05 Caiet Sarcini Rezistenta Rev2

8/15/2019 05 Caiet Sarcini Rezistenta Rev2

1/30

S.C. TEL DRUM S.A. S.C. CONSOLA GRUP CONSTRUCT S.R.L. S.C. PRO TOBY S.R.L.REABILITARE, EXTINDERE I CONSTRUC#IE STA#II DE EPURARE AGLOMER$RILE ODOBETI, M$R$ETI,

PANCIU, ADJUD I HOMOCEA – OBIECT NR. 2 STA#IA DE EPURARE ADJUD

Detali i de Execu ie – Lu cr !r i de Construc i i - 36

CAIET DE SARCINI – REZISTEN#$ – rev.2

Ob.2.6 Camera gr 'tare dese )i instala+ie sp'lare nisip

(inclusiv grup electrogen)

Hal' de pretratare mecanic'

CUPRINS

1. Legila+ie I.S.C. (Inspectoratul de Stat în Construc+ii)1.1. Obligaiile !i r $spunderile Inspeciei de stat în construcii, lucr $ri publice, urbanism !i amenajarea teritoriului1.2. Obligaii !i r $spunderi ale investitorilor

1.3. Obligaii !i r $spunderi ale proiectanilor 1.4. Obligaii !i r $spunderi ale executanilor

2. Executarea lucr 'rilor de terasamente2.1. Aspecte generale2.2. Standarde !i normative2.3. Responsabilit$ile p$r ilor din contract la execuia lucr $rilor de terasamente2.4. Preg$tirea terenului în vederea începerii lucr $rilor 2.5. Trasarea obiectivului

2.5.1. Abateri limit$ privind precizia amplasamentului !i a cotei de nivel2.6. Prevederi de execuie a terasamentelor pe timp friguros2.7. S$p$turi !i sprijiniri

2.7.1. Executarea s$p$turilor

2.7.2. Sigurana s$p$turilor !i protecia taluzelor (sprijiniri)2.7.3. Verificarea !i recepia lucr $rilor de s$p$turi !i sprijiniri

2.8. Umpluturi de p$mânt !i balast. Compact$ri2.8.1. Descrierea lucr $rilor. Materiale !i tehnologii de execuie2.8.2. Teste, încerc$ri, verificarea !i recepia calitativ$ a umpluturilor

3. Lucr 'ri de betoane monolite3.1. Aspecte generale3.2. Standarde !i normative3.3. Prevederi de execuie a lucr $rilor de beton pe timp friguros3.4. Pardoseli3.5. Trasarea de detaliu pentru cofraje !i/sau montarea elementelor prefabricate

3.5.1. Prevederi generale

3.5.2. Abateri admisibile la trasare3.5.3. Recepia lucr $rilor de trasare de detaliu pentru cofraje !i pentru montarea elementelor prefabricate

3.6. Cofraje !i susineri3.6.1. Prevederi generale3.6.2. Abateri admisibile la montarea cofrajelor

3.7. Arm$tura nepretensionat$3.7.1. Prevederi generale3.7.2. Fasonarea arm$turii3.7.3. Abateri admisibile la montarea arm$turii3.7.4. Montarea, verificarea !i recepia cofrajelor !i susinerilor acestora, respectiv arm$turii

3.8. Betonul. Compoziie3.8.1. Prevederi generale

3.9. Betonul. Punere în opera

3.9.1. Prevederi generale3.9.2. Turnarea !i compactarea betonului3.9.3. Tratarea !i protecia betonului dup$ turnare3.9.4. Decofrarea3.9.5. Abateri admisibile la lucr $ri de beton !i beton armat

3.10. Recepia lucr $rilor de punere în oper $ a betonului


2/30




4. Confec+ii metalice pentru structura de rezisten+'

4.1. Aspecte generale4.2. Standarde, normative !i prescripii care trebuie respectate la execuia construciilor metalice4.3. Documentaie tehnica4.4. Produse din oel pentru construcii

4.4.1. Generalit$i4.4.2. Tolerane la grosime

4.5. Materiale pentru sudare4.6. Elemente pentru îmbinare mecanic$4.7. Preg$tire !i asamblare

4.7.1. Generalit$i4.7.2. Identificare4.7.3. Manipulare !i depozitare4.7.4. T$iere

4.7.5. Formare4.7.6. G$urire4.7.7. Verificare asamblare

4.8. Sudare4.8.1. Generalit$i4.8.2. Program de sudare4.8.3. Calificarea procedurilor de sudare ! a personalului pentru sudare4.8.4. Preg$tire !i execuia sud$rii

4.8.4.1. Generalit$i4.8.4.2. Depozitare !i manipulare materiale consumabile pentru sudare4.8.4.3. Protecie fa$ de condiiile atmosferice4.8.4.4. Asamblare pentru sudare4.8.4.5. Preînc$lzire

4.8.4.6. Prinderi provizorii4.8.4.7. Suduri în col4.8.4.8. Suduri cap la cap4.8.4.9. Tratament termic dup$ sudare4.8.4.10. Executarea sud$rii

4.8.5. Criterii de acceptare4.9. Imbinare mecanic$

4.9.1. Generalit$i4.9.2. Îmbin$ri cu !uruburi4.9.3. Strângerea !uruburilor nepretensionate4.9.4. Îmbinarea elementelor subiri

4.10. Montare4.10.1. Condiii pe !antier

4.10.2. Metod$ de montare4.10.2.1. Metod$ de montare bazat$ pe proiect4.10.2.2. Metod$ de montare a executantului

4.10.3. Releveu4.10.4. Reazeme, ancor $ri !i aparate de reazem4.10.5. Montare !i lucr $ri pe !antier

4.10.5.1. Marcare4.10.5.2. Manipulare !i depozitare pe !antier 4.10.5.3. Montare de prob$4.10.5.4. Metode de montare

4.11. Elemente de închidere4.11.1. Elemente de acoperi!

4.12. Tratare suprafee

4.12.1. Cur $are dup$ montare4.13. Tolerane geometrice4.14. Verific$ri, încerc$ri !i remedieri

4.14.1. Produse !i elemente constituente4.14.2. Fabricaie: dimensiuni geometrice ala elementelor fabricate4.14.3. Sudare


3/30




4.14.4. Îmbin$ri mecanice4.14.4.1. Verificarea îmbin$rilor cu !uruburi nepretensionate

4.14.4.2. Verificarea îmbin$rii elementelor !i tablelor formate la rece4.14.5. Tratare suprafee !i protecie anticoroziv$4.14.6. Montare

5. Protec+ia muncii )l PSI5.1. Protecia muncii5.2. Prevenirea !i stingerea incendiilor - PSI


4/30




1. Legila+ie I.S.C. (Inspectoratul de Stat în Construc+ii)

1.1. Obliga+iile )i r 'spunderile Inspec+iei de stat în construc+ii, lucr 'ri publice, urbanism )i amenajareateritoriului

Inspecia de stat în construcii, lucr $ri publice, urbanism !i amenajarea teritoriului din cadrul MinisteruluiLucr $rilor Publice !i Amenaj$rii Teritoriului !i inspeciile judeene !i a municipiului Bucuresti în construcii, lucr $ripublice, urbanism !i amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum !i celelalte organisme similare cuatribuii stabilite prin dispoziii legale r $spund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitar $ aprevederilor legale în domeniul calit$ii construciilor, în toate etapele !i componentele sistemului calit$ii înconstrucii, precum !i de constatarea contraveniilor, aplicarea sanciunilor prev$zute de lege !i, dup$ caz, deoprirea lucr $rilor realizate necorespunz$tor.

Controlul de stat al calit$ii în construcii pentru construciile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite

prin ordine ale Ministerului Apar $rii Naionale, Ministerului de Interne !i Serviciului Român de Informaii, serealizeaz$ de catre organele proprii abilitate în acest scop.

Controlul de stat al calit$ii în construcii cuprinde inspecii la investitori, la unit$ile de proiectare, de execuie,de exploatare !i de postutilizare a construciilor, privind existena !i respectarea sistemului calit$ii în construcii.

Controlul de stat al calit$ii în construcii se exercit$ de c$tre Inspecia de stat în construcii, lucr $ri publice,urbanism !i amenajarea teritoriului, care r $spunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitar $a prevederilor legale în domeniul calit$ii construciilor.

1.2. Obliga+ii )i r 'spunderi ale investitorilor

Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finaneaza !i realizeaz$ investiii sau intervenii la construciileexistente în sensul legii !i au urmatoarele obligaii principale referitoare la calitatea construciilor:

a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare !i execuie pe baza reglement$rilor tehnice,

precum !i a studiilor !i cercet$rilor efectuate;b) obinerea acordurilor !i a avizelor prev$zute de lege, precum !i a autorizaiei de construire;c) asigurarea verific$rii proiectelor prin speciali!ti verificatori de proiecte atestai;d) asigurarea verific$rii execuiei corecte a lucr $rilor de construcii prin dirigini de specialitate sau ageni

economici de consultan$ specializa$i, pe tot parcursul lucr $rilor;e) acionarea în vederea soluion$rii neconformit$ilor, a defectelor ap$rute pe parcursul execuiei lucr $rilor,

precum !i a deficienelor proiectelor;f) asigurarea recepiei lucr $rilor de construcii la terminarea lucr $rilor !i la expirarea perioadei de garanie;g) întocmirea c$rtii tehnice a construciei !i predarea acesteia c$tre proprietar;h) expertizarea construciilor de c$tre exper i tehnici atestai, în situaiile în care la aceste construcii se execut$

lucr $ri de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al legii nr. 10/1995.

1.3. Obliga+ii )i r 'spunderi ale proiectan+ilor

Proiectanii de construcii r $spund de îndeplinirea urm$toarelor obligaii principale referitoare la calitateaconstruciilor:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importan$ a construciei;b) asigurarea prin proiecte !i detalii de execuie a nivelului de calitate corespunz$tor cerinelor eseniale, cu

respectarea reglement$rilor tehnice !i a clauzelor contractuale;c) prezentarea proiectelor elaborate în faa speciali!tilor verificatori de proiecte atestai, stabilii de c$tre

investitor, precum !i soluionarea neconformit$ilor !i neconcordanelor semnalate;d) elaborarea caietelor de sarcini, a instruciunilor tehnice privind execuia lucr $rilor, exploatarea, întreinerea !i

reparaiile, precum !i, dup$ caz, a proiectelor de urm$rire privind comportarea în timp a construciilor.Documentaia privind postutilizarea construciilor se efectueaz$ numai la solicitarea proprietarului;

e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuie determinate pentru lucr $rile aferente cerintelor eseniale !iparticiparea pe !antier la verific$rile de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor ap$rute în execuie, din vina proiectantului, la construciile la caretrebuie s$ asigure nivelul de calitate corespunz$tor cerinelor eseniale, precum !i urm$rirea aplic$rii pe !antier asoluiilor adoptate, dup$ insu!irea acestora de c$tre speciali!ti verificatori de proiecte atestai, la cerereainvestitorului;

g) participarea la întocmirea c$rtii tehnice a construciei !i la recepia lucr $rilor executate.


