de închiriat din centrele comerciale cu performanţe bune, situaţie în care retailerii vor fi nevoiţi să aleagă din stocul existent, odată cu scăderea opţiunilor. Cererea retailerilor nu va fi spectaculoasă, ci va rămâne precaută şi selectivă, cu menţiunea că va exista o competiţie mult mai viguroasă pentru spaţiile existente de ca-litate, în condiţiile penuriei de spaţii noi pe acest segment din cauza scăderii continue a numărului disponibil de asemenea locaţii. Aşa se explică fap-tul că piaţa spaţiilor “prime” va fi punctul central al creşterii pieţei de retail, în timp ce piaţa secundară, fie definită de mărime, fie de calitatea spaţiilor, va rămâne slab dezvoltată şi în 2011, cu gradul de neo-cupare în posibilă creştere, aşteptându-se ca reveni-rea acesteia să aibă loc într-un timp mult mai înde-lungat. Costurile ocupaţionale vor rămâne scăzute ca urmare a scăderii chiriilor din anii 2008 - 2009, dar presiunea costurilor e posibil să apară în alte zone ale procesului de retail, de exemplu din cauza creşterii costului materiei prime. Pe de altă parte, continuarea procesului de revenire economică neregulată va avea efect asupra PIB – ului, dar şi asupra vânzărilor mari în comerţul de retail, retaile-rii de valoare continuând să aibă performanţe bune, în acelaşi timp puterea de cumpărare a consumato-rilor rămânând instabilă.

Dezvoltarea şi apariţia de

noi centre comerciale va rămâne la un

nivel scăzut în următorii doi

ani, ceea ce va fi în avantajul

deţinătorilor de spaţii de închiriat

din centrele comerciale cu

performanţe bune.

Imobil iare


Cât sunt de profitabile proiectele imobiliare mixte?Extrem de răspândite în Statele Unite, dezvoltările mixte care înglobează, în cadrul unui complex unitar alcătuit din una sau mai multe clădiri, mai multe tipuri de uz imobiliar precum birouri, retail, industrial, hotelier, spaţii de divertisment, servicii publice, spaţii culturale etc., sunt din ce în ce mai întâlnite şi în Europa de Vest.

M otivele pentru care dezvoltatorii aleg astfel de proiecte sunt multiple: acope-rirea riscului de a investi într-un singur

tip de proiect imobiliar, obţinerea mai facilă a autorizaţiilor necesare dezvoltării, luând în calcul şi beneficiile comunităţii care decurg din reface-rea sau dezvoltarea infrastructurii din zonă sau avantajele care decurg din îmbinarea mai multor segmente imobiliare, de exemplu, folosirea zo-nelor de retail şi de divertisment de către angajaţii ce-şi desfăşoară activitatea în spaţiile de birouri. Urmând această tendinţă, proiectele imobi-liare mixte ar putea lua avânt şi în România în următoarea perioadă, în condiţiile unor riscuri de dezvoltare mai reduse. În prezent, în ţara noastră există în stadiul de construcţie un singur astfel de proiect, Palas Iaşi, implicând o investiţie ce va depăşi 260 milioane de euro. Proiectul cuprinde spaţii comerciale, hoteliere, birouri clasa A, apar-tamente, cea mai mare parcare subterană din România şi o gradină publică de 50.000 mp, to-

ate pe o suprafaţă construită de peste 320.000 mp. De asemenea, cu această ocazie se va reface şi infrastructura utilităţilor. Zona de retail in-clude o componentă de centru comercial, Palas Shopping Mall, cu o suprafaţă închiriabilă de 47.800 mp, care va cuprinde şi un hypermarket Auchan, precum şi o arteră pietonală cu spaţii comerciale, Palas Shopping Street.Conceptul mixed-use a început să devină din ce în ce mai popular în Europa Centrală şi de Est, în prezent în majoritatea ţărilor din regiune exis-tând cel puţin un astfel de proiect, fie dat deja în folosinţă, fie în stadiu de execuţie. Este cazul com-plexului Corvin Promenade Budapesta din capita-la Ungariei, cu o suprafaţă de 220.000 mp, a cărui realizare a implicat cea mai mare reconstrucţie stradală din Europa Centrală. Pe lângă com-ponentele de retail (centrul comercial Corvin), proiectul mai include un centru de lifestyle (cea mai mare bază sportivă din centrul Budapes-tei), un complex rezidenţial şi unul de birouri. În capitala Poloniei, un astfel de complex îl reprezintă centrul Manufaktura Lodz, care îmbină componenta comercială cu segmente hoteliere, de divertisment şi culturale. Dispus pe o suprafaţă de 270.000 mp, centrul este rezul-tatul transformării a mai multor vechi fabrici de textile într-un mall cu o suprafaţă închiriabilă de 150.000 mp, un hotel, muzee, teatre, un ci-nematograf multiplex cu 15 săli de spectacol, un complex sportiv şi o zonă educaţională dedicată copiilor, integrate într-un tot unitar care a contribuit esenţial la transformarea Varşoviei într-o capitală modernă. De asemenea, şi capitala Slovaciei, Bratislava, se poate mân dri cu un com-plex similar, aflat în ultimele faze de construcţie şi care urmează să fie inaugurat în acest an. Este vorba de 3nity Lifestyle Residence, un centru care îmbină componenta rezidenţială cu cea de office însumând o suprafaţă de 5.000 mp de spaţii de birouri, retail, lifestyle şi divertisment.

Centrul Manufaktura

Lodz, din capitala

Poloniei, este dispus pe o

suprafaţă de 270.000 mp,

fiind rezultatul transformării a mai multor

vechi fabrici de textile.

Acţiunea „MaXXXCOMFORT“PENTRU O CASĂ SĂNĂTOASĂ!

Husky– Puternic,

durabil, sigur!Ca nici unul altul!

1616

Vara să calci desculţ pe o terasă din lemn este foarte benefi c pentru organism prin simplul fapt că lemnul radiază căldură.

D ar nu numai pe terasă poţi să te relaxezi, chiar baia ta poate deveni un loc unde

poţi să te relaxezi călcând desculţ pe o pardoseală din lemn. Prin ur-mare, chiar şi în baie o podea din lemn natural devine o soluţie op-tima şi bene� că care asigură un climat plăcut şi sănătos. Bucuria de a călca desculţ pe lemn în baie nu poate să � e tulburată nici măcar de cunoscuta incompatibilitate dintre lemn şi apă atâta timp cât parche-tul este montat corect şi întreţinut cu produse adecvate. Parchetul care se montează în baie este de o înaltă calitate şi este necesar să îndeplinească anumite criterii esenţiale pentru ca în timp să-şi păstreze farmecul şi frumuseţea.Ideal pentru baie sunt dimensiunile de lamelă cât mai mari şi esenţe de lemn mai puţin sensibile la umi-ditate care au şi un coe� cient de contracţie şi dilataţie foarte scăzut, ca de exemplu Merbau, Doussie, Teak, Stejar Afumat sau Cumaru. O temperatură cuprinsă între 20oC şi 23oC, cu o umiditate relativă a ae-rului de 40% şi 65% sunt premizele ideale pentru un parchet montat în baie, astfel lemnul se simte în lar-gul lui şi este foarte stabil. Cu cât un parchet în baie este mai bine întreţinut, cu atât este mai bine protejat împotriva apei iar durata de viaţă se prelungeşte conside-rabil. În cazul în care sunt luate în considerare toate aspectele referi-toare la o podea din lemn în baie, iar montajul şi prima întreţinere sunt efectuate profesional şi corect, atunci puteţi să vă bucuraţi de frumuseţea lemnului şi să vă relaxaţi având la picioare Natura.

vcvcv

Prezentare de produs

PARCHET ÎN BAIEFarmecul lemnului la picioarele tale

Showroom:Bdul. Octavian Goga,

Nr.24, Bucureşti

Tel.: 021 327 52 52 Fax: 031 805 71 71

E-mail:offi [email protected]

Web: www.bau-land.ro

Parch

et ma

i dur

ca vi

ata!

martie 2011 | www.100construct.ro

După ce anul 2010 s-a încheiat cu un bilanţ satisfăcător în ceea ce priveşte evoluţia segmentului offi ce autohton, analiştii imobiliari estimează că anul 2011 va marca o redresare consistentă, pornind de la ideea că această piaţă a continuat să rămână activă în comparaţie cu sectorul retail sau cel industrial.

D eşi chiriile prime în Bucureşti au scăzut cu 5% deoarece cererea de spaţii de birouri a rămas scăzută pe tot parcursul anului 2010,

în anul 2011 se aşteaptă o creştere a activităţii pe acest segment pe fondul reevaluării nevoii de spaţiu a chiriaşilor şi a expirării contractelor exis-tente. Totuşi, se anticipează că piaţa va rămâne a chiriaşilor, proprietarii clădirilor de birouri trebuind să ia în considerare stimulente atractive pentru a nu rămâne cu spaţiile neocupate.Aşa cum se a� rmă într-un raport al CB Richard Ellis Romania, pentru 2011 se aşteaptă lansarea sau re-lansarea unor proiecte de birouri cu data de deschi-dere după 2013. Livrările de noi clădiri de birouri în 2011 se anunţă a � la un nivel minim, de sub 100.000 mp, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă faţă de ce s-a înregistrat în 2010, când s-au inau-

Chiriile spaţiilor de birouri vor creşte,

dar într-un ritm lent

gurat 330.000 mp de noi spaţii of� ce. La această situaţie fericită a contribuit în mare măsură darea în folosinţă a ansamblului Petrom City la sfârşitul anului trecut, o lucrare modernă din oţel şi sticlă care cuprinde două clădiri futuriste cu con� guraţie ovală, o construcţie cu formă clasică, un centru de date şi o centrală electrică. Noul sediu Petrom de 130 milioane de euro de pe şoseaua Străuleşti din capitală este amplasat pe un fost depozit de produse petroliere, distrus de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Înainte de a de-mara construcţia a fost nevoie de ecologizarea te-renului, contra sumei de 16 milioane de euro, iar din pământ au fost extrase două milioane de litri de produse petroliere. Conform studiilor din domeniu, situaţia pieţei imo-biliare de birouri în anul care s-a încheiat a fost avantajoasă pentru chiriaşi, care au pro� tat de câţiva factori favorabili precum rata de neocupare mare, chirii scăzute, gratuităţi şi facilităţi considera-bile, fructi� când astfel la maximum e� cienţa în ceea ce priveşte sediul de companie, pentru a obţine o vizibilitate cât mai bună şi o calitate ridicată la cos-turi cât mai mici.

Scădere cu 25% a volumului spaţiilor de birouri noi livrate în 2011La sfârşitul anului 2010, stocul total de birouri din capitală a ajuns la 1.724 milioane mp, ca urmare a unor livrări anuale de 204.000 mp, în scădere cu


Imobil iare


38% faţă de anul anterior. Din cauza accesului di� cil la � nanţare şi a ratei crescute de neocupare, pen-tru 2011 se aşteaptă ca volumul anual al livrărilor de birouri noi să � e considerabil mai mic faţă de 2010, estimat la o valoare de doar 153.800 mp. În prezent, nivelul chiriei la spaţiile of� ce de prim rang este de 19,5 euro/lună, însă se observă o presiune descendentă asupra chiriilor nete efective, după cum se arată în studiul CB Richard Ellis Romania.În ceea ce priveşte rata de neocupare, nivelul constant al închirierilor, la care se adaugă volumul limitat de spaţii de birouri nou livrate, va duce la scăderea sigură a ratei disponibilităţii spaţiilor of� ce, până la sfârşitul anului 2011 aşteptându-se atingerea unei rate medii de neocupare de 15,8%, în comparaţie cu 18,3% înregistrată la sfârşitul anului 2010 pentru acelaşi segment.În ciuda evoluţiei rezonabil pozitive de anul trecut a pieţei imobiliare de birouri, ultimul trimestru din 2010 a marcat pentru Bucureşti cea mai mare scădere a randamentelor investiţiilor în spaţii de bi-rouri din Europa, de 50 puncte de bază la 9%, în condiţiile în care randamentul pe piaţa spaţiilor de birouri s-a redus în aproape toată Europa în ultimul trimestru al anului trecut, faţă de trimestrul ante-rior, după cum se arată într-un raport al CB Richard Ellis. Ca urmare, acest lucru a dus la scumpirea acti-velor scoase la vânzare. Alte scăderi ale randamen-telor au înregistrat şi Budapesta, Oslo, Bratislava, Barcelona sau Madrid, cu 25 de puncte de bază, iar cele mai mari creşteri s-au înregistrat la Salonic, unde avansul a fost de 25 puncte de bază la 8,25%.Pe de altă parte, în ceea ce priveşte segmentul in-dustrial, pentru 2011 se preconizează extinderea activităţii logistice şi de producţie în oraşe importante din ţară precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Arad, în timp ce în Bucureşti se vor închiria spaţiile eliberate din cauza încheierii sau a restrângerii activităţii. Specialiştii sunt optimişti şi în ceea ce priveşte evoluţia acestui sector în viitorul apropiat, dat � ind faptul că în 2010 volumul tranzacţional a fost mult peste cel al anului precedent. Tendinţa actuală este intensi� carea tranzacţiilor de vânzare a depozitelor, precum şi a terenurilor cu destinaţie industrială. Nivelul chiriei spaţiilor industriale pre-mium este de 4,15 euro/mp.

Trend ascendent al segmentului offi ce la nivel globalSpecialiştii imobiliari consideră că, la nivel mon-dial, situaţia segmentului spaţiilor de birouri este diferenţiată în funcţie de nivelul creşterii econo-mice: pe de o parte, cererea de spaţii of� ce va � impulsionată de creşterea puternică a PIB-ului

în majoritatea ţărilor din Asia şi Comunitatea Europeană, ceea ce va duce la majorarea chiriilor şi a valorii capitalului. La polul opus, o revigorare economică anemică, cu o creştere lentă a PIB-ului în zona Euro, se va traduce prin menţinerea nivelului chiriilor şi a valorii capitalului.Pentru următorii cinci ani, DTZ Research estimează că principalul motor de creştere a valorii de capital va � dat de creşterea nivelului chiriilor, considerând că economia mondială va înregistra o creştere reală a PIB-ului de 3,8% pe an, începând cu acest an, până în 2015. Conform studiilor efectuate, revenirea nivelului chiriilor de tip premium rămâne un trend ferm; astfel, nivelul chiriilor pentru spaţii de birouri este cel mai sensibil la variaţiile PIB-ului în Tokyo, Hong Kong şi Frankfurt, mai puţin sensibil în Paris, Londra şi Singapore şi cel mai puţin afectat în New York. Se aşteaptă ca valoarea chiriilor pe segmentul of� ce de clasă A din Marea Britanie, de exemplu, să crească cu 5,4% în 2011, spre deosebire de o ma-jorare cu numai 1,2% a chiriilor pentru spaţiile de birouri secundare. Conform ultimului raport al com-paniei globale de consultanţă Cushman & Wake-� eld, în majoritatea pieţelor importante din lume s-au înregistrat creşteri mari ale chiriilor pentru clădirile de birouri în anul 2010, cea mai puternică revenire având-o pieţele asiatice precum cele din Hong Kong sau Beijing, cu o creştere a chirii-lor de peste 50%. Totodată, Tokyo şi Hong Kong reprezintă unele dintre cele mai scumpe locaţii de birouri din lume, ceea ce demonstrează dezvolta-rea fulminantă a celor mai multor pieţe imobiliare din Asia. O evoluţie spectaculoasă a fost marcată anul trecut şi pe piaţa din Rio de Janeiro, cu o creştere a chiriei de aproximativ 47%, în timp ce Londra a avut o creştere medie a chiriilor cu 26%, Milano a înregistrat o creştere a chiriilor de 10%, iar în Paris chiriile spaţiilor de birouri au crescut cu 9%. La fel, chiriile în zonele cele mai bune din New York au crescut cu 10%.

ww

w.adeplast.ro

Şape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate,

vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi speciali

NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE M

ATERIALE DE CONSTRUCŢII


CONSOLIDĂRI18

CEA

MAI

MAR

E GA

RANŢ

IE DI

N RO

MÂN

IA

Sistemul de încălzireprin pardoseală, pe bază de apă

PEXGOL-DANGULV

Sistemul de încălzireLiquid Art:

Supliment infrastructură



Sfârşitul anului 2010 reprezintă un reper de referinţă în ceea ce priveşte energia eoliană produsă la noi în ţară: acest moment a marcat începutul unei adevărate revoluţii eoliene, cu apariţia unei multitudini de proiecte menite să valorifice energia vântului, ce pare a fi obiectul unor investiţii promiţătoare.

N umeroase companii străine şi-au mani-festat interesul pentru acest domeniu al energiei regenerabile, insuficient exploa-

tat la noi în ţară, iar unii chiar au trecut la fapte. De exemplu, compania Enel, prin Enel Green Power, a pus deja în funcţiune două parcuri eo-liene în judeţul Tulcea, care pot alimenta 64.000 de gospodării, dar compania vizează o expan-siune rapidă în România, după cum afirmă oficia-lii companiei. Parcurile eoliene deja operaţionale sunt cele de la Agighiol şi Sălbatica 1, ambele în

judeţul Tulcea. Primul dat în folosinţă este format din 17 turbine cu o capacitate de 2 MW fiecare, pentru o capacitate totală instalată de 34 MW. Cu o producţie anuală în jurul a 100 milioane kWh, acesta va fi în măsură să îndeplinească nevoile energetice a peste 35.000 de locuinţe, evitând în acelaşi timp emisia a 70.000 de tone de dioxid de carbon pe an. Capacitatea totală instalată a celor două parcuri eoliene se ridică la 64 MW, în timp ce numeroase alte proiecte vor deveni operaţionale în curând.

