Creatiile valorice si realizarile civilazitie tehnice ale Renasteriievidentiase cu pregnanta, incepand cu secolul al XVI-lea, trecerea de la vechile structuri medievale la structurile moderneale societatii.Originile modernismuluile gasim astfel integrate in evolutiaistorica a civilizatieiEuropei Occidentale. In aceasta zona a globului de cca. patru secole, societateas-a inscris pe noicoordonate de dezvoltareeconomica,social - politicasi culturala.Crearea lumii moderne reprezinta, in opinia luiImm. Wallerstein,[1]al doilea prag crucial inistoria civilizatieiumane dupa revolutia neolitica,ambele necesitand abordariteoretice de studiere.Din perspectiva unei retrospective istorice, la cea mai simpla analiza constatam ca omenirea la mijlocul secolului al XVII-lea se afla,sub toate aspectele, pe diverse trepte de civilizatie. In acel peisaj mozaicatde niveluri de civilizatie, incontestabil europenii detineauun standard privilegiat deoarece reusisera sa deaocolul pamantului,sa descopere America si sa contacteze alte tipuride civilizatie. Instituireasistemului colonial,de catre portughezi si spanioli, ulterior de olandezi, englezi si francezi, s-a realizat la inceputulepocii moderne pefondul confruntarii civilizatiei europenecu civilizatiileameridiene (maya, asteca, incasa), africana,indiana, chineza etc.Lumea noua a reprezentatpentru puterile coloniale ale Europei o sursa principalade acumularenecesaradezvoltarii economice pe baze capitaliste, un proces istoric carepe plan sociala implicatexterminareasi inrobirea populatiilorindigenepentru mai multe secole. Sistemul colonial a stimulat insainteresul economic al burghezieipentru dezvoltarea pe principiicapitaliste a industriei, comertului, agriculturii, bancilor, in stransa legatura cu realizareaproductiei de marfuri destinatepietei carese extindela nivel global.Premisele moderne ale civilizatiei,legate de afirmarea structurilorcapitaliste aleeconomiei, au generat o nouaharta politica a lumii la mijlocul secolului al XVII-lea. Astfel,Europa, dupa un secol de hegemonie a Spaniei (1530-1640), continua sa se confruntecu dificultatile generatede progresele reformei protestante, mai ales in Tarile de Jossi cu inaintarea otomana spre centrul continentului. De asemenea,razboaiele civileprovocate de disputeledintre catolici si protestanti degenereaza in amplu conflict, Razboiul de 30 de ani (1618 - 1648) incheiat cu pacea din Westfaliaprin care Spania recunoaste independenta si privilegiile comercialeale Provinciilor Unite, marcand eseculCasei de Austria si victoria politicii franceze. Istoricii francezi recunosc ca epoca hegemoniei in Europa2a tarii lor a fostlegata de iscusintadiplomatica a luiMazarin, care lamoartea sa (1661) lasa tanarului Ludovic al XIV-lea un regat mare si bine aparat, caruia suveranul, dupa o lunga domnie, ii adauga prestigiul intelectualsi artistic al Frantei pentru secoleleurmatoare.Peste Canalul Manecii, Anglia cunoaste o puternica dezvoltare economica lainceputul secolului al XVII-lea, in conditiile declansarii razboaielorpentru colonii impotriva Spaniei si Portugaliei.In restul Europei Imperiul romano-german si Italia erau faramitateintr-un numar mare de statesi statulete, iar tarile din centrul si estulcontinentuluise gaseau amenintateinca de pericolul turcescsi de conflictele existente intre ele.Majoritatea istoricilor scot in evidenta, maimult sau mai putin, urmatoarele caracteristici generale aleepocii moderne a culturii si civilizatiei, referitoare la:1.Aparitia, dezvoltareasi raspandireain cadrul societatii europene arelatiilor economice si sociale specificecapitalismului.Pentru prima data capitalismul deschidea un orizont larg dezvoltarii economice bazata pe promovarea liber-schimbismului care determina interactiunea reciproca dintre productie si consum prin intermediulpietei libere premisa esentiala in