5/30




1.4. Obliga+ii )i r 'spunderi ale executan+ilor

Executantul lucr $rilor de construcii are urm$toarele obligaii principale:a) sesizarea investitorilor asupra neconformit$ilor !i neconcordantelor constatate în proiecte, în vederea

soluion$rii;b) începerea execuiei lucr $rilor numai la construcii autorizate în condiiile legii !i numai pe baza !i în

conformitate cu proiecte verificate de speciali!ti atestai;c) asigurarea nivelului de calitate corespunz$tor cerinelor eseniale printr-un sistem propriu de calitate conceput

!i realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuia atestati;d) convocarea factorilor care trebuie s$ participe la verificarea lucr $rilor ajunse în faze determinante ale

execuiei !i asigurarea condiiilor necesare efectu$rii acestora, în scopul obinerii acordului de continuare alucr $rilor;

e) soluionarea neconformit$ilor, a defectelor !i a neconcordantelor ap$rute în fazele de execuie, numai pebaza soluiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f) utilizarea în execuia lucr $rilor numai a produselor !i a procedeelor prev$zute în proiect, certificate sau pentrucare exist$ agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinelor eseniale, precum !i gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor !i a procedeelor prev$zute în proiect cu altele care îndeplinesc condiiile precizate !inumai pe baza soluiilor stabilite de proiectani cu acordul investitorului;

g) respectarea proiectelor !i a detaliilor de execuie pentru realizarea nivelului de calitate corespunz$tor cerinelor eseniale;

h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspeciei de stat în construcii, lucr $ri publice, urbanism !i amenajareateritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuiei lucr $rilor;

i) supunerea la recepie numai a construciilor care corespund cerinelor eseniale de calitate !i pentru care apredat investitorului documentele necesare întocmirii c$rtii tehnice a construciei;

j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a m$surilor dispuse prin actele de control sau prin documentelede recepie a lucr $rilor de construcii;

k) remedierea, pe propria cheltuial$, a defectelor calitative ap$rute din vina sa, atât în perioada de execuie, cât

!i în perioada de garanie stabilit$ potrivit legii;l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniial$, la terminarea execuiei lucr $rilor;m) stabilirea r $spunderilor tuturor participanilor la procesul de producie - factori de r $spundere, colaboratori,

subcontractani - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calit$ii adoptat !i cu prevederile legale învigoare.

2. EXECUTAREA LUCR$RILOR DE TERASAMENTE

2.1. Aspecte generaleLucr $rile de s$p$turi nu se vor putea ataca înainte de a fi executate toate activit$ile preg$titoare care

urmeaz$ s$ fie descrise în continuare.Trebuie subliniat faptul c$ toate eventualele neconcordane dintre situaiile avute în vedere la proiectare (pe

baza studiului geotehnic) !i cele constatate direct pe teren la executarea s$p$turilor vor fi aduse la cuno!tinaproiectantului pentru stabilirea de m$suri corespunz$toare.

Antreprenorul împreun$ cu beneficiarul va asigura prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încerc$rilor !i determin$rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.2. Standarde )i normativeLucr $rile de s$p$turi se vor executa în strict$ concordan$ cu urm$toarele prescripii tehnice de baz$:

-STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale-STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale !i agrozootehnice-STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea !i indentificarea pamânturilor -STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidit$ii-STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densit$ii p$mânturilor -STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate-STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozit

$ii

-STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilit$ii în laborator -STAS 1913/8-82 Teren de fundare. Determinarea în$limii capilare în p$mânturi necoezive-STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice !i mecanice ale

p$mânturilor cu umfl$ri !i contracii mari-STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare Încercarea

Proctor


6/30




-STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greut$ii volumice, pe teren-STAS 8942/1-89 Teren de fundare. Determinarea compresibilit$ii p$mânturilor prin

încercarea în edometru-STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenei p$mânturilor la forfecare, prin încercarea de forfecare direct$

-STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modulului de deformaie liniar $prin încerc$ri pe teren cu placa

-STAS 8942/6-75 Teren de fundare. Încercarea p$mânturilor la compresiune monoaxial$-STAS 2745-90 Terenul de fundare. Urm$rirea tas$rii construciilor prin m$suri topografice-ST 016-1997 Specificaie tehnic$. Criterii !i metode pentru determinarea prin m$sur $tori a

tas$rii construciilor. Instruciuni tehnice pentru determinarea prin metodetopogeodezice a deplas$rii construciilor datorate deformaiilor terenului defundare

-STAS 6054-77 Terenul de fundare. Adâncimi maxime de înghe-C 169-88 Normativ pentru executarea lucr $rilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor

construciilor civile !i industriale-NP 001-96 Cod de proiectare !i execuie pentru construcii fundate pe p$mânturi cu umfl$turi!i contracii mari (PUCM)

-P7-2000 Normativ pentru proiectarea !i executarea construciilor fundate pe p$mânturisensibile la umezire

-C 168-80 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor macroporice !i a nisipurilor prin silicatizare !i electrosilicatizare

-GE 028 - 97 Ghid pentru executarea lucr $rilor de drenaj orizontal !i vertical-C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr $rilor de construcii !i instalaiilor

aferente-GE 026-1997 Ghid pentru execuia compact$rii în plan orizontal !i înclinat a terasamentelor -NP 120-2006 Normativ privind cerinele de proiectare !i execuie a excavaiilor adânci în zone

urbane

-NE 008-97 Normativ pentru îmbun$t$irea terenurilor de fundare slabe prin procedeemecanice-C 29-1985 Normativ privind îmbun$t$irea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice-C 56-85 Normativ pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor de construcii !i instalaii

aferente-C 56-2002 Normativ pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor de construcii !i instalaii

aferente. Instruciuni pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor ascunse laconstrucii !i instalaii aferente

Modific$rile ulterioare în cadrul prescripiilor din lista de mai sus ca !i orice alte prescripii noi ap$rute suntobligatorii atât pentru proiectant cât !i pentru executant.

2.3. Responsabilit'+ile p'r +ilor din contract la execu+ia lucr 'rilor de terasament

Prin contractul de realizare a lucr $rilor, cele dou$ p$r i - investitorul (beneficiarul) !i antreprenorul - auurm$toarele obligaii în ce prive!te lucr $rile de terasamente:

Investitorul are obligaia s$-!i procure toate autorizaiile !i avizele prev$zute de lege precum !i regulamentelecare s$-i permit$ executarea lucr $rilor în cauz$. De asemenea are obligaia s$-i predea executantuluiamplasamentul viitoarei construcii, prin aceasta înelegând trasarea axelor de baz$, indicarea bornelor dereferin$, a c$ilor de circulaie !i a limitelor terenului pus la dispoziia antreprenorului. Predarea se face pe baz$ deproces-verbal de predare-primire semnat de ambele p$r i contractante.

Antreprenorul are obligaia s$ execute lucrarea în termenii contractului, pe propria r $spundere, pe bazadatelor prev$zute în proiect. Pentru aceasta, antreprenorul trebuie s$ verifice documentele primite de la investitor !i s$-l în!tiineze de eventualele erori !i inexactit$i constatate.

Înainte de începerea lucr $rilor, cele dou$ p$r i contractante trebuie s$ stabileasc$ de comun acord condiiile

specifice speciale de execuie !i anume:• locul de depozitare a p$mântului rezultat din s$p$tur $;• sursa de p$mânt pentru realizarea de umpluturi sau locul de depozitare a p$mântului rezultat din s$p$turi

apt pentru umpluturi;• locul de depozitare a p$mântului vegetal;• distanele de transport ale p$mântului ca !i ale altor materiale utilizate.


7/30




2.4. Preg'tirea terenului în vederea începerii lucr 'rilor

Activit$ile care trebuie executate înainte de începerea lucr $rilor de s$p$turi sunt prev$zute la punctele2.1÷2.12 din normativul C 169-88 !i constau în principal în urm$toarele:

a. îndep$rtarea stratului vegetal, transportul !i depozitarea acestuia în locuri fixate; grosimea stratului dep$mânt vegetal se va stabili prin sondaje !i în principiu este indicat$ în studiul geotehnic.;b. eliberarea terenului se face de regul$ mecanizat, cu buldozerul, iar înc$rcarea în autobasculante se va facefie manual (prin înc$rcarea direct$), fie mecanizat (cu înc$rc$toare frontale);c. eliberarea terenului se face pe întreaga suprafa$, pe care urmeaz$ s$ se execute lucr $rile;d. în condiii de timp dificil (ploi, z$pezi) se vor lua m$suri pentru îndep$rtarea apelor de suprafa$, prin rigolecreate de la început pentru a servi pe toat$ perioada lucr $rilor;e. scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execut$ lucr $rile de construcie, va fi oprit$ prinexecutarea de !anuri de gard$ sau rigole ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru;f. materializarea gospod$riilor subterane, poziia lor, cotele la care se g$sesc !i executarea lucr $rilor de

deviere (acolo unde este cazul) sau de demolare a celor scoase din funciune; aceast$ etap$ se va putearealiza numai cu acordul !i sub controlul beneficiarilor acestor gospod$rii.

2.5. Trasarea obiectivului

Trasarea obiectivului se face în conformitate cu prevederile normativului C 169-88, punctul 3 !iSTAS 9824/1-87 !i anume:

a. fixarea bornelor de reper în teren !i a axelor construciilor pe baza planului de situaie, etap$ ce se execut$de investitor la predarea amplasamentului c$tre antreprenor;b. trasarea lucr $rilor în detaliu, operaie ce se face de c$tre antreprenor.

Metodologia de trasare !i abaterile admise sunt stabilite în prescripiile susmenionate.

