1 · Web viewAcestea au rolul cel mai important în menţinerea şi reglarea echilibrului ecologic...

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Giurgiu

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 2007-2013

Judeţul Giurgiu

Realizat în conformitate cu „Metodologia de elaborare a planurilor regionale sijudetene de gestionare a deseurilor” (anexa la Ordinul ministrului mediului sidezvoltarii durabile nr. 951/2007, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 497bis, din 25 iulie 2007)

Elaborat de Consiliul Judeţean Giurgiu

1


CUVÂNT ÎNAINTE

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor este un document strategic util

pentru urmărirea fluxurilor de deşeuri, pentru organizarea gestionării acestora,

inclusiv în ce priveşte estimarea necesarului de investiţii pentru atingerea ţintelor de

colectare, reciclare, valorificare şi tratare a deşeurilor menajere şi asimilabile

acestora ce revin autorităţilor locale pe plan judeţean din angajamentele şi obligaţiile

României ca Stat Membru al Uniunii Europene.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor reprezintă o cerinţă a legislaţiei

naţionale şi comunitare şi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor formulate

în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a

Deşeurilor precum şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 3 Sud-

Muntenia.

Acest plan realizează o diagnoză a sistemului actual de gestiune a deşeurilor

şi o prognoză a evoluţiei cantităţilor de deşeuri municipale în intervalul 2007-2013.

Pe baza acestora s-a realizat proiectarea unei viziuni strategice asupra reorganizării

gestiunii deşeurilor municipale. Au fost cuantificate obiectivele şi ţintele şi au fost

formulate măsurile necesare dezvoltării unui sistem integrat de management durabil

al deşeurilor municipale.

Aceasta este temelia de la care vom pleca în elaborarea unor proiecte

competitive care să ofere sprijinul financiar necesar atingerii obiectivelor şi ţintelor

asumate.

Planul reprezintă obligaţia legală a Consiliului Judeţean Giurgiu, în colaborare

cu Agenţia pentru protecţia mediului Giurgiu prin care se urmăreşte:

Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare descrierii situaţiei

existente şi a datelor de intrare în modelele tehnico-economice pe care se

fundamentează calculul capacităţii infrastructurii de colectare, transport,

depozitare, tratare şi reciclare a deşeurilor;

Identificarea infrastructurii şi echipamentelor necesare pentru

respectarea responsabilităţilor care revin autorităţilor locale din planurile de 2


implementare ale directivelor referitoare la gestionarea deşeurilor, ca

tehnologii şi nivel de investiţie;

Fundamentarea predicţiilor privind fluxurile de deşeuri menajere

si asimilabile celor menajere în judeţul Giurgiu, în vederea dimensionării

capacităţilor de colectare, transport, depozitare si reciclare, precum si a celor

necesare colectării si tratării deşeurilor biodegradabile, deşeurilor din

echipamente electrice, nămolurilor de la staţiile de epurare si vehiculelor

scoase din uz.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor a fost întocmit pe baza datelor şi

informaţiilor obţinute de la următoarele instituţii:

Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu

Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu

Consiliul Local Giurgiu

Lecturând acest plan veţi remarca cu siguranţă efortul uriaş care trebuie făcut

pentru atingerea termenelor prevăzute de legislaţie. Acest efort solicită o conlucrare

eficientă între toţi factorii decizionali, agenţi economici, organizaţii non-

guvernamentale şi cetăţeni. Solicităm pe această cale sprijinul tuturor actorilor

enumeraţi anterior pentru a pregăti împreună şi a parcurge cu succes toţi paşii

identificaţi aici.

3


CUPRINS1. INTRODUCERE 1.1. Baza legală a elaborării PJGD 1.2. Evaluarea strategică de mediu 1.3. Scopul şi limitele PJGD 1.4. Prevederi legislative 1.5. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

2. PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE 2.1. Descrierea generală a judeţului Giurgiu

2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului2.1.2. Arii protejate2.1.3 Infrastructura2.1.4. Date demografice2.1.5. Aşezări umane2.1.6. Dezvoltarea economică

2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor2.2.1 Generarea deşeurilor2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor2.2.3. Valorificarea şi tratarea deşeurilor

2.2.3.2. Reciclarea deşeurilor municipale2.2.3.1 Sortarea deşeurilor municipale 2.2.3.3. Compostarea deşeurilor2.2.3.4. Tratarea mecano – biologică 2.2.3.5. Tratarea termică 2.2.3.6. Alte metode de tratare/valorificare

2.2.4. Eliminarea deşeurilor

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE

4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE, ASIMILABILE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE 4.1. Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi de ambalaje

4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii

4.1.2. Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje 4.2. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale 4.4. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje 4.5. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje

4.5.1. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale4.5.2. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile din ambalaje

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI 5.1. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

5.1.1. Tipuri de deşeuri periculoase4


5.1.2. Cantităţi generate5.1.3. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale5.1.3.1. Sisteme private de returnare5.1.4. Reducerea cantităţii de substanţe periculoase

5.2. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice5.2.1.Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice5.2.2. Gestionarea DEEE5.2.3. Tratarea DEEE – la nivel de judeţ nu există instalaţii de tratare a

acestora5.2.4. Colectarea DEEE

5.3. Vehicule scoase din uz5.3.1. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoate din uz5.3.2. Instalaţii de valorificare a deşeurilor provenite din dezmembrarea /tratarea VSU

5.4. Deşeuri din construcţii şi demolări5.4.1. Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări5.4.2. Cantităţi generate5.4.3. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

5.5. Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti5.5.1. Staţii de epurare orăşeneşti–situaţia existentă la nivelul anului 2006

6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE 6.1 Situaţia deşeurilor menajere

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE 7.1.Propunere de sistemelor de gestionare a deşeurilor 7.2. Colectare şi transport

7.2.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare7.2.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile7.2.3 Staţii de transfer

7.3.Tratarea şi valorificarea deşeurilor7.3.1.Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje7.3.2.Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale

7.4. Depozitarea deşeurilor

8. EVALUAREA COSTURILOR

8.1.Introducere 8.2. Indicatori de cost 8.3. Suportabilitate 8.4. Etapele principale în estimarea costurilor

8.4.1. Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse8.4.2. Estimarea costurilor unitare8.4.3 Estimarea costurilor investiţionale şi de O&I pentru PJGD8.4.4.Estimarea capacităţii de plată pentru serviciile de salubrizare8.4.5.Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale8.4.6 Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE5


10. MONITORIZARE

1. INTRODUCERE

1.1. Baza legală a elaborării PJGD

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaţie

pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a

deşeurilor, în concordanţă cu prevederile directivelor relevante.

Legea nr. 27/2007, care aprobă şi modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor), prevede

obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional,

regional şi judeţean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să

fie elaborate de către consiliile judeţene, în colaborare cu agenţiile locale pentru

protecţia mediului, în baza planului naţional şi regional de gestionare a deşeurilor.

Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor se aprobă prin hotărâri ale consiliilor

judeţene.

1.2. Evaluarea strategică de mediu

Evaluarea de mediu pentru Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor se

realizează în conformitate cu prevederile HG 1076/2004 – privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe – care

transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva „SEA”), fiind realizată în scopul emiterii

avizului de mediu.

În conformitate cu art. 4 şi art. 20 din actul normativ menţionat mai sus,

„evaluarea de mediu pentru planurile şi programele dezvoltate la nivel local sau

regional, care sunt parte integrantă din planurile ori programele regionale sau

naţionale care au fost deja supuse evaluării de mediu, va ţine cont de rezultatul

acestei evaluări, în scopul evitării duplicării”. În acest sens, în cazul în care

obiectivele şi măsurile din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor corespund cu 6


cele stabilite în Planul Regional, se va lua în considerare evaluarea de mediu pentru

PRGD, iar în cazul în care se constată apariţia unor efecte negative, neprevăzute, la

aplicarea planului, autoritatea competentă poate impune măsuri suplimentare de

monitorizare.

1.3. Scopul şi limitele PJGD

Planul de gestionare a deşeurilor are un rol cheie în dezvoltarea unei

gestionări durabile a deşeurilor, fiind un instrument de planificare solicitat de către

Uniunea Europeană, pe baza căruia se pot obţine asistenţă financiară şi suport din

partea acesteia. Este necesar să se asigure că ţintele UE şi cele naţionale vor fi

atinse şi că se vor identifica soluţiile durabile adaptate la condiţiile locale specifice.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor ajută la proiectarea fluxului de

deşeuri prin:

viziune globală asupra etapelor din gestiunea deşeurilor, care mai departe

ajută la identificarea lipsurilor şi punctelor slabe ale sistemului, care urmează a fi

rezolvate prin planificare integrată;

identificarea soluţiilor durabile din punct de vedere economic şi ecologic,

adaptate la condiţiile locale specifice.

Acest Plan descrie modul de gestionare a deşeurilor municipale; termenul de

deşeuri municipale include:

deşeuri menajere;

deşeuri comerciale asimilabile celor menajere;

deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe;

deşeuri voluminoase;

Planul Judeţean de Gestiune Deşeuri este o descriere a:

condiţiilor existente în domeniul gestionării deşeurilor;

măsurilor şi acţiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor şi a punctelor

slabe în sistemul existent de gestionare a deşeurilor;

condiţiilor impuse în domeniul gestionării deşeurilor, luând în considerare:

o cerinţele UE şi naţionale;

o cerinţele regionale

etapelor necesare pentru respectarea acestor condiţii;

7


Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor nu oferă informaţii detaliate

privind proiectarea tehnică a sistemelor, privind tehnologia sau procedura selectată

pentru gestionarea deşeurilor, ci doar prezintă cadrul de planificare pentru

următoarele aspecte:

măsuri necesare pentru îndeplinirea ţintelor;

capacităţi necesare şi locaţii potrivite pentru reciclare, tratare şi eliminare a

deşeurilor;

tehnologii, proceduri şi sisteme potrivite de gestionare a deşeurilor;

strategia de implementare şi monitorizare în judeţ.

1.4. Prevederi legislative În acest capitol sunt prezentate principalele reglementări europene şi naţionale

privind gestionarea deşeurilor, precum şi principalele prevederi ale acestora.

Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru

grupe principale:

legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/CE, care

conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt

reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile

periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine prevederi privind

managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase;

legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri : reglementări referitoare

la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, PC-uri

şi PCR-uri, nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de

echipamente electrice şi electronice;

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor – reglementări

referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea

deşeurilor prin depozitare;

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor

8


LEGISLAŢIA EUROPEANA

LEGISLAŢIAROMÂNEASCĂ

PREVEDERILEGALE

ATRIBUŢIII ALE ALTOR

AUTORITĂŢI COMPETENTE

Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr.91/156/EEC

→Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea 265/2006 (cu modificările şi completările ulterioare)

→ Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2001 privind regimul deşeurilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2001 (cu modificările şi completările ulterioare)

→ Hotărârea de Guvern 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor → Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (cu modificările şi completările ulterioare)

● Capitolul 4 - Regimul deşeurilor

● Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.

● Se referă la aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor

● Evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

● Ministerul Sănătăţii – evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei;

● Ministerul Administraţiei Publice urmăreşte şi asigură transpunerea de către autorităţile publice locale a strategiilor şi programelor privind gestionarea deşeurilor.

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

→ Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea 265/2006 (cu

● Capitolul 4 - Regimul deşeurilor

● Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei participă la elaborarea reglementărilor

9




PREVEDERILEGALE



modificările şi completările ulterioare)

→ Ordonanţa de Urgenţă nr.78/2001 privind regimul deşeurilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2001 (cu modificările şi completările ulterioare)

→ Hotărârea de Guvern 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor

● Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi mediului.● Se referă la aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor

specifice gestionării deşeurilor.

● Ministerul Administraţiei Publice participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală şi urmăreşte îndeplinirea obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC

→ Hotărârea de Guvern nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

● Reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei, asupra mediului şi condiţiile de colectare a anumitor tipuri de uleiuri uzate.

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

→ Hotărârea de Guvern 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

● Reglementează condiţiile de introducere pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase, precum şi modalităţile de gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

● Ministerul Industriei şi Resurselor va propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării programe de cercetare pentru reducerea conţinutului de metale grele şi substanţe periculoase din baterii şi acumulatori.

Directiva nr. 99/31/EC → Hotărârea de ● Stabileşte cadrul ● Autorităţile 10




PREVEDERILEGALE



privind depozitarea deşeurilor

Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

→ Ordinul 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare→ Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri.

→ Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul 1230/2005

legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente.● Aprobă procedurile preliminare pentru acceptarea deşeurilor la depozitare, criteriile pentru acceptarea deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptată în fiecare clasă de depozit de deşeuri.● Aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor-construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri.

administraţiei publice locale vor iniţia acţiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situaţia în care depozitul existent atinge 75% din capacitatea proiectată.

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

→ Hotărârea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată cu Hotărârea de Guvern 268/2005 → Ordin MMGA 756/2004 - normativul tehnic privind incinerarea deşeurilor

● Reglementează activităţile de incinerare şi coincinerare şi măsurile de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi coincinerare.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

→ Hotărârea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea

● Reglementează gestionarea ambalajelor şi a

● Ministerul Industriei şi Resurselor

11




PREVEDERILEGALE



ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje→ Ordinul MMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.→ Ordinul MMGA 1229/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje→ Hotărârea de Guvern 166/2004 privind aprobarea proiectului « Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea reciclării », modificată prin HG 989/2005

deşeurilor de ambalaje.

● Procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje. ● Aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice, în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

● Aprobarea proiectului « Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea reciclării »

propune programe de cercetare având ca obiect fabricarea şi compoziţia ambalajului.

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri

→ HOTĂRÂRE Nr. 788 din 17 iulie 2007privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri→ Legea 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul

● Reglementează controlul şi supravegherea transferului de deşeuri;

● Reglementează transportul peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al

● Ministerul Industriei şi Resurselor autorizează agenţii economici pentru a realiza operaţiuni de import a deşeurilor şi de reciclare a acestora.

● Autoritatea Vamala permite introducerea în ţară

12




PREVEDERILEGALE



transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora;→ Legea 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase;→ Ordinul MAPAM nr.2/118/211/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României

eliminării acestora.

● Adoptă amendamente la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase;

● Stabileşte Procedura de reglementare şi control a transportului deşeurilor pe teritoriul României

a mijloacelor de transport încărcate cu deşeuri nepericuloase.

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular a solului, atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură.

→ Ordinul comun MMGA, MAPDR, 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

● Aproba normele tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

● Autoritatea teritorială agricolă - cooperează cu autoritatea de mediu în vederea acordării permisului de aplicare a nămolurilor de epurare în agricultură

Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate

Hotărârea de Guvern 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.

→ Ordinul comun MMGA, MAI şi MTCT nr. 87/527/411/2005 pentru aprobarea modelului şi condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz.→ Ordinul comun MMGA şi MEC 88/110/2005 privind

● Gestionarea vehiculelor scoase din uz

● Aprobarea modelului şi condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz

● Se aprobă Lista materialelor şi componentelor exceptate de la aplicarea art. 4 alin.

13




PREVEDERILEGALE



materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art.4 din HG 2406/2005 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.

(1) din HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, precum şi condiţiile în care se pot utiliza

Directiva 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

→ HG nr. 448/2005 – privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice→ Ordin comun MMGA şi MEC 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice→ Hotărârea de Guvern nr. 995/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

1.5. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi

periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ,

industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri:

deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea

apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi

electronice.14


Tabel 1.5.1. Tipuri de deşeuri

Tip de deşeuCod

(Lista europeană a deşeurilor; HG nr. 856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat:- fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)- deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)- alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20

20 0120 02

20 03Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

20 01 21*20 01 23*20 01 35*20 01 36

În ceea ce priveşte fluxurile de deşeuri, trebuie luate în considerare sursele de

generare, fluxurile şi cantităţile de deşeuri generate, sistemele actuale de colectare,

transport şi tratare a deşeurilor, precum şi modul în care acestea vor evolua în viitor.

Adiţional, se vor considera şi defini fluxurile de deşeuri prioritare.

Procesul de planificare are ca principal obiect dezvoltarea unui sistem

controlat de gestionare a deşeurilor şi s-a concentrat pe principalele cerinţe care au

ţinte asociate:

recuperare şi reciclare (ţintele de recuperare şi reciclare trebuie atinse aşa

după cum sunt stabilite în legislaţie);

închiderea depozitelor neconforme;

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate.

Din punct de vedere tehnic, nu au fost considerate prea multe opţiuni, din

cauza nivelului scăzut al dezvoltării tehnologiilor din domeniul gestionării deşeurilor. 15


Acest lucru se datorează faptului că, până de curând, fluxul deşeurilor era unul

extrem de simplu, constând în foarte puţine etape (un flux mai mult logistic decât un

flux tehnologic).

Având în vedere noile evoluţii, obiective şi direcţii în gestionarea deşeurilor, noi

tehnologii trebuie luate în considerare. Totuşi, opţiunile tehnologice care ar conduce

la atingerea obiectivelor şi ţintelor trebuie să fie fezabile pentru caracteristicile

judeţului, să nu fie prea complexe, pentru a fi uşor de implementat. Ca o primă etapă

de implementare a planului din punct de vedere tehnologic, se vor propune proiecte

pilot, pentru a determina fezabilitatea tehnologiilor selectate în faza de planificare.

Pe baza obiectivelor şi ţintelor aplicate situaţiei existente din judeţ (în special în

ceea ce priveşte posibilităţile şi capacităţile existente precum şi potenţialul acestora

de dezvoltare), a fost prezentată o serie de alternative.

Obligaţiile în ceea ce priveşte recuperarea şi reciclarea ambalajelor şi deşeurilor

de ambalaje sunt stabilite pentru toţi generatorii şi deţinătorii de deşeuri.

Este cunoscut faptul că reciclarea materială este o practică răspândită, dar în

special pentru acele materiale care nu provin din ambalaje (în special pentru metale).

Ca urmare, problema se va pune pe extinderea către deşeurile de ambalaje, în

vederea creşterii conştientizării în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor

de ambalaje şi recuperarea acestora.

În ceea ce priveşte reducerea deşeurilor biodegradabile depozitate,

implementarea se va concentra asupra a două aspecte:

zona rurală – implementarea se va baza pe compostarea tradiţională, în curte,

pe extinderea acestei practici şi asigurarea că tehnologia îndeplineşte cerinţele

proprii (referitoare la materialul de intrare, metoda de procesare şi utilizarea

produsului final);

zona urbană – implementarea va trebui să se concentreze pe cerinţele

specifice şi va presupune, de asemenea, necesitatea de noi capacităţi de tratare.

Orizontul de timp pentru Planul Judeţean de Gestionare a DeşeurilorOrizontul de timp pentru Plan depinde de mai mulţi factori, acesta referindu-se

la un cadru imediat de timp (prin acţiuni imediate), precum şi la un cadru de timp mai

lung.

Din punct de vedere practic, orizontul de timp trebuie să fie suficient de mare

pentru a face posibilă evaluarea atingerii ţintelor.16


Motivul pentru care planul se referă şi la perspectivele pe termen lung este

acela al dificultăţii în identificarea de amplasamente potrivite pentru reciclarea,

tratarea sau eliminarea deşeurilor în cadrul sau în apropierea zonelor urbane.

Mai mult, va fi necesar un efort considerabil în selecţia de amplasamente,

evaluarea impactului asupra mediului şi consultarea publică în vederea obţinerii

avizelor pentru noile amplasamente. În final, facilităţile de reciclare, tratare şi

eliminare a deşeurilor constituie investiţii importante care trebuie recuperate într-o

perioadă relativ lungă de timp.

În ceea ce priveşte aspectele legate de sistemele de colectare şi costurile

asociate, acestea sunt aspecte pe termen scurt şi care presupun un efort financiar

mai redus.

Planificarea a fost stabilită pentru o perioadă de 10 ani. Revizuirea planului

final este programată, conform cerinţelor legale în vigoare, periodic, la 5 ani de la

elaborarea acestuia. În cadrul acestei revizuiri, datele de intrare vor fi verificate şi

actualizate, iar celelalte criterii sunt propuse spre monitorizare. După revizuire,

implementarea planului va continua pe direcţia proiectată sau vor fi necesare

modificări.

Până la revizuire, se vor desfăşura proiecte pilot care vor oferi informaţii detaliate

în ceea ce priveşte fezabilitatea tehnologiilor propuse.

Proiectele pilot pot să se refere numai la opţiunile tehnologice alese în cadrul

acestui plan, sau pot să se refere şi la alte tehnologii care, în această etapă de

planificare, au fost considerate ca nefezabile pentru judeţ. Astfel, dacă alte tehnologii

se vor dovedi mai fezabile, ele vor fi supuse spre analiză.

Impactul asupra comunităţii Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va avea ca

rezultat schimbarea semnificativă a practicilor curente de gestionare a deşeurilor.

În ceea ce priveşte deşeurile municipale şi asimilabile, închiderea depozitului

municipal şi realizarea unui sistem integrat de management al deşeurilor,

concomitent cu închiderea etapizată a spaţiilor de depozitare din zona rurală şi

extinderea colectării deşeurilor, vor contribui la eliminarea deşeurilor în condiţii de

siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

De asemenea, implementarea şi/sau extinderea sistemelor de colectare

selectivă, atât la nivel urban, cât şi rural, vor conduce la schimbarea obiceiurilor de 17


colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie, ducând la creşterea gradului de

implicare al populaţiei. Totodată, înfiinţarea în cadrul sistemului integrat de

management al deşeurilor a unui centru de sortare pentru deşeurile reciclabile va

determina crearea de noi locuri de muncă şi reducerea cantităţii de deşeuri

depozitate.

În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri:

- deşeurile din construcţii şi demolări vor fi sortate şi prelucrate în

vederea valorificării, iar aplicarea de tarife diferenţiate pentru eliminarea

acestora, concomitent cu informarea populaţiei, vor determina populaţia să se

conformeze noilor practici;

- înfiinţarea unui sistem eficient de colectare a deşeurilor menajere

periculoase, a celor de echipamente electrice şi electronice şi a vehiculelor

scoase din uz (fie prin puncte de colectare, fie prin predarea la schimb) va

facilita eliminarea acestora de către populaţie şi atingerea ţintelor de

recuperare şi reciclare.

Toate aceste schimbări nu îşi vor putea atinge scopul fără o informare

adecvată a publicului. Cetăţenii vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii

de gestionare a deşeurilor, fiind de aşteptat o creştere în timp a gradului de implicare

şi de conştientizare.

Beneficii ale Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Facilitarea obţinerii de suport financiar din partea UE;

Conformarea judeţului cu cerinţele legale;

Atingerea de către judeţ a ţintelor, prin posibilităţi şi opţiuni regionale şi locale;

Identificarea activităţilor la nivel de judeţ în domeniul gestionării deşeurilor în

consens cu alte judeţe;

Luarea unor decizii în domeniul gestionării deşeurilor pe baza analizelor şi

prognozelor;

Stabilirea de capacităţi adecvate pentru gestionarea deşeurilor;

Fluxuri transparente de deşeuri şi opţiuni pentru tratarea deşeurilor, cu scopul

de a asigura capacităţi şi sisteme adecvate de colectare şi tratare;

Identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea

sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;

Stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare etc.18


Determinarea necesităţilor viitoare de investiţii.

Tabel 1.5.2. Lista abrevierilor şi definiţiile termenilor de specialitate

Termen Act Normativ Definiţia

activitatea medicala

Ordin MSF 219/2002

orice activitate de diagnostic, prevenţie, tratament, monitorizare şi recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu implică utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatură medicală

autoritate competenta H.G. 349/2005 autoritatea căreia îi revin atribuţii şi responsabilităţile ce

decurg din prezenta hotărâre

autoritate competenta Legea 6/1991

autoritate guvernamentala desemnată de către o parte ca fiind răspunzătoare, în cadrul unei zone geografice determinate, pentru a primi notificarea privind deplasarea transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri, precum şi orice informaţii referitoare la acestea şi pentru a răspunde la această notificare, conform art. 6.

autoritatecompetenta

Ordinul 344/2004

autoritatea căreia îi revin atribuţiile responsabilitatea ce decurg din prezentele norme tehnice;

autoritatecompetenta pentruprotecţia mediului

H.G. 128/2002

autoritatea centrala pentru protecţia mediului sau autoritatea teritoriala pentru protecţia mediului care are stabilite competentele referitoare la instalaţiile de incinerare în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobata cu modificări prin Legea nr. 426/2001;

agenţi economici H.G. 621/2005referitor la ambalaje, înseamnă furnizorii de materiale de ambalare, producătorii de ambalaje şi produse ambalate, importatorii, comercianţii şi distribuitorii;

acumulatori H.G. 1057/2001

surse de energie electrică - sunt alcătuiţi din una sau mai multe celule primare reîncărcabile, energia electrică obţinându-se prin transformarea directă a energiei chimice

agent de transport Legea 6/1991 orice persoană care organizează transportul deşeurilor periculoase sau al altor reziduuri;

agricultura Ordinul 344/2004

creşterea tuturor tipurilor de culturi agricole în scop comercial, inclusiv a cantităţilor necesare pentru stocare şi însămânţare;

ambalaje Ordin MMPA756/2004

containere transportabile, de diferite dimensiuni, pentru substanţe solide, păstoase şi lichide

ambalaje H.G. 621/2005 orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de

19



la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.

ambalaj primar H.G. 621/2005

ambalaj de vânzare - ambalaj conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau pentru consumator în punctul deachiziţie;

ambalaj secundar H.G.621/2005

ambalaj grupat - supraambalaj - ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vânzare, indiferent daca acesta estevândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori daca serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; acesta poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului;

ambalaj terţiar H.G. 621/2005

ambalaj de transport - ambalaj conceput pentru a uşura manipularea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul preveniriideteriorării în timpul manipulării sau al transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

ambalaj reutilizabil H.G. 621/2005

ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţionare sau altfel.

Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piaţă atunci când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte.

Ambalajul reutilizabil se consideră deşeu de ambalaj când se înlătură, la sfârşitul duratei utile de viaţă. Ambalajul reutilizabil nu se consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi refolosit.

Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piaţă atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil din nou.

ape uzate orăşeneşti

Ordinul 344/708/2004

ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.188/2002

ape uzate menajere

Ordinul 344/708/2004

ape uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002);

ape uzate industriale

Ordinul 344/708/2004

orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi apele meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea,

20



epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.188/2002);

baterii şi acumulatoricare conţin substanţepericuloase

H.G. 1057/2001

1. baterii şi acumulatori care conţin mai mult de 0,0005% mercur din greutate, comercializaţi pe piaţa;2. baterii şi acumulatori care conţin:- mai mult de 25 mg mercur/celula, cu excepţia bateriilor alcaline cu mangan;- mai mult de 0,025% cadmiu din greutate;- mai mult de 0,4% plumb din greutate;3. baterii alcaline cu mangan, care conţin mai mult de 0,025% mercur din greutate;

baterii H.G. 1057/2001

surse de energie electrică - sunt alcătuite din una sau mai multe celule primare nereîncărcabile, energia electrică obţinându-se prin transformarea directă aenergiei chimice.Tipuri de baterii:- baterii zinc-carbon- baterii alcaline cu mangan- baterii zinc- baterii litiu-dioxid de mangan- baterii tip pastilă;

baterii sauacumulatori pentruautovehicule

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care se folosesc la autovehicule pentru pornire, aprindere şi iluminare;

baterii sauacumulatori uzaţi H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care au devenit improprii folosirii

pentru care au fost iniţial destinaţi;

beneficiar de nămol

Ordinul 344/708/2004

orice persoana fizica şi juridica care este proprietar, arendaş sau reprezentant al acestora, care acceptă aplicarea nămolului pe terenul său

capacitate nominală H.G.128/2002

suma capacităţilor cuptoarelor din care se compune instalaţia de incinerare sau de coincinerare, specificată de constructor şi confirmată de operator, ţinându-seseama în special de puterea calorică a fiecărui tip de deşeu, exprimată prin cantitatea de deşeuri incinerată pe oră;

ciclu de viaţă alprodusului

Legea 426/2001

intervalul de timp cuprins între data de fabricaţie a unui produs şi data când acesta devine deşeu;

colectare Legea 426/2001

strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporară) a deşeurilor, în vederea transportului lor;

colectare H.G. 235/2007toate operaţiunile care permit transferul uleiurilor uzate de la deţinători la cei care valorifică sau elimină aceste uleiuri;

colectare selectivă H.G. 621/2005 colectarea deşeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale şi/sau sortimente de materiale;

combustie H.G. 235/2007 utilizarea uleiurilor uzate drept combustibil, cu recuperarea adecvată a căldurii generate;

combustie Ordin MMP 1215/2003 tratarea deşeurilor prin oxidare termică în exces de aer ;

consumator H.G. 349/2002persoana fizică sau juridică ce foloseşte ambalaje sau produse ambalate pentru alte scopuri decât cele comerciale;

21



deponii Legea 426/2001

material rezultat prin decopertarea solului în urma excavaţiilor;

deşeu Legea 426/2001

orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, pe care deţinătorul le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca;

deşeu H.G. 349/2005definit în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001

deşeuri Legea 6/1991 substanţele sau obiectele care sunt eliminate sau urmează a fi eliminate sau este necesar sa fie eliminate în conformitate cu legislaţia naţională;

deşeuri de ambalaje H.G. 621/2005

orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeurile de producţie, din anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

deşeuri menajere Legea 426/2001

deşeuri provenite din activităţi casnice sau asimilabile cu acestea şi care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localităţi;

deşeuri asimilabile cudeşeuri menajere

Legea 426/2001

deşeuri provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere şi care suntcolectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea;

deşeuri din comerţasimilabile cu celemenajere

Ordin MMPA 756/2004

deşeuri rezultate din activităţi comerciale, magazine, activităţi de servicii publice şi industriale etc., cu condiţia sa poată fi depozitate împreuna sau în acelaşi mod cadeşeurile menajere în funcţie de tipul şi cantitatea lor;

deşeuri periculoase

Legea 426/2001

deşeurile menţionate la art. 181 alin. (1), care se încadrează la categoriile sau tipurile generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi constituenţiiacestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au una sau mai multe dintre proprietăţile descrise înanexa nr. I E;

deşeuri periculoase H.G. 349/2005

deşeuri definite în anexa nr. I C, I D şi I E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001;

deşeuri municipale H.G. 349/2005deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere şi care sunt generate pe raza localităţilor;

deşeuri municipalemixte H.G 128/2002

deşeuri menajere şi comerciale, industriale şi din instituţii, care, din cauza naturii şi compoziţiei, sunt similare cu deşeurile menajere, dar excluzând fracţiile indicate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.155/1999 pentru introducerea evidenţeigestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, sub numărul 20 01 care sunt colectate separat la sursă, şi excluzând alte deşeuri indicate sub numărul 20 02 din aceeaşi anexă

deşeuri periculoase

H.G. 128/2002 orice deşeu solid sau lichid, aşa cum este definit în anexa nr. IA la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

22



nr.78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr.426/2001.

deşeurile periculoase

Ordin MSF 219/2002

deşeurile rezultate din activităţi medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană şi pentru mediu şi care sunt generate în unitatea sanitara în cursul activităţilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor şi recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală şi producere, testare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor şi produselor biologice;

deşeuri nepericuloase H.G. 349/2005 deşeuri care nu sunt incluse în categoria deşeurilor

periculoase conform lit. j)

deşeurilenepericuloase

Ordin MSF 219/2002

deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

deşeuribiodegradabile H.G.349/2005

deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare sau de gradină, hârtia şi cartonul;

deşeuri inerte H.G. 349/2005

deşeuri care nu suferă nici o transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reacţionează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care sa poată duce la poluarea mediului sau sa dăuneze sănătăţii omului.Levigabilitatea totală şi conţinutul de poluanţi al deşeurilor, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafaţă şi/ sau subterane ;

deşeuri lichide H.G. 349/2005 orice deşeuri în forma lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nămolurile

deşeuri din parcuri şi grădini

Ordin MMPA 756/2004

deşeuri de origine vegetală provenind de pe suprafeţe folosite la grădinărit, din parcuri publice, cimitire şi spaţii verzi amplasate de-a lungul străzilor ;

deşeurile rezultatedin activităţi medicale

Ordin MSF 219/ 2002

toate deşeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unităţile sanitare

deşeurile anatomo - patologice şi părţianatomice

Ordin MSF 219/ 2002

deşeurile care includ resturile şi organele, părţile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii şi din alte proceduri medicale; în aceasta categorie seinclud şi animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare şi experimentare;

deşeurile chimice şi farmaceutice

Ordin MSF 219/ 2002

substanţele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau cancerigene;

deşeurile infecţioase

Ordin MSF 219/ 2002

deşeurile lichide şi solide care conţin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi materialele care conţin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/ sau toxinele microorganismelor;

deşeurileînţepătoare -

Ordin MSF 219/ 2002

deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere;

23



tăietoare

deşeuri radioactiveOrdin MSF 219/ 2002

deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din activităţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive;

depozitareatemporară

Ordin MSF 219/ 2002

păstrarea pe o perioada limitată a deşeurilor ambalate corespunzător în spaţii special destinate şi amenajate, până la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finală;

depozitarea sanitară

Ordin MSF 219/ 2002

depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deşeuri periculoase sau nepericuloase. Deşeurilepericuloase sunt depozitate în depozitul de deşeuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;

depozit H. G. 349/2005

amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:- spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere;- o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv:- instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte;- stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;

stocare subterană H. G. 349/2005mod de depozitare permanentă a deşeurilor într-o cavitate geologică adâncă, cum sunt minele de sare sau de potasiu

deplasaretransfrontieră Legea 6/ 1991

orice mişcare a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri dintr-o zonă aflată sub jurisdicţia naţională a unui stat spre/ sau printr-o zonă aflată sub jurisdicţia naţională a altui stat sau spre o zonă ce nu e sub jurisdicţia naţională a nici unui stat, cucondiţia ca cel puţin două state să fie implicate în această deplasare;

deţinător Legea 426/ 2002

producătorul de deşeuri sau persoană fizică, persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi independente ori persoană juridică care are deşeuri în posesia sa. Se consideră deţinător şi persoana care transportă deşeuri, pe toată durata transportului, până la livrarea lor, pentru tratarea ulterioară, unei alte persoane;

dioxine şi furani H.G. 128/2002 toate dioxinele dibenzo-p-policlorurate şi dibenzofuranii enumeraţi în anexa nr. 3;

eluat H. G. 349/2005 soluţia obţinută printr-un test de levigare a deşeurilor, efectuat în laborator

eliminare Legea 426/ 2001 orice operaţiune prevăzută în anexa nr. II A;

eliminare H. G. 235/2007 incinerarea uleiurilor uzate;

