1 2 Contractul Individual de Munca

13
1.2 CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ Contractul individual de muncă este „acordul încheiat în scris între o persoană fizică, în calitate de salariat, şi o persoană fizică sau o persoană juridică în calitate de angajator, prin care salariatul îşi asumă obligaţia de a presta în timp o muncă pentru şi sub autoritatea angajatorului iar acesta, la rândul său, îşi asumă obligaţia de a-i plăti o remuneraţie pentru o muncă prestată, denumită salariu şi de a-i asigura condiţii adecvate de muncă.” 1 De-a lungul timpului, definirea contractului individual de muncă a variat, în funcție de necesitatea unei astfel de reglementări, astfel : Prin Legea din 1929 contractul individual de muncă reprezenta „convenţiunea prin care una din părţi denumită salariat se obliga să presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat sau pentru o lucrare determinată unei părţi denumite patron care la rândul său se obliga să remunereze pe cel dintâi.” 1 Ovidiu Macovei, Conţinutul contractului individual de muncă , Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 17;

description

contractul individual de munca capitol

Transcript of 1 2 Contractul Individual de Munca

1.2 CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCContractul individual de munc este acordul ncheiat n scris ntre o persoan fizic, n calitate de salariat, i o persoan fizic sau o persoan juridic n calitate de angajator, prin care salariatul i asum obligaia de a presta n timp o munc pentru i sub autoritatea angajatorului iar acesta, la rndul su, i asum obligaia de a-i plti o remuneraie pentru o munc prestat, denumit salariu i de a-i asigura condiii adecvate de munc. [footnoteRef:1] [1: Ovidiu Macovei, Coninutul contractului individual de munc ,Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004, p. 17;]

De-a lungul timpului, definirea contractului individual de munc a variat, n funcie de necesitatea unei astfel de reglementri, astfel:Prin Legea din 1929 contractul individual de munc reprezenta conveniunea prin care una din pri denumit salariat se obliga s presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat sau pentru o lucrare determinat unei pri denumite patron care la rndul su se obliga s remunereze pe cel dinti.n Codul Muncii din 1950 (art. 12) contractul individual de munc era definit ca fiind nelegerea scris potrivit creia o parte, angajatul se obliga a presta munca unei alte pari, aceluia care se angajeaz n schimbul unei remuneraii .n Codul Muncii din 1972 (art. 64) se prevedea: contractul individual de munc se ncheie n scris i va ndeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinii i a disciplinei, a legilor, ndatorirea unitii de a asigura condiii corespunztoare pentru buna desfurare a activitii, de a remunera n raport cu munca prestat i de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum i alte clauze stabilite de pri.Actualul Cod al Muncii actualizat prin Monitorul Oficial nr.5 din 29.01.2007 prevede prin art.10: contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii denumite salariu. Caracterele juridice ale contractului individual de muncContractul individual de munc este un act juridic numit, bilateral, sinalagmatic, oneros, comutativ, consensual, personal (intuitu personae), cu executare succesiv, bazat pe un raport de autoritate. Contractul individual de munc este un act juridic deoarece este reglementat prin norme de drept al muncii, ce se regsesc n mare parte n Codul Muncii, i reprezint o manifestare de voin a dou persoane - salariatul (cu obligatia specific de a muncii) i angajatorul (cu dreptul de a da salariatului ordine i dispoziii cu condiia ca aceste dispoziii s fie legale, i dreptul de a controla munca salariatului su), n scopul obinerii unor anumite consecine juridice ce caracterizeaz un raport juridic. Contractul individual de munc este un act juridic numit deoarece beneficiaz de o reglementare legal, sediul materiei fiind titlul II din Codul muncii.Contractul individual de munc este un act juridic bilateral deoarece validitatea sa presupune manifestarea de voin a dou pri: salariatul i angajatorul. Salariatul este cel care se oblig s presteze munca iar angajatorul este cel care va beneficia de pe urma acestei munci n schimbul achitrii unui pre numit salariu. Contractul individual de munc este un contract sinalagmatic , dnd natere la drepturi i obligaii de ambele pri, prile obinnd reciproc o contraprestaie. De subliniat este faptul c prestaiile sunt cunoscute de la nceput din momentul n care se ncheie contractul i sunt efectuate ealonat.Este un contract comutativ cu titlu oneros , caractere ce reies din faptul c parile obin reciproc o contraprestaie n schimbul la ceea ce s-au obligat s realizeze n favoarea celeilalte. Nu ntotdeauna angajatorul obine un ban, spre deosebire de salariat care primete o remuneraie echivalentul prestaiei sale n bani.[footnoteRef:2] [2: Ovidiu Macovei, Coninutul contractului individual de munc ,Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004 p. 30;]