2.5.1. Abateri limit$ privind precizia amplasamentului !i a cotei de nivel• pentru poziia în plan orizontal a axelor ±3 mm• pentru poziia în plan vertical a cotei de nivel ± 5 mm

2.6. Prevederi de execu+ie a terasamentelor pe timp friguros În situaia execut$rii lucr $rilor de s$p$turi !i umpluturi în perioada anotimpului friguros este obligatorie

respectarea m$surilor generale !i a celor specifice lucr $rilor de p$mânt prev$zute în normativul C16-84, capitolul 6.

2.7. S'p'turi )i sprijiniri

2.7.1.Executarea s$p$turilor La execuia s$p$turilor în tran!ee se vor avea în vedere !i preciz$rile din codului de proiectare NP 001-96 !i

normativului P 7-2000 referitoare la modul de colectare !i evacuare a apelor din precipitaii !i va trebui s$ seurm$reasc$ permanent urm$toarele aspecte:

a. s$ nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de funda ie sau în jurul fundaiilor, pe odistan$ suficient$ pentru ca stabilitatea construciilor învecinate existente s$ nu fie periclitat$;

b. s$ se asigure p$strarea sau îmbun$t$irea caracteristicilor p$mântului de sub talpa de fundaie;c. s$ fie asigurate securitatea / protecia muncii în timpul lucr $rilor. În situaia în care executarea s$p$turilor pentru fundaii implic$ dezvelirea unor reele de instalaii subterane

existente (ap$, canal, gaze, electrice) care r $mân în funciune, se vor lua m$suri de protecie împotriva deterior $riiacestora, iar executarea s$p$turilor va începe numai dup$ obinerea aprob$rii unit$ilor beneficiare ale reelelor.

În cazul s$p$turilor deasupra unor reele electrice, acestea se vor realiza numai în prezena reprezentantuluiunit$ii care exploateaz$ reeaua electric$ respectiv$; aceasta va indica la faa locului m$surile de protecie acablului !i de evitare a accidentelor posibile prin electrocutare.

S$p$turile pentru fundaii trebuie s$ fie organizate astfel ca, în orice faz$ a lucrului, fundul s$p$turii s$ fie înclinat spre unul sau mai multe puncte în vederea unei eventuale colect$ri a apelor care pot apare !i evacuarealor în condiii optime.

S$p$turile manuale sunt indicate în situaia în care spaiile pentru utilajele de s$pat nu permit manevrarea lor, în zone unde exist$ indicate gospod$rii subterane ce nu pot fi dezafectate sau mutate !i sunt în stare defuncionare, cât !i pentru aducerea gropilor de fundaie la cotele din proiect dup$ executarea lucr $rilor de s$p$turimecanizate.

S$p$turile ce se execut$ cu excavatoare nu trebuie s$ dep$!easc$, în nici un caz, profilul proiectat als$p$turii. În acest scop s$p$tura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului s$p$turii, diferena executându-se


8/30




cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.

2.7.2.Sigurana s$p$turilor !i protecia taluzelor (sprijiniri)Pentru meninerea stabilit$ii malurilor vor trebui luate urm$toarele m$suri:• p$mântul rezultat din s$p$tur $ nu va fi depozitat la o distan$ mai mic$ de 1,00 m de marginea gropii de

fundaie în cazul s$p$turilor de pân$ la 1,00 m adâncime; distana se poate lua în principiu egal$ cuadâncimea s$p$turii;

• terenul din jurul s$p$turii nu va fi înc$rcat !i nici supus la vibraii;• se vor lua m$suri de înl$turare rapid$ a apelor din precipitaii sau provenite accidental;• când realizarea fundaiilor de beton nu se face imediat dup$ executarea s$p$turii în cazul terenurilor

sensibile la aciunea apei, s$p$tura se va opri la o cot$ mai ridicat$ decât cea final$ pentru a împiedicamodificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei astfel:

- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;- pentru p$mânturile argiloase 0,15...0,25 m;- pentru p$mânturile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.

S$parea !i finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuiei fundaiei.

S$p$turile cu perei verticali nesprijinii se pot executa cu adâncimi pân$ la:• 0,75 m în cazul terenurilor necoezive !i slab coezive;• 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;• 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

S$p$turile cu perei în taluz se pot executa în orice fel de teren cu respectarea urm $toarelor conditii:• p$mântul are o umiditate natural$ de 12-18% !i se asigur $ condiiile ca aceasta s$ nu creasc$;• s$p$tura de fundaie nu st$ deschis$ mult timp;• panta taluzului s$p$turii, definit$ prin tangenta unghiului de înclinare fa$ de orizontal$ (tg B = h/b) s$ nu

dep$!easc$ valorile maxime admise pentru diverse categorii de p$mânturi date în tabelul de mai jos: Adâncimea s$p$turii

Natura terenului pân$ la 3 m(tg B = h/b)

mai mare de 3 m (tg B = h/b)

nisip,pietri! 1/1,25 1/1,50nisip argilos 1/0,67 1/1argil$ nisipoas$ 1/0,67 1/0,75argil$ 1/0,50 1/0,67loess 1/0,50 1/0,75

În cazul s$p$turilor manuale cu adâncime peste 2,00m taluzul trebuie executat în trepte, prev$zându-se pe în$lime banchete care sa permit$ evacuarea p$mântului prin relee; banchetele vor avea l$imea de 0,6-1,00m sidistanele pe vertical$ între ele de circa 2,00m.

S$p$turile sub nivelul apelor subterane sau în terenuri cu infiltraii puternice de ap$ se vor executa prinsprijinirea pereilor s$p$turii de fundaie cu palplan!e metalice, cu sau f $r $ ancoraje. Îndep$rtarea apei se varealiza prin EPUISMENTE DIRECTE (C 169-88, Anexa 1, pct.2), prin pomparea directa a apei din gropile defundaie sau EPUISMENTE INDIRECTE (C 169-88, Anexa 1, pct.3) prin coborârea nivelului apei subterane cuajutorul unor puuri filtrante sau filtre aciculare amplasate în afara contururilor excavate. La conceperea soluiei sevor avea în vedere prevederile din normativul NP120-2006.

2.7.3.Verificarea !i recepia lucr $rilor de s$p$turi !i sprijiniriOperaiunile de control !i de avizare a execuiei lucr $rilor de s$p$turi se desf $!oar $ în conformitate cu

“Programul de control”, întocmit de proiectant !i însu!it de beneficiar !i executant. În etapa de realizare a s$p$turilor se urm$resc urm$toarele obiective !i se întocmesc actele corespunz$toare

care vor face parte integrant$ din documentaia c$r ii tehnice a construciei:

a. preluarea amplasamentului se face pe baza unui “proces-verbal de predare-primire” a amplasamentului !i abornelor de reper, semnat de beneficiar !i proiectant în calitate de pred$tor !i de executant în calitate deprimitor;

b. executantul asigur $ trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit;c. confirmarea execut$rii tras$rii !i a operaiilor de nivelment, în conformitate cu prevederile proiectului, se

asigur $ prin “proces-verbal de trasare a lucr $rilor” semnat de beneficiar !i de executant;


9/30




d. se preleveaz$ probe de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puin una la 200 mpsuprafa$ s$p$tur $ !i minim 3 pe obiect);

e. verificarea de beneficiar !i executant a realiz$rii s$p$turilor !i sprijinirilor la cotele de nivel cerute de proiect;confirmarea verific$rii !i a constat$rilor f $cute cu aceast$ ocazie se consemneaz$ în “procesul verbal delucr $ri ascunse privind verificarea cotei de fundare”.

2.8. Umpluturi de pamânt. compactari

2.8.1.Descrierea lucr $rilor. Materiale !i tehnologii de execuieUmpluturile de p$mânt care urmeaz$ s$ se efectueze în cadrul !antierului sunt în jurul elementelor de

construcii - fundaii, grinzi de fundaii, canale, pardoseli.Materialele pentru umpluturi trebuie s$ fie p$mânturi coezive; este interzis$ folosirea p$mânturilor cu contracii

!i umfl$ri mari, prafuri, mâluri, argile moi !i cu coninut de materii organice (vegetal).Umpluturile din p$mânturi loessoide, p$mânturi coezive compactate cu maiul greu !i p$mânturi necoezive

compactate prin vibrare se vor executa conform normativelor C 29-85 si NE 008-97.

Pentru compactarea umpluturilor se vor folosi mijloace mecanice terasiere pentru spaiile largi exterioare !imaiuri mecanice de 60-200kg cu motor cu explozie sau acionate electric Prin proiect s-a stabilit grosimea optim$ astratului elementar compactat h=10÷15cm. Se vor stabili în mod experimental num$rul de treceri (n) ale utilajuluicompactor, necesar aducerii stratului elementar la parametrii cerui în proiect: gradul de compactare D(%) s$ aib$valoarea Dminim=95% !i Dmediu= 98 %.

Umiditatea p$mântului se va verifica înainte de compactare, trebuind sa se înscrie în mod omogen indomeniul N = 16 ÷22; în nici un caz nu se va folosi material supraumezit (W >22%).

Înainte de compactare se va asigura f $râmiarea bulg$rilor mari cu lopata.Operaiunile de umplutur $ de lâng$ fundaii se vor efectua dup$ ce toate lucr $rile de construcii au fost

executate, respectiv dup$ ce s-au decofrat toate elementele monolite !i au fost scoase din s$p$tur $ cofrajele. Înainte de execuia umpluturilor se vor extrage din incinta s$p$turii toate obiectele c$zute lâng$ fundaii

(bolovani, resturi vegetale) !i celelalte impurit$i.

2.8.2.Teste, încerc$ri, verificarea calitativ$ a umpluturilor Premerg$tor !i pe parcursul execut$rii lucr $rilor de umpluturi se vor verifica:• corespondena naturii terenului cu cel prescris în proiect;• cotele de nivel ale fundului s$p$turii în vederea începerii lucr $rilor de fundaii;• calitatea materialului utilizat pentru umpluturi, coninutul în materiale organice !i impurit$i;• respectarea tehnologiei de compactare (manual$, mecanizat$) din proiect;• realizarea gradului de compactare prev$zut prin proiect.

