05 Ziar info-Sanatate pentru medici, iunie 2009

www.info-sanatate.roPublicaþie editatã ºi distribuitã de

REÞEAUA INFO-SÃNÃTATE

Z I A R U L C O M U N I T Ã Þ I I M E D I C A L E

UPLIFT® - Studiulclinic de referinþãîn BPOC

Prof. Ioan-BraduIamandescu: Asistenþa psiholo-gicã a bolnavilorpsihosomatici

Memoria metabo-licã în diabet Antonio Ceriello, director alCentrului de Boli Metaboli-ce, Udine: “Cercetãrile noas-tre au adus însã pentru pri-ma datã în prim-plan exis-tenþa acestei memorii celu-lare în conexiune cu glice-mia.”

Pagina 14

Pagina 9

Pagina 7

OANA COCIAªU, Managing Director Lowe

Piaþa de advertising farma a crescut cu5% in Q1 2009 faþã de Q1 2008Estimãri pentru 2009Din monitorizarea pe care o avem, piaþa farma a crescut din punctde vedere media cu 5 % în Q1 2009 faþã de Q1 2008, în condiþiile încare piaþa totalã de media în aceeaºi perioadã, a scãzut cu 9 %. Deasemenea, produsele farmaceutice au ajuns sã ocupe locul 5 în clasamentul investi-þiilor media în Q1 2009, faþã de ultimii ani în care nu ajungeau nici în primii 20... Cao concluzie a celor de mai sus, piaþa de publicitate pentru produsele din domeniulsãnãtãþii a cunoscut un dinamism remarcabil, dar nu cred sã-ºi menþinã ratele decreºtere la acelaºi ritm. Vom asista probabil la o creºtere mai temperatã, sau chiarla o stagnare a investiþiilor per total an. Excepþiile fac în acest domeniu GlaxoSmith-Kline care a devenit conjunctural leader pe media, HealthAdvisor...

Aº vrea ca Iaºiulsã aibã un Spitalde Urgenþã pen-tru pacienþii cutraumeDr. Tudor Ciuhodaru: “Aºvrea sã nu mai punemroþi de Trabant la Merce-des ºi sã cumpãrãm lu-cruri foarte utile pe carenoi nu ni le putem permi-te într-un sistem care artrebui sã fie echilibrat.”

Pagina 8

Pagina 12

Pagina 6Discul Femeii, Brevet de invenþie, OSIM nr. 120678. În cadrul Salonului Internaþional de Inventicã Genius de la Budapesta a primit diploma ºi medalia de aur oferite de Forul Internaþional al Inventatorilor (IFIA).

GR

AT

UIT

Ziarul Info-Sãnãtate este destinat medicilor,personalului medico-sanitar, organizaþiilor ºiinstituþiilor din domeniul sãnãtãþii

ABONAMENTE12 ediþii: 50 leiTel: 031/407.82.44 031/407.82.50

* Ziarul este gratuit. Se achitãdoar expediþia prin HDS Inmedio.Publicaþia se expediazã gratuit spitalelor ºi clinicilor private.

Anul I, Numãrul 5 - IUNIE, 2009Tiraj mediu / ediþie: 30.000 ex.

Vasile Astãrãstoae,Preºedinte CMR“Societatea de asigurãri da-cã constatã, pe baza cardu-lui de asigurat, cã o persoa-nã a sãrit la un momentdat peste un examen medi-cal va considera cã o boalãapãrutã mai târziu nu seplãteºte.”

Pagina 7

Dr. Vasile Niþescu: “Sistemul de sãnãtatemergea mai bine înainte de 1989...”

Pro Vita, centrul“Pro Viaþã”Interviu cu Roxana Voicu,Director Zonal Clinica ProVita Pagina 6

Primul Congres alPatronatelor medi-cilor de familie:26-28 iunie, Târgu-Jiu

Pagina 4

Interviu cu inventatorul “Discului Femeii”, dispozitivul care te ajutã sã hotãrãºti ce sex vaavea copilul, în funcþie de Ph-ul vaginal al femeii

ROXANA SOAREAþi inventat "discul femeii".În ce an a fost brevetat?Brevetul l-am obþinutacum doi ani, în 2007. Ammai multe brevete de in-venþie, discul nefiind pri-ma invenþie pe care am fã-cut-o, dar din pãcate sta-tul român, ºi aici este unalt lucru care mi-a lãsatun gust amar pentru cãnimeni, absolut nimeninu m-a ajutat pentru aces-te invenþii pe care le-amfãcut ºi pe care eu le-amplãtit din buzunarul meupentru cã au fost niºte ele-mente de cercetare pe ca-re le-am fãcut cu baniimei. În mod normal, în cadrulproiectelor de cercetare arfi existat bani pentru aºaceva.

Asociaþia Patronatului Medi-cilor de Familie Gorj, cusprijinul Consiliului Jude-þean Gorj, Primãriei ºi Consi-liului Local Târgu-Jiu, al Co-legiului Medicilor Gorj, or-ganizeazã prima ediþie a Fo-rumului Naþional al Patro-natelor Medicilor de Familiedin România. Evenimentul se desfãºoarãîntre 26 ºi 28 iunie 2009, laTeatrul "Elvira Godeanu"din Târgu-Jiu.

Understanding PotentialLong-term Impacts onFunction with Tiotropium

2 INFO-SÃNÃTATE. ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE. Iunie 2009

SUMAR

INFO-SÃNÃTATEReþeaua Naþionalã de Promovare ºi

Informare în Instituþiile [i Centrele deSãnãtate

MANAGING PARTNERLector univ. dr. Ovidiu Brazdãu

[email protected]

PUBLISHING MANAGERPsiholog Gina [email protected]

DIRECTOR REÞEA NAÞIONALÃViorica Muntean

[email protected]: 0730.188.187

REDACÞIARoxana Soare [email protected]

Mobil: 0731.104.528Ana Parteni, Mirela Mihai,

Irene Arnãutu

CONSULTANT ªTIINÞIFICPUBLICAÞIILE INFO-SÃNÃTATE

Prof. univ. dr. Ioan-Bradu IamandescuPreºedintele Societãþii de Psihosomaticã

Aplicatã ºi Medicinã Comportamentalã dinRomânia

VÂNZÃRI PUBLICITATELaura Ionescu, Senior Sales Manager


Ana Udrea, Sales [email protected]: 0730.710.756

PARTENER VÂNZÃRI PUBLICITATEHouston NPA

Maria Szerac, [email protected]

MARKETING & PRAndreea Oncescu


Elena [email protected]

Mobil: 0735.310.031Alexandra Mihãilã


Cristina [email protected]

Mobil: 0724.242.235

COMUNICATE DE PRESÃ[email protected]

Rubrica „Stiri de scurt“ este realizatã cu sprijinul Agenþiei de Monitorizare a

Presei MediaTrustwww.mediatrust.ro

ADRESA REDACÞIEICasa Presei Libere, Corp C1,

Et. 3, Cam. 311-313E-mail: [email protected]

www.info-sanatate.roTel/Fax: 021/668.51.12

Copyright:MindZone & Brand Development

TIPAR: FrigoprintISSN 2065 - 2348

Reþeaua Info-Sãnãtate este membruBRAT

CUPRINS

REÞEAUA INFO-SÃNÃTATE: Publishing I Indoor Advertising I Flyer Distribution I Online

Lector univ. dr. Ovidiu Brazdãu, psiholog, Managing Director al Reþelei Info-Sãnãtate

Buddhismul ºi un medic de familie chinez

Recent m-am întors de la un Congresinternaþional de psihologie a conºtiin-þei, desfãºurat la Hong Kong. Soarta(karma?) a fãcut sã mã întâlnesc cu unmedic de familie din China, venit ºi ella un congres anual al medicilor de fa-milie, tot la Hong Kong. Mister D.B.G.(ca sã-i zic numele pe scurt) m-a auzitvorbind de psihologie ºi de conºtiinþãîn timp de urcam cãtre mãnãstirea ce-lor 1000 de Buddha. DBG nu mergeaînsã la mãnãstirea cea mare din vârfulmuntelui, ci la una mai micã. ªi nu casã se roage, ci... ca sã ducã de mâncarela câinii de acolo. Din vorbã în vorbã,ne-am oprit cu el la templul undemergea. ªi unde aproape o orã am dis-cutat cu el ºi cu pãrintele Yuang de-spre buddhism ºi despre viaþa de zi cuzi din buddhism. M-a surprins în modplãcut naturaleþea cu care cei doi dis-cutau despre boalã, despre moarte ºidespre familie. Boala face parte dinviaþa cotidianã a buddhistului. Morþiifac ºi ei parte din viaþa de zi cu zi. Poa-

te nu ºtiai, templele buddhiste au unloc special unde pun mici bucãþi delemn cu poza ºi/sau numele morþilor.ªi unde gãseºti permanent flori ºi fruc-te proaspete. Diferenþa faþã de creºti-nism e izbitoare. E o bucurie pe care osimþi când intri în acea încãpere, totaldiferitã de sentimentul apãsãtor dinlocul “Pentru morþi” din bisericilecreºtine. Acolo, la buddhiºti, morþii nusunt ceva apãsãtor, ci mai degrabã facparte din marea familie a fiecãruia,împreunã cu cei vii ºi cu toate anima-lele de pe lângã casã. Mai în glumãmai în serios, DBG îmi spune cã unuldintre câini s-ar putea sã fie copilulmeu, sau chiar eu aº putea fi un câinede pe lângã templul buddhist. Normalcã eram familiarizat cu credinþa lor le-gatã de reîncarnare, dar acolo, la faþalocului, pare altfel... Aceastã naturale-þe de a privi viaþa este prezentã ºi înabordarea bolilor. Boala este ceva nor-mal, atâta vreme cât nu urmezi cãilenaturale de existenþã. Dacã nu mã-

nânci corect teîmbolnãveºti,dacã nu ai o via-þã relaþionalã sã-nãtoasã te îm-bolnãveºti, dacãnu faci orice lu-cru “corect” te îmbolnãveºti. Calea“corectã” este descrisã destul de clarîn toate tratatele buddhiste. Dar nunumai la ei, ci ºi la noi în creºtinismavem reguli clare. Marea, imensa dife-renþã este naturaleþea (cã nu am gãsitalt cuvânt mai bun) cu care este privi-tã boala. Nu acþionezi corect, te îmbol-nãveºti. Relaþia cauzã-efect este clarã!Poate din aceastã cauzã medicul de fa-milie de care vã spuneam, Mr. D.B.G.,aducea mai degrabã a preot decât amedic... Da, parcã semãna a preot... ªice-i mai ciudat, cã la ei, odatã ce te-aiîmbolnãvit, nu poþi arunca vina pemâncare, sau pe alþii, cã doar ºtii dincopilãrie cã boala e doar un semnal dealarmã! [email protected]

INDEX MEDICALInclude Fiºele de prezentare ale tuturorspitalelor ºi centrelor medicale din Româ-nia, precum ºi Fiºele de prezentare alemedicilor, cu pozã, prezentare ºi articolescrise.

INFO-SÃNÃTATE BUSINESSSecþiune dedicatã managerilor ºi profesi-oniºtilor în media, marketing ºi comuni-care din domeniul sãnãtãþii.

ARTICOLE ªI INTERVIURIToate articolele sunt grupate atât pe cate-gorii editoriale (Copii, Terapii naturiste,Psihologie, Sexologie etc.) cât ºi pe catego-rii medicale (Alergologie, Infecþioase, Chi-rurgie, Nutriþie, Oncologie º.a.).

VIDEO Cele mai relevante video-uri din dome-niul sãnãtãþii.

COMUNICATE DE PRESÃ Informaþiile sunt trimise de companiiledin domeniul sãnãtãþii.

JOBURI, ANUNÞURISpaþiu pentru micã publicitate oferitcompaniilor ºi utilizatorilor.

NEWSLETTER PERSONALIZATNewsletterul poate fi personalizat, pentrua include doar informaþii din categoriilemedicale sau editoriale de interes.PREMIERÃ ÎN ROMÂNIA: Orice medic sauspecialist poate posta articole, care vorapãrea în Fiºa sa personalã online!

INFO-SÃNÃTATE ONLINE www.info-sanatate.ro

Reþeaua Info-Sãnã-tate este în prezentactivã în peste 250de locaþii din 67 delocalitãþi. Detalii lawww.info-sanatate.ro

Revistele gratuiteInfo-Sãnãtate,pentru pacienþiSetul de reviste de sãnãtategratuite Info-Sãnãtate esteformat din titlurile: Mamaºi Copilul, Alimentaþia Co-rectã, Psihosomatica, BodyHealth & Care, Rãceala ºiGripa, Terapii Alternative,precum ºi din ediþii specia-le pe diferite specializãri.Tirajul mediu lunar este de80-100.000 ex.

3 EVENIMENTE DE SÃNÃTATE

4 NOUTÃÞI

5 SISTEM DE SÃNÃTATE

6 SPITALE / CENTRE MEDICALE

8 INTERVIUL EDIÞIEI

10 CAMPANII & ZILELE SÃNÃTÃÞII

12 BUSINESS & CORPORATE NEWS

14 INFO MEDICAL

15 MICA PUBLICITATE

ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE

ABONAMENTE ZIARUL PENTRUMEDICITarif expediþie 12 ediþii

50 lei

HDS INMEDIOTel. direct: 031.407.82.44Tel: 031.407.82.50E-mail: [email protected]

Ziarul este gratuit. Se achitãdoar expediþia prin HDS In-medio. Ziarul se expediazãîn Bucureºti prin curier, iarîn alte localitãþi prin poºtã.

