1 Profilul Protecţiei Civile (actualizarea Ghidului Operaţional Electronic al Protecţiei Civile)

1.1 Vulnerabilitatea la calamităţile provocate de om şi calamităţi naturale.

Moldova este vulnerabilă la inundaţii, furtuni, arşiţe, temperature extreme, fenomene de alunecări de teren şi seismice. Nu sunt înregistrate hazarde legate de tehnologie relevante, însă există un număr de hazarde provocate de om care prezintă riscuri suplimentare pentru Moldova, incluzând accidentele industrial potenţiale, poluarea şi contaminarea nucleară din ţările vecine. In 1983 un bazin de decantare a exploadat la fabrica de potasiu din Stebnik eliberând o cantitatea mare de solutie de sare în Râul Nistru în apropiere de Nikolaev. Aceasta a avut nevoie de aproximativ doi ani ca să revină la condiţiile normale.

Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,3 a lovit Chişinăul în 1940. SPGSUA a raportat un cutremur recent de o magnitudine de 2,9 în Regiunea de Frontieră Ucraina-Romania-Moldova la 15 februarie 2005. Înregistrările istorice a cutremurelor, alături de poziţia ţării în cadrul zonei seismice Vrancea, sugerează că ţara este vulnerabilă la cutremure, precum şi la hazardele hidro-metereologice.

In 2008, în Moldova au avut loc inundaţii dezastruoase cauzate de ploile torenţiale, rezultând în daune mari aduse gospodăriilor şi infrastructurii adiacente a Râurilor Prut şi Nistru. In 2010, au avut loc din nou inundaţii, cauzând 2 morţi şi daune importante gospodăriilor şi infrastructurii, îndeosebi pe malul stâng a Râului Prut. Suprafeţe agricole vaste care consituiau sursă de venit pentru sute de oameni sunt încă sub ape. În ambele cazuri Moldova a solicitat şi a primit asistenţă internaţională (articole de primă necesitate şi instalaţii de pompare) prin Mecanismele Uniunii de Protecţie Civilă şi de la câteva State Membre al UE.

1.2 Informatii generale despre ţară

DRAPELUL

Descriere: trei fâşii verticale egale fiind albastru (partea dinspre hampă), galben şi roşu; stema din centrul drapelului este un vulture Roman din aur conturat cu negru cu cioc şi gheare roşii care poartă o cruce galbenă în cioc, o ramură de măslin în gheara dreaptă şi un sceptru galben în gheara stângă; pe pieptul său este un scut divizat orizontal cu roşu deasupra la albastru cu un cap de zimbru stilizat, steaua, trantafirul şi semiluna toate în galben conturat cu negru; bazat pe schema de culori a drapelului României – cu care Moldova împarte aceiaşi istorie şi cultură, însă fâşia albastră a Moldovei este mai deschisă. Parte verso a drapelului nu afişează nici o stemă.

Notă: unul din numai trei drapele naţionale care diferă partea din faţă cu cea

Informaţia de bază despre ţară validată la 20 mai 2019 de către d-nul Alexandr Tatarov, NPC, IGSU al MAI.

2

verso – altele fiind Paraguay şi Arabia Saudită.

Şeful Statului Preşedintele Igor DODON (din 23 decembrie 2016)

Şeful Guvernului Prim-ministrul Pavel FILIP (din 20 ianuarie 2016)

Capitala Chişinău în Română (Kishinev în Rusă)

notă: pronunţat KEE-shee-now (KIH-shi-nyev)

Coordonatele georgrafice: 47 00 N, 28 51 E

Diferenţa de timp: UTC+2 (7 ore înainte Washington, DC în perioada Timului Standard) Ora de vară: +1oră, începe ultima Duminică în Martie; se termină ultima Duminică în Octombrie

Suprafaţă Total: 33,851 km2; teren: 32,891 km2; apă: 960 km2

Populaţia 3,619,925 (Iulie 2013 est.)

PIB/pe cap locuitor (PPC)

$3,400 (2012 est.)

Statut de membru la Organizaţiilor Internaţionale

OCEM (BSEC), CD (CD), CE (CE), ICE (CEI), CSI (CIS), CEEA (observator) (EAEC (observer)), CPEA (EAPC), BERD (EBRD), OAA (FAO), CGS (GCTU), ODDE (GUAM), AIEA (IAEA), BIRD (IBRD), OIAC (ICAO), CPI (ONG-uri) (ICC (NGOs), CIMR (ICRM), ADI (IDA), FIDA (IFAD), CFI (IFC), FISCRSR (IFRCS), OMM (ILO), FMI (IMF), OMI (IMO), Interpol (Interpol), COI (IOC), OIM (IOM), UIP (IPU), OIS (correspondent) (ISO (correspondent)), UIT (ITU), CIS (ONG-uri) (ITUC (NGOs)), AGIM (MIGA), OIF (OIF), OIAC (OPCW), OSCE (OSCE), PPP (PFP), CSEEAL (SELEC) , ONU (UN), CNUCD (UNCTAD), ONUEŞC (UNESCO), BÎCONUR (UNHCR) , ODINU (UNIDO), Uniunea Latină (Union Latina), MINUL (UNMIL), MINUSS (UNMISS), ONUCI (UNOCI), OMTNU (UNWTO), UPU (UPU), OMV (WCO), OMS (WHO), OMPI (WIPO), OMM (WMO), OMC (WTO), OMC (WTO).