Verific$rile se vor face pe probe luate din fiecare strat realizat cu o frecven$ de prob$ la 50÷100 m3 deumplutur $. Recepia umpluturilor se face prin confirmarea verific$rilor !i a constat$rilor f $cute cu aceast$ ocaziecare se consemneaz$ în “procesul verbal de lucr $ri ascunse privind verificarea calitativ$ a umpluturilor”, de c$treexecutant !i beneficiar la finalizarea execuiei lucr $rilor de terasamente.

3. LUCRARI DE BETOANE MONOLITE

3.1. Aspecte generale

În cadrul acestui capitol se vor trata în general lucr $rile de cofrare, armare !i de turnare a betonului în fundaii,grinzi !i plan!ee.

3.2. Standarde )i normative

Lucr $rile de betoane se vor executa respectând cu strictee urm$toarele acte normative:- SR EN 196-2 :2006 Metode de încerc$ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic$ a cimenturilor - SR EN 196-3:2006 Metode de încerc$ri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz$

!i a stabilit$ii- SR EN 196-6: 1994 Metode de încerc$ri ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineii- SR EN 197-1: 2002 Ciment – Partea 1: Compoziie, specificaii !i criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale- SR EN 450: 2006 Cenu!$ zbur $toare pentru beton. Definiii, condiii !i criterii de conformitate- SR EN 933-1 :2002 Încerc$ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea granulozit$ii. Analiza granulometric$ prin cernere


10/30




- SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiii,condiii, conformitate, marcare !i etichetare

- SR EN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton – Specificaii pentru prelevare, încercare !ievaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate dinprocese ale industriei de beton, ca ap$ de preparare pentru beton

- SR EN 1097-1: 1998 Încerc$ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice !i fizice aleagregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenei la uzur $ (micro-Deval)

- SR EN 1097-2: 1998 Încerc$ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice !i fizice aleagregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenei la sf $râmare

- SR EN 1097-3: 2002 Încerc$ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice !i fizice aleagregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice în vrac !i aporozit$ii intergranulare

- SR EN 1097-6: 2002 Încerc$ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice !i fizice aleagregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale !i a coeficientului deabsorbie a apei

- SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale !i reguli pentrucl$diri- SR EN 12350-1: 2003 Încercare pe beton proasp$t. Partea 1: E!antionare- SR EN 12350-2: 2003 Încercare pe beton proasp$t. Partea 2: Încercare de tasare- SR EN 12350-3: 2003 Încercare pe beton proasp$t. Partea 3: Încercare Vebe- SR EN 12350-4: 2002 Încercare pe beton proasp$t. Partea 4: Grad de compactare- SR EN 12350-5 :2002 Încercare pe beton proasp$t. Partea 5: Încercare cu masa de r $spândire- SR EN 12350-6: 2002 Încercare pe beton proasp$t. Partea 6: Densitate- SR EN 12350-7: 2003 Încercare pe beton proasp$t. Partea 7: Coninut de aer. Metode prin presiune- SR EN 12390-1:2002 Încercare pe beton înt$rit. Partea 1: Form$, dimensiuni !i alte condiii pentru

epruvete !i tipare- SR EN 12390-2:2002 Încercare pe beton înt$rit. Partea 2: Preg$tirea !i conservarea epruvetelor

pentru încerc$ri de rezisten$

- SR EN 12390-3: 2003 Încercare pe beton înt$rit. Partea 3: Rezistena la compresiune a epruvetelor - SR EN 12390-5: 2003 Încercare pe beton înt$rit. Partea 3: Rezistena la intindere prin incovoiere aepruvetelor

- SR EN 12504-1:2002 Încerc$ri pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare !i încerc$ri la compresiune

- SR EN 12504-2:2002 Încerc$ri pe beton în structuri. Partea 2: Încerc$ri nedistructive. Determinareaindicelui de recul

- SR EN 12504-3:2006 Încerc$ri pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea for ei de smulgere- SR EN 12878: 2005 Pigmeni pentru colorarea materialelor de construcie pe baz$ de ciment

!i/sau var. Specificaii !i metode de încercare- SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton- SR EN 13055-1:2003 Agregate u!oare. Partea 1: Agregate u!oare pentru betoane, mortare !i

pastede ciment

- SR EN 13242: 2003 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare îningineria civil$ !i în construcii de drumuri

- SR EN 13263-1:2005 Silice ultrafin$ pentru beton – Partea 1: Definiii, condiii !i criterii deconformitate

- SR EN 13263-2:2005 Silice ultrafin$ pentru beton – Partea 2: Evaluarea conformit$ii- SR 7055:1996 Ciment Portland alb- SR 3011: 1996 Cimenturi cu c$ldura de hidratare limitat$ !i cu rezisten$ la agresivitatea

apelor cu coninut de sulfai- STAS 10092-78:1996 Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi- STAS 438/1÷3-89 Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. M$rci !i

condiii de calitate- SR EN 10080:2005 Oeluri pentru armarea betonului. Oeluri sudabile pentru beton armat.

Generalit$i

- ST 009-2005 Specificaie tehnic$ privind produse din oel utilizate caarm$turi: cerine !i criterii de performan$

- NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului !i executarea lucr $rilor dinbeton, beton armat !i beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului

- NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea betonului !i executarea lucr $rilor dinbeton, beton armat !i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucr $rilor din


11/30




beton- C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive

- C 16-84 Normativ pentru execuia lucr $rilor de construcii pe timp friguros- STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton prefabricat. Reguli simetode de verificare a calit$ii

- C 56-85 Normativ pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor de construcii !iinstalaii aferente

- C 56-2002 Normativ pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor de construcii !iinstalaii aferente. Instruciuni pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor ascunse la construcii !i instalaii aferente

- C 149-1987 Instruciuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentruelementele de beton !i beton armat.

Toate modific$rile ulterioare în cadrul prescripiilor din lista de mai sus, ca !i orice alte prescripii noi ap$rutedup$ elaborarea proiectului tehnic sunt obligatorii atât pentru proiectant cât !i pentru executant.

3.3. Prevederi de execu+ie a lucr 'rilor de beton pe timp friguros

Pentru asigurarea calit$ii lucr $rilor de beton în perioada anotimpului friguros este obligatorie respectaream$surilor generale prev$zute în normativul C 16-84, capitolul 7 !i 8.

3.4. PardoseliPardoseala halei este supus$ unor înc$rc$ri relativ mari. În consecin$ pardoseala halei va avea urm$toarea

stratificaie, începând de sus în jos:• pardoseala propriu-zis$ din beton armat C20/25, în grosime de 20 cm, armat$ la partea superioar $ !i

inferioar $ cu plase sudate STNB (suprapuse în zonele de îmbinare pe 2,5 ochiuri);• hârtie Kraft sau folie PVC; În pardoseal$ se vor prevedea rosturi de tasare !i de contracie, realizând suprafee delimitate de rosturi de

cca. 20÷25 m2

.O operaie deosebit de importanta este tratarea betonului dup$ turnare. Tratarea betonului se face pentru a

optimiza hidratarea cimentului !i const$ în "meninerea" umidit$ii !i temperaturii betonului la parametrii care s$ împiedice fisurarea betonului din contracie.

Condiiile optime de temperatura pentru tratarea betonului sunt între 10oC !i 21oC. La temperaturi mai mici de10oC, timpul de priza este prelungit !i implicit durata de a!teptare pentru finisarea suprafeei. La temperaturi maimari de 21 grade C riscul de fisurare cre!te.

Platformele trebuie s$ fie supuse trat$rii cel puin 7 zile, cu respectarea punctului 2.9.3 din acest caiet desarcini.

3.5. Trasarea de detaliu pentru cofraje )i/sau montarea elementelor prefabricate

3.5.1.Prevederi generaleTrasarea de detaliu pentru determinarea conturului cofrajului se realizeaz$ pe baza proiectului, în raport cu

punctele de nivel, reperele de nivel !i/sau axele construciei materializate pe teren odat$ cu trasarea pentruamplasarea construciei. Materializarea acestor repere, planimetrice !i altimetrice, trebuie s$ fie astfel realizat$ încât s$ constituie puncte de referin$ pe întreaga durat$ a execut$rii construciei respective, servind latransmiterea cotelor în plan !i pe vertical$ la toate nivelurile acesteia.

Înainte de a începe efectuarea tras$rii de detaliu trebuie s$ se verifice, pe baza documentelor de recepie atras$rii pentru amplasare, a proceselor verbale de predare-primire !i direct la faa locului, reperele care fixeaz$conturul !i/sau axele principale ale construciei (linii de referin$), precum !i reperele de nivel. Verificarea se refer $,de asemenea, la corespondena dintre cotele din teren (în plan !i de nivel) !i cele din proiect.

Trasarea de detaliu pentru cofraje !i trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se refer $, în principalla urm$toarele categorii de activit$i:

• trasarea lucr $rilor de terasamente pentru fundaii realizate f $r $ cofraj (NE 012/2-2010, punctul 6.2);• trasarea poziiei cofrajelor pentru fundaii continue sau izolate (NE 012/2-2010, punctele 6.3 !i 6.4);• trasarea poziiei cofrajelor sau elementelor prefabricate în plan orizontal !i verificarea poziiei pe în$lime a

acestora (NE 012/2-2010, punctele 6.3 !i 6.4);• trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau elemente prefabricate.

Condiiile care trebuie asigurate în timpul efectu$rii tras$rii sunt, în principal urm$toarele:


12/30




• existena aparaturii !i a personalului de specialitate, pe perioadele necesare, pe baza coordon$rii cudesf $!urarea lucr $rilor de executare a construciei;

• asigurarea câmpului liber necesar pentru aparatura utilizat$, precum !i a mijloacelor necesare efectuareatras$rii (schele/platforme, materiale auxiliare etc.).

3.5.2. Abateri admisibile la trasareToleranele la trasare trebuie s$ fie cu o clas$ mai reduse decât cele prev$zute pentru elementele respective

dup$ executare sau montare, adic$ 2.