Contractul individual de munc poate fi definit ca un act juridic consensual (solo consensu) deoarece se ncheie prin simplul acord de voin al prilor, manifestarea lor de voin, nensoit de nici un fel de form, fiind suficient pentru formarea valabil a contractului.[footnoteRef:3] Dei la un moment dat prin legea nr.130/1999 art.1 alin. (1) se prevedea c, contractul individual de munc trebuie s fie ntocmit n form scris, aceasta a suferit mai multe modificri prin hotrri de Guvern, ordonane de urgen i legi (ultima fiind legea nr.450/2006 din 06.12.2006 pentru modificarea i completarea Legii nr.130/1999 privind unele msuri de protecie a persoanelor ncadrate n munc) i acest articol a fost abrogat dei era o limitare a caracterului consensual, impunnd forma scris. [3: Alexandru iclea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2007, p.343;]

Forma scris pentru care opteaz prile este un mijloc de prob privind ncheierea i coninutul acestuia (ad probationem) i nu pentru a da validitate contractului (ad validitatem).Deoarece este un contract consensual, lipsit de formaliti, contractul individual de munc se ncheie la data realizrii acordului de voine, chiar dac nscrisul constatator s-a ntocmit ulterior sau executarea contractului ncepe la o dat posterioar. Alineatul 1 al art.16 din Codul muncii prevede c angajatorul persoan juridic, persoana fizic autorizat s desfoare o activitate independent precum i asociaia familial au obligaia de a ncheia, n form scris, contractul individual de munc anterior nceperii raporturilor de munc.Putem arta c acea calitate de salariat se dobndete de la data ncheierii contractului, chiar dac munca ncepe, efectiv, dup un anumit interval de timp. n consecin, refuzul angajatorului de a primi persoana s lucreze la termenul convenit va da natere unei stri conflictuale ntre salariat i anagajator. Tot astfel, dac salariatul nu se prezint la munc, i se poate desface disciplinar contractul de munc[footnoteRef:4]. [4: Ion Traian tefnescu, Magda Volonciu, Raluca Dimitriu- Prezentare de ansamblu i observaii critice asupra noului Cod al muncii., p. 72]

Contractul individual de munc este un contract intuitu personae (personal). Prin aceasta nelegem c prile ncheie contractul datorit calitilor personale ale celuilalt, avnd n vedere de o serie de trsturi sau particulariti ale partenerului su contractual, n acelai timp putnd stabili c eroarea asupra persoanei semnatare a contractului constituie viciu de consimmnt i conduce la anularea contractului. Caracterul personal al contractului face referire la ambele pri contractuale. Angajatul poate prefera un anumit angajator cu care ncheie contractul de munc, datorit obiectului de activitate al acestuia, condiiilor de munc, locului desfurrii activitii, relaiilor cu ceilali angajai, n aceeai msur , angajatorul poate alege un anumit salariat datorit pregtirii sale, profilului moral, integrarea sa n firm, experiena n meseria respectiv i nu n ultimul rnd, pentru nivelul de salariu pe care l accept.Contractul individual de munc este un contract cu executare succesiv care implic unele discontinuiti. Prin discontinuiti n executarea contractului individual de munc se nelege ca de exemplu efectuarea concediului de odihn. Salariatul presteaz un serviciu n mod nentrerupt, fie n anumite ore din zi, fie n anumite zile, dup obiectul ntreprinderii i natura serviciului prestat.[footnoteRef:5] [5: E. Cristoforeanu, Despre contractul individual de munc-analiza lui n cadrul legilor n vigoare, Editura Curierul Judiciar, Bucureti, 1934 p. 29;]

Contractul individual de munc se bazeaz pe raportul de autoritate n care se afl angajatorul fa de salariat deoarece n urma ncheierii n mod valabil a contractului individual de munc ia natere o relaie de subordonare a salariatului fa de patron. Acest raport nu schimb calificare dreptului muncii ca find o ramur din sfera dreptului privat deoarece, spre deosebire de ramurile dreptului public, n situaia dreptului muncii relaia de subordonare nu este general ci vizeaz doar anumite prerogative ale angajatorului. Prin urmare, angajatorul:- stabilete programul i locul de munc al salariailor; - ndrum salariatul ct privete executarea obligaiilor de munc; -fixeaz regimul de lucru (programul i orarul de lucru) i regulile de disciplin.[footnoteRef:6] [6: 23Alexandru Athanasiu, Claudia Ana Moarcs Muncitorul i legea. Dreptul muncii, Editura Oscar Print, Bucureti, 1999]

Contractul individual de munc n legislaia romn este un act juridic pur i simplu, acesta neputnd fi atacat de modaliti, dnd natere la obligaia salariatului de a face (a presta un anumit tip de munc).[footnoteRef:7] [7: tefan Rauschi Drept civil, Editura Fundaiei Chemarea, Iai, 1993, p. 100]