24



eliminare Legea 6/ 1991 este orice operaţiune specificată în anexa IV a acestei convenţii;

eliminarea finală Ordin MSF219/ 2002

totalitatea metodelor şi tratamentelor fizice, chimice şi biologice aplicate deşeurilor periculoase rezultate din activităţile medicale, care vizează eliminarea pericolelor şi riscurilor potenţiale asupra mediului şi asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi reducerea volumului de deşeuri

eliminator Legea 6/ 1991orice persoană care primeşte deşeurile periculoase sau alte reziduuri şi care efectuează operaţiile de eliminare a acestor deşeuri; Hotărârea de Guvern nr. 188/ 2002);

emisie H.G.128/ 2002degajarea directă sau indirectă din instalaţie de substanţe, vibraţii, căldură sau zgomote din surse individuale ori difuze, în aer, apă sau sol;

echivalent locuitor Ordinul 344/708/2004

încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5 ) de 60 g O 2 /zi (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA- 011, cuprinse în Anexa nr. 1

electrolit H. G. 1057/ 2001

soluţie de acid sulfuric şi apă distilată sau demineralizată;

excesul de aer Ordin MAPAM1215/ 2003

cantitatea de aer pentru combustie suplimentară faţă de cea necesară teoretic pentru combustie;

exportator Legea 6/ 1991orice persoană ce se află sub jurisdicţia unui stat exportator, care organizează exportul de deşeuri periculoase sau de alte reziduuri;

fişa internă a gestiunii deşeurilor

Ordin MSF 219/ 2002

formularul de păstrare a evidentei deşeurilor produse în unităţile sanitare, cu date privind circuitul complet al deşeurilor de la producere şi până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 155/ 1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor;

gestionare Legea 426/ 2001

colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora;

gaz de depozit H. G. 349/2005 amestecul de compuşi în stare gazoasă, generat de deşeurile depozitate ;

gospodărire Legea 6/ 1991

înseamnă colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri, incluzând şi masurile de securitate ce trebuie luate după depozitarea în locurile special amenajate;

gospodărireaecologica raţională a deşeurilorpericuloase şi a altor reziduuri

Legea 6/ 1991

totalitatea măsurilor practice necesare unei gospodăriri a acestor deşeuri periculoase sau a altor reziduuri, de natură să asigure protecţia sănătăţii omului şi a mediului înconjurător împotriva efectelor nocive ce pot rezulta din aceste reziduuri;

generator H. G. 235/2007 orice persoană fizică sau operatori economici din a căror activitate rezultă uleiuri uzate;

gazeificare Ordin MMPA 756/2004

conversia deşeului cu compuşi carbonici în bioxid de carbon, monoxid de carbon şi hidrogen folosind un mediu de gazeificare (aer, oxigen, abur);

gaze reziduale – Ordin MMPA amestecuri gazoase cu componenţi solizi, lichizi şi

25



gaze de ardere 756/2004

gazoşi formate prin arderea deşeurilor, tratate în instalaţiile de epurare a gazelor. Gazele reziduale pot fi caracterizate adiţional prin definirea provenienţei lor de exemplu, tratarea gazelor reziduale de după boiler, gazele reziduale la evacuarea din coşul de dispersie etc;

instalaţie deincinerare H. G. 128/ 2002

orice unitate tehnică staţionară sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deşeurilor, precum şi piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Această definiţie se referă la amplasament şi la întreaga instalaţie, incluzând toate liniile de incinerare, recepţie a deşeurilor, depozitare, dispozitive de retratare locală;sistemele de alimentare cu deşeuri – combustibil - aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere şi a apei uzate sau depozitarea reziduurilor; coşul de fum; dispozitivele şi sistemele de control ale operaţiunilor de control al incinerării, de înregistrare şi urmărire a condiţiilor de incinerare;

instalaţie deincinerare existentă

H. G. 128/ 2002

o instalaţie de incinerare care funcţionează şi deţine autorizaţie de mediu emisă la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau care este înregistrată pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, cu condiţia ca instalaţia sa fie pusă în funcţiune cel târziu la 31 decembrie 2002, iar pentru instalaţiile ai căror indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi prin Hotărâri ale Guvernului până la data de 31 decembrie 2001, termenul limită de punere în funcţiune este 31 decembrie 2004;

instalaţie decoincinerare H. G. 128/ 2002

orice instalaţie fixă sau mobilă, al cărei scop principal este generarea energiei sau a unor produse materiale, care foloseşte deşeuri drept combustibil uzual sausuplimentar sau în care deşeurile sunt tratate termic pentru eliminare. În cazul în care coincinerarea are loc astfel încât scopul principal al instalaţiei nu este generarea de energie sau producerea de produse materiale, ci tratarea termică a deşeurilor, instalaţia este considerată instalaţie de incinerare conform definiţiei prezentate la pct. 8. Aceasta definiţie se referă la amplasament şi la întreaga instalaţie, incluzând toate liniile de coincinerare, recepţie a deşeurilor, depozitare, dispozitive de pretratare locala; sistemele de alimentare cu deşeuri, combustibil şi aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere şi a apei uzate sau depozitarea reziduurilor; coşul de fum; dispozitivele şi sistemele de control al coincinerării, de înregistrare şi urmărire a condiţiilor de coincinerare;

instalaţie decoincinerareexistentă

H. G. 128/ 2002 o instalaţie de coincinerare care funcţionează şi deţine autorizaţie de mediu emisă înainte de data de 31 decembrie 2004 sau care este înregistrată pentru coincinerare şi deţine acord de mediu emis înainte de

26



data de 31 decembrie 2004, cu condiţia ca instalaţia sa fie pusa în funcţiune până la data de 31 decembrie 2005, sau este subiectul cererii acordului de mediu înainte de data de 31 decembrie 2004, cu condiţia ca instalaţia sa fie pusă în funcţiune până la data de31 decembrie 2006;

introducere pe piaţă

Legea 426/ 2001

acţiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs în vederea distribuirii şi/ sau utilizării;

introducere pe piaţă

H. G. 1057/ 2001

acţiunea de a face disponibil pentru prima dată, contra cost sau gratuit, un produs în vederea distribuirii şi/ sau utilizării;

importator Legea 6/ 1991este orice persoană ce se află sub jurisdicţia unui stat importator, care organizează importul de deşeuri periculoase sau de alte reziduuri ;

incinerareadeşeurilor OMSF 219/

2002

arderea deşeurilor în instalaţii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determină neutralizarea deşeurilor, utilizându-se echipamente de reţinere şi purificare a gazelor;

incinerator de deşeuri periculoase

Ordinul MMGA 756/2004

instalaţii pentru eliminarea prin tratare termică, în principal a deşeurilor periculoase ;

levigat H. G. 349/2005 orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţinut în depozit ;

nămoluri Ordinul 344/708/2004

- nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi şi de la alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti;- nămoluri provenite de la fosele septice şi de la alte instalaţii similare pentru epurarea apelor uzate;- nămoluri provenite de la staţiile de epurare, altele decât cele menţionate la pct. 1 şi 2;

nămol municipal Ordin MMPA 756/2004

nămol rezultat din tratarea apelor uzate municipale şi industriale similare cu cele municipale, chiar şi atunci când este uscat sau tratat în vreun fel ;

nămoluri tratate Ordinul 344/708/2004

nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzător care sa reducă în mod semnificativ puterea lor de fermentare şi riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

operator Legea 426/ 2001

orice persoană fizică sau juridică investită cu atribuţii şi responsabilităţi în activităţi autorizate în domeniul gestiunii deşeurilor;

operator H. G. 128/ 2002

orice persoană fizică sau juridică ce exploatează sau controlează instalaţia ori căreia i s-a delegat puterea economică decizională pentru funcţionarea tehnică ainstalaţiei;

operatorul depozitului

H. G. 349/2005 orice persoană juridică, investită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la

27



urmărirea postînchidere;

producător Legea 426/ 2001

orice persoană fizică, persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi independente sau persoană juridică din a cărei activitate rezultă deşeuri (producător iniţial) şi/ sau care a efectuat operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care generează schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri;

organizaţie deintegrare politicăşi/ sau economică

Legea 6/ 1999

orice organizaţie constituită de state suverane, căreia acestea i-au conferit competente în domeniile reglementate prin prezenta convenţie şi care au fostautorizate, în conformitate cu procedurile interne, sa semneze, ratifice, accepte, aprobe sau sa confirme oficial convenţia sau sa adere la ea ;

producător Legea 6/ 1991

orice persoană a cărei activitate produce deşeuri periculoase sau alte reziduuri sau, dacă aceasta persoană nu este cunoscută, persoană care este în posesia şi/ sau controlează aceste deşeuri;

prag de alerta H. G. 349/ 2005

nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislaţiei în vigoare;

program pentruconformare H. G. 349/2005

definit în Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/ 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare ;

persoană Legea 6/ 1991 orice persoană fizică sau juridică;

punctul focal Legea 6/ 1991entitatea unei părţi, la care se fac referiri în art. 5, responsabilă cu primirea şi comunicarea informaţiilor conform art. 13 şi 15.

piroliză /gazeificare Ordinul 756/2004

descompunerea termica a substanţelor organice la temperaturi ridicate, în mare măsură în absenţa oxigenului ;

reutilizare Legea 426/ 2001

orice operaţiune prin care ambalajul care a fost conceput şi proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului său de viaţă un număr minim de parcursuri sau rotaţii este reumplut sau reutilizat pentru acelaşi scop pentru care a fost conceput;

reciclare Legea 426/ 2001

operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri;

reziduu H. G. 128/ 2002

orice material lichid sau solid, inclusiv cenuşă de vatră şi zgură; cenuşi volante şi praf de cazan; produşi solizi de reacţie de la tratarea gazelor; nămol de la tratarea apelor uzate; catalizatori consumaţi şi cărbune activ epuizat, definit ca deşeu în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/ 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/ 2001, care este generat prin procesul de incinerare sau coincinerare, tratarea gazului de ardere şi a apei uzate sau din alte procese ale instalaţiei de incinerare ori coincinerare;

reprezentant H. G. 1057/ persoana juridică cu sediul în România, desemnată de

28



autorizat 2001 producător să acţioneze în numele său;

recipiente H. G. 235/2007 rezervoarele, cisternele, autocisternele şi butoaiele metalice;

regenerare H. G. 235/2007

orice procedeu care permite producerea de uleiuri de bază printr-o rafinare a uleiurilor uzate, implicând în special separarea de impurităţi, produse de oxidare şi aditivi;

raportul de aer Ordin MMPA 756/2004

raportul între cantitatea de aer de combustie folosită practic şi cea stabilită teoretic;

reziduuri din staţia de epurare a apelor

Ordin MMPA 756/2004

reziduurile din staţia de epurare a apelor includ reziduuri de la deznisipatoare şi separatoare de grăsimi, site şi reziduuri de la curăţarea conductelor şi drenurilor;

reciclarea deşeurilorde ambalaje

H. G. 621/2005

operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi reutilizate în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie;

reciclare organică H. G.621/2005

tratarea aerobă (compostare) sau anaerobă (biometanizare), în condiţii controlate, utilizându-se microorganisme, a părţilor biodegradabile ale deşeurilor de ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea în depozite nu poate fi considerată reciclare organică;

recuperareaambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

H. G. 621/ 2005 colectare în vederea reutilizării şi, respectiv, a reciclării acestora;

recuperarea energiei H. G. 621/ 2005

utilizarea deşeurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei prin incinerarea directă cu sau fără alte deşeuri, dar cu recuperare de căldură;

reutilizareaambalajelor H. G.621/2005

orice operaţiune prin care un ambalaj care a fost conceput şi creat pentru a putea îndeplini în cursul ciclului sau de viaţă un număr minim de rotaţii este reutilizat într-un scop identic celui pentru care a fost conceput, recurgându-se sau nu la produseauxiliare existente pe piaţă, care permit reumplerea ambalajului însuşi; un asemenea ambalaj reutilizat va deveni deşeu de ambalaj atunci când nu va maiputea fi reutilizat;

solicitant H. G. 349/2005orice persoană care solicită o autorizaţie pentru depozitarea deşeurilor, conform prevederilor prezentei hotărâri;

stat exportator Legea 6/ 1991partea care planifică iniţierea sau iniţiază deplasarea transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri;

stat importator Legea 6/ 1991

partea pentru care se planifică sau se efectuează deplasarea transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri, în scopul eliminării lor sau transbordării înainte de a fi eliminate într-o zonă ce nu se află sub jurisdicţia naţională a nici unui stat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decât statul exportator sau importator, prin care se planifică sau se efectuează o deplasare transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor

29



reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 părţile care sunt state exportatoare sau importatoare şi de tranzit, fie că sunt sau nu părţi la prezenta convenţie

sistem "depozit" H. G. 1057/ 2001

sistemul prin care cumpărătorul, la cumpărarea unei baterii şi/ sau a unui acumulator pentru autovehicul, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care ii este rambursată atunci când bateria şi/ sau acumulatorul uzat cu electrolitul în el este returnat persoanelor juridice care comercializează baterii şi/ sau acumulatori pentru autovehicule.

stat importator Legea 6/ 1991

partea pentru care se planifică sau se efectuează deplasarea transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri, în scopul eliminării lor sau transbordării înainte de a fi eliminate într-o zonă ce nu se află sub jurisdicţia naţională a nici unui stat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991

orice stat, altul decât statul exportator sau importator, prin care se planifică sau se efectuează o deplasare transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 părţile care sunt state exportatoare sau importatoare şi de tranzit, fie că sunt sau nu părţi la prezenta convenţie

sistem-depozit H. G. 621/2005

sistem prin care cumpărătorul, la achiziţionarea unui produs ambalat în ambalaj reutilizabil, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat;

studiu agrochimicspecial Ordinul

344/708/2004studiul agrochimic completat cu datele privind încărcarea solului şi plantei cu elementele poluante

sistemul degestionare adeşeurilor

Ordin MSF 219/ 2002

totalitatea activităţilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară , transport şi eliminare finală

titularul proprietăţii Legea 426/ 2001

administratorul sau deţinătorul cu titlu al unei proprietăţi ori arendaşul care deţine proprietatea în urma unui contract de arendare sau de locaţie. Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă cu privire la deţinătorii proprietăţii se vor aplica în egală măsură responsabililor cu întreţinerea drumurilor publice, proprietarilor căilor ferate, deţinătorilor micilor porturi şi ai zonelor de recreere în aer liber;

tranzit Legea 426/ 2001

transportul pe teritoriul naţional de la o graniţă la alta, cu staţionări de scurtă durată, exclusiv cu caracter tehnic şi fără modificarea cantităţii confirmate prin sigiliul vamal

tratare Legea 426/ 2001

totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora ;

tratare H. G. 349/2005definita în anexa nr. I A la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/ 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/ 2001.

trafic ilicit Legea 6/ 1991 orice deplasare transfrontieră a deşeurilor periculoase sau a altor reziduuri, aşa cum este specificată în art. 9.

ulei de bază H. G. 235/2007 ulei mineral rafinat în care se introduc diferite adaosuri (aditivi sau alte substanţe organice ori anorganice)

30



pentru obţinerea unor proprietăţi speciale

unitatea sanitară OMSF 219/ 2002

orice unitate publică sau privată care desfăşoară activităţi cu profil sanitar;

uleiuri uzate H. G. 235/2007

toate uleiurile industriale şi lubrifianţii, pe bază minerală, sintetică sau biogenă, care au devenit improprii folosirii pentru care au fost iniţial destinate, în special uleiurileuzate de la motoarele cu combustie şi de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, emulsiile şi filtrele de ulei

utilizare Ordinul 344/708/2004

împrăştierea nămolurilor pe soluri sau orice altă aplicare a nămolurilor pe şi în soluri;

utilizator de nămol Ordinul 344/2004

orice persoană fizică sau juridică autorizată, implicată în încărcarea, transportul, depozitarea, împrăştierea şi încorporarea nămolului în terenul agricol al beneficiarului;

valorificare Legea 426/ 2001

orice operaţiune menţionată în anexa nr. II B; de construcţie

valori limită de emisie HG 128/ 2002

masa exprimată în termenii parametrilor specifici, concentraţia şi/ sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depăşit în cursul uneia sau mai multor perioade de timp.

valorificare HG 235/2007 regenerarea şi/ sau combustia uleiurilor uzate.

zona construibilă Legea 426/ 2001

suprafaţa pentru care s-a elaborat şi s-a aprobat un plan de urbanizare, un plan de construcţie pentru o clădire sau un magazin, dar şi o suprafaţa în perimetrul căreia construcţiile sunt sistate pe durata elaborării planului de urbanizare sau a planului de construcţie

zona aflată subjurisdicţia naţională a unui stat

Legea 6/ 1991

este orice zonă terestră, maritimă sau aeriană asupra căreia un stat îşi exercită competenţă administrativă şi legislativă, în conformitate cu legile internaţionale cu privire la protecţia sănătăţii omului şi a mediului înconjurător.

zgură /cenuşă Ordinul 756/2004

termen folosit pentru reziduuri de combustie topite sau sinterizate rezultate din ardere.

31


2. PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE

2.1. Descrierea generală a judeţului Giurgiu

2.1.1 Scurtă prezentare a judeţuluiSituat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia

Română, Giurgiu face parte din cele 7 judeţe care alcătuiesc Regiunea Sud

Muntenia, fiind străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică şi meridianul 25°59`

longitudine estică.

Suprafaţa judeţului este de 3526 km2, reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.

În partea nordică se învecinează cu judeţul Dâmboviţa, la Nord - Est cu judeţul Ilfov,

la Vest cu judeţul Teleorman, la Est cu judeţul Călăraşi, iar la Sud, pe o lungime de

76 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.

Structura administrativ-teritorială a judeţului se prezintă astfel: municipiul Giurgiu;

2 oraşe: Bolintin Vale, Mihăileşti

51 de comune (cu 166 sate).

32


ReşedinţaReşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunăre al

Ţării Româneşti, aflat la 65 km de capitala ţării, pe drumul european E70, ce leagă

vestul Europei de zona balcanică şi de Orientul Mijlociu (pe ruta Bucureşti – Sofia -

Atena sau Bucureşti - Istambul). Port pe malul stâng al Dunării, municipiul Giurgiu

este situat vis – a - vis de oraşul Ruse (Bulgaria).

Populaţia judeţuluiÎn judeţul Giurgiu, populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 este de 285347 locuitori,

din care în mediul urban 88583 locuitori, iar în mediul rural 195305 locuitori.

Tendinţa în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei stabile din judeţul Giurgiu este

de scădere, având în vedere că la 1 ianuarie 2004 populaţia era de 288018 locuitori,

iar la 1 ianuarie 2005 - de 286208 locuitori.

Structura teritoriuluiTeritoriul judeţului cuprinde 78,98 % terenuri agricole, 10,75 % terenuri cu

vegetaţie forestieră, 3,96 % ape şi bălţi şi 6,31 % alte terenuri (clădiri şi curţi,

drumuri, căi ferate etc.).

Fondul funciar al judeţului este reprezentat de o suprafaţă de 352602 ha, din

care 278519 ha teren agricol şi 74083 ha teren neagricol.

Terenul agricol reprezintă 78,98 % din suprafaţa judeţului, din care teren arabil

261082 ha, păşuni 11776 ha, fâneţe 82 ha, vii 4194 ha şi livezi 831 ha.

Suprafaţă neagricolă este de 74083 ha (21,01% din suprafaţa judeţului), din

care: păduri - 38068 ha, drumuri - 7369 ha, curţi/construcţii - 13705 ha, terenuri

neproductive - 1120 ha.

33


Imaginea 2.1.1- judeţul Giurgiu

Relieful judeţului este format din 5 unităţi principale ale Câmpiei Române:

Burnas, Vlăsia, Găveanu-Burdea, Titu şi Lunca Dunării.

Altitudinea maximă, înregistrată în nordul judeţului, în satul Cartojani, este de

136 m deasupra nivelului mării, iar altitudinea minimă, de 12 m deasupra nivelului

mării, se înregistrează în lunca Dunării.

Din punct de vedere geomorfologic, în cadrul judeţului Giurgiu se

individualizează două tipuri de forme de relief şi anume:

- câmpie fluviuo-lacustră, acoperită cu depozite loessoide, tabulară,

nefragmentată, alcătuind în fapt cea mai mare parte a suprafeţei judeţului;

- câmpie aluvială, holocenă, de subsidenţă, cu aspect de albie majoră,

reprezentând luncile dezvoltate de-a lungul râurilor şi în special, de-a lungul Dunării.

34


Lunca Dunării, influenţată de acţiunea directă a fluviului, cu lăţimi ce pot

ajunge în unele locuri la 10 km, este îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe, fiind

transformată în teren agricol.

Aspectul, extinderea şi structura luncii Dunării au fost condiţionate de

modificările petrecute în dinamica fluviului, ca urmare a variaţiilor climatice eustatice

şi neotectonice din postglaciar.

Depozitele au grosimi cuprinse între 15 m şi 35 m, fiind constituite structural

din două complexe litologice:

- complexul bazal, alcătuit din nisipuri şi pietrişuri

- complexul superior, predominant argilo-nisipos.

Aluvionarea şi colmatarea intensă ulterioară a luncii au dus la dezvoltarea

unui microrelief variat şi la ridicarea nivelului albiei Dunării.

În spaţiul municipiului Giurgiu, lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi

canalizată pe mari suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere de

municipiul Giurgiu se întâlnesc braţe şi canale, adaptate pe foste gârle, a căror

utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau potenţialul turistic. Spre nord se

profilează Câmpia Burnasului, care domină cu peste 80 m nivelul apelor fluviului,

având o suprafaţă tabulară slab fragmentată, cu mici denivelări datorate crovurilor

sau văilor temporare.

Clima

Clima este de tip temperat continental, punându-şi amprenta asupra tuturor

componentelor învelişului geografic. Clima continentală, cu ierni reci şi veri

călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la

iarnă dintre cele mai mari din ţară. Caracterul continental al climei este dat de

amplitudinile termice mari, de peste 22ºC între anotimpurile extreme şi de un regim al

precipitaţiilor cu o mare variabilitate în cursul anului. Frecvenţa, durata şi intensitatea

fenomenelor meteorologice de iarnă (îngheţ, brumă, polei, ninsori) sunt destul de

mari, în timp ce vara fenomenul caracteristic rămâne evapo - transpiraţia (peste 700

mm anual), la care se adaugă roua, furtunile cu grinduri şi suhoveiurile.

Reţeaua hidrograficăÎn judeţul Giurgiu există două bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunărea

şi bazinul hidrografic Argeş, cu o bogată reţea de râuri. Lungimea reţelei hidrografice 35


pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 847 km (în bazinul hidrografic Dunăre – 122 km,

iar în bazinul hidrografic Argeş – 725 km). Această reţea este completată de bălţi,

lacuri naturale (13,44 km2) şi lacuri artificiale (28,07 km2). Cursul Dunării în judeţul

Giurgiu are o direcţie generală V-E, cu o albie minoră de 0,650 – 1km lăţime.

Râul Argeş se caracterizează printr-o vale lungă, cu multe meandre, iar în

aval de Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată, având formă trapezoidală

cu lăţimea de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s. Sub regim hidrologic, râul

Argeş prezintă un regim modificat de curgere datorat amenajărilor hidrotehnice

complexe.

Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului este de 0,24

km/km2.

Principalele cursuri de apă sunt: Dunărea şi râul Argeş - cu principalii afluenţi:

Neajlov, Câlniştea, Dâmbovnic, Sabar, Ciorogârla.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu există un număr de 115 lacuri de acumulare, din

care 7 (6 permanente şi 1 nepermanent) aflate în administrarea A.N. “Apele

Române”, care au folosinţă complexă, 40 aflate în administrarea Companiei de

Administrare a Fondului Piscicol şi 68 aflate în administrarea consiliilor locale şi a

agenţilor economici.

VegetaţiaVegetaţia este de tipul silvo-stepă, în cuprinsul judeţului distingându-se

subraioanele vegetaţiei tipice luncilor, ale câmpurilor cu graminee (în alternanţă cu

pâlcuri de pădure în care predomină specii de salcâmi) şi subraionul pădurilor de

câmpie joasă - vechiul codru al Vlăsiei (în prezent în mare parte distruse în beneficiul

suprafeţelor agricole).

Vegetaţia forestieră este constituită la nord de Lunca Dunării din păduri de

stejar pedunculat (Quercus robur), stejar pufos (Quercus pubesces), stejar brumăriu

(Quercus pedunculiflora), ulm (Ulmus foliacea), arţar tătăresc (Acer tataricum), corn

(Cornus mas).

Pădurile din luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcie (Salix alba),

plop (Populus alba), anin negru (Alnus glutinoasa).

Resurse Resursele naturale neregenerabile

36


Bogăţiile naturale ale subsolului sunt constituite de zăcămintele de petrol din

partea de nord a judeţului şi pietrişurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor

şi a fluviului Dunărea.

Resurse naturale regenerabileCaracteristica principală a acestor resurse constă în capacitatea lor de

regenerare continuă, în condiţii normale de viaţă a ecosistemelor în care se găsesc.

Ele sunt practic inepuizabile, dar în acelaşi timp sunt destructibile sub influenţa unor

factori externi care produc transformări, uneori ireversibile, asupra cadrului lor

existenţial. În condiţiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate menţine

stabil sau poate creşte.

Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse

care susţin economia judeţului în prezent şi se prefigurează că ponderea acestora

este în continuă creştere.

ApăÎn mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile, pe primul loc sunt resursele

de apă, în special fluviul Dunărea (pe o lungime totală de 76 Km la nivelul judeţului

Giurgiu), la care se adaugă râul Argeş.

Fluviul Dunărea

Acest fluviu, al doilea ca mărime din Europa, cu un debit mediu la intrarea în

ţară de 170 miliarde mc/an, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul

său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale. De aceea, se

consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre

(85 miliarde mc/an).

Principalele sisteme hidroameliorative de pe teritoriul judeţului Giurgiu, care au

ca sursă de alimentare fluviul Dunărea sunt:

- amenajarea Gostinu-Greaca, pe o suprafaţă de 16168 ha;

- terasa Mihai Bravu, cu o suprafaţă de 14419 ha;

- amenajarea Malu Roşu-Gostinu, pe o suprafaţă de 6292 ha;

- amenajarea Giurgiu-Răzmireşti A+C, cu suprafaţa de 77056;

- amenajarea Vedea-Slobozia, pe o suprafaţă de 4217 ha;

- amenajarea Remuş-Oinacu, cu o suprafaţă de 945 ha.

Râul Argeş

37


Prin priza de la Crivina se realizează alimentarea cu apă a Municipiului

Bucureşti. Se asigură astfel cca. 40% din necesarul de apă potabilă şi cca.70% din

necesarul de apă industrială, respectiv un debit de 18,8 mc/s.

Râul Argeş reprezintă sursa de alimentare pentru următoarele amenajări

pentru irigaţii:

- amenajarea Ilfovăţ, ce se întinde pe o suprafaţă de 4498 ha;

- amenajarea Mihăileşti, pe o suprafaţă de 2137 ha;

- amenajarea Argeş - km 23, cu o suprafaţă de1296 ha.

Piscicultura – amenajarea piscicolă Slobozia.

SolJudeţul Giurgiu are o suprafaţă agricolă de 278.519 ha, din care teren arabil

261.528 ha. Solurile caracteristice pentru această zonă fac parte din clasa

molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice şi cele cambice. În

luncile râurilor se întâlnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul râurilor

Câlniştea şi Neajlov, datorită excesului de umiditate, apar soloneţurile (cu exces de

săruri).

Păduri Pădurile au atât valoare economică, prin masa lemnoasă exploatată, cât şi

valoare ecologică, un hectar de pădure producând circa 10 t oxigen pe zi (de 5 -10

ori mai mult decât orice alt covor vegetal, cu condiţia ca arborii să fie sănătoşi).

Acestea au rolul cel mai important în menţinerea şi reglarea echilibrului ecologic pe

mari suprafeţe.

Suprafaţa ocupată de păduri este de 37.905 ha.

S-a observat o corelaţie între cantitatea de precipitaţii căzută şi suprafaţa

împădurită. Faţă de anul 2004, suprafaţa forestieră a scăzut cu aproximativ 201 ha,

în special din cauza tăierilor necontrolate de masă lemnoasă.

2.1.2. Arii protejate

Rezervaţii naturale

38


Aria naturală protejată reprezintă o zonă terestră, acvatică şi/sau subterană,

cu perimetrul legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care

există specii de plante şi animale sălbatice cu valoare ecologică, ştiinţifică şi culturală

deosebită. La nivelul judeţului există 1 parc natural, 3 rezervaţii naturale şi 8 situri

propuse a face parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare a habitatelor,

precum şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, pe teritoriul judeţului Giurgiu s-au

instituit mai multe categorii de arii naturale protejate. Acestea sunt:

Parcul Natural ComanaZona Comana, având o suprafaţă de 24.963 ha, a fost declarată Parc Natural

prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone. Rezervaţiile Pădurea Oloaga–Grădinari şi Pădurea Padina

Tătarului, inclusiv Balta Comana, au fost incluse în Parcul Natural Comana.

Pădurea Oloaga – Grădinari, localizată pe teritoriul comunei Comana, are o

suprafaţă de 248 ha, este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei de Ruscus

aculeatus (ghimpele).

Pădurea Padina Tătarului este localizată pe teritoriul comunei Comana, are o

suprafaţă de 230 ha şi este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei Paeonia

peregrina var. romanica (bujorul românesc).

Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a

numeroase ecosisteme naturale (păduri şi pajişti), cu o mare diversitate biologică.

39


Rezervaţia Manafu Pădurea Manafu este situată pe teritoriul localităţii Ghimpaţi şi are o suprafaţă

de 28 ha. Este o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc - Paeonia peregrina

varianta romanica.

Rezervaţia TeşilaPădurea Teşila, situată pe teritoriul localităţii Schit, sat Vlaşin, are o suprafaţă

de 52,2 ha şi este o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc - Paeonia

peregrina varianta romanica.

Bujor românesc - Paeonia

peregrina

Rezervaţia naturală Cama Dinu PăsăricaZona ostroavelor Cama - Dinu - Păsărica, cu o suprafaţă de 2400 ha, a fost

declarată rezervaţie naturală prin HG nr. 1143/2007.

Această zonă reprezintă un eşantion tipic de luncă inundabilă, în care se

găsesc plantaţii de nuc american şi glădiţă, perdele de viţă sălbatică şi hamei, păduri

de stejari seculari cu ulm şi plop negru. Totodată au fost identificate specii de plante,

inclusiv specii de plante acvatice, specii de muşchi şi ciuperci.

40


În urma cercetărilor desfăşurate, au fost catalogate un număr de 1349 de

specii de faună în zona ostroavelor Cama-Dinu şi 2224 în partea studiată a

Coridorului Verde, numărul fiind mult mai mare, întrucât au fost luate în calcul doar

speciile semnificative.

Zona ostroavelor Cama - Dinu - Păsărica, deşi are o suprafaţă redusă ca

dimensiune, adăposteşte cea mai mare colonie mixtă de stârci lopătari şi cormorani

mari din zona Giurgiu. Dintre populaţiile de păsări identificate în zonă, multe specii

reprezintă procente importante din populaţiile de păsări care cuibăresc în România,

cum ar fi: stârcul lopătar, stârcul galben, stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, egreta

mică, egreta mare, cormoranul mare.

Natura 2000Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate, ce are drept scop

protejarea speciilor şi habitatelor vulnerabile datorită activităţilor antropice ce se

desfăşoară pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă, cuprinzând:

Situri de Importanţă Comunitară – constituite conform Directivei Habitate,

pentru protejarea tipurilor de habitate şi a speciilor de floră şi faună. La nivelul

judeţului Giurgiu au fost propuse ca SCI-uri următoarele zone: Comana, Gura

Vedei-Şaica-Slobozia, Lunca mijlocie a Argeşului, Pădurea Bolintin;

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică – constituite conform Directivei

Păsări, pentru protejarea păsărilor sălbatice. La nivelul judeţului Giurgiu au

fost propuse ca SPA –uri următoarele: Comana, Dunăre – Olteniţa, Vedea –

Dunăre, Ostrovul Lung – Gostinu

Situri de Importanţă ComunitarăCOMANASitul Comana se suprapune în mare parte cu Parcul Natural Comana, aflându-

se pe teritoriul administrativ al următoarelor localităţi: Comana, Singureni, Mihai

Bravu, Băneasa, Prundu, Gostinari, Călugăreni, Greaca şi Hotarele. Acest sit are

suprafaţa de 25332,6 ha.

Habitatele prezente în acest sit constituie un mediu de viaţă prielnic pentru

multe specii de păsări şi animale, diversitatea mare a acestora fiind explicată prin

varietatea şi abundenţa hranei.

41


Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de: pajişti

xerice, umede şi sărăturate, precum şi păduri de Quercus pedunculiflora (stejar

brumăriu), Quercus pubescens (stejar pufos), Fraxinus excelsior (frasin), Carpinus

betulus (carpen), Ulmus carpinifolia (ulm) şi zone umede (Balta Comana).

