ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

III1

-IN MEMORIAM FLORIN MEDELEȚ-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 28 noiembrie 2015

JATEPress Kiadó

Szeged 2015

Editori: Sorin FORŢIU Andrei STAVILĂ Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Aurelian SCOROBETE, http://www.reinhart.ro/ Foto copertă: Aurelian SCOROBETE Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2015 Președinte Lorena VLAD

www.arheovest.com

referință bibliografică

ISBN 978-963-315-264-5

Avertisment

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

47

BUCRANIUL – SIMBOL ŞI SEMN. BUCRANIILE MONUMENTALE (PARTEA I)

Cornelia-Magda Lazarovici*, Gheorghe Corneliu Lazarovici**

* Institutul de Arheologie, Iaşi; magdamantu@yahoo.com ** Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu; ghlazarovici@yahoo.com Abstract. Bucranium – symbol and sign. Bucranium, the meaning of which was linked to the bull’s head, was extended, especially in Prehistory, to goat and ram. Religious themes are known from Paleolithic until Protohistorical times. Bucranium appears in sanctuaries, on small sanctuaries models, on altars, as vessels’ protomes, as scepters, on worship altars, but also on various objects. Our study refers from symbols related with this theme to the signs discovered on col-umns, tablets, altars etc. We have presented some of the most expressive examples that illustrate this theme, including monumental pieces (related with temples, sanctuaries, domestic sanctuaries), as well as those of small dimensions (including models of temples/sanctuaries, altars) or painting representations. Keywords: Bucrania, symbol, sign, temple, sanctuary, Prehistory.

1. Definţii “Termenul BUCRÁNIU s.n., motiv ornamental constituit dintr-un cap de bou

împodobit cu ghirlande de flori, panglici etc., în arhitectura antichităţii şi a Renaşterii. (< lat. bucranium, fr. Bucrane, gr. bous “bou” și kranion “craniu”)” (DEX). Alte defi-niţii mai complexe le regăsim în dicţionarele enciclopedice definit ca bucranium (lati-nă): “... cap de bou tăiat”, motiv decorativ constând din stilizarea unui craniu de bou, cu coarne, descarnat, uneori împodibit cu elemente florale sau suportând ghirlande sau taenia”1. Cu sens apropiat, completat cu informaţii din arta mesopotamiană şi egip-teană, avem şi în alte enciclopedii2.

Din punct de vedere al preistoricienilor, definiţiile de mai sus sunt prea res-trânse, nu acoperă semnificaţiile obiectelor preistorice. Semnificaţia este mult mai lar-gă şi mai complexă, în legătură cu situaţii, locuri, asocieri, ceea ce permite comple-tarea semnificaţiei simbolului şi semnului.

1 DEAVR, 1980, s.v. 2 AIVR, 1994, p. 217, voce Petre Alexandrescu.

48

Adesea bucraniul este asociat cu capul de berbec sau ţap, lărgind sau întărind semnificaţia simbolului (forţă, putere, procreere), devenit mai apoi semn. Unele deta-lii privind semnificaţiile sunt legate de cornul taurului (sub noţiunea de taur se subîn-ţelege uneori şi taurul sălbatec, bourul, zimbrul) ca element al forţei , al puterii divine legate de fecunditate, mugetul taurului este asemuit tunetului; cornul abundenţei şi bucraniul sunt legate de fecunditate, de fecunditatea naturii fertilizate; sunt modele de lut în formă de corn; se suflă în corn; sunt coarne de consacrare sau consacraţie (cu semnificaţii de fundare, vezi şi mai jos cele monumentale) ş.a.; toate acestea au primit noi semnificaţii derivate din simbolistica taurului, a taurului sălbatec, a bizo-nului ş.a.

Fig. 1. La Madeleine3. Fig. 2. Basorelief

paleolitic4. Fig. 3. Gőbekli Tepe5.

Cele mai vechi şi celebre reprezentări ale taurului sunt în arta franco-canta-brică, simboluri în sanctuarele din peşteri, mult prea cunoscute ca să apelăm la toate. Selectăm un caz, cel de La Madeleine (Fig. 1), în care s-a insistat cu multă fineţe artis-tică la redarea capului de bizon. De altfel, în Paleolitic, în zona Perigord, unde a înflo-rit civilizaţia Perigordianului, există unele situaţii în care a fost redat doar capul tau-rului6. La Lepenski Vir, la fundaţia unei case, a fost depusă imaginea incizată a unui taur sălbatec călcând un om, iar, la rândul lui, taurul era vânat cu săgeţi şi suliţe7. Tau-rul este văzut dual: ceresc, uranian (tunet, fulger, furtună) şi/sau pământean, chtonian, legat de fertilitate, fecunditate, în sensuri largi. Constatăm că există o serie de credinţe, mituri legate de taur, bucranii corn, care datează de milenii.

2. Bucraniul în sanctuare Dacă în sanctuarele din Paleolitic taurul şi simbolurile lui erau pictate, inci-

zate, sculptate în calcare de cretă, în primele sanctuare din PPN bucraniul apare redat pe coloane, stilizat, cum este situaţia de la Gőbekli Tepe, unde pe coloanele în formă de “T” apare taurul şi într-un caz bucraniul8.

3 apud Aubarbier, Binet, 2002, p. 31. 4 apud Müller-Karpe, 1968, p. 35l. 5 apud Schmidt, 2007. 6 Ibidem, p. 88. 7 Srejović, 1969, Fig. 75-76. 8 Schmidt, 2007, p. 76 şi urm., p. 83 şi urm., p. 269, kat. 4.

49

În Sanctuarele de la Çatal Höyük cultul bucraniului cunoaşte cele mai variate forme, fiind plasat în cele mai variate locuri, jucând un rol important în altare. Astfel, apare pe marginea altarelor în mai multe exemplare, asociat cu berbecul şi ţapul; îl întâlnim în cap de coloană, pe coloane în şiruri şi multe alte forme. Chiar cornul de taur are forme variate, fiind ataşate coarne propriu-zise sau unele modelate din lut. Am putea preciza că la Çatal Höyük întâlnim aproape toate variantele.

Cea mai complexă tipologie a coloanelor sau marginilor de altar de la Çatal Höyük a fost realizată de Adela Mateş (azi, Kovács)9 în teza ei de doctorat. Necunos-când alta mai bună o folosim pe aceasta în cele de mai jos.

A4 A6

Fig. 4. Tipuri de bucranii la Çatal Höyük (A–B, coduri Adela Mateş;

b3, b4, codurile noastre).

