1

Stimat� doamn

� Anghelescu,

A

�i avut, ca întotdeauna, amabilitatea de a-mi anun

�a �i p�stra spa

�iu în Revist

�, de

ast� ast

� pentru un articol �i un videofilm muzical sub titlul „O românc

�-model din Diaspora:

Mihaela Ionescu - Lumi (1944-2015)”. Dirijoarea, solista �i educatoarea Mihaela Ionescu-Lumi a fost nu numai nepoata mea de sor

�, ci �i colega �i sprijinul meu permanent în activitatea componistic

� �i interpretativ

�

coral�. Cu ocazia ceremoniei de înmormântare a ei, care s-a desf

��urat la Aurey în Bretagne pe data de 1 noiembrie, Lumi a fost omagiat

� cum se cuvine de c

�tre elevii �i elevele ei din

Fran�a,

�ar

� în care a tr

�it timp de 32 de ani, în care a fost naturalizat

� �i în care a fondat �i

dirijat mai multe coruri, printre care �i corul breton „Fonte Viva”. În semn de mul

�umire fa

�� de acest exemplaric act, de omagiere, am dedicat

francezilor bretoni din corul „Fonte Viva”, în limba francez�, o evocare a muzicienei Mihaela

Ionescu-Lumi, �efa lor. Îmi cer scuze fa��

de publicul românesc pentru formularea într-o alt�

limb� decât cea matern

�, dar am mizat pe faptul c

� imensa majoritate a românilor cultiva

�i

st�pânesc limba francez

� mai bine decât mine, �i c� nu-mi vor aceasta în nume de r

�u, c

�ci

românii fac parte, ca �i francezii, din aceea�i latina gint� st

�pân

�.

Prezint în continuare aceast� evocare, urmat

� de videofilmul concertului de colinde dat

de corurile „Fonte Viva” �i „Collegium Byzantinum” în Aachen, în luna decembrie 2015. Înregistrarea concertului a fost f

�cut

� de mine cu un aparat Hi8. Observa

�i, v

� rog,

maniera decent�, gestica simpl

� �i m�

surat� a lui Lumi. Cori�tii francezi �i germani cânt

�

aproape pe din afar�, ca ni�te români veritabili, �i rareori î�i tr�deaz

� etnicitatea. Soli�tii au

fost, cu o singur� excep

�ie (Ralf Schüttler), români: Lumi, Diana Bâldea �i Mircvea Du

�escu.,

inegalabili estetice�te �i duhovnice�te, f�r� empfaz

�, aere.

Ceea ce frapeaz� la acest film, este subtitrarea versurilor, lucru absolut obligator

pentru orice meloman de muzic� coral

�, în mod deosebit în cele cu caracter sacru, unde

Cuvântul este mai important decât Muzica. F�r� cunoa�terea total

� a textului, muzica n-are

nici un sens. Principoiul inseparabilit��

ii dintre text �i muzic� a devenit pentru mine o idee

fix�. La toate concertele cu Collegium Byzantinum, ascult

�torii primeau nu numai programul

de sal�, ci �i, separat, foaia cu textele tuturor cânt

�rilor în limba originar

� (român

�) �i

traducerea acestora în german�, francez

�... Era �i aceasta o promovare a României în

str�in

�tate

Programul concertului filmat con�ine Colinde propriu zise, Cântece de stea, Cântece

de Cr�ciun �i Cântece de leag

�n, toate fiind specii diferite, specifice. Dup

� cum arat

� etnologii �i muzicologii români, Colinda propriu zis

� are câteva tr

�s�turi distincte: subiect nebiblic,

arhaic, pastoral, de urare de s�rb

�tori, deci o tematic

� precre�tin�

, ca dintr-o Dacie preistoric�

(de exemplu „La doi meri �i la doi peri”) �i e deobicei înso�it� de refren. Cântecul de stea are

subiect biblic, naratic �i moralizator �i e deobicei lipsit de refren. Exist� �i forme mixte.

Origina Colindei propriu zise este strict folcloric�, f

�r� influen

�� cultic

� sau „cult

�”, în timp

ce cea a Cântecului de stea se afl� în tinda bisericii, începând cu secolelel XVI �i XVII sub

influen�a renascentist

� francez

�, german

�, polonez

�..., ca în cazul cântecelor de stea pe

versurile lui Dosoftei. Cântecul de Cr�ciun are, ca �i cel de leag

�n, o origin

� „cult

�”, foarte

recent�, cu autori de text �i melodie cunoscu

�i.

Cu stim

�,

Mircea Valeriu Diaconescu, Aachen, Germania 20 decembrie 2015

2

3

4