GURA VEDEI - ŞAICA - SLOBOZIAAvând o suprafaţă de 5742,1 ha, situl Gura Vedei-Şaica-Slobozia face parte

din Lunca Dunării Inferioare şi se întinde pe două judeţe: Giurgiu şi Teleorman.

Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde localităţile: Slobozia, Malu, Vedea şi

Găujani.

Importanţa sitului constă în prezenţa speciilor de peşti caracteristici Dunării,

precum şi a amfibienilor şi reptilelor din zona inundabilă.

Speciile de peşti întâlnite aici sunt: Aspius aspius (avat), Cobitis taenia

(zvârluga), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu), Gymnocephalus schraetzer

(răspăr), Misgurnus fossilis (ţiparul), Rhodeus sericeus amarus (boarţă), Zingel zingel

(pietrar) şi Zingel streber (fusar mic).

LUNCA MIJLOCIE A ARGEŞULUISitul Lunca mijlocie a Argeşului este situat pe teritoriul a două judeţe: Giurgiu

şi Dâmboviţa, pe cursul râului Argeş. Suprafaţa acestui sit este de 3634,8 ha.

Importanţa acestui sit constă în prezenţa unor specii de peşti, cum ar fi:

Aspius aspius (avat), Barbus meridionalis (mreană vânătă), Gobio kessleri (porcuşor

de nisip), Sabanejewia aurata (dunăriţă).

Habitatul acestora este ameninţat de lucrările hidrotehnice şi de captarea apei

din râuri, o măsură de protecţie care se impune fiind păstrarea unor sectoare din râul

Argeş în regim natural, având drept scop reducerea poluării de orice fel.

PĂDUREA BOLINTINSituat în judeţul Giurgiu, pe teritoriul administrativ al următoarelor localităţi:

Găiseni, Floreşti-Stoeneşti, Vânătorii Mici, Crevedia Mare şi Bolintin Vale, acest sit

are o suprafaţă de 4760,9 ha.

Situl Pădurea Bolintin cuprinde cea mai întinsă pădure de stejar din România.

În cadrul acestui sit se conservă structuri forestiere importante şi exemplare seculare

de stejar în 3 din cele 28 tipuri de habitate forestiere naturale protejate din România: 42


- Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

- Păduri dacice de stejar şi carpen

- Zăvoaie cu Salix alba (salcie) şi Populus alba (plop alb).

Arii de Protecţie Specială AvifaunisticăCOMANASituat pe teritoriul administrativ al localităţilor: Comana, Singureni, Mihai

Bravu, Băneasa, Prundu, Gostinari, Călugăreni, Greaca şi Hotarele, situl Comana

este populat de o mare varietate de specii aparţinând avifaunei. Acest fapt se

datorează formelor variate de relief.

Prin depunere de aluviuni, se formează locuri excelente pentru hrănire.

Stabilizarea aluviunilor prin fixarea unor asociaţii vegetale au creat condiţii de

adăpost şi reproducere pentru un număr însemnat de specii caracteristice zonelor

umede: Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Fulica atra (lişiţa), Alcedo athis

(pescăraş albastru), dar şi numeroase specii de paseriforme.

Pădurea Comana este situată la limita sudică a bălţii şi constituie un habitat

deosebit pentru păsări. Dintre speciile care se concentrează în zona de lizieră a

pădurii se menţionează prădătorii de zi, mai multe specii de ciocănitori şi unele

paseriforme.

Această zonă reprezintă un punct important şi în migraţia răpitoarelor,

observându-se aici Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Accipiter nisus (uliu

păsărar), Falco peregrinus (şoim călător), Falco subbuteo (şoimul rândunelelor) şi

altele.

DUNĂRE-OLTENIŢACu o suprafaţă de 5951,1 ha, cuprinde ostroavele de pe malul românesc al

Dunării între kilometrul 454 şi 430, întinzându-se, pe raza a două judeţe: Giurgiu şi

Călăraşi. Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde “Ostrovul fără nume”.

Pe arealul propus al sitului se întâlnesc specii de păsări de pasaj, sedentare şi

migratoare. Profitând de condiţiile excelente de hrană şi odihnă păsările folosesc

acest loc şi pentru reproducere.

Dintre speciile de păsări întâlnite aici amintim: Ardea cinerea (stârcul cenuşiu),

Ixobrychus minutus (stârcul pitic), Egetta alba (egreta mare), Riparia riparia (lăstunul

de mal) şi mai multe specii de raţe.

43


OSTROVUL LUNG GOSTINUAvând o suprafaţa de 15936,4 ha, situl cuprinde o parte din teritoriile

administrative ale localităţilor: Prundu, Puieni, Pietrele, Băneasa, Gostinu, Braniştea

şi ostroavele de pe Dunăre dintre kilometrii 482 şi 462.

Această zonă umedă reprezintă un adevărat areal pentru cuibăritul şi hrana

multor specii de păsări ocrotite prin Directiva Păsări, Convenţia de la Berna şi

Convenţia de la Bonn.

Diversitatea mare de specii localizate în acest sit este explicată prin varietatea

locurilor de cuibărit, dar şi prin abundenţa hranei.

Numeroase specii de păsări folosesc acest sit ca areal de reproducere şi

pasaj: Aythya nyroca (raţa roşie), Egreta alba (egreta mare), Ciconia ciconia (barza

albă), Ciconia nigra (barza neagră), Pelecanus crispus (pelicanul creţ).

VEDEA - DUNĂREAvând o suprafaţă de 22888,9 ha, situl Vedea–Dunăre IBA face parte din

Lunca Dunării Inferioare şi se întinde pe două judeţe: Giurgiu şi Teleorman. Teritoriul

aferent judeţului Giurgiu cuprinde localităţile: Slobozia, Malu, Vedea, Găujani şi

Ostroavele Cama-Dinu-Păsărica.

Obiectivul de conservare al sitului îl reprezintă speciile de păsări cu afinităţi

biologice pentru vegetaţia de luncă şi habitatul de apă dulce continentală.

Acest sit este folosit ca loc de odihnă, de reproducere şi pasaj de păsări ca:

Alcedo atthis (pescăraş albastru), Ardea purpurea (stârc roşu), Ardeola ralloides

(stârc galben), Aythya nyroca (raţa roşie), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra

(barza neagră), Egretta alba (egreta), Himantopus himantopus (piciorong) şi altele.

2.1.3 Infrastructura

Transporturile În judeţul Giurgiu se desfăşoară activităţi de transport rutier, naval şi feroviar.

Transportul navalJudeţul Giurgiu beneficiază de principala arteră de navigaţie transeuropeană,

partea de sud a acestuia fiind străbătută de fluviul Dunărea. Pe teritoriul oraşului

Giurgiu este situat portul naval, comercial şi industrial Giurgiu.

44


Transport rutier Localitatea Giurgiu a apărut atât ca obiectiv militar cât şi ca aşezare aflată la

răscruce de drumuri importante, aici întâlnindu-se cândva drumurile Banului, Untului,

Bucureştiului şi Olacului, ce se prelungeau mai departe spre sud, peste Dunăre, cu

drumul “Stambulului”.

Pe parcursul evoluţiei sale, reţeaua exterioară îşi păstrează direcţiile pe

drumuri devenite europene, naţionale şi judeţene, după cum urmează:

Giurgiu – Bucureşti : DN 5 – porţiuni ale DE 70 spre Serbia şi DE 85 spre

Ucraina Subcarpatică;

Giurgiu – Ghimpaţi : DN 5B – legătura cu DN 6 şi DN 61;

Giurgiu – Zimnicea: DN 5C;

Giurgiu – Alexandria : DJ 503, 503A şi 504.

Tabel 2.1.3.1 Infrastructura

Date necesare Detalii necesare Valoare

Transport- lungimea drumurilor publice, din care: - drumuri naţionale - drumuri judeţene şi comunale - lungimea căilor ferate în exploatare

1085 Km307 Km778 Km47 Km

Alimentare cu apă

- lungime reţea de alimentare- rata de conectare- consum total- cantitate medie/locuitor

354,627 Km6,72 %286127 m3/lună5 m3/loc/lună

Canalizare- lungimea reţelei de canalizare- populaţia conectata la reţelele de canalizare şi la staţiile de epurare

155,871 Km45719 nr. locuitori

Sisteme de încălzire

- gospodării cu încălzire

- cu cărbuni -- cu lemne 90669- cu gaz 1264

- reţeaua de distribuţie a gazului 32,8 Km

Gaze - lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor 126,7 Km

2.1.4. Date demografice

Număr şi densitate a populaţiei

An2001 2002 2003 2004 2005

Pop

ulaţ

ia

stab

ilă

(nr.

locu

itori)

- total 293.426 290.936 288.497 287.462 285.347

- mediul urban 90.617 90.072 89.668 89.211 88.884

- mediul rural 202.809 200.846 198.829 198.251 196.463

45


Densitatea populaţiei la nivel judeţean (loc/km2) 83.2 82,5 81,8 81,5 80,9

Evoluţia populaţiei (%) - 2,3

Evoluţia populaţiei judeţului pentru perioada 2001 - 2005 este prezentată în tabelul 2.1.4.1

Tabel 2.1.4.1 Evoluţia populaţiei

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică

2.1.5. Aşezări umaneStructura administrativ-teritorială a judeţului se prezintă astfel:

- 1 municipiu - Giurgiu

- 2 oraşe: Bolintin Vale şi Mihăileşti

- 51 de comune (cu 166 sate)

În judeţ nu sunt localităţi izolate definite conform prevederilor HG nr. 349/2005

privind depozitarea deşeurilor.

2.1.6. Dezvoltarea economicăÎn datele statistice aferente anului 2005 s-au înregistrat următoarele ramuri de

activităţi economice: agricultură şi vânătoare, silvicultură şi exploatare forestieră,

industrie, construcţii, comerţ, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială.

Numărul mediu al salariaţilor din judeţul Giurgiu era 33194 de persoane, din care:

- agricultură şi vânătoare - 2690 persoane

- silvicultură, exploatare forestieră - 380 persoane

- industrie - 8702 persoane

- construcţii - 2295 persoane

- comerţ - 4586 persoane

- învăţământ - 2991 persoane

- sănătate şi asistenţă socială - 3109 persoane

Venitul lunar În judeţul Giurgiu, venitul lunar era în creştere, în anul 2006 înregistrându-se

următoarele câştiguri salariale pentru o serie de domenii de activitate:

Tabel 2.1.6.1. – distribuţia forţei de muncă şi venitul lunar

Distribuţia forţei de muncă Număr mediu de salariaţi

Câştig salarial brut

Câştig salarial net

46


din judeţ (lei/an) (lei/an)agricultură şi vânătoare 2690 566 447silvicultură şi exploatare forestieră 380 1152 949

industrie 8702 858 664construcţii 2295 785 606comerţ 4586 590 462învăţământ 2991 1005 757sănătate şi asistenţă socială 3109 730 574

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu

Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2005, pe total judeţ, este de 814

lei/salariat, iar cel mediu net lunar – de 629 lei/salariat.

Rata şomajului - la sfârşitul anului 2006 a fost de 5,6%.

Tabel 2.1.6.2. - Evoluţia ratei şomajului la nivelul judeţului Giurgiu

An 2001 2002 2003 2004 2005Rata şomajului, % 6,7 7,3 7,5 7,3 5,5


PIB – evoluţia acestuia în perioada 2001-2005 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 2.1.6.3. - Evoluţia PIB la nivelul judeţului Giurgiu

An 2001 2002 2003 2004 2005PIB, mil. lei 952,5 1129,3 1403,1 1952,3 2032,3


Turismul

47


Regiune tipică de câmpie, judeţul Giurgiu dispune de un important şi variat

potenţial turistic, legat fiind prin întreaga activitate din trecut şi prezent de Dunăre.

Oraşul Giurgiu a reprezentat unul dintre cele mai importante porturi internaţionale

dunărene, situându-se pe traseul coridorului de transport Pan- European nr.9.

Municipiul Giurgiu (situat la 65 km sud de Bucureşti), a fost primul oraş legat

feroviar de capitala ţării (1869). Prin construcţia podului rutier şi feroviar de peste

Dunăre, numit „Podul Prieteniei”, (2.200 m lungime), oraşul a devenit un important

centru de tranzit rutier, feroviar şi fluvial. Un alt punct de atracţie poate fi Podul

Bizetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier şi feroviar

construit în curbă din Europa.

În judeţul Giurgiu se găsesc de asemenea numeroase vestigii care atestă

dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.

Zestrea naturală a judeţului nu este foarte bogată, dar deţine câteva valori

originale, care s-au impus prin valenţele lor estetice, recreative şi educative.

- sub aspect peisagistic, teritoriul judeţului cuprinde un relief de câmpie, parte

integrantă a Câmpiei Române, iar linia de contact denivelată dintre Câmpiile

Burnazului - Neajlovului şi sectoarele de luncă ale râurilor, cu pantă uşoară sau mici

denivelări, rup monotonia peisajului (localităţile Daia, Băneasa, Greaca);

- lunca joasă şi largă a fluviului Dunărea cu mici golfuleţe, sectoare de mal

acoperite cu nisip fin, ostroave cu o bogată vegetaţie, de importanţă estetică şi

recreativă;

- insula Mocanu, având o suprafaţă totală de 850 ha, cea mai mare din cele 4

insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizaţie, cu vegetaţie şi

faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje şi lacuri interioare de un farmec aparte,

unde se pot organiza partide de pescuit şi vânătoare.

- valea râului Argeş, o atracţie turistică prin varietatea peisajelor, lacul de

acumulare Mihăileşti (1000 ha), barajul deversor Mihăileşti - Cornetu, cu reale

premise pentru agrement nautic, pescuit sportiv;

- văile râurilor afluente Neajlov, Sabar sau Ilfovăţ, cu peisaje de valoare estetică

ridicată, amenajările pentru pescuit sportiv, odihnă şi recreere;

- lacurile şi iazurile naturale: lacul Comana (1000 ha), populat cu peşte, în

apropierea confluenţei Neajlovului cu Argeşul, cu împrejurimi deosebit de pitoreşti;

48


iazurile Greaca, Vladul, Schitu, care oferă condiţii pentru activităţi recreative pe apă

şi uscat;

- păduri de foioase, pe râul Argeş;

- specii de stejar şi plopi în amestec cu salcâm, în spaţiul luncilor Argeş şi

Dunăre;

- locuri destinate odihnei şi recreerii (pădurile de pe malul Dunării, Ostrovul

Mocanu, Turbatu-Bălănoaia, Malul Spart, Buturugeni, Căscioarele, Bulbucata,

pădurile Oloaga - Grădinari, Padina - Tătarului din zona Comana, Manafu - Ghimpaţi

şi Teşila - comuna Schitu, care sunt şi rezervaţii naturale; rezervaţia de bujori din

pădurea Comana atrage anual sute de turişti la „Sărbătoarea Bujorului”, organizată

de localnici şi autorităţi.

Unul dintre avantajele de care beneficiază judeţul Giurgiu, în comparaţie cu

destinaţiile turistice consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de

prezenţa şi activităţile omului (în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi

animale declarate monumente ale naturii, exemplare de floră şi faună care în alte

zone au dispărut), realizându-se astfel o premisă importantă de dezvoltare în special

a ecoturismului.

Prin alegerea unor strategii adecvate de dezvoltare a turismului în zonă, se

vor putea pune în valoare resursele existente, astfel încât Giurgiu să poată fi inclus în

circuite turistice de interes.

În anul 2006, capacitatea totală de cazare turistică existentă a fost de 986

locuri de cazare, din care în hoteluri 296 locuri, în moteluri 192, pe motonave 420, în

pensiuni turistice urbane 40, iar în pensiuni turistice rurale 6 locuri de cazare.

Numărul total de turişti care s-au cazat în anul 2006 în judeţul Giurgiu a fost de

15077 de persoane, cei mai mulţi dintre ei, în număr de 7110 cazându-se pe

motonave.

Tabel 2.1.6.4. – Capacităţi de cazare existente şi număr înnoptări la nivelul judeţului Giurgiu

Tip cazare

Hot

elur

i

Hos

telu

ri

Mot

elur

i

Mot

onav

e

Pens

iuni

tu

ristic

e ur

bane

Pens

iuni

tu

ristic

e ru

rale

Capacitate turistică de cazare existentă (nr. locuri)

296 32 192 420 40 6

49


Structuri de primire turistică cu funcţii de cazare (număr)

4375 151 2714 7110 727 -

Înnoptări în structuri de primire turistică (număr) 8899 405 6551 52246 1278 -


AgriculturaDatorită resurselor de care dispune judeţul Giurgiu (fond funciar agricol

excepţional, potenţial tehnic, resurse de apă), agricultura ocupă o pondere

însemnată în activităţile economice; dotarea cu utilaje agricole este însă insuficientă,

mai ales în noile condiţii de fărâmiţare a fermelor agricole. Trebuie subliniat că

sistemul de irigaţii existent nu este utilizat la capacitate, în viitorul apropiat fiind

necesară o analiză tehnică şi economică în vederea amenajării unor noi lucrări de

irigaţii.

2.2 Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2.2.1 Generarea deşeurilorDatele prezentate în acest capitol se referă la deşeurile municipale şi cele

asimilabile din comerţ, industrie şi de la instituţii, cuprinzând atât deşeurile colectate de

către agenţii de salubritate, cât şi pe cele generate şi necolectate. Această din urmă

categorie se referă în special la deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu

beneficiază de servicii de salubritate.

Având în vedere că la nivelul judeţului nu au fost efectuate măsurători privind

cantităţile de deşeuri generate de populaţie, pentru calcularea acestora s-au luat în

considerare ca indicatori de generare 0,9 kg/loc/zi – în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi – în

mediul rural.

Tab.2.2.1.1. Cantităţi de deşeuri municipale generate

Tipuri de deşeuri Cod deşeu

Cantitate de deşeuri (tone)2001 2002 2003 2004 2005

1

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care :

201501 76710,8 84546,4 78240,7 86273,9 81784,1

1.1Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

200301 30022,8 25544,4 21613,5 27064 27829

50


1.2Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, colectate în amestec

200301 5900 12609 4825 6923 12001

1.3

Deşeuri municipale (menajere şi asimilabile) colectate selectiv, din care:

20011501 0 0 3270,2 39,9 30,147

- hârtie şi carton 200101150101 0 0 3256,5 6 0

- sticlă 200102150107 0 0 0 0,5 0

- plastic 200139150102 0 0 13,7 30,4 30,147

- metale 200140150104 0 0 0 0 0

- lemn 200138150103 0 0 0 1 0

- biodegradabile 200108 0 0 0 2 01.4 Deşeuri voluminoase 200307 0 0 0 0 0

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 2002 700 1130 1665 1988 1178

1.6 Deşeuri din pieţe 200302 1300 1100 1640 2225 12441.7 Deşeuri stradale 200303 6200 2600 3200 5649 5365

1.8 Deşeuri menajere generate şi necolectate

20011501 29610 29457 29137 29033 27891

- până în anul 2006, zona rurală nu a fost deservită de servicii de salubrizare,

întreaga cantitate generată fiind necolectată

51

Indice de generare a deşeurilor municipale Tab.2.2.1.2 Evoluţia indicelui de generare deşeuri municipale

Indice de generare tone/loc/a

n

2001 2002 2003 2004 2005municipale menajere municipale menajere municipale menajere municipale menajere municipale menajere

Mediu urban

0,612 0,558 0,546 0,474 0,642 0,531 0,595 0,507 0,606 0,508

Mediu rural

0,145* 0,147 0,147

Sursă: APM Giurgiu

* - până în anul 2006, zona rurală nu a fost deservită de servicii de salubrizare, întreaga cantitate generată fiind necolectată şi caculată cu un indice de generare de 0,4 tone/locxzi

52

Compoziţia deşeurilor menajere În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor generate/colectate de la populaţie,

întrucât nu au fost efectuate măsurători în acest sens, s-a luat în considerare

compoziţia prezentată în PRGD.

Tab. 2.2.1.3. Compoziţia deşeurilor

Compoziţia deşeurilor

Mediu urban Mediu rural

%cantitate kg/loc.

an%

Cantitate kg/loc.

anDeşeuri de ambalaje din hârtie şi carton 9 30,15 5,55 5,85

Deşeuri de ambalaje de sticlă 4,63 15,52 3,99 4,21

Deşeuri de ambalaje din metal 3,49 11,68 1,95 2,06

Deşeuri de ambalaje din plastic 8,03 26,91 6,26 6,61

Deşeuri de ambalaje din lemn 1,91 6,39 2,24 2,37

Deşeuri biodegradabile 57,53 192,61 70,17 74,01Deşeuri de reciclabile altele decât ambalajele 15,18 50,83 9,42 9,94

- hârtie şi carton 2,66 8,91 1,04 1,02- metale 1,14 3,82 1,52 1,61- deşeuri periculoase 0,05 0,02 0,03 0,,002- DEEE 1 0,38 0,5 0,036- altele 10,32 37,69 6,22 7,12total 100 334,79 100 105,46

Sursă: PRGD

53

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipaleAvând în vedere că nu au fost efectuate măsurători privind ponderea

deşeurilor biodegradabile în cele municipale, s-a luat în considerare compoziţia

prezentată în PRGD.

Tab. 2.2.1.4. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale – PRGD

Tip deşeuPonderea deşeurilor

biodegradabile (%)

Observaţii

Deşeuri menajere de la populaţie: Urban, din care: 69 conform

compoziţiei deşeurilor menajere determinate din măsurători la nivelul regiunii

deşeuri alimentare şi de grădină 57 hârtie+carton; lemn; textile 12 Rural, din care 77 deşeuri alimentare şi de grădină 70 hârtie+carton; lemn; textile 7Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat) 45 estimat

Deşeuri din grădini şi parcuri 95 estimat Deşeuri din pieţe 80 estimat Deşeuri stradale 20 estimat

Sursă: PRGD

2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilorDate privind agenţii de salubrizareTab. 2.2.2.1. Numărul agenţilor de salubritate – la nivelul anului 2006

Judeţ

Număr agenţi de salubrizare / tip proprietate

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat

cu capital

mixt

Publică de

interes local

Capital integral străin

Total

Giurgiu 1 - - 1 1 2 1 6

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate s-a calculat în funcţie de numărul

de locuitori care beneficiază de serviciu de salubritate, conform datelor furnizate de

operatorii de salubritate.

54

Tab. 2.2.2.2. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Judeţ Giurgiu

Grad de acoperire cu servicii de salubritate%

2002 2003 2004 2005 2006Total 25,8 24,9 25,4 25,3 30,9Mediul urban 83,4 80,9 82 81,6 83,9Mediul rural 0 0 0 0 4,6Sursă: APM Giurgiu

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în municipiul Giurgiu, unde se preiau ambalaje din polietilen tereftalat (PET) de la un număr de 35426 locuitori.

De asemenea, în oraşul Mihăileşti, operatorul de salubritate încearcă să preia de la populaţie selectiv hârtie, carton şi plastic, însă aplicarea colectării selective întâmpină dificultăţi din cauza slabei implicări a populaţiei.

Dotarea agenţilor de salubrizare

Tab. 2.2.2.3 Dotarea operatorilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec în anul 2006 TIP RECIPIENT

Pubele 120 l Pubele 140 l Pubele 240 lEuro-

containere 1100 l

Container 4000 l

1100 400 1300 206 224

Sursa: operatorii de salubritate

Tab. 2.2.2.4. Dotarea operatorilor de salubrizare pentru colectarea separată a deşeurilor menajere în anul 2006

TIP RECIPIENT NUMĂR

Recipiente metalice 46


Tab. 2.2.2.5. Dotarea operatorilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere în anul 2006

Utilaje de transport

Tip Autogunoiere compactoare

Autospeciale compactoare

Autotransportor cu container

Tractor cu remorcă

Tractor cu remorcă

Capacitate medie 4,5 m.c. >5 t 8,8 m.c. 5 m.c. 17 m.c.

Număr 9 2 4 8 2 Sursa: operatorii de salubritate

Date privind staţiile de transfer – nu există staţii de transfer la nivel de judeţ.

2.2.3. Valorificarea şi tratarea deşeurilor

55

2.2.3.1 Sortarea deşeurilor municipale – pe raza judeţului nu există instalaţii

pentru sortarea deşeurilor.

2.2.3.2. Reciclarea deşeurilor municipale - se realizează în instalaţiile

deţinute de agenţii economici menţionaţi în tabelul de mai jos:

Tab. 2.2.3.2.1. Lista agenţilor economici reciclatori

Agent economic Adresă

Activitate desfăşurată/capacitat

e proiectată (t/an)Tip deşeu prelucrat

SC Reciplast SRL

Oraş Mihăileşti, str. Avicola, nr. 35

Valorificare deşeuri ambalaje PET /960

Deşeuri şi resturi ne-metalice reciclabile (PET, diferite materiale din plastic)

SC Rovic SRL mun. Giurgiu, bd. 1907, nr. 54 B

Valorificare deşeuri ambalaje PET /816

Deşeuri şi resturi ne-metalice reciclabile (PET)

SC Mary Deutz SRL

sat Herăşti, com. Herăşti Valorificare deşeuri şi resturi hârtie – carton/3600

Deşeuri şi resturi ne-metalice reciclabile (hârtie – carton)

Informaţii valabile pentru anul 2006

2.2.3.3. Compostarea deşeurilor – nu există instalaţii de compostare

2.2.3.4. Tratarea mecano – biologică – nu se realizează tratarea mecano -

biologică a deşeurilor

2.2.3.5. Tratarea termică – nu se realizează tratarea termică a deşeurilor

menajere

2.2.3.6. Alte metode de tratare/valorificare – nu există la nivelul judeţului

2.2.4. Eliminarea deşeurilorLa nivelul judeţului nu există depozite conforme

Depozite neconformeLa nivelul judeţului Giurgiu funcţionează 3 depozite de deşeuri în mediul urban

şi 117 în mediul rural, acestea urmând să sisteze activitatea în conformitate cu

prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

Tab. 2.2.4.1 Lista depozitelor neconforme 56

JudeţDepozit

neconform / localitate

Capacitate proiectată

(m.c.)

Capacitate disponibilă

(m.c.)An sistare activitate

Giurgiu

Tip b / Giurgiu 567000 epuizat 2007

Tip b / Bolintin Vale 200000 129100 2017

Tip b / Mihăileşti 120000 92400 2017

Sursă: APM Giurgiu

Cele 117 depozite necontrolate din mediul rural vor trebui să fie închise şi

reabilitate până la data de 16.07.2009, prin salubrizarea zonei şi reintroducerea

acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform normativului tehnic privind

depozitarea deşeurilor.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate în depozite neconforme – este

prezentată în tabelul de mai jos:

Tab. 2.2.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozite neconforme

Judeţ Depozit neconform/localitate

Cantităţi de deşeuri depozitate * (tone/an)

2001 2002 2003 2004 2005

Giurgiu

Tip b / Giurgiu 44037 42478 39618 43247 44713

Tip b / Bolintin Vale 2000 1450 164,1 187,9 318

Tip b / Mihăileşti 2983,5 2016 1680 1680 710

Total 49020,5 45944 41462,1 45114,9 45741

* - cantităţi colectate de operatorii de salubritate

57

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, care stau

la baza activităţilor de management al deşeurilor sunt următoarele:

- principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al

dezvoltării durabile, cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare;

- principiul măsurilor preliminare - se referă la aplicarea stadiului existent de

dezvoltare tehnologică;

- principiul prevenirii - stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a

deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor,

minimizarea cantităţilor depozitate, tratarea în vederea valorificării şi eliminării în

condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei;

- principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii

producătorului şi utilizatorului - necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în

aşa fel încât costurile gestionării deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii

acestora;

- principiul substituţiei - subliniază nevoia de a înlocui materiile prime

periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a se evita generarea deşeurilor

periculoase;

- principiul proximităţii - stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât

mai aproape posibil de locul unde au fost generate;

- principiul subsidiarităţii - stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel

mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii

uniforme;

- principiul integrării - stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o

componentă a activităţilor social-economice care le generează.

În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor

trebuie să se ia în considerare faptul că populaţia din mediul rural reprezintă 69% din

totalul populaţiei judeţului.

58

Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Giurgiu

Domeniu /Activitate Obiective Obiective subsidiare Ţinte Responsa-

bilităţiCorelare cu obiectivele

PRGD1.Dezvoltarea politicilor locale/judeţene

1.1. Elaborarea de reglementări specifice locale în concordanţă cu politica de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.

1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

Proces continuu

ARPM, APM, CJ, CL

În concordanţă cu obiectivul 1.1. din PRGD

1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale şi a celei judeţene de a elabora o strategie în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă, eliminare a deşeurilor, în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)

1.1.3. Conştientizarea populaţiei privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor. Proces

continuu

Garda de Mediu, APM, CJ, CL

În concordanţă cu obiectivul 1.2. din PRGD1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea

aplicării legislaţiei – APM, Garda Naţională de Mediu şi administraţiile publice locale 1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

Proces continuu

APM, ADR, CJ, CL

60



PRGD

1.2.4. Încurajarea activităţilor private de gestionare a deşeurilor

Privatizarea sau înfiinţarea de PPP pentru 70% din serviciile de gestionare a deşeurilorÎncepând cu: 2007

CJ, CL

1.3. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

1.3.1.Informarea tuturor factorilor interesaţi/implicaţi cu privire la legislaţia de mediu specifică

Proces continuu

APM; ADR, Garda de Mediu


1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile de mediu competente în concordanţă cu atribuţiile acestora.

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Dezvoltarea instituţiilor locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structură instituţională mai eficientă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor.

Proces continuu

MMDD, ANPM, MIRA În

concordanţă cu obiectivul 2.1. din PRGD

2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi în implementarea legislaţiei şi controlul activităţii de gestionare a deşeurilor

Proces continuu

MMDD, ANPM, MIRA

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca

3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele –judeţean, local - atât în sectorul public cât şi în cel privat.

Începând cu 2007

APM, ADR, Garda de mediu, CJ, Cl,

În concordanţă cu obiectivul

61



PRGD

număr şi pregătire profesională

operatori economici, asociaţii profesionale

3.1. din PRGD

3.1.2. Conceperea unui program de instruire pentru instituţiile locale privind:- problemele administrative - problemele juridice

- controlul conformării tehnice/inspecţia instalaţiilor - înregistrarea datelor- serviciile de licitare

4. Finanţarea sectorului de gestionare al deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiarităţii şi “poluatorul plăteşte”

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele, de la colectare şi până la eliminare

Proces continuu

CJ, CL, operatori economici, asociaţii profesionale


4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru realizarea unor investiţii în domeniul gestionării deşeurilorPregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptate nevoilor judeţului Giurgiu

Proces continuu

APM; ADR, CJ, CL, operatori economici

4.1.3. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă

Termen limita: -2008


62



PRGD

4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz. Termen limită:

2007

APM; asociaţii profesionale specifice, operatori economici ce preiau responsabilitatea de la producător / importator

4.1.5. Iniţierea unor grupuri consultative formate din reprezentanţi ai APM, Consiliului Judeţean/ Local - în vederea implementării unor sisteme de gestionare a deşeurilor, atât pentru colectarea mixtă, cât şi pentru cea selectivă, (din punct de vedere al tarifelor percepute)

5.Conştientizarea factorilor implicaţi

5.1. Promovarea unor sisteme de informare conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.

5.1.1. Eficientizarea comunicării între toţi factorii implicaţi în gestionarea deşeurilor

Proces continuu

ADR, APM; Garda de Mediu, CJ, CL, operatori economici, asociaţii profesionale, unităţi de învăţământ


5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelele.

Proces continuu

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei

Proces continuu

5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deşeurilor. Pentru comunităţi şi întreprinderi mari se recomandă integrarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile de planificare şi control.

Proces continuu

APM, Garda de Mediu, operatori economici, asociaţii profesionale

5.1.5. Îmbunătăţirea informării publicului privind riscurile determinate de depozitarea necontrolată a deşeurilor

Proces continuu

APM, Garda de Mediu, CJ; CL, operatori economici

63



PRGD6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europeană.

6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului judeţean/local de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor, utilizând un sistem integrat şi de dublu control conectat cu Garda Naţională de Mediu.

2008

APM, Garda de Mediu, operatori economici, CL, CJ În


6.1.2. Crearea unui sistem judeţean pentru raportarea, analizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea deşeurilor voluminoase, respectiv a celor provenite din construcţii şi demolări

2008ANPM, APM, Garda de Mediu6.1.3. Conceperea, dezvoltarea şi implementarea unui

sistem de asigurare a calităţii datelor, precum şi a unui sistem IT de raportare la nivel central, regional şi local, în conformitate cu prevederile Directivei UE

7. Prevenirea generării deşeurilor 7.1. Prevenirea

eficientă a generării deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii la producători şi consumatori

Proces continuu

APM, CJ, CL, unităţi de învăţământ, asociaţii profesionale ONG-uri


8.Valorificarea potenţialului util din deşeuri 8.1. Utilizarea

eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare.

Proces continuu

Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, operatori economici, APM, CJ


8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate, utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate.

Data limită2013

APM, CJ, CL, operatori de salubritate

64



PRGD

8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială prin reciclarea a 7% din deşeurile menajere (altele decât cele de ambalaje), estimate a se colecta împreuna cu deşeurile din ambalaje din cauza lipsei de informaţie/conştientizare a populaţiei.

Folosirea a 7% din deşeurile menajere.Data limită: 12.31.2011

APM, CJ, CL, operatori economici

În concordanţă cu obiectivul 8.2. din PRGD8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin co-

incinerare, în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

Data limită: 31.12.2013

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban

Acoperire: 100% Termen limită: 2013

CL; operatori de salubritate În


9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural într-o manieră fezabila d.p.d.v. economic


CL; operatori de salubritate

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport. 2013 CL; operatori de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor, corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală.