3INFO-SÃNÃTATE. ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE. Iunie 2009

EVENIMENTE DE SÃNÃTATE

CONGRESE ªI WORKSHOP-URIEvenimentul, organizat de Socie-tatea Românã de Geneticã Medi-calã (SRGM) ºi Alianþa Naþionalãpentru Boli Rare, România, vaavea loc la Facultatea de Medicinãºi Farmacie “Iuliu Haþieganu” dinCluj-Napoca.Sunt invitaþi sã participe medici,psihologi, angajaþi din domeniulsocial, profesori etc. La deschide-rea congresului este aºteptat sãparticipe ºi ministrul Sãnãtãþii,Ion Bazac.Consliliul Internaþional este for-mat din: Prof. Dr. Segolene AY-ME (ORPHANET, Rare DiseasesTask Force, France); Christel Nou-rissier, EURORDIS; Antoni Mon-tserrat Moliner (European Com-mission-DG SANCO); Dorica Dan –RPWA/ RONARD. Consiliul ªtiinþific este formatdin: Prof. Dr. Paula Grigorescu, Prof. Dr. Maria Puiu, Conf. Dr.Vlad Gorduza, Prof. Dr. Emilia Se-verin, Dr. Cristina Vladu, Prof. Dr.

Victor Pop, Dr. Cristina Skrypnyk, Conf. Dr. Cristina Rusu, Conf. Dr. Corin Bãdiu,Prof. Dr. Daniel David. Participanþii la eveniment vor primi credite. Tel: 0360.103.200, Email: [email protected] Site oficial: http://anbraro.wordpress.com/2009/04/27/balkan-congress-for-rare-diseases-romania

BALKAN CONGRESS FOR RARE DISEASES, 26-27 IUNIE

Târgul Internaþional de tehnicã ºi aparaturã medicalã - ME-DICA, ediþia a XVII-a, ºi Salonul specializat în stomatologie- EXPO DENT, ediþia a VIII-a, se vor desfãºura în perioada 14- 17 octombrie 2009, la Centrul expoziþional EXPO Transil-vania, Cluj-Napoca. Concomitent, se vor inaugura Saloane-le: BIO-VITA - produse naturale ºi organice, ºi ESTETICA -tehnici ºi produse de îngrijire corporalã. Manifestãri cone-xe: Simpozioane cu acordare de credite EMC - "Stomatolog-ia Mileniului III"; "Tehnologii de ultimã generaþie în Tehni-ca Dentarã". Înscrise în categoria manifestãrilor expoziþionale cu carac-ter internaþional marca EXPO Transilvania, MEDICA ºi EX-PO DENT au cunoscut o apreciere deosebitã prin suportulºtiinþific ºi informaþional oferit de partenerii sãi tradiþionaliîn organizare. La ultimele 5 ediþii au expus peste 340 de fir-me din România, Ungaria, Germania, Italia, Belgia, repre-zentanþe din Austria, Cehia, Franþa, acoperind peste 9.800mp suprafaþã. Simpozioane cu acordare de credite EMC. Tel/Fax: 0264/419.075; ww.expo-transilvania.ro

MEDICA, EXPO DENT, BIO-VITA ªIESTETICA, 14-17 OCT., CLUJ NAPOCA

Evenimentul organizat deClinica de Diagnostic Pho-enix reprezentatã de Dr.Nicolae Bolog va avea locla Institutul de Boli Infec-þioase Prof. Dr. Matei Balº

din Bucureºti. Invitat:Prof. Dr. Juerg Hodler,Spitalul Universitar de Or-topedie Balgrist, Zurich,Editor ªef al Skeletal Radi-ology. Programul cursului va cu-prinde: Imaging of thehip: femoroacetabular im-pingement (J. Hodler),Soft tissue abnormalities(J. Hodler), Image guidedinjections of the muscu-loskeletal system (J. Ho-

dler), Imaging of theshoulder (J. Hodler), MRIof the knee (N. Bolog), Pos-terolateral corner of theknee (N. Bolog), MRI inrheumatology (I. Oancea),Soft tissue tumors (A.Mangrau), Degenerativespine (A. Mangrau), Softtissue and spine infec-tions (I. Oancea). Tel: 0732.668.413; E-mail: [email protected]

MUSCULOSKELETAL MRI COURSE,MODULUL 1,PARTICIPARE INTERNAÞIONALÃ, 3 IULIE


NOUTÃÞI

Conferinþa "Updates in Immunogenetics &Histocompatibility", 10-12 iunie

Conferinþa organizatã de Centrul de Virusologieºi Imunologie Fundeni, U.M.F. "Carol Davila" -Disciplina Imunologia Transplantului ºi Catedrade Urologie, Dializã ºi Transplant Renal, precumºi Federaþia Europeanã de Imunogeneticã va avealoc la Hotelul Radisson SAS, Bucureºti. Conferin-þa va fi completatã de o sesiune ineditã de Trans-plant Renal prezidatã de Prof. Dr. Ionel Sinescu,sesiune unicã de sãrbãtorire a unui numãr im-presionant de transplante renale "Iunie 1997 - Iu-nie 2009: 1000 de transplante renale în InstitutulClinic Fundeni". Evenimentul este format dinconferinþe, mese rotunde ºi simpozioane de fir-mã ºi se va bucura de participarea mai multor ca-tegorii de specialiºti: medici de laborator, clini-cieni, imunologi, nefrologi, urologi, hematologi,virusologi etc. Detalii: Str. Dragoº Vodã nr. 75A,Bucureºti, Sect. 2; Tel/Fax: 021/210.94.11/31/39; E-mail: [email protected]; www.trima-events.ro

Pentru parteneriate media contactaþi-ne! Tel: 021/668.51.12, [email protected]

IULIE30 iunie - 2 iulie, ªcoala IanDonald, ediþia a III-a1-2, Workshop "Metodacomprehensivã de învãþarea copiilor cu autism" 2-4, Congresul Naþional deMedicinã Perinatalã 3, Curs Urgenþe Hiperten-sive4, Scaling & Root planing interapia iniþialã parodontalã17-19, Curs de parodontolo-gie clinicã

SEPTEMBRIE1-3, Congres Armedis9-11, Simpozion "Acad. Ni-colae Cajal", ediþia a V - a15-17, Simpozionul inter-judeþean “Tuberculozachimiorezistentã- preva-lenþã, diagnostic, metode

noi de tratament”18-19, Al XIX-lea CongresNaþional de Hepatologie19-22, Congresul Naþionalde Cardiologie - XLVIII 23-26, Conferinþa Naþionalãde Medicina Muncii 23-27, Al X-lea CongresSNPCAR - Societatea de Ne-urologie ºi Psihiatrie a Co-pilului ºi Adolescentuluidin România24-26, Conferinþa Naþionalãde Urgenþe în Medicinã:"Patologie Medico-Chirurgi-calã Interdisciplinarã"; -Conferinþa Internaþionalãde Laseri în Medicinã; - Con-ferinþa Naþionalã de Geneti-cã Medicalã, ediþia a V-a; -Conferinþa Naþionalã deImunologie, ediþia XXXIX; -

Expoziþie specializatã deaparaturã medicalã ºi pro-duse farmaceutice29-30, Simpozionul româno-maghiar “Actualitãþi înpneumologi”

OCTOMBRIE30 sept - 3 octombrie, Con-gresul Naþional de Oftalmo-logie, ediþia a VIII-a 9-10, Simpozionul interju-deþean “Aspecte ale evolu-þiei endemiei TB în profilregional”22-25, Congres Balcanic deIstoria Medicinii24, A-II-a Conferinþã Româ-no-Maghiarã

NOIEMBRIE12-15, Conferinþa Naþionalãde Bronhologie.Detalii: www.info-sanatate.ro

EVENIMENTE 2009

Patronatele medicilor de familiedin România se reunesc la

Târgu-Jiu, 26-28 iunie Asociaþia Patronatului Me-dicilor de Familie Gorj, cusprijinul Consiliului Jude-þean Gorj, Primãriei ºi Con-siliului Local Târgu-Jiu, alColegiului Medicilor Gorj,organizeazã prima ediþie aForumului Naþional al Pa-tronatelor Medicilor de Fa-milie din România. Evenimentul se desfãºoarãîntre 26 ºi 28 iunie 2009, laTeatrul "Elvira Godeanu"din Târgu-Jiu. La Forumvor fi dezbãtute subiecteprecum: eficienþa în activi-tatea medicului de familie,reducerea costurilor, obþi-nerea de venituri în afaracontractului cu CNAS, pro-iect de CoCa pentru anul2010, o viziune strategicãasupra dezvoltãrii medici-nei de familie în urmãtoriiani ºi noutãþi din domeniulmedico-farmaceutic."Prima ediþie a ForumuluiNaþional al PatronatelorMedicilor de Familie esteun eveniment-cheie ºi deo-sebit de important pentrucomunitatea medicilor defamilie din România. A fostorganizat din dorinþa de afacilita ºi consolida dialo-gul între patronatele naþio-nale ale medicilor de fami-lie, în vederea edificãriiunei platforme comune,capabile sã ducã la apariþiaFederaþiei Patronatelor MF,organizaþie reprezentativãa celor 11.500 de medici defamilie. Se vor dezbate te-me precum: cea mai bunãorganizare a cabinetelor

din punct de vedere funcþi-onal ºi financiar, creditulbancar ºi leasingul finan-ciar, asigurãrile private desãnãtate în România ºi ac-cesarea fondurilor structu-rale, situaþia actualã a pa-tronatelor medicilor de fa-milie, rezultatele obþinutede acestea la negociereaCoCa 2009, CoCa 2010 dinperspectiva practicii medi-cinei de familie, o posibilãstrategie de dezvoltare aspecialitãþii, multiple nou-tãþi din domeniul medico-farmaceutic", a precizat dr.Mihail Moisescu, preºed-intele Asociaþiei Patronatu-lui Medicilor de FamilieGorj ºi iniþiatorul acestuieveniment. Programul eve-nimentului ºi condiþiile deînscriere sunt disponibilepe site-ul Patronatului Me-dicilor de Familie Gorj,www.pmfgorj.ro.Companiile care au fãcutposibilã organizarea acesteiprime ediþii a ForumuluiNaþional al PatronatelorMedicilor de Familie sunt:Astra Zeneca, GlaxoSmit-hKline, Zentiva, Servier, La-bormed, Worwag, AlfaWasserman, CSC, Roche,Banca Transilvania, AstraUniqa, Perfect Tour, Con-dor Travel, Queisser, Cla-rux, 3F Plantamed, GeneralElectric, Medical Tech,Glenmark, Gerrot Lanna-cher, Natural Pharmaceuti-cals, SCA Hygiene Pro-ducts, Darcom, Eltop, Ril-ke, Trivoli.

CONFERINÞA NAÞIONALÃ INTERDISCIPLINARÃ DE ANTIBIOTERAPIE, 2-4 IULIE

Evenimentul va avea loc la Palatul Naþio-nal al Copiilor. Consiliul ªtiinþific estecompus din specialiºti reputaþi în dome-niile implicate: Prof. Dr. Ludovic Pãun(Preºedinte); Prof. Dr. Emanoil Ceauºu;Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel; Prof. Dr.Adrian Georgescu; Prof. Dr. Miron Bog-dan; Prof. Dr. Irinel Popescu; Prof. Dr.Dan Tulbure; Prof. Dr. Ioanel Sinescu;Prof. Dr. Bogdan Marinescu; Prof. Dr.Adrian Restian; Alexandru Mironov; Prof.Dr. Petre Calistru; Prof. Dr. Mircea Nanu-lescu; Dr. Viorel Alexandrescu; Prof. Dr.Dimitrie Nanu; Prof. Dr. Cristian Radu Po-pescu. Teme principale: antibioterapie,vaccinologie ºi imunologie, medicinã al-ternativã ºi complementarã. Secþiuni me-dicale ºi chirurgicale: boli infecþioase,ATI, chirurgie, chirurgie plasticã, ORL,obstetricã-ginecologie, urologie, neuro-chirurgie, pediatrie, pneumologie, nefro-

logie, hematologie, dermatologie, oftal-mologie, medicinã de laborator. Conferin-þa se adreseazã medicilor din specialitãþimedicale, chirurgicale, pediatrie ºi medi-cinã de familie. Sunt aºteptaþi la eveni-ment peste 1000 de medici. Conferinþa es-te acreditatã de CMR, participanþii pri-mind Certificat de atestare. Conferinþaare statut de Curs de Educaþie Medicalã.Taxa de înregistrare este:• 120 RON - pânã în data de 26 iunie; • 145RON - dupã data de 26 iunie sau pe loc.Se poate achita prin virament bancar încontul nr. RO97 BACX 0000 0002 36461000 - UNICREDIT Þiriac Bank - Traian,pentru: Fundaþia Medicina Azi - CIF14428377. Copia dovezii plãþii împreunã cudatele complete trebuie trimise prin: fax:021.252.35.50 / 031.815.30.40; e-mail: [email protected] sau prin poºtã: Str. Iancu Cãpi-tanu nr. 42, sect. 2, Bucureºti.

Anunþuri evenimente: [email protected]

5INFO-SÃNÃTATE. ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE. Iunie 2009

SISTEM DE SÃNÃTATE

Noutãþi revoluþionare în tratarea cancerului Noutãþile prezentate de Roche la congresul ASCO (Amer-ican Society of Clinical Oncology) 2009 se referã la îmbu-nãtãþirea semnficativã a tratamentului cancerului inope-rabil de stomac, pulmonar, de sân ºi melanomului ma-lign în stadiu avansat.