Grupuri entice Moldoveni/Români 78.2%, Ucraineni 8.4%, Ruşi 5.8%, Găgăuzi 4.4%, Bulgari 1.9%, alţii 1.3% (recensământ 2004)

notă: dispute interne cu etniile Slave din regiunea Transnistreană

ReligiI Ortodocşi din Est 98%, Evrei 1.5%, Baptist şi altele 0.5% (2000)

Clima Iernile moderate, verile calde

Locul Europa de Est, la nord-est de Romania

Frontierele terestre Total: 1,390 km

Ţări de frontieră: România 450 km, Ucraina 940 km

Terenul Stepă rulantă, în pantă treptată în sud spre Marea Neagră. Fără ieşire la mare; înzestrată cu diverse roci şi minerale sedimentare, incluzând nisip, pietriş, gips şi calcar.

Utilizarea terenurilor Teren arabil: 53.47%; culturi permanente: 8.77%; altele: 37.75% (2011)

Hazarde Naturale Fenomenele hidro-meteorologice (furtuni cu grindină, debutul timpuriu al

3

îngheţurilor, arşiţe şi inundaţii), alunecări de teren, hazarde seismice (cutremure).

Mediu Utilizarea excesivă a chimicatelor în agricultură, înclusiv pesticide interzise ca DDT, au contaminat solul şi apele subterane; eroziunea extinsă a solului din cauza metodelor de agricultură incorecte.

Economia Naţională Moldova rămâne una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în ciuda progreselor recente din baza sa economică mică. Cu clima sa moderată şi terenurile agricole bune, economia Moldovei se bazează îndeosebi pe sectorul agriculturii, oferind fructe, legume, vin şi tutun. Cu puţine resurse energetice, Moldova importă aproape toate resursele energetice din Rusia şi Ucraina. Dependenţa Moldovei de energia Rusiei este subliniată de o datorie estimativă de 4,3 miliarde USD faţă de furnizorul Gazprom, care este datorat în mare măsură de consumul neachitat în regiunea separatistă Transnistria.

Deciziile anterioare ale Rusiei de a interzice vinul şi produsele agricole, împreună cu decizia lor de a dubla preţul pe care Moldova îl achita pentru gazul natural din Rusia şi datoria mare continuă să împiedice creşterea economică. Deasemenea, Moldova depinde foarte mult de remitenţele anuale de 1 miliard de dolari de la un număr estimativ de un milion de Moldoveni care lucrează în Europa şi în ţările fostei Uniuni Sovietice. În perioada crizei globale financiare din 2009, Moldova a suferit o scădere a PIB cu 6%, scădere datorată creşterii şomajului şi scăderii remitenţelor. Pentru a stabiliza ţara, FMI a alocat 186 milioane de dolari Moldovei în scopul acoperirii necesităţilor sale bugetare imediate în toamna anului 2009, şi Guvernul Moldovei a convenit cu FMI un nou program în valoare de 574 milioane de dolari. In 2010, o relansare a economiei mondiale a ridicat PIB cu 7% şi inflaţia mai mare de 7%. Reformele economice au fost lente din cauza corupţiei şi forţelor politice puternice care au menţinut controlul guvernului. Cu toate acestea, scopul principal al Guvernului privind intergrarea în UE a rezultat în unele progrese orientate către piaţă

Preferinţele comerciale acordate de UE au încurajat rate înalte de creştere, însă acordurile sunt puţin probabil să servească ca un panaceu, având în vedere măsura în care succesul exportului depinde de standardele de calitate înalte şi alţi factori. Economia a înregistrat o creştere modestă în 2011, crescând cu 6,8%. Cu toate acestea, în 2012, odată cu criza Euro şi arşiţa devastatoare, PIB al Moldovei a rămas la o creştere estimativă de 0,3% de-a lungul anului 2011. Viitorul economic al Moldovei rămâne vulnerabil din cauza incertitudinii politice, capacităţii administrative slabe, investirii intereselor birocratice, preţurilor înalte la combustibl şi îngrijorările investitorilor străini, precum şi prezenţa unui regim separatist ilegal in regiunea Transnistreană a Moldovei.

(Sursa: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-

4

factbook/geos/md.html)

1.3 Harta Moldovei

1.4 Forma de Guvernămînt

Descrierea sistemului Moldova este o republică parlamentară. Parlamentul este organul legislativ suprem şi este ales de către popor prin vot general. Parlamentul allege preşedintele, care este şi comandantul suprem al forţelor armate. La propunerea Preşedintelui, Parlamentul aprobă candidatura primului-ministru. Prim-ministrul, la rândul său, propune pentru aprobarea Parlamentului candidaţii la membru al guvernului.

Structura şi diviziunile administrative

32 raioane, 3 municipalităţi (municipii, singular - municipiul), 1 unitatea teritoriala autonoma, şi 1 unitate teritoriala

Raione: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Calarasi, Causeni, Cimislia, Criuleni, Donduseni, Drochia, Dubasari, Edinet, Falesti, Floresti, Glodeni, Hincesti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnita, Orhei, Rezina, Riscani, Singerei, Soldanesti, Soroca, Stefan-Voda, Straseni, Taraclia, Telenesti, Ungheni

Municipalităţi: Bălti, Bender, Chisinau

Unitatea teritoriala autonoma: Gagauzia

Unitate teritorială: Stinga Nistrului (Transnistria)

(Sursa: International CEP Handbook 2009: Civil Emergency Planning in the

5

NATO/EAPC Countries.