9.2.1 Colectarea separată a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase din deşeurile municipale.

Începând cu 2007

CL, operatori de salubritate

În concordanţă cu obiectivul 9.2. din PRGD9.2.2 Implementarea şi extinderea colectării separate

a deşeurilor la sursă, în zonele urbane

În mod gradat începând din 2007 – 90% 2013


9.2.3 Implementarea şi extinderea colectării separate a deşeurilor la sursă, în zonele rurale

Creşterea cu 12% pe anDin 2012 până 2017


65



PRGD

9.2.4 Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor privind deşeurile de ambalaje şi cele biodegradabile

2008 – 43% din populaţie2011 – 59% din populaţie2013 – 70 % din populaţie


9.2.5 Construirea unor staţii de transfer, corelată cu anii de închidere a depozitelor existente Gradual CL, operatori

de salubritate10. Tratarea deşeurilor 10.1. Îmbunătăţirea

tratării deşeurilor

10.1.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor în vederea valorificării materiale şi energetice, facilitării manipulării, diminuării caracterului periculos şi reducerii cantităţii finale eliminate

Proces continuu

operatori economici, asociaţii profesionale, APM; CJ, CL


11. Deşeuri bio-degradabile

11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile (faţă de anul de referinţă 1995)

Reducerea la 75% până în 2010Reducerea la 50% până în 2013Reducerea cu 35% până în 2016

CJ, CL; operatori de salubritate şi ai depozitelor de deşeuri


11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în realizarea unor instalaţii de compostare şi tratare a deşeurilor biodegradabile,

Începând cu 2011

CJ, CL, asociaţii profesionale, operatori economici

12.Deşeuri de ambalaje

12.1. Prevenirea generării deşeurilor de ambalaje şi a

12.1.1. Sprijinirea realizării campaniilor de informare privind importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje.

Proces continuu

Operatori economici, ARAM

În concordanţă cu obiectivul

66



PRGD

impactului asupra mediului.

12.1. din PRGD

12.1.2 Organizarea unei colectări selective viabile care să conducă la creşterea cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclate

Proces continuu

Operatori economici, operatori economici ce preiau responsabilitatea realizării obiectivelor, APM, Garda de Mediu

12.1.3 Reducerea pe cât posibil a cantităţii de ambalaj utilizat la ambalarea produselor

12.2.Valorificarea materială / energetică a materialelor de ambalaje sau a deşeurilor de ambalaje

12.2.1.Valorificarea a 50% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă 2011

operatori economici ce preiau responsabilitatea realizării obiectivelor, operatori economici, consilii locale


12.2.2. Valorificarea a 60% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă 2013

12.2.3. Promovarea valorificării energetice a deşeurilor de ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil alternativ în fabricile de ciment,

2007

Operatori economici, consilii locale, fabricile de ciment

12.3. Reciclarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

12.2.1. Reciclarea a 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje din hârtie-carton şi a 50 % din a celor metalice

2008operatori economici ce preiau responsabilitatea realizării


12.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje din plastic respectiv a celor din lemn 2010

67



PRGD

obiectivelor, operatori economici, consilii locale,

12.3.3. Reciclarea a 55% din totalul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, din care - 60% - deşeuri din sticlă- 22.5% - deşeuri din plastic

2013

12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje

12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separată, în vederea atingerii ţintelor pentru deşeurile de ambalaje 2013



12.5 Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, ce nu pot fi reciclate

12.5.1 Organizarea valorificării energetice a 10% din deşeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.

Data limită2013



13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea scăderii potenţialului periculos şi eliminării în condiţii de siguranţă

începând cu 2007

Industria responsabilă, APM, consilii locale, MCTT


13.1.2. Inventarierea detaliată a cantităţilor de deşeuri provenite din demolări şi a celor valorificate

începând cu 2007

68



PRGD13.1.3. Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Proces continuu

13.1.4. Studierea oportunităţii construirii unui depozit pentru deşeuri inerte şi periculoase provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

Proces continuu

14.Deşeuri voluminoase

14.1. Colectarea separată a deşeurilor voluminoase

14.1.1. Înfiinţarea unor puncte pentru colectarea deşeurilor voluminoase în fiecare localitate. 2007 - 2008 operatori de

salubritate, APM, Garda de Mediu, consilii locale


14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă, la perioade bine stabilite

Începând cu 2007

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat .

Începând cu 2007

15. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

15.1. Managementul ecologic raţional al nămolului provenit de la staţiile de epurare

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale în acord cu prevederile Ordinului nr. 344/708/2005

Începând cu 2007

Operatorii staţiilor de epurare, APM, Garda de Mediu, consilii locale


15.1.2. Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă

Începând cu 2007

15.1.3. Utilizarea, pe cât posibil, a nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură

Începând cu 2007

15.1.4. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

Începând cu 2007

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă.

Proces continuu

Administraţia Fondului pentru Mediu, producători / importatori de maşini


69



PRGD

16.1.2. Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU în judeţ

Începând cu 2007

Producători / importatori de maşini, operatori economici, APM

16.1.3. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

Producători / importatori de maşini

16.1.4. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU produse înainte de 01.01. 1980

Începând cu01.01.2007.

Producători / importatori de maşini, organizaţii ce au preluat responsabilitatea realizării obiectivelor

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU produse după 01.01.1979

Începând cu01.01 2007.


Începând cu 01.012007.

16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80% din greutatea maşinilor produse după 01.01. 1980

Începând cu 01.01.2007

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;

Începând cu01.01.2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU


70



PRGD17. Echipamente electrice şi electronice

17.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:- 1 punct de colectare în judeţ- 1 punct de colectare în fiecare oraş cu > 20.000 locuitori

31.12. 2005

31.12. 2006

Consilii locale, judeţean, producători / importatori de echipamente electrice şi electronice


17.1.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţinta de cel puţin:2 kg/locuitor *an3 kg/ locuitor * an4 kg/ locuitor * an

31.12.200631.12.200731.12.2008

Importatori / producători, consilii locale, operatori de salubritate, organizaţii ce au preluat responsabilitatea realizării obiectivelor

17.1.3. Încurajarea şi facilitarea dezmembrării, reciclării DEEE, a componentelor şi materialelor din care sunt fabricate EEE-urile.

Proces continuu

APM, importatori / producători de echipamente electrice şi electronice

18. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

18.1.Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

Începând cu 2007

Consilii locale / judeţean, operatori de salubritate


18.1.2. înfiinţarea unor puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere

Începând cu 2007

71



PRGD

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.

18.2.1. Dezvoltarea tratării deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice

Începând cu 2007

Operatori economici, operatori de salubritate

În concordanţă cu obiectivul 18.2. din PRGD18.2.2. Facilitarea exportului de deşeuri periculoase în

vederea eliminării în condiţii de siguranţă.Proces continuu ANPM, APM

19. Eliminarea deşeurilor

19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătate a populaţiei.

19.1.1. Reducerea numărului depozitelor neconforme Începând cu 2007

APM, operatori de salubritate, consilii locale / judeţean


19.1.2. Închiderea etapizată a spaţiilor de depozitare din zona rurală 16 iulie 2009

APM, consilii locale / judeţean

19.1.3 Sistarea activităţii de depozitare pe depozitul Giurgiu 31.12.2007

Consiliul Local al municipiului Giurgiu

19.1.4.Sistarea activităţii de depozitare pe depozitele Mihăileşti şi Bolintin Vale 31.12.2017

Consiliile locale ale oraşelor Mihăileşti, Bolintin Vale

19.1.9. Utilizarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii din deşeurile municipale în fabricile de ciment

Data limită2013

Consilii locale / judeţean

72

4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE, ASIMILABILE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale, asimilabile din comerţ,

industrie şi instituţii şi a deşeurilor de ambalaje se realizează pentru întreaga

perioadă de planificare.

Factorii importanţi care pot influenţa prognoza sunt:

- evoluţia populaţiei la nivelul judeţului

- schimbările în economia judeţului

- schimbările privind cererea şi natura bunurilor de larg consum

- schimbări în tehnologiile de producţie

Prognoza privind generarea deşeurilor se va realiza pentru:

- deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (inclusiv deşeurile

de ambalaje de la populaţie, din comerţ şi instituţii)

- deşeurile biodegradabile municipale

- deşeurile de ambalaje

4.1. Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi de ambalaje

4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii

Factorii relevanţi care stau la baza calcului prognozei de generare a deşeurilor

municipale sunt:

- evoluţia populaţiei

- evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

- evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale

Evoluţia populaţieiLa calculul evoluţiei populaţiei pentru perioada 2006-2015, s-a luat în

considerare varianta medie rezultată din studiul „Proiectarea populaţiei pe medii în

perioada 2004-2005”, elaborat de către Institutul Naţional de Statistică, în anul 2006,

ca şi scenariu de prognoză a populaţiei.

74

Evoluţia populaţiei pentru judeţul Giurgiu, varianta medie, este prezentată în

tabelul 4.1.

Tab. 4.1.1.1. Prognoza populaţiei, judeţul Giurgiu, pe medii

Populaţia (mii

persoane)

An

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Urban 88,3 88,2 87,9 87,6 87,3 87,0 86,6 86,2 85,7 85,3 84,8

Rural 195,1 193,8 192,6 191,3 190,0 188,7 187,4 186,1 184,8 183,5 182,2

Total 283,4 282,0 280,5 278,9 277,3 275,7 274,0 272,3 270,5 268,8 267,0

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a realizat

pornind de la situaţia existentă şi de la obiectivele şi ţintele privind acoperirea cu

aceste servicii, pe medii (urban şi rural).

Tab. 4.1.1.2. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Mediu / An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Urban 82 84 85 88 90 91 93 97 100 100 100Rural 0 5 30 60 90 91 91 92 92 93 93Total 25 29 47 69 90 91 92 94 94 95 95

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilorEvoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată, în

principal, de schimbările economice (evoluţia PIB), de evoluţia utilizării bunurilor de

larg consum, de schimbările survenite în tehnologiile de producţie etc. Stabilirea

tendinţei acestui indicator s-a realizat pe baza datelor statistice disponibile şi ţinând

cont de prevederile Planului Regional, respectiv ale Planului Naţional de Gestionare

a Deşeurilor.

Astfel, pentru indicele de generare a deşeurilor municipale, s-a considerat o

creştere de 0,8% atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru cele asimilabile din

75

comerţ, industrie şi instituţii, valoare utilizată atât în Planul Naţional de Gestionare a

Deşeurilor elaborat în anul 2004, cât şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor

– Regiunea 3 Sud Muntenia, elaborat în 2006.

Tab. 4.1.1.3. Evoluţia indicelui de generare a deşeurilorIndicator de

generare deşeuri menajere

(kg/loc x zi)20

05

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

În mediul urban 1,39 1,40 1,41 1,42 1,44 1,45 1,46 1,47 1,48 1,49 1,51În mediul rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43 0,43 0,43

4.1.2. Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalajeCa şi în cazul deşeurilor municipale şi asimilabile, principalii parametri care

influenţează generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice,

fluctuaţiile în ceea ce priveşte cererea şi natura bunurilor de larg consum, precum şi

modificările survenite în tehnologiile de fabricare a ambalajelor.

Ca şi în cazul indicelui de generare a deşeurilor municipale, variaţia anuală a

cantităţii de deşeuri de ambalaje este dificil de stabilit cu exactitate, la nivelul

judeţului neexistând date relevante în acest sens.

În vederea atingerii obiectivelor de reciclare / valorificare a deşeurilor de

ambalaje la nivel de regiune, pentru calculul cantităţii de deşeuri de ambalaje

generate în judeţ în anul de referinţă s-a pornit de la cantitatea totală de deşeuri de

ambalaje generate în Regiune în anul 2005 (206850 tone, raportate la o populaţie de

3322355 locuitori). Cu indicele de generare obţinut s-a determinat cantitatea de

deşeuri de ambalaje generate de populaţie, care reprezintă 60% din cantitatea totală

generată în anul de referinţă (17835 tone).

Astfel, pentru realizarea prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje s-au

utilizat creşterile prezentate în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, după cum

urmează:

- o creştere anuală de 10% pentru anul 2006;

- o creştere anuală de 7% pentru perioada 2007-2009;

- o creştere anuală de 5% pentru perioada 2010-2013.

Pentru repartizarea pe tip de material a deşeurilor de ambalaje, s-a utilizat

structura recomandată în Ordinul 951/2007, care porneşte de la prognoza structurii

76

pe tip de material a ambalajelor realizată conform bazei de date a ANPM din anul

2005:

- hârtie şi carton: 23,6%

- plastic: 29%

- sticlă: 21,8%

- metale: 9%

- lemn: 12%

Un alt factor relevant pentru determinarea evoluţiei cantităţilor de deşeuri de

ambalaje generate este reprezentat de prognoza evoluţiei populaţiei, pe baza datelor

furnizate către Institutul Naţional de Statistică:

Tabel 4.1.2.1. – Prognoza evoluţiei populaţieiAn 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Populaţie 283400 282000 280500 278900 277300 275700 274000

4.2. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi

asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii) s-a realizat defalcat, pe tipuri de deşeuri.

Prognoza de generare a deşeurilor menajere colectate, cât şi a celor generate

şi necolectate, s-a realizat pe medii (urban şi rural), pe baza următorilor indicatori:

evoluţia populaţiei la nivelul judeţului

evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere

77

Tabel 4.2.1. Prognoza privind generarea deşeurilor menajere

78

Cantitate de deşeuri (tone)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20151. Deşeuri municipale (deşeuri

menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

81784 93618 94567 95077 95499 95908 96316 96725 97080 97435 97734

1.1 Deşeuri menajere (colectate în amestec şi separat) 27859 39133 47374 57719 67564 68537 69688 72071 73657 74132 74260

1.2 Urban 27859 37693 38691 40331 41436 42088 43208 45271 46828 46985 47086 1.3 Rural 0 1440 8683 17388 26127 26449 26480 26800 26828 27147 271731.4 Deşeuri asimilabile din comerţ,

industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat)

12001 12097 12194 12291 12390 12489 12589 12689 12791 12893 12996

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 1178 1187 1197 1206 1216 1226 1236 1246 1256 1266 1276 1.6 Deşeuri din pieţe 1244 1254 1264 1274 1284 1295 1305 1315 1326 1336 1347 1.7 Deşeuri stradale 5365 5408 5451 5495 5539 5583 5628 5673 5718 5764 5810 1.8 Deşeuri menajere generate şi

necolectate 34137 34538 27087 17091 7507 6778 5871 3731 2333 2043 2045

1.9 Urban 5346 7180 6828 5500 4604 4163 3252 1400 0 0 0 1.10 Rural 28791 27359 20260 11592 2903 2616 2619 2330 2333 2043 2045

4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipaleDirectiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc:

deşeurile municipale - ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură

sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere”;

deşeurile biodegradabile - ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau

aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de gradină, hârtia şi cartonul”.

Legislaţia europeană şi naţională nu definesc deşeurile biodegradabile

municipale. Totuşi, combinând cele doua definiţii, se pot defini deşeurile

biodegradabile municipale ca fiind deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi

alte deşeuri biodegradabile care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu

deşeurile biodegradabile din gospodării.

Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă

din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia

biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din

parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase.

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu, „Managementul deşeurilor

biodegradabile municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale

este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de gradină, deşeuri de hârtie şi carton,

textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

Pentru determinarea cantităţii generate de deşeuri biodegradabile municipale

s-au utilizat ponderile prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 4.3.1. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

Flux de deşeuriPonderea deşeurilor biodegradabile (%)

Observaţii

Deşeuri menajere de la populaţie: Urban, din care: 69 conform

compoziţiei deşeurilor menajere determinate din măsurători la nivelul regiunii

deşeuri alimentare şi de grădină 57 hârtie+carton; lemn; textile 12 Rural, din care 77 deşeuri alimentare şi de grădină 70 hârtie+carton; lemn; textile 7Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat) 45 estimat

Deşeuri din grădini şi parcuri 95 estimat Deşeuri din pieţe 80 estimat Deşeuri stradale 20 estimatSursa: PRGD

79

Pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale şi luând în

considerare ponderile de mai sus, au fost estimate cantităţile de deşeuri

biodegradabile municipale.

80

Tabel 4.3.2. Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale

Cantitate de deşeuri (tone)2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total deşeuri biodegradabile din deşeuri municipale , din care: 53668 61794 62419 62733 62987 63230 63472 63714 63919 64123 64288

Deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere 19223 27117 33382 41217 48709 49406 50203 51873 52969 53323 53413

Urban 19223 26008 26697 27828 28591 29041 29814 31237 32312 32420 32489 deşeuri alimentare şi de grădină 15880 21485 22054 22989 23619 23990 24629 25805 26692 26781 26839 hârtie+carton, lemn, textile 3343 4523 4643 4840 4972 5051 5185 5433 5619 5638 5650 Rural 0 1109 6686 13388 20118 20366 20.389 20.636 20.658 20.903 20.923 deşeuri alimentare şi de grădină 0 1008 6078 12171 18289 18514 18536 18760 18780 19003 19021 hârtie+carton, lemn, textile 0 101 608 1217 1829 1851 1854 1876 1878 1900 1902Deşeuri biodegradabile din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie, instituţii 5400 5444 5487 5531 5575 5620 5665 5710 5756 5802 5848

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din grădini şi parcuri 1119 1128 1137 1146 1155 1165 1174 1183 1193 1202 1212

Deşeuri biodegradabile din deşeurile din pieţe 995 1003 1011 1019 1027 1036 1044 1052 1061 1069 1078

Deşeuri biodegradabile din deşeurile stradale 1073 1082 1090 1099 1108 1117 1126 1135 1144 1153 1162

Deşeurile biodegradabile din deşeurile menajere generate şi necolectate 25858 26020 20311 12720 5412 4886 4261 2761 1796 1573 1575

Urban 3689 4954 4711 3795 3177 2872 2244 966 0 0 0 deşeuri alimentare şi de grădină 3047 4092 3892 3135 2624 2373 1854 798 0 0 0 hârtie+carton, lemn, textile 642 862 819 660 552 500 390 168 0 0 0 Rural 22169 21066 15600 8926 2235 2014 2017 1794 1796 1573 1575 deşeuri alimentare şi de grădină 20154 19151 14182 8114 2032 1831 1833 1631 1633 1430 1432 hârtie+carton, lemn, textile 2015 1915 1418 811 203 183 183 163 163 143 143

81

4.4. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje

Deşeurile de ambalaje pot proveni atât de la populaţie, regăsindu-se în

deşeurile menajere, precum şi din activităţile industriale, comerciale şi de la instituţii.

Ponderea în funcţie de provenienţă s-a determinat conform informaţiilor din baza de

date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. Astfel, s-a estimat că 60% din

această cantitate provine de la populaţie şi 40% din industrie, comerţ şi instituţii.

Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a

fi aceeaşi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaţă, conform

tabelului de mai jos.

Tabel 4.4.1. Structura deşeurilor de ambalaje generate (total)

Tip de material Pondere (%)

hârtie-carton 23,6plastic 29,0sticlă 21,8metale 9,0lemn 12,0

Sursa: Ordinul nr. 951/2005

Având în vedere că nu există prognoze privind modificări în structura

deşeurilor de ambalaje, aceasta s-a considerat ca fiind constantă pe întreaga

perioadă de prognoză.

Tabel 4.4.2. Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje generate de populaţie în deşeurile menajere


hârtie-carton 3,22plastic 7,07sticlă 2,99metale 1,3lemn 0TOTAL AMBALAJE 14,58

Sursa: Ordinul nr. 951/2005

Ponderea acestor materiale a stat la baza determinării structurii deşeurilor de

ambalaje care se regăsesc în deşeurile menajere, conform tabelului de mai jos, cu

83

ajutorul căreia s-a determinat cantitatea de deşeuri de ambalaje generată de

populaţie, pe tipuri.

Tabel 4.4.3. Structura deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere


hârtie-carton 22,10plastic 48,52sticlă 20,49metale 8,89lemn 0TOTAL AMBALAJE 100,00

Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje s-a realizat pornind de la

cantitatea totală generată în anul de referinţă, în funcţie de variaţia anuală a cantităţii,

după cum s-a prezentat în capitolul 4.1.2. Cantităţile, pe tip de material, de deşeuri

de ambalaje prognozate a se genera din industrie, comerţ şi instituţii, s-au calculat

prin diferenţa dintre cantităţile totale de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera

şi cantităţile de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie.

84

Tabel 4.4.4. Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Cantitate totală deşeuri de ambalaje generată, tone 17835,0 19618,5 20991,8 22461,2 24033,5 25235,2 26496,9 27821,8 29212,9

hârtie-carton 4209,1 4630,0 4954,1 5300,8 5671,9 5955,5 6253,3 6565,9 6894,2Plastic 5172,2 5689,4 6087,6 6513,8 6969,7 7318,2 7684,1 8068,3 8471,7Sticlă 3888,0 4276,8 4576,2 4896,5 5239,3 5501,3 5776,3 6065,1 6368,4Metale 1605,2 1765,7 1889,3 2021,5 2163,0 2271,2 2384,7 2504,0 2629,2Lemn 2140,2 2354,2 2519,0 2695,3 2884,0 3028,2 3179,6 3338,6 3505,5

Tabel 4.4.5. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată de populaţie

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Cantitate deşeuri de ambalaje generată de populaţie 10701,0 11771,1 12595,1 13476,7 14420,1 15141,1 15898,2 16693,1 17527,7

hârtie-carton 2364,9 2601,4 2783,5 2978,4 3186,8 3346,2 3513,5 3689,2 3873,6Plastic 5192,1 5711,3 6111,1 6538,9 6996,6 7346,5 7713,8 8099,5 8504,5Sticlă 2192,6 2411,9 2580,7 2761,4 2954,7 3102,4 3257,5 3420,4 3591,4Metale 951,3 1046,5 1119,7 1198,1 1281,9 1346,0 1413,3 1484,0 1558,2Lemn 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Tabel 4.4.6. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată din industrie, comerţ, instituţii

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Cantitate deşeuri de ambalaje generată din industrie, comerţ, instituţii 7134,0 7847,4 8396,7 8984,5 9613,4 10094,1 10598,8 11128,7 11685,2

hârtie-carton 1844,1 2028,6 2170,6 2322,5 2485,1 2609,3 2739,8 2876,8 3020,6Plastic -20,0 -22,0 -23,5 -25,2 -26,9 -28,3 -29,7 -31,2 -32,7Sticlă 1695,4 1864,9 1995,5 2135,2 2284,6 2398,9 2518,8 2644,7 2777,0Metale 653,8 719,2 769,6 823,4 881,1 925,1 971,4 1019,9 1070,9Lemn 2140,2 2354,2 2519,0 2695,3 2884,0 3028,2 3179,6 3338,6 3505,5

85

4.5. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje

4.5.1. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005, privind depozitarea deşeurilor, prevăd

următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din

cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de

la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din


la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din


la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede că statele

membre care în anul 1995, ori un an anterior pentru care există date standardizate

EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri

municipale, pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o

perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea

deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru

îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.

Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directivă, România va

aplica prevederile paragrafului 3 al art. 5(2), privind posibilitatea amânării realizării

ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 ,i

respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut

în Directivă, respectiv 16 iulie 2016.

Conform Planului de Implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor,

cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost

de 4,8 milioane tone, din care 765,111 tone în Regiunea 3 Sud Muntenia.

88

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri biodegradabile

municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor

prezentate anterior.

Tabel 4.5.1.1. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

AN 2010 2013Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale generată (tone) 63714 64288

Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale ce poate fi depozitată (tone)

47797 31865

Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone)

15917 32423

4.5.2. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile din ambalajeRomânia a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei

94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva

2004/12/EC, cu excepţia ţintelor de reciclare pentru hârtie/carton şi metale.

Tratatul de aderare a României prevede următoarele obligaţii:

să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de

incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31.12.2011, în

conformitate cu următoarele obiective intermediare: 32% în anul 2006, 34% în

anul 2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 şi 48% în anul 2010;

să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de

incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31.12.2013, în

conformitate cu următoarele obiective intermediare: 53% în anul 2011 şi 57%

în anul 2012;

să atingă obiectivul de reciclare a plasticului la 31.12.2011, în conformitate

cu următoarele obiective intermediare: 8% în anul 2006, 10% în anul 2007,

11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010;

să atingă obiectivul global de reciclare la 31.12.2013, în conformitate cu

următoarele obiective intermediare: 26% în anul 2006, 28% în anul 2007, 33%

în anul 2008, 38% în anul 2009 şi 42% în anul 2010; 46% în anul 2001 şi 50%

în anul 2012;

să atingă obiectivul de reciclare a sticlei la 31.12.2013, în conformitate cu

următoarele obiective intermediare: 21% în anul 2006, 22% în anul 2007, 32% 89

în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul 2011 şi 54%

în anul 2012;

să atingă obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare inclusiv

materialul reciclat sub forma de plastic, la 31.12.2013, în conformitate cu

următoarele obiective intermediare: 16% în anul 2011 şi 18% în anul 2013;

să atingă obiectivul de reciclare a lemnului la 31.12.2011, în conformitate cu

următoarele obiective intermediare: 4% în anul 2006, 5% în anul 2007, 7% în

anul 2008, 9% în anul 2009, 12% în anul 2010.

Pentru obiectivul de reciclare a deşeurilor de hârtie/carton şi metale, România

nu a solicitat perioadă de tranziţie, urmând să atingă aceste obiective la termenele

stabilite de directivă, şi anume:

La 31.12.2008 – reciclare hârtie/carton: 60%;

La 31.12.2008 – reciclare metale: 50%.

Tabelul 4.5.2.1. - Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Ţinte reciclare / valorificare (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie-carton 53,3 53,8 55,7 60 60 60 60 60 60Plastic 7 8 10 11 12 14 16 18 22,5Sticlă 18,6 21 22 32 38 44 48 54 60Metale 35,7 37,8 39,2 50 50 50 50 50 50Lemn 1,7 4 5 7 9 12 15 15 15Total reciclare 24,7 26 28 33 38 42 46 50 55Total valorificare 30 32 34 40 45 48 53 57 60

Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea de deşeuri de

ambalaje generate în anul respectiv şi se împart în trei categorii:

ţinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj;

ţinte globale de reciclare;

ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu

recuperare de energie.

Ţintele de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilite la nivel

judeţean, trebuie să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite prin Tratatul de aderare a

României, respectiv prin legislaţie.

Astfel, cuantificarea ţintelor privind ambalajele, prezentată în tabelul 4.5.2.2.,

s-a calculat pe baza prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de

reciclare/valorificare prezentate în tabelul 4.5.2.1.

90

Tabel 4.5.2.2.- Cuantificarea ţintelor de deşeuri de ambalaje colectate, pe an

Cuantificare ţinte / tip de material

Cantitate deşeuri de ambalaje (tone)2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie-carton 2243 2491 2759 3181 3403 3573 3752 3940 4137Plastic 362 455 609 717 836 1025 1229 1452 1906Sticlă 723 898 1007 1567 1991 2421 2773 3275 3821Metale 573 667 741 1011 1082 1136 1192 1252 1315Lemn 36 94 126 189 260 363 477 501 526Total reciclare 4405 5101 5878 7412 9133 10599 12189 13911 16067Total valorificare 5351 6278 7137 8984 10815 12113 14043 15858 17528

91

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI

În cadrul acestui capitol se vor prezenta situaţia existentă, prognoza şi

metodele de gestionare pentru următoarele tipuri de deşeuri:

- periculoase din deşeurile municipale

- de echipamente electrice şi electronice

- vehicule scoase din uz

- din construcţii şi demolări

- nămoluri rezultate din epurarea apelor uzate

5.1. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

5.1.1. Tipuri de deşeuri periculoase Tipurile de deşeuri periculoase din deşeuri municipale care fac obiectul PJGD

sunt următoarele:

Cod deşeu (conform HG nr.

856/2002)Tip deşeu

20 01 13* Solvenţi20 01 14* Acizi20 01 15* Alcali20 01 17* Fotochimice20 01 19* Pesticide20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35*Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

5.1.2. Cantităţi generate

92

În momentul de faţă, deşeurile periculoase din cele municipale nu sunt

colectate separat, prin urmare nu se cunoaşte exact cantitatea generată. Estimarea

acesteia se va realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din alte ţări

europene, şi anume :

- 2,5 kg/persoană x an - în mediul urban

- 1,5 kg/persoană x an - în mediul rural

Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase în cele menajere este prezentată în

tabelul de mai jos:

Tabel 5.1.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase

An Populaţie Cantitate generată (tone)urban rural urban rural

2001 90617 202809 226 3042002 90837 202305 227 3042003 89130 200354 229 3012004 89164 198854 223 2982005 89125 198375 223 298

5.1.3. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipaleColectarea deşeurilor periculoase se realizează în momentul de faţă în

amestec cu cele municipale nepericuloase. Există mai multe opţiuni pentru

colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării, aceasta putând fi organizată prin

colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui

program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de

returnare, organizate de distribuitori sau producători. Precondiţia pentru toate

sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare.

În tabelul următor sunt prezentate şi discutate pe scurt opţiunile principale:

Tabelul 5.1.3.1. Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării

OPŢIUNE DESCRIERE COMENTARIU1) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate 4 000 - 5 000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700 000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru

Această opţiune este recomandată, având în vedere costurile reduse şi numărul mare de persoane care ar putea beneficia de acest sistem.

93

clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene. Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

2) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.În ceea ce priveşte cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare.Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Această opţiune nu este recomandată, din cauza costurilor prea mari.

3) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare.Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Este însă nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

În oraşele reşedinţă de judeţ se recomandă una sau două locaţii, în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţ în zona depozitelor de deşeuri.Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

4) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut succes în Europa Centrală, vandalismul şi folosirea neadecvată fiind cauzele principale.Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, la companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină uzate şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.După testarea mai multor variante în mai multe

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

94

ţări, este utilizată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

5.1.3.1. Sisteme private de returnareBateriiComponentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon,

ele conţinând şi o cantitate mare de mercur, ceea ce conduce la costuri ridicate, fiind

reciclate în instalaţii de topire a metalelor neferoase.

Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid care solicită o reducere

drastică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm până la 0, pentru a înlesni

procesul de reciclare.

Este recomandată organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către

sectorul comercial şi susţinerea activităţilor de reducere a conţinutului de mercur.

Baterii auto uzateBateriile auto uzate pot fi reciclate fără mari complicaţii. Schemele de

colectare validate se bazează pe „sistemul depozit’, care a fost introdus şi în ţara

noastră pentru bateriile şi acumulatorii auto, prin HG nr. 1057/2001 privind regimul

bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase . În preţul unei baterii

noi este inclusă şi taxa de colectare şi reciclare, din acest motiv putând fi colectate în

mod gratuit la sfârşitul timpului de funcţionare. Acidul va fi neutralizat, plumbul topit şi

refolosit, iar plasticul poate fi de asemenea reciclat. Datorită valorii de piaţă ridicate şi

a cantităţilor mari de plumb ce se pot recicla, deja există o piaţa bine structurată

pentru colectarea şi valorificarea bateriilor şi acumulatorilor auto, prin valorificare în

instalaţii adecvate din ţară sau din străinătate. Exportul de astfel de deşeuri se face

în conformitate cu prevederile Convenţiei Basel.

Uleiuri uzateÎntrucât la nivelul judeţului nu există date oficiale referitoare la numărul de

maşini înregistrate, o estimare grosieră prin raportare la structura de populaţie a

zonei, comparativ cu totalul populaţiei din România şi prin raportarea la alţi factori ce

ţin de dezvoltarea economică, au condus la o estimare a parcului auto între 35000 si

45000 de maşini de categoria M1.

Presupunând că o maşină generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate, prin

schimbarea uleiului s-a evaluat o cantitate de uleiuri uzate generate (greutate

specifică: 0,9 ) în jur de 200 t/an.

95

Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină

şi pot fi valorificate integral în cuptoarele de ciment existente, capacitatea de co-

incinerare în fabricile de ciment din Regiunea 3 Sud Muntenia fiind de 24 000 t/an, cu

tendinţe de creştere în anii următori.

Medicamente expirateMedicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai

periculoase decât cele aflate încă în termen. Ele nu trebuiesc lăsate la îndemâna

copiilor sau a persoanelor care le-ar putea folosi în mod necorespunzător. Din acest

motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o

practică obişnuită la nivel european.

Medicamentele nu sunt reciclate. În general, acestea sunt adăugate deşeurilor

care sunt incinerate sau sunt depozitate în zone separate, protejate ale depozitelor

sau împreună cu deşeurile municipale.

5.1.4. Reducerea cantităţii de substanţe periculoaseLa nivel naţional trebuie întreprinse eforturi pentru reducerea conţinutului de

componente periculoase, printr-o cooperare continuă între sectorul de cercetare,

industrie şi importatori.

Exemple de limitare a componentelor periculoase:

• Reducerea cantităţii de plumb din combustibil în ultimul deceniu

• Reducerea cantităţii de mercur din bateriile zinc-carbon şi alcali-mangan

• Reducerea cantităţii de cadmiu şi alte metale grele din plastic

• Reducerea cantităţii de metale grele din toner-ele de imprimante şi copiatoare.

Eficienţa colectării separate a deşeurilor periculoase este destul de scăzută şi

va creşte doar prin campanii prelungite de conştientizare a publicului. Estimând o

eficienţă de colectare de 50%, ceea ce este foarte optimist, vor fi colectate

aproximativ 100-150 t/an.

Estimând că 50% din această cantitate sunt componente organice şi restul

componente anorganice, circa 125 t/an vor trebui incinerate, iar circa 125 t/an -

tratate şi eliminate. În Regiunea 3 există un depozit de deşeuri periculoase la

Slobozia, cu o capacitate de 10000 t şi, în stadiul de proiect, un depozit de capacitate

mare, de cca 50000-60000 t/an deşeuri periculoase - la Filipeştii de Pădure, jud.

Prahova.