Potenţialul eolian din România, unul dintre cele mai mari din EuropaPotrivit specialiştilor, potenţialul eolian din România este unul dintre cele mai mari din Europa, ţara noastră situându-se pe locul al doi-lea în clasamentul regiunilor cele mai avantajate din acest punct de vedere. Dintre sursele regene-rabile, energia eoliană este cea mai promiţătoare tehnologie de generare din România. Având în ve-dere estimările Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), capacitatea care va fi instalată în centrale eoliene în acest an va depăşi 700 MW,

România, paradisul parcurilor eoliene

Supliment infrastructurăSupliment infrastructură

www.100construct.ro | martie 2011 21

potenţialul României fiind de 14.000 MW eolieni instalaţi. Această creştere survine ca urmare a faptului că anul acesta vor fi finalizate lucrările la cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, dezvoltat de CEZ în regiunea Dobrogea. Parcul eo-lian, cu o capacitate instalată de 600 MW, poate fi considerat o adevărată reuşită în domeniu, ca-pacitatea sa fiind echivalentă cu cea a unui reac-tor de la centrala nucleară Cernavodă. Lucrarea reprezintă aproximativ dublul capacităţii de ex-tindere a celui mai mare parc eolian existent în prezent în Europa, amplasa în Socţia, şi aproape triplu faţă de cel mai mare parc eolian operaţional în prezent pe continentul nostru.

Investitorii care aduc vântul schimbării în energia din RomâniaEnel Green Power România este sucursala locală a Enel Green Power, compania Grupului Enel dedicată dezvoltării şi administrării energiei pro-venite din surse regenerabile. Este responsabilă pentru toate activităţile Grupului din sectorul eo-lian, solar, geotermal şi hidrologic. La nivel global, Enel Green Power operează 21,8 TWh din surse

hidroelectrice, solare, eoliene si geotermale, în cadrul centralelor din Europa şi America. Com-pania are o capacitate instalată de circa 6.102 MW, cu peste 600 de centrale, o parte dintre ele în construcţie, la nivel internaţional. La noi în ţară dezvoltă proiecte de generare a electricităţii din surse eoliene în regiunea Dobrogea. Compa-nia a anunțat la începutul acestui an punerea în funcţiune a unui parc eolian, de 30 MW, Sălbatica I, lângă Tulcea. Acesta este alcătuit din 15 tur-bine eoliene Gamesa (model G-90), de câte 2 MW fiecare, iar producţia anuală va putea acoperi nevoia de electricitate a 29.000 de gospodării. Capacitatea eoliană instalată a companiei Enel Green Power în România ajunge astfel la un total de 64 MW, acoperindu-se necesarul de energie al 64.000 de gospodării.Compania cehă CEZ (distribuitor şi furnizor de electricitate), finanţatoarea celui mai mare parc eolian din Europa, amplasat în comunele Fântânele şi Cogealac din judeţul Constanţa. La finalizare, acesta va avea o capacitate totală de 600 MW, suficientă pentru alimentarea cu electri-citate a 700.000 de locuinţe, aproape 8% din to-talul consumatorilor casnici din România. Prima fază a proiectului a constat în instalarea a 139 de turbine eoliene în parcul de la Fântânele, altele 101 de turbine urmând să fie amplasate la Co-gealac. Lucrările efective la acest parc au dema-rat în luna octombrie a anului 2008, simultan cu construirea a 130 km de drumuri, şi, în acelaşi timp, a fundaţiilor pentru turbine. Distanţa dintre două turbine, pe direcţia principală a vântului, este de 700 m, pentru ca spaţiul să permită valori-ficarea la maximum a energiei. Durata de viaţă a unui parc eolian este de 20 de ani. Din păcate, din cauza lipsei unor autorizaţii şi a disputelor dintre

Conform datelor statistice, dacă în 2009 existau doar 14 MW eolieni instalaţi, anul următor valoarea acestora atinsese peste 450 MW, iar până la sfârşitul acestui an vor fi instalaţi alţi 703,5 MW, capacitatea urmând să urce la peste 4.000 MW eolieni în următorii doi – trei ani. Potrivit datelor oficiale, energia eoliană din România are un potenţial anual de 23 TWh. Se doreşte ca până în anul 2020, consumul de energie din surse regenerabile să însemne 24% din consumul total. Deoarece studiile arată că există un disponibil de potenţial de 18.000 MW, numeroşi investitori şi-au anunţat disponibilitatea de a porni cu avânt afacerile „cu vânt” pe plaiurile mioritice.

EnErgia Eoliană, în cifrE

paradisul parcurilor eoliene

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne

21




autorităţi, momentan proiectul de la Cogealac este suspendat, lucrările fi ind blocate de mai bine de jumătate de an; doar partea parcului situată în comuna Fântânele este complet fi nalizată şi în măsură să producă energie.În luna august a anului curent, Electrica SA a anunţat că va obţine avizele de construcţie pen-tru o investiţie de 160 milioane euro în două par-curi parcuri eoliene amplasate la Chirnogeni, în judeţul Constanţa, şi la Frumuşiţa, judeţul Galaţi, fi ecare cu câte o capacitate de 50 MW. Primul proiect, cel de la Chirnogeni, se preconizează că va fi dat în funcţiune la jumătatea anului 2011, în timp ce restul va fi fi nalizat în 2012. Din păcate, problemele pe care compania Electrica SA le-a avut cu subsidiara grupului Enel, ca urmare a diferendelor cu privire la racordarea la reţea, au dus la tergiversarea lucrărilor, în condiţiile în care, conform planului, proiectele trebuiau de-marate cu mult timp în urmă. Planurile compa-niei Electrica SA sunt cât se poate de ambiţioase, aceasta propunându-şi realizarea unor capacităţi de producţie din surse regenerabile de circa 375 MW pentru acoperirea necesarului de certifi cate verzi din surse proprii, mai exact 150 MW din energie eoliană, 200 MW din biomasă şi 25 MW din hidroenergie.


capacitatea care va fi

instalată în centrale eoliene

în acest an va depăşi 700

MW, potenţialul româniei fi ind de 14.000 MW

eolieni instalaţi.



Iberdrola Renovables din Spania va dezvolta în România 50 de ferme eoliene cu o capacitate cumulată de 1.500 MW în zona Dobrogea; se doreşte ca primele 40 de turbine eoliene Gamesa de câte 2 MW să fi e instalate pe parcursul acestui an în cadrul parcului eolian de 80 MW pe care Iberdrola îl dezvoltă în localitatea Mihai Viteazu, fi nalizarea fi ind estimată în trei-patru ani de la demararea construcţiei.Construirea unui MW din surse eoliene presu-pune costuri de 1,7 milioane euro, astfel încât investiţia în parcul eolian de la Mihai Viteazu s-ar putea ridica la 120 milioane euro, conform ofi cia-lilor Iberdrola Renovables România.

EDP Renewables din Portugalia are în plan dezvoltarea a două ferme eoliene tot în Dobrogea, cu o capacitate cumulată de 228 MW, respectiv, un parc eolian de 90 MW în apropiere de Peştera şi altul, cu o putere de 138 MW, în apropiere de Cernavodă. Primul proiect, fi nalizat deja la sfârșitul lui 2010, include 30 de turbine eoliene model Vestas, cu înălţimea de 150 m, iar cel de-al doilea are în compunere 46 de turbine, amplasate astfel încât să se maximizeze genera-rea de energie. Compania portugheză a fi nalizat la sfârșitul anului trecut construcția unui parc eo-

lian de 90 MW situat la Peștera, în apropiere de Cernavodă. La doar câteva săptămâni mai târziu, portughezii au fi nalizat o altă fermă, de 138 MW, la Cernavodă. Ambele proiecte au fost evaluate la peste 300 de milioane de euro . EDP mai are autorizații pentru alte două parcuri, la Vutcani, in județul Vaslui, și Sarichioi, județul Tulcea.Veroniki Holding din Italia a fi nalizat anul trecut lucrările la o fermă eoliană de 25 MW în judeţul Constanţa.Fondul de investiţii Continental Wind Partners din SUA a demarat lucrările la un parc eolian cu o capacitate de 232 MW, situat în judeţul Galaţi, pe care intenţionează să-l vândă.Similar, din cauza birocraţiei legate de proce-sul de obţinere a avizelor necesare, afl aţi într-o fază incipientă de implementare a proiectului, germanii de la RWE au decis sa vândă înapoi dezvoltatorului un parc de 147 MW în zona Valea Dacilor (judeţul Constanţa). La acestea s-au adăugat şi problemele conexe constrângerilor economice, dar şi scepticismul germanilor faţă de legislaţia autohtonă incoerentă.E.ON din Germania are în plan construcţia a trei parcuri eoliene în judeţul Vaslui. Ferma eoliană se va întinde pe raza a trei comune, Drânceni, Arsura şi Duda Epureni, valoarea investiţiei ridicân-du-se la 90 milioane de euro, şi va formată din 23 de stâlpi, fi ecare cu o înălţime de peste 200 de me-tri, prevăzuţi cu pale de peste 50 de metri. De ase-menea, alt parc eolian, cu o valoare mai mică, va fi construit în perioada următoare la Vutcani.Compania italiană Alerion intenţionează să investească 85 milioane de euro într-o fermă eoliană cu o putere de 65 MW şi o producţie anuală de 155 GWh în judeţul Bihor. Investiţia va avea în vedere instalarea a 35 de generatoare de energie eoliană.Austriecii de la Verbund vor începe, în iunie anul acesta, lucrările la un parc eolian de 200 MW la Casimcea, în judeţul Tulcea, care ar urma să intre în exploatare în ianuarie 2012. Parcul este proiec-tat să producă anual 608 GWh de electricitate. Proiectul va fi fi nanţat atât din sursele proprii ale companiei la care statul austriac este acţionar majoritar, cât şi din alte surse.Eolia Invest intenţionează să realizeze un parc eolian amplasat pe terenurile afl ate în proprie-tatea domeniului Murfatlar, care va fi împărţit în trei zone: lângă staţiunea experimentală Valu lui Traian, în zona fermelor 4 şi 5 după canal şi în apropiere de comuna Bărăganu. Valoarea investiţiei este de aproximativ 150 milioane de euro, incluzând aproximativ 53 de turbine.

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne

23

Interviu


TerraTesT își exTinde acTiviTaTea din românia

“În 2011 vrem să ne concentrăm pe zona de vest şi nord-vest a ţării: Timişoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes pentru noi. Aici sunt în derulare proiecte importante de infrastructură şi nu numai. Eu cred că zona aceasta a României se va dezvolta mai accentuat” ne-a declarat Carlos Vasquez, Manager General Terratest.

de ce aţi ales acest moment pentru a vă extinde activităţile din românia? Noi am venit aici să muncim. Suntem în vremurile în care trebuie să muncim dublu ca să câştigăm jumătate. Trebuie să căutăm mai mult pentru a obţine un proiect. Am sentimentul că lucrurile ar trebui să înceapă să se mişte şi în cazul României. Am venit în plin avânt economic în 2007, am reuşit atunci să ne implicăm în multe proiecte. Acum ar fi momentul oportun să ne extindem.

care sunt planurile companiei pentru anul 2011, din punct de vedere al extinderii, al investiţiilor? Compania are structura de aşa natură încât nu este nevoie să investim mult ca să ne extindem. Avem biroul în Bucureşti de unde putem coordona activi-tatea pentru toată ţara. La capitolul dotare tehnică în momentul în care apare un proiect care cere mai multe echipamente, le putem aduce foarte repede din Italia sau Polonia. Acum 10 ani vedeam Europa foarte diferit. Acum Europa este ca şi ţara noastră. Într-o săptămână putem aduce orice echipament din orice parte a Europei. În cazul în care vom fi implicaţi în proiectul pentru Magistrala 5 a Metroului nu este nevoie să mărim compania. Avem structura necesară formată şi vom fi susţinuţi de compania-mamă. cât de importantă a fost implicarea companiei-mamă în licitaţia pentru magistrala 5? Cu siguranţă Licitaţia pentru Magistrala 5 a me-troului a solicitat în mod deosibit implicarea com-paniei mamă. Licitaţia a presupus multe lucrări în care suntem specializaţi şi cantităţi mari de lucrări. Numai la capitolul pereţi mulaţi este o cantitate de cca 213 mii m2 şi alţi 89 de mii ml la capitolul piloţi.

”Timișoara, arad, cluj reprezintă puncte de interes pentru noi”

Carlos Vasquez, Manager General Terratest:

Lucrările de consolidare au presupus cca 207.235 mc de injecţii, 115.579 ml de foraje orizontale iar la capitolul epuismente sunt de executat 10.754 ml de puţuri. Lucrările diverse şi complicate pentru acest proiect au cerut o activitate coroborată a mai multor compa-nii din cadrul grupului sub coordonarea companiei-mamă. Fiecare tip de lucrare a necesitat o analiză atentă a departamentelor responsabile pentru a pu-tea face o ofertă bună în acest sens.

anul acesta aţi intrat şi pe piaţa din estul ţării, prin implicarea într-un proiect în iaşi. daţi-ne mai multe detalii despre acesta. Într-adevăr, în primăvara lui 2010 am avut opor-

Am sentimentul că lucrurile ar

trebui să înceapă să se mişte şi în cazul României.


tunitatea să mergem la Iaşi pen-tru o parcare subterană. A fost primul nostru proiect în zona de nord-est al ţării. A fost o lucrare intersantă: am avut pereţi mulaţi de 80 cm cu o cantitate totală de 4.630 m2. Chiar dacă a trebuit să săpăm până la 23,5 m adâncime, am terminat lucrarea într-o lună şi jumătate, terminând lucrarea înaintea termenului. Am avut o coordonare foarte bună cu clientul şi am atins randamente la acest proiect de 140-150 mp/zi, drept pentru care clientul ne-a contactat pen-tru un nou proiect. ce alte proiecte importante aveţi în lucru? Finalizăm lucrările la Parcul Eolian Cernavodă 2 din Constanţa şi Parcul Eolian Sălbatica din Tulcea. Suntem implicaţi într-un proiect de consolidare de drum lângă Târgovişte şi într-un alt parc eolian în Galaţi. În afară de acestea mai sunt câteva proiecte pentru care urmează să semnăm contractele.

care au fost cele mai importante realizări ale Terratest în ultimii doi ani, în contextul crizei mondiale? Având în vedere criza mondială care a afectat şi România putem spune că ne bucurăm că am reuşit să ne adaptăm pieţei de aşa natură încât să nu fim afectaţi atât de mult. Anul 2009 nu a fost unul nu tocmai uşor pentru noi. În 2010 însă am reuşit să revenim, fiind implicaţi în mai multe proiecte mari cum a fost Parcul Eolian Peşteră cu 17.600 ml de piloţi, Parcul Eolian Cernavodă 2 cu 11.300 ml de piloţi, Parcul Eolian Sălbatică cu 7.120 ml de piloţi şi Parcarea Subterană din Iaşi cu 4.630 m2 de pereţi mulaţi. O realizare importantă a fost faptul că am reuşit să câştigăm clienţi noi, dar şi încrederea clienţilor vechi. Am realizat acest lucru fiind flexibili la ca-pitolul preţ fără a face rabat totuşi de la calitate, sănătatea şi securitatea muncii, aşa încât să ne du-cem la îndeplinire în timp obligaţiile. Pentru a putea compensa efectele crizei am pus un accent deosebit pe partea de productivitate.

ce măsuri aţi adoptat pentru a depăşi situaţia economică din această ultimă perioadă? Noi suntem obsedaţi de calitate şi scopul nostru principal este să mulţumim clientul. Ca şi echipă avem obiectivul de a deveni un partener al clientu-lui, aşa încât să ajutăm clientul să reuşească. Acest lucru implică şi factorul economic, respectiv reduce-rea costurilor noastre. Şi ca să vedeţi că nu sunt doar cuvinte, vreau să

vă spun că majoritatea clienţilor cu care am lucrat pentru prima dată ne-au contactat şi pentru alte proiecte de-ale lor. Printre acestea se numără GES, FCC, Buildcorp.

echipa Terratest este formată doar din români sau şi spanioli? Echipa Terratest din România este una românească, mai puţin eu. Conform politicii grupului sunt aici să transmit şi să învăţ

echipa metodele de lucru şi standardele de cali-tate ale grupului Terratest. Realizările companiei au fost posibile datorită eforturilor coroborate ale departamentelor: Managementul echipei realizat de către mine şi Tamara Marinescu; departamen-tul de producţie format din Valentin Ciotanga, Emil Gaftone şi Dragoş Vieriu; Departamentul Contrac-tare-Comercial format din Celina Andar şi Dorin Iatco şi Departamentul Administrativ-Financiar com-pus din Elena Petcu, Geanina Velicu şi Mădălina Boja.

în acest context, cum aţi reuşit să vă ancoraţi pe piaţa românească? Am luat toate măsurile să ne facem cunoscuţi pe piaţa românească. Dacă în anii 2008-2009 clienţii noştri în mare parte erau spanioli, acum am reuşit să ne lărgim portofoliul, printre acesta numărându-se clienţi români, italieni, portughezi şi austrieci. Am pus un mare accent pe activităţile comerciale. În acest sens ne-a fost de mare ajutor compania-mamă, având în vedere experienţă de peste 50 ani în acest domeniu.

care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi în românia şi cum credeţi că pot fi rezolvate? Criza mondială a afectat şi România. Sectorul rezidenţial este practic mort acum şi în anii 2007-2008 toate proiectele noastre au fost în acest sector. La capitolul proiecte de infrastructură din păcate fondurile europene pe care am mizat foarte mult n-au mai venit. Pot număra pe degete proiectele de infrastructură şi în acest sens este greu pentru com-panii. ce obiective şi-a propus Terratest? În Spania acoperim toată gama de soluţii de fundaţii speciale şi îmbunătăţire a solului. Avem deasemenea şi un departament de mediu, specializat în lucrări de decontaminare sol şi apa. Obiectivul nostru este puţin câte puţin să venim cu toate aceste produse şi în România. În special la capitolul lucrări de mediu România are mult de lucru, deci sunt şi oportunităţi mari în acest sens.

companiesc TerraTesT GeoTehnic saBd-ul Mareşal Alexandru Averescu nr.7A sector 1, Bucuresti,Tel.: +40 21 317 89 41Mobil: +40 731 495 405Fax: +40 21 224 02 21Email: [email protected]: www.terratest.ro




Construcţia de pasaje care vor fluidiza traficul în Capitală şi de bulevarde

realizate la cele mai înalte standarde reprezintă principala destinaţie a banilor

disponibili la bugetul primăriei în acest an, după cum a declarat primarul

Sorin Oprescu.