Disponibilă pe website-ul Agenţiei Suedeze pentru Situaţii Neprevăzute, www.msbmyndigheten.se; https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html).

1.5 Sistemul Naţional de Protecţie Civilă, Mandat şi Organizare

Cadrul Legal Două legi fundamentale reglementează Sistemul PC şi seviciile.:

• Legea 271/1994 cu privire la protecția civilă care stabileşte PC a Republicii Moldova, întru protejarea populaţiei şi patrimoniului de consecinţele mediului şi dezastrelor cauzate de hazardele naturale. Legea stabileşte principii, drepturi şi obligaţii pentru autorităţile naţionale cum ar fi Preşedintele, Guvernul, Parlamentul, Ministere, Ministerul de Interne, autorităţile locale şi cetăţeni. În cazul producerii fenomenului, PC elaborează şi menţine măsuri adecvate şi activităţi reflectate în planurile şi programele specifice. PC include: organele de conducere, organele de administrare, Reţeaua Naţională de Monitorizare şi Control de Laborator a Stării Mediului şi Obiectelor Potenţial Periculoase, forţele şi resursele pentru reacţie de urgenţă, sistemul de instruire a PC.

• Legea 93/2007 Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) stabileşte cadrul legal, principiile, funcţiile, obligaţiile şi drepturile personalului IGSU, precum si condiţiile executării servicului/lucrului în birouri.

Starea de urgenţă este reglementată de Legea nr.212 din 24 iunie 2004 “Privind Starea de Urgenţă, Asediu şi Război” în timp ce Hotărârea Guvernului nr.1076 din 16 noiembrie 2010 “Privind clasificarea situaţiilor excepţionale, colectarea şi prezentarea informaţiei în domeniul populaţiei şi teritoriului în caz de urgenţe” stabileşte o metodologie comună de evaluare a situaţiilor excepţionale, inştiinţarea oportună a populaţiei, un răspuns adecvat, precum şi stabilirea ordinii de colectare şi prezentare a informaţiei către populaţie în caz de urgenţe.

• Hotărârea Parlamentului nr. 1318-XII din 3 Februarie 1993 "Cu privire la aderarea Republicii Moldova la unele convenţii internationale ";

• Legea nr. 267 din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia împotriva incendiilor;

• Legea nr. 212 din 24 iunie 2004 privind stare de urgenţă, război şi asediu;

• Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 4 decembrie 2001 privind Comisia pentru Situaţiile Excepţionale a Republicii Moldova;

• Hotărârea Guvernului nr. 282 din 14 martie 2005 privind aprobarea Regulamentului de instruire în domeniul protecţiei civile;

6

• Hotărârea Guvernului nr.1048 din 6 octombrie 2005 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea sistemului de transmisiuni şi înştiinţare în caz de pericol sau în caz de apariţie a unei situaţii excepţionale;

• Hotărârea Guvernului nr. 1076 din 16 noiembrie 2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi modului de acumulare şi prezentare a informaţiei în domeniul protecţiei civile;

• Hotărârea Guvernului nr.928 din 8 octombrie 2010 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi exercitarea supravegherii statului in domeniul protecţiei civile;

• Hotărârea Guvernului nr. 408/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind suportul ţării-gazdă în situaţii excepţionale;

• Hotărârea Guvernului nr. 803/2018 cu privire la Centrul de dirijare în situații excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și structurile de asigurare a activității altor comisii pentru situații excepționale;

• Hotărârea Guvernului nr. 137/2019 cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

• Hotărârea Guvernului nr.979 din 5 decembrie 2013 cu privire la măsurile de pregătire a Protecţiei civile a Republicii Moldova pentru anul 2014.

(Sursa: Raportul tehnic 4 a Etapei 1 a Programului PPRD East – Întărirea Cadrului Legal şi Instituţional din Regiunea de Est; Documentul Tehnic de Lucru ANALIZA INIŢIALĂ A CAPACITĂŢII DE PROTECŢIE CIVILĂ A ŢĂRILOR PARTENERE Octombrie 2011).

Protecţia civilă /apărarea civilă /planificare de urgenţă civilă:

Prezentarea generală a sistemului,

organizare şi structura

La nivel naţional – organizarea per ansamblu a activităţilor de Protecţie Civilă este în sarcina Guvernului. Guvernul este responsabil de definirea tipurilor şi numărului activităţilor de Protecţie Civilă. Guvernul exercită conducerea Protecţiei Civile prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Minsterului Afacerilor Interne.

In plus, Guvernul a creat Comisia pentru Situaţiile Excepţionale, care este responsabilă de susţinerea activităţilor organelor executive în caz de urgenţe. Prim-ministrul este Şeful Comisiei. Deciziile Comisiei sunt obligatorii pentru executare de către toate unităţile juridice şi private.

La nivel regional – Şefii Protecţiei Civile în raioane sunt liderii autorităţilor administraţiei publice.