3.5.3.Recepia lucr $rilor de trasare de detaliu pentru cofraje !i pentru montarea elementelor prefabricateRecepia lucr $rilor de trasare de detaliu pentru cofraje !i/sau pentru montarea elementelor prefabricate

const$ în consemnarea efectu$rii lucr $rilor, prin proces verbal de recepie calitativ$ pe faze, care trebuie s$cuprind$ cel puin urm$toarele:

• identificarea poziiei !i coordonatele punctelor !i reperelor de nivel materializate pe teren odat$ cu trasareapentru amplasarea construciei, care au stat la baza tras$rii de detaliu;

• echipamentele utilizate pentru efectuarea tras$rii de detaliu !i, dup$ caz, procedurile utilizate (tipul !idenumirea echipamentelor, exactitatea acestora !i menionarea documentelor privind verific$rilemetrologice, codurile procedurilor !.a.);

• modul de materializare a tras$rii efectuate;• predarea-primirea între executantul lucr $rilor de trasare de detaliu, beneficiar !i executantul lucr $rilor

ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate), a reperelor materializate ale tras$rii efectuate.

3.6. Cofraje )i sus+ineri

Prevederi generaleCofrajele !i susinerile trebuie s$ îndeplineasc$ urm$toarele condiii:

• s$ asigure obinerea formei, dimensiunilor etc., respectându-se înscrierea în abaterile admisibile;• s$ fie etan!e pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment;• s$ fie stabile !i rezistente;• s$ asigure ordinea de montare !i demontare stabilit$ f $r $ a degrada elementele de beton;• s$ permit$ la decofrare o preluare treptat$ a înc$rc$rii de c$tre elementele care se decofreaz$.

Cofrajele se pot confeciona din: lemn, produse pe baz$ din lemn, metal sau produse pe baz$ de polimeri.Detaliile de alc$tuire a cofrajelor se elibereaz$ de constructor în cadrul proiectului tehnologic.Cofrajele sunt :

• cofraje fixe;• cofraje demontabile mobile (glisante).

Cofrajele, susinerile !i piesele de fixare se vor dimensiona inând seama de preciz$rile date în normativul NE012/2-2010, punctul 7.1.5.

Înainte de fiecare utilizare cofrajele se cur $$ de beton !i lapte de ciment !i se ung cu ageni de decofrare pefeele ce vin în contact cu betonul. Dac$ se folosesc cofraje din lemn, înainte de folosire cu 1-2 ore, cofrajul se ud$.

Pentru a reduce aderena între beton !i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare pe feele care vin încontact cu betonul. Agenii de decofrare trebuie s$ nu p$teze betonul, s$ se aplice u!or, s$ nu corodeze betonulsau cofrajul, s$ se aplice u!or !i s$ nu-!i schimbe propriet$ile.

Se va asigura o atenie sporit$ la rosturile panourilor pentru meninerea etan!eit$ii cofrajelor; în acest scop nuse admit panouri rupte, g$urite sau cu c$ptu!eal$ discontinu$.

Manipularea, transportul !i depozitarea cofrajelor se va face astfel încât s$ se evite deformarea !i degradarealor (umezire, murd$rire, putrezire, ruginire etc.). Este interzis$ depozitarea cofrajelor direct pe p$mânt.

3.6.1. Abateri admisibile la montarea cofrajelor Abaterile admisibile pentru dimensiuni ale spaiului cofrat, cote de nivel (pentru fundul cofrajului etc.) !i poziia

a axelor, vor fi cele prev$zute pentru elementele respective. Abaterile admisibile privind forma suprafeei se vor înscrie în clasele de toleran$ (a se vedea anexa C a

normativul NE 012/2-2010), astfel:

• clasa TS,III, pentru planitate;• clasa TN,I, pentru denivel$ri locale.


13/30




3.7. Arm'tura nepretensionat'

3.7.1.Prevederi generaleProdusele din oel pentru arm$tura nepretensionat$ trebuie s$ fie în conformitate cu prevederile specificaiei

tehnice ST 009, respectiv STAS 438/1÷3-89.Documentele care însoesc livrarea produselor trebuie s$ conin$ cel puin urm$toarele informaii cuprinse în

declaraia de conformitate eliberat$ de produc$tor, inclusiv o copie dup$ acest document:• numele !i adresa produc$torului;• num$rul certificatului de conformitate, ata!at;• referine la caracteristicile produsului:- num$rul standardului de produs;- tipul !i clasa produsului;- dimensiunea;- limita de curgere;

- rezistena la rupere;- alungirea la for a maxim$ !i la rupere;- coninutul de carbon echivalent pe oel lichid;• date de identificare a !arjei/lotului/colacului sau leg$turii;• !tampila controlului de calitate.

Marcarea, livrarea, transportul, manipularea !i depozitarea produselor pentru arm$turi trebuie s$ se fac$astfel, încât s$ nu se modifice caracteristicile acestora.

Produsele pentru arm$turi trebuie depozitate separat pe tipuri, clase !i diametre, în spaii amenajate !i dotatecorespunz$tor, astfel încât s$ se asigure:

• evitarea condiiilor care favorizeaz$ corodarea arm$turii, inclusiv prin ventilarea spaiilor;• evitarea murd$ririi acestora cu p$mânt sau alte substane;• accesul !i identificarea u!oar $ a fiec$rui sortiment.

Suprafaa produselor pentru arm$turi nu trebuie s$ fie acoperit$ cu rugin$ neaderent$ !i nici cu substane carepot afecta negativ oelul, betonul sau aderena între ele.

Montarea barelor în cofraje se va face prin distanieri din plastic !i legarea barelor cu sârm$ neagr $ moale.Se va urm$ri realizarea acoperirii cu beton a arm$turilor pe tot parcursul operaiunii de montaj ale acestora în

cofraje.La montarea arm$turilor în cofraje se interzice muncitorilor c$lcarea pe arm$turile deja montate sau pe

cofraje.Produsele pentru arm$turi, pot fi utilizate în urm$toarele condiii:

• corespund prevederilor din proiect în ceea ce prive!te tipul !i clasa produsului;• au atestat$ conformitatea conform prevederilor legale;• executantul efectueaz$ urm$toarele:

- verificarea caracteristicilor geometrice;

- încercarea la traciune (rezistena la rupere, limita de curgere, alungirea dup$ rupere), încercarea la îndoire simpl$ !i încercarea la îndoire-dezdoire. Încerc$rile se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot !i diametru, în laboratoare având dotarea

necesar $. În cazurile în care rezultatele determin$rilor nu sunt corepunz$toare, executantul ia m$surile necesarepentru aprovizionarea cu produse corespunz$toare.

3.7.2.Fasonarea arm$turii Arm$turile care se fasoneaz$ trebuie s$ fie curate !i drepte !i în acest scop se va proceda la cur $irea lor de

eventualele impurit$i !i rugin$, prin frecare cu peria de sârm$.Oelul livrat în colaci se va îndrepta înainte de fasonare prin tragere cu troliu, dar f $r $ a produce deform$ri,

alungirea maxim$ admis$ fiind de 1 mm/m.Fasonarea arm$turii trebuie efectuat$ cu respectarea urm$toarelor condiii:

• fasonarea nu se execut$ la temperaturi sub – 100

C;• fasonarea cu ma!ina a barelor cu profil periodic, la ma!ini cu dou$ viteze, se va face numai cu viteza mic$;• îndoirea barelor se execut$ cu mi!care lent$, cu vitez$ uniform$, f $r $ !ocuri;• diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie s$ fie:

- pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puin patru ori diametrul barei;- pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puin !apte ori diametrul barei;


14/30




• forma !i dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor reglement$rilor tehniceaplicabile !i se vor preciza în proiect;

• razele de îndoire pentru barele înclinate !i pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea, cele prev$zute în SREN 1992.Clasele de tolerane la fasonarea arm$turii sunt urm$toarele (a se vedea anexa C a normativul NE 012/2-

2010):• la dimensiuni (lungime de t$iere, dimensiuni totale !i par iale):

- domeniul pân$ la 1,0 m: TD,VII- domeniul peste 1,0 m: TD,IX

• la rectilinitate: TR,IV• la unghiuri: TU,II.

3.7.3. Abateri admisibile la montarea arm$turiiClasele de toleran$ la montarea arm$turii sunt urm$toarele (a se vedea anexele C !i D ale normativul NE

012/2-2010):• la distanele dintre barele de arm$tur $:

- la fundaii: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm;- la pl$ci !i perei: TD,VIII, dar nu mai mult de ±5 mm;- la stâlpi !i grinzi: TD,VIII, dar nu mai mult de ±3 mm;- pentru etrieri, agrafe !i frete: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm;

• la acoperirea cu beton a arm$turii, fa$ de dimensiunea nominal$ cnom, abaterile admise sunt:- h ' 150 mm: ±10 mm;- h = 400 mm: - 10 mm … +15 mm;- h ( 2500 mm: - 10 mmm … +20 mm,

cu meniunea ca pentru valori intermediare ale în$limii se va interpola liniar. Abaterea admisibil$ negativ$ privind lungimea de petrecere (lpa) pentru înn$direa barelor de arm$tur $ prin

suprapunere nu trebuie s$ fie mai mult de 0,06 lpa.

3.7.4.Montarea, verificarea !i recepia cofrajelor !i susinerilor acestora, respectiv arm$turiiCuprind urm$toarele operaii:

• trasarea poziiei cofrajelor;• asamblarea !i susinerea provizorie a cofrajelor;• verificarea prin m$sur $ri cu aparatura, încadrarea în tolerane (punctul 2.4.2) !i eventual corectarea poziiei

cofrajului;• încheierea, legarea !i sprijinirea definitiv$ a cofrajelor;• montarea arm$turilor în cofraj !i a pieselor metalice ce vor fi înglobate în beton; piesele metalice înglobate –

pl$ci de rezemare, buloane de ancoraj – vor fi fixate rigid de arm$tur $ !i cofraj dup$ verificarea topometric$a poziiei lor corecte în plan orizontal !i vertical;

• asigurarea conformit$ii cu prevederile din proiect;• asigurarea poziiei relative între bare !i fa$ de cofraj (legarea arm$turii la încruci!$ri, respectiv montarea de

distanieri între rândurile de arm$turi !i fa$ de cofraj) se face conform punctelor 8.3.6, 8.3.7 !i 8.3.8 alenormativul NE 012/2-2010.• asigurarea bunei desf $!ur $ri a punerii în oper $ a betonului;• asigurarea poziiei relative între bare !i fa$ de cofraj, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile

(punctul 2.5.3);• meninerea cur $eniei în spaiul cofrat, precum !i a arm$turilor, dac$ acestea sunt montate anterior (spre

exemplu, nu se va t$ia lemn pentru a nu r $mâne rumegu! în cofraj; nu se vor aplica produse pentrudecofrare care s$ cad$ pe beton sau pe arm$tur $);

• reverificarea cofrajelor cu încadrarea în tolerane (punctele 2.4.2 !i 2.5.3) înainte de betonare;• recepia cofrajelor !i susinerilor acestora const$ în consemnarea conformit$ii lucr $rilor, pe baza verific$rii

efectuate la terminarea lucr $rilor !i a rezolv$rii eventualelor neconformit$i, printr-un proces verbal pentrurecepia calitativ$ pe faze (pentru lucr $ri care devin ascunse), cu participarea executantului, beneficiaruluilucr $rii !i, în cazul unor cofraje !i/sau e!afodaje deosebite, pentru care proiectantul a întocmit proiectul de

rezisten$, !i cu participarea proiectantului;• recepia arm$turii montate reprezint$ confirmarea conformit$ii acesteia cu proiectul !i prevederile

reglement$rilor tehnice aplicabile, pe baza verific$rii efectuate, prin încheierea procesului verbal de recepiecalitativ$ pe faze (pentru lucr $ri care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucr $rii !ia executantului; în cazul recepiei arm$turii elementelor structurale, !i cu participarea proiectantului.