Ministerul Sãnãtãþii a demarat campania de in-formare pentru prevenirea prin vaccinare a can-cerului de col uterin "De data aceasta, Ministerul Sãnãtãþii va face lucrurilecum trebuie: corect, avizat ºi cu respect faþã de pãrinþi,aºa cum nu au fost fãcute anul trecut. Vom derula o cam-panie de informare ºi numai dupã evaluarea ei vom deci-de dacã vom relua sau nu vaccinarea", a declarat Minis-trul Sãnãtãþii, dr. Ion Bazac.

Mãsurile luate de Ministerul Sãnãtãþii pentrudescurajarea fumatului nu au dat rezultateNumãrul fumãtorilor este în continuare crescut, 30% dinpopulaþie fiind dependentã de nicotinã.

450 mil. lei din bugetul Capitalei provine dinveniturile proprii ale spitalelorCapitala va avea în 2009 un buget de 5,3 mld. lei, din care3,4 miliarde de lei sunt venituri proprii, 1,42 mld. lei re-prezintã împrumuturile primãriei ºi peste 450 mil. leisunt veniturile proprii ale spitalelor.

Pensionarii nu sunt de acord cu coplata dinsistemul sanitarFederaþia Naþionalã a Sindicatelor Pensionarilor din Ro-mânia respinge sistemul coplãþii pentru serviciile medica-le, impozitarea pensiilor ºi plata contribuþiei pentru asi-gurãrile de sãnãtate pentru sumele ce depãºesc 2.000 lei.

Preºedintele CNAS, Irinel Popescu, solicitã fur-nizorilor sã continue aprovizionarea spitalelorPreºedintele CNAS, Irinel Popescu, face apel la furnizoriide medicamente ºi materiale sanitare sã continue aprovi-zionarea, chiar dacã spitalele sunt într-o situaþie financia-rã mai delicatã, precizând cã sperã sã primescã la rectifi-carea bugetarã ºi restul fondurilor cerute.

Centrul pentru Politici ºi Servicii de Sãnãtateºi SMURD au demarat campanie pentru reduce-rea numãrului de apeluri false la 112Mai mult de opt din zece apeluri la serviciul de urgenþã112 înregistrate de la începutul anului 2009 au fost false.

Primãria Suceava a preluat 65 de cadre medi-cale în urma procesului de descentralizare a sis-temului sanitarPrimãria Suceava a preluat 65 de cadre medicale în urmaprocesului de descentralizare a sistemului sanitar, deºi nuavea prevãzute la buget fonduri pentru salarizare. Dinacest motiv, medicii riscã sã nu îºi primeascã banii.

Numãrul românilor care au donat sânge în2008, cu 20% mai mare faþã de 2007Medicii spun cã ar avea nevoie de donatori fideli. Aceastãproblemã s-ar putea rezolva dacã sistemul transfuzional arfi informatizat, iar cei care doresc sã doneze regulat ar pu-tea fi chemaþi.

Salariul de merit, sporul de vechime ºi primade stabilitate, incluse în salariul angajaþilor dinsistemul sanitarPotrivit grilelor de ierarhizare propuse de MS, personaluldin sistemul sanitar ar trebui sã aibã un salariu de bazã cuvalori cuprinse între 2,5 ºi 9,6 salarii minime brute pe eco-nomie (adicã între 1.500 ºi 5.760 de lei, în prezent).

ªTIRI PE SCURT

“Ce-mi doresc poate fi realizabil”

Aº vrea ca Iaºiul sã aibã unSpital de Urgenþã pentrupacienþii cu traume, chiarun centru de traume. Aºvrea organizare, þinândcont de necesitãþile de bazãîncepând de la medicinaprimarã pânã la medicinade spital. Aº vrea sã nu maipunem roþi de Trabant laMercedes ºi sã cumpãrãmlucruri foarte utile pe carenoi nu ni le putem permiteîntr-un sistem care ar tre-bui sã fie echilibrat. Aº vreasã nu mai depindã ºanselede supravieþuire ale unuipacient de distanþa faþã deIaºi sau de Bucureºti. Înoraºele mici, aº vrea sãavem spitale cu de toate, dela doctori pânã la personal.Aº vrea sã fie un echilibru ºioamenii sã vadã altfel siste-mul medical.

DR. TUDOR CIUHODARU, ªeful UPU, Spitalul de Urgenþã,Iaºi

205.000 euro, cofinanþare asiguratã deMinisterul Sãnãtãþii pentru prevenþiamedicalã primarã

Ministerul Sãnãtãþii va derula în perioada aprilie 2009-aprilie 2011 proiectul „Creºterea accesului la servicii deprevenþie medicalã primarã pentru copiii ºi adolescenþiidin România. Alimentaþia sãnãtoasã ºi activitatea fizicã înrândul copiilor ºi adolescenþilor din România”. Acest pro-iect a primit o ofertã de finanþare de 1.300.000 euro în ca-drul Programului de Cooperare Norvegian, iar cofinanþa-rea asiguratã de Ministerul Sãnãtãþii este de 205.000 euro.Centrul de Sãnãtate Publicã Sibiu este unitatea de imple-mentare a acestui proiect.

Contractul este finanþat prinProgramul Operaþional Sec-torial “Creºterea Competiti-vitãþii Economice”, având cabeneficiar Ministerul Sãnãtã-þii pentru proiectul “Imp-lementarea sistemului naþio-nal de prescripþie electroni-cã”. Punerea în practicã aProiectului va duce la efi-cientizarea proceselor deprescriere ºi eliberare a reþe-telor odatã cu informatiza-rea sistemului. Se vor elimi-na astfel erorile de medicaþieºi neregulile care apar în sis-temul actual de prescripþie. Proiectul are un buget totalde 88.714.500 lei (71.000.000lei - finanþarea nerambursa-

bilã acordatã de MinisterulComunicaþiilor ºi SocietãþiiInformaþionale prin FondulEuropean de Dezvoltare Re-gionalã ºi Bugetul de Stat ºi17.714.500 lei - contribuþiaMS ºi presupune atât achizi-þia de echipamente ºi aplica-þii informatice, cât ºi instrui-rea utilizatorilor. Potenþialiibeneficiari ai proiectului vorfi cele 44 de Case de Asigu-rãri de Sãnãtate, 5.350 far-macii ºi aproximativ 30.000medici care au contract cucasele judeþene de asigurãride sãnãtate ºi cei aprox.12.000.000 de asiguraþi dinsistemul asigurãrilor de sã-nãtate.

România va avea douã noiInstitute de oncologie

Ion Bazac, ministrul Sãnãtãþii s-a întâlnitcu o delegaþie francezã condusã de prof.dr.Thomas Tursz, directorul general al Insitu-tului Oncologic „Goustave Roussi” ºi ºefulFederaþiei Institutelor Oncologice dinFranþa. În timpul întâlnirii, ministrul Sã-nãtãþii a declarat: „Guvernul României areca prioritate dezvoltarea reþelei de oncolo-gie, dovadã sunt cele douã noi investiþii pecare le avem în vedere, prin înfiinþarea in-stitutelor de la Iaºi ºi Timiºoara. De asemenea, în cel de-al doilea semestruvom implementa pentru prima oarã, la ni-vel naþional, programe de screening pentrucancerul de col uterin ºi cel de sân, având învedere cã înregistrãm cea mai mare inciden-þã din Europa la aceste afecþiuni.”

Implementarea sistemului naþionalde prescripþie electronicã


SPITALE-CENTRE MEDICALE

ROXANA SOARECe este Pro Vita?Este o organizaþie non-profitdeschisã cu 10 ani în urmã,cu scopul informãrii femei-lor din România cu privirela alternativele avortului.Clinica a fost înfiinþatã lainiþiativa unui grup de per-soane marcat de faptul cãRomânia se afla în primeletrei locuri în lume cu privirela rata avortului. Acordãmatenþie specialãtuturor proble-melor legate desarcinã, pierderede sarcinã, deze-chilibrelor legatede avort, naºtere,educaþie pre ºipostnatalã, dez-voltarea unei rela-þii de ataºamentfuncþionalã întremamã ºi copil înprimii 2 ani deviaþã. De aseme-nea, organizãm ºiderulãm programe de susþi-nere emoþionalã pe parcur-sul sarcinii ºi educaþie Lama-ze pentru graviduþe. Câte centre existã în Româ-nia ºi unde?În România existã 4 centre:douã în Bucureºti, unul înBraºov ºi unul în Cluj. Cine v-a ajutat sã puneþi ba-zele acestor centre?Primul centru deschis în Bu-cureºti a fost susþinut în pri-mii ani de parteneri din Sta-te (Centrul de Resurse pen-tru Sarcinã din Michigan).

Ulterior au fost dezvoltatestrategii noi de susþinere fi-nanciarã ºi logisticã în sco-pul autofinanþãrii. Pe par-cursul anilor diferite organi-zaþii (Life International,SVPS Pensilvania) ºi persoa-ne fizice au contribuit la im-plementarea tuturor proiec-telor existente ºi au facilitatdezvoltarea clinicii ºi extin-derea ei. În momentul în ca-re primul centru din Bucu-

reºti s-a maturizatºi a devenit inde-pendent din punctde vedere finan-ciar, am recurs ladeschiderea celuide-al doilea cen-tru din Sectorul 6.De ce aparaturãdispuneþi?Centrul este do-tat cu aparaturãde ultimã orã îndomeniu gineco-logic. Deþinem unecograf 3D/4D cu

softuri specifice pentru pro-bleme legate de investigaþiide sarcinã. Ecograful a fostdonat de Focus on the Fa-mily cu scopul promovãriiunor servicii de înaltã cali-tate ºi profesionalism pen-tru femeile din România.Preþul unui astfel de eco-graf este de peste 80.000 deeuro.De ce fel de aparaturã aþimai avea nevoie?Visul nostru este sã putemdeschide un centru pen-tru naºteri în Prelungirea

Ghencea, centru în caremamele sã poatã veni cucâteva zile înainte denaºtere împreunã cu par-tenerul, sã se pregãteascãemoþional pentru momen-tul deosebit al primirii be-beluºului, sã fie susþinutede moaºele care lucreazãla centru ºi sã trãiascã ex-perienþa naºterii într-unmod pozitiv ºi plãcut.Câþi angajaþi are Pro Vita?În Centrul din Ghenceaavem 5 medici (ginecologiºi interniºti) ºi douã moaºe(specialiste în Lamaze ºi

Doula). Ceilalþi membri aiechipei lucreazã în regimde voluntariat.Ce planuri de viitor aveþi?Planificãm deschiderea al-tor centre în celelalte sec-toare ale Bucureºtiului ºipromovarea unui proiectpilot de instruire ºi susþi-nere practicã a personalu-lui medical din Pucioasa(Dâmboviþa) în vedereacreºterii calitãþii servicii-lor legate de naºterea înspital ºi încurajarea naº-terii naturale ºi a alãptãriila sân.

Clinica a fost infiinþatã la inþiativa unui grup de persoane marcat de faptul cã România seafla în primele trei locuri în lume cu privire la rata avortului.

Pro Vita, centrul “Pro viaþã”

Ai nevoie de un calmant? Ia Calmogen Plant!

În România existã 4 centre: douã în Bucureºti, unul înBraºov ºi unul în Cluj.

ROXANA VOICU, Director Zonal ClinicaPro Vita

Calmogen plant este un produs cu oformulã complet nouã. El conþine 4extracte naturale ºi magneziu.Calmogen plant conþine extracte de:Passiflora (50 mg), Humulus lupulus(50 mg), Genþiana (20 mg), Valerianaofficinalis (50 mg), Magneziu sub for-mã de oxid de magneziu (84 mg).

Passiflora: vine în ajutorul celor cuanxietate, insomnie, tulburãri nespeci-fice ale SNC, efect sedativ, spasmemusculare, anticonvulsivant.Hameiul are efect anxiolitic, sedativ ºiîn insomnie. Genþiana: vine în ajutorprin efectul tonic general, sedativ, an-ticonvulsivant, antialergic. Valeriana:utilã în anxietate, depresie, insomnie,crampe musculare, aritmii, anginãpectoralã, sindrom premenstrual,spasme gastrointestinale.Magneziu: contribuie la reglarea a 95de funcþii enzimatice, are rol plastic(în formarea dinþilor ºi a oaselor); re-

gleazã echilibrul calcic. Alãturi de cal-ciu ºi fosfor, ia parte la controlul exci-tabilitãþii; activeazã sistemul neuro-muscular; ajutã la buna funcþionare amuºchilor cardiaci ºi a creierului; rolîn imunitate; întârzie îmbãtrânirea.Calmogen plant se adreseazã pa-cienþilor cu anxietate (datoratã stre-sului cotidian), iritabilitate, tulburãri desomn, având ºi efect antiaritmic (pen-tru palpitaþii), antispastic.Prin compoziþia sa naturalã este binetolerat de organism.Calmogen plant poate fi eliberat dinfarmacie fãrã reþetã, la indicaþia me-

dicului / farmacistului sau la cerereapacientului.Mod de administrare:Adulþi: 1cps. x 3 ori/ziCopii: se va administra la recomanda-rea medicului de familie sau a medi-cului cu specialitatea pediatrie.Forma de prezentare: cutie conþi-nând 2 blistere x 10 capsule.Acest produs este un supliment ali-mentar. Se recomandã citirea cuatenþie a prospectului sau a informa-þiilor de pe ambalaj. Dacã apar mani-festãri neplãcute, adresaþi-vã medicu-lui sau farmacistului.

GSK lanseazã Calmogen Plant

Cardul asiguratului.Avantaje, dezavan-taje?