96

Tabel 5.1.4.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din zona urbană

Sursă date: APM Giurgiu

98

Tip deşeu Cantitate colectată(t/an)

Cantitate tratată (t/an)

Cantitate valorificată(t/an)

Cantitate eliminată(t/an)

An

2001

2002

2003

2004

2005

2001

2002

2003

2004

2005

2001

2002

2003

2004

2005

2001

2002

2003

2004

2005

Deşeuri periculoase 226 227 229 223 223 - - - - - - - - - - 226 227 229 223 223

5.2. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

5.2.1.Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul

PJGD sunt menţionate în tabelul de mai jos:

Tabel 5.2.1.1. Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice


856/2002)Tip deşeu

20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorcarburi)

20 01 35*echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

5.2.2. Gestionarea DEEEÎn conformitate cu prevederile HG nr. 448/2005, până la 31.12.2006 trebuia să

se asigure înfiinţarea punctelor de colectare a DEEE, atât la nivelul judeţului, cât şi

pentru oraşe cu peste 20000 locuitori.

Cantitatea de DEEE care trebuie colectată începând cu anul 2006 a fost

stabilită, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor şi an. Având în vedere

imposibilitatea atingerii acestei ţinte, România a solicitat o perioadă de tranziţie de 2

ani, ţinând cont de gradul mai scăzut de dotare cu echipamente electrice şi

electronice al populaţiei decât în vechile state membre, de durata mai mare de

utilizare a acestora din cauza nivelului veniturilor, precum şi de faptul că populaţia

care locuieşte în zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce înseamnă dificultăţi

în crearea unei infrastructuri de colectare.

România a stabilit în anul 2004 prin planul de implementare obiective de

colectare intermediare de 2, respectiv 3 kg/locuitor şi an pentru 2006 şi 2007. Aceste

obiective s-au bazat pe informaţiile existente la acea dată privind cantităţile de

echipamente puse pe piaţă, precum şi pe prezumţia că durata de utilizare a acestora

va coincide cu durata medie de viaţă indicată de producător.

În ceea ce priveşte punctele de colectare a DEEE la nivel de judeţ în anul

2006, situaţia acestora este prezentată în tabelul de mai jos:

99

Tabel 5.2.2.1. Punctele de colectare DEEE

Amplasament / punct de colectare

(date de identificare)

Punct judeţean / oraş peste 100 000 de

locuitori / oraş peste 20 000 de locuitori

Societatea care administrează

punctul de colectare

stabilit

Autorizare

Categorii de DEEE

colectate, conform

Anexei 1B din HG nr.

448/2005

Comuna Ghimpaţi - punct judeţean

- nu este preluat în administrare - -

Direcţia Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală Giurgiu, Aleea Plantelor, nr. 25

- punct pentru oraş peste 20 000 locuitori

- este folosit de operatorul de salubritate pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate de la gospodăriile particulare

- autorizaţia de mediu nr. 200/2007

toate tipurile

5.2.3. Tratarea DEEE – la nivel de judeţ nu există instalaţii de tratare a

acestora

5.2.4. Colectarea DEEE În anul 2006 s-au colectat de la populaţie 30 kg de DEEE, reprezentând 10

televizoare, în anul 2007 în 11 luni s-au colectat 3490 kg.

Punctul de colectare de la nivelul municipiului Giurgiu este folosit pentru

stocarea temporară a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice preluate de

la gospodăriile particulare de către operatorul de salubritate.

5.3. Vehicule scoase din uz5.3.1. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoate din uzLa nivelul anului 2006, în judeţ nu au funcţionat agenţi economici care să

colecteze şi trateze vehicule scoase din uz.

În anul 2007 s-a autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului un agent

economic care efectuează colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz.

100

5.3.2. Instalaţii de valorificare a deşeurilor provenite din dezmembrarea /tratarea VSU

Instalaţiile existente în anul 2006 în regiunea 2 Sud Muntenia sunt prezentate

în tabelul 5.3.2.1.

101

Tabel 5.3.2.1. Lista agenţilor economici din regiunea 3 Sud Muntenia care valorifică vehicule scoase din uz

Denumire agent economic /date de identificare agent economic autorizat Adresă punct de lucru Activitate autorizată/instalaţii deţinute

S.C. METALIMPEX ROMANIA SRL, com. Mărăcineni, sat Argeşelu, nr. 537C, tel: 0248610216, fax: 0248610065

com. Mărăcineni, sat Argeşelu, nr.537C, tel:0248610216 fax:0248610065

colectare, tratare / presă balotat, foarfecă hidraulică, cântar, rampă mobilă

S.C. REMAT ARGEŞ SA, Piteşti, Calea Depozitelor nr.55, tel: 0248/282033, fax: 0248/283444

Calea Depozitelor nr.55 tel: 0248/282033, fax: 0248/283444

colectare, tratare / presă balotat, presă tip China, foarfecă hidraulică, foarfecă aligator, maşină despicat cablu, maşină extras inimi cablu, tocător mase plastice, sonetă spart fonta

S.C. PROREMAT S.A., Bascov, str. Serelor, nr. 12 Bascov, str. Serelor, nr. 12 colectare/cântar basculă, elevator electric, ifron

S. C. REMAT SA Călăraşi, Varianta Nord, nr. 1, Ioan Pura, tel: 0744/359052, 0242/331821, 0242/331861

Varianta Nord, nr. 1, Ioan Pura, Tel: 0744/359052, 0242/331821, 0242/331861

tratare / instalaţii, utilaje şi echipamente prelucrare

S. C CLAUNIC SH SRL , com Comisani , sat Lazuri, tel: 0721/938844, pers de contact Petre Claudiu, administrator

Comuna Comisani sat Lazuricolectare, tratare / clic hidraulic, compresor aer, presă specială pentru arcuri, flex, polizor, bormaşină, truse specifice activităţii de dezmembrare

S.C. REMAT SA Târgovişte; str. Laminorului , nr. 10 tel. 0245611653; persoană de contact ec. Leanca Florin;

Târgovişte, str. Laminorului, nr. 10

colectare, tratarecântare, presă balotat tabla, instalaţie debitare mecanizată, instalaţie mărunţit fontă, maşină despicat cablu

Morenicolectare, tratare / cântare, presă balotat tabla, instalaţie debitare mecanizată, instalaţie mărunţit fontă, maşină despicat cablu

SC ALBAN ROM SRL, str. Crângului nr. 1A, telefon 0722596137, persoană de contact: Albinaru Ion

Târgovişte, str. Crângului nr. 1A

colectare, tratare / recipiente pentru colectarea uleiului, lichidului de frână, agentului de răcire, 6 containere PVC pentru colectare baterii şi/sau acumulatori auto pentru colectarea componentelor neferoase, utilaj de încărcare descărcare

SC REMAT SA Ialomiţa Loc. Slobozia; sos. Amara nr.1, tel. 0243/236552;fax; 0243/236551, Persoana de contact Coteanu Cristian

Loc. Slobozia; Amara nr.1, tel: 0243/236552; fax: 0243/236551

colectare, tratare / cântare, tăiere, presă balotat tabla, foarfecă de tăiat şi dezasamblat , utilaje de transport, aparate de sudura

SC D & L AUTO SRL; Loc. Cochirleanca ;jud. Buzău; Moise Loc. Coşeni Jud. Ialomiţa colectare, tratare / cântar, încărcător frontal, utilaj 102

Denumire agent economic /date de identificare agent economic autorizat Adresă punct de lucru Activitate autorizată/instalaţii deţinute

Zaharia tel.0243/206199; 0723200245; fax.0243/318470

transport, flexuri, aparate sudură, presă mobilă pentru balotat (se închiriază la cerere)

SC REMAT SA Ploieşti, str. Muzelor nr. 38, Tel: 0244/512659, 0244/523182, Anchelache Florica

str. Muzelor nr. 38, 0244/512659, 0244/523182, Anchelache Florica

colectare, tratare / cântare, macara pod, prese, utilaje transport

Câmpina, str. Orizontului nr. 13, 0244/336661, 0244/336661, Anchelache Florica

colectare, tratare / cântare, macara pod, prese, utilaje transport

SC DANCOR COM SRL Boldeşti - Scăieni, str. Gloriei nr.23, 0244/210929, 0244/211394, 0745167179

Boldeşti – Scăieni, str. Gloriei nr.230244/210929 0244/211394 0745167179

colectare, tratare / fierăstrău pendular electric, polizor, pompă vid, dispozitiv vacuumatic pentru colectarea lichidului de frână, rezervor pentru depozitarea uleiului uzat, lichidului de frână, presă impact, trusă chei tubulare, inelare, inbusuri, containere speciale pentru depozitarea catalizatorilor uzaţi, sticlei, materialelor plastice, depozitarea materialelor textile

S. C. DANCONSTRUCT COM SRL, str. Constantin Brâncoveanu, nr. 32 bis, tel. 0247/315938, Alexandria, persoana de contact Calota Mihai

str. Prelungirea Libertăţii nr. 4, Alexandria , jud. Teleorman cântărire, tăiere, balotare

SC IDEAL COM SRL, Tr. Măgurele, str. Independenţei , bl. D16 parte, tel/fax 0247/416123, Ristea Marin Tr. Măgurele, Str. Călăraşi, FN cântărire, tăiere, balotare

103

5.4. Deşeuri din construcţii şi demolări

5.4.1. Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări Deşeurile din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD sunt următoarele:


856/2002)Tip deşeu

17 0101 Beton170102 Cărămizi170103 Ţigle şi materiale ceramice

170106*Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase

170107Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 170107

17 0201 Lemn170202 Sticlă170203 Materiale plastice

170204* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase

17 0401 Cupru, bronz, alamă170402 Aluminiu170403 Plumb170404 Zinc170405 Fier şi oţel170406 Staniu170407 Amestecuri metalice

170409* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase

170410* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase

170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 170410

5.4.2. Cantităţi generateTabel 5.4.2.1. – Evoluţia cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări

generate Deşeuri din

construcţii şi demolări

2001(tone)

2002(tone)

2003(tone)

2004(tone)

2005(tone)

Deşeuri în amestec 1420 1450 3000 2156 1831*datele sunt furnizate de operatorii de salubritate*aceste deşeuri nu sunt colectate pe categorii

5.4.3. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolăriLa nivel de judeţ nu există instalaţii de sortare, tratare şi eliminare a acestora.

105

Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări gestionată în judeţ este prezentată în

tabelul de mai jos:

Tabel 5.4.3.1. – Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Cod deşeu

conform HG

856/2002

Cantitatea generată anual (tone)

Cantitatea eliminată anual (tone)

2001 2002 2003 2004 2005 2001 2002 2003 2004 2005

17 1420 1450 3000 2156 1831 1420 1450 3000 2156 1831

5.5. Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

5.5.1. Staţii de epurare orăşeneşti – situaţia existentă la nivelul anului 2006

Tabel 5.5.1.1.- Staţii de epurare

Denumirea staţiei de epurare

Număr de locuitori deserviţi

Echivalent locuitor

Cantitate de nămol rezultată (t/an subst. uscată)

Staţie de epurare municipală – SC APA CANAL SA Giurgiu

43837 80000 174,5

Staţie de epurare industrială SC Service Avicola SA - Mihăileşti

769 10785 37,5

Staţia de epurare ce deserveşte locuitorii oraşului Bolintin Vale este

nefuncţională (fapt specificat şi în Master Plan-ul elaborat în cadrul proiectului de

Asistenţă Tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă/apă uzată

România, măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA013).

106

Tabel 5.5.1.2. Staţii de epurare orăşeneşti – planificare (Master Plan)

Denumirea staţiei de epurare

Număr de locuitori deserviţi

Echivalent locuitor Tipul staţiei de epurare

Anul punerii în funcţiune

Cantitate estimată de

nămol rezultat (t/an

subst. uscată)

Mod de gestionare nămol

Staţia de epurare a oraşului Giurgiu

71940 80000

- treapta mecanică, treapta biologică cu oxidarea substanţei organice, linie completă de tratare a nămolului

2010 1200

Pentru nămolul rezultat există doua alternative:a) utilizat în agricultură ca îngrăşământ după efectuarea prealabila de analize alternative;b) utilizat ca o sursa de generare a energiei electrice, prin producerea de biogaz

Staţia de epurare a oraşului Mihăileşti

7460 9600

- 2 linii compacte de epurare a câte 4800t fiecare, va avea o treapta de epurare mecanică (plus precipitare fosfor) şi o treaptă de epurare biologică avansată (cu nitrificare, denitrificare, eliminare biologică a fosforului)

2010 150Nămolul rezultat, după stabilizare, va fi transportat şi deshidratat la staţia de epurare a oraşului Giurgiu

Staţia de epurare a oraşului Bolintin Vale

12316 15356

- o treaptă de epurare mecanică (plus precipitare fosfor) şi o treaptă de epurare biologică avansată (cu nitrificare, defosforizare biologica)

2010 234

Pentru nămolul rezultat există doua alternative:a) utilizat în agricultura ca îngrăşământ, după efectuarea prealabilă de analize alternative;b) utilizat ca o sursă de generare a energiei electrice, prin producerea de biogaz

Sursa: Master Plan-ul elaborat în cadrul proiectului de Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă/apă uzată, România, măsura ISPA

2003/RO/16/P/PA013

108

Tabel 5.5.1.3. Cantităţile de nămoluri rezultate la nivelul judeţului Giurgiu:

Cantitate nămol (t/an)2001 2002 2003 2004 2005

Cantitate nămol rezultat 485,6 1793 1793 222,7 215Cantitate nămol tratat/valorificat, din care: 0,3 600 600 0 0

prin compostare 0 0 0 0 0prin fermentare anaerobă 0 0 0 0 0prin co-incinerare 0 0 0 0 0utilizat în agricultură 0,3 602,4 602,4 0 0Cantitate nămol depozitat 485,3 1190,6 1190,6 222,7 215Cantitate nămol incinerat 0 0 0 0 0

Datele sunt furnizate de operatorii care exploatează staţiile de epurare.

110

6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE

6.1 Situaţia deşeurilor menajere Principalele priorităţi ale gestionării deşeurilor sunt:

- prevenirea, reutilizarea/reciclarea

- valorificarea energetică

- tratarea şi depozitarea

Tabel 6.1.1. Proiecte şi propuneri de proiecte privind gestionarea deşeurilor

Tip proiect Localizare Denumire proiect An estimat

implementare Observaţii

Public Judeţul Giurgiu

Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în domeniul managementului deşeurilor din România

2005 - 2016Proiect aflat în derulare

Public Municipiul Giurgiu

Implementarea sistemelor de colectare selectivă; valorificarea deşeurilor reciclabile colectate selectiv de la persoane fizice şi de la agenţii economici

2008 - 2012 Proiect viitor

Public Bolintin Vale Un oraş mai curat, un mediu mai sănătos 2008 Proiect

viitor

Public

Băneasa, Bucşani, Crevedia Mare, Daia, Găujani, Ghimpaţi, Grădinari, Isvoarele, Herăşti, Hotarele, Letca Nouă, Roata de Jos, Schitu, Vărăşti, Vânătorii Mici, Vedea

Sistem de colectare selectivă şi amenajare platforme de compostare a deşeurilor biodegradabile şi animaliere


Public Hotarele Alimentare cu apă, canalizareşi staţie epurare 2007 - 2008 Proiect

viitor

Public

Mun. Giurgiu,Oraşele Mihăileşti,Bolintin ValeCom. Bolintin Deal

Dezvoltarea sectorului de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Giurgiu


Public Jud. Giurgiu Sistem integrat de management al deşeurilor 2008 - 2010 Proiect

viitor

PublicBucşaniVadu LatPodişor

Canalizare staţie epurare 01.02.2007-31.07.2007

Proiect viitor

111

În acest capitol vor fi prezentate câteva potenţiale alternative tehnice, care au

fost experimentate în ţările membre ale UE şi îmbunătăţite de-a lungul anului.

Prezentarea alternativelor tehnice :

Colectare "din poartă în poartă" - acest sistem propune colectarea deşeurilor

din locuinţe individuale şi apartamente, bazându-se pe saci sau recipiente de

colectare.

Beneficiile acestui sistem sunt confortul locatarilor şi dorinţa acestora de a-şi

asuma răspunderea depozitării adecvate a deşeurilor înainte de colectarea

acestora.

Principalul dezavantaj este că necesită costuri mai mari decât sistemele

bazate pe europubele.

Europubele de 80, 120 sau 240 litri în vecinătatea locuinţelor. Această opţiune

presupune folosirea unor recipiente cu roţi pentru colectarea deşeurilor.

Beneficiile acestei opţiuni sunt:

- uzare mică a pubelelor;

- confort îmbunătăţit pentru locuitori.

Containere cu roţi, de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum

mai mare de deşeuri. Utilizarea acestui sistem este des întâlnită în Europa de

Est şi este preferat de mulţi operatori privaţi. Beneficiile includ rezistenţa

containerelor şi un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt mai

greu de manevrat în comparaţie cu europubelele.

Mini-autogunoiere în apropierea apartamentelor. În acest sistem, mini-

autogunoierele sunt golite în vehiculele de colectare, permiţând stocarea unor

volume mari de deşeuri.

Mini-autogunoiere pentru transfer. În acest sistem, mini-basculantele sunt

încărcate în vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit îndeosebi în

Europa de Est. Sistemul nu favorizează eficienţa şi calitatea serviciilor.

Colectarea cu vehicule cu remorcă. Tractoarele cu remorcă sunt o opţiune

practică pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe străzi

nepavate, întreţinerii şi reparaţiilor uşoare a vehiculelor, însă este mai

costisitor.

Staţii de transferStaţiile de transfer sunt spaţii de depozitare provizorie, special desemnate, în

care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi în alte vehicule, micşorând astfel

112

costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar

fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distanţe de

peste 60 km şi volume anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate

din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de

transport mai mari decât costurile de operare.

Staţiile de transfer pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de

deşeuri: deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri

periculoase din gospodării etc.

Numărul şi amplasamentele staţiilor de transfer din judeţul Giurgiu urmează a

fi decise de consultanţii implicaţi în realizarea Master Plan-ului, în varianta

preliminară a acestuia fiind prevăzute 3 staţii de transfer în localităţile Ogrezeni,

Prundu şi Ghimpaţi.

Colectarea selectivăColectarea selectiva a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se

poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuală

se poate realiza fie în amestec, fie pe tip de material. Analizând situaţia actuală din

judeţul Giurgiu, un astfel de sistem de colectare selectivă individuală ar necesita un

efort investiţional mult prea mare în perioada 2007-2015, când sunt necesare

investiţii şi pentru atingerea altor ţinte, depăşindu-se astfel pragul de suportabilitate al

populaţiei.

Sistemul de colectare selectivă propus este de aceea o combinaţie de

colectare la punct fix şi colectare individuală, fiind însă necesare studii de fezabilitate.

Hârtia şi cartonul, din cauza ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor

de calitate impuse de reciclatori, vor fi colectate separat.

Modul de colectare a deşeurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate pentru

fiecare localitate din componenta judeţului, pentru a determina soluţia optimă.

Cel mai adecvat mod de colectare ‚ ţinând cont şi de ţintele ce trebuie

realizate, va fi stabilit în Master Plan-ul aferent realizării sistemului integrat de

management al deşeurilor.

Sortarea deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din amestecul de deşeuri

municipale şi din comerţ a fracţiilor valorificabile de material. Principalele materiale

sortate sunt: - hârtia şi cartonul

- plasticul

113

- sticla

- lemnul şi metalele

Instalaţiile de sortare a deşeurilor de ambalaje colectate în amestec (plastic,

sticlă, metale etc.) sunt instalaţii mai complexe din punct de vedere constructiv decât

instalaţiile de sortare a hârtiei.

În urma procesului de sortare rezultă:

- deşeuri care sunt valorificate material - 60%;

- deşeuri care sunt valorificate energetic - 15%;

- o parte din resturile de sortare, materialele neutilizabile şi cele cu conţinut de

poluanţi, care trebuie eliminate - 25%.

Conform variantei preliminare a Master – Planului în judeţul Giurgiu este

prevăzută a se realiza o staţie de sortare cu o capacitate de tratare de 50 t/zi.

La nivelul anului 2006, în judeţul Giurgiu îşi desfăşurau activitatea 4 firme care

se ocupă cu reciclarea deşeurilor şi anume:

- SC Remat SA – Giurgiu

- SC MCI INVEST SRL – Bolintin Vale

- SC Mary Deutz SRL – Hereşti

- SC RECIPLAST SRL - Mihăileşti

Alternative tehnice de tratare a deşeurilor biodegradabileAlternativele tehnice de tratare a deşeurilor biodegradabile sunt:

- compostarea centralizată

- compostarea locală

Compostarea centralizată

Deşeurile biodegradabile sunt compostate în scopul reutilizării în cadrul

ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea

tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în

grădini private sau în staţii centralizate tehnologizate. Controlul procesului de

compostare se bazează pe omogenizarea şi amestecarea deşeurilor, urmată de

aerare şi adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obţinerea unui material stabilizat

de culoare închisă, bogat în substanţe humice şi fertilizanţi.

Staţiile centralizate de compostare pot trata mai mult de 100.000 tone pe an

de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staţii de compostare este

de 10.000 până la 30.000 tone pe an. Deşeurile biodegradabile trebuie separate

114

înainte de compostare: deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn si, într-o

anumită măsură hârtie, sunt adecvate pentru obţinerea unui compost de calitate.

Figura 6.1.1. Instalaţii de compostare

Compostarea aerobă a deşeurilor biodegradabile se face în instalaţii

complexe, în celule închise, cu colectare şi filtrare a gazelor degajate.

Procesul de compostare se realizează în momentul în care deşeurile

biodegradabile sunt stivuite, obţinându-se o structură ce permite difuzia oxigenului,

având un conţinut de substanţă uscată ce favorizează dezvoltarea microbiană.

Temperatura biomasei creşte datorită activităţii microbiene şi proprietăţilor izolatoare

ale materialului stivuit. Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75°C în câteva

zile şi apoi descreşte încet. Aceasta temperatură înaltă ajută la eliminarea

elementelor patogene şi a seminţelor de buruieni.

Avantajele şi dezavantajele acestor metodeAvantaje Tehnologie simplă, durabilă şi ieftină (cu excepţia compostării în container);

Aproximativ 40-50% din greutate este recuperată pentru dezvoltarea plantelor;

Recuperare maximă a fertilizanţilor, cerută de sistemele agricole care

utilizează suprafeţe mici (adică P, K, Mg şi microfertilizanţi). Efect de

amendare al compostului;

Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice şi azot care se

eliberează încet, necesare în cazul grădinăritului de peisaj şi al horticulturii;

Elimină seminţele şi agenţii patogeni din deşeu;

Posibilităţi de control al procesului (cu excepţia celor mai multe instalaţii fără

aerare forţată);

115

Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu, cabina presurizată

echipată cu filtre).

Dezavantaje Necesită o foarte bună separare la sursă a deşeurilor municipale

biodegradabile, inclusiv informarea continuă a generatorilor de deşeuri;

Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului;

Emisii periodice ale componentelor mirositoare, în special când se tratează

deşeuri municipale biodegradabile;

O pierdere de 20-40% a azotului (ca amoniu), pierdere de 40-60% a

carbonului (ca dioxid de carbon);

Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani,

muşte), când se tratează deşeuri municipale biodegradabile;

Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale

biodegradabile.

Compostarea locală poate fi aerobă şi anaerobă.Compostarea aerobă:

Se poate face în modul cel mai simplu, fără costuri importante, la scara mică în

curtea proprie, cât mai departe de zona locuită. În acest caz vor fi compostate în

special deşeurile verzi din gradină, livadă şi deşeuri biodegradabile din bucătărie

(coji de cartofi, frunze de varză, resturi de fructe şi legume etc.). În cazul curţilor mari

(>5000 mp) se poate face compost din deşeurile menţionate mai sus, la care se pot

adăuga şi dejecţii solide de la animale (cai, vaci, oi, păsări etc.). În toate cazurile vor

fi evitate carnea, oasele, care emană un miros fetid şi în plus atrag şobolani şi alte

rozătoare.

Nu se recomandă compostarea deşeurilor verzi împreună cu cele de la

animale în cazul curţilor mici şi foarte mici, din cauza mirosurilor neplăcute.

Pe acelaşi principiu, deşeurile verzi (frunze, crengi) provenite din parcuri mari

sau din grădini botanice pot fi compostate chiar pe locaţia respectiva, în una-două

boxe deschise, situate într-o parte mai ferită de accesul publicului.

Compostul astfel obţinut are o calitate superioară, iar costurile de obţinere

sunt foarte mici.

O compostare aerobă simplă şi cu costuri relativ mici se poate face lângă

depozitul de deşeuri, în câmp deschis. Se obţine o calitate slabă a materialului

116

organic stabilizat, precum şi emisii importante de gaze cu efect de seră, dar se pot

atinge ţintele de reducere a deşeurilor biodegradabile. Compostul de slabă calitate

provenit din compostarea deşeurilor colectate în amestec va putea fi utilizat doar pe

depozit, pentru nivelarea straturilor, sau la închiderea unor depozite. Nu poate fi

utilizat în agricultură din cauza impurificării cu plastice, cioburi de sticlă, ceramică etc.

Din procesul de compostare rezultă compostul, produs ce contribuie la

îmbunătăţirea structurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi

composteze deşeurile organice proprii local. Deoarece în această zonă majoritatea

deşeurilor produse sunt de natură organică, compostarea locală este cea mai

recomandată opţiune.

În planul de implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor, se

recomandă ca deşeurile biodegradabile din mediul rural să fie compostate individual.

Fermentare anaerobă Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică folosită pentru a

recupera atât elementele fertilizante, cât şi energia conţinută în deşeurile municipale

biodegradabile. În plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt

stabilizate. Procesul generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o

fracţie lichidă cu un conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) şi o fracţie

fibroasă.

Fermentarea se realizează în tancuri închise, cu producere de biogaz.

Tehnologia folosită este mai complexă, necesită o calificare înaltă a

personalului de operare şi întreţinere, o anumită calitate şi compoziţie specifice a

deşeurilor utilizate, dar şi costuri mai mari decât o compostare aerobă de nivel

tehnic ridicat.

În plus, la capacităţi mici, costurile de investiţie sunt de două sau chiar de trei

ori mai mari decât la capacităţi mari; astfel, o capacitate de 5000 tone/an poate avea

un cost de investiţie cuprins între 450-950 Euro/tonă, iar o capacitate de peste

50.000 tone/an poate ajunge la un cost de investiţie de 180-250 Euro/tonă.

Fermentarea separată, metoda uscată În fermentarea separată - metoda uscată, deşeurile organice sunt mai întâi

mărunţite într-un tocător pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deşeul este apoi

cernut şi amestecat cu apa înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare

(conţinut de substanţa uscata de 35%). Procesul de fermentare este condus la o

temperatura de 25-55°C având ca rezultat producerea de biogaz şi biomasă. Gazul

117

este purificat şi folosit la un motor cu gaz; biomasa este deshidratată şi, deci,

separată în 40% apă şi 60% substanţă uscată (fibre şi reziduuri). Fracţia de refuz

este eliminată, de exemplu prin depozitare. Apa uzată obţinută în timpul procesului

este reciclată într-un rezervor de amestec, înainte de tancul de fermentare.

Fermentarea separată, metoda umedă În fermentarea separată, metoda umedă, deşeurile organice sunt încărcate într-

un tanc unde sunt transformate într-o pasta (12% substanţă uscată). Pasta este mai

întâi supusă unui proces de igienizare (70°C, pH 10) înainte de a fi deshidratată.

Pasta deshidratată este apoi hidrolizată la 40°C înainte de a fi deshidratată din nou.

Lichidul rezultat în treapta secundară de deshidratate este direcţionat către un

filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz şi apă uzată. Această apă

este reutilizată pentru formarea pastei sau poate fi utilizată, de exemplu, ca fertilizant

lichid. Fracţia fibroasă din treapta secundară de deshidratare este separată în

compost şi fracţii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul

necesită, de obicei, o procesare ulterioara, înainte de a fi vândut. Biogazul este

purificat şi utilizat într-un motor, rezultând electricitate, căldura şi gaze de ardere. O

parte din căldură poate fi utilizată pentru asigurarea unei temperaturi stabile

proceselor de hidrolizare şi de filtrare biologică.

În acest proces, o tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3),

340 kg de lichid, 300 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu

inert). Potrivit analizelor, 10-30% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot şi K-tot)

rămâne în compost.

Co-fermentarea, metoda umedă În co-fermentare, deşeul organic este mărunţit şi cernut înainte de tratare.

Deşeul mărunţit este apoi amestecat fie cu nămol de la staţia de epurare, fie cu

gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecată este supusă

întâi unui proces de igienizare (70°C), înainte de a trece la faza de fermentare, care

este efectuată la o temperatură de 35-55°C. Procesul generează biogaz şi o biomasă

lichidă, ce este stocată înainte de a fi folosită ca fertilizant lichid pentru sol. Biogazul

este purificat şi utilizat într-un motor rezultând electricitate, căldură şi gaze de

ardere. O parte din căldură se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile

proceselor de igienizare şi de fermentare.

O tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de

fertilizant lichid, 0 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert).

118

Potrivit analizelor, 70-90% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în

fertilizantul lichid. Astfel, este posibil un grad mare de recuperare şi utilizare a

elementelor nutritive. Totuşi, trebuie subliniat faptul că fertilizanţii lichizi obţinuţi din

nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti sunt mult mai dificil de vândut decât cel

obţinut din gunoiul de grajd.

Avantaje şi dezavantaje Următoarele avantaje şi dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele

de tratare anaerobă:

Avantaje Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică

(azot, fosfor şi potasiu), dacă materialul fermentat este înglobat imediat după

împrăştiere pe terenul arabil;

Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor la plante sau

animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;

Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile, în comparaţie

cu împrăştierea materialului nefermentat;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă

de electricitate şi căldură;

Înlocuirea fertilizanţilor comerciali.

Dezavantaje Necesită separarea deşeurilor la sursă;

Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează

folosirea în horticultură sau grădinărit;

Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei

de tratare, în afara de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de

elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică;

Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%)

vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.

Incinerare Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale

la aproximativ 5% din volumul iniţial şi se sterilizează componentele periculoase,

generând, în acelaşi timp, energie termică ce poate fi recuperată sub formă de

căldură (apă caldă/abur), de electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de

incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca şi la

119

generarea de reziduuri din procesul de curăţare a gazelor de ardere, care trebuie

depozitate la un depozit conform sau într-o mină. În unele cazuri se generează şi

ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanţele organice.

Avantaje şi dezavantaje Avantaje: Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înalta disponibilitate şi

condiţii stabile de operare;

Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă ridicată, de până la 85%,

dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldura;

Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi

eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;

Volumul deşeurilor se reduce la 5-10% şi se compune în special din zgura ce

poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se

sortează şi se spală;

Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2,

substituind arderea combustibililor fosili.

Dezavantaje: Investiţii mari;

Sistem avansat de curăţare a gazelor de ardere;

Generarea de cenuşi „zburătoare” şi a produselor de la curăţarea gazelor de

ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi

de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare);

Generarea NO2, a altor gaze şi particule.

Piroliza şi gazeificarea Piroliza Piroliza este o metodă termică de pre-tratare, care poate fi aplicată pentru a

transforma deşeul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid şi o fracţie carbonizată

având drept scop separarea sau legarea compuşilor chimici pentru a reduce emisiile

şi levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metodă de tratare propriu-zisă, dar, de cele

mai multe ori, este urmată de o treaptă de combustie şi, în unele cazuri, de extracţia

de ulei pirolitic.

120

Deşeurile sunt încărcate într-un siloz în care o macara amestecă materialul de

intrare şi mută acest material într-un tocător şi de aici într-un alt siloz. Deşeul

amestecat este introdus apoi într-o cameră etanşă, printr-un alimentator cu pâlnie,

şurub sau piston. Deşeul mărunţit grosier intră într-un reactor, în mod normal un

tambur rotativ încălzit extern, funcţionând la presiune atmosferică. În absenţa

oxigenului, deşeurile sunt uscate şi apoi transformate la 500-700°C prin conversie

termo - chimică (de exemplu distilare distructivă, cracare termică), în hidrocarburi

(gaz şi uleiuri/gudroane) şi reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conţin

carbon, cenuşă, sticlă şi metale ne-oxidate.

Dacă temperatura procesului este de 500°C sau mai mică, procesul se numeşte

uneori termoliză. Timpul de retenţie al deşeurilor în reactor este tipic de 0,5-1 oră.

Produsul fierbinte –gazul- cu temperatura >300°C, este condus la o staţie de boilere,

unde conţinutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde.

Acesta nu este adecvat folosirii într-un motor cu ardere internă, din cauza

conţinutului mare de gudroane din faza gazoasă, care va condensa în momentul în

care gazul este răcit înainte de intrarea în motorul cu ardere internă. Cracarea

termică a gudroanelor din gaz, urmată de curăţarea gazului, poate rezolva

necesităţile de purificare.

Avantaje şi dezavantaje Avantajele pirolizei mai bună reţinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenuşa

de la arderea convenţională (la 600°C, temperatura procesului, reţinerea este

după cum urmează: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87%

nichel şi 70% cadmiu);

Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide;

Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută, de 8 Mj/kg (10-12 MJ/Nm3)

care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie mic

şi emisii foarte scăzute;


substituind arderea combustibililor fosili;

Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale;

Acidul clorhidric poate fi reţinut în sau distilat din reziduul solid;

Nu se formează dioxine sau furani;

121

Procesul este adecvat fracţiilor dificile de deşeuri;

Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile.

Dezavantajele pirolizei Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de

piroliză pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport;

Uleiurile/gudroanele pirolitice conţin compuşi toxici şi carcinogeni, care, în

mod normal, vor fi descompuşi în timpul procesului;

Reziduul solid conţine aproximativ 20-30% din puterea calorifică a

combustibilului primar (deşeurile solide municipale), care, totuşi, poate fi

utilizată într-o următoare zonă de ardere (unitate de incinerare/gazeificare);

Cost relativ ridicat;

Alimentarea cu combustibil de rezervă este necesară cel puţin în timpul

pornirii.