Pasajul BasarabUnul dintre cele mai mediatizate proiecte de infrastructură ale Bucureştiului, pasajul Basarab, se preconizează că va fi finalizat până la sfârşitul lunii martie ale acestui an, costul final al lucrării ridicându-se la aproximativ 173 milioane euro. La acest moment este realizat podul în arc de peste râul Dâmboviţa, iar între zona Grozăveşti şi Calea Plevnei a fost turnat covorul de asfalt. Cu o lungime de 1,9 km, o lăţime maximă de 44,5 m în zona staţiei de deasupra Gării Basarab şi o lăţime de 25,5 m pe restul pasajului, se estimează că podul va prelua în jur de 5.000 de autovehicule pe oră. Pasajul va beneficia şi de un sistem de iluminat arhitectural, pentru a pune în valoare hobanele din construcţia acestuia. În prezent au fost mon-tate toate cele şaizeci de hobane ale podului din

zona Basarab, următoarea operaţiune planificată fiind turnarea tablierului. Alte etape ale proiec-tului constau în lucrările la staţia de tramvai de pe pasaj şi la lifturile care vor permite coborârea călătorilor de pe pod la staţia de metrou Basarab. O particularitate a viitorului pasaj o reprezintă zonele cu verdeaţă generos poziţionate sub pod şi în vecinătate, care vor anima aspectul rece al construcţiei; astfel, pilonii pasajului, spaţiile de sub pasaj şi parcările de dedesubt vor fi înverzite.

Autostrada suspendată peste BucureştiO lucrare spectaculoasă, în cazul fructificării sale, se anunţă a fi autostrada suspendată peste Bucureşti, cu o lungime de 12 km şi o înălţime de 10 metri, pentru care s-au aprobat aproxi-mativ 8 milioane de euro în scopul întocmirii

Lucrări de infrastructură în Capitală finalizate în 2011



documentaţiei tehnice. Se speră că lucrările de execuţie la acest proiect vor putea începe în cur-sul acestui an. Autostrada suspendată care va tra-versa capitala va avea şapte tronsoane, în primă fază avându-se în vedere începerea lucrărilor la două dintre ele, respectiv, cele având ca punct de plecare ieşirea Piteşti-Bucureşti şi punct ter-minus Parcul Herăstrău, cu durata de finalizare de maximum trei ani. Proiectul prevede ca au-tostrada să pornească din nordul Capitalei , spre Est, continuând sub formă de inel peste şoseaua Petricani - Calea Bucureşti-Constanţa, cu cobo-râre spre sud, pe deasupra străzilor Colentina, D-na Ghica, Fundeni-Pantelimon, Morarilor, ajun-gând pe B-dul 1 Decembrie. Mai departe, autos-trada va avea traseul înspre Faur - poarta 4, se va intersecta cu B-dul Theodor Pallady, va ocoli

serele Berceni şi va ieşi pe şoseaua de centură din sud-estul Bucureştiului, după care îşi va conti-nua traiectoria pe deasupra căii ferate din sudul oraşului. Din spatele Casei Presei se va uni cu strada Jiului, de unde va începe al doilea modul, care va trece peste Chitila Triaj şi Giuleşti, făcând legătura cu autostrada A1 în zona Lacul Morii.

Pasajul denivelat Pipera peste Calea Floreasca şi Barbu Văcărescu Alte lucrări începute în urmă cu câţiva ani, cum ar fi pasajul denivelat Pipera peste Calea Flo-reasca şi Barbu Văcărescu şi primul tronson al bulevardului Uranus, mai exact al diametralei nord - sud Buzeşti – Berzei - Uranus, vor fi date în folosinţă până la finele anului în curs. Pasajul Pipera presupune lărgirea carosabilului la trei benzi pe sens, spaţii pietonale, parcări, piste pen-tru biciclişti şi refacerea intersecţiilor aferente. Începerea lucrărilor în zonele implicate în acest proiect – B-dul Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle, B-dul Mircea Eliade şi B-dul C-tin Prezan - au fost condiţionate de obţinerea acordului din partea Ministerului Culturii, ca urmare a faptului că zona în discuţie are valoare istorică. Astfel, reabilitarea sistemului rutier se va face prin turnarea mixturii asfaltice pe calea de rulare, în locul pietrei cubice, bucăţile de granit urmând a fi refolosite cât mai eficient, îndeosebi la amenajarea trotuarelor. Lu-crarea din Piaţa Charles de Gaulle va consta, pe lângă realizarea unui pasaj subteran, şi într-o parcare cu 603 locuri.

Străpungerea Buzeşti-Berzei-UranusPe de altă parte, străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus, considerată o lucrare de mare amploare, cu o lungime de aproximativ 12 km, care va des-chide fluidizarea circulaţiei nord-sud, oferind o alternativă pentru actualul ax central al oraşului, presupune modernizarea liniei de tramvai şi supralărgirea străzii la două benzi pe sens. Tronsonul I este cuprins între Piaţa Victoriei şi Calea Griviţei, însumând o lungime de 800 de me-tri de cale dublă de tramvai, tronsonul II, cuprins între Calea Griviţei şi Piaţa Virgiliu, va avea 500 metri de cale dublă, iar tronsonul III, între Ca-lea Plevnei şi Piaţa Virgiliu, 650 de metri de cale dublă. Şoseaua va avea două benzi pe sens, permiţând

Lucrări de infrastructură în Capitală finalizate în 2011



Supliment infrastructurăcirculaţia a 3.000 de maşini pe oră, dar şi linii de tramvai, piste pentru biciclişti şi trotuare cu spaţii verzi, planul prevăzând ca această arteră să treacă pe sub dealul Parlamentului. În noua reconfigurare, strada Berzei va avea o lăţime de 19 m, câte două benzi pe sens pentru circulaţia auto, iar linia de tramvai va fi de tipul cu dublă amortizare înglobată în carosabil, ceea ce va conferi siguranţă sporită pentru pasageri şi, în acelaşi timp, va fi silenţioasă pentru riverani. Proiectul prevede înlocuirea stâlpilor de ilumi-nat public şi de susţinere a reţelei de alimentare a tramvaiului, în timp ce lucrările de canalizare vor permite introducerea în subteran a tuturor instalaţiilor necesare unui sistem modern de ma-nagement al traficului; în plus, cablurile aeriene vor fi trecute în subteran, pe sub zonele pietonale, pentru sporirea gradului estetic al peisajului. De asemenea, se estimează ca până la sfârşitul anu-lui 2011 să se înceapă lucrările şi la cel de-al doi-lea tronson al bulevardului Uranus.

Pasajul suprateran Mihai Bravu - Splaiul UniriiÎn plus, multe alte lucrări de infrastructură se află pe lista de priorităţi a primăriei Capitalei , fiind în diverse stadii de desfășurare pe parcursul acestui an. Este vorba, între altele, de pasajul suprateran Mihai Bravu - Splaiul Unirii, proiect ce constă în construirea a două poduri paralele, cu o lungime

de peste 700 m, care traversează cele două bule-varde. Lucrările au fost demarate pe 17 ianuarie, durata de execuție a lucrărilor fiind de 12 luni.Concomitent se va realiza modernizarea liniei de

tramvai pe o lungime de 0,6 km, a celor patru benzi de circulaţie ale şoselei Mihai Bravu, de 6 km, şi refacerea străzilor adiacente. Finalizarea acestei lucrări se preconizează pentru sfârşitul anului 2011, urmând ca în 2012 să fie realizate şi rampele de legătură.

Străpungerea bulevardului Nicolae Grigorescu – Splai DudescuAlte proiecte care vor fi iniţiate în acest an au ca obiect realizarea străpungerii bulevardului Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, astfel încât să se facă legătura cu autostrada Bucureşti – Constanţa. Conform primarului general al Capita-lei , aceasta reprezintă o lucrare complexă, care va însuma trei benzi pe sens, trotuare, dar şi parcări, piste pentru biciclişti şi poduri peste Dâmboviţa şi peste calea ferată industrială. Termenul de finali-zare propus este sfârşitul anului 2011.

Penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada București – Pitești O altă lucrare de anvergură o reprezintă penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Au-tostrada București – Pitești, care este programată să fie terminată în 2013. Aceasta reprezintă o alternativă a bulevardului Iuliu Maniu din Militari, prima fază a lucrărilor constând într-un pod hoba-nat peste şoseaua Virtuţii şi Dâmboviţa. Totodată, se are în vedere şi începerea lucrărilor pentru străpungerea 1 Mai (fosta Compozitorilor) până în Drumul Sării prin realizarea unei străzi noi, care va uşura considerabil parcurgerea distanţei dintre Drumul Taberei şi centrul oraşului.

Reabilitarea sistemului rutier din zona Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului şi Bulevardul Lacul TeiDe asemenea, tot în acest an, încep lucrările de reabilitare a liniei de tramvai şi a sistemului ru-tier din zona Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului şi Bulevardul Lacul Tei, care se doreşte a fi ter-minate la începutul anului 2012. Va fi reluată şi construcţia podului peste calea ferată Bucureşti - Constanţa, de la Doamna Ghica, proiect început acum câţiva ani. Acesta ar urma să lege Colentina de Piaţa Delfinului şi Bulevardul Chişinău.

Modernizarea bulevardului AerogăriiPrimăria Capitalei mai are în vedere şi proiec-tul de modernizare a bulevardului Aerogării, care include lucrări de reabilitare la nivelul străzii şi a liniei de tramvai, realizarea de parcări, piste de biciclişti, precum şi prima parcare de tipul


29www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011

LUCRARI DE DRUMURILUCRARI DE DRUMURITERASAMENTETERASAMENTE

EDILITEDILITAREAREINSTINSTALAALATIITII

CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALECONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

www.constructrom.ro

Tel.: 0724.223.766; Tel./Fax: [email protected]

KLA

US

ME

DIA

©



„park and ride“ în zona aeroportului Băneasa, la terminalul de tramvai. Aceasta va avea cinci niveluri, însumând în total 400 de locuri. O par-care asemănătoare va fi realizată şi în zona ter-minalului Barajul Dunării, parte din proiectul de modernizare a bulevardului Liviu Rebreanu, ce mai cuprinde linia de tramvai şi strada, precum şi realizarea de parcări şi piste pentru biciclişti.

Alte lucrări de pe agenda Primăriei în ceea ce priveşte infrastructura Capitalei se află în stadii avansate în ceea ce priveşte studiile de fezabili-tate şi proiectare.

Pasajul subteran din Piaţa Presei LibereAcesta ar urma să aibă o lungime de 550 m şi se speră că va ameliora considerabil proble-mele de trafic existente în prezent. Construcţii asemănătoare se anunţă a fi pasajul suprateran din zona B-lui Şincai - strada Nerva Traian, cu moder-nizarea căii duble de tramvai, a carosabilului şi re-facerea zonelor de acces, precum şi modernizarea pasajului suprateran din zona Timpuri Noi.

Reabilitarea Pasajului LujeruluiCu o lungime de 774 m şi o înălţime de 5 m, pasa-jul Lujerului face legătura între şoseaua Virtuţii şi strada Braşov, pe sub bulevardul Iuliu Maniu, fiind

cea mai circulată cale rutieră de legătură între cartierele Militari şi Drumul Taberei. Ca urmare a apariţiilor infiltraţiilor de apă şi deteriorării betonului. Fisurile verticale ale betonului din stâlpi au ridicat probleme speciale ca urmare a apariţiilor infiltraţiilor de apă şi deteriorării be-tonului. Lucrările de reabilitare au fost începute în primăvara anului trecut şi o bună parte din deficienţe au fost deja remediate. În final, pasajul Lujerului va avea o înfăţişare proaspătă, carosa-

Potrivit unor informaţii furnizate de Ministerul Economiei, două companii chineze, Shanghai Construction Group, una dintre cele mai mari companii de construcţii din China, şi China State GRID, ar putea participa la realizarea unor proiecte în parteneriat public în Romania, unul dintre domeniile de interes pentru acestea fiind cel al infrastructurii rutiere din ţara noastră. Mai precis, proiectele avute în vedere se referă la realizarea autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Sibiu-Piteşti. Dacă discuţiile cu investitorii chinezi vor avea finalitatea dorită, proiectele vor beneficia de resursele financiare fie integral, fie în regim parţial, din partea instituţiilor financiar - bancare din China şi, la fel de important, de tehnologii şi echipamente de ultimă oră, care vor asigura termene de execuţie mult mai scurte decât cele înaintate în cazul unor astfel de lucrări. Conform oficialilor, în afara realizării de autostrăzi şi centuri ocolitoare, cele două companii chineze mai vor să se implice în proiecte din domeniul maritim şi aviatic, dar şi în exploatarea resurselor minerale şi irigaţii, în diferite domenii energetice şi în lucrări având ca scop protecţia mediului, cum ar fi tratarea deşeurilor sau epurarea apelor reziduale.

InvestItorII chInezI

bilul de pe rampe urmând să fie refăcut în între-gime. Pasajul va beneficia de un sistem modern de iluminat şi va fi placat cu granit şi alucobond, materiale de calitate superioară cu durată mare de viaţă.Reabilitarea sistemului rutier al Capitalei mai vizează penetraţia bulevardului Timişoara, supralărgirea străzii Dimitrie Pompei, lărgirea străzii Fabrica de Glucoza, precum şi moderni-zarea străzilor cu linii de tramvai pe bulevardele Chişinău, Barbu Văcărescu, Aviator Şerbănescu, Vasile Milea şi Expoziției.




Potrivit Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care se va desfăşura în perioada 2011-2015, 1500 de localităţi rurale vor beneficia de staţii noi de epurare a apelor uzate, de alimentare cu apă şi de canalizare.

O biectivul propus este ca la sfârşitul progra-mului să nu mai existe nici o localitate de pe cuprinsul ţării fără sisteme de apă, ca-

nal şi staţii de epurare, aşa după cum stipulează şi directivele UE. Acest program, care mai prevede şi modernizarea a 10.000 km de drumuri judeţene şi de interes local, va avea finanţare multianuală, investiţiile ridicându-se la patru miliarde de euro. Modernizarea satului românesc mai face obiectul şi al altor programe coordonate de Ministerele Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de cel al Me-diului, care prevăd finanţarea a 50 de lucrări din Programul Naţional de Prevenire a Inundaţiilor şi a peste 100 de lucrări de reabilitare şi moderni-zare a sistemelor de alimentare cu apă. În ceea ce priveşte aceste din urmă lucrări, începând cu anul 2013, fondul de mediu va asigura finanţarea cu aproximativ 300 milioane de euro, în timp de 600 milioane de euro vor fi direcţionaţi înspre lucrările de prevenire a inundaţiilor.

19 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului naţional de apă Conform unor estimări făcute la nivelul anului 2004, la acel moment s-a considerat că România ar avea nevoie de investiţii în valoare de 19 mi-liarde de euro în reabilitarea sistemului naţional de apă, sumă acoperită doar pe sfert din fondurile europene disponibile în prezent prin Programul Operaţional Sectorial al UE.La sfârşitul anului 2010, din portofoliul de proiecte

4 miliarde de euro prin Programul Național de

Dezvoltare a Infrastructurii: Sisteme de canalizare şi staţii de epurare

pentru 1500 de localităţi rurale



pentru extinderea si modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ce include 43 de proiecte ma-jore, 10 asemenea proiecte au fost aprobate de CE. Acestea au vizat judeţele Cluj, Sălaj, Giurgiu, Turda, Călăraşi, Tulcea, Sibiu, Teleorman, Olt, Gorj şi Braşov, acesta din urmă fiind cel mai amplu. În prezent, într-un stadiu avansat se află proiectele pe alimentarea cu apă în Vrancea, Arad, Bistriţa, Brăila, Dâmboviţa, Iaşi şi Alba. În cazul tuturor proiectelor cu cofinanţare europeană, aproxi-mativ 75% din suma de finanţare a proiectului o reprezintă finanţarea UE. Finanţarea de la bu-getul de stat reprezintă un procent de 11-12%, finanţarea de la bugetul local este de 4-5%, iar contribuţia operatorului de apă este de 7-12%, ceea ce înseamnă că şansele de oprire a proiec-tului în astfel de condiţii sunt aproape inexistente.