9 Mateş, 2010.

50

1. Sanctuarul E VI, 10. 2. Sanctuarul E VI, 10, reconstrucţie diferită.

3. Sanctuarul VII, 21. 4. Sanctuarul E, VI, 14.

5. Sanctuarul E, VI, 7. 6. Sanctuarul VII, 8.

Fig. 5. Çatal Höyük, bucranii pe coloane (1–3), pe altare (4–6), pe pereţi (4–5)10.

La acestea se adaugă bucranii de taur pe perete (Fig. 4/b3–b4), taur singur sau asociat cu ţap sau berbec (Fig. 5/4–5), coarne pe margini de altar de tip B cu mai multe coarne (Fig. 4/A6, 5/1–2, 4, 6/1), coarne în relief din lut, coarne vălurite (Fig. 4/ b3, b4, 5/3).

Nu este cazul să intrăm în detalii privind semnificațiile, acestea puteau fi nume-roase, fiind posibile mai multe puncte de vedere. Dacă sunt sanctuare ale unor grupuri familiare, atunci ele pot reprezenta strămoși totemici, simboluri ale unor grupe de fami-lii care au un strămoș mitic sau multe altele. Unele din acestea sunt în centrul stațiunii,

10 apud Kovács, 2014.

51

astfel că, după părerea noastră, ar putea fi sanctuare comunitare11. Din cele de mai jos se poate observa că la Çatal Höyük este o adevărată mito-

logie familiară şi comunitară, în care taurul sugerat prin bucraniu juca un rol impor-tant în spiritualitatea comunității.

1. Peretele de est. 2. Sanctuarul VII, 35.

3. Peretele de vest. 4. Sanctuarul VII, 21, peretele de est.

Fig. 5a. Çatal Höyük12, bucraniu pe coloane (3), pe altare (1), pe pereţi (2–4), asociat cu ţap şi/sau berbec (2–4).

În același timp acestea ne dau posibilitatea să înțelegem şi să explicăm de ce mai târziu, în civilizațiile noastre, se păstrează anumite obiceiuri transmise prin gene-rații ca rezultat al unor migrații sau difuziunea unor mituri, practici sau obiceiuri.

În Neoliticul timpuriu, deși sunt multe sanctuare, pentru moment nu cunoaș-tem sanctuare cu bucranii monumentale, dar există o serie de piese, amulete, care au forma unor bucranii (Fig. 7).

Începând cu Neoliticul dezvoltat în Balcani, într-o serie de culturi, apar temple şi sanctuare cu statui monumentale legate de cultul taurului şi bucraniului.

Cel mai evident exemplu sunt sanctuarele de la Parţa, unde avem un templu (Sanctuarul 2), sanctuare comunitare, sanctuare casnice, în care regăsim cultul tauru-lui şi bucraniului. Desigur Templul (Sanctuarul 2) cu statuia monumentală şi alte ele-mente, au influențat viața spirituală.

Despre sanctuarele de la Parţa am scris în nenumărate rânduri13, ele sunt cunos-cute, nu insistăm asupra lor cu detalii, dar câteva imagini sunt necesare, mai ales pentru cultul bucraniului.

11 Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 269, Fig. 239. 12 apud Kovács, 2014.

52

Fig. 6. Parţa (5300 – 5000 calBC): ▲ 1. Sanctuarul 1 cu bucraniu în altar A;

▼2. Santuarul 2.

Nu avem bucraniul care funcţiona în vremea Sanctuarului 114, dar după dimen-siunile soclului din altarul A, pe care era aşezat idolul bust monumental, asociat unui craniu de bou, poate fi bucraniul care a fost mai apoi depus în nişa de la intrarea în Sanctuarul 2 (sau de dimensiuni apropiate acestuia).

13 Lazarovici Gh. et alii, 2001, p. 271, 276, 278, 279, 282, 292; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 252, Fig. III. 49/b ş.a. 14 Lazarovici Gh. et alii, 2001, p. 207, Fig. 168a.

53

Cultul taurului este în permanenţă asociat cu cultul bucraniului. Chiar în cazul statuii monumentale din Sanctuarul 2 partenerul Marii Mame era taurul, marcat prin-tr-un cap de taur. Nu cunoaştem care a fost capul mamei, motiv pentru care sunt două reconstituiri ale Marii Mame (Fig. 7, vezi şi varianta de cap): una care are cap triun-ghiular ca la figurinele culturii Vinča (sanctuarul de la Zorlenţu Mare, nivel 6 sau sta-tuia dublă din aceeaşi staţiune şi alte statui duble) şi o reconstituire cu coarne, după modelul altarului din sanctuarul de la Truşeşti (L61)15.

La Parţa sunt busturi monumentale pe care au fost depuse cranii sau trofeu de taur, iar în vecinătatea lor erau vetre în altare pe care se aduceau jertfe de carne şi cereale.

Fig. 7. Parţa, idoli bust cu trofee de taur (recostituire), Sanctuar 2: stânga,

din altar A; centru, Intrarea de est; dreapta, Locuinţa 8.

Fig. 8. Parţa, altarul din Locuinţa 126.

15 Petrescu-Dîmboviţa et alii, 1954, 7 sqq; Petrescu-Dîmboviţa, 1963; Monah, 1997, p. 38, Fig. 9/1.

54

a. b.

Fig. 9. Parţa, coloanele: a. Luna; b. Soarele.

În altarul din Locuinţa 126 pe o coloană de lemn a fost depus un bucraniu lipit cu lut16. În Sanctuarul 2, în faţa statuilor monumentale, coloanele erau terminate cu bucranii de lut, care aveau coarne de bou.

Între coarne, în partea cu statuia Mamă, se afla o semisferă decorată cu mean-dru, interpretată ca Luna, iar în cea din partea taurului semisfera era simplă şi a fost interpretată ca Soare.

2.1. Reprezentatea bucraniului pe coloane După cum am văzut şi mai sus, coloana apare în sanctuare. Coloana, ca de

altfel şi arborele cosmic, este considerată axis mundi. După diversele opinii, coloana leagă lumea subpământeană (rădăcinile arbore-

lui cosmic, baza coloanei, coloana pe morminte17) cu cea terestră şi cosmică18, fiind în același timp un mijloc de comunicare între lumi. Din aceste motive coloana joacă un rol important. În diferite vremuri s-a născut un cult al coloanei. Ca să înțelegem rolul pentru preistorie este necesară o scurtă incursiune în vremurile istorice.