15/30




• verificarea !i întocmirea de c$tre inspecia de stat în construcii, beneficiar, executant !i inginerul proiectant,a procesului verbal de lucr $ri ascunse privind cofrarea-armarea elementelor structurale, pe faze

determinante.

3.8. Betonul. Compozi+ie

3.8.1.Prevederi generaleMaterialele componente nu trebuie s$ conin$ substane nocive în cantit$i care pot avea un efect d$un$tor

asupra durabilit$ii betonului sau provoac$ coroziunea arm$turilor, ele trebuie s$ fie apte pentru utilizareapreconizat$ a betonului.

Materiale componente:CimentSortimentele utilizate pentru cimenturi trebuie sa fie în conformitate cu SR EN 197-1 !i SR 3011: 1996.AgregateCaracteristicile agregatelor utilizate este stabilit$ astfel:

• agregate de mas$ volumic$ normal$ !i agregate grele în conformitate cu SR EN 12620;• agregate u!oare în conformitate cu SR EN 13055-1.

Apa de amestec Apa de amestec trebuie s$ fie conform în conformitate cu SR EN 1008.AditiviTipurile uzuale !i condiiile de utilizare sunt indicate în SR EN 934-2.NOT ) - Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificat$ prin încerc$ri preliminare. În cazul

folosirii aditivilor vor fi efectuate încerc$ri preliminare pentru certificarea p$str $rii caracteristicilor cerute betonului.Adaosurile (inclusiv filerele minerale )i pigmen+ii) Adaosuri de tip este stabilit$ pentru:• filere conform SR EN 12620;• pigmeni conform SR EN 12878. Adaosuri de tip II este stabilit$ pentru:• cenu!i volante conform SR EN 450;• silicea ultrafin$ conform SR EN 13263.

3.9. Betonul. Punere în opera

3.9.1.Prevederi generaleBetoanele folosite sunt:- beton C8/10 (la execuia betonului de egalizare)- beton C16/20 (la execuia blocurilor fundaiilor izolate)- beton C20/25 (la execuia betonului din reelele de grinzi, cuzineii fundaiilor izolate, placa de

pardoseal$ !i zidul de sprijin)- beton C35/45 (la execuia canalului gr $tarelor)

Specificarea privind betonul, prev$zut$ în proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru preparare în staiiproprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1.

Betonul se va procura sub form$ de beton marf $, de la o central$ de betoane apropiat$, pe baz$ de comand$. În plus, produc$torul de beton trebuie s$ menioneze pe bonul de livrare durata maxim$ de transport recomandat$pentru care nu se modific$ performanele !i caracteristicile betonului comandat.

Comanda pentru betonul marf $, adresat$ fabricii de betoane, va fi f $cut$ strict pentru cantitatea necesar $ ceva fi pus$ în oper $ imediat, luându-se m$suri pentru asigurarea livr $rii !i prepararea betonului în modcorespunz$tor.

Transportul betonului la !antier se va efectua cu autobetoniere cu malaxare continu$, reinându-se c$ distanade transport !i durata de timp pân$ la punere în oper $, trebuie reduse pe cât posibil, în conformitate cu prevederilenormativului NE 012/2-2010.

Mijloacele de transport trebuie s$ fie curate !i etan!e pentru a nu se pierde laptele de ciment. Punerea înoper $ a betonului se face conform cu normativul NE 012-2007, urm$rindu-se pe cât posibil o betonare continu$ aelementelor (f $r $ întreruperi); de menionat c$ punerea în oper $ se face numai dup$ recepia calitativ$ a lucr $rilor de s$p$turi !i terasamente, cofraje !i arm$turi, piese înglobate în funcie de situaia respectiv$.

Recepia betonului proasp$t livrat pe !antier se efectueaz$ pe baza bonului (documentului) de livrare, aexamin$rii vizuale a st$rii betonului proasp$t !i a verific$rilor caracteristicilor acestuia prin încerc$ri, conformprevederilor din anexa H din NE 012/2-2010.

Epruvetele confecionate vor fi p$strate astfel:


16/30




• epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în oper $ se p$streaz$ în condiiile prev$zute în SR EN12390-2;

• epruvetele de control pentru verificarea rezistenelor la compresiune la termene intermediare se p$streaz$ încondiii similare betonului pus în oper $. În cazul betonului preparat lâng$ locul de punere în oper $, examinarea vizual$ !i verificarea caracteristicilor

se efectueaz$ ca pentru betonul proasp$t livrat pe !antier. Datele privind livrarea betonului proasp$t, inclusiv celpreparat în staii proprii sau pe !antier, vor fi înregistrate în condica de betoane.

Sunt necesare m$suri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turn$rii !i înt$ririibetonului, astfel:

• în general se recomand$ ca temperatura betonului proasp$t, înainte de turnare, s$ fie cuprins$ între 5oC !i30oC;

• în condiiile în care temperatura mediului în momentul turn$rii sau în timpul perioadei de înt$rire scadesub5oC, se aplic$ prevederile de la art.5.2.8. din NE 012/1-2007. P$mântul, piatra, susinerile sauelementele structurale în contact cu betonul ce urmeaz$ a fi turnat trebuie s$ aib$ o temperatur $ care s$ nuprovoace înghearea betonului înainte ca acesta s$ ating$ rezistena necesar $ pentru a rezista la efectele

îngheului;• în cazul în care temperatura mediului dep$!e!te 30oC în momentul turn$rii sau în timpul perioadei de înt$rire

este necesar $ utilizarea unor aditivi întârzietori de priz$ eficieni !i luarea de m$suri suplimentare (deexemplu: stabilirea de c$tre un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii adecvate de preparare,transport, punere în oper $ !i tratare a betonului).

În funcie de de tipul de utilizare a betonului, permeabilitatea la ap$ se determin$ prin:• adâncimea maxim$ de p$trundere a apei, conform SR EN 12390-8;• gradele de impermeabilitate, conform Anexei X din NE 012/2-2010.

3.9.2.Turnarea !i compactarea betonului Înainte de turnarea betonului, se verific$ dac$ s-au umezit cofrajele din lemn, betonul vechi sau alte suprafee

cu care va veni în contact betonul de turnat - trebuie s$ fie udate cu ap$ atât cu 2…3 ore înainte cât !i imediat înainte de turnarea betonului, iar apa r $mas$ în denivel$ri trebuie s$ fie înl$turat$. În cazul rosturilor de lucru laturnare, va trebui ca s$ se verifice dac$ betonul turnat, într-o etap$ anterioar $ !i înt$rit corespunz$tor, aresuprafaa cur $at$ de pojghia de lapte de ciment, nu are zone segregate sau dac$ rugozitatea este suficient$pentru o conlucrare bun$. Dup$ care, înainte de betonare, suprafaa betonului existent trebuie sp$lat$ cu jet deap$ astfel încât betonul s$ absoarb$ apa, !i suflat$ cu aer (zvântat$).

Suprafaa rosturilor de lucru la stâlpi !i grinzi va fi, de regul$, perpendicular $ pe axa acestora, iar la pl$ci !iperei perpendicular $ pe suprafaa lor.

Recomand$ri privind stabilirea poziiei rosturilor de lucru sunt date în anexa F din NE 012/2-2010.Desc$rcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau

direct în cofraj.Refuzarea betonului adus la locul de turnare !i interzicerea punerii lui în oper $, în condiiile în care nu se

încadreaz$ în l imitele de consisten$ prev$zute sau prezint$ segreg$ri; se admite îmbun$t$irea consistenei numaiprin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1.

În$limea de c$dere liber $ a betonului nu trebuie s$ fie mai mare de 3,0 m în cazul elementelor cu l$ime demaximum 1,0 m !i 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafa $ (pl$ci, fundaii etc.).

Turnarea betonului în elemente cofrate pe în$limi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre laterale sau prinintermediul unui furtun sau tub (alc$tuit din tronsoane de form$ tronconic$), având cap$tul inferior situat lamaximum 1,5 m de zona care se betoneaz$.

Betonul se va turna uniform în lungul elementului, urm$rindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50cm grosime (în$lime), iar turnarea stratului urm$tor se face înainte de începerea prizei betonului în stratul anterior. în mod normal, se recomand$ ca grosimea stratului de beton turnat s$ fie mai mic$ decât în$limea tijei vibratoare,asigurându-se sistematic vibrarea !i revibrarea suprafeei stratului anterior.

Corectarea poziiei arm$turilor în timpul turn$rii, în condiiile în care se produce deformarea sau deplasareaacestora fa$ de poziia prev$zut$ în proiect (îndeosebi pentru arm$turile dispuse la partea superioar $ a pl$cilor înconsol$; când apar !i se constat$ aceste deformaii, se va opri betonarea pân$ la corectarea operativ$ a lor.

Urm$rirea atent$ a înglob$rii complete în beton a arm$turii, cu respectarea grosimii acoperirii, în conformitatecu prevederile proiectului !i ale reglement$rilor tehnice în vigoare.

O aten+ie deosebit' se va acorda zonelor în care sunt pozi+ionate piesele metalice înglobate în funda+iipentru stâlpii metalici, deoarece deplasarea lor atât în plan cât )i pe vertical' poate compromite montajulsuprastructurii metalice.