procesul modernizarii societatii, a restrangerii treptate a sferei si ponderii vechilor structuri economice ale feudalismului. De asemenea, pe plan social, epoca moderna inlatura vechea ierarhizare rigida a Evului Mediu, realizand in conditiile afirmarii liberalismului economic si politic o ierarhizare deschisa, bazata pe loialitatea impusa de competenta concurentiala circumscrisa de obiectivitatea legii valorii dintre cerere si oferta. Evident, modernizarea societatii generata de competitia valorilor a produs in timp o polarizare a bogatiei si saraciei, a implicat conflicte sociale ca urmare a inegalitatii dintre oameni sub aspect economic. In raport cu epocile istorice anterioare, civilizatia moderna este determinatape planul vietiieconomice de afirmareasidezvoltarea fara precedent a productieisi schimbului de marfuripe piata.Forta sociala interesata obiectiv in acest proces de dezvoltare economica este burghezia care prinrevolutiile moderne reusestesa-si impuna intereselesi pe plan politic, inlaturandvechile structuri statale de tip feudal.Epoca moderna coincide in acelasi timpcu procesul de afirmarea constiintei nationale a popoarelorsubjugate din Europa care in secolele XVII - XIX se constituiein state nationale.2.Stiintasitehnicadevin principalii vectoriai civilizatiei moderne care genereazanoi conditii existentialesi o noua mentalitate aoamenilor. In epoca moderna stiinta devine componenta principala a culturiiprin aparitiasi dezvoltarea stiintelor naturii,implicand mutatii calitative neintalnitein istoriacunoasteriisi un nou statutmetodologic de cercetare. Noua stiinta isi remodeleaza autonomiain raporturilecu filosofia, religia si arta, restructurandu-se astfel vechiul sistem de valori culturale. Cunoasterea stiintifica modernaapropie tot mai mult stiinta de tehnica, ceea ce-i confera tehniciiun nou statut dedemnitate sociala.Simbioza stiintei cu tehnica creeaza omului noi repere valorice si ii asigura posibilitateaameliorarii conditiilor existentiale.Stiinta moderna isi afla origineain spiritul renascentist cand noua stiinta se desacralizeaza orientand oameniiin directia cunoasterii naturii in scopul ameliorarii conditiilor lor existentiale. 3. Epoca moderna inaugureazaun nousistem politic democraticcare in urma victorieirevolutiilor burghezese consolideazasi raspandeste, asigurand pentruprima data omuluiun set de drepturisi libertati fundamentale fara de carenu se putea imagina progresul economic, social - politic si cultural al societatii.4.Instructiasieducatiaoamenilorse contureaza progresivca elemente indispensabile alecreativitatii stiintifico-tehnice,ale productiei industriale, aleintegrariisi participarii activein ansamblul vietii social-politice si culturale.La inceputul epocii moderne, nouadiviziune europeana a munciitrebuie insa analizata in functie de politica centralizata a monarhiilor absolute, de forta economica a liniilor comerciale de la Sevilla la Amsterdam si de restul statelor europene, cand lanivelul economic al Europeise contureazazona centrala astatelorputernicesi zona periferica a continentului.Ideearolului civilizator alspatiului si timpului in Europasi-a gasit o reflectareoriginala in lucrarealuiFernandBraudel, Timpul lumii, in care analizeaza epoca moderna a civilizatieiprin prismainteractiuniiunei zoneavansate economic, centratape un orasdominant (Ex. Amsterdam) si zonele sarace.Exista in viziunea acestui istoricchiar zone neutresituate in afara timpului lumii. Diviziunile de timp corelate cu diviziunilespatiale sunt analizate multilateral pe plan economic ca ritmuri conjuncturale, fluctuatii si spatii de rezonanta, in trecut si astazi. De pilda, pietele nationale din statele occidentalesunt prezentatein relatiile lorcu cele doua Americi, cu Rusia si Turcia si satele din India, raportandu-se si laimplicatiile lor in sferaordinii culturale.