Gazeificarea Gazeificarea este o metodă de tratare termică, aplicabilă pentru transformarea

deşeurilor organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile şi reziduuri.

Gazeificarea este, în mod normal, urmată de combustia gazelor produse, într-un

furnal şi în motoare cu ardere internă sau în turbine simple de gaz, după o purificare

corespunzătoare a gazului produs. Deşeurile mărunţite grosier (câteodată deşeuri de

la piroliză) intră într-un gazeificator, unde materialele care conţin carbon

reacţionează cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub formă de

abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000°C (oxigenul insuflat în fluxul de

gazeificare poate atinge 1.400-2.000°C) depinzând de puterea calorifică, şi include

un număr de reacţii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron.

Cenuşa este, de cele mai multe ori, vitrificată şi separată ca reziduu solid.

Principala diferenţă dintre gazeificare şi piroliză este că prin gazeificare carbonul

fixat este, de asemenea, gazeificat. Staţiile de gazeificare pot fi proiectate ca un

proces cu 1 sau 2 trepte. Gazeificatorul însuşi poate fi în contracurent sau nu, de tip

cu pat fix sau fluidizat sau, pentru staţii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau

circulare, funcţionând la presiune atmosferică sau sub presiune, atunci când sunt

combinate cu turbine de gaz. În unele cazuri, prima treaptă este o unitate de uscare,

în alte cazuri, o unitate de piroliză. Atât unităţile de piroliză cât şi cele de gazeificare

pot fi instalate în faţa unui cazan ce funcţionează cu cărbune dintr-o uzină de

122

producere a energiei, lucru ce favorizează arderea combinată cu un foarte mare

raport energie/căldură.

Avantaje şi dezavantajeAvantajele gazeificării Grad înalt de recuperare şi folosire bună a deşeurilor ca resursă energetică

(se poate obţine o recuperare energetică de până la 85%, dacă se

cogenerează electricitate şi căldură sau numai căldură, fiind posibil un câştig

energetic de 25-35%);


substituind arderea combustibililor fosili;

O mai bună reţinere a metalelor grele în cenuşă în comparaţie cu alte procese

de combustie, în special pentru crom, cupru şi nichel;

Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide (vitrificate);

Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile;

Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 5 MJ/Nm3 (insuflare de

aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen), care poate fi ars într-o cameră

compactă de ardere cu un timp de retenţie mic şi emisii foarte scăzute (sau

poate fi curăţat de particulele de gudron şi utilizat într-un motor cu combustie

internă);

Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale;

Sistemele de curăţare a gazelor de ardere pot reţine praf, PAH, acid clorhidric,

HF, SO2 etc., ceea ce conduse la emisii scăzute;

Procesul este indicat şi pentru lemn contaminat.

Dezavantajele gazeificării Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de

gazeificare, pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport;

Gazele conţin urme de gudroane cu compuşi toxici şi carcinogeni, care pot

contamina apa de răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de

spălare sau de tratare a acesteia ca deşeu chimic;

Proces complicat de curăţare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor

cu ardere internă;

123

Arderea gazului produs generează NO;

Reziduul solid poate conţine carbon neprocesat în cenuşă;

Costuri mari;

Disponibile pe piaţă sunt numai puţine unităţi, care nu sunt prototip.

Tratarea mecano-biologică Alături de incinerarea deşeurilor, tratarea mecano-biologică reprezintă o tehnică

importantă în gestionarea deşeurilor municipale şi poate avea nivele tehnologice

diferite; se poate aplica o sortare mecanică, în combinaţie cu una manuală sau se

pot introduce diferite sisteme şi instalaţii de sortare avansată de la sortarea sticlelor

pe culori, a sticlelor de plastic pe culori şi pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET etc.,

până la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor şi compozitelor

uşoare etc. Evident, fiind un sistem cu o tehnologie avansată, vor creşte costurile în

mod semnificativ. Materialele combustibile de la MBT şi care nu au calitatea

necesară reciclării pot fi mărunţite obţinându-se combustibil alternativ (RDF).

În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale

colectate în amestec, printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În

procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile

material şi energetic, iar în final, restul de deşeuri sunt inertizate biologic. Deşeurile

inertizate biologic, care reprezintă circa 40% din cantitatea totală introdusă în proces,

sunt eliminate.

Figura 6.1. Schema simplificată a unei instalaţii de tratare mecano–biologică

124

STABILAT uscat O tehnologie relativ nouă, modernă şi care a fost deja implementată în câteva

tări din Uniunea Europeană (Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Spania) dar şi

în Canada şi Statele Unite este Tratarea mecano-biologică cu obţinerea de

STABILAT uscat (Dry Stabilat), sau aşa numitul Herhof MBT. Prin aceasta

tehnologie, deşeurile colectate în amestec sunt mai întâi uscate şi apoi separate

pentru valorificare prin reciclare şi prin valorificare energetică a fracţiei combustibile.

Etapele principale ale procesului sunt următoarele: măcinarea, introducerea intr-

un cuptor pentru uscare - obţinându-se un Stabilat mixt uscat (cu max. 15% apă),

apoi are loc separarea densimetrică a fracţiilor în fracţii grele şi fracţii uşoare,

separarea metalelor feroase cu ajutorul unei instalaţii cu magnet, a metalelor

neferoase, separarea fracţiilor combustibile care vor fi în final utilizate ca atare sau

peletizare pentru a fi transportate mai uşor.

Părţile componente ale instalaţiei:

Buncăr colector

Macara complet automatizată pentru umplerea shredder-ului

Pre-tăiere (shredder)

125

Deşeuri municipale

Recepţie

Tratare mecanică

Fracţie organică Fracţie valorificabilă Fracţie cu putere calorifică ridicată

Tratare termicăValorificare energetică

Tratare biologică Valorficare materială

Produs de fermentare aerobă

Tratare termicăValorificare energetică

Depozitare

Boxe care sunt umplute şi golite automat

Bandă transportoare în incintă complet închisă şi utilaje

Proces de uscare a materialului, inclusiv cel organic, cu umiditate sub 15%

Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu schimbătoare de căldură şi

turnuri de răcire

Separare cu utilizare de separatoare cu aer

Magneţi pentru separare metale feroase şi separatoare cu curent pentru

metale neferoase

Mărunţire finală la 40 mm

Peletizare pentru pelete uşoare

Presă pentru încărcare în camioane

Peletizarea prafului

Staţie de tratare a apei din condens

Această tehnologie are avantaje în ceea ce priveşte maximizarea reciclării.

Chiar şi acolo unde se face colectare separată avansată, de peste 60%, experienţa a

arătat că prin aceasta tehnologie mai pot fi selectate din amestec în jur de 17%

126

materiale reciclabile. Materialele reciclabile separate au o calitate mai bună decât

materialele reciclabile separate prin tratarea mecano-biologică obişnuită, în care

materialele sunt murdare. În plus, prin această tehnologie pot fi separate şi anumite

deşeuri periculoase din deşeurile menajere, cum ar fi de exemplu bateriile şi

acumulatorii pentru diverse echipamente electronice.

Materialul organic stabilizat, având putere calorică ridicată, poate fi utilizat ca

şi combustibil alternativ, producând cantităţi mai mici de bioxid de carbon (80%)

comparativ cu combustibilii fosili sau poate fi chimizat pentru obţinerea de metanol

sau biodiesel.

Capacitatea optimă de realizare şi de operare a unei astfel de fabrici este

cuprinsă între 80.000 şi 100.000 tone/an.

Depozitarea Cerinţele tehnice pentru amplasarea şi construirea depozitelor de deşeuri se

regăsesc în Directiva privind depozitarea deşeurilor. În esenţă, un depozit ecologic

este o locaţie adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide, care asigură o

protecţie a mediului şi a sănătăţii. Un depozit ecologic trebuie să includă:

O zonă intermediară;

Un drum bun şi uşor accesibil pentru camioane;

O cabină de pază pentru păstrarea evidentei şi a controlului;

Un cântar;

Un mic laborator pentru controlul deşeurilor;

Membrane de impermeabilizare (geomembrane şi geotextil), pentru a asigura

hidroizolarea şi preluarea sarcinilor mecanice;

Un sistem de monitorizare;

Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzata din depozitul de deşeuri);

Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (zilnic);

Eliminarea şi captarea gazului metan generat (câteodată colectat pentru

generarea de electricitate).

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:

înregistrarea cantităţilor de deşeuri;

controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise;

acoperirea zilnică a deşeurilor;

127

compactarea suprafeţelor de acoperire;

asigurarea acoperirii şi închiderii;

controlul apei freatice;

monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

În toate cazurile, trebuie avută în vedere o dimensionare corectă a instalaţiilor în

raport cu cantitatea de deşeuri colectată şi căutat un optim din punctul de vedere al

efortului investiţional şi de operare posibil, precum şi din punctul de vedere al

asigurării pieţei de desfacere pentru materialele rezultate.

Analiza comparativă a alternativelor tehnice aplicabile În tabelul de mai jos se prezintă analiza comparativă a principalelor tehnologii de

tratare a deşeurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaerobă,

incinerare, piroliză şi gazeificare.

Tabel 6.1.2. Analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale

Rezumat al tehnologiilor de

tratare a deşeurilor municipale

biodegradabile

Metodă biologică Metodă termică

Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare

Tehnologie cu rezultate dovedite grad de utilizare

Da, foarte folosită Da, folosită Da, foarte

folosităParţial, puţine staţii

Parţial, puţine staţii

Principiul de bază

Degradare prin acţiunea microorganismelor aerobe

Degradare prin acţiunea microorganismelor anaerobe

CombustieConversie termochimică anaerobă

Conversie termochimică

Costul tratării Mic, până la mare

Mediu, până la mare



Mare, până la foarte mare

Aplicabilitate Bună Bună Bună Medie Depinde de tehnologie

Deşeuri acceptate

Numai deşeuri separate la sursă, din cauză că doar substanţa şi nutrienţii vor fi recuperaţi pe cât posibil puri

Numai deşeuri umede separate la sursă, din cauză că doar substanţa şi nutrienţii vor fi recuperaţi pe cât posibil puri

Toate deşeurile, deoarece tehnologia de curăţare a gazelor este bună, iar reziduurile solide sunt minimizate prin reducerea volumului

În particular convenabilă pentru fracţiile de deşeuri contaminate, bine definite

Numai deşeuri uscate separate, dacă nu este combinată cu o tehnologie de curăţare mai bună a gazelor de ardere

Acceptă deşeu menajer umed? Da Da Da Posibil, dar în

mod normal nuPosibil, dar în mod normal nu

128


tratare a deşeurilor



Acceptă deşeu menajer uscat? Da Da Da Da Posibil

Acceptă deşeuri din grădini şi parcuri?

Da Nu Da Da Posibil

Acceptă deşeuri de la hoteluri şi restaurante?

Da Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu

Acceptă hârtie şi carton?

Mici cantităţi de hârtie Nu Da Da Posibil

Fracţii de deşeuri excluse Metal, plastic,

sticlă (staţii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală)

Metal, plastic, sticlă, deşeuri din grădini (staţii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală)

Nu există Deşeu menajer umed

Deşeu menajer umed

Influenţa asupra mediuluiSolide Mare Medie - Mare Medie - Mare Medie MedieAer Scăzută Medie Medie - Mare Medie Medie – MareApă Medie – Mare Mare Mare Medie – Mare Medie – MareControlul mirosurilor Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun Bun

Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu - bun Bun Bun BunRecuperarea energiei

NuDa;3200 MJ/t de deşeu

Da;2700 MJ/t de deşeu

Da;Aproximativ 70% din incinerare + energia conţinută în produsul secundar

Da;La fel ca la incinerare

Ciclul carbonului (% din greutate)

50% în compost50% în aer

75% în fibre/lichide25% ca biogaz

1% în solide99% în aer

20-30% în solide70-80% în aer

2% în solide98% în aer

Recuperarea fertilizanţilor (kg fertilizant/tona de deşeu la intrare)

Da;2,5-10 kg N0,5-1 kg P1-2 kg K

Da;4,0-4,5 kg N0,5-1 kg P2,5-3 kg K

Nu Nu Nu

Produse pentru reciclare sau recuperare, (% din greutatea deşeurilor introduse)

40-50% compost

30% fibre50-65% fluide

15-25% cenuşă (inclusiv zgură, sticlă)

30-50% produse carbonizate (inclusiv cenuşă, zgură, sticlă)3% metale

15-25% cenuşă vitrificată (inclusiv zgură, sticlă)3% metale

Reziduuri pentru altă

2-20% din sitare (plastic,

2-20% din sitare (plastic,

3% cenuşă zburătoare

2-3% reziduuri de la curăţarea

2% reziduuri de la curăţarea

129


tratare a deşeurilor



tehnică de tratare a deşeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deşeurilor introduse)

metal, sticlă, pietre)

metal, sticlă, pietre)

(inclusiv reziduuri de la curăţarea gazelor)

gazelor gazelor

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

7.1.Propunere de sistemelor de gestionare a deşeurilor

130

Numărul sistemelor de gestionare şi tratare a deşeurilor municipale solide este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic şi economic precum şi din cauza ţintelor definte mai sus, în Capitolul 3.

Ţintele privesc colectarea separată a deşeurilor din ambalaje şi reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depuse la depozitele de deşeuri. Opţiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare şi colectare selectivă.

Cele 3 scheme de gestionare sunt previzionate pentru anii 2008, 2011 şi 2013.1. Anul 2008 prezinta fluxurile de deseuri la care trebuie sa se recurga pentru colectarea selectiva sau sortarea fractiilor de deseuri din ambalaje la care trebuie sa se ajunga pentru indeplinirea tintelor la: reciclarea deseurilor din ambalaje si valorificarea deseurilor din ambalaje .

Fig. 7.1.1: Fluxurile de deseuri prognozate pentru anul 2008

2. În 2011 ţintele privind deşeurile din ambalaje şi cele biodegradabile vor fi în vigoare, trebuind:

131

Colectare selectiva pentru atingerea tintelor: ~ 22.461,2 t Colectare in amestec :

72.615,8 t

Deseuri verzi~ 1.206 t/an din

parcuri, gradini si piete

Colectare selectiva a deseurilor din

ambalaje ~ 21.255,2 t/an

Transportat direct la depozitul de deseuri

SortareBalotare

4.251 t/an~ 20% reziduri

Reciclatori~ 17.004,2 t/an

Cantitatea totala de deseuri generate, colectate dar care nu

mai ajung la depozit~ 12.360 t/an

Cantitatea estimata de deseuri generate 2008 – 95.077 t

reciclată o cantitate de deşeuri din ambalaje de 12.189 t si valorificată o cantitate de 14.043 t şi redusă cantitatea depusă de deşeuri biodegradabile.Până în 2011, trebuie adaptate ţintelor colectarea selectiva, capacităţile de sortare pentru deşeurile mixte şi activităţile de compostare.

Fig. 7.1.2: Schema gestionarii deseurilor in 2011

3. În 2013 ţintele vor fi mărite la: reciclarea a 16.067 t de deşeuri din ambalaje şi valorificarea a 17.528 t deseuri din ambalaje si

132

Colectare selectiva deseuri verzi~1.236 t

Colectare in amestec ~61.397 t/an

Capacitatea existenta de compostare

11.000 t/an

Capacitate statii de sortare ~ 12.000t/an

~20% deseuri din ambalaje~50% deseuri biodegradable

Sortare/Balotare5.299

~20% impuritati

~4.400 t/an compost la

utilizatorul final

Cantitate reciclata2.400 t de la

statiile de sortare +

~ 21 198 t/an fara impuritati colectata

Eliminarea la depozite ecologice =4.400 compostare +2.400 ambalaje +

49.397 deseuri mixte nesortate +5.299 de la sortare =

61.496 t/an

Biodegradabil de la sortare

6.000 t/an

Co incineration 49 000

Prognoza deseu colectat 89.130 t

Colectare selectiva ambalaje~ 26.497 t

Ambalaje de la sortare2.400 t

Total reciclat = 23.598 t/an

Total biod = 7.236 t/an

reducerea cantităţii depuse de deşeuri biodegradabile.Începând cu 2013, din punct de vedere al ţintelor este nevoie de o creştere a colectării separate, a capacităţilor de sortare şi compostare fata de cele deja prevazute a se realiza prin investitii planificate pana in anul 2010.

Fig. 7.1.3.: Schema gestionarii deseurilor in 2013

7.2. Colectare şi transport

133

Co incineration capacity available 80 000 texceeds the necessary for packaging 75 000

35 200 t

Prognoza deseu generat 2013 : ~ 97.080 t

Colectare selectiva deseuri verzi~ 1.256 t

Biodegradabil de la sortare

6.000 t/an

Capacitatea existenta de compostare

11.000 t/an

~ 4.400 t/an compost la

utilizatorul final

Total biod = 7.256 t/an

t/an

Colectare in amestec ~66.611 t/an

Capacitate necesara statii de sortare

~ 12.000 t ~20% deseuri din ambalaje

~50% deseuri biodegradable

Eliminarea la depozite ecologice =4.400 compostare+2.400 ambalaje +

54.611 deseuri mixte nesortate +5.842,6 de la sortare =

67.253,6 t/an

Colectare selectiva ambalaje~ 29.213t

Sortare/Balotare~20% impuritati

5.842,6 t/an

Ambalaje de la sortare2.400 t

Cantitate reciclata2.400 t de la statiile de

sortare +~23.370,4 t/an fara impuritati colectata

separat

Total reciclat = 25.770,4 t/an

În perioada elaborării PJGD, este în curs de finalizare aplicaţia pentru

proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Giurgiu”, derulat în

cadrul „Asistenţei tehnice pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deşeuri, măsura

ISPA 2003/RO/P/PA/013-06”. Acest proiect, care va deservi toţi locuitorii judeţului,

urmează să fie finanţat din fonduri structurale.

Din punct de vedere al colectării deşeurilor mixte, proiectul propune în zona

urbană un sistem de colectare cu containere de 1100/240 litri pentru zonele cu

blocuri şi un sistem de colectare „din poartă în poartă”, cu containere de 120 litri

pentru gospodăriile individuale, iar în zona rurală un sistem de colectare cu

containere de 1100 litri.

Propunerile de proiect existente la această dată pentru judeţul Giurgiu

evidenţiază necesitatea înfiinţării a circa 3200 puncte de colectare, precum şi a

dotării agenţilor de salubritate cu recipienţi, respectiv vehicule pentru colectarea şi

transportul deşeurilor menajere .

Tab. 7.2.1. Situaţia recipienţilor existenţi/necesari pentru colectarea deşeurilor municipale în amestec

Tip recipient Număr recipienţi existenţi în anul 2006

Număr recipienţi necesari la nivelul anilor 2009-2010

Pubele 120 l 1100 14073Pubele 140 l 400 -Pubele 240 l 1300 -Euro-containere 1100 l 206 4396Container 4000 l 224 -Recipienţi stradali 1595 2300

Pentru deşeurile biodegradabile vor fi introduse treptat sisteme de colectare

separată în zonele urbane, în timp ce în zonele rurale va fi încurajată compostarea la

domiciliu.

Se prevede că, datorită conştientizării populaţiei, colectarea selectivă se va

dezvolta atât din punct de vedere al investiţiei în dotări specifice acestui tip de

colectare, cât şi ca manieră de răspuns a populaţiei. Sistemul de colectare a

deşeurilor propus pentru zonele rurale constă în amenajarea unor puncte de

colectare cu platformă de beton, dotate cu containere; perimetrul respectiv va avea

spaţiu suficient pentru ca într-o anumită zonă să se poată depozita şi alte deşeuri

reciclabile, iar containerele vor fi inscripţionate astfel încât să fie evident că sunt

destinate colectării deşeurilor organice sau mixte, respectiv deşeurilor reciclabile.

Tab. 7.2.2. Situaţia vehiculelor existente/necesare pentru transportul deşeurilor municipale

134

Tip vehicul Număr vehicule existente în anul 2006

Număr vehicule necesare la nivelul anilor 2009-2010

Autogunoiere compactoare 11 50Autotransportor cu container 4 17Camion cu remorcă - 6Tractor cu remorcă 10 -

Pentru deşeurile voluminoase, periculoase, precum şi pentru cele provenite de

la echipamentele electrice şi electronice, proiectul propune construirea a 4 centre de

colectare, în apropierea zonelor urbane.

Pentru zona de nord a judeţului, care reprezintă circa 30% din totalul

populaţiei, consultanţii au optat pentru transportul deşeurilor la depozitele din

apropierea municipiului Bucureşti, în timp ce pentru cealaltă parte, deşeurile

urmează să fie transportate la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor (CIMD),

care urmează să fie amenajat în comuna Frăteşti.

7.2.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizareConform datelor prezentate în capitolul 2 - Situaţia existentă, în prezent, doar

30,9 % (circa 87.720 locuitori) din populaţia totală a judeţului Giurgiu este deservită

de servicii de salubrizare.

Unul din obiectivele principale ale proiectului menţionat mai sus îl reprezintă

creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, astfel încât de acest

serviciu să beneficieze 90% din locuitorii mediului rural până în anul 2009 şi 100% în

mediul urban până în anul 2013.

Tabel 7.2.1.1. Populaţie deservită de servicii de salubritate

IndicatorÎnainte de

implementarea proiectului

După implementarea

proiectuluiGradul de acoperire cu servicii de salubrizare în zona urbană 90% 100%

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în zona rurală 10% 90%

7.2.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabileCantităţile de deşeuri de ambalaje colectate selectiv în vederea atingerii

ţintelor de reciclare se regăsesc în tabelul de mai jos, din care se observă că pentru

135

atingerea ţintelor de valorificare este necesară colectarea unor cantităţi suplimentare

de deşeuri de ambalaje.

Tabel 7.2.2.1. Cantităţi deşeuri de ambalaje care trebuie colectate în vederea atingerii ţintelor

Cuantificare ţinte Cantitate deşeuri de ambalaje (tone)2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie-carton 2243 2491 2759 3181 3403 3573 3752 3940 4137Plastic 362 455 609 717 836 1025 1229 1452 1906Sticlă 723 898 1007 1567 1991 2421 2773 3275 3821Metale 573 667 741 1011 1082 1136 1192 1252 1315Lemn 36 94 126 189 260 363 477 501 526Total reciclare 4405 5101 5878 7412 9133 10599 12189 13911 16067Total valorificare 5351 6278 7137 8984 10815 12113 14043 15858 17528

În ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje din metal şi plastic, proiectul

propune colectarea combinată a acestora, în saci menajeri, urmând să fie separate

la staţia de sortare din cadrul CIMD, care va avea o capacitate de 10000 tone/an.

Consultanţii proiectului au optat pentru acest sistem datorită costurilor foarte scăzute

şi faptului că acesta este cunoscut şi utilizat în alte state membre ale Uniunii

Europene.

Pentru celelalte tipuri de deşeuri de ambalaje, s-a optat pentru un sistem de

colectare cu recipienţi de diverse capacităţi.

Tab. 7.2.2.2. Situaţia recipienţilor existenţi/necesari pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale

Tip recipient Număr recipienţi existenţi în anul 2006

Număr recipienţi necesari la nivelul anilor 2009-2010

Pubele 120 l - 24566Pubele 240 l - 3466Euro-containere 1100 l - 883Container 10 l - 4005Container 660 l - 1364Containere 1500 l - 355Recipienţi metalici 46 -

7.2.3 Staţii de transferUtilizarea staţiilor de transfer implică costuri de investiţie şi operaţionale care

pot fi evitate prin transportul deşeurilor direct către depozitul final. În cazul distanţelor

mari, creşte costul transportului deşeurilor cu ajutorul vehiculelor de colectare.

Alegerea uneia dintre aceste opţiuni depinde de localizarea unei comunităţi faţă de

depozitul final.

În staţia de transfer, deşeurile pot să fie compactate sau descărcate ca atare,

urmând a fi transportate către depozitul final. Distanţa şi timpul unui drum dus-întors

136

al unui vehicul de colectare sunt factori cheie în stabilirea amplasamentului unei staţii

de transfer.

În urma analizei financiare a alternativelor propuse pentru managementul

deşeurilor, consultanţii au ajuns la concluzia că pentru judeţ nu este fezabilă

construcţia unei staţii de transfer, întrucât aceasta ar avea ca rezultat costuri de

operare mai ridicate decât transportul direct al deşeurilor la staţia de sortare/depozit.

7.3.Tratarea şi valorificarea deşeurilor

7.3.1.Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje

Ţinând seama de obligaţia legală a operatorilor economici (din industrie,

comerţ, instituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţi de deşeuri de

ambalaje generate, se poate considera că pentru hârtie şi carton, plastic, sticlă şi

metale, circa 95% din cantitatea generată de industrie, comerţ şi instituţii este

predată în vederea reciclării, iar în ceea ce priveşte lemnul, se va recicla o cantitate

care să asigure atingerea ţintelor, restul cantităţii fiind valorificată energetic.

Tabel 7.3.1.1. – Sisteme de colectare propuse pentru deşeurile de ambalaje

Tip deşeu de ambalaj

Sistem de colectare propusPentru zona urbană Pentru zona rurală

Sticlă Colectare separată (containere)

Colectare separată (înainte de 2013)

Hârtie Colectare separată (containere) Nu se propune colectare separată

Plastic şi metal Colectare separată (saci menajeri) Nu se propune colectare separată

Se propune o colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje numai in zonele

urbane, iar în zonele rurale colectarea acestora se va face de către sectorul informal.

Pentru populaţie, proiectul propune colectarea combinată a deşeurilor din

metal şi plastic în saci menajeri, acestea urmând să fie separate la staţia de sortare

din cadrul CIMD. În alegerea acestui sistem au fost luate în calcul următoarele

avantaje:

costurile reduse ale investiţiei

costurile totale scăzute

nu necesită spaţiu public

137

Dezavantajele acestui sistem faţă de sistemul cu containere constau în

eficienţa scăzută a colectării (cauzată de depozitarea îndelungată în gospodării),

precum şi de posibilitatea ca sacii de plastic să fie deschişi de către animale.

Pe de altă parte, acest sistem a fost ales şi ca urmare a faptului că este utilizat

şi cunoscut în alte state membre ale Uniunii Europene.

7.3.2. Tratarea deşeurilor biodegradabile municipaleÎn vederea atingerii ţintelor stabilite pentru reducerea cantităţilor depozitate de

deşeuri biodegradabile, calculate în cadrul Capitolului 4, deşeurile biodegradabile se

pot prelucra prin una din următoarele metode:

compostare

tratare mecano-biologică

fermentare anaerobă

tratare termică.

Pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile din fluxul de depozitare,

se au în vedere următoarele modalităţi:

reciclarea deşeurilor biodegradabile din ambalaje hârtie, carton şi lemn

reciclarea (recuperarea, valorificarea) deşeurilor din hârtie, carton (altele decât

ambalajele existente în deşeurile menajere şi asimilabile)

compostarea a circa 10000 tone / an la nivelul judeţului Giurgiu.

Pentru deşeurile biodegradabile vor fi introduse treptat sisteme de colectare

separată în zonele urbane, iar în zonele rurale (şi în cele urbane, acolo unde este

posibil) va fi încurajată compostarea la domiciliu.

Tabel 7.3.2.1. Sistem de colectare propus de proiect

Tip deşeu Sistem de colectare propus În zona urbană În zona rurală

Deşeuri biodegradabile

Blocuri de apartamente: containere de 1100/240 litri Compostare la domiciliu (nu se

propune colectare separată)Sistem de colectare din poartă în poartă cu containere de 120 litriCompostare la domiciliu (gospodării)

De asemenea, în vederea atingerii ţintelor referitoare la deşeurile

biodegradabile municipale, se pot lua o serie de măsuri precum:

o colectarea separată a deşeurilor verzi din parcuri, grădini şi pieţe, în

vederea compostării;

138

o colectarea separată a deşeurilor organice rezultate de la restaurante,

cantine, supermarket-uri, în vederea compostării sau utilizării ca hrană

pentru animale;

Odată cu realizarea staţiei de compostare prin sistemul integrat de gestionare

a deşeurilor, la nivelul judeţului se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor

biodegradabile. Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce urmează a fi colectată

selectiv va fi stabilită prin studiile de fezabilitate, în funcţie de capacitatea instalaţiei

de compostare, care va fi în jur de 11000 tone/an.

Pentru atingerea obiectivelor, proiectul consideră că o staţie de tratare

mecano-biologică (TMB), de capacitate limitată, va fi necesară abia în anul 2016,

motiv pentru care se propune o analiză a necesităţii acesteia, la nivel regional, în

jurul anului 2013. În concluzie, staţia de tratare mecano-biologică nu este inclusă în

investiţia prevăzută de acest proiect.

7.4. Depozitarea deşeurilor

Având în vedere situaţia existentă la nivelul judeţului, care a fost prezentată în

capitolul 2.2.4., în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate va trebui să se

ţină cont de o serie de aspecte, cum ar fi:

necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii existente în judeţul Giurgiu şi pregătirii

în vederea implementării şi/sau extinderii colectării selective a deşeurilor;

crearea unei infrastructuri pentru colectarea/colectarea selectivă a deşeurilor

în zona rurală;

crearea condiţiilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere de la

populaţie şi a celor asimilabile de la unităţi comerciale, industrie şi instituţii;

crearea condiţiilor pentru compostarea unei părţi din deşeurile organice

colectate;

îmbunătăţirea condiţiilor pentru reciclarea deşeurilor;

conştientizarea populaţiei;

conştientizarea publică dezvoltată în şcoli şi alte instituţii de învăţământ;

încurajarea reciclării deşeurilor prin acordarea de compensaţii financiare.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor în judeţul Giurgiu, consultanţii au

elaborat trei alternative:

139

1. localităţile din partea nordică a judeţului vor depozita deşeurile în apropierea

capitalei, iar cele din partea sudică – la noul depozit care va fi construit în

comuna Frăteşti;

2. toate deşeurile generate în judeţ – vor fi depozitate la depozitul de la Frăteşti;

3. toate deşeurile generate în judeţ – vor fi depozitate la depozite din apropierea

capitalei.

În baza unor analize financiare a acestor alternative, consultanţii au propus

alegerea primei alternative, care presupune construirea unui Centru Integrat de

Management al Deşeurilor în comuna Frăteşti (situată în apropierea municipiului

Giurgiu), acesta urmând să includă şi un depozit ecologic; realizarea acestuia este în

concordanţă cu PRGD, care prevede pentru judeţul Giurgiu construirea unui singur

depozit ecologic.

Acesta va avea o capacitate totală de stocare de circa 800000 m3 şi o durată

de funcţionare estimată la 20 de ani. Locaţia aleasă pentru realizarea depozitului are

o suprafaţă de 16,44 ha şi este amplasată într-un punct relativ îndepărtat,

prezentând avantajul de a se putea dezvolta şi alte facilităţi în împrejurimi.

Depozitul va fi construit în trei etape, proiectul propunând acoperirea costurilor

pentru realizarea primei celule, care reprezintă aproximativ o treime din volumul total

(corespunzător unei durate de funcţionare de circa 7 ani). Celelalte două celule, care

nu sunt incluse în investiţia pentru acest proiect, vor avea o durată de funcţionare de

8, respectiv 7 ani şi sunt planificate a se realiza în anul 2016, respectiv 2025.

Capacităţile de stocare ale celor trei celule sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel. 7.4.1.- Capacităţi de stocare celule depozit

Nr. crt. Celula Volum

(m3)1 Celula 1 2854192 Celula 2 2710303 Celula 3 232399

După implementarea sistemelor de colectare selectivă şi reciclare, se

preconizează că din totalul de circa 44000 tone deşeuri generate anual în întregul

judeţ, 27000 tone vor fi depozitate la noul depozit ecologic, iar restul de 17000 tone –

la depozitele Glina şi Chiajna.

140

8. EVALUAREA COSTURILOR

8.1. Introducere

În acest capitol sunt prezentate informaţii minime, în vederea estimării

costurilor aferente investiţiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevăzute în

PJGD. Aceste costuri vor rezulta din studiile efectuate pentru fiecare investiţie în

parte. Scopul evaluării costurilor este acela de a estima consecinţele economice ale

investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare.

În etapa prezentă a procesului de planificare, costurile pentru investiţii se

bazează pe media totală a costurilor diverselor instalaţii şi a diferitelor tipuri de

echipamente ce vor fi achiziţionate.

Pentru estimarea costurilor, au fost utilizate mai multe rapoarte şi studii care

oferă informaţii recente cu privire la sectorul gestiunii deşeurilor, din care menţionăm

următoarele:

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia;

Master Plan-ul pentru gestionarea deşeurilor, elaborat pentru judeţul Giurgiu,

care oferă informaţii privind costurile unitare pentru investiţii şi cheltuielile de

întreţinere / operare pentru o serie de activităţi;

RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costului de

Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiectul PHARE RO 0107.15.03 , realizat de

un consorţiu format din: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center

etc.

8.2. Indicatori de cost

Cei mai importanţi indicatori folosiţi pentru determinarea costurilor asociate cu

implementarea PJGD sunt următorii:

Costurile totale de investiţii - necesare pentru a asigura infrastructura de

deşeuri. Aceste costuri pot fi exprimate ca investiţie totală necesară (costurile

investiţiei) sau ca investiţie exprimată anual, pentru a arăta efortul

investiţional pe o anumită perioadă de timp;

141

Costul anual al capitalului: amortizarea anuală a capitalului fix şi dobânda

aferentă pentru finanţarea investiţiei. Costurile anuale ale capitalului depind de

investiţia totală, de numărul de ani de amortizare şi de costurile financiare

asociate (mai ales dobânzile);

Costuri de operare şi întreţinere: aceste costuri au legătură cu operarea

instalaţiilor în funcţiune (ex. costurile cu energia, cu combustibilul, reparaţiile

curente etc.), dar pot fi de asemenea influenţate de măsuri care nu necesită în

mod obligatoriu investiţii sau sunt mai puţin legate de costurile investiţiei (ex.

colectarea separată a deşeurilor, minimizarea rutelor de transport, instrumente

economice etc.);

Costuri administrative; costuri de implementare, autorizare, monitorizare şi

impunere a legislaţiei, întărirea capacităţii administrative ;

Costuri totale anuale: includ costurile de capital şi costuri de operare şi

întreţinere pe durata unui an; Costuri unitare: costul investiţiei/tehnologiilor de gestionare a deşeurilor este

estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. costul reducerii cu o tonă a

deşeurilor biodegradabile într-o instalaţie specifică de o anumită dimensiune).