Peste 95 milioane de euro: modernizarea infrastructurii de apă–canal din Brăila La sfârşitul anului curent, Compania de Utilităţi Publice Dunărea a anunţat lansarea proiectului referitor la reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare din judeţul Brăila, a cărui va-loare se ridică la peste 95 milioane de euro. Mai mult de 75% din valoarea finanţărilor vor proveni din fonduri europene, în timp ce o parte din bu-getul alocat din fonduri proprii, respectiv, 12.273 milioane euro, este direcţionat înspre lucrările la sistemul de alimentare cu apă, restul de aproape 22 milioane euro fiind folosiţi la reabilitarea reţelei de canalizare. Pe partea de infrastructură /apă potabilă, vor fi reabilitate conducte având o lungime totală de peste 20 de km din reţeaua de distribuţie, la care se mai adaugă o extindere de peste 17 km a aceleiaşi reţele, vor fi reabili-tate captările de apă, dar şi staţia de tratare de la Chişcani, staţia de clorare de la Gospodăria de Apă Brăila, trei staţii de pompare, rezervoarele de înmagazinare a apei, precum şi se vor aloca fonduri pentru construirea unei noi staţii de clo-rare. Pe sectorul canalizare vor fi reabilitări şi ex-tinderi de conducte, reabilitări pentru şapte staţii de pompare ape uzate, va începe construcţia unei staţii de pompare ape uzate în satul Baldovineşti, a unei conducte de refulare ape uzate de 5,2 km, precum şi montarea unei instalaţii pentru trata-rea cu var a nămolului de la staţia de epurare a apelor uzate Brăila.Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări în vederea extinderii reţelei de apă-canal în muni-cipiul Brăila a fost deja anunţată, pentru aceasta fiind alocat un buget de peste 53 milioane lei re-prezentând valoarea de pornire a licitaţiei. Ter-

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne

33



menul de finalizare prevăzut pentru acest proiect este de 30 de luni de la data atribuirii. Peste 140 milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul IaşiComisia Europeană a aprobat proiectul de mo-dernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Iaşi, acesta fiind unul din cele mai mari, ca valoare, dintre proiectele similare derulate în ţară pentru reabilitarea reţelelor de apă. Proiectul se referă la realizarea unor investiţii în surse de apă, staţii de tratare a apei, reţele de apă şi sisteme de colectare şi epurare a apei uzate, perioada de implementare a proiectului urmând să se încheie în anul 2013. Pentru realizarea proiectului au fost alocate 142 milioane de euro, din care aproxima-tiv 103 milioane reprezintă fonduri nerambursa-bile europene, iar restul provin din contribuţii ale autorităţilor locale şi naţionale. Deoarece proiec-tul presupune un volum extrem de amplu de lucrări, acestea vor fi împărţite pe module, astfel încât să nu existe o singură firmă care să execute toată lucrarea. Lucrările la infrastructura de apă urmează să se facă în oraşele Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos şi Podu Iloaiei şi în comunele Holboca, Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Miroslava, Scobinţi şi Ion Neculce.

Peste 100 milioane de euro pentru modernizarea reţelei de apă şi canalizare din judeţul BotoşaniPrintr-un proiect finanţat de UE, în valoare de 102 milioane de euro, Nova Apaserv SA, operatorul de apă din Botoşani, va extinde şi moderniza reţelele

de apă şi canalizare din mai multe localităţi ale judeţului. Astfel, în municipiul Botoşani vor fi realizate peste 500 de branşamente noi, reţeaua de apă potabilă va fi extinsă cu 13 km, iar 1.250 de racorduri vor fi adăugate la sistemul de canali-zare, care măsoară 33 km. Pentru Dorohoi proiec-tul prevede realizarea a 7.900 de branşamente noi, extinderea reţelei de apă potabilă cu peste 37 km şi peste 5.200 de racorduri noi la reţeaua de canalizare (55 km). În Flămânzi se are în ve-dere realizarea a 8.000 de conexiuni apă-canal şi extinderi de aproape 130 km la cele două reţele. Pentru localităţile Tudora – Vorona investiţiile includ circa 5.200 de racorduri noi şi peste 100 de km de reţea de canalizare. În plus, staţiile de tratare Bucecea şi Cătămărăşti vor fi dotate cu instalaţii de deshidratare a nămolului, iar conductele magistrale din Botoşani vor fi deviate în afara zonei de alunecări Leorda. Pentru zonele Ştefăneşti – Săveni, lucrările vor include reabilita-rea şi extinderea staţiei de tratare Ştefăneşti, dar şi o conductă nouă de circa 40 km.

Două milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din municipiul TimişoaraProgramul de modernizare a infrastructurii de apă şi de canalizare din Timişoara a implicat o strate-gie financiară susţinută atât din fondurile proprii ale companiei de apă şi canal (peste 440.000 euro), investiţi în sistemul de alimentare cu apă, cât şi din fonduri europene nerambursabile, puse la dispoziţie prin măsura ISPA (1,6 milioane de euro), investiţi în reţeaua de canalizare.


Conform planului de acţiune al României privind programul Strategia Dunării coordonat de Uniunea Europeană, unul dintre proiectele incluse se referă la realizarea căii ferate rapide Budapesta-Bucureşti-Constanţa.

V estea bună este că tronsonul Bucureşti-Constanţa din cadrul acestui proiect are mari şanse să fi e fi nalizat până la mijlocul

acestui an. Pe acest tronson trenurile vor circula cu 160km/h, astfel durata drumului de la Bucureşti la Constanţa va fi de doar două ore şi jumătate. Lucrările la reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa au început în 2006 şi aveau ca termen iniţial de fi nalizare anul 2009.

Alte două poduri peste Dunăre date în folosinţă în următorii 15 aniPentru a putea face faţă solicitărilor impuse de vi-teza ridicată, calea ferată ce leagă capitala de li-toral, având o lungime de 228 km, a fost supusă unui proces de modernizare ale cărui costuri s-au

gata până la mijlocul anuluiridicat la peste 900 milioane de Euro. Ofi cialii ro-mâni sunt de părere că acest proiect, împreună cu altele care fac parte din acelaşi program, cum ar fi construirea canalului Dunăre-Bucureşti, reali-zarea a două noi poduri rutiere peste Dunăre, înspre Bulgaria, şi retehnologizarea porturilor dunărene româneşti, ar putea fi fi nalizate în 10 – 15 ani, startul lucrărilor estimându-se că va fi dat până în anul 2013.Cu toate că strategia Dunării nu implică o fi nanţare UE suplimentară, o serie de programe ale UE vor facilita infuzia de capital în regiune. În cadrul po-liticii de coeziune au fost alocate 100 de miliarde euro, între 2007 şi 2013, din care aproximativ 45 de miliarde de euro sunt încă disponibile; aceşti bani se doreşte să fi e fructifi caţi la maximum, totodată avându-se în vedere cooperarea macroregională pentru rezolvarea problemelor locale, cum ar fi elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosiste-melor şi îmbunătăţirea calităţii apei prin construi-rea de staţii de purifi care în majoritatea porturilor dunărene, scopul fi nal fi ind protecţia mediului, prin abordarea de tehnologii noi şi inovative, şi creşterea standardului de viaţă pentru populaţia din aceste zone. Ţările care participă la strategia UE pentru regiunea Dunării sunt Germania (landurile

Bucureşti–Constanţa,Calea ferată rapidă



Baden-Wurttemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Ro-mânia, la care se adaugă Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. Prin-cipalele provocări cu care se confruntă regiunile străbătute de Dunăre sunt potenţialul nevalorificat al transportului naval şi lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, situaţie care a creat probleme de dezvol-tare pentru întreaga regiune de sud a României.Riscul României şi al altor ţări din Europa de Est care se confruntă cu o stare precară a căilor ferate este acela de a rămâne izolate de restul continen-tului, în condiţiile în care operatorii de pe pieţele vestice, care dispun de trenuri adaptate unei in-frastructuri mai bune, vor fi puşi în situaţia să ocolească asemenea regiuni. Referitor la această problemă, oficialii români promit că nu se va mai repeta situaţia de anul trecut, când România a renunţat la finanţări europene nerambursabile în valoare de 875 milioane de euro, pentru a nu majora deficitul bugetar, Ministerul Transporturi-lor primind doar 8,5% din suma necesară pentru cofinanţarea proiectelor de infrastructură pe bani europeni.

Calea ferată Câmpina – Predeal, lucrări de modernizare de peste 33 milioane de EuroPotrivit unui comunicat al companiei CFR SA, tronsonul de cale ferată de pe Valea Praho-vei cuprins între Câmpina şi Predeal, parte din linia ferată Bucureşti-Braşov situată pe Cori-dorul IV Paneuropean, a mai parcurs o etapă importantă a procesului de modernizare. Mai precis, a fost finalizată construcţia a şase po-duri şi şase podeţe noi, şi au fost reabilitate alte două podeţe, aferente secţiunii de cale ferată Câmpina – Predeal, conform contractului de lucrări în va-loare totală de 33.110.419,12 Euro atribuit consorţiului SC Arcada Company - SC Vega 93 - SC Construcţii Feroviare în februarie 2008. Contractul a fost cofinanţat de Comisia Europeană prin facilitatea ex-ISPA şi de către Guvernul României, prin fon-duri de la bugetul de stat. Acest tronson de cale ferată reprezintă o legătură importantă între două regiuni principale ale României şi face parte din axa prioritară 22 a Reţelei transeuropene de trans-port (TEN-T), care face legătura feroviară între ţări din estul UE, fiind singura cale de legătură dinspre sud-estul Europei şi centrul UE. Tronsonul

în cauză, cu o lungime de 48 km, a fost construit în secolul al XIX-lea, iar alinierea acestuia la stan-dardele internaţionale moderne a implicat lucrări extinse, de mare complexitate, a căror finalitate se traduce într-o profitabilitate economică de aproxi-mativ 11-12%. Din cauza problemelor serioase de infrastructură ale acestui tronson de cale ferată, în special la nivelul podurilor metalice nituite şi a canalelor de scurgere din cărămidă, dar şi a instalaţiilor electrice, a sistemului de semnalizare şi cuplare, numeroase porţiuni ale tronsonului au necesitat lucrări laborioase, prezentând un grad mare de deteriorare. Alte lucrări de remediere sunt în curs de desfăşurare astfel că, la finalizare, tronsonul reabilitat Câmpina - Predeal va permite o viteză de călătorie de până la 160 km/h pentru trenurile de călători şi de până la 120 km/h pen-tru cele de marfă. De asemenea, se are în vedere şi refacerea peroanelor gărilor de-a lungul tronso-

nului, conform standardelor tehnice europene. Printre avantajele de care vor benefi-cia călătorii se numără spori-rea confortului şi siguranţei, în acelaşi timp diminuându-se operaţiunile de întreţinere şi reparaţiile pe linie. Totuşi, lucrările se vor prelungi

peste perioada estimată de finalizare din cauză că reabilitarea podurilor a întârziat reparaţiile la calea de rulare. Cel mai probabil, finalizarea lucrărilor la infrastructura feroviară va avea loc la sfârşitul acestui an, când trenurile ar putea par-curge distanta Bucureşti - Predeal în aproximativ o oră, conform declaraţiilor unor surse din Minis-terul Transporturilor.

Riscul României şi al altor ţări din Europa de Est care

se confruntă cu o stare precară a căilor ferate este acela de a rămâne izolate

de restul continentului





Agenda lucrărilor de construcții pentru infrastructură tunele metrou, cale ferată se anunță a fi extrem de încărcată pentru următorii 10 ani, multe dintre lucrări demarând din acest an.

O nouă magistrală de metrou între Bucureşti şi Aeroportul OtopeniProiectul având drept beneficiar compania Metrorex şi care vizează conexiunea dintre două modalităţi de transport care deservesc Capitala, pe calea ferată şi pe calea aerului, prin interme-diul unei linii de metrou, urmează să fie pus în practică de îndată ce vor fi realizate proiectele tehnice preliminare şi caietele de sarcini care să permită lansarea licitaţiei pentru execuţia tune-lurilor aferente, termenul estimativ fiind mijlocul anului 2012. Magistrala 6 de metrou care ar urma să facă legătura între municipiul Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă va avea ca punct de plecare staţia 1 Mai, în loc de Piaţa Victoriei, aşa cum se anunţase iniţial. Devierea traseului a fost decisă de Metrorex pentru a re-duce costurile de execuţie a lucrării, costul total al proiectului fiind estimat la un miliard de euro.

Agendă încărcată pentru lucrările de infrastructură

tunele

O parte din costurile de execuţie a lucrărilor pe magistrala 6 de metrou vor fi asigurate din cre-ditul de aproximativ 320 milioane euro pe care Guvernul României l-a luat în urmă cu un an de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională, pentru acoperirea restului sumei fiind nevoie de alte surse de finanţare care până în prezent nu au fost identificate.Deşi iniţial proiectul prevedea ca punct de ple-care pentru magistrala 6 staţia de metrou Piaţa Victoriei, cu tranzit prin Piaţa Presei Libere, în urma studiului de fezabilitate s-a renunţat la această variantă care ar fi generat costuri cu aproximativ 200 milioane de Euro mai mari, pe lângă alte probleme legate de execuţie şi de protecţia mediului, cu consecinţe nedorite asu-pra traficului în zonă, şi aşa destul de aglomerat. Conform oficialilor companiei Metrorex, magistrala 6 va avea nouă staţii, iar primii călători care vor beneficia de această linie de transport vor ajunge la Aeroportul Otopeni nu mai devreme de 2018.

cxcxcxccxcxcxcxc



Din 2020 călătorii vor putea circula cu metroul între Bragadiru şi VoluntariMagistrala se va realiza în parteneriat public privat, Metrorex urmând să susţină financiar, în prima fază a proiectului, serviciile de proiectare şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru pregătirea şi derularea licitaţiei pentru construcţia magistralei 7, valoarea acestor servicii fiind de aproximativ 12 milioane de Euro. Magistrala 7 va avea 30 de staţii, însumând aproxi-mativ 25 de kilometri, la care se adaugă un depou şi o parcare, şi va asigura legătura, pe direcţia Sud Vest–Nord Est, dintre zona centrală şi cartierele Alexandriei-Rahova şi Obor-Colentina. Traseul complet pe care îl va parcurge va include comu-na Bragadiru, trecând prin zonele Alexandriei, Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, iar ca punct terminus comuna Voluntari.

Staţiile de metrou Pajura şi Parc Bazilescu, funcţionale începând cu vara acestui anAlte două staţii ale aceleiaşi magistrale ar putea fi gata în 2015. Aflate în stadii avansate de execuţie, cele două staţii care se vor adăuga celor deja exis-tente ale magistralei 4 de metrou se estimează că vor fi date în folosinţă în acest an, mai precis la începutul verii, costurile finalizării acestora ri-dicându-se la aproximativ 80 milioane de lei, bani din fondul bugetului de stat. Conform declaraţiilor oficialilor companiei, până în 2015 s-ar putea finaliza şi următoarele staţii ale magistralei 4, Laminorului şi Zarea. Există de asemenea planu-ri ca tot linia 4 de metrou să fie prelungită până la Gara Progresul (Berceni), trecând prin staţiile Haşdeu, Palatul Parlamentului, Catedrala Mântui-rii Neamului şi Eroii Revoluţiei, dar pentru aces-tea nu există încă studii de fezabilitate. Lucrările la staţia Pajura sunt într-un stadiu avansat de realizare, în prezent montându-se traversele pen-tru şinele de metrou. Urmează pavarea peronu-lui şi placarea stâlpilor de susţinere cu material metalic, dar şi instalarea pe poziţie a cablurilor electrice şi definitivarea spaţiilor tehnice, cu ter-minarea finisajelor la tunelul de ventilaţie.Cu un istoric zbuciumat, magistrala 4 a fost începută în anul 1988, iar într-un an s-a reuşit realizarea structurii de rezistenţă şi a tunelu-lui între Gara de Nord şi Zarea, cu excepţia subtraversării apeductului din zona Podului Constanţa, care alimentează cu apa toată partea de nord a oraşului. Începând cu 1994 lucrările au fost abandonate, cu excepţia unor intervenţii având scopul eliminării infiltraţiilor de apă din pereţii tunelurilor. Cu toate acestea, apa şi ma-terialele solide infiltrate ca urmare a faptului că săpăturile s-au făcut pe sub apeduct au cauzat deformarea pereţilor tunelurilor, ceea ce a com-promis în mare măsură lucrările efectuate. Din acest motiv, la reluarea lucrărilor, în 1997, zona în cauză a trebuit să fie ranforsată cu beton şi fier, pentru a nu permite apariţia infiltraţiilor, în 2000 fiind inaugurat tronsonul Gara de Nord – 1 Mai, cu un cost total de 90 milioane de euro.

Lucrările la magistrala 5 Universitate-Drumul Taberei ar putea fi amânatăLucrările de începere a construcţiei magistra-lei 5 de metrou, cuprinsă între Universitate şi Drumul Taberei, programate să înceapă în vara acestui an, ar putea fi amânate din cauza contestării rezultatului licitaţiei care a dat câştig de cauză consorţiului format din Astaldi (Italia), FCC (Portugalia), Delta ACM şi AB Construct

Magistrala Bucureşti - Otopeni vizează conexiunea dintre

transportul pe calea ferată şi pe calea aerului, prin intermediul

unei linii de metrou

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne

39



(România), de către compa-nia Aktor din Grecia. Conform planurilor iniţiale, lucrările la tuneluri, staţii şi structură de rezistenţă ar trebui să du-reze aproximativ doi ani şi jumătate, iar magistrala să fie dată în folosinţă în anul 2015, odată cu realizarea, printr-o licitaţie separată, a lucrărilor de linii şi punere în funcţiune. Pentru această magistrală, Metrorex a achiziţionat deja 21 de garnituri noi de tren. Tronsonul, care va lega cartie-rul Drumul Taberei de centrul Capitalei, va avea o lungime de 9,05 km şi 14 staţii, respectiv Ghencea, Prelungirea Ghen-cea, Râul Doamnei, Brâncuşi, Romancierilor, Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2, Haşdeu, Cişmigiu şi Universitate 2, iar de la Piaţa Universităţii va fi realizată

o legătură cu cartierul Pantelimon. Lucrările se vor desfăşura pe două loturi, dintre care primul, considerat principal, vizează execuţia structurii tunelelor şi a staţiilor pe distanţa Râul Doamnei - Academia Militară – Eroilor - Haşdeu.Conform Metrorex, oferta câştigătoare, cea a consorţiului Astaldi- FCC- Delta ACM - AB Construct, a solicitat un preţ de 918 milioane lei, un preţ alternativ de 904,32 milioane lei, şi un termen de execuţie de 25 de luni pentru realiza-rea lucrărilor. Pe de altă parte, Aktor a oferit un preţ de 1,009 miliarde lei şi un termen de execuţie de 25 de luni. Oferte finale au mai fost depuse de alte două consorţii, Strabag - Straco, cu un termen de execuţie de 30 de luni, la un preţ de 1,94 mi-liarde lei, respectiv, consorţiul turco – rus Dogus – Gulermak - Moscovskii Metrostroi, care a avansat o ofertă de preţ de 1,07 miliarde lei şi un termen de execuţie de 22 de luni.