În vremurile istorice timpurii, în Creta, coloana redă imaginea Marelui Zeu (la vila regală din Knosos, la Hagia Tridda, Knossos, vezi şi mai jos Fig. 37 ş.a.)19. Pe sigiliile cretane ea defineşte templul sau altarul20. Acelaşi sens îl observăm la Parţa, în L 126 (Fig. 8), doar că acolo divinitatea sugerată prin bucraniu este taurul, cum de altfel apare şi pe statuia monumentală (Fig. 6/2). Tot de la Parţa observăm că pe alte coloane sunt redate divinităţile asociate bucraniului: Soarele şi Luna. În acele cazuri coloana sugera legătura dintre Pământ (Luna asociată Marii Mame) şi Cer (Soarele asociat Taurului). Tot o legătură rămasă din mituri străbune o avem pe o coloană la un mormânt din Oltenia, dar sunt şi alte situaţii preistorice şi protoistorice: legătura

16 Inventarul din locuinţă a fost distrus prin lovire cu bile mari de lut ars: Lazarovici Gh. et alii, 1985, p. 55, pl. VI/5-7; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 157-159, 275, Fig. 121; Laza-rovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 352-355. 17 Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2014. 18 Eliade, 1981, p. 55; Chevalier, Geerbrant, 1994, p. 256; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 209-210; Ursulescu, 2001, p. 2, cu referire la piatră. 19 Gimbutas, 1984, p. 79-80. 20 Matz, 1969, p. 121.

55

cu lumea subpământeană o reprezenta Şarpele care urca pe coloană, coloana făcea legătura dintre Pământ şi Cer (reprezentat acolo prin Soare)21.

Fig. 10. Hacilar22. Fig. 11. Elam23.

Pe un vas din Asia Mică, pe o coloană terminată în vârf de săgeată, apare bucra-niul. Tot ca un vârf spre cer sunt coarnele de pe o imagine din Elam24.

Coloana cu cap de taur este considerată stâlp totemic, stâlp al strămoşilor25. O situaţie similară avem în Elam (3000 BC), unde două dansatoare sunt reprezen-tate una deasupra alteia pe imagine de arbore cosmic sau coloană. De altfel şi în cul-tura Cucuteni – Trypillia apar asemenea reprezentări, dansatoare una deasupra alteia formând o coloană26. Tema este larg răspândită, ea sugerează ideea înălțării pe coloană spre Cer prin dans. Foarte expresive sunt două vase cu dansatoare suprapuse din cul-tura Cucuteni – Trypillia (de la Petreni, Fig. 12 27 şi Feteşti 28, Fig. 13).

Fig. 12. Petreni, Cucuteni B – Trypillia C29.

Fig. 13. Feteşti-La Schit,

Cucuteni B30.

21 Referiri la legătura dintre şarpe sau şarpele cosmic, coloană, Cer, cu semnificaţii, simboluri şi semne vezi studiul nostru: Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2014, p. 43-44, Fig. 160-167. 22 apud Jaritz, 1970, p. 301, Fig. 147. 23 apud Golan, 1991. 24 Golan, 1991. 25 Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1 p. 210. 26 *** Cucuteni Trypillia, 2008, p. 143, cat. M9. 27 Ibidem, cat. M9. 28 Lazarovici C.-M. et alii, 2009, p. 115, Fig. 5. 29 apud ETT, 2004, vol. 2, p. 21. 30 apud Boghian, 2010.

56

Fig. 14. Dansatoare înşirate gen coloană sau pe coloană ori scară31.

Ideea de coloană sau arbore redată de dansatoare nu poate fi pusă sub semnul întrebării, deoarece imaginile din Fig. 14 redau ideea de dans şi coloană, care apar în mai multe situaţii. În unele cazuri braţele dansatoarelor sugerează coarnele de taur.

2.2. Bucranii monumentale în sanctuare casnice sau în alte complexe Arheologii, atunci când găsesc o piesă monumentală, nu insistă întotdeauna

asupra conţinutului acelei construcţii, nu este reluată analiza inventarului, încât uneori informaţiile rămân vagi. Există însă şi situaţii când acestea au fost reluate şi reinter-pretate. Aşa este cazul cu descoperirile de la Kormadin, din vremea fazei Vinča C, publicate iniţial ca locuinţe32.

Borislav Jovanović a reluat analiza situaţiilor de la Kormadin şi a făcut unele reconstituiri noi care i-au permis a identifica un sanctuar comunitar şi tot el aminteşte alte sanctuare la Vrbianska Čuka şi Mađari33. Între elementele caracteristice sanctua-relor aminteşte coloane, bucranii, mese de cult, pereţi ori frize decorate, iar pentru sanctuarele casnice: bucranii, mese de cult, altăraşe. Bucranii monumentale în cultura Vinča sunt la Vinča – Belo Brdo şi Gomolava (?).

Din cele două complexe de la Kormadin s-au păstrat două bucranii şi mai multe fragmente.

B. Jovanović a făcut unele reconstituiri34 privitor la cele două sanctuare, unul comunitar şi altul casnic (după locuinţa cu mai multe încăperi şi cu mai multe cuptoa-re). La cea de a doua, la reconstituire s-a ţinut cont de planul locuinţei, dar şi de impre-siunile de pe spatele capului pe care se putea observa urma unei grinzi de structură

31 apud Garfinkel, 2003. 32 Jovanović, Glisić, 1960. 33 Jovanović, 1991. 34 Jovanović, 1991; la reconstituiri a lucrat cu arhitecta Dana Rus, care le-a făcut şi pe cele de la Parţa (Rus, Lazarovici Gh., 1991).

57

(Fig. 15.1), situaţie similară cu cea din “Casa Cerbului” de la Parţa35. În ambele com-plexe cultul bucraniului este elementul principal.

Fig. 15. Kormadin, fragmente de la bucranii din complexele L1 şi L2.

Fig. 16. Kormadin, Locuinţa 1,

reconstituire după B. Iovanović. Fig. 17. Kormadin, Locuinţa 2,

sanctuar casnic.

La Muzeul Vojvodinei din Novi Sad există două piese monumentale de la Gomolava, care, după opinia noastră36 şi caracteristicile date de către B. Jovanović, provin din sanctuare casnice sau comunitare.

35 Lazarovici Gh. et alii, 2005; Lazarovici Gh. et alii, 2005a. 36 Brukner, Petrović, 1986, cat. 16-18; Brukner, 1988, p. 33, Fig. 3/7-8: Marangou, 1992, p. 185, 328; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1. Fig. 250/1-2, 275-276, 297-298; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 197, Fig. III.1.

58

a

b

Fig. 18. Bucranii: a. Gomolava37; b. Gomolava?

Fig. 19. Kormadin, Locuinţa 2.

La Muzeul Naţional din Belgrad este un bucraniu atribuit culturii Vinča, dar nu avem date precise despre locul său de provenienţă. După formă şi ochi seamănă cu cel de la Kormadin, din sanctuarul comunitar.

Fig. 20. Bucraniu, Vinča38.