La nivel local - Şefii Protecţiei Civile în localităţi şi sate sunt liderii autorităţilor administraţiei publice.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Minsterului Afacerilor Interne coordonează activităţile ministerelor, altor instituţii executive ale statului şi

7

autorităţilor administraţiei publice privind pregătirea şi reacţia în cazuri de urgenţă.

Protecţia civilă /apărarea civilă / planificare de urgenţă civilă

obiective şi sarcini

Protecţie Civilă reprezintă un sistemul de măsuri şi activităţi ale statului desfăşurate în timp de pace şi război cu scopul de a proteja populaţia în caz de urgenţe de origine naturală şi ecologică, incidente, dezastre, epizootii şi incendii.

Sarcinile de bază sunt:

• Protejarea populaţiei şi patrimoniului în caz de urgenţe;

• Coordonarea activităţii ministerelor, departamentelor, autorităţilor publice în domeniul protecţiei civile;

• Instruirea şi pregătirea populaţiei pentru a putea face faţă dezastrelor;

• Efectuarea intervenţiilor de urgenţă, incluzând căutarea şi salvarea, în caz de urgenţe;

• Atenuarea consecinţelor dezastrelor naturale şi cele provocate de om.

Protecţia civilă /apărarea civilă / planificare de urgenţă civilă

structura organizatorică

Structura organizatorică a Sistemului de Protecţie Civilă include:

• Structurile de comandă şi control;

• Reţeaua Naţională de Monitorizare şi Control de Laborator pentru Mendiul Înconjurător şi Obiectelor Potential Periculoase

• Detaşări şi recursuri;

• Sistemul de educaţie şi instruire.

(Sursa: PPRD East 1 - Documentul Tehnic de Lucru ANALIZA INIŢIALĂ A CAPACITĂŢII DE PROTECŢIE CIVILĂ A ŢĂRILOR PARTENERE Octombrie 2011).

Cooperarea Civil-militară

Ministerul Apărării (MARM) cooperează cu IGSU în cadrul Planului de Intervenţie pentru Cooperare. Acest plan include, deasemenea, cooperarea IGSU cu alte părţi ale forţelor armate care , în conformitate cu Legea “Cu privire la Protecţia Civilă” şi Decizia Comisiei Naţionale pentru Situaţiile Excepţionale, sunt în process de coordonare la IGSU. Planul este destinat să coordoneze activităţile în caz de urgenţă pe teritoriului Republicii Moldova.

(Sursa: Raportul Tehnic 4 a PPRD East 1 - Întărirea Cadrului Legal şi Instituţional din Regiunea de Est)

Factorii Externi Câţiva donatori şi parteneri internaţionali susţin dezvoltarea sistemului MD în Moldova – PNUD, OSCE, şi Banca Mondială. Subiectele MD au început să fie abordate cu regularitate de către donatori numai după indundaţiile din 2010.

Factorii Interni Sectorul privat: Toate organizaţiile sunt obiectul Sistemului de Protecţie Civilă.

Voluntarii: În conformitate cu legislaţia, organizaţiile voluntare de protecţie împotriva incendiului trebuie create în fiecare întreprindere, care are 15 sau mai mulţi lucrători.

ONG-urile: ONG au dreptul de a participa la acţiunile de Protecţie civilă de

8

sprinire a victimelor. Experţii şi alte persoane pot stabili organizaţii obşteşti speciale pentru îndeplinirea obiectivelor PC (Legea privind PC).

(Sursa: Raportul tehnic 4 a Etapei 1 a Programului PPRD East – Întărirea Cadrului Legal şi Instituţional din Regiunea de Est; Documentul Tehnic de Lucru ANALIZA INIŢIALĂ A CAPACITĂŢII DE PROTECŢIE CIVILĂ A ŢĂRILOR PARTENERE Octombrie 2011 Analiza Cacităţii de Protecţie Civilă).

Măsuri în caz de dezastre

9

Rusursele Umane si Materiale Disponibile

Schema prezentată mai jos reflectă resursele disponibile în caz de stare de urgenţă

Avertizarea timpurie şi comunicarea

Avertizare despre o ameninţare sau situaţie excepţională repezintă furnizarea oportună a unei astfel de informaţii autorităţilor publice centrale, forţelor de protecţie civilă, şi populaţiei.

Avertizarea despre o ameninţarea sau situaţie excepţională este asigurată de:

• Sistemele automatizate centralizate cu privire la ameninţări sau urgenţe la nivel naţional, regional, local sau obiectiv;

• Utilizarea reţelelor de telecomunicaţii centralizate, incluzând comunicaţiile mobile, reţelele de telecomunicaţii departamentale şi reţelele de telecomunicaţii private în modul prevăzut de legislaţia

10

Republicii Moldova, precum şi reţelele naţionale, regionale şi locale de radio şi televiziune şi alte mijloace tehnice de transmitere (reflectare) a informaţiei;

• Automatizarea procesului semnalelor şi mesajelor despre ameninţări sau transmiterea urgenţelor;

• Operarea sistemelor automatizate de detectare şi avertizare timpurie la instalaţiile extrem de periculoase;

(Sursa: Regulamentul Guvernului nr. 1048 din 06.10.2006 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea sistemului de înştiinţare şi transmitere în caz de pericol sau apariţiei unei situaţii excepţionale)

Sistemele de averitazre timpurie către profesionişti

IGSU este responsabil de reparaţia şi distribuţia informaţiei cu privire la:

- urgenţele şi consecinţele curente şi anterioare;

- ameninţarea de situaţii excepţionale;

- siguranţa de incendii, chimică, radiaţie;

- siguranţa Medicală, biologică;

- protecţia inginerului.