8.3. Suportabilitate

Suportabilitatea este înţeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de

gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii, fără a renunţa la alte nevoi

de bază. Este importantă identificarea „capacităţii de plată” a utilizatorilor, pentru a

putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvenţa

consumatorului). Un indicator de solvabilitate arată în ce măsură venitul gospodăriilor

este suficient pentru a acoperi costurile în creştere ale serviciilor de salubrizare fără

a prejudicia capacitatea acestuia de a plăti pentru nevoile de bază.

Problema familiilor aflate în imposibilitatea de a plăti pentru servicii de

salubrizare este predominantă în zonele rurale. Potrivit reglementărilor din domeniul

gestionării deşeurilor, pragul de suportabilitate acceptabil pentru servicii de

salubrizare este de aproximativ 1,5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării

(tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare – colectare,

transport, sortare, tratare, depozitare).

142

Proiectul propune stabilirea unui tarif unic pe tonă, indiferent de locaţia

generatorului; în cazul gospodăriilor, se propune o taxă bazată pe producţia medie

de deşeuri/gospodărie urbană, respectiv rurală.

În funcţie de programul de investiţii şi de costurile de operare, se estimează că

în zona urbană tarifele pentru deşeurile menajere vor creşte de la circa 46 euro pe

gospodărie pe an în zonele urbane, la aproximativ 79 euro pe gospodărie pe an în

2010, iar în zona rurală la aproximativ 28 euro pe gospodărie pe an în 2010. Tarifele

reprezintă în medie 0,92% din veniturile unei gospodării (variind de la 1,46 % din

media veniturilor medii ale gospodăriilor urbane la 0,61% din media gospodăriilor

rurale), încadrându-se astfel în limita ratei de suportabilitate (de 1,5%) din veniturile

medii ale gospodăriei. Generatorii din comerţ, industrie, instituţii vor plăti aproximativ

130 de euro pe tona de deşeuri în anul 2010.

8.4. Etapele principale în estimarea costurilor

Pentru a estima costul investiţiilor propuse în cadrul PJGD, s-au parcurs

următoarele etape principale:

- determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru îndeplinirea

obiectivelor şi ţintelor stabilite de autorităţile centrale/regionale/locale; această

investiţie este calculată ţinând seama de raţionamentele inginereşti şi opţiunile

pentru gestiunea deşeurilor ;

- estimarea costurilor unitare; presupuneri privind adaptarea la condiţiile

locale;

- estimarea costurilor investiţiei şi a costurilor de operare şi de întreţinere;

- estimarea capacităţii de plată a populaţiei care locuieşte în zonă;

- compararea capacităţii de plată cu investiţia estimată;

- ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată.

Acest proces este ilustrat în detaliu în figura de mai jos.

143

8.4.1. Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuseÎn vederea funcţionării în condiţii optime a Centrului de Management Integrat

al Deşeurilor, proiectul propune o serie de investiţii în infrastructură, atât pentru

colectare şi transport, cât şi pentru sortare şi depozitare. Astfel, pentru perioada

2009-2010, proiectul propune înfiinţarea de puncte de colectare a deşeurilor, după

cum urmează:

Tabel.8.4.1.1. – Necesar puncte de colectare

Puncte de colectare NumărÎn zona urbană 480În zona rurală 2630

Amplasamentul propus pentru construirea CMID este situat la aproximativ 14

km de municipiul Giurgiu, pe drumul naţional 5B, în extravilanul comunei Frăteşti,

terenul fiind în proprietatea Consiliului Local Giurgiu.

144

Cost investiţional la nivel judeţean+ Costurile O&I

Cost total

Revizuirea PJGD

REVIZUIREA INVESTIŢIEI

Cum poate fi acoperită diferenţa de plată:- Minimizarea costurilor;- Parteneriat Public - Privat;- Privatizarea infrastructurii;- Creşterea eficienţei;- Instrumente economice;- Amânarea unor investiţii sau renunţarea la cele ce nu sunt neapărat necesare

Cât de mare este diferenţa de plată?

Capacitatea de plată la nivel judeţean

Planul de investiţii poate fi acceptat

Populaţia poate plăti pentru investiţiile prevăzute

DAA

NU

În ceea ce priveşte asigurarea utilităţilor, amplasamentul este traversat pe

două dintre laturi de linii electrice de medie tensiune, fapt ce va facilita racordarea la

reţeaua electrică. Necesarul de apă potabilă şi apă industrială va fi asigurat dintr-un

puţ forat în incinta CMID, dar în afara zonei de depozitare a deşeurilor, ţinând cont

de zonele de protecţie sanitară.

Din punct de vedere funcţional, CMID va cuprinde:

1. Depozit ecologic – compus din 3 celule, dotate cu sistem de impermeabilizare

a bazei, sistem de drenaj şi colectare a levigatului şi apei pluviale;

2. Zona tehnică, cu o suprafaţă totală de 37000 m2, cuprinzând următoarele:

zonă acces în depozit – recepţie şi cântărire

garaj, atelier auto, spaţii de parcare, staţie de spălare a vehiculelor

clădiri administrative

staţie de sortare

staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile

staţie de epurare a levigatului

sistem de colectare şi de ardere a gazului de depozit

8.4.2. Estimarea costurilor unitarePentru estimarea costurilor unitare este necesar un volum mare de informaţii,

bazate pe experienţa unor proiecte recente din România, combinate cu rezultate din

experienţa internaţională.

Tabel 8.4.2.1.- Estimarea costurilor unitare

Nr.Crt. Descriere

Unitate de

măsură

Cost unitarFactori de influenţăMin Mediu Max

1. INVESTIŢII PENTRU COLECTARE ŞI TRANSPORT

1.1. Investiţii pentru colectare în zonele urbane

1.1.1

Investiţii pentru punctele de colectare

euro/ pers. 5,20 6,35 7,50

Gradul de dispersare al populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.1.2

Investiţii pentru containere

euro/ pers. 0,70 1,35 2

Tipul containerelor depinde de strategia de sortare la sursă/colectare şi frecvenţa de colectare

145

1.1.3

Investiţii pentru echipamente de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers. 7,50 11,25 15

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie

1.1.4

Investiţii pentru centrele mărginaşe (îngrădirea zonelor, acoperite cu asfalt sau ciment; de mărime medie)

euro/ pers. 1 1,50 2

Strategia de colectare, gradul de sortare la sursă, gradul de dispersare al zonelor urbane

1.2. Investiţii pentru colectare în zonele rurale

1.2.1

Investiţii pentru punctele de colectare

euro/ pers. 4 4,50 5

Gradul de dispersare a populaţiei, numărul persoanelor racordate la un punct de colectare, frecvenţa de colectare

1.2.2

Investiţii pentru containere

euro/ pers. 0,70 0,85 1

Tipul containerelor depinde de strategia de sortare la sursă/colectare şi frecvenţa de colectare

1.2.3

Investiţii pentru echipamente de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers. 2,60 4,20 5,80

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie

1.3. Investiţii pentru transport

1.3.1

Investiţii pentru staţii de transfer

euro/ pers. 0,80 1,60 2,40

Frecvenţa de transfer, distanţa până la drumul principal, caracteristicile amplasamentului, distanţa până la sursa de electricitate

1.3.2

Investiţii pentru echipamente de colectare (furnizarea de echipamente cu capacitate mare de transport)

euro/ pers. 5 10 15

Frecvenţa de transfer, distanţa de la staţia de transfer la CMD, starea drumurilor

2. INVESTIŢII PENTRU CENTRUL DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR (CMD)

2.1. Pregătirea platformei tehnologice

2.1.1

Investiţie pentru construirea unui drum de acces la instalaţie, dimensionat pentru vehicule de colectare cu capacitate mare

euro/m2 40 50 60 Acces existent, topologia terenului

2.1.2

Investiţie pentru alimentarea cu apă (conectarea la reţeaua de apă)

euro/m2 35 37,50 40

Distanţa până la cea mai apropiată sursă de apă disponibilă, topologia terenului

2.1.3

Investiţie pentru sursa proprie de apă (construcţia propriei reţele de colectare a apei şi a sistemului de alimentare cu apă)

euro/unit. 25000 32500 40000 Disponibilitatea surselor de apă freatică, adâncimea

146

2.1.4

Investiţie pentru conectare la sistemul de canalizare (conectarea la sistemul existent de canalizare)

euro/m 60 70 80

Distanţa până la cea mai apropiată conexiune la canalizare/emisarul natural, topologia terenului

2.1.5

Investiţie pentru conectarea la reţeaua electrică de tensiune medie

euro/m 60 65 70

Distanţa până la cea mai apropiată sursă de electricitate de tensiune medie, topologia terenului

2.1.6

Investiţie pentru punctul de transformare (construirea unui transformator pentru scăderea tensiunii)

euro/ CMD 25000 27500 30000 Puterea instalată a CMD

2.2. Investiţie pentru tratarea mecano-biologică

2.2.1

Investiţie pentru staţia de sortare euro/t 30000 55000 80000

Disponibilitatea amplasamentului, tehnologia propusă, condiţii climaterice, strategia de colectare

2.2.2

Investiţie pentru zona de compostare (construirea unei instalaţii de compostare aerobă/anaerobă şi dotarea acesteia cu diferite echipamente mecanice)

euro/t 15000 16500 18000

Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusă, condiţiile climatice, strategia de colectare

2.2.3

Investiţie pentru echipamentele de tratare mecano-biologică

euro/ instal.

1000

000

1150

000

1300

000

Cantităţi recepţionate

2.3. Investiţie în depozitul de deşeuri

2.3.1

Investiţie pentru organizarea amplasamentului (realizarea săpăturilor necesare pentru depozit)

euro/m3 1,50 5,75 10

Condiţiile topografice şi geotehnice, prezenţa şi consistenţa stratului de argilă, distanţa până la groapa de argilă

2.3.2

Investiţie pentru izolaţie (organizarea straturilor de izolare conform normelor tehnice)

euro/m2 40 45 50 Topologia, tipul izolaţiei

2.3.3

Investiţie în echipamente pentru depozit

euro/ depozit

1000

000

1150

000

1300

000

Cantităţi recepţionate

2.3.4

Investiţie pentru tratarea levigatului (construirea unei staţii de epurare pentru levigatul provenit de la depozitul de deşeuri)

euro/m2 100 150 200 Condiţii de eliminare, opţiuni tehnologice

147

2.3.5

Investiţie în echipamente de monitorizare (construirea de puţuri de monitorizare a calităţii apei freatice în aval şi amonte de depozit)

euro/ depozit 10000 12500 15000

Topografia depozitului şi a zonei înconjurătoare, condiţiile geotehnice, cerinţele APM

2.4. Instalaţii anexe pentru centrul de management al deşeurilor (CMD)

2.4.1

Investiţie pentru zona de recepţie şi cântărire

euro/ comp. de

gest.a deşeurilor

40000 45020 90000 Opţiuni tehnologice selectate, capacitate

2.4.2

Investiţie în clădiri administrative euro/CMD

7500

0

1625

00

2500

00 Condiţiile topografice şi geotehnice, dotarea laboratorului

2.4.3

Investiţie pentru staţia de spălare a vehiculelor

euro/CMD 25000 27500 30000Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

2.4.4

Investiţie pentru atelier de întreţinere

euro/ CMD 70000 85000 100000

Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

3. ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR EXISTENTE

3.1. Închiderea depozitelor existente euro/m2 50 60 70

Condiţiile topografice şi geotehnice, aspecte specifice de mediu

3.2.Închiderea spaţiilor de depozitare necontrolate

euro/m3 1 3 5Cantităţi depozitate, gradul de dispersare al deşeurilor depozitate, accesul în zonă

Sursă: PRGD

8.4.3 Estimarea costurilor investiţionale şi de O&I pentru PJGDA. Costurile investiţionaleCosturile investiţionale se calculează pe baza costurilor unitare, incluzând şi

costul aferent închiderii depozitelor, considerat de asemenea investiţie.

În tabelele de mai jos sunt prezentate investiţiile propuse în cadrul proiectului

„Sistem integrat de management al Deşeurilor în judeţul Giurgiu”.

Tabelul 8.4.3.1. Costuri eligibile estimate

Nr.crt. Componenta

Costuri de investiţie 2008-2010 (mil. Euro)

Observaţii

1 Colectare, transfer, transportContainere şi puncte de colectare pentru populaţie 2,9

Camioanele destinate colectării vor fi incluse în contractele cu operatorii

Centre de colectare pentru deşeuri voluminoase, DEEE 0,6

Camioane cu remorcă 0,7SUBTOTAL 4,2

148

2 CIMD (inclusiv depozit ecologic)Zona de serviciu şi echipament 3,7 -

Celula 1 a depozitului ecologic 2,3

Celulele depozitului 2,3 şi 4 şi închiderea acestora nu se includ în costurile proiectului

Echipamente de operare 1,6 -Staţie de sortare 3,7 -Staţie de compostare 2,2 -SUBTOTAL 13,4 -

3 Închiderea depozitelor existenteDepozite urbane 4.0 -Depozite rurale 3.7 -SUBTOTAL 7.6 -

4 Asistenţă tehnică (AT) şi supervizareAT suport managerial 0.4 -AT supervizare 1.2 -Cheltuieli neprevăzute (10%) 2.7 -SUBTOTAL 4.3 -

TOTAL (EXCLUSIV TVA) 29.4 -

Tabelul 8.4.3.2. Costuri neeligibile estimate

Nr. crt. Componenta Costuri estimate

(milioane Euro)1 Comisii, taxe, autorizaţii 0.52 TVA (19% din investiţie) 5.6

B. Costurile de operare şi întreţinere (O&I)Costurile de O&I au următoarea structură :

Colectare şi transport;

Costuri de transfer;

Tratare/eliminare;

Operarea facilităţilor unde are loc eliminarea finală;

Costuri administrative;

Costuri de înlocuire a pubelelor, maşinilor, camioanelor etc.

În tabelul de mai jos sunt prezentate costurile de operare, care nu includ

costurile cu capitalul.

Tabel 8.4.3.3. Costuri operaţionale estimative – an 2010

ComponentaCosturi anuale

(mii Euro/an)Costuri

(Euro/tonă)Pondere

(%)

Costuri colectare şi transport 3,187 47,76 60Costuri cu operarea staţiilor de colectare 207 3,10 4

149

Costuri cu operarea CIMD Frăteşti 1,903 28,53 36Costuri cu depozitele existente 7 0,10 0,1 Total costuri de operare şi întreţinere 5,304 79,49 100

C. Costurile totaleCosturile totale se obţin prin însumarea costurilor investiţionale şi a celor de

operare şi întreţinere.

8.4.4 Estimarea capacităţii de plată pentru serviciile de salubrizareEvaluarea capacităţii de plată se realizează pe baza nivelului veniturilor medii

ale gospodăriilor, în măsura în care sunt disponibile date statistice oficiale privind

nivelul veniturilor. În scopul prezentei analize, se presupune că nivelul veniturilor va

creşte proporţional cu rata de creştere a PIB-ului. Previziuni ale ratelor de creştere a

PIB-ului pentru perioada 2006-2009, au fost elaborate de către Comisia Naţională

pentru Prognoze şi sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 8.4.4.1. Evoluţia anuală a PIB, %

AnActual

(%)Conform Comisiei Naţionale

pentru Prognoze

Conform estimărilor consultantului pentru

elaborarea PRGD, după anul 2009

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Regiunea

3 Sud Muntenia

6,6 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5

Sursa: PRGD

Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil pentru

serviciile de gestionare a deşeurilor este de ~ 1,5% din venitul mediu al fiecărei

gospodării; astfel, costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să

depăşească 1,5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde tarifele plătite ar

trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport,

sortare, tratare şi eliminare).

Deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a

deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont şi de faptul că

venitul multor gospodării este sub medie. Sunt disponibile statistici oficiale

referitoare la venitul mediu pentru România şi regiunile importante, cele mai

recente date fiind cele pentru anul 2005.

150

Tabelul 8.4.4.2 Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodării în regiunea Sud – Muntenia (an 2005)

Regiunea 3 Sud - MunteniaVenit / total gospodării(RON/pers/

lună)

Venit (RON/pers/ lună)/ gospodării de :

salariaţi agricultori şomeri pensionari

Venituri totale 376,26 471,59 306,48 228,91 347,53Venituri băneşti, din care: 77,3 84,0 59,7 76,7 73,1- salarii brute şi alte drepturi salariale 40,7 71,6 9,0 28,3 19,0- venituri din agricultură 4,8 1,6 22,3 4,8 4,8- venituri din activităţi neagricole individuale 3,9 0,7 3,5 2,1 1,8

- venituri din prestaţii sociale 23,1 7,2 15,1 27,0 44,1- venituri din proprietate 0,5 0,2 - 0,1 0,2- contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţii şi beneficiarii de prestaţii sociale

3,2 4,3 1,2 2,9 2,5

- contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 19,5 11,7 39,1 20,4 24,4

Sursa: Anuarul Statistic 2006

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl

reprezintă salariul şi ajutorul social, iar în mediul rural, cea mai importantă sursă de

venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie, acestea însumând

circa 45% din totalul veniturilor.

Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot fi folosite pentru o aproximare

foarte generală a gradului de suportabilitate al gospodăriilor rurale. În judeţul Giurgiu,

populaţia rurală reprezintă 69% din totalul populaţiei. Se poate aproxima că, în

mediul rural, nivelul lunar al suportabilităţii tarifelor de gestionare a deşeurilor se

situează în jurul valorii de 1,25 euro/persoană în 2004 şi va creşte la circa 2,0

euro/persoană în 2013.

Tabelul 8.4.4.4. Populaţia din Regiunea 3 şi din judeţul Giurgiu (2004)Repartiţia populaţiei pe medii (%) Densitate

populaţie (loc/km2)urban rural

Regiunea 3 Sud Muntenia 41,4 58,6 97,5

Giurgiu 31,0 69,0 81,5Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

În tabelul de mai jos sunt prezentate tarifele plătite de gospodării pentru

serviciul de management al deşeurilor furnizate de către prestatori de servicii din

judeţul Giurgiu.

Tabelul 8.4.4.5. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Giurgiu (2006)

Operator de salubritate

Tarif pentru colectarea deşeurilor (inclusiv TVA)

Tarif pentru depozitarea deşeurilor (inclusiv TVA)

151

de la populaţie

RON/pers/lună

de la companii şi instituţii

publice

de la populaţie

RON/pers/lună

de la companii şi instituţii

publiceDirecţia Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală Giurgiu

3,00 – blocuri4,50 - case 51,00 - 25,50

Serviciul de Administrare a Domeniului Public Bolintin Vale

3,00 30,00 - -

SC Salserv Ecosistem SA 3,57 41,65 - -


8.4.5 Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionaleScopul acestei etape este evidenţierea gradului de suportabilitate al populaţiei

judeţului, în ceea ce priveşte costurile necesare pentru investiţie, caz în care se

impune efectuarea unei analize, cu următoarele caracteristici:

A fost elaborată pe bază de numerar, de exemplu s-a presupus că toate

investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se

ivesc, iar deprecierea nu a fost luată în considerare. Orice înlocuire de activ

din timpul planificării va fi considerată ca având surse de finanţare;

A fost elaborată în termeni reali; preţurile din 2006 au fost ajustate pe durata

planificată 2007-2013 cu calculul VPN pentru o perioadă mai lungă, până în

anul 2020;

A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de

planificare (aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale

costurilor unitare standard);

S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi:

colectare, sortare/reciclare/transfer, transport şi eliminare la depozit (costurile

pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost

calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în judeţ, pe

durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al Valorii Prezente Nete

(VPN) asociate costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând

în considerare atât investiţiile, cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

De asemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de

planificare, cât şi pe persoană/lună. 152

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real

aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi

factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţare a investiţiilor, performanţa de

plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor) etc.

VPN a investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe

persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem că

programul de investiţii propus este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor,

impactul mediu lunar asupra tarifelor ar fi de circa 0,79 Euro pe persoană. Este însă

foarte probabil ca acest program de investiţii să fie co-finanţat de UE. Presupunând

că 70% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (costul de O&Î este

finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de

investiţii ar fi de aproximativ 0,7 euro pe persoană, ceea ce reprezintă 63% din

capacitatea de plată a populaţiei.

Tabelul 8.4.5.1. Impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor în judeţul Giurgiu (valori medii)

Rata de actualizare 5%VPN a investiţiilor propuse (EURO 1000) (include Investiţia şi costurile de operare/întreţinere pe perioada 2007-2025) 355584

VPN a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 12919VPN a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 12455Impactul fără susţinerea UEVPN Investiţii/t de deşeuri generate (Euro) 27,5VPN Investiţii/t de deşeuri colectate (Euro) 28,6VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,79Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 33%Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 66%

Impact cu susţinerea UE*)

Contribuţia UE 70%VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,70Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 30%Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 63%

*) Susţinerea UE poate veni prin intermediul Fondurilor de Coeziune; în momentul de faţă nu există finanţare asigurată din acest fond.

Trebuie menţionat că valorile calculate reprezintă valori medii pe locuitor, care

nu au ţinut seama de ponderea investiţiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor

care generează deşeuri de tip menajer. De asemenea, nu au fost calculate efectele

subvenţionării încrucişate între diversele categorii de generatori.

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite

posibil acceptabile în cadrul judeţului. Ar trebui subliniat faptul că aceste calcule

153

reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în

considerare partea reală de cheltuieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor

încrucişate dintre grupurile de consumatori.

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 şi ajustându-se

valorile cu ritmul previzionat al PIB, se poate calcula nivelul acceptabil al costurilor

lunare pentru gestionarea deşeurilor.

8.4.6 Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de platăSe aplică în cazul în care investiţia depăşeşte capacitatea de plată.

154

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE

Domeniu /Activitate Obiective Obiective subsidiare Măsuri de implementare Ţinte Responsabilită

ţi1.Dezvoltarea politicilor locale/judeţene


1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

- elaborarea unui ghid de implementare a unui sistem integrat de management al deşeurilor bazat pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii, prin care se vor stabili atribuţiile/responsabilităţile fiecărei instituţii implicate

Proces continuu cu revizuiri periodice

ARPM, APM, CJ, CL

1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale şi judeţene în vederea elaborării unei strategii pentru organizarea împreună a gestionării deşeurilor, în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)

- luarea deciziilor pe baza consultărilor, prin organizarea unor întâlniri cu toţi factorii implicaţi la nivel judeţean şi local, în vederea dezvoltării unei strategii comune cu sectorul privat

1.1.3. Conştientizarea populaţiei privind necesitatea gestionării corespunzătoare a deşeurilor

- organizarea de campanii de conştientizare


1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

- asigurarea procedurilor şi resurselor necesare pentru implementarea şi controlul legislaţiei din domeniul deşeurilor - elaborarea şi aplicarea unor programe de inspecţie

Proces continuu

Garda de Mediu, APM, CJ, CL

155


ţi1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei – APM, Garda Naţională de Mediu şi administraţiile publice locale

- clarificarea responsabilităţilor fiecărei autorităţi implicate în implementarea, monitorizarea şi controlul managementului deşeurilor - îmbunătăţirea şi întărirea cooperării între APM şi Garda de Mediu, în vederea controlului şi monitorizării continue a respectării legislaţie specifice - îmbunătăţirea şi întărirea cooperării între autorităţile locale de mediu şi cele judeţene/locale, în vederea implementării corecte a măsurilor

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

- stabilirea şi definirea clară a circuitelor informaţionale şi de decizie- clarificarea responsabilităţilor fiecărei autorităţi implicate în managementul deşeurilor

Proces continuu

APM, ADR, CJ, CL

156


ţi1.2.4. Încurajarea activităţilor private de gestionare a deşeurilor

- privatizarea a minimum 70% din serviciile de management al deşeurilor sau înfiinţarea de parteneriate publice private

Privatizarea sau înfiinţarea PPP pentru 70% din serviciile de gestionare a deşeurilorÎncepând cu 2007

CJ, CL



- diseminarea informaţiilor privind modificările legislative din domeniul gestionării deşeurilor

Proces continuu

APM; ADR, Garda de Mediu

1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile de mediu competente în concordanţă cu atribuţiile acestora

- monitorizarea periodică şi verificarea implementării prevederilor legislative la generatorii de deşeuri



2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structură instituţională mai eficientă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor

- analiza eficienţei structurilor de protecţia mediului şi evitarea suprapunerii atribuţiilor şi responsabilităţilor

Proces continuu

MMDD, ANPM, MIRA


- luarea unor măsuri adecvate pentru întărirea capacităţii instituţionale- îmbunătăţirea cooperării între autorităţile de protecţia mediului şi cele responsabile cu implementarea

Proces continuu

APM, CJ, CL, Garda de Mediu

157


ţi3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele –judeţean, local - atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

- elaborarea de programe de instruire pentru personalul implicat în domeniul deşeurilor- asigurarea participării personalului implicat în managementul deşeurilor la diverse cursuri de instruire

Începând cu 2007

APM, ADR, Garda de mediu, CJ, CL operatori economici, asociaţii profesionale



4. Finanţarea sectorului de gestionare al deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiarităţii şi “poluatorul plăteşte”


- iniţierea unor sesiuni de finanţare pe fluxuri de deşeuri de către AFM- încurajarea dezvoltării operatorilor economici implicaţi în managementul deşeurilor, prin utilizarea unor scheme de finanţare puse la dispoziţie de AFM şi de agenţii economici responsabili de îndeplinirea obiectivelor

Proces continuu

Administraţia Fondului pentru Mediu CJ, CL, operatori economici, asociaţii profesionale

158


ţi4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru realizarea unor investiţii în domeniul gestionării deşeurilorPregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptate nevoilor judeţului Giurgiu

- pregătirea şi organizarea de instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare - pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptate nevoilor judeţului- alocarea anuală de resurse financiare necesare pentru:

conceperea şi elaborarea de aplicaţii de proiecte eligibile, adaptate diverselor scheme de finanţare

elaborarea de studii de fezabilitate aferente investiţiilor prioritare

finanţarea şi/sau co-finanţarea investiţiilor

Proces continuu

APM; ADR, CJ, CL, operatori economici

4.1.3. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată, efectuate de o manieră profesionistă

- implementarea şi optimizarea unui management integrat al deşeurilor - calcularea taxelor aferente gestionării deşeurilor, astfel încât să acopere costurile tuturor operaţiunilor- iniţierea unor proiecte pilot de tipul „plăteşti cât arunci”, „colectarea selectivă la sursă”

Termen limită: -2008


159


ţi4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.

- facilitarea comunicării între toţi factorii responsabili implicaţi în gestionarea acestor tipuri de deşeuri- organizarea de întâlniri/schimburi de experienţă privind managementul fluxurilor de deşeuri nominalizate - implementarea unor mecanisme financiare şi economice necesare colectării selective

Termen limită: 2007

APM; asociaţii profesionale specifice, operatori economici ce preiau responsabilitatea de la producător/importator


- organizarea periodică a unor grupuri de lucru care să ofere factorilor de decizie idei şi scheme practice pentru implementarea corespunzătoare a colectării selective a deşeurilor

5.Conştientizarea factorilor implicaţi



- organizarea periodică de sesiuni de informare comune cu consiliul judeţean, consiliile locale, ADR, ARPM; APM, referitoare la legislaţie, stadiul de implementare al PJGD, monitorizarea acestuia, măsuri şi acţiuni corective întreprinse

Proces continuu

ADR, APM; Garda de Mediu, CJ, CL, operatori economici, asociaţii profesionale, unităţi de învăţământ

160


ţi5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelele.

- supervizarea planurilor de comunicare şi educare la toate nivelele- elaborarea de ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi informarea elevilor

Proces continuu


- APM va organiza periodic conferinţe de presă pentru a informa publicul despre noile reglementări în domeniu, ghiduri, stadiul de implementare al PJGD- APM va publica lunar pe pagina web la capitolul deşeuri : Lista tuturor actelor

normative în vigoare referitoare la managementul deşeurilor Lista tuturor

punctelor de colectare/colectare selectivă pentru fiecare flux de deşeu Lista agenţilor

economici autorizaţi implicaţi în colectarea, transportul, reciclarea, tratarea, eliminarea deşeurilor (cu date de contact)

Proces continuu

161


ţi5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deşeurilor. Pentru comunităţi şi întreprinderi mari, se recomandă integrarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile de planificare şi control

- organizarea de sesiuni de conştientizare cu marii agenţi economici şi municipalităţi pentru promovarea auditului referitor la managementul deşeurilor

Proces continuu

APM, Garda de Mediu, operatori economici, asociaţii profesionale


- organizarea de sesiuni publice la toate nivelele, care să informeze asupra riscurilor cauzate de aruncarea necontrolată a deşeurilor.- iniţierea unei locaţii speciale pe site-ul web APM, care sa informeze publicul despre riscurile şi inconvenientele asociate depozitării necontrolate – fotografii cu exemple negative şi pozitive- utilizarea tuturor metodelor şi canalelor specifice de informare şi educare adecvate grupurilor ţintă (site-uri web, mass-media, broşuri, afişe etc.)

Proces continuu

APM, Garda de Mediu, CJ; CL, operatori economici

162


ţi6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor



- introducerea metodelor standardizate de colectare, procesare, validare a datelor- definirea şi elaborarea, împreuna cu Garda de Mediu, pe baza sistemului utilizat în chestionarele statistice, a unei proceduri clare de control încrucişat al datelor referitoare la deşeurile generate, gestionate- găsirea, împreună cu Garda de Mediu, a modalităţii de a impune agenţilor economici şi consiliilor locale implicate în raportare să transmită date corecte referitoare la gestionarea deşeurilor- definirea unei structuri profesionalizate de personal în cadrul APM, care să colecteze, analizeze, valideze şi să realizeze centralizarea datelor raportate

2008 APM, Garda de Mediu, operatori economici, CL, CJ

163


ţi6.1.2. Crearea unui sistem judeţean pentru raportarea, analizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea deşeurilor voluminoase, respectiv a celor provenite din construcţii şi demolări

- stabilirea clară a atribuţiilor privind colectarea, validarea şi centralizarea datelor privind aceste tipuri de deşeuri

2008 ANPM, APM; Garda de Mediu

6.1.3. Conceperea, dezvoltarea şi implementarea unui sistem de asigurare a calităţii datelor, precum şi a unui sistem IT de raportare la nivel central, regional şi local, în conformitate cu prevederile Directivei UE

- operarea bazei de date existente la parametri maximi, de cătreAPM, sub îndrumarea ANPM- transmiterea on-line a datelor de la cele mai joase nivele posibile (agenţi economici)

Proces continuu

APM, Garda de Mediu

164


ţi7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1. Prevenirea eficientă a generării deşeurilor


- supervizarea unor sesiuni de conştientizare şi instruire a agenţilor economici şi asociaţiilor profesionale, referitor la prevenirea generării deşeurilor.- seminarii de informare referitoare la Strategiile Uniunii Europene care promovează prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor încă din faza de proiectare a produsului şi ţinând cont de ciclul de viaţă al acestuia - încurajarea consumatorilor să utilizeze bunuri sau componente second-hand şi reciclate- promovarea “consumului ecologic”, a cumpărăturilor ecologice” (adică pe cât posibil a cantităţilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai puţine, evitarea pungilor şi obiectelor de unica folosinţă

Proces continuu

APM, CJ, CL, unităţi de învăţământ, asociaţii profesionale ONG-uri

165


ţi8.Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare

- încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii să folosească materii prime secundare provenite din deşeuri.- biroul Deşeuri, împreună cu cel deAutorizări din APM, vor realiza şi actualiza periodic o listă (conţinând şi datele de contact) cu agenţii economici care utilizează deşeurile ca materii prime secundare, pe care o vor publica pe site-ul APM

Proces continuu

Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, operatori economici, APM, CJ

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate, utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate

- amplasarea de puncte de colectareselectivă voluntară, stradale, cu containere inscripţionate pe tip de deşeu, în zonele rurale în cele urbane aglomerate, în paralel cu conştientizarea populaţiei cu privire la avantajele colectării selective a deşeurilor- dotarea populaţiei cu saci, pubele etc, inscripţionate pe tip de deşeu (hârtie, carton, mase plastice, sticlă)

Data limită2013

APM, CJ, CL, operatori de salubritate

166


ţi8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială prin reciclarea a 7% din deşeurile menajere (altele decât cele de ambalaje), estimate a se colecta împreună cu deşeurile din ambalaje din cauza lipsei de informaţie/conştientizare a populaţiei

8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare, în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

- introducerea de proiecte pilot de colectare selectivă a hârtiei de scris, ziarelor, revistelor şi cartoanelor, în toate instituţiile publice.- organizarea de puncte de colectareselectivă a deşeurilor reciclabile.- organizarea de întâlniri cu operatorii de salubritate, colectorii şi IMM-urile care utilizează deşeurile ca materii secundare, în vederea facilitării dezvoltării pieţei- proiectarea şi planificarea unor sisteme eficiente de colectare selectivă- iniţierea de proiecte pilot de colectare selectivă din „poartă în poartă” a deşeurilor reciclabile, după un program stabilit de comun acord cu agenţii de salubritate- utilizarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii din deşeurile menajere în cuptoarele de clincher existente în regiune

Folosirea a 7% din deşeurile menajereData limită: 31.12.2011

Data limită: 31.12.2013

APM, CJ, CL, operatori economici

167


ţi9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.