Condiiile de fond pentru validitatea contractului individual de muncCondiiile de fond pentru validitatea contractului individual de munc sunt cele precizate de art.948 Cod civil i constau n capacitatea legal a prilor de a contracta, consimmntul valabil, obiectul licit i moral i cauza actului juridic.Capacitatea legal a prilorPrile contractului individual de munc sunt angajatul i patronul. Cum am artat, angajatul poate fi doar o persoan fizic. Atunci cnd pe poziia celui care presteaz munca se afl o persoan juridic, contractul ncheiat nu este un contract de munc ci un contract civil sau comercial, cel mai probabil un contract de prestri servicii[footnoteRef:8]. n schimb, spre deosebire de angajat, angajatorul poate fi att o persoan fizic ct i o persoan juridic[footnoteRef:9]. [8: Conform art. 13 din Codul Muncii, persoana fizic dobndete capacitatea de munc la mplinirea vrstei de 16 ani. Persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat i la mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul prinilor sau al reprezentanilor legali, pentru activiti potrivite pentru dezvoltarea fizic, aptitudinile i cunotinele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea i pregtirea profesional. ncadrarea n munc n locuri de munc grele, vtmtoare sau periculoase se poate face dup mplinirea vrstei de 18 ani; aceste locuri de munc se stabilesc prin Hotrre a Guvernului. Este interzis ncadrarea n munc a persoanelor sub 15 ani i a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc.] [9: n conformitatecu art. 14 din Codul muncii, prin angajator se nelege persoana fizic sau juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze for de munc pe baz de contract individual de munc. Persoana juridic poate n cheia contract individuale de munc, n calitate de angajator, din momentul dobndirii personalitii juridice. Persoana fizic poate ncheia contracte individuale de munc, n calitate de angajator, din momentul dobndirii capacitii depline de exerciiu.]

Consimmntul prilor Contractul individual de munc este valabil ncheiat prin manifestarea expres a consimmntului prilor. Cerina redactrii unui nscris este o condiie de probaiune i nu una de validitate. Consimmntul prilor trebuie s provin de la o persoan cu discernmnt, s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice, s fie exteriorizat, s fie liber exprimat i neviciat prin eroare, dol, violen sau, n ipoteza salariatului minor, prin leziune. De obicei, modul n care este exteriorizat consimmntul este lsat la alegerea liber a prilor contractului individual de munc, dar exist i situaii cnd legea impune anumite restricii, o modalitate special de exteriorizare a consimmntului constituind-o jurmntul[footnoteRef:10] . [10: Jurmntul constituie legal punctul terminus al manifestrii n trepte a acordului persoanei la ncadrarea sa n funcia respectiv. Normele legale impun depunerea juramntului pentru urmtoarele categorii de salariai: personalul silvic, cadre medicale, judectori, avocai etc. Refuzul de a depune jurmntul anuleaz angajarea celui n cauz iar contractul individual de munc va fi afectat de vicierea consimmntului, deci nu va fi valabil ncheiat. Prin urmare, contractual nu va mai produce nici un efect juridic]

Obiectul contractuluiConform art. 962 Cod civil, obiectul conveniilor este acela la care prile se oblig iar n situaia contractului individual de munc este reprezentat de salariul pltit de patron i munca prestat de angajat. Pentru a fi valabil ncheiat un contract, obiectul su trebuie s fie determinat, licit i moral. n acest sens, art. 15 din Codul muncii prevede c este interzis sub sanciunea nulitii absolute ncheierea unui contract individual de munc n scopul prestrii unei munci sau unei activiti ilicite sau ilegale. n aceai timp, plata sumei de bani pe care o primete angajatul este obligatorie, nu trebuie s aib un caracter ocazional, precar sau s se dea cu titlu de recompens. Salariul poate fi definit ca fiind preul muncii prestate n temeiul unui contract individual de munc i cuprinde ca elemente componente: salariul de baz, adaosurile i sporurile la sariul de baz.[footnoteRef:11]. [11: erban Beligrdeanu, Ion Traian tefnescu Dicionar de drept al muncii, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997, p. 154]

Conform art.154 din Codul muncii, salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munc, iar conform art.159 al. 3, angajatorul este obligat s garanteze plat unui salariu minim brut lunar cel puin egal cu salariul de baz minim brut pe ar. Cauza contractului Prin cauza contractului nelegem scopul urmrit de pri la ncheierea lui. n legislaia noastr, cauza contractului se prezum c exist, pn la proba contrarie. Lipsa cauzei, o cauz ilegal, nereal sau imoral conduce la nulitatea absolut a conveniei[footnoteRef:12]. [12: Conform prevederilor art. 1238 din Codul civil romn, ,, lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepia cazului n care contractual a fost greit calificat i poate produce alte efecte juridice; Alin. 2: Cauza ilicit sau imoral atrage nulitatea absolut a contractului dac este comun ori, n caz contrar, dac cealalt parte a cunoscut-o sau, dup mprejurri, trebuia s-o cunoasc.]