Sistemele de averitazre timpurie către populaţie

Autoritatrea Publică este responsabilă de informarea populaţiei cu ajutorul presei. Cominicarea către populaţie în timpul situaţiei excepţionale este definită de Lege (Hotărârea de Guvern 1076 din 16.11.2010 “Cu privire la clasificarea situaţiilor de urgenţă şi metodologiilor cu privire la informaţia despre populaţie şi teritoriu în cazul situaţiilor excepţionale”).

Sistemul public de informare

La informarea publicului se recurge în etapa de gestionare a sistuaţiei de urgenţă. (Legea “Cu privire la Protecţia Civilă” Art. 1, 2 şi 3: înştiinţarea organelor de conducere şi a populaţiei ţării cu privire la ameninţarea unei situaţii excepţionale).

1.6 Informaţia Operativă

Fluxul informaţiei operative are loc, în principal, prin intermediul canalelor de comunicare ale Ministerului Afacerilor Interne.

Numerele de urgenţă Începînd cu 29 martie 2018 este operaţional numărul unic pentru apelurile de urgenţă - 112.

1.7 Acorduri

Acorduri bilaterale Acordul între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea şi asistenţa reciprocă în caz de dezastre, semnat la 3 martie 2012, Iaşi, Romania.

Acordul între Republica Moldova şi Republica Belarus cu privire la cooperarea în prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă, semnat la 20

11

noiembrie 2006, Chişinău, Moldova.

Acordul între Republica Moldova şi Cabinetul de Miniştri din Ucraina cu privire la cooperarea în domeniul accidentelor industriale, catastrofelor, dezastrelor cauzate de hazardele naturale şi lichidarea consecinţelor lor, semnat la 04 august 1998, Kiev, Ucraina.

Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la cooperarea în domeniul PC, prevenirea accidentelor industriale, dezastrelor cauzate de hazardele naturale şi lichidarea consecinţelor lor, semnat la 14 februarie 1995, Chişinău, Moldova.

Acorduri multilaterale, MDI, Protocoale de cooperare, etc.

Acordurile de asistenţă reciprocă în caz de accidente şi alte urgenţe ale Statelor Membre ale Comunităţii Statelor Independente, semnat la 30 mai 2002, Moscova, Federaţia Rusă.

Acordul de cooperare a Statelor Membre CSI în timpul evacuării cetăţenilor din ţărilor terţe în situaţii de urgenţă, semnat la 12 aprilie 1996, Moscova, Federaţia Rusă.

Acordul privind cooperarea în prevenirea şi lichidarea consecinţelor în situaţiile de urgenţă de origine naturală sau tehnoclogică în ţărilor CSI, semnat la 22 ianuarie 1993, Minsk, Belorusia.

Acordul cu privire la schimbul de informaţii despre situaţiile de urgenţă cu caracter natural sau tehnologic, semnat la 18 septembrie 2003, Yalta, Federaţia Rusă.

Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Naţiunile Unite cu privire la măsurile de accelerare a importului, exportului şi tranzitului ajutorului umanitar de materiale şi personal în situaţii de dezastre şi de urgenţă, semnat la 17 septembrie 1999, Chişinău, Republica Moldova.

Acordul între Guvernele ţărilor membre a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEM) cu privire la susţinerea în lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale naturale şi tehnoclogice, semnat la 15 aprilie 1998, Sochi, Federaţia Rusă.

Memorandum de Înţelegere cu privire la Cadrul Instituţional al Iniţiativei de Pregătire de Dezastre şi Prevenirea lor în Europa de Sud-Est, semnat la 24 septembrie 2007, Zagreb, Croatia.

Acord Deschis Parţial a Consiliului Europei / Hazardele majore EUR-ODP.

(Sursa: Raportul tehnic 4 a PPRD East 1 – Întărirea Cadrului Legal şi Instituţional din Regiunea de Est; Documentul Tehnic de Lucru ANALIZA INIŢIALĂ A CAPACITĂŢII DE PROTECŢIE CIVILĂ A ŢĂRILOR PARTENERE Octombrie 2011).

12

1.8 Asistenţa Internatională

Acorduri naţionale cu privire la primirea şi acordarea asistenţei internaţionale

Cadrul legal aplicabil pentru asistenţa internaţională primită este reglementat de:

• Acordul între Republica Moldova şi Naţiunile Unite privind măsurile de accelerare a importului, exportului şi tranzitului de ajutor umanitar de materiale şi personal în situaţii de dezastre şi urgenţă, semnat la 17 septembrie 1999, fiind aplicat în primul rând pentru operaţiunile ONU şi cuprinde trecerea frontierelor şi a procedurilor vamale.

• Acordurile bilateral cu Austria, Bulgaria, Romania, Rusia şi Ucraina.