Fig. 21. Bucraniu, Vinča39.

Tot de la Vinča, Draga Garašanin a publicat un alt bucraniu monumental, care avea ochii ca piesele de la Gomolava (Fig. 2140). Aceste piese arată cu multă 37 după Brukner, Petrović, 1986. 38 apud Staljo, 1984. 39 apud Garašanin, 1968, Fig. 28. 40 Ibidem; Babović, 1984, cat. 212; Staljo, 1986, cat. 218; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 276, Fig. 250/3; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 197, Fig. III.1.

59

claritate existenţa unor sanctuare comunitare sau casnice în cultura Vinča. După cum se poate vedea din profilele pieselor de la Kormadin (Fig. 15/1), toate au fost acoperite cu lut şi montate pe frunți sau trofee de taur. Unele sunt sanctuare comunitare, altele casnice. După cum am văzut la Parţa, Çatal Höyük, Kormadin, bucraniul joacă un rol important.

De altfel, cultul craniului de taur (uneori cerbul), tăierea lui, îngroparea, depu-nerea în centrul staţiunii, la baza unor coloane sau stâlpi este atestată la Zorlenţu Mare sau Jeff el Amar41, la baza unor locuinţe (Zau de Câmpie, Parţa), pe pereţi (Parţa P4342) sau în gropi, separat de corp (Cheile Turenilor, Zau ş.a.43); de altfel şi depunerea unor corpuri de vite fără craniu44, depunerea cornului în podeaua Sanctuarului 2 de la Parţa sau pe podea (Parţa P126, Fig. 8) şi altele, este legată de ritualuri de fundare şi aban-donare45. Contemporane cu piesele menţionate de la Vinča este un bucraniu de la Dikili Tash, care are urme de corn (Fig. 22)46 şi pe care sunt redate nările şi gura, ca la unele din cele amintite (Fig. 18).

Fig. 22. Dikili Tash47. Fig. 23. Parţa, “Casa Cerbului”,

încăperea A, nivel 7c-6.

De fapt, nu este greu de imaginat că după ce era sacrificat taurul unei comu-nităţi (de bătrânețe sau din alte motive), carnea lui era consumată cu prilejul unor ban-chete, iar capul/craniul (simbol al forței, puterii, corneul, mugetul ş.a.) nu putea fi aban-donat pur şi simplu câinilor, el devenea un simbol a ceea ce a fost pentru turme, pen-tru comunitate.

41 Hayden, 2003, p. 198-199, Fig. 6.20. 42 Lazarovici Gh. et alii, 2001, p. 278-279, Fig. 255.3; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 197, Fig. III.1, Fig. IIIb.187 b-c. 43 Tell Halaf: Eliade, 1981, p. 48; Tureni-Poderei Gr. 57: Rusu et alii, 1994, p. 229-238, Fig. 1a; Blagotin S3 socotit sanctuar: Vuković, 2004, p. 84, Fig. 1; Horváth, Paluch, 2005, p. 185, 324; Orăştie L2: Luca, 2001, p. 90, 154, Fig. 6. 44 Grygiel, 2008, p. 794, Fig. 656; Lazarovici, C.-M., Lazarovici, Gh., 2006, p. 438, Fig. III.37. 45 Lazarovici Gh., 2009. 46 Treuil, Tsirtsoni, 2000, p. 216, Fig. 2; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, p. 197, III.1, 197; Séfériadès, 2005, p. 97-113, 98, Fig. 1; Papadopulos, Nerantzis, 2014. 47 apud Papadopulos, Nerantzakis, 2014.

60

Tot dintr-un altar casnic, din faza timpurie a unui bloc de locuinţe de la Parţa, din care unele cu etaj, numit “Casa Cerbului”, a fost descoperită o masă altar con-struită pe bile de lut nearse pe a cărei margine era un bucraniu din lut nears.

a. b.

Fig. 24. a–b. “Casa Cerbului” încăperea A, niv. 7c-6 (foto Gh. Lazarovici).

Piesa s-a copt cu prilejul incendiului de la etajul construit într-o etapă ulteri-oară peste această încăpere (Fig. 23–24)48.

Alte complexe. Din alte complexe, tot cu rol cultic, a căror funcţionalitate nu o putem preciza exact, provin fragmente de bucranii. Ele sunt cunoscute încă din Neoliticul timpuriu la Endrőd, unde apar în diferite complexe (pe pereţii unor locu-inţe sau din gropi-bordeie49).

Fig. 25. Endrőd III50.

Starea fragmentară nu permite multe comentarii, dar ca şi în alte cazuri ele au ars ulterior, de aceea sunt foarte friabile (ne referim la boturi, urechi, res-turi de la coarne).

Unele bucranii fragmentare, după forma botului, ne amintesc de cele din sanctuare sau altare monumentale (Fig. 18–24). Faptul că au fost depuse în gropi sau sunt din bordeie arată grija pentru asemenea obiecte de cult.

2.3. Piesele bucraniu, monu-mentale

Multe din acestea sunt piese arhi-tectonice, parte a unor construcţii sau anexe ale unor altare. După forma lor unele au forma unor coloane, sunt stele sau obiecte mari de sine stătătoare. Unele sunt montate în podea sau stau pe

48 Lazarovici Gh., Parţa 2006-2009, raport (ms). 49 Makkay, Starnini, 2008, p. 63-65: Endrőd 3.119 G12-G13, locuinţele 1 şi 2 şi obiect C. 50 apud Makkay, Starnini, 2008.

61

podea, fiind legate de funcţionalitatea locului, cele mobile pot avea întrebuinţări fun-cţionale sau cultice, pot fi mutate după nevoie.

2.4. Bucranii – coloane, conuri Acestea au forma unor coloane sau conuri, cu partea superioară în şa sau două

coarne, de unde definiţia de bucraniu, cum de altfel le reîntâlnim pe tronuri miniatu-rale (Fig. 39) şi altele.

Fig. 26. Stara Zagora-Spitalul Municipal, Karanovo II51.

Unele piese sunt fixate pe sau în podea la etaj (Fig. 26, marcajul nostru, nr. 1–2) sau la parter (Fig. 26, marcajul nostru nr. 3). Opinia lui Peter Kalchev despre cele de la Stara Zagora-Spitalul Municipal este că acestea erau folosite ca suport pentru sprijinirea unor platforme de lemn (Fig. 27). Nu ar fi de exclus această ipoteză, dar acolo se pot observa râșnițe mari.