Cred cã România ar trebuisã mai aºtepte. Introduce-rea cardului electronic alasiguratului este extrem deutilã, dar în acelaºi timpfoarte costisitoare, iar baniirespectivi pot fi folosiþi înalte scopuri. Niciun sistemintegrat nu este sigur pen-tru cã este foarte dificil sãnu permitã altei persoanesã acceseze datele. Apoi, an-gajatorul ar putea sã vadãdacã un candidat a avutvreo boalã anume ºi dacã aavut, nu va mai vrea sã-langajeze de teamã cã vaapãrea o recidivã. De ase-menea, dacã societatea deasigurãri constatã, pe bazacardului de asigurat, cã opersoanã a sãrit la un mo-ment dat peste un examenmedical va considera cã oboalã apãrutã mai târziunu se plãteºte. Au existatprobleme ale sistemul in-formatic unic integrat alCasei Naþionale de Asigu-rãri de Sãnãtate. Din toatejudeþele am primit semnalecã sunt probleme, multepersoane care îºi plãtesc asi-gurãrile figureazã ca neasi-guraþi dintr-o eroare a siste-mului.

Opinii

VASILE ASTÃRÃSTOAE, Preºedinte CMR

7INFO-SÃNÃTATE. ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE. Iune 2009

SPITALE-CENTRE MEDICALE

Spitalul Judeþean de Urgenþã Ploieºti a rãmasfãrã tomografAcesta nu a mai putut fi reparat din cauza vechimii depeste zece ani. Pacienþii sunt nevoiþi sã meargã la cabineteparticulare.

Spitalul Orãºenesc Babadag nu are anestezistde ºase aniDin aceastã cauzã, spitalul nu mai poate susþine secþiilede chirurgie ºi maternitatea. În lipsa acestora pacienþiidin Babadag ºi împrejurimi sunt nevoite sã meargã la spi-talul din Tulcea.

Maternitatea Odobeºti nu are anestezist Cazurile care necesitã intervenþie chirurgicalã sunt dusela Focºani.

Dispozitivele medicale pe care statul nu lepoate asiguraDin lipsã de bani, spitalele nu pot cumpãra dispozitive co-ronariene performante, aºa încât pacienþii cu boli cardio-vasculare sunt trimiºi de medici sã ºi le cumpere singuri,contra a mii de euro. Adesea, medicii indicã bolnavilor dela ce firme sã-ºi cumpere dispozitivele medicale de careau nevoie ºi pe care statul nu le poate asigura. La Maternitatea Giuleºti se pot face insemi-

nãri artificialeBanca de spermã de la Maternitatea Giuleºti din Capitalãa fost înfiinþatã în 1999. Centrul de Reproducere UmanãAsistatã a ajutat câteva sute de copii sã se nascã. În fieca-re lunã, peste 60 de femei aleg fertilizarea artificialãdintr-o ofertã de 20 de posibili taþi de rasã caucazianã.

Fiecare spital din judeþul Botoºani va trebui sãînfiinþeze o Comisie de calitate a actului medicalFiecare spital din judeþul Botoºani va trebui sã înfiinþeze oComisie de calitate a actului medical, care va stabili tera-pia pentru fiecare bolnav în parte.

Treisprezece medici de la Spitalul de Pneumof-tiziologie (TBC) Baia Mare au demisionatTreisprezece medici de la Spitalul de Pneumoftiziologie(TBC) Baia Mare ºi-au depus demisiile la începutul acesteiluni. Medicii protestatari îl acuzã pe actualul manager alspitalului, Gheorghe Bota, de comportament dictatorial.

Taxe noi la Spitalul Judeþean Bârlad Conducerea Spitalului Judeþean de Urgenþã "Elena Beldi-man" Bârlad a decis introducerea unor noi taxe menite sãsporeascã veniturile instituþiei sanitare, dupã ce bugetulalocat a fost diminuat. Taxe noi s-au introdus pentru îm-bãlsãmarea cadavrelor, 50 de lei, ºi pentru prezentarea deproduse ori servicii medicale.

Spitalul de Pediatrie din Bacãu nu are specia-list la secþia de Terapie IntensivãSecþia de Terapie Intensivã a Spitalului de Pediatriedin Bacãu nu are niciun specialist. Pânã acum s-au or-ganizat ºase concursuri de ocupare a postului de an-stezist, însã nu s-a prezentat nimeni.

Spitalul de Urgenþã Petroºani a pus în funcþiu-ne douã ascensoare pentru transportul bolnavilorSpitalul de Urgenþã Petroºani a pus în funcþiune douãascensoare pentru transportul bolnavilor. Investiþia, învaloare de 300.000 de lei, a fost suportatã de ConsiliulLocal.

La maternitatea Târnãveni se recolteazã celu-le stemRãzvan Mihãileanu e primul doctor care recolteazã ce-lule stem la maternitatea Târnãveni, judeþul Mureº.Costul intervenþiei este de 900 de euro. Maternitateadeserveºte 55.000 de locuitori.

Computer tomograf performant la Spitalul Mili-tar Central din BucureºtiSpitalul Militar Central din Bucureºti deþine un com-puter tomograf performant, capabil sã scaneze între-gul corp uman într-un singur minut. Aparatul are oacurateþe foarte mare, vizualizând tumori foarte mici,care altfel nu ar putea fi evidenþiate.

Spitalul amplasat pe DN22BSpitalul regional dintre Brãila ºi Galaþi va fi amplasatpe DN22B, la o distanþã egalã faþã de cele douã oraºe

ªTIRI PE SCURT

Dezvoltam soluþii în proiectarea ºi implementarea celor mai eficiente sisteme demanagement în toate domeniile de activitate: sanitar, farmaceutic, alimentar º.a.

sisteme de sãnãtate ºi securitate ocupaþionalã conform SR OHSAS 18001:2008;

sisteme de management al calitãþii conform SR EN ISO 9001:2008;

sisteme de management de mediu conform SR EN ISO 14001:2005;

HACCP - industria alimentarã; sisteme integrate de management în

vederea certificãrii acestora.

Consultanþã ISO 14001Consultanþã ISO 9001Consultanþã HACCP 22000Consultanþã OHSAS 18001

INFORMAÞII SUPLIMENTAREBucureºti, Str. Izvorul Criºului nr. 7 Mobil: 0724.235.385 Tel/Fax: 031.420.22.40 E-mail: [email protected] Web: www.e-calitate.ro

Munposan ‘94, investiþii depeste 500.000 de euroROXANA SOARECe este Munposan?Munposan '94 este primulspital privat din România, uncentru medical creºtin de dia-gnostic ºi tratament complet,format din: secþie de chirur-gie generalã cu 30 de paturi ºidouã blocuri operatorii, am-bulatoriu de sepcialitate cupeste 15 sepcialitãþi medicale,laborator analize medicale,laborator de anatomie pato-logicã. Care este cifra de afaceri aanului trecut ºi ce cifrã esti-maþi pentru acest an?Cifra de afaceri pentru anul2008 a fost de un milion de eu-ro. Pentru anul 2009 este greusã se facã o estimare, însã, da-cã se ia în calcul creºterea de10% a cifrei de afaceri dintrim. I anul 2009 faþã de trim.I anul 2008, evoluþia pe 2009ar trebui sã fie de peste 10%.Ce investiþii s-au fãcut pânãîn momentul de faþã? Politica financiarã a cliniciiMunposan face ca profitul sãfie reinvestit. În decursul ani-lor, prioritatea a fost de mo-dernizare ºi aliniere a clinciila standarde internaþionale.De la modernizarea saloane-lor, a centralelor termice ºipânã la montarea unui liftpentru o clãdire cu 3 etaje,eforturile au meritat, condu-când toate la creºterea con-fortului pentru pacienþi. Înceea ce priveºte aparaturamedicalã, în momentul de fa-þã, deþinem douã sãli de ope-raþie complet utilate inclusivcu linie de laparoscopie de ul-timã generaþie, grup electro-gen ºi staþie proprie de oxi-gen. Laboratorul de analize

medicale a primit în anii2008-2009 aparaturã nouã ºianume: analizor automat debiochimie, analizor automatde hematologie, analizor au-tomat de electroliþi, analizorsemiautomat de urini, liniecomputerizatã de electrofo-

reze. Ambulatoriul de specia-litate s-a înnoit cu un cabinetde ecndoscopie-colonoscopieºi cu un ecograf performanttehnologie 3D-4D ºi linie deendoscopie. Însã, diferenþa în-tre principalii jucãtori de pepiaþa privatã a serviciilor me-dicale nu o fac numai echipa-mentele de ultimã generaþie,ci ºi specialiºtii din spateleacestora, cei care interacþio-neazã direct cu pacienþii. Me-dia de personal a rãmas apro-ximativ egalã în ultimii ani ºianume în jur de 120 de sala-riaþi, însã fluctuaþia de perso-nal reprezintã o problemãprin prisma profesionalismu-lui ºi calitãþii morale care nuse ridicã la standardele cerute.Rezumând investiþiile la o va-loare financiarã, aceasta de-pãºeste în ultimii 5 ani sumade 500.000 euro.Ce planuri aveþi pentru viitor?Investiþiile viitoare se vor faceîn dezvoltarea paletei de ana-

lize medicale care sã se efec-tueze în cadrul laboratoruluinostru, prin înfiinþarea unuicompartiment de bacteriolo-gie ºi de modernizare a com-partimentului de anatomiepatologicã, cu o investiþie de10.000 euro. O altã mare in-vestiþie ce se va derula tot înacest an va fi schimbarea fa-þadelor celor douã corpuri declãdire a clinicii prin placarecu panouri plastic cu spãrtu-rã de marmurã în valoare depeste 30.000 euro. De aseme-nea, anul acesta se vor imple-menta toate modulele unuisistem informatic integratpentru eficientizarea mana-gementului pacienþilor, in-vestiþie ce depãºeºte valoareade 10.000 euro. Care sunt direcþiile strategi-ce ale business-ului?Anul 2009 este unul marcatde mari schimbãri sociale ºieconomice, ceea ce face ca di-recþia cea mai prudentã sã fiemenþinerea pe aceeaºi linieeconomico-financiarã ºi ad-ministrativã.Ce obiective strategice aveþipe viitor?Un impuls în dezvoltarea ser-viciilor medicale private princreºterea investiþiilor va fi da-tã de apariþia ºi dezvoltarea înRomânia a asigurãrilor priva-te de sãnãtate. Obiectivul clinicii este acelade a acoperi o diversitate câtmai mare a serviciilor medi-cale oferite. Un alt obiectivprincipal este extinederea co-laborãrii cu diferite clinici ºicompanii pentru completa-rea reciprocã a activitãþii spe-cifice, atât din România cât ºidin strãinãtate.

DR. CODRUÞ MUNTEANU, Director Centrul MedicalMunposan ‘94


INTERVIUL EDIÞIEI

ROXANA SOARE(continuare din pagina 1)Dar iatã cã cei care erau laMinisterul Învãþãmântuluiºi Cercetãrii sigur cã nu m-au sprijinit absolut cu ni-mic, aºa cã în continuaretoate aceste lucruri le-am fã-cut cu posibilitãþile mele:un brevet de invenþie pen-tru aceastã treabã, alte bre-vete de invenþie care sunt lamine în birou, medalii deaur luate tot cu resurselemele ºi, cea mai importantãdintre toate, care este ºimândria mea, este aceastãdiplomã în englezã "IFIAGOLD" care esterecunoaºterea cea mai im-portantã în lume pentru uninventator.Cum aþi fost privit în Ro-mânia dupã ce v-au fostapreciate meritele de cã-tre strãini?Eu am un nume în medici-na româneascã. Înainte de'89 am avut probleme foarteserioase cu organele de se-curitate fiind anchetat, luatde la spitalul Polizu de 4 ofi-þeri de securitate ºi anchetat19 ore pentru lucruri pe ca-re nici acum nu ºtiu de ceau fost. Am aflat acum, ºtiucare este situaþia, ºtiu cine afost în spate ºi mi-a lãsat ungust amar. Mi-e ruºine pen-tru aceºti oameni despre ca-re s-ar zice cã s-ar numi ºefiiRomâniei. Dar colegii?Mulþi dintre colegii meisunt pe aceleaºi funcþii ºiacum. Fostul secretar departid de la spitalul Polizueste ºi acum, este ºi profe-sor, el are ºi sancþiuni pena-le ºi nu-l îndepãrteazã ni-meni. Trebuie sã mai treacãani mulþi pânã se vor schim-ba anumite lucruri. ªi mul-te dintre persoanele care auavut funcþii mari au rãmasîn continuare pe aceleaºifuncþii. Asta a fost unul dinmotivele pentru care, fiindpropus de mai multe ori ºiministru ºi secretar de stat,am renunþat la acesteposturi.Ce pãrere aveþi despresistemul de organizare?ªi în prezent noi avem me-dici minunaþi, dar sistemulde organizare, sistemul de

funcþionare ºi multe, multealtele nu merg bine. S-au pe-rindat la conducerea Minis-terului Sãnãtãþii foarte mul-te persoane. Eu am arãtat dealtfel ºi la emisiunile la caream participat cã MinisterulSãnãtãþii este un Ministergreu ºi nu poate fi condusde oricine. Iatã de ce, cu toþiaceºti bani care s-au investit,

rezultatele pânã în momen-tul de faþã sunt cele pe carele cunoaºtem cu toþii. De fie-care datã ºi în fiecare perioa-dã, cei care au venit la con-ducere au fost dornici sãaducã aparaturã perfor-mantã pe bani grei, medica-mente pe bani grei ºi... camatât. Nu s-a mers mai depar-te sã vadã dacã un spital ma-re, spre exemplu, din Bucu-reºti, luãm spitalul Panduripentru cã eu cunosc foartebine situaþia de acolo, numai are în momentul de fa-þã niciun aparat pentru ex-plorãri, nu mai au ecografe,nu mai au tomografe, numai au aparate de radiologieº.a.m.d., deci spitalul Pan-duri, dacã nu mã înºel, aldoilea spital cel mai bun peprobleme de urologie dinCapitalã. Au venit angiogra-fe, nu am avut specialiºti,