• Legea nr.1491 din 28 noiembrie 2002 cu privire la ajutorul umanitar oferit Moldovei, care cuprinde prevederile privind intrarea şi distribuirea asistenţei umanitare, încluzând asistenţa acordată în legătură cu dezastrele.

• Hotărârea Guvernului nr.663 din 3 iunie 2003 care aprobă Regulamentul cu privire la ajutorul material oferit Moldovei, stipulând implementarea măsurilor legii cu privire ajutorul umanitar de la punctual 3 de mai sus.

• Hotărârea Guvernului nr.653 din 2 iunie 2003 cu privire la Comisia Interdepartamentală pentru Ajutorul Umanitar înfiinţând Comisia Interdepartamentală pentru Ajutor Umanitar pentru a asigura distribuirea eficientă a ajutorului umanitar şi a canalului de informaţii între donator şi beneficiari. Deasemenea, la această hotărâre este anexată o Listă a produselor interzise a fi transportate în Republica Moldova ca Asistenţă Umanitară.

• Hotărârea Guvernului nr.1148 din 22 septembrie 2003 cu privire la reglementarea modelului comisiilor teritoriale pentru ajutor umanitar, reglementând rolul şi responsabilităţile organelor teritoriale (regionale) a Comisiei pentru Ajutor Umanitar în ceea ce priveşte evaluarea necesităţilor şi distribuirea ajutorului.

• Hotărârea Guvernului nr.1076 din 16 noiembrie 2010 cu privire la clasificarea situaţiilor de urgenţă şi cu privire la colectarea şi prezentarea informaţiei în situaţii excepţionale, definind zonele de urgenţă şi avertizarea timpurie a populaţiei, precum şi înfiinţarea structurilor de gestionare a informaţiei pentru situaţiile excepţionale.

• Hotărârea Guvernului nr. 408/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind suportul ţării-gazdă în situaţii excepţionale;

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne este responsabil de colectarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei

13

Guvernului despre orice caz de urgenţă sau ameninţare iminentă a acestuia, precum şi de toate măsurile pentru prevenirea şi /sau înlăturarea consecinţelor dezastrelor.

Comisia pentru Ajutor Umanitar este organul principal responsabil de decizia cu privire la acceptarea ajutorului internaţional, de menţinerea contactului cu donatorii internaţionali şi de distribuirea produselor primite. Comisiile sale teritoriale au un rol important în evaluarea situaţiei la faţa locului şi distibuirii ajutorului la nivel local.

Alte organe ce pot influenţa managementul şi coordonarea asistenţei umanitare sunt:

• Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale având rolul de coordonare şi distribuire a asistenţei internaţionale şi evaluare a necesităţilor;

• Comisia Specializată a Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale acordând consultanţă cu privire la importul medicamentelor, produselor medicale şi aparatelor;

• Comisia pentru Sistuaţiile Excepţionale.

Coordonarea în ansamblu a gestionării dezastrelor este asigurată de Comisia pentru Situaţii Excepţionale, organizată la diferite nivele teritoriale şi având membrii săi din diferite autorităţi publice.

Activitatea Comisiei este asigurată de Centrul de dirijare în situaţii excepţionale al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, activitatea căruia este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 803/2018 cu privire la Centrul de dirijare în situații excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și structurile de asigurare a activității altor comisii pentru situații excepționale.

Coordonarea asistenţei internaţionale sub formă de module şi alte capacităţi de intervenţie se face de către echipa de suport a ţării gazdă, acţiunile căreia sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 408/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind suportul ţării-gazdă în situaţii excepţionale.

14

Regulamentele şi alte aspecte particulare care influenţează transportul asistenţei internaţionale

Intrarea pe teriotriu

Transportul rutier al articolelor de primă necesitate/Echipele internaţionale:

Trecerea punctelor de frontieră specializate (e.g. accesul doar a camioanelor etc.): N/D

Bunurile periculoase şi echipamente restricţionate: N/D

Restricţii cu privire la săntatea animalelor (e.g. Câini de Cercetare şi Salvare): Câinii de CŞS se încardrează, potrivit surselor, la termenul de “asistenţă umanitară” după cum este specificat în Legea nr.1491 cu privire la aistenţa umanitară acordată Moldovei şi, deci, se aplică prevederile menţionate mai sus privind intrarea rapidă. Ei trebuie să fie însoţiţi de certificate veterinare şi în caz de necessitate; examinări suplimentare nu pot fi excluse înainte de intrare, deşi aceasta nu este o practică obişnuită.

Acordarea Vizei la punctul de trecere a frontierei pentru personalul de prim ajutor: Aceasta este posibil dacă există o Hotărâre de Guvern.

Circulaţia în teritoriu Restricţii de conducere pe timp de zi: 90 km/oră pe drumurile interurbane, în unele cazuri în conformitate cu semnele rutiere poate fi 110 km/oră; în interiorul oraşelor -50 km/oră, în unele sectoare în conformitate cu semnele rutiere poate fi – 80 km/oră.