În cursul beton$rii nu este permis$ cioc$nirea sau scuturarea arm$turii din elementul betonat !i nici a!ezareavibratorului pe ele.


17/30




Urm$rirea atent$ a umplerii complete a seciunii în zonele cu arm$turi dese, prin îndesarea lateral$ abetonului cu ajutorul unor !ipci sau vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste m$suri nu

sunt eficiente, trebuie create posibilit$i de acces lateral, prin spaii care s$ permit$ p$trunderea vibratorului înbeton. Asigurarea desf $!ur $rii circulaiei lucr $torilor !i mijloacelor de transport în timpul turn$rii pe podine astfel

rezemate, încât s$ nu modifice poziia arm$turii; este interzis$ circulaia direct$ pe arm$turi sau pe zonele cu betonproasp$t.

Turnarea se face continuu, pân$ la rosturile de lucru prev$zute în proiect sau în procedura de executare.Durata maxim$ a întreruperilor în timpul beton$rii nu trebuie s$ dep$!easc$ timpul de începere a prizei

betonului ce se poate considera 2 ore de la prepararea lui, în cazul cimenturilor cu adaosuri !i 1,5 or $ în cazulcimenturilor f $r $ adaosuri. Dac$ din motive temeinice nu se poate relua betonarea în acest interval de timp, rostulde întrerupere, devine rost de lucru !i se va trata corespunz$tor prin !piuire, jet de ap$ !i suflare cu aer astfel încâtbetonul trebuie s$ fie saturat !i suprafaa zvântat$.

Permiterea instal$rii podinilor pentru circulaia lucr $torilor !i mijloacelor de transport local al betonului peplan!eele betonate, precum !i depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau arm$turi este permis$ numai

dup$ 24 .. 48 ore, în funcie de temperatura mediului !i de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dac$temperatura este de peste 20oC !i se folose!te ciment de tip I, având clasa mai mare de 32,5).Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, perei) se face respectându-se prevederile

suplimentare de la punctul 11.3.11 din NE 012/2-2010.Turnarea betonului în grinzi !i pl$ci se face cu respectarea prevederilor suplimentare de la punctul 11.3.12 din

NE 012/2-2010.Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebit$ atenie zonelor de la noduri, pentru a

asigura umplerea complet$ a acestora.Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mic$ dimensiune este cel

puin egal$ cu 1,5 m, se face respectându-se prevederile suplimentare de la punctul 11.3.14 din NE 012/2-2010.Compactarea betonului se poate face manual (cu !ipci, cu vergele etc.) sau mecanic cu vibratorul. Se admite

!i compactarea prin batere cu ciocanul în cofraj, dar pe suprafee restrânse.Vibrarea se utilizeaz$ ca metod$ de compactare !i nu ca metod$ de deplasare a betonului pe distane lungi,

sau de prelungire a duratei de a!teptare pe !antier înainte de turnare.Vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafa$ se aplic$ sistematic dup$ turnare pân$ la eliminareaaerului oclus. Se evit$ vibraiile excesive care pot conduce la sl$birea rezistenei suprafeei sau la apariiasegreg$rii.

În seciuni cu grosimi mari, reluarea compact$rii stratului de suprafa$ este recomandat$ pentru compensareatas$rii plastice a betonului situat sub primul rând de arm$turi orizontale.

În timpul compact$rii betonului proasp$t, trebuie evitat$ deplasarea arm$turilor !i/sau a cofrajelor.Betonul se compacteaz$ numai atât timp cât este lucrabil.

3.9.3.Tratarea !i protecia betonului dup$ turnareTratarea !i protecia betonului, în perioada de dup$ turnare, au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor

cerute pentru betonul respectiv, în funcie de domeniul de utilizare !i de condiiile de mediu din aceast$ perioad$.Caracteristicile avute în vedere sunt:

• rezistenele !i deformaiile betonului;• evitarea efectului contraciei betonului, a producerii fisurilor !i, dup$ caz, impermeabilitatea;• durabilitatea, în funcie de clasele de expunere. Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al trat$rii !i proteciei betonului, de:• împiedicarea evapor $rii apei din beton;• evitarea, dup$ caz, a aciunilor mecanice d$un$toare (vibraii, impact etc.), a îngheului sau a contamin$rii cu

substane d$un$toare (uleiuri, ageni agresivi etc.).Pentru p$strarea condiiilor favorabile de înt$rire !i pentru reducerea deformaiilor din contracie se va asigura

meninerea umidit$ii betonului minim 7 zile dup$ turnare, protejând suprafeele libere prin:• acoperirea suprafeei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini !i la îmbin$ri pentru a preveni

uscarea;• amplasarea de învelitori umede pe suprafa$ !i protejarea acestora împotriva usc$rii;•

stropirea periodic$ cu ap$, care va începe dup$ 2÷

12 ore de la turnare, funcie de tipul de ciment utilizat !itemperatura mediului (minim +50oC); stropirea se va repeta la intervale de 2÷6 ore;• aplicarea de pelicule de protecie sau produse de tratare corespunz$toare, în conformitate cu prescripiile

speciale.Utilizarea produselor de tratare pentru protecie la îmbin$rile constructive, pe suprafeele ce urmeaz$ a fi

tratate sau pe suprafeele pe care este necesar $ aderarea altui material, este permis$ numai dac$ acestea sunt


18/30




îndep$rtate complet înainte de urm$toarea operaie, sau dac$ se dovede!te c$ nu au nici un efect negativ asupraoperaiilor ulterioare.

Pe timp ploios, suprafeele de beton proasp$t vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen$, atât timp câtexist$ pericolul antren$rii pastei de ciment.La stabilirea duratei de tratare !i de protecie a betonului trebuie s$ fie avui în vedere urm$torii parametri:

• condiiile de mediu din perioada de exploatare a construciei exprimate prin clasele de expunere stabilite înNE 012-1. În acest sens, se deosebesc dou$ situaii:- construcii aflate în clasele de expunere X0 sau XC1;- construcii aflate în alte clase de expunere.

• sensibilitatea betonului la tratare, în funcie de compoziie. Cele mai importante caracteristici ale compoziieibetonului, care influeneaz$ durata trat$rii betonului, sunt: raportul ap$/ciment (A/C), tipul !i clasa cimentului,tipul !i propor ia aditivilor. Betonul cu un coninut redus de ap$ (raport A/C mic) !i care are în compoziiecimenturi cu rezisten$ iniial$ mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decâtbetonul preparat cu un raport A/C ridicat !i cu cimenturi cu rezisten$ iniial$ uzual$ (N), rezultând durate aletrat$rii diferite. De asemenea, având în vedere c$, în funcie de clasa de expunere, betoanele preparate cu

cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturiPortland de tip I, în cazul utiliz$rii aceluia!i raport A/C, se recomand$ prelungirea duratei de tratare pentruprimul caz.

• procentul din valoarea caracteristic$ a rezistenei la compresiune la 28 zile, la care trebuie s$ ajung$rezistena betonului în perioada de tratare este de 50%.

• viteza de dezvoltare a rezistenei betonului, care este stabilit$ în funcie de raportul (r) dintre valoarea mediea rezistenei la compresiune dup$ 2 zile (f cm2) !i valoarea medie a rezistenei la compresiune dup$ 28 zile(f cm28), determinate prin încerc$ri iniiale sau bazate pe performanele cunoscute ale unui beton cucompoziie similar $ (a se vedea NE 012-1).

• condiiile de mediu în timpul trat$rii: temperatura !i expunerea direct$ la soare, umiditatea, viteza vântuluisau curenilor de aer, dup$ caz.

Pentru determinarea duratei de tratare a betonuluia în funcie de parametrii de mai sus se va consulta punctul11.4.7 din normativul NE 012/2-2010.

Temperatura suprafeei betonului nu trebuie s$ scad$ sub 0oC înainte ca suprafaa betonului s$ ating$ orezisten$ care poate suporta îngheul f $r $ efecte negative (de regul$, în cazul în care rezistena atins$ de betoneste mai mare de 5 N/mm2).

3.9.4.DecofrareaLa decofrare trebuie s$ se respecte urm$toarele prevederi:

• elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezisten$ suficient$ pentru a putea prelua, integralsau par ial, dup$ caz, solicit$rile pentru care acestea au fost proiectate. Trebuie acordat$ o atenie deosebit$elementelor de construcie care, dup$ decofrare, suport$ aproape întreaga solicitare prev$zut$ prin calcul.

• se recomand$ urm$toarele valori ale rezistenei la compresiune la care se poate decofra:- p$r ile laterale ale cofrajelor se pot îndep$rta dup$ ce betonul a atins o rezisten$ la compresiune de

minimum 2,5 N/mm2, astfel încât s$ nu fie deteriorate feele !i muchiile elementelor;- cofrajele feelor inferioare la pl$ci !i grinzi se pot îndep$rta, meninând sau remontând popi de siguran$,

numai în condiiile în care rezistena la compresiune a betonului a atins, fa$ de clas$, urm$toareleprocente:

o 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;o 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m.

Nu este permis$ îndep$rtarea popilor de siguran$ ai unui plan!eu aflat imediat sub altul care se cofreaz$ saula care se toarn$ betonul.

Recomand$ri cu privire la termenele minime de decofrare a feelor laterale, în funcie de temperatura mediului!i de viteza de dezvoltare a rezistenei betonului, sunt date la punctul 11.7.3 din normativul NE 012/2-2010.

Dac$ dup$ decofrare se constat$ defecte de turnare majore (goluri, segreg$ri, neacoperiri de arm$turi etc.),se va trece la remedierea acestora numai dup$ consultarea proiectantului. Remedierile defectelor se fac conform C149-1987.

3.9.5. Abateri admisibile la lucr $ri de beton !i beton armat Abateri admisibile notate +, privind dimensiunile !i geometria elementelor structurale pentru cl$diri, pentru

clasa de tolerane 1 (tolerane normale), sunt prezentate în anexa D din normativul NE 012/2-2010, pe figuriexplicative. Valorile precizate pentru fiecare tip de abatere corespund clasei de toleran e 1 care ia în considerareipotezele de proiectare din SR EN 1992, pentru elemente structurale, precum !i nivelul necesar de siguran$pentru elemente nestructurale.