n-am avut persoane care sãia ºi sã foloseascã aceste apa-rate care au venit pe banigrei. Au existat situaþii ºi înmomentul de faþã nici nuºtiu dacã o serie de aparatefuncþioneazã sau nu funcþi-oneazã, dacã s-au descom-pletat între timp pentru cã,trecând perioada de garan-þie, nimeni nu le-a mai pusîn funcþiune. În acest con-text impunându-se ca Mi-nisterul sã mai plãteascãniºte bani pentru cã adepãºit perioada de garan-þie. Au existat situaþii cândstatul român a plãtit mii demãrci, în vremea respectivã,nemþilor pentru a primi o li-nie de fiolaj, spre exemplula spitalul Cantacuzino iaracolo nu era spaþiu pentruaceastã linie, ºi multe altele.Asta ca sã înþelegeþi cã ºipardidul, când aduce ºi pu-ne pe cineva într-un loc, areo anumitã responsabilitate,dar vedeþi ºi dvs. ce se-ntâm-plã de fapt. În momentul defaþã, repet, problemele suntfoarte, foarte complexe.Avem oameni minunaþi ºiprofesori minunaþi. Aiciaceºti specialiºti nu pot sã-ºidesfãºoare activitatea într-un anumit fel. Doctorii ti-neri nu pot obþine un con-curs. ªtim bine cum se obþinaceste concursuri... Trebuiesã ºtergem cu buretele aces-te anormalitãþi. Sã încercãmsã facem în aºa fel (ºi eu per-sonal am dorit ºi vã mãrturi-sesc cã am un proiect legis-lativ legat de aceastã proble-mã, din pãcate nu am fostsprijinit ºi iatã cã pânãacum n-am putut sã-l im-pun; sigur desfãºurând ºi al-tã activitate în alt loc, estevorba de Parlamentul Ro-mâniei la Comisia de Sãnã-tate) încât lucrurile sã seamelioreze. Cine poate sãobþinã un loc în Bucureºti?Nu este normal sã fie aºa. Si-gur, avem foarte mulþi me-dici peste tot oriunde te duciîn lumea asta, pleacã foartemulþi oameni, generaþii du-pã generaþii. Normal ar fi sãfie ºi sã rãmânã aici în þarã,dar vedeþi ºi dvs. câte pro-bleme pot exista într-un spi-tal ºi care nu se mai rezolvãdin multe puncte de vedere.

Cel mai uºor este sã spui cãnu ai bani. Sunt miliarde deeuro care au intrat ºi intrãîn sãnãtate. Unde se regã-sesc aceºtia? La noi totul seface la întâmplare. Aduciaparaturã performantã, iaroamenii nu ºtiu s-o foloseas-cã... "dar lasã cã vin alegeri-le ºi-o iau ºi-o duc în alt loc.ªi mai departe lasã cã dacãnu ajung ministru, ajung eudeputat sau senator..." Aºanu se poate face mare lucruîn sectorul de sãnãtate. |n continuare pacienþiiacuzã personalul medicalde rele tratamentePãi cine credeþi dvs. cã estede vinã? Vreau sã vã spun cãexistã manageri de spitaleunde au venit pacienþi cu bi-let de trimitere, bilet de in-ternare ºi care nu au inter-nat aceºti pacienþi. Acestepersoane au fost solicitatede cãtre Comisia de Sãnãta-te sã vinã ºi sã explice care afost motivaþia, sã vedem ºinoi dacã a fost trecut în re-gistrul de internãri ori nu,sã vedem ºi noi ce s-a întâm-plat cu el pentru cã totuºiacesta avea o stare neplãcu-

tã, destul de gravã, fiind tri-mis de spitalul teritorial laspitalul respectiv (din Bucu-reºti) cu bilet de trimitere,din întâmplare aceastã per-soanã avea ºi un handicap,ºi nu s-a luat niciun fel demãsurã. Dacã este sã neluãm dupã lege, mãsura arfi trebuit s-o ia Parchetul înacest caz. Revin la concluziamea cum cã medicul trebu-ie sã aibã un salariu demn,în aºa fel încât sã nu se uitela buzunarul pacientului. Cisã se uite la patologia, lasimptomele pacientului res-pectiv în aºa fel încât sã-i fiede folos. Sunt multe lucruricare se intrigã ºi nu întâm-plãtor. Din sectorul de sãnã-tate s-au scos mulþi bani.Înainte la un spital aveam 3paznici care lucrau în turãpe 24 de ore. Acum avem 30de paznici. Înainte aveamcei 3 paznici care ºtim cumprocedau, dar mai erau ºipedepsiþi, o fãceau mai cuperdea, acum au venit 30 depaznici, bodyguarzi le spu-ne, ºi care sã nu credeþi cã eisunt sfinþi ºi cã într-adevãrpacientul nu trece ºi pe lân-

Fondator al Catedreide Sexologie Clinicã; Acreat ºi aplicat primulsterilet din România;A descoperit ºi descris“artera faringianã as-cendentã accesorie”

CONF. DR. VASILE NIÞESCUMedic primar obstreticã-gineco-logie, Spitalul Polizu, ConsilierParlamentar la Senat

Discul Femeii, Brevet de invenþie, OSIM nr. 120678. În cadrul Salonului Budapesta a primit diploma ºi medalia de aur oferite de Forul Internaþio

Dr. Vasile Niþescu: “Sistemulde sãnãtate mergea mai bineînainte de 1989...”


INTERVIUL EDIÞIEI

gã el, ca sã nu zicem altfel.Ce am rezolvat? Plãtim înplus 30 de oameni în loc de3. Din ce? Din banii dvs. ºi aituturor care participã cuaceastã contribuþie lunarã.Ãsta este un singur exem-plu ºi, din nefericire, suntmulte alte exemple legatede acest aspect. Credeþi cã problemele dinMS au fost preluate denoua conducere de la fos-tele conduceri? Fiecare care a venit ºi-a adusoamenii lui. Gândiþi-vã laDaniela Bartoº câþi consi-lieri avea ºi ce staff ºi-a adusºi ce a schimbat în Minister.Dar nu e numai ea. Chiarstãteam sã mã gândesc câþiconsilieri are preºedintelestatului, câþi consilieri areprimul ministru, câþi consi-lieri preºedintele Senatului,chiar dacã au nevoie doar decâþiva. Daniela Bartoº, dacãnu mã înºel, avea chiar pes-te 25, dacã nu 30 pentru cãaºa a dorit dumneaei. Presas-a semnalat ºi pânã la urmãs-a reuºit îndepãrtarea ei dela conducere. Vedeþi vreo soluþie?

Situaþia prezentã este legatãde sistemul legislativ. Estedirijat de legile pe care leavem în momentul de faþã.Lucrurile nu sunt simple însistemul de sãnãtate. Acolo unde se doreºte sã sefacã un lucru, oamenii nutrebuie sã se schimbe de la ozi la alta. Au fost persoanecare s-au fãcut vinovate deanumite situaþii prezente însectorul nostru de sãnãtate,aparatura care a fost adusãîn diverse spitale din Bucu-reºti, Ministerul Sãnãtãþii ºiCasele de Asigurãri au fostobligaþi sã plãteascã niºtebani înainte fãrã sã se fi fã-cut examinarea respectivã apacienþilor ºi multe altele.Elemente care merg de lafoºtii miniºtri pânã la cei deexecuþie care au intrat înacest cerc anormal. Dacã înacest context nu se ia niciunfel de mãsurã împotriva lor,cum vreþi sã se îndrepteaceste elemente? Nu se poa-te! Tentaþia este foarte ma-re, banii sunt foarte mulþi.În momentul de faþã se în-cearcã tot felul de aranja-mente ca sã explice anumiteanormalitãþi existente însectorul de sãnãtate ºi nuadevãrata situaþie. Deci,practic, nu se ajutã aceastãplacã rezonabilã a cadrelormedico-sanitare ca sã fiepãstrate într-o unitate, sãexiste o responsabilitate. Nute vaiþi cã medicii încep sãplece în strãinãtate, asteasunt aiureli, sunt anormali-tãþi, nu au niciun fel de va-loare. Cel care a greºit, celcare rãspunde de viaþa unuiom, sã se tragã concluzii de-favorabile asupra mediculuirespectiv, ãla nu are ce sãmai lucreze în sectorul desãnãtate. Aºa se poate rezol-va aceastã problemã: sistemde evidenþã foarte precisã aunor boli, a unei patologiicare nu existã în momentulde faþã, de supraveghere ºievidenþã. Hai sã vedem ºinoi care este sistemul de pe-diatrie care, din pãcate, totaici la noi a fost desfiinþat:Bartoº ºi altele. Aici este rã-ul cel mare, cã nu pestenoapte vii ºi transforminiºte lucruri care au fost ºiau mers aºa cum au mers.De ce nu mai avem sistemulde sãnãtate pe care l-amavut pânã în '89? Poate cãeu sunt ultimul care nuagreez sistemul care a fostpânã în '89, dar iatã cã suntnevoit sã spun cã aºa cumera atunci, sistemul de sãnã-tate mergea mai bine decâtîn momentul de faþã.

CERCETARE INTERNAÞIONALÃ

Internaþional de Inventicã Genius de laonal al Inventatorilor (IFIA).

Rezultatele studiului clinicUPLIFT demonstreazã cã tiotro-pium (SPIRIVA®), administrat pa-cienþilor cu boalã pulmonarã obs-tructivã cronicã (BPOC), determinãîmbunãtãþiri de duratã ale funcþieipulmonare pe parcursul a 4 ani(p<0,001), deºi nu afecteazã ratadeclinului funcþiei pulmonare. Stu-diul clinic de referinþã a reconfir-mat profilul de siguranþã favorabilal tiotropium.

UPLIFT a mai demonstrat cãtiotropium determinã o întârzieresemnificativã a primei exacerbãri,cu o medianã de 4,1 luni (p<0,001)ºi determinã o reducere semnifica-tivã a numãrului de exacerbãri perpacient/an (14%, p<0,001). În plus,reduce în mod considerabil risculde exacerbãri care conduc la spita-lizãri (Hazard Ratio 0,86, p<0,002),faþã de grupul de control. Exacer-bãrile pot înrãutãþi evoluþia clinicãa bolii, aºa încît un tratament carepoate reduce în mod semnificativexacerbãrile poate avea un impactpozitiv asupra evoluþiei clinice aBPOC.

Studiul UPLIFT a comparat tio-tropium 18 µg, administrat o datãpe zi, cu placebo, permiþând tutu-ror pacienþilor sã continue admi-nistrarea medicaþiei respiratorii re-comandate în mod uzual, cu excep-þia anticolinergicelor inhalatorii,fiind posibilã inclusiv ajustarea do-zei în timpul studiului.

Tiotropium a demonstrat o îm-bunãtãþire semnificativã statistic acalitãþii vieþii, evaluatã prin inter-mediul chestionarului respiratorSt. George (SGRQ, p<0,001). 1În decursul celor patru ani de stu-diu, pacienþii din grupul tiotro-pium au raportat, în mod consis-tent, o îmbunãtãþire a calitãþii vie-þii, comparativ cu momentul dema-rãrii studiului.

În plus, s-a observat o scãderestatistic semnificativã de 16% a ris-cului de deces (p=0,016) în grupultiotropium, pe durata administrã-rii tratamentului. În cei patru anide studiu, efectul asupra supravie-þuirii a fost susþinut, cu toate cãanaliza a inclus ºi decesele înregis-trate dupã întreruperea medicaþiei

(p=0,034). S-a determinat ºi risculde deces pentru perioada de urmã-rire 30 zile dupã finalizarea perioa-dei de tratament, studiul având carezultat o scãdere de 11% a riscu-lui de deces, deºi nu a înregistratrelevanþã statisticã (p=0,086).

Important de remarcat este fap-tul cã tiotropium a redus morbidi-tatea respiratorie (p<0,05) ºi car-diacã (p<0,05), reconfirmînd profi-lul de siguranþã favorabil al tiotro-pium. Ca ºi în studiile anterioare, cel maifrecvent întâlnit efect secundar afost uscãciunea gurii.

Profesorul Marc Decramer, con-ducãtorul studiului ºi profesor demedicinã la Spitalul UniversitarCatolic din Leuven, Belgia, a afir-mat: "UPLIFT a permis pacienþilorsã continue tratamentul concomi-tent cu orice fel de medicaþie res-piratorie, cu excepþia anticolinergi-celor inhalatorii. În cadrul UPLIFT, tiotropium s-adovedit benefic pe termen lung,îmbunãtãþind rata de supravieþui-re, funcþia pulmonarã, rata exacer-bãrilor ºi calitatea vieþii pacienþi-lor, reconfirmând totodatã profilulsãu de siguranþã favorabil. Acestedate vor aduce medicilor încrede-rea de a prescrie mult mai devre-me tratamente de întreþinere petermen lung."

Datele studiului au demonstrattotodatã cã tiotropium are efectebenefice impotante în cazul pa-cienþilor din stadiul moderat al bo-lii (Stadiul II GOLD - Global Initia-tive for Chronic Obstructive LungDisease). 46% dintre pacienþii stu-diului clinic UPLIFT au fost diag-nosticaþi cu BPOC stadiul II mode-rat.