În două cazuri au fost descoperite trei astfel de coloane în formă de bucranii. Autorul presupune că erau 3+1 asemenea bucranii (dar câte una lipsește) pentru sus-ținerea unei platforme dreptunghiulare, ceea ce nu este posibil (vezi variante 27b52), deoarece în două locuri erau câte trei piese (Fig. 26, cele marcate 1–2 două aparţineau etajului, fiind peste dărâmăturile de chirpici, iar alta este legată de încăperea de jos, Fig. 27, nr. 3). Nici situația de la etaj nu era clară, doar două piese erau acolo, căzute odată cu chirpiciul de la podeaua etajului. Sub presupusa masă sau pat de la parter mai era o râșniță şi alte vase care nu-şi aveau rostul sub masă (Fig. 27a). Dacă era bucra-niu, atunci vasele mari şi râșnița erau legate de aducerea de ofrande către divinitatea cerească întruchipată de coloană şi simbolul bucraniului. Pe de altă parte, chiar numă-rul mare de vase poate fi pus în legătură cu ofrandele. Desigur descoperirea acestor piese în preajma unor cuptoare mari ar fi un argument pentru rolul lor casnic, dar avem atâtea machete de cuptoare legate de cultul focului şi luminii53.

51 apud Kalchev, 2005. 52 O platformă dreptunghiulară nu poate sta în echilibru pe trei pari aşezaţi în triunghi, cum observă autorul aşezarea parilor. 53 Eliade, 1981, p. 2, 218, 343, 350, 476 ş.a.; Gimbutas, 1991, p. 21, 69, Fig. 22; p. 313, Fig. 8.8; Todorova, 1986, p. 80, Fig. 12/1; Ovchinnikov, 1996, p. 115-119, Fig. 1; Monah, 1997, p. 45; *** Cucuteni, 1997, p. 109, cat. 14a-d; Lazarovici Gh. et alii, 2001, I.1, p. 238, 270 ş.a.; Nikolov, 2007.

62

Fig. 27a. Stara Zagora-Spitalul Municipal,

Karanovo II54.

Fig. 27b. Varianta noastră de structură: verde, patrulateră: roşu, triunghiulară.

Fig. 28. Reconstituirea noastră după schiţa lui P. Kalchev.

54 apud Kalchev, 2005.

63

Asemenea bucranii de dimensiuni mai mici, dar care amintesc de coloană sau trunchiul de con sunt în numeroase situaţii (Fig. 29: 1. Jaša Tepe; 2. Sajol; 3. Porodin; 4. Vestő – Màgor55; 5. Turdaş, 7. Poduri56). Privind localizarea acestori categorii de piese observăm că cele de la Poduri, de exemplu, provind din încăperea unui Sanctuar şi sunt în vecinătatea unei vetre57. Şi acea construcţie avea un etaj şi mai multe încă-peri, 6+1 vetre altar (una cruciformă), două casete, din care una cu râşniţă. După inven-tar poate fi vorba de un sanctuar comunitar, iar una din încăperi (marcată ca P3), care avea cele două bucranii şi o casetă, putea servi ca loc pentru îngrijitoarea sanctuaru-lui, preoteasă, credem noi. In acest caz bucraniile aveau rol cultic dar şi funcţional.

1

2

3

4

5

6

7

Fig. 29. Diverse tipuri de bucranii: 1. Jaša Tepe; 2. Sajol; 3. Porodin; 4. Vestő – Màgor; 5. Turdaş (foto Gh. Lazarovici); 6. Parţa; 7/1–3, Poduri58.

2.4. Stele Cuvântul defineşte monumente mici sau mari, în formă de coloană sau pilas-

tru, cu rol votiv sau funerar. Unele piese, de care ne preocupăm mai jos, prin forma lor dreptumghiulară, mai înalte, seamănă cu ideea de coloană, dar au întotdeauna nelip-sitele conuri pe cap, ceea ce sugerează bucraniul. Tema bucraniului ca stelă, la vetre şi altele, o avem într-un exemplu mai târziu, dar foarte sugestiv, într-un templu din peri-oada protoistorică, mai precis din Bronzul timpuriu, de la Beycesultan, niv. XVI, unde

55 Kalicz, Raczky, 1981; Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006, Fig. IIIb.188a. 56 Preoteasa, 2012, p. 88, Fig. 5.1-2A-B. 57 Ibidem, p. 91, Fig. 12 localizare, foto 15.1A, 2A, 3A desen 1B, 2B, 3B. 58 după Ibidem.

64

altarul era format din două rânduri de coloane în spate, de fapt două stele cu bucraniu, iar în faţă este vatra centrală, care spre coloanele din spate se termină tot cu bucraniu.

Fig. 30. Altar din sanctuarul de la Beycesultan X.VIII.

Fig. 31. Züschen, Megalite, cultul

morţilor, invocarea soarelui59 redarea orantei sau coloana cu bucranii.

Mai sunt acolo vase askos pentru lichidul sacru şi altele. Vatra era protejată de cultul taurului simbol al forţei, pornirii irezistibile şi energiei divine, simbol de fer-tilitate (sămânţa bogată a lui Rudrea din Rig-Vedra fertilizează pământul), fecundi-tate (masculul năvalnic), divinitate (taurii cereşti) ş.a.60.

Mitul dăinuie din Neolitic, căci, după cum am văzut mai sus şi în cele ce urmea-ză, numeroase piese reflectă aspecte diferite ale acestui cult cu semnificaţiile lor. Ste-lele au forme diferite, de la cele monumentale din sanctuarele comunitare cucuteni-ene şi de mai târziu61, la cele din sanctuarele preoteselor sau altarele casnice62, uneori legate de cultul morţilor din preistorie63, până în vremurile istorice. În preistorie, în general, piesele sunt din lut şi mai rar din piatră64.

Bucraniile din lut în formă de stelă au apărut în unele sanctuare cucuteniene cum este cel de la Isaiia L7, din Precucuteni III, unde sunt trei asemenea stele-bucra-niu (Fig. 32)65.

La două din acestea se poate observa că ele au fost plantate pe o masă altar sau în podea (ca bucraniile de la Stara Zagora, mai sus Fig. 26–27). Tema merge mai 59 apud Müller-Karpe, 1974, Fig. G4. 60 Roska, 1939; Karageorghis, 1977, 38-39; divinitate la Tell Halaf: Eliade, 1981, p. 48; *** Cucuteni–Trypillia, 2008, p. 130, 212-217; Chevalier, Geebrant, 1994, s.v. Taur, Enlil, Rudra, Zeus ş.a. 61 Truşeşti sanctuar 1 L24: Lazarovici C.-M., 2004; Petrescu-Dîmboviţa et alii, 1954; Petrescu-Dîmboviţa, 1963; Florescu, 1957, p. 203; Gimbutas, 1984, 77, Fig. 43; ş.a. 62 Truşeşti sanctuar 5 L38.1: Lazarovici C.-M., 2004; Monah, 2012, Fig. 30.5-6. 63 Ocna Sibiului, neolitic timpuriu: Paul, 1992, p. 115, 115; Coţofeni IIIc Cheile Aiudului Tumul V. M3: Vlassa et alii, 1985-1986, Fig. 7/3; Ibidem, 1987, p. 7-3 şi altele; Hansen, 2007, Fig. 496/4. 64 Cele din PPN; Özdoğan, 2007, p. 61; Hauptmann, 2007, p. 86; Lazarovici C.-M., Lazaro-vici Gh., 2006, p. 29, Fig. I.17; Ibidem, 2007, p. 229, Fig. Vd.87; Mateș, 2010; Kovács, 2010a, şa. 65 Ursulescu et alii, 2000; Lazarovici Gh. et alii, 2001, p. 289.