Tuneluri cu o lungime totală de 30 km, prin munte, pe autostrada Comarnic - BraşovConsiderat un proiect de importanţă primordială de către Ministerul Transporturilor, construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov se află în prezent în impas din cauza blocării lucrărilor în primăvara anului trecut, consorţiul franco-elen care a câştigat licitaţia, Vinci - Aktor, nereuşind să obţină

finanţarea necesară construcţiei, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.Conform proiectului, mai mult de jumătate din traseul total, adică 30 de kilometri, va fi par-curs pe sub munte, prin tuneluri. Segmentul de autostradă, care ar fi trebuit să fie dat în folosinţă în 2015, se întinde pe 55 de kilometri şi va avea patru staţii de taxare, şase tuneluri, două parcări, 16 poduri şi viaducte. Cele şase tuneluri vor avea o lungime totală de 30 de kilometri, cel mai lung având 3,8 km. De asemenea, podurile şi viaduc-tele vor avea o lungime totală de 8 km. Două dintre tuneluri vor facilita traversarea localităţilor Sinaia şi Buşteni, amplasarea celorlalte fiind în zonele Comarnic şi Râşnov.

Vor începe reparaţiile la tunelul Anghel Saligny din ConstanţaÎn luna decembrie a anului trecut s-a atri-buit proiectul de reabilitare a tunelului Anghel Saligny din Constanţa, considerat un reper is-toric, care face legătura între port şi CF Palas, firmei Daria Const SRL, după o lungă perioadă în care tunelul a fost închis, fiind scos din uz ca urmare a deteriorării sale. Valoarea estimată a lucrărilor este de peste 300.000 lei şi termenul de finalizare este de 90 de zile de la data atri-

buirii. Tunelul, având o lungime de 490 m, 6,15 m înălţime şi 8,36 m lăţime a fost proiectat şi construit de Anghel Saligny, având o valoare istorică incontestabilă. Lucrările au început în anul 1886 şi s-au finalizat în 1900. Timp de peste 70 de ani a fost folosit pentru garniturile de marfă care aveau ca destinaţie portul Constanţa, însă în 1992 a fost închis din cauza unor inundaţii. Deoa-rece tunelul trece pe sub calea ferată Constanţa – Mangalia şi pe sub drumul naţional Constanţa – Mangalia, menţinerea lui în stare deteriorată pu-nea sub semnul întrebării siguranţa zonei, inclu-siv cartierul de locuinţe din apropiere, existând pericolul surpării sale.


300.000 lei pentru reabilitarea tunelului

Anghel Saligny din Constanța

29www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011

Eveniment recomandat de:




J udeţele care vor bene� cia de contracte de � nanţare în valoare de 288 milioane euro, bani proveniţi din fonduri europene, sunt

Botoşani, Buzău, Timiş şi Neamţ. Proiectele în cauză vor avea în vedere modernizarea sistemu-lui de termo� care, a sistemului de apă / apă uzată şi managementul integrat al deşeurilor.Prin implementarea proiectului de modernizare a sistemului de termo� care din judeţul Botoşani se urmăreşte reabilitarea centralelor de termo� care existente în regiune şi a reţelelor de alimentare cu energie termică, cu scopul reducerii poluării aerului şi a impactului asupra schimbărilor cli-matice în acord cu normele UE. Valoarea totală a proiectului este de 36,5 milioane euro fără TVA, din care � nanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune este de 18,2 milioane de euro.În ceea ce priveşte proiectele care vizează judeţele Buzău şi Timiş, acestea au ca obiect extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în majoritatea localităţilor urbane până în anul 2014, � ind în valoare de 99,3 milioane de euro fără TVA, din care � nanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune în valoare de 76,7 milioane euro, respectiv, 118,8 milioane euro fără TVA, din care � nanţare nerambursabilă din Fondul de Coe-ziune de 87,8 milioane euro.Tot la Buzău se încearcă implementarea proiec-tului privind sistemul de Management Integrat al Deşeurilor pe tot cuprinsul judeţului, denumit Masterplan. Proiectul prevede realizarea unor

INFRASTRU CTURA DE MEDIU, INFRASTRU CTURA DE MEDIU, INFRASTRU CTURA DE MEDIU, INFRASTRU CTURA DE MEDIU, resuscitată cu bani europeni

Patru contracte importante de investiţii în infrastructura de mediu, care vizează tot atâtea judeţe din ţară, au fost semnate de curând între ministrul Mediului şi Pădurilor şi autorităţile locale, în cadrul Programului Operaţional Sectorial «Mediu».



rampe ecologice în nouă zone din judeţ şi ar urma să se dezvolte pe o perioadă de 30 de ani, cele mai multe fonduri urmând să vină de la Uniunea Europeană, mai precis peste 33 de milioane de euro. În prezent, în judeţul Buzău există o singură rampă ecologică pentru prelucrarea deşeurilor, la Gălbinaşi, care aparţine societăţii RER. Proiectul a fost blocat în repetate rânduri, dar se speră că în acest an vor începe lucrările efective la rampele ecologice. De asemenea, proiectul care se va derula în judeţul Neamţ, în valoare totală de 33,4 mi-lioane euro fără TVA, din care 24,2 milioane euro reprezintă � nanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, are în vedere îmbunătăţirea şi extinderea la nivel judeţean a colectării deşeurilor şi asigurarea transportu-lui acestora, urmărindu-se o rată de colectare a deşeurilor de 100%, precum şi extinderea siste-mului de colectare selectivă a deşeurilor recicla-bile, cu accent pe deşeurile de ambalaje.Peste cinci miliarde de euro pentru reabilitarea zonelor poluate istoric. Potrivit o� cialilor minis-terului Mediului, în România există peste 1000 de situri potenţial contaminate, cu o suprafaţă de cir-

INFRASTRU CTURA DE MEDIU, INFRASTRU CTURA DE MEDIU, resuscitată cu bani europeni

ca 900.000 de hectare. Valoarea decontaminării acestora, programată în următorii 20 - 30 de ani, va � de peste cinci miliarde de euro. Un prim pas în acest sens a fost făcut de curând, când a fost semnat contractul de � nanţare aferent proiec-tului „Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Batal de depozitare reziduuri petroliere Strada Lacul Peştelui (Municipiul Câmpina)”. Acesta este pri-mul contract de pe axa 2.2 a POS Mediu semnat în România, cu o valoare de peste 10 milioane de lei, iar investiţiile vor � realizate cu sprijin de la Fon-dul European de Dezvoltare Regională. Obiectivul principal al lucrărilor de remediere este ecologi-zarea sitului pentru a aduce terenul la un stan-dard adecvat folosirii ca zonă verde pentru public, includerea zonei în peisaj (plantare) sub formă de spaţiu de agrement, precum şi reducerea impac-tului asupra mediului. Tot în judeţul Prahova sunt în curs de derulare alte 33 de proiecte privind infrastructura de me-diu, având o valoare totală de aproximativ 90 mi-lioane de lei, care au în vedere îndeosebi surse de energii regenerabile, reabilitări de parcuri şi spaţii verzi sau strategii de conştientizare privind protecţia mediului. Alte două proiecte importante sunt în curs de � nalizare, primul având o valoare de 160 milioane de euro, în domeniul apelor, iar celălalt vizând gestionarea deşeurilor, cu o valoare de 44 milioane de euro. În fază de implementare este şi proiectul de modernizare a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate din Ploieşti, cu o valoare de aproximativ 170 milioane de lei, iniţiat în urmă cu mai bine de patru ani, şi care se speră că va � încheiat în cel mai scurt timp cu sprijin � nanciar din partea Ministerul Mediului şi Pădurilor.Guvernul mai intenţionează să aloce 120 mi-lioane de lei, prin Fondul de Mediu, în vederea ecologizării a patru iazuri de decantare miniere, iar alte 44 milioane de euro vor � folosite pentru siturile contaminate din zonele Turda din judeţul Cluj şi Crânguri din judeţul Dâmboviţa, în afara celui de la Câmpina din judeţul Prahova.

Fondurile alocate de Ministerul Mediului pentru împăduriri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, din surse europene, se ridică la 150 de milioane de euro, după cum a afi rmat ministrul Laszlo Borbely. Conform ofi cialului, sumele alocate în ultima perioadă în acest scop sunt de şase ori mai mari decât au fost anterior, ceea ce denotă preocuparea pentru acest domeniu pe nedrept neglijat. În cadrul acestui program, orice persoană fi zică sau persoană juridică care vrea să împădurească un teren agricol, va primi între 1.300 şi 1.500 de euro pentru un hectar de teren împădurit, plus încă 200 de euro anual, timp de 15 ani, pentru întreţinere.

150 MILIOANE DE EURO PENTRU ÎMPĂDURIRI

Eco


50%

Conform rapoartelor oficiale, în România s-a înregistrat o scădere cu 52% a nivelului poluării faţă de anul 1989, în timp ce Bulgaria a anunţat o diminuare cu 50%, iar Cehia cu 27,5%.

T otuşi, organizaţiile ecologiste sunt de părere că ţările din Europa de est, printre care şi România, respectă doar pe hârtie protocolul

de la Kyoto, dat fiind faptul că nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut considerabil în ultimii 20 de ani, dar nu datorită unor programe clare şi bine puse la punct în acest sens, ci ca ur-mare a prăbuşirii industriilor de tip comunist, extrem de poluante. Ca o caracteristică generală a tuturor statelor foste comuniste, atât politicile de reîmpădurire, cât şi strategiile de eficientizare energetică a clădirilor sau de adoptare şi punere în practică a unor tactici ecologice în cadrul pro-ceselor industriale s-au situat la nivele extrem de modeste, care nu ar putut influenţa într-o aseme-nea măsură succesul diminuării nivelului de noxe. Mai mult decât atât, atât în România, cât şi în Bul-garia, de exemplu, tendinţa este de tăiere a copa-

cilor, în loc de conservare şi reîmpădurire, în timp ce resursele naturale consumate depăşesc media europeană. Conform Agenţiei Europene pentru Mediu şi a analizelor Grupului interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice, dacă problema încălzirii globale nu va fi rezolvată, peste o sută de ani Pământul va fi cu totul altfel, cu suprafeţe întinse transformate în deşert şi imposi-bil de folosit ca terenuri pentru agricultură şi zone de coaste înghiţite de ape, cu furtuni foarte dese, uragane ameninţătoare, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită. Şi în cazul României, încălzirea globală va afecta zona de coastă, ca urmare a creşterii nivelului oceanului planetar, iar Delta Dunării ar putea de-veni o amintire, existând pericolul să dispară sub ape, în timp ce fluviul şi-ar putea lărgi considera-

a nivelului poluării faţă de 1989România: Peste scădere


50% bil albia. În Dobrogea, fenomenul de deşertificare ar putea deveni o problemă extrem de gravă, în condiţiile în care suprafeţe întinse de teren s-ar transforma în zone complet aride. La fel, zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte si de alta a fluviului) ar urma sa devina o imensă mlaştină. Şi alte zone ale ţării ar putea avea de suferit de pe urma încălzirii globale, în special Oltenia, judeţele cele mai afectate urmând să fie Olt, Dolj sau Gorj, dar şi Banatul sau regiuni în-tinse din Moldova şi Transilvania, mai ales cele din nordul ţării, care vor fi cele mai expuse riscu-lui de a se confrunta cu furtuni puternice şi viituri devastatoare.România, la fel ca şi celelalte state membre ale protocolului de la Kyoto, şi-a propus să iniţieze cât mai multe acţiuni care să compenseze sau să anihileze schimbările climatice care ar putea avea efecte dezastruoase cu caracter ireversibil asupra mediului, în această direcţie fiind îndreptată poli-tica de mediu actuală a ţării noastre.

Protocolul de la Kyoto, înlocuit de Acordul internaţional de mediu de la CopenhagaDin 2012, protocolul de la Kyoto, care are ca scop scăderea emisiilor de poluanţi în ţările semnatare, va fi înlocuit de Acordul internaţional de mediu de la Copenhaga, care prevede reduceri ale emisiilor de noxe astfel încât să se atingă obiectivul global de limitare a creşterii temperaturii globale la mai puţin de două grade Celsius peste nivelul pre-in-dustrial, pentru evitarea unor consecinţe catas-trofale precum valuri de căldură, inundaţii sau uragane. După ce, în trecut, Canada şi Japonia au criticat stricteţea condiţiilor privind reducerea de emisii, la sfârşitul anului trecut Rusia a anunţat că se va retrage din Protocolul de la Kyoto, cu toate că a dat asigurări că va scădea emisiile de dioxid de carbon cu 25% până în anul 2020. Pe de altă parte, poziţia Uniunii Europene faţă de problema poluării este mai puţin drastică, statele europene luându-şi angajamentul de a reduce cu 30% emi-siile de noxe. În vederea sprijinirii ţărilor în curs de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările climatice, se prevede acordarea a 30 de miliarde de dolari în viitorul apropiat, urmând ca ulterior să se ajungă la 100 de miliarde de dolari. Pro-tocolul de la Kyoto stipulează ca, pentru ţările industrializate, să se ajungă la o scădere a emi-siilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012, în comparaţie cu cele din 1990. De asemenea, în ceea ce priveşte ţările europene, acordul prevede ca în perioada 2008-2012, nivelul concentraţiei gazelor de seră să se diminueze cu 8% faţă de ni-

velul din 1990 şi cu cel puţin 20% până în 2020. Aceasta măsură a fost adoptată în încercarea de a provoca statele puternic industrializate şi pe cele în curs de dezvoltare sa adopte o reducere cu 30% a acestor emisii.

Ţările puternic industrializate se opun continuării protocoluluiProtocolul de la Kyoto, care a fost negociat în de-cembrie 1997 de către 160 de ţări, fiind semnat în prezent de 183 de state, prevede reducerea emisiilor de dioxid de carbon de pe tot cuprin-sul globului. Cele mai mari producătoare de gaze poluante din lume, Statele Unite şi China, care generează 44% din cantitatea totală de emisii de dioxid de carbon, au un regim aparte faţă de acest acord. În anul 2001, oficialii americani au anunţat retragerea SUA din Protocolul de la Kyoto, invo-când punerea în pericol a economiei americane şi excluderea incorectă a ţărilor în curs de dezvol-tare de la implementarea restricţiilor. Argumentul principal a fost incapacitatea limitării emanaţiilor de gaze ale autovehiculelor, una dintre princi-palele surse de poluare ale mediului care produc efectul de seră şi încălzirea atmosferei globale.În ceea ce priveşte China, aceasta a ratificat Pro-tocolul de la Kyoto în anul 2002, cu menţiunea că nu are obligaţia de a-şi reduce emisiile de gaze, având în vedere statutul de ţară în curs de dezvoltare. Potrivit Agenţiei Internaţionale pen-tru Energie, China a depăşit consumul de ener-gie al SUA încă din 2009, consumând în 2009 echivalentul a 2,25 miliarde de tone de petrol provenind din cărbune, energie nucleară, gaze naturale, hidroenergie şi petrol. Consumul este cu 4% mai mare decât cel al SUA care, începând din 2005, folosesc energia într-un mod mai efi-cient. China şi-a fixat cota de reducere a emisii-lor de carbon pe unitate de PIB de la 40% la 50% până în 2020 în raport cu 2005, insistând asupra caracterului voluntar al acestor angajamente. . La rândul său, Australia a refuzat sa semneze Protocolul de la Kyoto, insistând asupra intenţiei de a aplica măsuri pentru reducerea cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în timp ce o altă superputere industrializată, Canada, a susţinut că aplicarea condiţiilor Pactului Kyoto ar duce la mari dezechilibre economice. India a respins ideea semnării unui acord care să impună limite clare, dar vizează o reducere a cantităţii de emisii de gaze cu efect de seră în raport cu unitatea de PIB, faţă de 2005, de la 20 la 25% începând cu acest an şi până în 2020.

Şi în cazul României, încălzirea globală va afecta zona de coastă, ca urmare a creşterii nivelului oceanului planetar, iar Delta Dunării ar putea deveni o amintire.

Eco


La sfârşitul anului trecut, Japonia, una dintre semnatarele originale, şi-a anunţat decizia de a nu subscrie la extinderea Protocolului de la Kyoto, a cărui primă fază expiră în 2012, subli-niind totuşi că deocamdată nu intenţionează să se retragă. Nemulţumirile guvernului nipon vizează impunerea de obligaţii numai unui mic grup de ţări dezvoltate, protocolul de la Kyoto fiind consi-derat un instrument incomplet de combatere a poluării mondiale.

La polul opus Marea Britanie va pune în aplicare cel mai ambiţios plan de reforme pentru piaţa energetică din ultimii 20 de ani, care are ca scop investirea a peste 200 de miliarde de lire sterline pentru a crea un nou tip de economie bazat pe emisii reduse de carbon. Astfel, marii furnizori de energie vor fi sprijiniţi să adopte tehnologii care au emisii de carbon reduse, cum ar fi dezvoltarea de noi centrale nucleare. Până în anul 2025, se doreşte atingerea unui prag de aproape 16.000 MW din energia nucleară în Marea Britanie, cu to-ate că până acum mai mulţi dezvoltatori de uzine nucleare au fost rezervaţi în a investi pe piaţa din Regatul Unit, în măsura în care acest lucru ar im-plica costuri extrem de substanţiale.Organizaţiile ecologiste au atras de multe ori atenţia asupra catastrofelor ecologice cu care riscă să se confrunte Pământul dacă ritmul de poluare continuă să fie la fel de alert, dând ca exemplu mai multe insule din Pacific care sunt în pericol de a dispărea sub ape datorită încălzirii globale. Cu toate că regiuni precum Vanuatu, Insulele Marshall sau Kiribati emit foarte puţin dioxid de carbon, acestea vor fi primele care vor plăti preţul stilului de viaţă modern şi al poluării din marile state industrializate.