"Rezultatele studiului UPLIFTsunt pozitive, în special pentrumedicii din asistenþã primarã, lacare apeleazã, de altfel, pacienþiipentru ajutor medical", a afirmatDr. Anders, MD, Specialist în Medi-cina de Familie, Oslo, Norvegia,fost Preºedinte al Grupului Inter-naþional Respirator de AsistenþãPrimarã.

UPLIFT a înrolat 5.993 pacienþicu BPOC din 37 de þãri.

Studiul clinic de referinþã în BPOC -UPLIFT® (Understanding Potential Long-term Impacts on Function with Tiotro-pium)

10 INFO-SÃNÃTATE. ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE. Iune 2009

CAMPANII & ZILELE SÃNÃTÃÞII

Primul transplantde rinichi -17 iunie, 1950

În anul 1950, medicul ame-rican Richard H. Lawlerefectua primul transplantde rinichi la Spitalul „Mary"din Chicago. A fost primulºi ultimul transplant fã-cut de doctorul Lawler ca-re a spus: ”Am vrut doarsã dau tonul.”Pacienta care a primit rini-chiul se numea Ruth Tu-cker, în vârstã de 49 de ani.Aceasta a decedat la 5 anidupã operaþie din cauzaunei pneumonii ºi a unorprobleme de inimã.

În ziua de 16 iunie 1976, înAfrica de Sud, mii de copii ºielevi au ieºit în stradã pentrua-ºi revendica dreptul la oeducaþie de calitate ºi dreptulde a învãþa în limba lor ma-ternã. Autoritãþile au deschisfocul împotriva protestatari-lor ºi câteva sute de copii aufost uciºi. În sãptãmânile care au ur-mat zilei de 16 iunie, maimulte mii de oameni s-aualãturat revoltelor împotrivaregimului de apartheid: pes-te o mie de persoane au fostrãnite, alte aproape o sutã aufost ucise. În fiecare anUNICEF celebreazã aceastã ziprintr-un Summit la care iaparte Grupul celor Opt, G8.

Ziua Copilului African se celebreazã din 1991, la iniþiativa Organizaþiei Unitãþii Africane ºi aUNICEF.

Ziua Internaþionalã a Copilului African, 16 iunie

ZIUA INTERNAÞIONALÃ A DONATORILOR DE SÂNGE, 14 IUNIE

În 1987, Adunarea Gene-ralã a Organizaþiei Mon-diale a Sãnãtãþii (OMS) adecis sã marcheze ziua de

26 iunie Ziua Internaþio-nalã Împotriva Consumu-lui de Droguri. AceastãHotãrâre a fost luatã pe 7

Aceastã datã a fost aleasãde Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii (OMS ) pentru arecompensa activitateaimunologului austriacKarl Landsteiner, nãscutacum 140 de ani, pe 14 iu-nie, laureat al premiuluiNobel pentru medicinã în1930 pentru descoperireagrupelor de sânge AB ºi 0. Promovat de OMS ºi deCrucea Roºie, evenimen-tul implicã peste 180 deþãri care vor sã atragã atenþia asupra carenþei rezervelor de sânge. La noi, sub 2% din popu-laþie doneazã sânge, în timpce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de 5%.Deºi numãrul unitãþilorde sânge donate a crescut uºor în 2007 faþã de 2006, doar66% din totalul

cererilor lansate de spitalele noastre anul trecut au putut fi acoperite. În România, cea mai mare nevoie de transfuzii de sânge se înregistreazã la

Spitalul Fundeni ºi Spita-lul de Urgenþã Floreascadin Bucureºti, lista fiindcompletatã de SpitaleleUniversitare din Cluj-Na-poca, Iaºi, Craiova, Târgu-Mureº, Timiºoara ºi Con-stanþa. Una din trei opera-þii din România este amâ-natã din cauza lipsei desânge. Conform statistici-lor, frecvenþa donatorilorcreºte foarte mult în pe-rioada sãrbãtorilor Pascale,

circa 70-80 de donatori pe zi, inclusiv din

mediul rural. În pri-vinþa grupelor de

sânge donate, predominante

sunt grupele 0, A II, B IIIºi AB IVpozitiv.

Rãmâneînsã defi-

citarã grupa AB IV negativ, unde numãrul

donatorilor este mult mai mic. Campanii de donare de sânge

au loc aproape în per-manenþã. Românii

din Italia au înfiinþat “Grupul Donatori Sân-ge Români din Italia”,GDSRI, cu scopul de a

realiza o "bancã de sânge ºi plasmã" pentru româ-

nii care au nevoie.

Ziua Internaþionalã Împotriva Abuzului de Droguri ºi a TraficuluiIlicit, 26 iunie

decembrie 1987 (rezoluþia42/112). Experþi din cadrulOMS definesc drogul ca fi-ind "orice substanþã care,introdusã într-un orga-nism viu, îi poate modifi-ca acestuia percepþia,comportamentul ori func-þiile sale cognitive sau mo-trice". În lume, aproxima-tiv 200 de milioane de oa-meni consumã droguri celpuþin o datã pe an. Iar înEuropa mor în fiecare an20.000 de oameni ca urma-re a consumului de dro-guri. Într-un studiu reali-zat de Agenþia NaþionalãAntidrog, ANA, se aratã cãelevii de 16 ani din Româ-nia consumã mai puþin al-cool, tutun ºi droguri decâtcei din alte þãri europene.

Primul transplant de inimã artificialãde ultimã generaþie "Novacor" - 19 iunie, 2001

În anul 2001 a fost realizat, pentruprima datã în România ºi în Euro-pa Centralã ºi de Est, un trans-plant de inimã artificialã de ulti-mã generaþie "Novacor" - un sis-tem montat la nivelul abdomenu-lui bolnavului. Transplantul a fostrealizat la Institutul de Boli Cardi-

ovasculare Fundeni din Bucureºti. Operaþia a fost efec-tuatã de o echipã condusã de cãtre profesorul Vasile Cin-dea, directorul institutului ºi de cãtre ªerban Bubenek,ºeful proiectului românesc de asistare mecanicã a cordu-lui. La intervenþie au mai participat medici de la SpitalulUniversitar "Saint Luc" din Bruxelles. Inima artificialã afost produsã de firma Baxter-Edwards din Statele Unite.

La 27 iunie 1926s-a nãscut mediculromân Nicolae Si-mionescu

Termenul ºiconceptul de“Transcitozã” ºi“Transcitozãmediatã de re-ceptor” aparpentru prima

datã în literatura ºtiinþificã,într-o lucrare publicatã deNicolae Simionescu, în anul1979. Detalii: Institutul deBiologie ºi Patologie Celularã“Nicolae Simionescu”, www.icbp.ro

www.tigaraelectronica.roTel: 0755.289.584

Þigara Electronicã funcþioneazã pe baza unui acumulator, fumatul fiind lafel ca ºi în cazul unei þigãri obiºnuite, emiþând fum (abur de apã) în timpulaspirãrii. La capãtul þigãrii se va aprinde un led pentru a imita jarul.

Þigara electronicã compenseazã plãcerea de a fuma, iar ceaþa de fum produsãde aceasta este total lipsitã de componenþii cancerigeni ai þigãrilor obiºnuiteºi, desigur, nu conþine gudron ºi alte tipuri de emanaþii dãunãtoare sãnãtãþii.

Nou în România!

ÞIGARETA ELECTRONICÃLasã-te de fumat cu ajutorul

tehnologiilor moderneE-Þig President -Economic, - 180 Ron

E-Þig Ambasador,Economic, -180 Ron

E-Þig Diplomat,Economic, -180 Ron

E-Þig Stronger, Economic, -180 Ron

E-Þig Don Vito,Trabuc, -300 Ron

E-Þig Majestic,Pipã, -500 Ron

COSTA BRAVA, Spania; - De la 355 euro/persoanãPlecãri sãptãmânale începând cu 16 iunie 2009

- 7 nopþi cazare hoteluri 3* ºi 4*- Masã demipensiune- Transport avion charter cursã Tarom- Transfer aeroport-hotel-aeroport

TENERIFE; - De la 700 euro/persoanãPlecãri sãptãmânale începând cu 29 iunie 2009

- 7 nopþi cazare hoteluri 4* ºi 5*- Masã demipensiune- Transport avion charter cursã Tarom- Transfer aeroport-hotel-aeroport

ANTALIA, Turcia; - De la 685 euro / persoanãPlecãri sãptãmânale începând cu 13 iunie 2009

- 7 nopþi cazare hoteluri 5*- Pachet Ultra All Inclusive- Transport avion cursã Tarom- Transfer aeroport-hotel-aeroport

THASSOS, Grecia; - De la 260 euro + 229 RON / persoanãPlecãri începând cu 15 iunie 2009

- 6 nopþi cazare Hotel Thalassies 3*** LIMENARIA- Masã Demipensiune - Transport cu autocar licenþiat, aer condiþionat, 2ºoferi - Însoþitor de grup pe timpul deplasãrii- Vizitã la Kavala

ZONE TTRAVELStr. Avionului nr. 5, Bucureºti Telefon: (021) 319.16.52 E-mail: [email protected]

Ofertã specialãCONCEDII DE ODIHNÃ 2009Ofertã specialã pentru medici

12 INFO-SÃNÃTATE. ZIARUL COMUNITÃÞII MEDICALE. iunie 2009

BUSINESS & CORPORATE NEWS

Pharma Nord alansat Bio-ChromFTG Forte

Noul supliment nutritiv dela Pharma Nord, Bio-ChromFTG Forte, e un ajutor esen-]ial în curele de slãbire.Acest produs pe bazã decrom organic acoperã defi-citul de crom. Folosirea luiasigurã o trecere corectã aglucidelor din sânge în ce-lule, unde sunt transforma-te în energie, asigurându-se[i men]inerea unei glicemiistabile. Este disponibil înfarmacii [i în magazinelecu produse naturiste, lapre]ul recomandat de 30 lei(cutia cu 30 tablete).

ªtiri ºi cercetãri

GINA GHEOCACum se simte criza finan-ciarã în agenþie?

Ca majoritatea companii-lor, nici noi nu suntem feriþide efectele crizei, numai cãnoi am fost printre cei feri-ciþi - avînd totuºi un portofo-liu variat de clienþi ºi fãcîndun forecast destul de realist,din timp. Din punct de vede-re financiar, agenþiile sunt"oglinda" clienþilor - dacãbugetele clienþilor scad, sca-de ºi cifra de afaceri a agen-þiilor cu care aceºtia lucrea-zã. Dar ºtiinþa adevãratãconstã în echilibrul pe carereuºeºti sã-l aduci între veni-turi ºi cheltuieli, în condiþii-le în care cel mai uºor estesã tai drastic din cheltuielipentru a pãstra totuºi profi-tabilitatea afacerii... Am tre-cut ºi noi prin acest exerci-þiu, dar pot spune cã amajuns la cea mai "sãnãtoasã"formulã de funcþionare, ca-re ne ajutã sã ne menþinemla un nivel optim de motiva-re, profitabilitate, plãcere ºiprofesionalism. Mai fac firmele farma cam-panii? Da, fac. Toþi clienþii farma-ceutici pe care-i avem suntactivi în comunicare. Amreuºit ca împreunã sã con-struim un plan de comuni-care eficient, bazat pe niºtebugete normale pentru si-tuaþia actualã a pieþei, darcare le permite sã se menþi-nã constant în atenþia publi-cului. Am tot citit cã "farma-ceuticele sunt privilegiatelecrizei''... Cred cã este o exa-gerare, datã de faptul cãexistã anumite situaþii con-junctural-favorabile cheltui-rii unui buget mai mare pemedia (ºi ca atare, cu vizibi-

litate mai mare). Au fost lan-sãri de produse, factorul desezonalitate sau decizii de aintra on air pentru a stimu-la cererea - în condiþiile încare stocurile erau foartemari în farmacii etc... Într-adevãr, prin comparaþie cutotal piaþã media Q1 2008vs. Q1 2009 - piaþã care a în-registrat în 2009 o scãderede -9%, media farma dinaceeaºi perioadã a înregis-trat o creºtere de + 5 %. Care sunt cele mai eficientecanale de comunicare ? Dacã este sã vorbim de co-municarea "pe timp de cri-zã", atunci pot spune clar cãinternetul este marele cîºti-gãtor; o bunã parte din ces-a pierdut din presã ºi ra-dio, cumulat cu ce s-a scãzutdin bugetele de TV (un me-diu scump, de altfel), a in-trat pe comunicarea digita-lã. Este un canal de comuni-care foarte eficient, mai alespentru campaniile adresatesãnãtãþii oamenilor - aicivorbim de un target educat(interesat la mesajele despresãnãtate). Flexibilitatea ºicosturile de producþie/me-dia sunt cu mult sub cele ne-cesare campaniilor TV ºi sãnu uitãm cã internetul esteîncã un canal media "ieftin"ºi uºor de monitorizat. În aceeaºi direcþie (campaniiinternet pe care noi le-amdezvoltat), vã pot spune cãam înregistrat o creºterespectaculoasã a comunicãriipe acest segment ºi asta nunumai "din cauza crizei", cipentru cã avem clienþi careau înþeles de mult potenþia-lul ºi deschiderea pe care ne-o oferã contactul "personal"dintre target ºi brand, prin

intermediul internetului.Din punct de vedere al buge-telor, remarc o creºtere im-portantã a banilor alocaþiproiectelor digitale, proiectecomplexe, interactive, cu fil-mãri, cu platforme grafice