- obligativitatea consiliilor locale urbane de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate, acolo unde în prezent acestea nu există



9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural într-o manieră fezabilă d.p.d.v. economic

- obligativitatea consiliilor locale rurale de a introduce şi de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate



9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.

- consiliile locale, împreună cu operatorii de salubritate, vor realiza periodic planificări ale schemelor de colectare şi transport

2013 CL; operatori de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor, corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală


- asigurarea unor puncte de precolectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, cu preluare gratuită de la populaţie- instalarea de plăcuţe avertizoare/ panouri de localizare în zonele cu trafic ridicat, pentru indicarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor periculoase din gospodării.- agenţii economici mici, comercianţii şi instituţiile publice pot depune deşeurile periculoase la aceste puncte de precolectare contra unor taxe

Începând cu 2007


168


ţi9.2.2 Implementarea şi extinderea colectării separate a deşeurilor la sursă, în zonele urbane

- asigurarea capacităţilor necesare pentru colectarea/colectarea separată a deşeurilor municipale şi includerea potenţialului navigabil al Dunării în schema de management integrat al deşeurilor

În mod gradat începând din 2007 – 90% 2013



- promovarea şi extinderea proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de ambalaje.- instalarea de plăcuţe avertizoare/panouri de localizare în zonele cu trafic mare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deşeurilor de ambalaje.

Creşterea cu 12% pe anDin 2012 până 2017



- promovarea şi extinderea rapidă a proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile din pieţe, parcuri şi grădini

2008 – 43% din populaţie2011 – 59% din populaţie2013 – 70 % din populaţie


169


ţi9.2.5 Construirea unor staţii de transfer, corelată cu anii de închidere a depozitelor existente

- implementarea colectării separate a deşeurilor biodegradabile se va face acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.- realizarea de acţiuni de conştientizare a populaţiei în zonele alese pentru implementare- introducerea pubelelor speciale pentru deşeuri biodegradabile şi a echipamentelor speciale de colectare şi transport, corelate cu amplasarea facilităţilor de compostare

Gradual CL, operatori de salubritate

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor


- utilizarea potenţialului tehnologic existent pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deşeurilor- încurajarea construirii de capacităţi noi - încurajarea dezvoltării unei pieţe viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase provenite din deşeurile menajere

Proces continuu

operatori economici, asociaţii profesionale, APM; CJ, CL

170


ţi11. Deşeuri bio-degradabile



- încurajarea compostării în spatele curţii în gospodăriile ţărăneşti mari cu grădini, livezi şi animale şi a compostării pe platforme de compostare în mediul rural - sesiuni de informare şi conştientizare a publicului referitoare la colectarea selectivă a compostului şi la utilizarea acestuia ca amendament al solului

Reducerea la 75% până în 2010

Reducerea la 50% până în 2013

Reducerea cu 35% până în 2016

CJ, CL; operatori de salubritate şi ai depozitelor de deşeuri

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în realizarea unor instalaţii de compostare şi tratare a deşeurilor biodegradabile

- direcţionarea investiţiilor în instalaţii de compostare, incinerare, co-incinerare, stabilizare uscată, urmată de valorificare, precum şi în alte alternative tehnice fezabile

Începând cu 2011

CJ, CL, asociaţii profesionale, operatori economici

12.Deşeuri de ambalaje

12.1. Prevenirea generării deşeurilor de ambalaje şi a impactului asupra mediului.

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje

- entităţile juridice care preiau responsabilitatea atingerii ţintelor împreuna cu agenţii economici, vor dezvolta proiecte pilot de cercetare pentru re-proiectarea anumitor tipuri de ambalaje pentru a reduce cantitatea de deşeuri de ambalaje

Proces continuu

Operatori economici, ARAM

12.1.2 Organizarea unei colectări selective viabile, care să conducă la creşterea cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclate

- promovarea unui sistem de garanţii rambursabile de tipul „sistem depozit” pentru ambalajele reutilizabile din sticlă sau din alte materiale,

Proces continuu

Operatori economici, operatori economici ce preiau

171


ţicu solicitarea elaborării unui plan de gestiune a acestora şi stabilirea de consecinţe pentru nerealizarea planului- promovarea unui sistem de garanţii rambursabile pentru containerele de transport reutilizabile şi pentru europaleţi, aplicabil în industrie şi comerţ- înfiinţarea de puncte de colectare selectivă voluntară, stradale, pe tipuri de material de ambalaj (sticlă, hârtie şi carton, PET, alte plastice, metal etc)- instalarea de plăcuţe avertizoare sau panouri de localizare în zonele cu trafic mare, pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deşeurilor de ambalaje

responsabilitatea realizării obiectivelor, APM, Garda de Mediu

12.1.3 Reducerea, pe cât posibil, a cantităţii de ambalaj utilizat la ambalarea produselor

promovarea cumpărăturilor „ecologice” (adică pe cât posibil a cantităţilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai puţine, evitarea pungilor şi obiectelor de unica folosinţă)

172


ţi12.2.Valorificarea materială / energetică a materialelor de ambalaje sau a deşeurilor de ambalaje

12.2.1.Valorificarea a 50% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă înregistrată

- implementarea şi extinderea colectării selective a deşeurilor de ambalaje din deşeurile asimilabile din comerţ, industrie, instituţii publice - implementarea şi extinderea ariei de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje provenite de la populaţie- promovarea valorificării energetice în instalaţiile existente în regiune

2011 operatori economici ce preiau responsabilitatea realizării obiectivelor, operatori economici, consilii locale

12.2.2. Valorificarea a 60% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă înregistrată

2013

12.2.3. Promovarea valorificării energetice a deşeurilor de ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil alternativ în fabricile de ciment

2007 Operatori economici, consilii locale, fabricile de ciment


12.2.1. Reciclarea a 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje din hârtie-carton şi a 50 % din a celor metalice

- optimizarea funcţionării fiecărei verigi implicate în schema de colectare, colectare selectivă, transport, reciclare, valorificare a deşeurilor de ambalaje, pe fiecare tip de material


12.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje din plastic, respectiv a celor din lemn

2010

12.3.3.Reciclarea a 55% totalul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, din care: - 60% deşeuri din sticlă- 22.5% deşeuri din plastic

2013

173


ţi12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje

12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separată, în vederea atingerii ţintelor pentru deşeurile de ambalaje

- valorificarea energetică zonală, eventual ca şi combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea în funcţiune a instalaţiilor de procesare adecvate


12.5 Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje ce nu pot fi reciclate

12.5.1 Organizarea valorificării energetice a 10% din deşeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.

Data limită2013





- încurajarea agenţilor economici să investească în capacităţi de tratare/inertizare a deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări

începând cu 2007

Industria responsabilă, APM, consilii locale, MCTT


- construirea unor instalaţii de sortare pentru toate tipurile de deşeuri reciclabile din C&D - reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

începând cu 2007

13.1.3. Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Proces continuu

174


ţi13.1.4. Studierea oportunităţii construirii unui depozit de deşeuri inerte şi deşeuri periculoase provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

- evaluarea oportunităţii construirii unui depozit de deşeuri inerte provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate) şi de deşeuri periculoase

Proces continuu

14.Deşeuri voluminoase


14.1.1. Înfiinţarea unor puncte pentru colectarea deşeurilor voluminoase în fiecare localitate.

- amenajarea, acolo unde spaţiul existent permite, a unor puncte de colectare şi pentru deşeurile voluminoase - instalarea de plăcuţe avertizoare pentru indicarea punctelor de colectare selectivă

2007 - 2008 operatori de salubritate, APM, Garda de Mediu, consilii locale

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la perioade bine stabilite

- promovarea şi implementarea unor proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor voluminoase reutilizabile şi reciclabile

Începând cu 2007

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat

- promovarea şi implementarea unor proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor voluminoase în vederea reciclării şi/sau a valorificării energetice

Începând cu 2007

15. Nămol de la staţiile de epurare a



- elaborarea unei strategii de gestionare a nămolului provenit de la staţiile de epurare orăşeneşti, în

Începând cu 2007

Operatorii staţiilor de epurare, APM, Garda de

175


ţiapelor uzate orăşeneşti

concordanta cu legislaţia naţională şi cu cea a UE- utilizarea nămolurilor necontaminate pentru reabilitarea terenurilor degradate şi acoperirea depozitelor existente (conform cerinţelor OM 344/2005)

Mediu, consilii locale

15.1.2. Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă

Începând cu 2007

15.1.3. Utilizarea, pe cât posibil, a nămolului necontaminat ca şi fertilizator în agricultură

- promovarea utilizării nămolului în agricultură, ca fertilizant sau amendament agricol - încurajarea apariţiei agenţilor economici care să faciliteze preluarea nămolului de la staţiile de epurare şi gestionarea ecologic/raţională a acestuia în concordanţă cu legislaţia în vigoare, inclusiv prin incinerare sau co-incinerare sau alte procedee de reducere a potenţialului periculos al nămolurilor contaminate

Începând cu 2007

15.1.4. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

Începând cu 2007

176


ţi16. Vehicule scoase din uz (VSU)


16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă 16.1.1.a) Colectarea şi tratarea vehiculelor scoasedin uz care au fost introduse pe piaţa de producătoriindividuali sau ale căror producători şi-au încetatactivitatea

- la nivel naţional, realizarea obiectivului se asigură prin proiecte finanţate de la Fondul pentru Mediu, conform legislaţiei în vigoare- s-au derulat deja 3 astfel de proiecte aprobate prin legislaţia specifică a AFM, ultimul în 2006

Proces continuu

Administraţia Fondului pentru Mediu, producători/importatori de maşini

16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permităultimului proprietar al maşinii să o depună la unpunct de colectare-valorificare gratuit – cuexcepţiile prevăzute de HG 2406/2005

- producătorii de vehicule trebuie să asigure preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin VSU- elaborarea unui proiect comun al asociaţiei dezmembratorilor /valorificatorilor şi producătorilor /importatorilor pentru realizarea şi finanţarea unei scheme funcţionale de colectare-valorificare

177


ţi16.1.2. Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU în judeţ

- transmiterea anual la MMGA a listei cu punctele de colectare desemnate, publicarea acesteia pe pagina web a APM - afişarea listei cu punctele de colectare la punctele de vânzare a vehiculelor noi- operaţionalizarea punctelor de colectare VSU stabilite

Începând cu 2007

producători/ importatori de maşini, operatori economici, APM


- încurajarea agenţilor dezmembratori să se organizeze şi doteze în vederea reutilizării unor componente ale VSU, a reciclării materialelor şi să trateze adecvat componentele ce pot fi valorificate energetic, în diferite industrii (ciment, siderurgie, termocentrale)- cooperarea cu reciclatori ai diverselor tipuri de materiale provenite din dezmembrarea VSU (reciclatori de baterii, de parbrize, de cauciucuri şi latexuri, de fluide periculoase, de plastice, metale etc)- identificarea de agenţi reciclatori pe tipuri de

Începând cu 2007

producători/importatori de maşini


Începând cu01.01.2007.

producători/importatori de maşini, organizaţii ce au preluat responsabilitatea realizării obiectivelor

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU după 1.01.1979

Începând cu01.01 2007.

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU înainte de 1.01. 1980

Începând cu 01.012007.

178


ţimateriale şi predarea acestora în vederea reciclării/valorificării încondiţii ecologic - raţionale

16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80% din greutatea maşinilor produse după 1.01. 1980

Începând cu 01.01.2007

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;


16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU


17. Echipamente electrice şi electronice



- preluarea punctelor de colectare selectivă a DEEE-urilor de către agenţi economici specializaţi şi operaţionalizarea acestora

Proces continuu

Consilii locale, judeţean, producători/importatori de echipamente electrice şi electronice

17.1.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:- 2 kg/locuitor *an – în 2006- 3 kg/ locuitor * an – în 2007- 4 kg/ locuitor * an – în 2008

- organizarea colectării selective a DEEE de la gospodăriile particulare- realizarea unui program de colectare a DEEE şi popularizarea acestuia prin mijloace de informare specifice- optimizarea colectării selective la punctele de colectare a DEEE - urilor

Proces continuu

Importatori/producători, consilii locale, operatori de salubritate, organizaţii ce au preluat responsabilitatea realizării obiectivelor

179


ţi17.1.3. Încurajarea şi facilitarea dezmembrării, reciclării DEEE, a componentelor şi materialelor din care sunt fabricate EEE- rile

- implementarea unui proiect social (locuri de munca pe termen lung pentru şomeri), pentru repararea aparatelor electronice vechi în vederea re-vânzării

Proces continuu

APM, importatori /producători de echipamente electrice şi electronice




- conştientizarea populaţiei în privinţa deşeurilor periculoase şi a modalităţilor de manevrare corespunzătoare a acestora.- promovarea celor „3R”, adică reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor menajere, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase

Începând cu 2007

Consilii locale/judeţean, operatori de salubritate

18.1.2. Înfiinţarea unor puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere

- evitarea amestecării deşeurilor menajere nepericuloase cu cele periculoase

Începând cu 2007

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.


- utilizarea capacităţilor industriale existente şi/sau construirea de capacitaţi noi de tratare a deşeurilor periculoase din gospodării, alături de cele din industrie- verificarea parametrilor de operare ai noilor investiţii în vederea respectării cerinţelor naţionale şi europene

Începând cu 2007

Operatori economici, operatori de salubritate

180


ţi18.2.2. Facilitarea exportului de deşeuri periculoase, în vederea eliminării în condiţii de siguranţă

- aplicarea legislaţiei în vigoare cu privire la exportul deşeurilor periculoase

Proces continuu

ANPM, APM



19.1.1. Reducerea numărului depozitelor neconforme

- organizarea unor sesiuni de conştientizare a factorilor de decizie şi a publicului asupra impactului negativ al depozitării necontrolate a deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului.- conştientizarea factorilor de decizie şi a populaţiei asupra consecinţelor benefice ale bunelor practici din domeniul gestionării deşeurilor

Începând cu 2007

APM, operatori de salubritate, CJ, CL (urbane şi rurale)

19.1.2. Închiderea etapizată a depozite ilegale din zona rurală

- demararea acţiunilor de ecologizare a depozitelor necontrolate şi depozitarea deşeurilor menajere la depozitele conforme

Începând cu 2007 Termen: 16 iulie 2009

APM, consilii locale/judeţean

19.1.3 Sistarea activităţii de depozitare pe depozitul Giurgiu

- identificarea unor soluţii pentru eliminarea deşeurilor la un depozit conform- realizarea de capacităţi noi de depozitare, corelate cu data închiderii depozitului

31.12.2007 Consiliul Local al municipiului GiurgiuConsiliul Judeţean

19.1.4.Sistarea activităţii de depozitare pe depozitele Mihăileşti şi Bolintin Vale

- identificarea unor soluţii pentru eliminarea deşeurilor la un depozit conform

31.12.2017 Consiliile locale ale oraşelor Mihăileşti, Bolintin Vale

181


ţi19.1.9. Utilizarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii din deşeurile municipale în fabricile de ciment

- evaluarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii din deşeurile municipale, precum şi a oportunităţii de dezvoltare a unor capacităţi de tratare termică/stabilizare a deşeurilor.

Data limită2013

Consilii locale/judeţean

182

10. MONITORIZARE

Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va urmări

progresele înregistrate în realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan şi va

urmări încadrarea în termenele stabilite.

Această activitate va include:

monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;

evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor

cuantificabile din PJGD;

identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor înregistrate în

implementarea PJGD;

stabilirea cadrului instituţional prin formarea grupului de lucru responsabil de

evaluarea indicatorilor urmăriţi şi întocmirea raportului anual de monitorizare;

monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză.

Raportul de monitorizare va cuprinde:

obiectivele

obiectivele specifice, care detaliază obiectivele sau identifică cerinţe

suplimentare;

măsurile de implementare, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor;

indicatori care descriu caracteristici măsurabile ale acţiunilor;

ţinte şi termene

responsabili pentru implementare – reprezentând instituţiile sau persoanele

care, în conformitate cu prevederile legale, poartă răspunderea aplicării

măsurilor stabilite;

responsabilii pentru monitorizarea PJGD – reprezentanţi ai consiliului judeţean

şi ai consiliilor locale, ai Agenţiei Regionale şi Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Giurgiu, ai Gărzii de Mediu, Direcţiei de Sănătate Publică, ONG-

urilor.

Un element important al Raportului de Monitorizare este reprezentat de

monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză, având în vedere că prognoza

generării deşeurilor municipale, a deşeurilor municipale şi a deşeurilor de ambalaje

s-a realizat pe baza acestor factori, după cum a fost prezentat în capitolul 4 –

183

„Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile şi a deşeurilor de

ambalaje”:

evoluţia populaţiei

evoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale

ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

evoluţia indicelui de generare a deşeurilor de ambalaje

ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (de la

populaţie, din comerţ, instituţii, industrie)

compoziţia deşeurilor de ambalaje pe tip de material

ponderea, pe tip de material, a deşeurilor de ambalaje conţinute în deşeurile

colectate de la populaţie

Raportul de monitorizare va urmări, de asemenea, ţintele cuantificate în

subcapitolul 4.5 – „Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

şi deşeurile de ambalaje”.

În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi

factori relevanţi prezintă o evoluţie diferită de cea considerată la calculul prognozei,

se va decide revizuirea PJGD.

Rezultatele monitorizării vor fi utilizate pentru:

determinarea gradului de îndeplinire a obiectivelor

determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie

ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de

planificare

informarea publicului cu privire la implementarea planului şi la realizări

cuantificate pentru atingerea ţintelor

Pe baza raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea PJGD.Stabilirea unor proceduri adecvate de monitorizare, împreună cu sisteme

corespunzătoare de feed-back la nivel judeţean, vor influenţa îndeplinirea eficientă a

obiectivelor şi planificările viitoare.

Monitorizarea PJGD este o responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului, a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti şi a

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Giurgiu, iar rezultatele monitorizării Planului vor fi

raportate anual către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, agenţiilor pentru

protecţia mediului (la nivel local, regional şi naţional), consiliilor judeţene, publicului şi

altor organizaţii interesate.

184

Metodologia de monitorizarePentru fiecare obiectiv / obiectiv specific prevăzut în PJGD se va stabili un

indice de monitorizare cuantificabil. Pentru fiecare indice vor fi specificate atât

valoarea, cât şi tendinţa (variaţia indicelui în comparaţie cu anul precedent şi poate fi

prezentată utilizând „simbolurile lui Chernoff”:

J - Variaţie pozitivă faţă de intenţii

L - Variaţie negativă faţă de intenţii

K - Nici o variaţie

Monitorizarea implementării va fi realizată de către autorităţile responsabile

anual. În tabelul de mai jos sunt prezentaţi indicatorii cuantificabili pentru fiecare din

obiectivele cuprinse în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

185

Domeniu / activitate Obiective Obiective subsidiare Indicator cuantificabil

1. Dezvoltarea politicilor locale / judeţene


Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

- existenţa unui ghid de implementare a unui sistem integrat de management al deşeurilor

Încurajarea autorităţilor locale şi judeţene în vederea elaborării unei strategii pentru organizarea împreună a gestionării deşeurilor, în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)

- număr de întâlniri organizate cu toţi factorii implicaţi la nivel judeţean şi local

Conştientizarea populaţiei privind necesitatea gestionării corespunzătoare a deşeurilor

- număr campanii de conştientizare organizate


1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

- număr hotărâri emise de CJ şi CL pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei – APM, Garda Naţională de Mediu şi administraţiile publice locale

- număr controale/inspecţii comune privind respectarea legislaţiei specifice

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

- definire clară a responsabilităţilor specifice prin Regulamente de Organizare şi Funcţionare specifice fiecărei organizaţii

1.2.4. Încurajarea activităţilor private de gestionare a deşeurilor

- număr parteneriate publice private încheiate şi/sau număr servicii private de management al deşeurilor înfiinţate



- număr acţiuni (seminarii, conferinţe, ateliere de lucru) organizate pentru diseminarea informaţiilor privind modificările legislative din domeniul gestionării deşeurilor

186


1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile de mediu competente în concordanţă cu atribuţiile acestora

- număr controale efectuate de instituţiile cu responsabilităţi în domeniu pentru verificarea implementării prevederilor legislative, la generatorii de deşeuri



2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structură instituţională mai eficientă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor

- aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare pentru fiecare instituţie cu responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor


- număr personal angajat/număr personal din organigramă, cu responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor

3. Resurse umane 3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele –judeţean, local - atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

- număr instruiri la care participă personalul cu responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor



- număr instruiri

4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare


- număr proiecte depuse de Consiliile Judeţene şi Locale privind gestionarea deşeurilor

187


şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiarităţii şi “poluatorul plăteşte”

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru realizarea unor investiţii în domeniul gestionării deşeurilorPregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptate nevoilor judeţului Giurgiu

- număr instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare organizate- număr proiecte aprobate / număr proiecte depuse

4.1.3. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată, efectuate de o manieră profesionistă

- implementarea şi optimizarea unui management integrat al deşeurilor - emiterea de hotărâri de consiliu privind taxele aferente gestionării deşeurilor- număr proiecte pilot iniţiate - raport cheltuieli / venituri ale sistemului de gestionare a deşeurilor municipale

4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.

- număr de întâlniri/schimburi de experienţă privind managementul fluxurilor de deşeuri organizate- număr proiecte depuse


- număr întâlniri ale grupurilor de lucru organizate pentru a oferi factorilor de decizie idei şi scheme practice pentru implementarea corespunzătoare a colectării selective a deşeurilor

188


5. Conştientizarea factorilor implicaţi



- număr sesiuni de informare organizate cu consiliul judeţean, consiliile locale, ADR, ARPM; APM, referitoare la legislaţie, stadiul de implementare al PJGD, monitorizarea acestuia, măsuri şi acţiuni corective întreprinse

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelele.

- număr ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi informarea elevilor elaborate


- număr acţiuni de mediatizare (conferinţe de presă, comunicate de presă, articole în presa locală etc) organizate privind stadiul implementării PJGD- APM va publica lunar pe pagina web la capitolul deşeuri : Lista tuturor actelor normative în vigoare

referitoare la managementul deşeurilor Lista tuturor punctelor de

colectare/colectare selectivă pentru fiecare flux de deşeu Lista agenţilor economici autorizaţi

implicaţi în colectarea, transportul, reciclarea, tratarea, eliminarea deşeurilor (cu date de contact)

5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deşeurilor. Pentru comunităţi şi întreprinderi mari, se recomandă integrarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile de planificare şi control

- număr sesiuni de conştientizare cu marii agenţi economici şi municipalităţi organizate, pentru promovarea auditului referitor la managementul deşeurilor

189



- iniţierea unei locaţii speciale pe site-ul web APM, care sa informeze publicul despre riscurile şi inconvenientele asociate depozitării necontrolate – fotografii cu exemple negative şi pozitive- număr de acţiuni de informare şi educare adecvate grupurilor ţintă (site-uri web, mass-media, broşuri, afişe etc.) organizate

6. Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor



- număr personal din cadrul APM şi GNM implicat în activitatea de colectare, procesare şi analiză a datelor specifice - număr controale efectuate de către GNM prentru controlul încrucişat al datelor raportate de către agenţii economici şi consiliile locale implicate în raportare’

6.1.2. Crearea unui sistem judeţean pentru raportarea, analizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea deşeurilor voluminoase, respectiv a celor provenite din construcţii şi demolări

- stabilirea clară a atribuţiilor privind colectarea, validarea şi centralizarea datelor privind aceste tipuri de deşeuri prin intermediul ROF

6.1.3. Conceperea, dezvoltarea şi implementarea unui sistem de asigurare a calităţii datelor, precum şi a unui sistem IT de raportare la nivel central, regional şi local, în conformitate cu prevederile Directivei UE

- îmbunătăţirea transmiterii on-line a datelor la toate nivelele- elaborarea şi utilizarea de formulare de raportare conforme cu cerinţele Directivelor privind deşeurile

7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1. Prevenirea eficientă a generării deşeurilor


- număr seminarii, sesiuni de conştientizare şi instruire a agenţilor economici şi asociaţiilor profesionale, referitor la prevenirea generării deşeurilor, organizate

190


8. Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare

- realizarea, actualizarea periodică şi publicarea pe site-ul APM a listei cu agenţii economici care utilizează deşeurile ca materii prime secundare

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate, utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate

- număr puncte de colectare selectivă stradale înfiinţate (cu containere inscripţionate pe tip de deşeu, în zonele rurale, în cele urbane aglomerate)- număr acţiuni de conştientizare a populaţiei organizate, cu privire la avantajele colectării selective a deşeurilor- număr saci, pubele etc, inscripţionate pe tip de deşeu (hârtie, carton, mase plastice, sticlă), repartizate populaţiei

8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială prin reciclarea a 7% din deşeurile menajere (altele decât cele de ambalaje), estimate a se colecta împreună cu deşeurile din ambalaje din cauza lipsei de informaţie/conştientizare a populaţiei

8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare, în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

- număr proiecte pilot de colectare selectivă a hârtiei de scris, ziarelor, revistelor şi cartoanelor, organizate în instituţiile publice.- număr puncte de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile organizate- număr întâlniri organizate cu operatorii de salubritate, colectorii şi IMM-urile care utilizează deşeurile ca materii secundare- număr proiecte pilot de colectare selectivă din „poartă în poartă” a deşeurilor reciclabile- cantităţi de deşeurile menajere coincinerate în cuptoarele de clincher existente în regiune

9. Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori


- aria anuală de acoperire cu servicii de salubrizare

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural într-o manieră fezabilă d.p.d.v. economic

- număr consilii locale rurale care introduc extind aria de acoperire cu servicii de salubritate

191


şi cantităţilor de deşeuri generate.

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.

- existenţa planificărilor schemelor de colectare şi transport, realizate de consiliile locale, împreună cu operatorii de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor, corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală


-număr puncte de precolectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere existente

9.2.2 Implementarea şi extinderea colectării separate a deşeurilor la sursă, în zonele urbane

- capacităţi de colectare/colectare separată a deşeurilor municipale înfiinţate


- număr comune în care se realizează colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile


- număr proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje şi a celor, depuse / aprobate

9.2.5 Construirea unor staţii de transfer, corelată cu anii de închidere a depozitelor existente

- număr acţiuni de conştientizare a populaţiei organizate în zonele alese pentru implementare- număr staţii de transfer realizate prin sistemul integrat de management al deşeurilor

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor


- număr agenţi economici autorizaţi pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deşeurilor- număr capacităţi noi construite- existenţa unei pieţe viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase provenite din deşeurile menajere

11. Deşeuri biodegradabile



- cantitate deşeuri biodegradabile depozitată anual

192


11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în realizarea unor instalaţii de compostare şi tratare a deşeurilor biodegradabile

- fonduri alocate pentru realizarea unor instalaţii de compostare şi tratare a deşeurilor biodegradabile

12. Deşeuri de ambalaje

12.1. Prevenirea generării deşeurilor de ambalaje şi a impactului asupra mediului.

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje

- număr proiecte pilot iniţiate de către entităţile juridice care preiau responsabilitatea atingerii ţintelor împreună cu agenţii economici, pentru a reduce cantitatea de deşeuri de ambalaje

12.1.2 Organizarea unei colectări selective viabile, care să conducă la creşterea cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclate

- număr acţiuni de conştientizare organizate pentru promovarea sistemului de garanţii rambursabile de tipul „sistem depozit” pentru ambalajele reutilizabile - număr puncte de colectare selectivă stradale, organizate pentru colectarea ambalajelor (sticlă, hârtie şi carton, PET, alte plastice, metal etc)

12.1.3 Reducerea, pe cât posibil, a cantităţii de ambalaj utilizat la ambalarea produselor

- promovarea cumpărăturilor „ecologice” (adică pe cât posibil a cantităţilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai puţine, evitarea pungilor şi obiectelor de unica folosinţă)

12.2.Valorificarea materială / energetică a materialelor de ambalaje sau a deşeurilor de ambalaje

12.2.1.Valorificarea a 50% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă înregistrată – până în 2011

- gradul de acoperire cu servivii de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje - cantitate de deşeuri valorificată energetic în instalaţiile existente în regiune 12.2.2. Valorificarea a 60% din întreaga

cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă înregistrată – până în 2013 12.2.3. Promovarea valorificării energetice a deşeurilor de ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil alternativ în fabricile de ciment


12.2.1. Reciclarea a 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje din hârtie-carton şi a 50 % din a celor metalice - 2008

- cantitate deşeuri de ambalaje din hârtie-carton şi metal reciclată

193


- cantitate deşeuri de ambalaje din plastic şi lemn reciclată- cantitate totală de ambalaje reciclată

12.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje din plastic, respectiv a celor din lemn - 201012.3.3.Reciclarea a 55% totalul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, din care: - 60% deşeuri din sticlă- 22.5% deşeuri din plastic - 2013

12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje

12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separată, în vederea atingerii ţintelor pentru deşeurile de ambalaje

- cantitate de ambalaje valorificată energetic

12.5 Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje ce nu pot fi reciclate

12.5.1 Organizarea valorificării energetice a 10% din deşeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.- 2013




- capacităţi de tratare/inertizare a deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări înfiinţate


- număr instalaţii de sortare pentru deşeuri reciclabile din C&D înfiinţate - cantităţi deşeuri provenite din construcţii şi demolări reutilizate şi reciclate13.1.3. Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor

provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate13.1.4. Studierea oportunităţii construirii unui depozit de deşeuri inerte şi deşeuri periculoase provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

- evaluarea oportunităţii construirii unui depozit de deşeuri inerte provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate) şi de deşeuri periculoase

194


14. Deşeuri voluminoase


14.1.1. Înfiinţarea unor puncte pentru colectarea deşeurilor voluminoase în fiecare localitate.

- număr puncte de colectare pentru deşeurile voluminoase înfiinţate

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la perioade bine stabilite

- număr proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor voluminoase promovate şi implementate

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat

- cantitate deşeuri voluminoase valorificată/cantitate colectată

15. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti



- număr staţii de epurare autorizate- cantitate nămol necontaminat utilizat pentru reabilitarea terenurilor degradate şi acoperirea depozitelor existente 15.1.2. Prevenirea descărcării nămolului în

apele de suprafaţă 15.1.3. Utilizarea, pe cât posibil, a nămolului necontaminat ca şi fertilizator în agricultură

- cantitate nămol utilizat în agricultură, ca fertilizant sau amendament agricol - cantitate nămol pre-tratat/coincinerat 15.1.4. Deshidratarea şi pre-tratarea în

vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

16. Vehicule scoase din uz


16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă 16.1.1.a) Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţa de producători individuali sau ale căror producători şi-au încetat activitatea

- număr agenţi economici autorizaţi pentru colectarea / tratarea VSU- număr VSU colectate / tratate

195


16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare gratuit – cu excepţiile prevăzute de HG 2406/2005

- număr vehicule preluate de la ultimul deţinător, atunci când acestea devin VSU

16.1.2. Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU în judeţ

- raportare anuală la MMGA a listei cu punctele de colectare desemnate, publicarea acesteia pe pagina web a APM - afişarea listei cu punctele de colectare la punctele de vânzare a vehiculelor noi


- identificarea de agenţi reciclatori pe tipuri de materiale şi predarea acestora în vederea reciclării/valorificării - cantităţi materiale provenite din dezmembrarea VSU valorificate16.1.4. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin

75% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU produse înainte de 1.01. 1980- începând din 200716.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU după 1.01.1979- începând din 200716.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU înainte de 1.01. 1980- începând din 200716.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80% din greutatea maşinilor produse după 1.01. 1980 - începând din 200716.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU; - începând din 2015

196


16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU - începând din 2015

17. Echipamente electrice şi electronice



- număr puncte de colectare selectivă a DEEE autorizate

17.1.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:- 2 kg/locuitor *an – în 2006- 3 kg/ locuitor * an – în 2007- 4 kg/ locuitor * an – în 2008

- existenţa unui program de colectare a DEEE de la populaţie- număr puncte de colectare operaţionale- număr acţiuni de conştientizare a populaţiei organizate- cantitate DEEE colectate

17.2.3. Încurajarea şi facilitarea dezmembrării, reciclării DEEE, a componentelor şi materialelor din care sunt fabricate EEE- rile

- existenţa unui proiect social pentru repararea aparatelor electronice vechi în vederea re-vânzării




- număr acţiuni de conştientizare a populaţiei în privinţa deşeurilor periculoase şi a modalităţilor de manevrare corespunzătoare a acestora.

18.1.2. Înfiinţarea unor puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere

- număr puncte de colectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase


- cantităţi de deşeuri tratate în vederea reciclării

197


în mod ecologic raţional.

18.2.2. Facilitarea exportului de deşeuri periculoase, în vederea eliminării în condiţii de siguranţă

- cantitate deşeuri periculoase exportată în vederea eliminării



19.1.1. Reducerea numărului depozitelor neconforme

- număr sesiuni de conştientizare a factorilor de decizie şi a publicului asupra impactului negativ al depozitării necontrolate a deşeurilor

19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor ilegale din zona rurală

- număr depozite necontrolate din zona rurală închise şi ecologizate

19.1.3 Sistarea activităţii de depozitare pe depozitul Giurgiu

- sistarea depozitării deşeurilor la depozitul Giurgiu la 31.12.2007- identificarea unor soluţii pentru eliminarea deşeurilor la un depozit conform- realizarea de capacităţi noi de depozitare

19.1.4.Sistarea activităţii de depozitare pe depozitele Mihăileşti şi Bolintin Vale

- identificarea unor soluţii pentru eliminarea deşeurilor la un depozit conform

19.1.5. Utilizarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii din deşeurile municipale în fabricile de ciment

- cantitate deşeuri municipale co-incinerată

198

1 · Web viewAcestea au rolul cel mai important în menţinerea şi reglarea echilibrului ecologic...

Documents

Transcript of 1 · Web viewAcestea au rolul cel mai important în menţinerea şi reglarea echilibrului ecologic...