Restricţii de conducere pe timp de noapte: Nu altele

Interdicţii de conducere în weekend: Nu altele

Interdicţii de conducere sezoniere: Nu altele

Restricţii tehnice a mărimii vehicolelor (înălţimea, lăţimea şi greutatea) şi permiselor pentru vehicole. Tipurile de drumuri şi restricţii de înălţime (pentru tuneluri şi oraşe): N/D

Taxe rutiere/autostrăzi: N/D

Restricţii în ceea ce priveşte consumul de alcool în timul conducerii: N/D

Restricţii privind timpul de conducere (pentru şoferi): N/D

Posesia unui permis de conducere Internaţional: N/D

Utilizarea luminilor girofare: N/D

(Sursa: Secţia 3 din Regulamentul Traficului Rutier al Republicii Moldova)

Participarea la convoi: Ministrul Afacerilor Interne poate asigura escortă echipelor de prim ajutor internaţionale.

Facilitarea operaţiunilor de transport rutier

Punctul de Contact a Protecţiei Civile: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Centrul operativ de dispecerat republican (24 ore /7 zile)

Tel: +373 22 73-85-45

15

Fax: +373 22 73-85-69

Direcţia cooperare internaţională şi management proiecte:

Tel: +373 22 73 85 06

E-mail: dse@dse.md

Autoritatea competentă privind solicitarea escortei pentru convoi-urile de protecţie civilă: Ministrul Afacerilor Interne.

Autoritatea competentă privind solicitarea excepţiilor pentru operaţiunile urgenţe de prim ajutor: Ministerul Afacerilor Interne

Transportul aerian a articolelor de prim ajutor/ echipelor internaţionale

Intrare pe teritoriu Aeroporturile Internaţionale (ex.disponibilitatea/program operaţional) capacitatea/lungimea benzilor pentru decolare şi aterizare, taxele pentru serviciile de parcare şi manipulare, disponibilitatea resurselor pentru re-alimentare): N/D

Bunuri periculoase şi echipament interzis: N/D

Restricţii privind sănătatea animalelor (ex. Câinii de cercetare şi salvare): N/D

Asigurarea Vizei la aeroport pentru personalul de prim ajutor: N/D

Facilitarea Procedurilor Vamale

Scutirea bunurilor şi echipamentelor de prim ajutor de toate taxele vamale, taxele, tarifele sau oricăror taxe de stat: Da (dacă astfel de bunuri de prim ajutor au fost aprobate ca ajutor umanitar sau dacă există o Hotărâre de Guvern specială).

Scutirea bunurilor şi echipamentelor de prim ajutor de toate taxele, restricţiile de transit şi import: Da (dacă astfel de bunuri de prim ajutor au fost aprobate ca ajutor umanitar sau dacă există o Hotărâre de Guvern specială).

Simplificarea şi minimizarea cerinţelor de documentaţie pentru export, transit sau import: Da (dacă astfel de bunuri de prim ajutor au fost aprobate ca ajutor umanitar sau dacă există o Hotărâre de Guvern specială).

Se aplică procedurile simplificate de trecere a frontierei în conformitate cu Acordul între Republica Moldova şi Naţiunile Unite pentru accelerarea importului, exportului şi trazitului ajutorului umanitar de materiale şi personal în situaţiile de dezastre şi urgenţă, care includ operaţiunile ONU. Legea nr.1491 cu privire la asistenţa umanitară acordată Moldovei prevede că controlul vamal este efectuat în conformitate cu legile actuale, asigurând prioritate vămuirii ajutorului umanitar. Formularele standard, conform surselor, sunt stabilite pentru a facilita trecerea frontierei/ imigraţie sau proceduri vamale pentru intrare/ieşire a echipelor /încărcăturilor de prim ajutor. Certificate adecvate sunt solicitate în cazul importului de medicamente şi câini de CŞS.

16

Derogarea sau reducerea cerinţelor de inspecţie: N/D

Disponibilitatea vămii în afara orelor de program: Da

Facilitarea operaţiunilor de transport aerian

Punctul de Contact a Protecţiei Civile: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Autoritatea competenetă privind solicitarea oferirii rapide a aterizării şi peste permisiunea de zbor pentru cursele de prim ajutor: N/D

Autoritatea competentă privind solicitarea excepţiilor pentru operaţiunile de prim ajutor de urgenţă: N/D

Regulamentele şi alte aspecte particulare care influenţează responsabilitatea personalului de prim ajutor

Recunoaşterea calificărilor profesionale relevante ale personalului de prim ajutor (personal medical, salvatori, ingineri, ş.a.) în timpul operaţiunilor de asistenţă internaţională

Da / Nu / Altă procedură: Da

Baza legală: Acordul între Republica Moldova şi Naţiunile Unite pentru accelerarea importului, exportului şi tranzitului ajutorului umanitar de materiale şi personal în situaţiile de dezastre şi urgenţă, care include operaţiunile ONU.