evoluate, care au atras dupãsine un trafic foarte mare pesite-urile noastre ºi un feed-back pe mãsurã.Aveþi în plan campanii laproduse noi anul ãsta? Da, avem, dar nu pot da maimulte detalii, deoarece pro-iectele nu sunt publice încã.Este important de subliniatînsã ºi faptul cã ne pregãtimde reînceperea campanieieducaþional-informaþionale''ADHD Existã" - aflatã dejaîn anul III de comunicare,alãturi de Societatea de Neu-ropsihiatrie Infantilã ºi deEli Lilly. Mai avem încã ocampanie de "disease aware-ness" pe care o pregãtim, totpentru o boalã frecvent în-tîlnitã, ºi care sper sã spargãbarierele de comunicarespecifice categoriei respecti-ve. Pe lângã aceste campaniide informare, intrãm ºi cuproiectele speciale pe carele-am generat pt OTC-urile

companiilor Bayer, Boehrin-ger Ingelheim sau CSC Phar-ma. O categorie aparte decampanii în portofoliul nos-tru "de sãnãtate", este ceadedicatã campaniilor pe ca-re le dezvoltãm pentru pro-dusele Johnson&Johnsonsau Unilever. ªi nu pot în-cheia fãrã a spune cã amcâºtigat de curând contulCrucea Roºie, pentru carepregãtim campania de ima-gine, cu declinare 360 grade- proiect pe care grupul nos-tru îl va face sub formã de"voluntariat" - acþiune ºi ati-tudine specificã CRR, la carene-am aliniat din start. Estimãri pentru 2009?Din monitorizarea pe care oavem, piaþa farma a crescutdin punct de vedere mediamedia cu 5 % în Q1 2009 vs.Q1 2008, în condiþiile în ca-re piaþa totalã de media înaceeaºi perioadã, a scãzut cu9 %. De asemenea, produse-le farmaceutice au ajuns sãocupe locul 5 în clasamen-tul investiþiilor media în Q12009, faþã de ultimii ani încare nu ajungeau nici în pri-mii 20... Ca o concluzie a ce-lor de mai sus, piaþa de publi-citate pentru produsele dindomeniul sãnãtãþii a cunos-cut un dinamism remarcabil,dar nu cred sã-ºi menþinã ra-tele de creºtere la acelaºi ritm.Vom asista probabil la ocreºtere mai temperatã, sauchiar la o stagnare a investiþii-lor per total an. Excepþiile facîn acest domeniu: GSK a deve-nit conjunctural leader pemedia, medicamentele cu se-zonalitate "de iarnã" au co-municat conform sezonului,HealthAdvisor a lansat douãsuplimente alimentare.

Dr. Oana Cociaºu, Managing Director Lowe despre efectele crizei: “Noi am fost printre cei fericiþi,având un portofoliu variat de clienþi ºi fãcând un forecast destul de realist, din timp.”

Piaþa de advertising farma a crescutcu 5% în Q1 2009 faþã de Q1 2008

Nuvaring de laSchering Plough „Din luna mai 2009, pe pia-þa noastrã existã unicul inelcontraceptiv NUVARING cuadministrare localã (intra-vaginalã) lunarã, deci ocomplianþã crescutã, cu eli-berarea continuã ºi con-stantã a celei mai mici dozede etinilestradiol, femeileavând posibilitatea de auto-administrare,” a declaratProf. Dr. Virgiliu Ancãr.Modul local de administra-re este benefic deoarece evi-tã primul pasaj hepatic, iareficienþa contraceptivã nueste afectatã de tulburãrilegastro-intestinale.

DR. OANA COCIAªUManaging Director, Lowe

Datoritã conþinutului demicroorganisme din speciaLactobacillus, Biotics refacemicroflora intestinalã, du-când la menþinerea siste-mului digestiv sãnãtos ºi laîmbunãtãþirea stãrii genera-le de sãnãtate a organismu-lui. Disponibil sub formã decapsule pentru adulþi - Bio-tics Ozone ºi sub formã deplicuri cu pulbere suspen-dabilã pentru bebeluºi ºi co-pii - Biotics Baby.

Biotics, Ozone


BUSINESS & CORPORATE NEWS

Sanofi-Aventis achiziþioneazã unitatea deproducþie Diabel din FrankfurtSanofi-Aventis Deutschland GmbH a achiziþionat de laPfizer unitatea de producþie Diabel din Frankfurt-Höchst, Germania, unul dintre cele mai mari centre mo-derne de producþie de insulinã din lume. Aceastã achizi-þie este evaluatã la 30 de milioane de euro.

Pfizer intenþioneazã sã facã achiziþii pe pie-þele emergente pentru a-ºi majora cota de pia-þã evaluatã la 80 mld. dolariPfizer a încheiat, în luna ianuarie, un acord pentru pre-luarea rivalului Wyeth, tranzacþie în valoare de 68 mld.dolari, cu scopul de a-ºi consolida marjele de profit. Ul-terior, în luna mai, grupul a semnat acorduri de licen-þiere cu douã companii indiene, pentru a câºtiga cotãde piaþã în zona medicamentelor generice.

Piaþa serviciilor medicale private atrage dince în ce mai mulþi investitoriÎn acest moment, cota de piaþã deþinutã de serviciilemedicale private este de 5%. Însã specialiºtii estimeazãcã aceasta va creºte, în special dupã introducerea co-plãþii în sistemul public. Cele mai importante firme depe piaþa din România care oferã astfel de servicii suntCMU, Medsana, Medicover, MedLife, Sanador ºi Romar.

Antibiotice va investi 20 mil. euro într-o nouãcapacitate de producþieAntibiotice investeºte 20 mil. euro într-o nouã capacita-te de fabricaþie pentru antibiotice injectabile de ultimãgeneraþie ºi pentru o nouã secþie de fabricaþie a compri-matelor.

Novartis a produs un prim lot de vaccinuriîmpotriva virusului gripei porcineGrupul farmaceutic elveþian Novartis a produs un primlot de vaccinuri împotriva virusului gripei porcine, careva servi studiilor clinice ºi intenþioneazã sã scoatã serulpe piaþã în toamnã.

Compania farmaceuticã Gilead a înregistratun profit de 2 miliarde de dolari în perioada2004-2009Gilead este compania farmaceuticã care genereazã unvenit per angajat de 1,5 milioane dolari, de trei ori maimare decât cel generat la Merck.

Eureko va investi în extinderea serviciilormedicale private furnizate în parteneriat cu Eu-roclinic Eureko va investi în extinderea serviciilor medicale pri-vate furnizate în parteneriat cu Euroclinic, iar în T3-T4,compania va aduce pe piaþã noi produse de asigurãri desãnãtate.

Fabrica LaborMed din Bucureºti, printre pro-iectele Arcom din ultima perioadã Printre proiectele derulate de grupul de construcþii Ar-com în ultimii ani se numãrã ºi fabrica de medicamen-te LaborMed din Bucureºti.

GSK, Antibiotice ºi Gedeon Richter mizeazãpe producþia localã GSK intenþioneazã sã mute la Braºov producþia medi-camentului antidepresiv Seroxat, Antibiotice Iaºi vainvesti 10 mil. euro într-o secþie nouã de produse in-jectabile, iar Gedeon Richter a anunþat cã ia în consi-derare România pentru construcþia unei fabrici demedicamente biotehnologice.

Hiperdia se aºteaptã la afaceri de 52 de mili-oane de lei în 2009Hiperdia Braºov, operator de centre de imagisticã, seaºteaptã în 2009 la o cifrã de afaceri de 52 de milioanede lei. În 2008 cifra s-a ridicat la 24,3 milioane de lei.

Signal Iduna îºi îndreaptã atenþia cãtre piaþade retailEste singura companie specializatã pe asigurãri privatede sãnãtate. Reþeaua serviciilor medicale a ajuns laaproximativ 160 de clinici ºi spitale private la nivel na-þional, printre care Sanador ºi Medsana. Pe aceeaºi pia-þã mai activeazã Allianz Þiriac ºi Eureko.

ªTIRI PE SCURT: COMPANII

ON THE MOVE

În vârstã de 44 de ani, noul country manager are o experienþã depeste 14 ani în industria farmaceuticã. El a activat în cadrul unorcompanii precum Schering Plough ºi Bio Medical Group. Divizia Elantis este una dintre cele ºase divizii ale liniei de sales &marketing. A fost înfiinþatã în 1996, iar în prezent deruleazã acti-vitãþi de sales & marketing pentru companii precum QuisserPharma ºi Face Laboratory. A&D Pharma Holdings SRL este celmai mare grup farmaceutic din România.

Iulian Tecu este noul country manager al diviziei Elantis de la A&D Pharma

Xarelto este cel mai avansat tratament pentru prevenirea accidentelorembolice

Bayer a lansat în România XARELTO® (rivaroxaban)

Bayer a lansat în Româniacel mai avansat tratamentpentru prevenirea boliitromboembolice la pacien-þii care suferã intervenþiiortopedice de anvergurã -XARELTO® (rivaroxaban) -un inhibitor direct al fac-torului nodal implicat incoagularea sângelui, facto-rul Xa. XARELTO® a primit apro-barea Agenþiei Europene aMedicamentului ºi estedisponibil ºi în Româniapentru prevenirea boliitromboembolice la pacien-þii care sunt supuºi inter-venþiilor ortopedice de în-locuire a articulaþiei ºold-ului ºi articulaþiei genun-chiului. În prezent suntîn derulare studii ce au cascop extinderea indicaþieiactuale. Studiile evalueazã benefi-ciile XARELTO® în preve-nirea accidentului vascu-lar cerebral la pacienþii cufibrilaþie atrialã, preveni-rea bolii tromboembolicela pacienþii spitalizaþi cuafecþiuni medicale ºi pre-

venþia secundarã la pa-cienþi cu sindrom corona-rian acut.În România, aproximativ30.000 de pacienþi sunt su-puºi în fiecare an inter-venþiilor chirurgicale orto-pedice de anvergurã (pro-teze de ºold ºi genunchi,intervenþii de remediereale fracturilor de sold, in-tervenþii de înlãturare atumorilor oasoase etc).Domnul profesor dr. DinuAntonescu de la SpitalulClinic de Ortopedie Foiºora declarat legat de aceastãocazie "De mulþi ani s-aucãutat soluþii terapeuticecât mai performante, iaruna dintre ele este rivaro-xaban. Potrivit studiilorRECORD, rivaroxaban estesuperior ca activitate eno-xaparinei - heparina cugreutate molecularã micãcu care s-au fãcut cele maimulte studii - având ace-leaºi riscuri, dar un avan-taj îl constituie adminis-trarea pe cale oralã ºicreºte complianþa pacien-þilor dacã primesc rivaro-

xaban. Faptul cã rivaroxa-ban este mai eficient decâtenoxaparina ºi administra-rea oralã sunt douã avan-taje importante."Despre boala tromboem-bolicãBoala tromboembolicã(BTE), cu cele 2 forme cli-nice, tromboza venoasãprofundã (TVP) ºi emboliapulmonarã (EP), reprezin-tã o complicaþie frecventãatât la pacienþii supuºiunei intervenþii chirurgi-cale majore (orice inter-venþie chirurgicalã cu du-ratã de peste 30 de minu-te), cât ºi la cei cu diferiteafecþiuni medicale. Inter-venþiile chirurgicale orto-pedice majore cresc sem-nificativ riscul de apariþiea bolii tromboembolice. Înlipsa tratamentului pre-ventiv, 40-60% din pa-cienþii supuºi unor astfelde intervenþii suferã deaceastã afecþiune. Mai multe informaþii de-spre boala tromboemboli-cã se gãsesc la adresawww.thrombosisadviser.com

Lansarea oficialã a avut loc pe 17 mai, la Hotelul Intercontinental din Bucureºti


INFO MEDICAL

Congres Mondialde DiabetEvenimentul este organi-zat de Federaþia Internaþio-nalã de Diabet (IDF) ºi vaavea loc în perioada 18-22octombrie, la Montreal(Palais des Congres deMontréal), Canada. La Con-gres sunt aºteptaþi peste15.000 de participanþi. Termen limitã de înregis-trare: 31 iulie. Detalii:www.worlddiabetescong-ress.org

EASD – a 45-a În-tâlnire Anualã aAsociaþiei Euro-pene pentru Stu-diul DiabetuluiLocalizare: Viena, AustriaPerioada în care se va des-fãºura congresul: 29 sep-tembrie - 02 octombrie2009

Programul “Taking Controlof Your Diabetes(TCOYD)“

Programul este format dinconferinþe care vor avealoc în decursul întreguluian 2009, în mai multe lo-caþii din Statele Unite.Pentru mai multe detaliivizitaþi site-ul oficialwww.tcoyd.org

INDNBM “Prof.Dr. N. C. Paules-cu”, www.paulescu.ro

Asociaþia Ameri-canã de Diabet,www.diabetes.org

GINA GHEOCASunt suficiente câteva sãptã-mâni în care glicemia sã fie ri-dicatã pentru a schimba mo-dul în care o celulã acþionea-zã. Chiar ºi în momentul cândglicemia revine la normal,aceastã schimbare a moduluiîn care celula acþioneazã afec-teazã organismul. Terapiileactuale, care în unele cazurireuºesc sã restabileascã într-un mod eficace controlulglicemiei, nu sunt suficientepentru a evita complicaþiile.Se pare cã celulele expuse pen-tru o perioadã de timp la hi-perglicemie conservã, pãstrea-zã o "memorie metabolicã" aprejudiciului suferit ºi conti-nuã sã producã radicali liberi,în ciuda condiþiilor de norma-litate. Existã, prin urmare, ideea cãîn cazul în care zahãrul dinsânge nu este optimizat foarterepede, riscul de a survenicomplicaþii nu este depãºitsau eliminat. Complicaþiilesunt principala problemã adiabetului zaharat, atât în ter-meni de calitate a vieþii a pa-cientului, cât ºi în ceea ce pri-veºte costurile. Excesul de glu-cozã din sânge se leagã de pro-teinele mitocondriale, deter-minând producerea de radi-cali liberi de oxidare sau desubstanþe care deterioreazã þe-suturile, în special endoteliulsau þesutul garniturã al vase-

lor ºi a celulelor beta sau a ce-lulelor care produc insulinã.Odatã legate de zahãr, protei-nele mitocondriale continuãsã producã radicali liberi,chiar ºi atunci când nivelul deglucozã din sânge este redusla normal sau în jur de 100.Acesta este motivul pentru ca-re diabeticii trataþi bine ºi cuun nivel al glicemiei normalcontinuã sã dezvolte compli-caþii, în special, complicaþiilecele mai temute legate de de-teriorarea vascularã. Rezulta-tele unui studiu prezentat laal XV-lea Congres al Asociaþiei