19/30




În continuare se prezint$ si alte abateri care trebuie respectate:Ø Abateri limit ! privind precizia $urubu rilor de anco raj $i a cotei de nivel:

• pentru poziia în plan orizontal a axelor !uruburilor de ancoraj ± 3 mm• pentru poziia în plan vertical a cotei de nivel a !uruburilor de ancoraj ± 5 mm

Ø Defecte lim it ! ale betonului mo nolit:

− rupturi !i !tirbituri la muchii !i coluri• pân$ la faa exterioar $ a arm$turilor principale 20 cm/m

• pân$ la faa interioar $ a arm$turilor principale 5 cm/m

• cu adâncimi mai mari decât precedentele !i de maximum , dindimensiunea cea mai mic$ a seciunii

cel mult una demaximum 2 cmlungime la 1,0 m

• cu adâncimi mai mari de , din dimensiunea cea mai mic$ a seciunii nu se admit

− segreg$ri !i lipsuri de seciune, vizibile sau nu la faa elementului:• pân$ la faa exterioar $ a arm$turilor principale max 40 cmp la 1 mp

• pân$ la faa interioar $ a arm$turilor principale max 40 cmp la 1 mp

• cu adâncimi mai mari ca cele precedente dar pân$ la maximum , dindimensiunea cea mai mic$ a seciunii, la fundaii max 30 cmp la 1 mp

3.10. Recep+ia lucr 'rilor de punere în oper ' a betonuluiRecepia lucr $rilor de punere în oper $ a betonului se efectueaz$, pentru elemente sau p$r i de construcie,

dac$ este prev$zut$ în proiect sau stabilit$ de beneficiar, dup$ decofrarea elementelor sau p$r ilor de construcierespective.

Aceast$ recepie are la baz$:•

proiectul lucr $rii;• documentele privind calitatea betonului proasp$t livrat !i condica de betoane;• verificarea existenei corpurilor de prob$, conform anexei H, tabelul H1, !i a trasabilit$ii acestora;• evaluarea st$rii betonului, prin sondaj, prin examinare vizual$ direct$, mai ales în zonele deosebite (înguste

!i înalte, în apropierea interseciilor de suprafae orientate diferit etc.);• m$surarea dimensiunilor (ale seciunilor, ale golurilor etc.) !i a distanelor (poziia relativ$ a elementelor, a

pieselor înglobate, a golurilor etc.), prin sondaj.La aceast$ recepie particip$ beneficiarul, executantul !i este invitat proiectantul, în urma verific$rilor

încheindu-se un proces verbal de recepie calitativ$. În cazurile în care se constat$ neconformit$i (la dimensiuni, poziii, arm$turi aparente etc.), defecte

(segreg$ri, rosturi vizibile etc.) sau degrad$ri (fisuri, por iuni dislocate etc.), se procedeaz$ la îndesirea verific$rilor prin sondaj, pân$ la verificarea întregii suprafee vizibile, consemnând în procesul verbal toate constat$rile f $cute.Remedierea neconformit$ilor, defectelor !i/sau degrad$rilor nu se va efectua decât pe baza acordului

proiectantului, care trebuie s$ stabileasc$ soluii pentru fiecare categorie dintre acestea.

4. CONFEC#II METALICE PENTRU STRUCTURA DE REZISTEN#$

4.1. Aspecte generaleStructura de rezisten$ a cadrelor transversale este constituit$ din stâlpi cu seciunea I din profile laminate la

cald de tip HEA280, HEA220, grinzi cu z$brele din profile rectangulare 90x90x4,80x80x4, 60x60x4 !i HEA140,respectiv grinzi cu seciunea I din profile laminate la cald de tip IPE240. Structura cadrelor este conceput$ a serealiza din subansamblele de tip grind$ - stâlp, îmbinarea acestora urmând a se face cu !uruburi de înalt$rezisten$ din grupa 8.8 !i 10.9 pe !antier, iar strângerea efectuându-se ca pentru !uruburi normale.

Structura de rezisten$ constituit$ din cadre transversale va fi contravântuit$ atât în planul acoperi!ului (princontravântuiri orizontale -16) cât !i în planul vertical al stâlpilor (prin contravântuiri longitudinale 80x80x4 !icontravântuiri transversale 80x80x4).

Pentru elementele secundare ale structurii (de tipul panelor de acoperi! !i riglelor de faad$) se vor utilizaprofile formate la rece ( Z200, C150 !i Z150 ). Prinderea panelor !i riglelor se va face prin îmbinare cu !uruburi de înalt$ rezisten$ din grupa 8.8, prin intermediul unor piese din tabl$ care se vor prinde de grinzi prin sudur $ de col.

Oelul folosit în structur $ este oel laminat la cald S235JR, S275JR !i S355JR. Oelul folosit pentru pane estegalvanizat !i are marca S350GD+275Z, recunoscut în ara noastr $ prin standardul român SR EN 10020-1994„Definirea !i clasificarea m$rcilor de oel” !i a c$rui limit$ la curgere este f y = 3500 daN/cm

2.


20/30




Preasamblarea elementelor structurilor metalice de rezisten$ se va realiza numai cu !uruburi de înalt$rezisten$ din grupa 8.8 !i 10.9, strângerea acestora efectuându-se ca pentru !uruburi normale.

Sistemul de protecie anticoroziv$ a confeciilor metalice se va realiza în conformitate cu indicativului GP 111-2004 „Ghid de proiectare privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel". Nivelul de performan$pentru sistemul de protecie anticoroziv$ pentru clasa de corozivitate a mediului C4, cu durabilitate ridicat$ R(pentru o durat$ de protecie mai mare de 15 ani) se va realiza conform punctului 5.3.4. din GP 111-2004.

Condiiile pe care trebuie s$ le îndeplineasc$ îmbin$rile sudate pentru realizarea ansamblelor confecieimetalice sunt:

- sudurile se vor executa respectând prevederile normativelor !i standardelor în vigoare SR EN ISO3834, C150-1999 !i STAS 9407-1975, privind formele, dimensiunile, calitatea !i controlul îmbin$rilor construciilor metalice;

- cordoanele de sudura se vor realiza pe tot conturul suprafeei de contact dintre elementele ce urmeaz$a fi sudate;

- grosimea cordoanelor de sudur $ de col va fi 0.7 din grosimea minim$ a pieselor care se sudeaz$.

Conform SR EN 1090:2-2008, fiecare ansamblu de !urub trebuie cel puin strâns pân$ la refuz, având grij$ s$se evite orice suprastrângere, mai ales în cazul !uruburilor scurte !i M12. Procesul de strângere a grupului de!uruburi trebuie efectuat !urub cu !urub, începând de la partea cea mai rigid$ a îmbin$rii !i mergând, progresiv,spre partea cea mai puin rigid$. Pentru a realiza o strângere pân$ la refuz uniform$, pot fi necesare mai multecicluri de strângere.

Termenul "pân$ la refuz", înseamn$, în general, c$ se poate obine prin efortul unui singur om care utilizeaz$o cheie cu dimensiune normal$, f $r $ prelungitor !i poate fi definit ca punctul în care o cheie mecanic$ începe s$bat$.

Dup$ strângere, !urubul trebuie s$ p$trund$ dincolo de faa exterioara a piuliei, cu cel puin un pas complet alfiletului.

Verific$rile !i alc$tuirile seciunilor elementelor structurale s-a f $cut conform P100-1/2006, SR EN 1993-1-1,SR EN 1993-1-5 !i SR EN 1993-1-8.

În acest capitol sunt tratate aspectele care privesc condiiile de calitate ale materialelor, uzinarea elementelor !i denumirea normativelor în vigoare.

4.2. Standarde, normative )i prescrip+ii care trebuie respectate la execu+ia construc+iilor metalicePrincipalele acte normative ale c$ror prevederi trebuie s$ se respecte la execuia construciilor metalice sunt:

- SR EN 1993-1-3 Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale !i table formatela rece

- SR EN 1993-1-8 Proiectarea structurilor de oel; Proiectarea îmbin$rilor - SR EN 1090-2 Executarea structurilor de oel !i structurilor de aluminiu:

Partea 2: Cerine tehnice pentru structuri de oel- STAS 10108/0-78 Construcii civile, industriale !i agricole. Calculul elementelor de oel- STAS 10108/2-83 Calculul elementelor din oel, alc$tuite din profile cu perei subiri, formate la rece- P 54-1980 Instruciuni tehnice pentru proiectarea construciilor din profile de oel cu perei

subiri formate la rece- P 100-1/ 2006 Cod de proiectare seismica – Partea I – prevederi de proiectare pentru cladiri- C 56-2002 Normativ pentru verificarea calit$ii !i recepia lucr $rilor de instalaii aferente

construciilor - Ordinul M.C. Ind.nr. 1233/D din 1980

Norme de protec+ie a muncii în activitatea de construc+ii-montaj

- STAS 767/0-88 Construcii civile, industriale !i agrozootehnice. Construcii din oel. Condiiitehnice generale de calitate

- GP 035-1998 Ghid de proiectare, execuie !i exploatare (urm$rire, intervenie) privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel

- GP 111-2004 Ghid de proiectare privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel- C133-82 Instruciunile tehnice privind îmbinarea elementelor de construcii metalice cu

!uruburi de înalt$ rezisten$ pretensionate

Enumerarea acestor prescripii nu este limitativ$, lista putând fi completat$ de prescripii revizuite sauelaborate dup$ întocmirea prezentului caiet de sarcini, caz în care ele devin obligatorii în noua form $ de publicare. Aceste prescripii se vor respecta de c$tre toi factorii ce concur $ la realizarea investiiei.


21/30




4.3. Documenta+ie tehnic'

Documentaia tehnic$ elaborat$ de constructor trebuie întocmit$ de personal cu experien$ în lucr $ri demontaj (ingineri, mai!tri) care vor conduce montajul, inând seama de specificul lucr $rii !i utilajele de care sedispune, precum !i de anotimpul în care se vor face lucr $rile de sudare la montaj.

Conform SR EN 1090-2:2008 documentaia constructorului trebuie s$ cuprind$:a) documentaie cu privire la calitateb) planul calit$ii (SR EN ISO 9000:2006 ofer $ definiia unui plan al calit$ii) Anexa C din SR EN 1090-2:2008 prezint$ o list$ de verificare a coninutului unui plan al calit$ii, recomandat

pentru executarea construciei metalice structurale cu referire la liniile directoare generale din SR

05 Caiet Sarcini Rezistenta Rev2

Documents

Transcript of 05 Caiet Sarcini Rezistenta Rev2