ContaCt:tel.: +40 727.797.174

E-mail: [email protected]

SISTEMUL BONA inseamna: - produse compatibile -

cunostinte - suport tehnic - economie pe termen lung.

masini profesionale de raschetat si slefuit inclu-siv consumabile abrazive adezivi: - in dispersie - bicomponenti poliureta-nici - silanici amorse , solventi rasini : - epoxidice (bariera de vapori) - pt. reparatie sape membrane hidroizolatoare (bariera de vapori) sape autonivelante si de reparatie chituri, grunduri si produse de cosmetizare lacuri ecologice pentru toate tipurile de trafic(domestic, ridicat, intens, sportiv) produse de curatare si intretinere / unelte si accesorii

ofera totul pentru parchet:

Firma din Bucuresti - este distribuitor autorizat BONA ROMANIA

www.magazin-bona.ro

Marii furnizori de energie vor fi sprijiniţi să

adopte tehnologii

care au emisii de carbon

reduse, cum ar fi dezvoltarea

de noi centrale nucleare.

Uti laje


Companiile din domeniul utilajelor pentru construcţii așteaptă în 2011 o revigorare consistentă a pieţei utilajelor pentru lucrările de infrastructură rutieră din România.

Î n condiţiile în care unul dintre principalele obiective ale guvernului actual este susţinerea şi implicarea activă în accesarea de fonduri

europene pentru modernizarea infrastructurii, din ce în ce mai multe proiecte de acest gen au şanse să beneficieze de finanţări UE, iar altele fiind deja demarate.Semnale în acest sens există deja, sfârşitul anului 2010 aducând uşoare creşteri faţă de valorile pro-gnozate în ceea ce priveşte numărul de unităţi vân-dute, chiar dacă rezultatele înregistrate la sfârşitul trimestrului al treilea privind evoluţia pieţei utila-jelor de construcţii au fost în strânsă legătură cu evoluţia investiţiilor în infrastructură sub impactul crizei financiare. Astfel, pe parcursul ultimei pe-rioade a anului 2010 s-au livrat în total aproxima-tiv 180 de unităţi de utilaje pentru construcţii, faţă de 260 de unităţi livrate în aceeaşi perioadă din anul 2009, conform datelor Asociaţiei Distribuito-rilor de Utilaje de Construcţii din România. Pentru anul 2011 se estimează că activitatea din in-dustria maşinilor şi utilajelor pentru construcţii, cu precădere cele folosite la lucrările de infrastructură rutieră, îşi va menţine un trend ascendent, urmând

Speranţe de redreSare pe piaţa utilajelor

ca anul 2012 să aducă o îmbunătăţire mult mai vizibilă a situaţiei în acest domeniu. Condiţia de redresare a acestui sector constă însă, după cum au afirmat şi reprezentanţii UE, în capacitatea de a administra contracte, construcţia de drumuri nefiind condiţionată numai de numărul de utilaje de construcţii disponibile sau de capacitatea de a muta o anumită cantitate de pământ. Este evident că banii reprezintă o condiţie esenţială, însă suc-cesul constă în accesarea acestora şi în manage-mentul contractelor din domeniu, astfel încât să se poată evita efectele corupţiei, iar problemele legate de avize şi relocări să fie rapid rezolvate. La sfârşitul anului precedent, o scădere semnificativă a cifrei de vânzări s-a observat în ceea ce priveşte utilajele terasiere, de la 1.335 de echipamente în 2008, la doar 206 unităţi în 2010. Şi în trimestrul al doilea al anului 2010 s-a înregis-trat o diminuare notabilă a vânzărilor, cu o pondere de 18,6% faţă de anul 2009: mai exact, în cazul excavatoarelor, numărul de bucăţi livrate a scăzut la 112, faţă de 121 de unităţi vândute în 2009, iar în cazul încărcă toarelor vânzările s-au diminuat cu peste 22%, de la 36 de unităţi, la 28, luându-se ca

Uti laje


referinţă aceeaşi perioadă de timp.În ceea ce priveşte grupa utilajelor compacte, cum ar fi mini- încărcătoare şi mini-excavatoare, vânzările au atins un nivel rezonabil, chiar dacă s-a înregistrat o diminuare de aproape 35% faţă de anul precedent, cu aproximativ 30 de unităţi vân-dute, faţă de 44 în 2009; de asemenea, o uşoară scădere s-a înregistrat şi în cazul boldo-excava-toarelor, numărul de unităţi vândute fi ind de 112. Şi utilajele complementare, cum ar fi macaralele telescopice, betonierele purtate sau staţionare, concasoarele etc., au avut o evoluţie previzibilă pe o piaţă dominată de incertitudini, în condiţiile unei diminuări drastice a activităţii de profi l. Cu toate acestea, numărul de unităţi vândute până la sfârşitul anului precedent s-a înscris în trendul estimat, preconizându-se chiar o uşoară creştere odată cu începutul anului 2011.

Germania: creştere cu 60% faţă de anul trecutÎn comparaţie cu situaţia de pe piaţa autohtonă a utilajelor pentru construcţii, în special a celor fo-losite în lucrări de infrastructură rutieră, evoluţia pozitivă a altor pieţe europene de profi l pare a da startul unui trend ascendent, care a depăşit perico-lul de reversibilitate. Astfel, un exemplu pozitiv în acest sens este cel al Germaniei, la sfârşitul anu-lui trecut comenzile pentru utilajele de construcţii înregistrând o creştere cu 60% faţă de anul tre-cut, potrivit statisticilor Asociaţiei constructori-lor germani de echipamente şi materiale pentru construcţii. Cea mai importantă creştere a fost înregistrată în ceea ce priveşte cererea pentru uti-lajele folosite la lucrările de infrastructură rutieră. O ascensiune notabilă s-a evidenţiat şi pe piaţa uti-lajelor pentru construcţia de clădiri, precum şi la utilajele de terasare. Această evoluţie favorabilă a activităţii din domeniul utilajelor de construcţii se datorează în special comenzilor din exterior şi mai puţin celor de pe piaţa germană. Expor-turile germane de utilaje pentru construcţii şi-au revenit pe parcursul primelor şapte luni ale anu-lui trecut, înregistrând o creştere de 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. Potrivit statis-ticilor, principalul benefi ciar al utilajelor pentru construcţii fabricate în Germania este în prezent Franţa, după care urmează SUA şi China. O altă piaţă vizată de producătorii germani de echipa-mente pentru construcţii este Brazilia datorită programelor de mare amplitudine derulate de stat pentru construcţia de stadioane, în vederea pregătirii pentru Cupa Mondială din 2014 şi pen-tru Jocurile Olimpice din 2016.

Se menține trendul ascendent, la nivel mondialLa nivel mondial, trendul uşor ascendent înregistrat la sfârşitul anului trecut pe piaţa utilajelor pentru construcţii se va menţine şi va continua să aibă o evoluţie pozitivă. Relevant în acest sens este exem-plul SUA, care a încheiat anul 2010 cu o creştere de 6,4% în domeniu, comparativ cu sfârşitul anului precedent. Estimările specialiştilor privind evoluţia viitoare a pieţei echipamentelor pentru construcţii din această regiune sunt cât se poate de favorabile, preconizându-se creşteri accelerate ale activităţii din acest sector, cu 12,7% în 2011, respectiv, 14,8% în 2012 şi 13% în 2013.Industria echipamente-lor pentru construcţii din Canada a înregistrat, la sfârşitul anului precedent, o creştere de 8,2% şi se aşteaptă ca acest an să aducă o îmbunătăţire şi mai consistentă a activităţii, cu aproximativ 12%. La fel, pronosticurile pentru 2012 şi 2013 sunt cât se poate de optimiste, creşterile estimate cifrându-se la 14,8%, respectiv, 12,7%.Estimările favorabile referitoare la piaţa nord – americană a utilajelor pentru construcţii se bazează pe semnalele pozitive din zona lucrărilor de infrastructură, unde continuă investiţiile într-un ritm alert, şi a cererilor venite de pe pieţele externe de construcţii.

SCULE, UTILAJE, ECHIPAMENTE, REPARAŢII SCULE

Magazin B-dul Mărăşeşti 125, Tel.: 021-330.62.05, Fax: 021-330.22.34, E-mail: offi [email protected]

25% REDUCERE

Extra! Un rucsac

Adidas cadou la oricare 5 burghie comandate!

M A Y T E C H

Uti laje

Atlas Copco îşi extinde portofoliul de sufl ante efi ciente energetic Divizia Oil-free Air a Atlas Copco lansează ZB 5-120 VSD, gamă inovativă de sufl ante centrifugale 100% oil-free cu turaţie variabilă - VSD (Variable Speed Drive). La baza noii game ZB se afl ă o tehnologie de ultimă generaţie lagăr pe aer care asigură o efi cienţă energetică ridicată.

G ama ZB furnizează aer 100% oil-free în conformitate cu stan-

dardul ISO 8573-1, eliminând orice risc de contaminare cu ulei a sistemului de aerare. Tehnologia specială lagăr pe aer permite � otaţia fără fre-care a rotorului cu turaţie înaltă. Combinată cu tehno-logia VSD, asigură cel mai mare volum de aer cu consum minim de energie.În mod tipic, sistemul de aerare dintr-o staţie de tratare biologică a apelor uzate este responsabil

de până la 70 la sută din totalul consumului de energie. Pentru a reduce semni� cativ costurile de exploatare ale acestor staţii cu funcţionare continuă, noua gamă ZB încorporează cele mai recente tehnologii în cadrul celei mai e� ciente şi durabile proiectări. “Această gamă nu

numai că răspunde nevoilor spe-ci� ce ale staţiilor de tratare a apelor

uzate, dar, de asemenea, demonstrează angajamen-tul nostru de a inova şi a dezvolta produse suste-nabile care să constituie un plus de valoare pentru clienţii noştri”, spune Chris Lybaert, Preşedintele Diviziei Oil-free Air a Atlas Copco.

TEHNICĂ DIAMANTATĂ

PÂNĂ LA REDUCERE

Gamă completă de tăietoare asfalt-beton

Accesorii curăţare canalizări

ZOSICOM GRUP SRLAdresa: Str. Clăbucet nr. 33, sector 1, Bucureşti

Tel./Fax: +04-021.665.21.79, 224.30.79Mobil:+40-721.229.657, +40-743.158.395

E-mail:[email protected], [email protected]

Utilaje de compactat

Furtunuriindustriale

Sisteme de sprijinire pentru săpături

20%Prima companie româneascănominalizată la premiile InternationalAwards for Powered Access 2011Industrial Access SA este singura companieromânească nominalizată la premiile Inter-national Awards for Powered Access 2011, la categoria Compania de închirieri platforme de lucru la înălțime a anului. Industrial Access SA este nominalizată la premiu alături de mari companii din Marea Britanie, Irlanda și Chile.Au fost primite mai mult de 100 de aplicații, cel mai mare număr de la inaugurarea din 2009. Câștigătorii vor � anunțați la cina IAPA în urma Summitului IPAF din 14 aprile 2011 în Amsterdam, Olanda.

51www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009

Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru implementarea acestuia: un concept unitar de modelare, de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii împreună cu un software integrat, de tip Web application, de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor fi nanciare ataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime activitatea unei fi rme mari din domeniul serviciilor: consultanţă, avocaţi, servicii fi nanciare, medicale, industriale, real-estate, publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing, juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc. Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât

sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la distanţă (remote/mobile offi ce), procedurizarea activităţii, fl exibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi, de la cele din fi rme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari, cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fi ecare informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi folosit în prezent în mai multe bănci, fi rme de consultanţă, de publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.) Numele produsului nu este ales întâmplător…

ERP pentru fi rmele de servicii

www.kazier.eu

CRM Project management Intraweb/Intranet portal Contact management Time-tracking (time-sheet)

Document management Financial management Event management Bănci de date Contract management

sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele

Project management Project management

Faţade


Cărămida, lemnul, plasticul sau materialele metalice reprezintă opţiuni des întâlnite pentru realizarea faţadelor clădirilor. Sticla nu mai reprezintă de mult o noutate în materie.

C ărămida, lemnul, plasticul sau materialele metalice reprezintă opţiuni des întâlnite pentru realizarea faţadelor clădirilor. Sticla

nu mai reprezintă de mult o noutate în materie.Există însă şi alte variante de realizare a învelişului exterior al unei construcţii, care să răspundă nu numai cerinţelor estetice, ci să contribuie efectiv la sporirea eficienţei energetice a clădirilor.

Piatra artificialăSe folosesc două variante de piatră artificială: un substituent al cărămizii, care se poate utiliza pentru

toată suprafaţa exterioară a unei clădiri, ori doar pe porţiuni; celălalt tip de piatră artificială poate avea aspectul unor dale smălţuite, cu grosimea mai mică de 2,5 cm. În primul caz, materialul se fixează prin zidire, în timp ce în cazul al doilea se așează o plasă metalică peste suprafaţa peretelui, în care plăcuţele se fixează într-un pat de mortar. Din acest motiv, acest ultim tip de finisaj este destul de greu de îndepărtat, în cazul în care ulterior se doreşte rea-menajarea exterioară a construcţiei.

Cimentul ignifugAcest material se foloseşte sub formă de plăcuţe şi chiar dacă are o speranţă de viaţă destul de ridicată, este predispus la deteriorări cauzate de acţiuni mecanice.

Plăcile ceramiceAu o durată de viaţă estimată, în medie, la 100 de ani, în ciuda faptului că se fărâmiţează ori că

versus

Faţade

Faţade tradiţionale exterioare futuriste


sunt sensibile la impact. Ca dezavantaj, agrafele de fixare se pot deteriora, ceea ce duce la desprin-derea plăcilor. Faţadele care dispun de finisaje pe bază de plăci ceramice sunt extrem de atractive, dar pot fi şi sursa unor probleme nedorite. Mate-rialele ceramice au o calitate incontestabilă, aceea de a fi impermeabile. Cu toate acestea, umezeala deja impregnată în peretele unei construcţii poate provoca pagube serioase, pentru că va fi dificil de evacuat: va căuta să penetreze spaţiile care opun cea mai mică rezistenţă, acestea fiind chiar spre interior, prin perete. De aici până la apariţia igra-siei nu este decât un pas, cu consecinţe nedorite asupra sănătăţii beneficiarilor clădirii.Pentru a preîntâmpina aceste neplăceri este necesară o ventilaţie corespunzătoare a pereţilor, ceea ce se poate realiza incluzând un sistem de drenaj la exteriorul pereţilor, un canal pentru apa care se evacuează şi găuri de ventilaţie. În acest sens, pereţii se acoperă la exterior cu un material impermeabil, care poate fi şi hârtie, creându-se astfel sistemul de drenaj. Se începe acoperirea pereţilor de la baza lor şi se continuă în sus, su-prapunându-se marginile de material în acest proces. În continuare, se fixează plăcile în stratul suport realizat cu tencuială din mortar, având în vedere ca între plăci şi perete să existe o distanţă de 2,5 cm. De asemenea, rosturile rigide, sau spaţiile dintre plăcile ceramice rezultate în urma alăturării acestora pe stratul suport, pe verticală si orizontală, trebuie să aibă o anumită lăţime minimă, în funcţie de tipul plăcilor şi de dimen-siunile lor. Importanţa realizării corecte a rostu-rilor este neîndoielnică, ele prevenind disloca-rea plăcilor din materialul adeziv prin preluarea mişcărilor de dilataţie sau contracţie a plăcilor.

Plăcile de betonFolosirea plăcilor din beton la finisarea pereţilor exteriori este destul de rar întâlnită. Deterio-rarea acestui tip de material depinde în special de configuraţia plăcii – textura suprafeţei şi for-ma acesteia – având în vedere faptul că betonul este un material poros, care poate permite infil-trarea apei. Vopsirea plăcilor de beton sporeşte performanţele materialului, reducându-se astfel cantitatea de apă care îl poate penetra.

Piatra naturalăPiatra naturală folosită la amenajarea faţadelor clădirilor poate fi de mai multe tipuri; dintre aces-tea se remarcă rocile vulcanice precum granitul sau cele sedimentare cu o duritate mai redusă cum ar fi calcarul. Deşi suprafeţele placate cu

piatră naturală se consideră a fi mai rezistente decât cărămida, reacţia la solicitările mecanice sau de altă natură este aceeaşi, doar că amploa-rea procesului de deteriorare este mai mică în primul caz.

Plăcile din lemn de cedru sau de sequoiaAceste materiale au dezavantajul că, odată cu trecerea timpului, pierd din cantitatea de răşini pe care o conţin şi încep să se scorojească şi să crape. Ca regulă generală, când mai mult de 50% din plăcile din lemn necesită recondiţionare sau înlocuire, se recomandă înlocuirea lor totală. Acest tip de material pentru finisaj se poate vopsi, cu menţiunea că este posibil ca stratul de vopsea să se deterioreze destul de repede, lăsând ume-zeala să se infiltreze în pereţi. De aceea se preferă ca plăcile din lemn de cedru sau de sequoia să fie supuse procedeului de băiţuire în locul celui de vopsire.