Medicilor Diabetologi a atrasatenþia specialiºtilor din în-treaga lume. Este vorba de-spre posibilitatea de a eliminamemoria celularã. "S-a de-monstrat cã o supraproducþiede radicali liberi este legãturaîntre hiperglicemie ºi compli-caþiile diabetului", explicã au-torul studiului Antonio Cerie-llo, director al Centrului deBoli Metabolice din cadrulUniversitãþii din Udine ºi pro-fesor la American Universitydin Oklahoma. "Nu este onoutate cã anumite moleculeantioxidante sunt capabile de

a rupe, cel puþin parþial, aceas-tã conexiune ºi de a reducecomplicaþiile. Cercetãrile noastre au adus în-sã pentru prima datã în primplan existenþa acestei memoriicelulare în conexiune cu glice-mia ºi cã unii compuºi cu acþiu-ne antioxidantã specificã intra-celularã sunt capabili sã opreas-cã în celule memoria metaboli-cã a daunelor hiperglicemiei.Dacã sunt administraþi foarterepede, aceºti compuºi ar puteaproteja organismul de toatecomplicaþiile cauzate de dia-bet", a mai spus Ceriello. "Sedeschide astfel o nouã cale deurmat în lupta cu complicaþii-le. În viitor va trebui sã se ia înconsiderare screening-ul pen-tru populaþia cu risc de diabetzaharat pentru a putea admi-nistra din timp aceste substan-þe specifice", a conchis Ceriello.

În hiperglicemie celulele organismului produc radicali liberi dãunãtori chiar pentru celule însine, având ca rezultat o deteriorare progresivã greu de oprit.

Memoria metabolicã în diabet

ANTONIO CERIELLODirector al Centrului de BoliMetabolice din cadrul Universi-tãþii din Udine ºi profesor laAmerican University din Oklahoma.

Un alt studiu intitulat “Epigenetic histone H3 lysine 9methylation in metabolic memory and inflammatory phe-notype of vascular smooth muscle cells in diabetes” poa-te fi gãsit la http://www.pnas.org/content/105/26/9047.full

ANUNÞURI - MICA PUBLICITATE E-mail: [email protected], Tel/Fax: 021/668.51.12

Mera Dental angajeazãmedic dentist pentruBucureºtiMinim 5 ani experienþã; Stu-dii superioare; Limbi strãine:englezã, francezã. Ofertãsalarialã: procent 35% dinîncasãri. Trimiteþi CV laadresa: [email protected]

Proestetdent anga-jeazã medic stomato-log pentru Bucureºti,sector 2Rugãm pe cei interesaþi sãne trimitã CV-ul, împreunãcu o scrisoare de intenþie la:[email protected] Mai multe detalii gãsiþi pewww.proestetdent.ro

Farmaciile Dona an-gajeazã farmacist ºiasistent farmacie1. Farmacist pentru judeþele:Giurgiu, Bacãu, Iaºi, Alba,Argeº, Prahova, Olt, Teleor-man, Bihor, Suceava, Neamþ,Sãlaj, Sibiu, Bucureºti 2. Asistent Farmacie pentrujudeþele Olt, Teleorman,Neamþ ºi Sãlaj. Mai multe de-talii gãsiþi pe www.farmaciil-edona.ro secþiunea "Cariere".

Ozone Româniaangajeazã Reprezen-tant Medical pentrujudeþele Prahova ºiPloieºtiÎºi desfãºoarã optim activita-tea în teritoriu prin planifica-rea vizitelor ºi prin informareacorectã a clienþilor (cabinetemedicale individuale, spitaleºi policlinici) privind produseleºi programele promoþionaleale diviziei; Realizeazã obiec-tivele individuale calitative ºicantitative; Stabileºte ºi dez-voltã relaþii cu clienþii în bene-ficiul ambelor pãrþi; Organi-zeazã întâlniri locale (meserotunde, expoziþii, simpozioa-ne) al cãror scop este promo-varea produselor ºi imaginiicompaniei.Cerinþe: Absolvenþi ai unei in-stituþii de învãþãmânt superior- de preferat Facultatea deMedicinã ºi Farmacie sauspecializãri înrudite;Experienþa în domeniul pro-movãrii produselor farmaceu-tice constituie un avantaj.Mai multe detalii gãsiþi pe si-te-ul www.ozone.ro secþiunea"Cariera".

Ministerul Sãnãtãþiianunþã recrutare depersonal Ministerul Sãnãtãþii anunþãrecrutarea de personal pen-tru proiectul "Creºterea ac-cesului la servicii de pre-venþie medicalã primarãpentru copiii ºi adolescenþiidin România.Alimentaþia sãnãtoasã ºi ac-tivitatea fizicã în rândul co-piilor ºi adolescenþilor dinRomânia".Mai multe detalii gãsiþi pewww.ms.ro

Teva Pharmaceuticalsangajeazã reprezen-tat medical, brandmanager, key ac-count managerAngajãrile se fac în diverseoraºe din þarã.Mai multe detalii gãsiþi pewww.tevapharma.com

Anunþurile pot fi postate ºi online:

www.info-sanatate.rosecþiunea Anunþuri

Fãrã filtre. Apa este filtrul!Purificarea prin umidificare este metoda cea mai eficientã pentrucombaterea efectelor negative ale aerului uscat din locuinþe ºi bi-rouri. Datoritã sistemului revoluþionar de evaporare la rece, apa de-vine filtrul care spalã ºi purificã aerul.Experþii recomandã o umiditate între40-60% pentru o ambianþã sãnãtoasã(iarna, camerele de bloc au în medie15% umiditate...) Aparatul este în modspecial recomandat persoanelor cu sinu-surile sensibile, care pot dezvolta diferi-te afecþiuni ORL datoritã uscãrii mucoa-selor nazale, ca urmare a expunerii laaer condiþionat sau aer prea uscat.

Umidificator ºi Purificator 2 în 1Pentru un mediu sãnãtosVenta Airwasher, pentru casã ºi birou

Accesorii: Set odorizante, Termo-higrometru

VENTA ROMÂNIAStr. Costache Aristia nr. 14Tel: 021/314.21.44Mobil: 0723.646.635 [email protected]

Catalogul Testelor ºi Instrumentelor PsihologiceCatalogul Testelor ºi Instrumentelor Psihologiceprezintã toate testele psihologice profesioniste dinRomânia. Conform normelor în vigoare, testelepsihologice pot fi utilizate doar cu avizul producã-torului testului.Catalogul include 72 de teste din urmãtoarele do-menii: Resurse umane, Personalitate, Teste proiec-tive, Stres ºi coping, Orientare în carierã, Psihote-rapie ºi consiliere, Educaþie, Aptitudini.

Catalogul este disponibil în toate librãriile din þarã(inclusiv Reþeaua Librãriilor Humanitas)

Informaþii suplimentare ºi comenzi online:Centrul de Resurse ºi Teste Psihologicewww.testepsi.ro

INFO-SÃNÃTATE este Reþeaua naþionalã de informare ºi promovare înspitalele ºi centrele de sãnãtate din România. În cadrul Reþelei de distribu-þie Revistele Info-Sãnãtate, Ziarul Comunitãþii Medicale ºi Revistele gratui-te Info-Sãnãtate. Setul de reviste este format din titlurile: Mama ºi Copilul,

Alimentaþia Corectã, Psihosomatica, Body Health & Care, Rãceala ºi Gri-pa, Terapii Alternative, precum ºi din ediþii speciale pe diferite specializãri:Glandele endocrine, S`n`tatea psihic`, Stresul, Familia modernã º.a.Portalul web al Reþelei Info-Sãnãtate: www.info-sanatate.ro.

Complexul rezidenþialGViTown îi aºteaptã pemembrii comunitãþii me-dicale ºi pe familiile aces-tora în showroom-ul abiadeschis în strada Vântuluidin Bucureºti. Aceºtia be-neficiazã de o ofertã spe-cialã exclusiv pentru co-munitatea medicalã, cât ºide soluþii de finanþare depânã la 100% din preþulapartamentului. În cadrulshowroom-ului vizitatoriivor descoperi un exemplude apartament, astfel în-cât decizia de achiziþie sãfie luatã pe baza unor da-te concrete ºi nu doar pebaza planurilor de proiec-tare. "Dupã multe cercetãri ºianalize ale pieþei amreuºit sã construim unprodus perfect, un com-plex rezidenþial care sãrãspundã cu adevãrat ne-voilor celor interesaþi sãachiziþioneze un aparta-ment la un preþ corect ºiavantajos. Decizia de aachiziþiona un aparta-ment este una extrem deimportantã în viaþa fiecã-

ruia, drept urmare sun-tem flexibili, încercãm sãsatisfacem ºi cele mai exi-genþe cerinþe ale clienþilornoºtri ºi venim în întâm-pinarea membrilor comu-nitãþii medicale cu o ofer-tã de nerefuzat", declarãKfir Gindi, director gene-ral al Gindi Rom.Complexul rezidenþialGviTown este format din 4clãdiri cu 10 etaje ºi unnumãr total de 324 deapartamente care rãspundoricãrui stil de viaþã. Loca-lizat în inima Capitalei, înzona Vitan pe strada Vân-tului, chiar pe linia me-troului ºi aproape de ma-rile centre comerciale, po-liclinicã, grãdiniþã sauºcoalã, GViTown oferãapartamente atent proiec-tate, astfel încât spaþiul sãfie inteligent folosit ºi sãpermitã cât mai multã lu-minã sã pãtrundã în apar-tament. Fiecare aparta-ment este prevãzut cu oterasã la living, care oferão vedere spectaculoasãasupra Bucureºtiului. Toa-te finisajele ºi materialele

de construcþie ce vor fi fo-losite sunt de cea mai bu-nã calitate, de la furnizoride top din întreaga lume,respectã toate normeleatât locale cât ºi europeneºi vor fi aprobate de cãtreun consultant autorizat înmaterie de siguranþã. Compania Gindi a dezvol-tat unele dintre cele maimari ºi apreciate comple-xe comerciale, clãdiri debirouri sau cartiere rezi-denþiale din Israel, Unga-ria sau Elveþia, ºi explo-

reazã în permanenþã noipieþe, beneficiind atât deavantajul de a se putea au-tofinanþa cât ºi de accesulla finanþãri oferite debãnci cu prestigiu sau pie-þe de capital. Grupul Gindia fost înfiinþat de GindiMoshe ºi Gindi Igal în1970 ºi este una dintre ce-le mai mari ºi respectatecompanii de construcþiidin Israel. De-a lungultimpului, Moshe ºi IgalGindi au construit ºi dez-voltat oraºul Rishon

Le'tzion (al treilea oraº camãrime din Israel), con-struind cartiere întregi,compuse din zeci de miide unitãþi rezidenþiale.Timp de peste 40 de aniGrupul Gindi a satisfãcutºi depãºit aºteptãrileclienþilor, proiect dupãproiect. Mai multe detalii despreproiect ºi despre ofertaspecialã pentru comunita-tea medicalã puteþi gãsipe www.gvitown.ro sauapelând 031.620.80.07.

Complexul rezidenþialGviTown: oferte definanþare 100% pentru comunitateamedicalã

Complexul rezidenþial GviTown este format din 4 clãdiri cu 10 etaje ºi un numãr total de324 de apartamente

Revistele se distribuie gratuit în cadrul punctelor de informare Info-Sãnãtate, amplasate în sãlilede aºteptare ºi holurile de intrare ale spitalelor ºi clinicilor, membre ale Reþelei Info-Sãnãtate. Reviste-le apar câte douã titluri în fiecare lunã, cu un tiraj lunar mediu de 80.000-100.000 de exemplare.

Reþeaua Info-Sãnãtate este activã în prezent în peste 250 de locaþii din 67 de oraºe. Locaþiile suntselecþionate dupã numãrul de pacienþi lunar ºi includ spitale judeþene, orãºeneºti ºi de specialitate, cliniciprivate, policlinici de stat ºi private (cabinete medicale grupate). Reþeaua Info-Sãnãtate nu include

deocamdatã cabinetele individuale independente.

Pentru a deveni membru al Reþelei Info-Sãnãtate contactaþi-ne la tel: 021/668.51.12

Setul de revisteInfo-Sãnãtate pentrupublicul larg

Numãrul 1 în România!www.info-sanatate.ro

Punct de informare

Membrii comunitãþii medicale sunt aºteptaþi lashowroom-ul GviTown cu oferte speciale ºi soluþii de finanþare de pânã la 100%.

05 Ziar info-Sanatate pentru medici, iunie 2009

Documents

Transcript of 05 Ziar info-Sanatate pentru medici, iunie 2009