Recunoaşterea tuturor certificatelor şi calificărilor necesare pentru organizarea lucrului, cum ar fi permisul de conducere

Da / Nu / Altă procedură: Da

Baza legală: Regulamentul Traficului Rutier al Republicii Moldova

Orice responsabilitate pentru vătămarea corporală, efecte adverse asupra sănătăţii sau moartea oricărei persoane/ deteriorarea proprietăţii pe teriotoriul tău comise de personalul de prim ajutor a Ţării Expeditoare în timpul operaţiunilor de prim ajutor, se va asuma de:

Ţara Solicitantă: N/D

sau

Ţara Expeditoare: N/D

sau

Lucrătorul Individual:

Baza legală: N/D

Regulamentele şi alte aspecte particulare privinid Sprijinul Ţării Gazdă

Concept implementat în legislaţia naţională în vigoare relevantă

Da / Nu / Altă procedură: DA

Baza legală: Hotărârea Guvernului nr. 408/2017 pentru aprobarea

Regulamentului-cadru privind suportul ţării-gazdă în situaţii excepţionale şi Hotărârea Guvernului nr. 408/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru

privind suportul ţării-gazdă în situaţii excepţionale şi ordinul comun între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul Vamal al Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor nr. 342/851/472-0/387 din 13 noiembrie 2017 cu privire la aprobarea Procedurilor standard de operare privind solicitaera asistenţei internaţionale, acordarea asistenţei

17

internaţionale şi tranzitarea teritoriului Republicii Moldova de către echipele/modulele internaţionale de intervenţie.

Constă în asigurarea sprijinului personalului de prim ajutor internaţional cu următoarele:

Intrarea (viză, permis de lucru, derogare de la taxele rutiere, asigurarea escortei, securitate, eliberarea drumurilor, etc.)

Da / Nu / Care din ele: Da

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: N/D

Comunicarea (asigurând echipele de prim ajutor internaţional în timp util cu acces la frecvenţele, utilizarea lungimilor de undă şi satelit)

Da / Nu / Care din ele: Da

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: N/D

Comandă şi Control (ofiţerii de legătură destinaţi pentru cooperarea cu echipele internaţionale sosite)

Da / Nu: Da

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: N/D

Coordonare (existenţa procedurilor pentru alte Ministere relevante implicate în recepţia operaţiunilor de prim ajutor, cum ar fi Telecomunicaţiile, Transportul, Sănătate, Servicii de Poliţie, etc)

Da / Nu: Da

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: N/D

Securitate (măsuri adecvate existente pentru a păstra în siguranţă personalul de prim ajutor, spaţiile, bunurile şi echipamentul legat de asistenţa internaţională)

Da / Nu / Care din ele: Da

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: Securitate este asumată de ţara gazdă, în timp ce echipele străine sosite se aşteaptă să asigure pe cont propriu măsurile de siguranţă a operaţiunilor lor.

Zona de operaţii (asigurarea taberei de bază cu condiţii adecvate de cazare, alimentaţie, apă, dotări pentru igienă, păstrare, electricitate, tehnologii de comunicare, parcare vehicole, transport, aprovizionare cu combustibil, etc.)

Da / Nu / Care din ele: N/D

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: In principiu, Moldova se aşteaptă ca echipele de prim ajutor în cazul dezastrelor să fie autonome pentru 3-7 zile. Cu toate acestea, poate acorda cazare şi apă gratis,

18

alimentaţie, electricitate şi combustibil contra plată. Majoritatea serviciilor de mai sus şi materialelor sunt acordate sau organizate prin companiile private de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În cazul contractelor cu valoare, metodele acceptate de plată sunt numerarul sau cardurile bancare.

Limba (asigurare traducătorilor pentru echipele internaţionale)

Da / Nu: N/D

Vă rugăm să asiguraţi o descriere scurtă a procedurii existente: Sprijinul administrativ şi de birou, precum şi serviciile de traducere şi transportul în interiorul ţării sunt disponibile gratis, însă fără ajutor tehnic sau TIC.

1.9 Lista Contactelor Relevante

Protecţia Civilă Adresa poştală: MD-2028, mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, 69

Numărul de telefon: +373 22 73 85 45

Număr Fax: + 373 22 73 85 69

Adresa E-mail: sef.dpc@dse.md

Persoana de Contact (gradul, numele, funcţia, organizaţia/structura): D-nul Alexandru Oprea – Şeful Direcţiei de Protecţie Civilă

Urgenţă / operational

Adresa poştală: MD-2028, mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, 69

Numărul de telefon: + 373 22 73 85 51; +373 22 73 85 45

Număr Fax: + 373 22 73 85 69

Adresa E-mail: do@dse.md , sdo.do@dse.md

Persoana de Contact (gradul, numele, funcţia, organizaţia/structura): D-nul Ghenadie Barbu – Şeful Direcţiei de Planificare, Coordonare şi Operaţii

Cooperarea Internatională

Adresa poştală: MD-2028, mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, 69

Numărul de telefon: +373 22 73 85 06

Număr Fax: + 373 22 73 85 69

Adresa E-mail: international@dse.md

Persoana de Contact (gradul, numele, funcţia, organizaţia/structura): D-ra Svetlana Drobot – Şeful Direcţiei cooperare Internaţională şi management proiecte

Asistenţă Internatională

Adresa poştală: MD-2028, mun. Chişinău, str. Gh. Asachi, 69

Numărul de telefon: +373 22 73 85 06

Număr Fax: + 373 22 73 85 69

Adresa E-mail: N/D

Persoana de Contact (gradul, numele, funcţia, organizaţia/structura): N/D

Responsabil:

19

Coordonatorul Naţional al Programului PPRD East 2 în Republica Moldova – D-nul Alexandr TATAROV, şef al Secţiei dirijare operativă a Direcţiei operaţii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne

+373 68469148

+373 22738551

alexandrtatarov@yahoo.it