Termoizolaţia ideală – întoarcerea la natural

Termoizolaţia pe bază de granule din plutăTermoizolaţia joacă un rol hotărâtor în privinţa eficienţei energetice. Ultimele trenduri în ma-terie recomandă pluta ca material de bază al termoizolaţiilor faţadelor, având excelente proprietăţi termice, fonice şi hidroizolante. Este 100% impermeabil şi copiază fidel forma suprafeţei pe care este aplicat. Se aplică sub formă de pastă mai mult sau mai puţin densă care

Suprafeţele placate cu piatră naturală sunt mai rezistente decât cărămida, amploarea procesului de deteriorare este mai mică.

Faţade


apoi se transformă într-o masă compactă având o bună aderenţă pe orice tip de suprafaţă netedă, aspră sau neregulată. Este unicul material care, în condiţii normale, nu ajunge niciodată la + 35 grade C şi nu coboară sub 0 grade C, indiferent de temperatura exterioară. În ceea ce priveşte timpul de maturaţie, acesta variază între 8 şi 48 de ore, în funcţie de tipul de suport, de tempera-tura mediului înconjurător în momentul aplicării şi de grosimea stratului de termoizolaţie. Prima mână se aplică în strat subţire, având funcţia de amorsă, după care se defi nitivează cu o a doua mână de fi nisaj, până la realizarea unui înveliş de 2,5 – 3,5 mm. Termoizolaţia pe bază de granule de plută se foloseşte nu doar la montarea sau la restructura-rea faţadelor, ci şi în cadrul lucrărilor vizând im-permeabilizarea de pardoseli, terase şi învelişuri, ca izolant şi sigilant pentru ţiglele de acoperiş,

pentru acoperirea tencuielilor şi ca adeziv între ciment şi faianţă, parchet, ca protecţie împotriva oxidării, pavarea ariilor recreative, acoperirea de grinzi şi stâlpi din fi er, pentru sigilarea conductelor din cadrul sistemelor de climatizare, sau ca barieră pentru punţi termice în grinzi şi stâlpi din ciment. Termoizolaţie cu lână şi cânepă naturalăMaterialele naturale sau tehnologiile care protejează mediul câştigă din ce în ce mai mult teren inclusiv în domeniul construcţiilor, aceasta fi ind tendinţa la mare căutare pe pieţele până nu demult adepte ale folosirii materialelor super-tehnologizate, dar care au redescoperit benefi -ciile reîntoarcerii la natură. Cânepa, cunoscută mai ales pentru utilizările ei clasice, în industria de îmbrăcăminte, a combustibililor şi uleiurilor,

mai nou a început să fi e folosită şi ca material ter-moizolant pentru construcţii. Folosirea ei pe scară largă în construcţii aduce numeroase benefi cii, cum ar fi reducerea necesarului de energie pentru încălzirea sau climatizarea construcţiilor şi impli-cit reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alte avantaje de luat în seamă se referă la protecţia clădirii împotriva

îngheţului pe timp de iarnă şi împotriva tempera-turilor înalte în lunile de vară. Testele au demons-trat că fi brele de cânepă nu conţin albumină, prin urmare un produs fabricat din acest material nu necesită tratamente împotriva moliilor şi gânda-cilor, fi ind ideal pentru persoanele suferind de di-verse alergii. Materialul termoizolant pe bază de cânepă este livrat sub formă de saltele sau role si este recomandat pentru izolarea acoperişului, a pereţilor şi a pardoselii. Un alt material cu ex-celente proprietăţi termoizolante îl reprezintă un produs ecologic realizat din lână de oaie, care este folosit pe piaţa germană de construcţii de mai bine de 10 ani. Suprafaţa fl exibilă şi încreţirea fi -brelor de lână conferă acestui material, pe lângă caracteristicile termice foarte bune, şi calităţi an-tifonice excepţionale.

pentru acoperirea tencuielilor şi ca adeziv între

permeabilizarea de pardoseli, terase şi învelişuri, ca izolant şi sigilant pentru ţiglele de acoperiş,

avantaje de luat în seamă se referă la protecţia clădirii împotriva

Variantele alternative

de realizare a învelişului

exterior al unei construcţii trebuie să

răspundă nu numai cerinţelor

estetice, ci să contribuie și la

sporirea efi cienţei

energetice a clădirilor.

CARACTERISTICI WL5 FINGERPRINT READER

• Wl5 este un cititor de amprente cat si un cititor de amprenta/card care imbina intr-un mod inedit tehnologia RFID cu cea biometrică;• Designul foarte compact(145x56x37.5mm)

îl face pretabil chiar pentru instalarea pe ușă;• Standardul Wiegand face posibila conectarea cu

aproape orice tip de controler de acces;• Nivelul de securitate poate fi ușor crescut prin

utilizarea ambelor metode de autentificare: amprentă și card;

• Anti-zgariere,incasabil si foarte durabil, accepta o mare plaja de tipuri de amprente;

• Înregistrarea facila a cartelelor si amprentelor prin intermediul unui MasterCard sau cu softul de managment pe PC;

• Capacitate mare de stocare: 512 amprente;• Comunicarea cu PC-ul via MiniUSB,

Rs485 sau Rs232.

CITITOR DE AMPRENTĂFinger print reader

Armarea/dezarmarea sistemelor de alarmă, acces control sau pontaj...cu iTouch

ARM/DISARM

CONTROL

ACCES

PROGRAM/

MONITOR

Fingerprint Reader made in CE www.wiselock.ro

Procesor: 32-bit high sped DSP

Alimentare: DC 12V 300mA

Utilizatori: 512 amprente nelimitata ID card

Autentificare: Amprenta, ID card

(optional Mifare card)

Aria de scanare: 22 mmX 18mm

Rezoluție: 500 DPI

Metode de autentificare: Amprenta, Card,

Card+Amprenta

Timp de autentificare: ≤ 1

Comunicare: MiniUSB, RS485, RS232

Output: Wiegand 26/32/34/40

FRR / FARO: 0,001% - 0.00001%

Temperatura de lucru: -10°C la +60 °C

SPECIFICAȚII TEHNICE

EXPRESS SERVICE SRLCalea Grivitei nr 212, sector 1 Bucuresti

Tel/Fax: 021 224 52 64, 0744 648 121Email: offi [email protected]

martie 2011 I www.100construct.ro

Actualitate

56

În contextul în care este necesară o reală dezvoltare a infrastructurii urbane şi rurale, în care cererea de locuinţe este încă în dezechilibru faţă de ofertă, sectorul construcţiilor din judeţ va putea avea o revenire serioasă în următorii ani, susține prefectul județului Vrancea, Ion Oprea.

Dinamica activităţii în domeniul construcţiilor reprezintă un indicator serios al dezvoltării economice datorită faptului că antrenează şi

stimulează pe orizontală dezvoltarea mai multor secto-are economice conexe. Doresc să subliniez faptul că relansarea sectorului de construcţii este o prioritate în strategia economică a Guvernului României. Dezvoltarea şi modernizarea urbană şi rurală presupune în primul rând existenţa unei strategii clare, viabile şi asumată de comunităţile locale. Nu ne mai putem permite mai ales, în condiţii de criză economică să avem sute de obiective de investiţii în diverse stadii de execuţie la nivelul unor comunităţi lo-cale. Punctul meu de vedere este foarte clar şi anume să se fi nanţeze investiţiile care sunt într-un stadiu avansat de execuţie şi numai după aceea în funcţie de o analiză serioasă să se îndrepte alocarea de resurse către alte obiective. De asemenea, reducerea decalajelor între comunităţi, judeţe, regiuni, între mediu urban şi rural dar şi pen-tru ieşirea mai rapidă din criză trebuie ca eforturile reprezentanţilor autorităţilor locale să se îndrepte către această oportunitate care ne este la îndemână: accesa-rea fondurilor structurale. Indiferent de conjunctura economică a existat şi există o preocupare continuă pentru aplicarea prevederilor legale tehnice în domeniu atât prin implementarea sis-temelor de calitate cât şi prin armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană la nivelul tuturor factorilor implicaţi ( proiectanţi, executanţi, producătorii, şi distri-buitorii de materiale pentru construcţii) care să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

JUDEȚUL VRANCEA

”Sectorul construcţiilor din judeţ va putea avea

o revenire serioasă în următorii ani”

PREFECTUL JUDEȚULUI VRANCEA:

57www.100construct.ro I martie 2011

Piaţa locală în construcţii este unul din domeniile care a suferit cele mai mari restrângeri ale activităţii. Lipsa lichidităţilor pe toate palierele (atât la nivelul ofertanţilor cât şi la nivelul cererii) a condus la o reducere drastică a activităţii până la limita de stagnare, a atras modifi cări serioase la nivelul cererii şi ofertei.”

Investiții planifi cate pentru perioada următoareÎn ceea ce priveşte investiţiile pentru perioada următoare menţionez faptul că vor continua lucrările pe cel de al II-lea tronson al drumului naţional DN2D (Focşani – Tg. Secuiesc) primul tronson fi ind deja recepţionat la fi nele anului 2010.Se vor demara totodată lucrările de reabilitare şi mo-dernizare ale drumului judeţean DJ 204 D (Focşani – Suraia – Vadu –Roşca – Vulturu).În domeniul infrastructurii urbane vor demara lucrările privind “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare în judeţul Vrancea“ lucrări ce au ca drept scop îmbunătăţirea accesului la apă potabilă de la cca 76% actual la peste 98% după 2014 precum şi creşterea gradului de acoperire pentru colectarea apei uzate de 73% la peste 95% după 2014 . Lucrările constau în extinderea, reabilitarea şi modernizarea după caz a reţelelor de alimentarea cu apă ( captare, aducţiune, înmagazinare, tratare, distribuţie) a reţelelor

Relansarea sectorului de construcţii este o prioritate în strategia economică a Guvernului României.

Prefectul județului Vrancea, Ion Oprea

SUPRAFAȚĂ: 4.863 kmpPOPULAŢIE: 392.317 locuitoriDENSITATEA POPULAȚIEI: 81 locuitori pe kmp (al 27-lea pe țară)REŞEDINŢA DE JUDEŢ: municipiul FocşaniÎMPĂRȚIRE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ: două municipii, Focşani şi Adjud, trei oraşe, Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti şi 68 de comune. CĂI DE ACCES: E85, drumul euro-pean expres Bucureşti – Suceava, care tranzitează municipiul şi judeţul, fi ind principala cale rutieră de acces către municipiul Focşani. Judeţul este traversat şi de tronsonul principal de cale ferată care uneşte două dintre regiunile României, Moldova şi Muntenia.

VRANCEA

Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti şi 68 de

E85,

rutieră de acces către municipiul Focşani. Judeţul este traversat şi de

de canalizare ( reţele colectoare, staţii de epurare) la nivelul aglomerărilor urbane Focşani, Adjud, Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti.Toate aceste lucrări vor avea ca fi nalitate atât crearea unei structuri instituţionale efi ciente pentru asigura-rea serviciilor de apă şi canalizare în judeţ cât şi o mai efi cientă activitate de protecţie a mediului.Va continua fi nanţarea programului de dezvoltare la nivelul infrastructurii rurale prevăzut prin O.G. nr.7/2006 pentru lucrări de alimentare cu apă, reţele de canalizare, poduri podeţe în cca 18 comune precum şi în ceea ce priveşte construirea de baze sportive în cca. 25 de comune ale judeţului.De asemenea, se va demara proiectul de “Imple-mentare a sistemului de management integrat al deșeurilor, în conformitate cu standardele UE, în scopul eliminării impactului asupra mediului şi a riscurilor asupra sănătăţii umane”. Un alt obiectiv de investiţii îl constituie “Amena-jarea Hidroenergetică a râului Siret pe Sectorul Cosmeşti-Movileni” prin realizare de către Hidroe-lectrica a lucrărilor aferente acumulării şi centra-lei hidroelectrice Cosmeşti cu o putere maximă de 41, 8MW. Această investiţie ce se desfăşoară pe terito-riul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) va avea funcţiuni multiple, de la producerea de energie verde la asigu-rarea irigaţiilor precum şi la scoaterea de sub efectul inundaţiilor a localităţilor limitrofe şi realizarea unui pod peste Siret.Tot în anul 2010 au fost fi nalizate lucrări de investiţii pentru obiectivul Reabilitarea lucrărilor de CES, în zona Cârligele, lucrări fi nalizate pe raza localităţilor Vârteşcoiu, Câmpineanca, Cârligele şi Coteşti, su pra-faţa fi ind de 4061 ha.

Vrancea: Proiecte europene în valoare de 800 milioane de lei pentru 2011Valoarea proiectelor cu fi nanţare europeană accesate de Consiliul Judeţean Vrancea, afl ate în derulare sau care vor demara anul acesta se ridică la 800 milioane de lei. Anul acesta, administraţia judeţeană urmează să primească 102,1 milioane de lei, sume provenite de la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi subvenţii de stat pentru programe externe. 46 milioane lei reprezintă creditele de anga-jamente ale Ministerului Dezvoltării Regionale privind subvenţiile de la bugetul de stat pentru fi nanţarea sub-programului privind pietruirea, reabilitarea, moder-nizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate. Bugetul Consiliului Judeţean şi al instituţiilor subordonate pe anul 2011 este de aproximativ 154 mi-lioane de lei, cu 17 milioane de lei mai puţin faţă de bu-getul anului 2010, care a fost de 171, 2 milioane de lei.

Actualitate

58 martie 2011 I www.100construct.ro

Proiecte și investiții în VranceaAnul care tocmai a început se anunţă bogat din punct de vedere al investiţiilor în infrastructură pentru județul Vrancea. Iată câteva dintre cele mai importante dintre acestea: AUTOSTRADA PLOIEŞTI - FOCŞANI - ALBIŢAAutostrada Ploieşti - Buzău - Focşani -Albiţa, parte a Co-ridorului Paneuropean IX, va fi conexată la noua centură de ocolire a municipiului Focşani. În lungime de 288 de kilometri, ea va fi realizată pe două tronsoane: Ploieşti - Buzău -Focşani (133 km) şi Focşani - Albiţa (155 km). Autostrada va fi realizată prin concesiune, iar studiul de fezabilitate şi asistenţa tehnică în vederea pregătirii licitaţiei de concesionare a tronsonului Ploieşti- Focşani a costat 2,3 milioane de euro. Deocamdată nu a fost făcut public traseul exact, pentru a evita speculațiile imobiliare. AUTOSTRADA MĂRII NEGRETotodată, la sfârşitul anului trecut, ministrul Transportu-rilor a aprobat ruta principală a Autostrăzii Mării Negre, traseu care trece şi prin Focşani, proiect internaţional de infrastructură care va străbate şapte ţări. EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL VRANCEAEste un proiect finanțat în cadrul POS Mediu, cu o va-loare de 107.068.652 euro. Pentru implementarea acestui proiect a fost constituită Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «VranceAqua», iar CUP Focșani a de-venit Operator Regional. Președintele VranceAqua este președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan. Proiectul este destinat orașelor Focșani, Adjud, Panciu, Mărășești, Odobești, dar și comunelor Golești, Câmpi-neanca, Homocea. Se are în vedere reabilitarea puțurilor de apă, a stațiilor de tratare a apei potabile, a conduc-telor de aducțiune, extinderea sistemului de distribuție a apei, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare din aceste localități, dar și realizarea a cinci noi stații de epurare. REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 205R COTEŞTI – POIANA CRISTEI, km 21+700 – km 28+700 Proiectul depus în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, în cadrul Axei Prioritare 2

“Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale”, Domeniul major de intervenție 2.1 “Reabilita-rea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane- inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură”, vizează creşterea nivelului calitativ al infras-tructurii de transport din judeţul Vrancea, în vederea stimulării dezvoltării durabile a judeţului şi atragerii în circuitul economic a unor zone cu dezvoltare deficitară. Prin implementarea acestui proiect se asigură aducerea DJ 205R la parametrii corespunzători din punct de ve-dere tehnic, refacerea sistemului rutier pentru un trafic de perspectivă, creşterea siguranţei şi a mobilităţii ru-tiere, reducerea costurilor de operare ale autovehicule-lor şi a timpului de deplasare şi creşterea gradului de atractivitate şi accesibilitate a zonei. Valoarea totală a proiectului este de 10.938.610,85 lei, din care 546.095,02 lei reprezintă contribuția beneficia-rului la cheltuielile proiectului și 332.443,61 lei, valoarea neeligibilă a proiectului. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 7.663.611,39 lei și 982.403,55 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național. Perioada de implementare a proiectului este de 15 luni. REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 204E MĂRĂŞEŞTI-PANCIU km 24+200- 43+050Depus în cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, Axa Prioritară 2 “Îmbunătățirea infrastruc-turii de transport regionale și locale”, Domeniul major de intervenție 2.1 “Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane- inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură”, proiectul vizează reabilitarea DJ 204E Mărăşeşti-Panciu. Acest drum facilitează conexiunea cu drumurile naţionale DN 24 și DN 2 și asigură creşterea gradului de accesibilitate şi atractivitate a judeţului Vrancea şi a Regiunii Sud-Est, precum şi deschiderea către toată zona Moldovei. Ast-fel, zone cu dezvoltare structurală deficitară deservite de acest drum, precum oraşul Mărăşeşti, vor fi atrase în circuitul economic, iar probleme precum şomajul şi sărăcia îşi vor putea găsi o soluţionare. Pe termen me-diu, beneficiile sunt creşterea mobilităţii populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport şi a tim-pului de operare a autovehiculelor, creşterea fluxurilor comerciale în special către/dinspre podgoria Panciu şi a investiţiilor productive. Valoarea totală a proiectului este de 42.918.387,08 lei,

Președintele Consiliului Județean,

Marian Oprișan

Firma Banu Alumin din Focșani răspunde cu brio și celor mai exigente provocări venite din partea clienților în domeniul tâmplăriei din PVC și aluminiu - termopan, respectiv confecțiile metalice și din inox, în condiții de prețuri reduse și calitate superioară.