65

Fig. 32. Isaiia, sanctuarul L7.

Fig. 33. Siria,

mileniul III_266.

apoi în vremurile protoistorice, unde un car de luptă este tras de un taur, iar puntea din faţă, menită a apăra luptătorul, este ca o stelă cu bucraniu având doi ochi ca de şarpe şi decor din puncte (Fig. 33).

2.5. Obiecte, Idoli?

Fig. 34. Endrőd67: 1, 4, 7, 9 picioare de altar cu bucranii; 10–11 - bot.

Makkay János şi Elisabetta Starnini au publicat recent o serie de piese a căror reconstituire este evi-dentă (Fig. 34). De asemenea, este un studiu al colegilor Kalicz Nándor și Raczky Pál cu numeroase exemple despre aseme-nea piese monumentale, parte a unor altare, sanctuare comunitare sau cas-nice. Cele mai vechi sunt din Neoliti-cul timpuriu, din Starčevo-Criş-Kőrős de la Porodin (Fig. 29/3), Lanycsok, unele din ele amintite deja. De la Szolnok-Szanda, Kalicz N. şi Raczky P. au reconstituit trei piese monumentale ca idoli bucranii sau coarne de consecraţie (Fig. 35). Auto- rii oferă o serie de analogii pentru piese

asemănătoare din diferite staţiuni din sud-estul Europei (Fig. 29/1–4 şi 34a-c). Tot din Neoliticul timpuriu este o piesă de la Dudeştii Vechi asupra cărăra au atras atenţia şi care datează din aceeaşi vreme cu piesele de la Szolnok (Fig. 35) şi Endrőd (Fig. 34). Numărul restrâns de asemenea piese monumentale se leagă de sanctuarele casnice, iar aceste bucranii pot fi simboluri familiare, un fel de totemuri familiare, legate de familiile preoteselor/preoţilor sau aceştia, după funcţia lor, dau un totem familiar.

66 apud Idole, 1985, cat. 40. 67 apud Makkay, Starnini, 2008.

66

Fig. 35. Szolnok-Szanda, bucranii idoli68.

3. Machetele de case/sanctuare, altăraşe-lămpi, cuptoare Forma şi funcţionalitatea acestor machete poate fi multiplă, aşa cum reiese din

titlu. Multe din aceste machete au pe fronton, pe coama casei sau pe pereţii laterali o serie de elemente în care cultul bucraniului este dominant. Forma piesei este impor-tantă. În colecţia Platar sunt mai multe machete, multe rezultate din braconaj, iar unele e posibil să fie contrafăcute. Dincolo de aceste riscuri, observăm două categorii de situaţii: una în care machetele reprezintă căsuţe/sanctuare (Fig. 35, 37–469); alta în

68 apud Kalicz, Raczky 1981. 69 *** Cucuteni Trypillia 2008, cataloage la codurile: U83, U 84, U85, U87, U94, U 102, U 122, U 123, U124, U125, U 126, U127, U129, U130, U131, U132.

67

care sunt redaţi două bucranii de boi la jug. De fapt, sugerează ideea de a trans-porta “carul cu lumină”. Ideea de bază este înjugarea boului la car, ca şi boul folosit la arat, a fost demonstrată70.

a

b

c

Fig. 36: a. Dudeştii Vechi; b. Tell Azmak (a–b71); c72.

La Promachon – Topolnica (Fig. 38), în cultura Cucuteni – Trypillia, colecţia Platar (Fig. 41a-f), Knossos (Fig. 35)73 în Egipt, la Rife şi Illahun (Fig. 39)74, dar şi pe alte căsuţe de cult, cornul/coarnele bucraniul sunt un element redat frecvent.

Fiind pe coama acoperişului, ne gândim pe de o parte la semnificaţiile taurului legate de cultul astral (tunet-muget, corn-furtună, lumina pe altare şi altăraşe), la ideea unirii Marii Mame cu Taurul75 (vezi mai sus sanctuare, altare, coloane), dar el joacă şi rol de protector al casei76 în sens mai larg. Bucranii sunt pe partea superioară a mache-telor, dar şi pe coloană (Fig. 37/11, 40a). Interesante şi sugestive sunt asocierile lor pe machete cu râşniţe (Fig. 39, 40b), cu vase (Fig. 39, 40b, intrarea are forma unui bucra-niu – Fig. 40c).

70 Gheţie, Mateescu, 1973. 71 apud Kalicz, Raczky 1981. 72 apud Stanković, 1992, pl. XXXV. 73 Picard, 1948, p. 61, 64; Gimbutas, 1984, p. 75, 78, Fig. 30. 74 Müller-Karpe, 1974, s.v. Rife. 75 Karageorghis, 1977, 39; Eliade, 1981, p. 48 - sperma sacră: Lazarovici Gh. et alii, 2001, p. 278/279, Fig. 256. 76 Treuil, Tsirtsoni, 2000, p. 216, Fig. 2. .

68

Fig. 37. Machtete cu bucranii şi bucranii,

Knossos, Creta77.

Fig. 38. Vounas, cu verde

strămoş mitic cu coarne în dreapta.

Fig. 39. Knossos, Creta.

Fig. 40. Promachon–Topolnica,

fronton cu bucranii pictate.

Fig. 41. Egipt.

Una dintre cele mai binecunoscute legende este cea a minotaurului, din civili-zaţia cretană şi cicladică, unde taurul, dar mai ales bucraniul, apar redate pe machete. La fel în Egipt (Rife, Illahun – Fig. 39–4078). Deci a proiecta sensuri mitologice simi-lare pentru descoperirile din Neolitic şi Epoca Cuprului, teme milologice legate de bucraniu, capul de taur, coarnele taurului, cultul taurului reprezintă o necesitate jus-tificată.

a

b

c

Fig. 42. Machete de altare din Egipt, având simboluri cu bucranii: a., c. Rife; b. Illahun.