F iecare produs pe care îl realizăm este în măsură să comunice despre caracteristi-cele performante ale materialelor pe care

le utilizăm, despre nivelul tehnologic al echipa-mentelor din dotare, despre atenția acordată de-taliilor. Designul neobișnuit solicitat de anumiți arhitecți nu reprezintă o problemă pentru noi - � ecare comandă de acest gen este o nouă provo-care pentru echipa noastră ”, ne spune Claudiu Banu, administratorul companiei. Pe lângă oferta clasică de uși și ferestre cu tâmplărie din PVC și aluminiu, Banu Alumin realizează și o gamă diversi� cată de acesorii pentru tâmplăria PVC: plase împotriva insectelor, plase pentru ferestre și uși de balcon sau rulouri, praguri de uși din aluminiu sau PVC, glafuri fe-restre, de exterior din aluminiu și de interior din PVC, paneluri ornamentale din aluminiu pen-tru uși de exterior. Pentru comenzi mari, � rma vrânceană acordă reduceri consistente. Tâmplăria din PVC, în care sunt utilizate gea-muri termopan de calitate, oferă bene� ciarului avantaje precum: durabilitate, izolare termică și fonică, costuri reduse de întreținere și un confort sporit.”În cadrul atelierului propriu, societatea noastră realizează diferite produse de tâmplărie din PVC și aluminiu, în care sunt utilizate geamuri ter-mopan. Caracteristicele performante ale pro� lelor utilizate, cât și calitatea prelucrării acestora, sunt doar două dintre motivele pentru care clienții noștri ne recomandă prietenilor”, susține admi-nistratorul companiei. În atelierele � rmei Banu Alumin pot � reali-zate și obloane din aluminiu, la dimensiunile și particularitățile solicitate de client. Existența atelierului propriu de prelucrare a

BANU ALUMIN:

COMPANIES.C. BANU ALUMIN SRLStr. Al. Vlahuta nr. 18, FocsaniTel.Fax: +40 237.216.017 Tel. Banu Claudiu: +40 754.028.009Tel. Lazar Mirela: +40 724 050.552Web: www.banualumin.ro

Calitate maximă cu costuri reduse

geamului ne permite în prezent să onoram și cele mai pretențioase solicitări din partea clienților din domeniul tâmplăriei din pvc / aluminiu. Acum putem să includem în cadrul produselor noastre oglinzi, respectiv geamuri, conform proiectului stabilit de comun acord cu bene� ciarul. Pe bază de comenzi speciale, putem realiza diferite com-ponente de mobilier din sticlă. Alături de partene-rii noștri din construcții și amenajări interioare, realizăm și montăm pereți din sticlă.


Actualitate

60 martie 2011 I www.100construct.ro

din care 1.504.597,45 lei reprezintă contribuția benefi-ciarului la cheltuielile proiectului și 623.535,45 lei, va-loarea neeligibilă a proiectului. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 30.657.620,07 lei și 3.903.653,37 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național. Perioada de implementare a proiectului este de 31 luni.MODERNIZAREA CENTRULUI ŞCOLAR “ELENA DOAMNA” FOCŞANIProiectul a fost depus de către Consiliul Județean Vran-cea, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3- Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul de Intervenţie 3.4 – „Reabilitare, modernizare, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infras-tructurii pentru formarea profesională continuă”.Prin implementarea proiectului “Modernizarea Cen-trului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Elena Doam-na”, se asigură îmbunătăţirea condiţiilor de studiu, cazare, petrecere a timpului liber pentru 253 de copii cu dizabilităţi de auz şi vorbire şi condiţiile de predare pentru 64 de cadre didactice angajate în cadrul Centru-lui. Valoarea totală a proiectului este de 9.842.903,17 lei, din care 251.000 lei reprezinta contributia benefi-

Ar trebui susținuți producătorii autohtoni de materiale de

construcții prin măsuri fiscale

mai blânde, iar managementul

firmelor de construcții

trebuie orientate spre reducerea

costurilor fără a afecta calitatea

lucrărilor executate.

Vasile AndreiDirector General

SC PRODCOMBILC SRL În raportul de activitate al președintelui Marian

Oprișan se arată că în anul 2010 Consiliului Județean a promovat Vrancea în Uniunea Europeană. «Ziua Europei», «Ziua Porților Deschise”, organizat de catre Comitetul Regiunilor la Bruxelles și «Open Days» sunt principalele manifestări internaționale la care Consiliul Județean Vrancea a participat în 2010.În perioada 16-19 martie 2010, Consiliul Județean Vrancea a participat la Cannes, la Târgul Internațional Imobiliar dedicat regiunilor Economice Emergente ale Uniunii Europene. Reprezentanții Consiliului Județean au prezentat mediului de afaceri european aflat la eveniment proiectele demarate, precum și soluții privind dezvoltarea acestor proiecte în parteneriat public-privat. În perioada 10-12 noiembrie 2010, reprezentanții administrației județene au participat la Istanbul, la Adunarea Generală a Asociației Regiunilor Europene. Adunarea Generală ARE a acordat Consiliului Județean Vrancea mențiunea specială «Communicating Europe 2010» pentru proiectul «Identitatea ta - o șansă pentru drepturi egale». Județul Vrancea a fost singura regiune membră ARE care a primit un premiu special în cadrul acestui eveniment.

Consiliul Județean a promovat Vrancea în Europa

ciarului la cheltuielile proiectului și 1000 lei valoarea neeligibila a proiectului. Valoarea eligibila nerambursabila din FEDR este de 7.037.398,31 lei și 991.893,82 lei, valoarea eligibila nerambursabila din bugetul national. Perioada de implementare a proiectului este de 32 luni.MODERNIZARE, EXTINDERE șI DOTARE CENTRUL ŞCOLAR MIHALCENIÎn urma evaluării proiectelor depuse spre finanţare din fondurile alocate prin Axa Prioritară 3. „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul de Intervenţie 3.4- „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare și a in-frastructurii pentru formare profesională continuă”, la ADR Sud-Est, acest proiect a însumat cel mai mare punctaj.Valoarea totala a proiectului este de 2.187.310,14 lei din care: 1.820.764,52 lei reprezintă valoarea totala a cheltuielilor eligibile ale proiectului, adică 1.765.638,55 lei valoarea finanțată din Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regională și co-finanțare de la bugetul național și 55.125,97 lei contribuția Consiliu-lui Județean Vrancea la cheltuielile eligibile din proiect. Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea infrastructurii educaționale, a structurilor de cazare și dotării Centrului Scolar pentru Educație Incluzivă Mihalceni, în vederea asigurării unui proces instruc-tiv-educativ adaptat cerințelor specifice ale copiilor cu dizabilități psihice și standardelor europene. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:- modernizarea spațiilor de învățământ și a internatu-lui școlar prin lucrări desfășurate pe durata a 12 luni;- îmbunătățirea eficienței energetice în unitatea de învățământ prin montarea unei centrale termice realizată în extinderea corpului de clădire C1;-reparații și modernizări finisaje interioare;-construire șarpantă din lemn - tronson I;-reparații și modernizări finisaje exterioare;-extinderi și reparații instalații electrice;-refacere instalații de apă caldă; Perioada de implementare a proiectului este de 20 luni.Ce cred firmele vrâncene despre strategiile adoptate la nivel po-litic pentru reechilibrarea situatiei din construcții?”La nivel politic ar trebui ca alocarea de fonduri eu-ropene nerambursabile chiar și cele cu valori mari să fie acordate mai ușor pentru a da posibilitatea celor care vor să facă ceva sa facă înainte de a claca. La nivel de firmă, cred că ar fi ideal ca fiecare construc-tor să aibă posibilitatea de leasing imobiliar pentru a reuși să supraviețuiască și în perioada crizei și în cea următoare ei.”, declară Drăgan Mihaela, Directorul General Nice Construct.

companieSc pRoDcomBiLc SRL

Str. Unirea Principatelor 73, 620006,Focsani, Vrancea,

Tel.: +40 337.401.235Fax: +40 237.228.200

Web: www.prodcombilc.ro

companienice conStRuct

Str. Maresal Averescu nr. 51, Marasesti

Tel.: +40 740.24.11.76

Vin personalizat pentru sărbătorile pascale

“Vinurile de la Lion-Gri demonstreaza saltul calitativ al producatorilor moldoveni, salt

determinat atât de reorientarea catre cerintele pietei

europene, cât si de implicarea tinerei generatii de vinificatori, mult mai

receptivi la noile tendinte. Ar fi îmbucurator pentru iubitorii de

vin din România daca aceasta evolutie a calitatii vinurilor de la Lion-Gri îsi va pastra tendinta

ascendenta”.Sergiu Nedelea,

Preşedinte Federaţia

Somelierilor din Romania

Pentru comenzi de vin personalizat şi oferte speciale: +40 748.121.094

Actualitate


Mara Victoria Bogoescu, studentă a Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, a câştigat premiul I obţinând unanimitatea voturilor mem-brilor juriului internaţional. La cea de-a patra ediţie a acestui concurs au fost supuse jurizării 65 de lucrări din care juriul a nominalizat 20 pentru selecţia finală, acordând – în final – premiile 1, 2 şi 3 şi 10 menţiuni. Dintre lucrările pre-selectate pentru jurizare în etapa finală a competiţiei, 10

au fost elaborate de studenţii români. În cadrul ediţiilor-concurs din 2006, 2008 şi 2010 au fost înscrise în total peste 300 proiecte dintre care aproximativ 40 au fost premiate. Valoarea totală a premiilor oferite studentilor câştigători în cele 3 ediţii susţinute de Lafarge se ridică la 70.000 de euro. Concursul a fost deschis tuturor studenţilor la arhitectură care îşi urmează studiile în cadrul unei instituţii de învăţământ superior afiliate sau neafiliate la Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Arhitectură (AEEA). Proiectele au fost elaborate individual sau în grupuri de studenţi, sub îndru-marea unui profesor de arhitectură din cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu specializa-rea arhitectură.

Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte pentru Şcoli de Arhitectură este o studentă româncăCea de-a IV-a ediţie a Concursului Internaţional de Proiecte pentru studenţi şi şcoli de Arhitectură organizată de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti (UAUIM) şi Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Arhitectură (AEEA), cea de-a III-a susţinută în mod consecutiv de Lafarge, România, şi având tema “upgrade – continuitate şi schimbare”, şi-a anunţat câştigătorii.

Actualitate

martie 2011 | www.100construct.ro

Markus Wirth, directorul gene-ral al Holcim România, subsi-diara grupului elveţian Holcim, îşi încheie la 31 martie 2011 mandatul pe care îl deţine la conducerea companiei de peste 6 ani. Poziţia sa va fi preluată de la 1 aprilie 2011 de către Daniel Bach, care a ocupat anterior funcţia de vicepreşedinte al sub-sidiarei Holcim din Filipine.Sub managementul lui Ma-rkus Wirth, Holcim Roma-

nia s-a dezvoltat puternic pe piaţa locală, prin creşterea portofoliului de clienţi, extin-derea capacităţii de producţie a fabricilor de ciment şi a operaţiunilor de pe pieţele de betoane şi agregate. “Anii petrecuţi în România reprezintă una dintre cele mai frumoase perioade ale carierei mele. Am avut privilegiul să lucrez cu o echipă extraordinară de oameni pasionaţi şi profesionişti, cărora le mulţumesc şi pe care îi admir. A venit însă momentul să pre-dau mandatul colegului meu, Daniel Bach. Am încredere că Daniel, care vine cu experienţa internaţională bogată, va fi un lider remarcabil al echipei Hol-cim Romania, va continua să promoveze valorile companiei şi să susţină eforturile noastre de a pune baze solide unui vii-tor durabil”, a declarat Markus Wirth. Daniel Bach este elveţian şi are 47 de ani. A ocupat ante-

rior poziţia de vicepreşedinte de producţie al Holcim Filipine şi are o experienţă de 16 ani în diverse funcţii operaţionale şi de conducere în industria ci-mentului, în special pe pieţele din Asia şi Africa. Daniel Bach s-a alăturat Grupului Holcim în 1994 ca inginer de proiect şi pe parcursul anilor a avut o carieră de succes, printre funcţiile sale numărându-se şi cea de direc-tor tehnic al Holcim Indonezia. De asemenea, Daniel Bach a fost responsabil pentru dezvol-tarea operaţiunilor Holcim în China prin poziţia sa de asis-tent pentru membrul din Comi-tetul Executiv care se ocupă de operaţiunile din Asia. Daniel Bach este doctor în en-ergie mecanică la Institutul Te-hnologic Elveţian Federal din Zurich şi este absolvent al unor numeroase programe postuni-versitare la prestigioase şcoli de business ca INSEAD Franţa şi IMD Lausanne (Elveţia).

Compania a investit peste 150.000 euro în Academia Lindab, un proiect de instruire profesională, dedicat partenerilor Lindab. Acesta include cursuri de mon-taj, prezentări de produse și trai-ninguri de vânzări rezidențiale și industriale. În plus, Lindab va pune la dispoziție un curs specia-lizat dedicat agenților de vânzări, desfășurat sub instruirea unui trainer extern. În total, 260 de participanți vor beneficia de cur-surile Academiei Lindab în pe-rioada februarie-aprilie 2011.

Markus Wirth (Holcim Romania) predă mandatul de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine

Lindab investește peste 150.000 Euro într-un program de formare pentru parteneri

64

Actualitate


În urma unei investiții de 500.000 euro, Final Dis-tribution, importatorul brandurilor de materiale de construcții Gerard, Delta și Keylite, a deschis în Băicoi - Prahova o linie de producție de jgheaburi și burlane. Comercializat sub brandul NOVATIK, sistemul pluvial produs la Băicoi va putea asigura un volum de 3,5 milioane ml/an pentru burlane și 1 milion ml/an pen-tru jgheaburi. „Am decis să intrăm pe piață cu un sis-tem de jgheaburi și burlane pentru că se integrează foarte bine cu celelalte branduri din portofoliu, asi-gurând un sistem complet pentru acoperiș, dar și pentru că face parte din strategia “one stop shop” pe care dorim să o promovăm în România. NOVATIK se

adresează segmentului rezidențial, venind din start cu un preț atractiv asigurat prin producția locală, care îl va face disponibil pentru majoritatea clienților de pe această piață. Pentru 2011, ne așteptăm ca seg-mentul de jgheaburi și burlane NOVATIK să dețină o pondere de 17% din cifra de afaceri a companiei” a declarat Dan Mircescu, Director General Final Distri-bution. Piața jgheaburilor și burlanelor din România este estimată la 20 milioane euro, din care mai puțin de 30% este reprezentată de producția locală. Pentru 2011, Final Distribution estimează vânzări de peste 1 milion de euro din segmentul de producție jgheaburi și burlane NOVATIK.

Vopseaua superlavabilă Savana Kids - formulă inovatoare, cu rezistenţă superioară la pătare, pentru decorarea camerelor copiilor - este cel mai recent produs lansat de Fabryo Corpo-ration în gama Savana cu Te� on®. Principalele bene� cii ale vopselei sunt lavabilitatea crescută şi gama de şapte nuanţe selectate în funcţie de preferinţele consumatorilor, cu denumiri inspirate de basmele copilăriei. Vopseaua a fost gândită pentru a răspunde nevoii de a face din camera copiilor un spaţiu cu un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii acestora, dar şi pentru a asigura revopsiri cât mai rare, în condiţiile în care frecvenţa de renovare a acestor încăperi este mare.

FINAL DISTRIBUTION INTRĂ PE PIAȚA PRODUCĂTORILOR DE JGHEABURI ȘI BURLANE

Vopseaua superlavabilă Savana Kids - formulă inovatoare, cu rezistenţă superioară la pătare, pentru decorarea camerelor copiilor - este cel mai recent produs lansat de Fabryo Corpo-ration în gama Savana cu Te� on®. Principalele bene� cii ale vopselei sunt lavabilitatea crescută şi gama de şapte nuanţe selectate în funcţie de preferinţele consumatorilor, cu denumiri inspirate de basmele copilăriei. Vopseaua a fost gândită pentru a răspunde nevoii de a face din camera copiilor un spaţiu cu un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii acestora, dar şi pentru a asigura revopsiri cât mai rare, în condiţiile în care

VOPSEA SUPERLAVABILĂ destinată camerelor pentru copii

Profi t de 329.000 lei pentru BAUMIX în 2010 Producătorul autohton de materiale de construcții Baumix a trecut pe profi t în 2010 și a crescut valoarea EBITDA până la 10%, față de 7% în 2009. Astfel, compania a înregistrat pentru întreg anul 2010 un profi t net de 329.000 lei și o cifră de afaceri de 30.247.000 lei. Compania a fost afectată de scăderea cu circa 30% a pieței, motiv pentru care cifra de afaceri a scăzut cu circa 15% sub nivelul de 36.000.000 din 2009. Cu toate acestea, Baumix a crescut valoa-rea EBITDA până la 3.050.000 lei, 10% din cifra de afaceri, și are în plan pentru 2011 menținerea pe pro� t dar și creșterea cifrei de afaceri până la nivelul lui 2009. Focusul principal a companiei în 2011 vizează optimizarea costurilor și creșterea pro� tabilității, precum și pe investițiile în cerce-

tare și dezvoltare. În ceea ce privește comporta-mentul consumatorilor în 2010, cele mai cerute produse au rămas, la fel ca în 2009, cele din gama Primus, caracterizate de un raport optim performanță-preț, în timp ce produsele profesio-nale din gama Baumix au înregistrat un regres. În acest moment, compania se numără printre pri-mii 5 producători de pe piață, cu o cotă de piață de 10%, în condițiile în care activează în acest do-meniu de numai 7 ani.

ww

w.iso

mat.

eu

Ad

itiv

i p

en

tru

mo

rta

re ş

i b

eto

an

e

66

www.isomat.eu

MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANEŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢII ŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

100 construct nr 18

Documents

Transcript of 100 construct nr 18