77 Müller-Karpe, 1974. 78 Mai sunt şi altele: Ibidem, pl. 123/1-3, 5-8, 10-14, 16.

69

Fig. 43: a–f. Machete din Colecţia Platar; g. Voroşilovka79.

a c

b

Fig. 44: a., c. altăraşe – lămpi; b. idol cărucior (jucărie)80.

79 apud ETT, 2004, vol. I. 80 Ibidem.

70

4. Semne şi simboluri referitoare la bucranii, coarne de conse- craţie, cornul abundenţei şi asocieri ale lor Pe parcursul lucrării am analizat şi unele situaţii în care piesele nu erau monu-

mentale, dar erau argumente, prin locul, poziţia, semnificaţia, că subtemele respective trec de la simbol spre semn. Faptul că în machetele de sanctuare se regăsesc simbo-luri similare celor din sanctuarele monumentale vine să întărească ideea unui cult bine precizat cu semnificaţii. În cataloagele noastre avem multe semne şi simboluri legate de bucraniu, coanele de consecraţie, corn şi altele legate de temă. Desigur, nu era cazul ca aici să punem şi alte semne, cu care se asociază decât ocazional, pentru a sublinia mesajele pe care semnele sau simbolurile le transmit. Unele pot fi totemuri familiare (de exemplu B31, B14, B30, B33 ş.a.), alteori sunt legate de ritualurile din sanctuare prin asocierea cu coloana (simbolul legăturii cu divinitatea B26, B27, 284, 284a, B34, B17, B24j, B24k).

Asocierile dintre aceste simboluri ne dau uneori posibilitatea înţelegerii mai exacte a rolului simbolului: de exemplu cod. 281.1 (din Munţii Buzăului), altar cu trei picioare şi coarne, care are deasupra soarele, redă ideea unui altar solar.

Unele simboluri cu bucranii au intrat cu semne, cum este cazul pe tăblițele de la Tărtăria, parte a inventarului unei preotese, care se referă la memorarea unor ritua-luri care trebuiau respectate legate de sacrificarea taurului81. Piesa are sau a fost aso-ciată cu diferite coduri (ATU 41, cod. 243 la noi şi altele, vezi Fig. 44–48): semnifica-tivă este folosirea ei în diferite scrieri sau alfabete, cu sensuri clare care puteau fi înțe-lese, iar uneori descifrate. Dar simbolul trebuie înţeles în sens mai larg, cel mai adesea în funcție de context, materiale, asocieri şi altele. Dar asupra aceastora vom reveni cu altă ocazie.

81 Vlassa, 1962; Idem, 1964; Idem, 1976, 7/3=8/3 asociat cu ATU 41; Lazarovici Gh. et alii, 2011: Tăbliţa dreptunghiulară, cod. nr. 9.

71

72

73

Fig. 45. Coduri de semne şi simboluri legate de tema bucraniului.

74

Fig. 46.

Fig. 47.

Fig. 48.

Fig. 49.

75

Fig. 50.

Fig. 46–50. Coduri de semne şi simboluri legate de tema bucraniului.

76

BIBLIOGRAFIE

AIVR, 1994-2000

Preda, Constantin (coord. științific), Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, ISBN general 973-45-0044-9; Vol. I: A–C, 1994, 401 pg.; Vol. II: D–L, 1996, 336 pg., ISBN 973-45-0174-7; Vol. II: M–Q, 2000, 396 + [4] pg.

Aubarbier, Binet, 2002

Aubarbier, Jean-Luc; Binet, Michel, Prehistoire in de Perigord in de voetsporen van Jean Auels Ayla, Het Spectrum, Utrecht, 2002, 127 pg., ISBN 9027476284.

Babović, 1984 Babović, Ljubinka / Бабовић, Љубинка, Оруђе и оружје од кости и рожине, În: Srejović, Dragoslav; Stojanović, Bratislav [et alii], Винча у праисторији и средњем веку [Vinča u prais-toriji i srednjem veku], Каталог Галерије САНУ (Katalog Gale-rija Srpske Akademije Nauka i Umetnosti (SANU)), 50, Београд/ Beograd, 1984, 227 + [4] pg.; p. 117 -120.

Boghian, 2010

Boghian, Dumitru, Cu privire la unele vase eneolitice cu proto-me perechi, În: Memoria Antiquitatis, XXV-XXVI (2008-2009), 2010, p. 159-170.

Brukner, 1988 Brukner, Bogdan, Die Siedlung der Vinča-Gruppe auf Gomolava, În: Tasić, Nenad; Petrović, Jelka (eds), Gomolava. Chronologie und Stratigraphie der vorgeschichtlichen und antiken Kulturen der Donauniederung und Sűdosteuropas, Internationales Sym-posium, Ruma 1986, Institut za Izucavanje Istorije Vojvodine i Savez Arheoloških Društava Jugoslavije, Novi Sad, 1988; pg. 19-38.

Brukner, Petrović, 1986

Brukner, Bogdan; Petrović, Jelka, Gomolava, Hrtkovci-višes-lojno nalazište, În: Arheološki pregled, 26, 1986, p. 3-13.

Chevalier, Geerbrant, 1994

Chevalier, Jean; Geerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucureşti, 1994, 3 vol., 1461 pg., ISBN 973-566-026-1.

Cucuteni, 1997 Mantu, Cornelia-Magda; Dumitroaia, Gheorghe, Tsaravopou-los, Aris (eds), Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civiliza-tion of Europe, Archaeological Museum of Thessaloniki, 21 Sep-tember - 31 December 1997, Athena Publishing & Printing House, Athena, 1997, 245 pg., ISBN 973-98191-6-8.

Cucuteni Trypillia, 2008

Cucuteni Trypillia. A Great Civilization of Old Europe, Exhi-bition catalog for exhibition held at Palazzo della Cancelleria, Rome-Vatican, 16 September–31 October 2008, Romania. Minis-terul Culturii și Cultelor, Ukraine. Ministerstvo kulʹtury i turyz-mu, Cucuteni pentru Mileniul III Foundation and Hers Consul-ting Group, [București], 2008, 278 pg.

77

DEAVR, 1980 Florescu Radu, Daicoviciu Hadrian, Roşu Lucian, Dicţionar Enci-clopedic de Artă Veche a României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclo-pedică, Bucureşti, 1980, 368 pg.

Eliade, 1981 Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, 497 pg.

ETT Enţiklopedia Tripolskoi ţivilizaţii, Vol. I-III, Kiiv, 2004. Florescu, 1957 Florescu, Adrian, Şantierul arheologic Truşeşti, În: Materiale şi

cercetări arheologice, 3, 1975; p. 203-215. Garašanin, 1968

Garašanin, Draga, Croyance et culte de l’homme néolithique dans le centre des Balkans, În: Neolit centralnog Balkana / Les regions centrales des Balkans a l'epoque neolithique, XXV-XXLX, April- May 1968, Narodni Musej/ Musee National, Beograd/Belgrade, 368 + [2] pg.; p. XXV-XXIX.

Garfinkel, 2003

Garfinkel, Yosef, Dance at the Dawn of Agriculture, Texas Uni-versity Press, Austin, 346 pg. ISBN 978-0-292-72845-5.

Gheţie, Mateescu, 1973

Gheţie, Basile, Mateescu, Cornelius N., L’utilisation des bovins á la traction dans le Néolithique Moyen (d’après les nouvelles observations ostéologiques dans les sites de Vădastra et de Cru-şovu (Roumanie), În: Garašanin, Milutin V.; Benac, Alojz; Tasić, Nikola (eds), Actes du VIIIème Congrés International des Scien-ces Préhistoriques et Protohistoriques: Beograd 9-15 septembre 1971, Union internationale des Sciences préhistoriques et proto-historiques, I-III, Beograd; vol. II, p. 454-460.

Gimbutas, 1984

Gimbutas, Marija, The Goddesses and Gods of Old Europe. Myths and cult Images, Ed. Thames and Hudson, London, 1984, 304 pg., ISBN 0500272387.

Gimbutas, 1991

Gimbutas, Marija, The Civilization of the Goddess: The World of Old Europe, Ed. Harper, San Francisco, 1991, 529 pg. ISBN 0062508040.

Golan, 1991 Golan, Ariel, Myth and symbol: Symbolism in Prehistoric reli-gions, Schoen Books, Jerusalem, 346 pg., 1991, ISBN 9652222 453.

Grygiel, 2008 Grygiel, Ryszard, Neolit i początki epoki brązu w rejonie Brześ-cia Kujawskiego i Osłonek, T. 2: Środkowy neolit, grupa brzes-ko-kujawska kultury lendzielskiej. Cz. 1-3. / The Neolithic and Early Bronze Age in the Brześć Kujawski and Osłonki region, Vol. 2: Middle Neolithic, the Brześć Kujawski group of the Len-gyel Culture. Pt. 3, Wydawnictwo Fundacji Badań Archeologi-cznych Imienia Profesora Konrada Jażdżewskiego, Muzeum Archeologiczne i Etnograficzne w Łodzi, Łódź, 2008, 697 pg., ISBN 978-83-915042-6-0.

Hansen, 2007 Hansen, Svend, Bilder vom Menshen der Steinzeit. Untersuch-ungen zur antropomorphen Plastik der Jungsteinzeit und Kupfer-zeit in Südosteuropa, În: Archölogie in Eurasien, 20, Deutsches

78

Archäologisches Institut, Eurasien-Alteilung, Ed. Philipp von Zabern, Mainz, 2007, 532 pg., ISBN 3805337736, ISBN 97838 05337731.

Hauptmann, 2007

Hauptmann, Harald, Nevali Çori, În: Lichter, Clemens (Hrsg), Vor 12000 Jahren in Anatolia. Die ältesten Monumente der Manschheit, Badisches Landesmuseum Karlsruhe, Theiss Kon-rad Verlag, Stutgart, 2007, 392 pg., ISBN 3806220727, 978-380 6220728; p. 86-93.

Hayden, 2003 Hayden, Brian, A Prehistory of the Religion. Shamans, Sorcers and Saints, Smithonian Books, Washington, 2003, 528 pg., ISBN 1588341682.

Horváth, Paluch, 2005

Horváth, Ferenc; Paluch, Tibor, Hétkőznapok Vénuszai, Állandó Régészeti kiállitás a hódmezővásárhelyi Tornyai János Múzeum-ban. A kiállitot katalógusa, În: Bende, Livia; Lőrinczy, Gábor (eds), Hétköznapok Vénuszai, Móra Ferenc Múzeum, Hódmező-vásárhely, 2005, 294 pg.; p. 245-249.

Jaritz, 1970 Jaritz, Kurt, Frühe Bukranien in Vordereasien, În: Actes du Sym-posium International sur les religions de la préhistoire, Valca-monica, 23-28 septembre 1968, ouvrage publié sous la direction de Emmanuel Anati, en collaboration avec L. Balout [et alii], avec l'assistance de A. Anati [et alii], Union internationale des Sciences Préhistoriques et protohistoriques (UISPP), Edizioni del Camuno di Studi Preistorici (Capo di Ponte [Bres-cia]), VI, Méditerranée Orientale, [1970], 578 pg.; p. 295-302.

Idole, 1985 Idole. Frühe Götterbilder und Opfergaben, Ausstellungskata-loge der Prähistorischen Staatssammlung München, Band 12, Museum für Vor-und Frühgeschichte, Gisela Zahlhaas (Verant-worlich für die Ausstellung und Katalogredaktion), Mainz am Rhein, Philipp von Zabern Verlag, 1985, 216 pg.

Jovanović, Glisić, 1960

Jovanović, Borislav; Glisić, Jovan, Station énéolithique dans la localité de Kormadin, près de Jakovo, În: Starinar, XI, 1960, p. 113-142.

Jovanović, 1991

Jovanović, Borislav, Die Kultplätze und Architektur in der Vinča Kultur, În: Banatica, 11, 1991, p. 119-124.

Kalchev, 2005 Kalchev, Petar, Neolithic dwellings: Stara Zagora town: Expo-sition Catalog, Municipality Stara Zagora, Regional Museum of History, Stara Zagora, 2005, 64 pg., ISBN 9549126919.

Kalicz, Raczky, 1981

Kalicz, N[ándor].; Raczky, P[ál]., The precursors to the „Horns of Consecration" in the Southeast European Neolithic, În: Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, 33 (1–4), 1981, p. 5-20.

Karageorghis, 1977

Karageorghis, Jacqueline, La Grande Déesse de Chypre et son culte à travers l’iconographie de l’époque néolithique au VIe s. a. C., Collection de la Maison de l’Orient et Mediteranée

79

ancienne, 5, Série Arhéologique, 4, Maison de l’Orient, Lyon, 1977, IX + 276 pg. + 36 Pl., ISSN 0395-8027.

Kovács, 2010 Kovács, Adela, Definirea spaţiului sacru: între monumental şi ritualic, În: Memoria Antiquitatis, XXV-XXVI, 2008/2009 (2010), p. 75-88.

Kovács, 2010a Kovács, Adela, Statistic analysis on the Neolithic and Eneolithic shrine hearths from south-eastern Europe, În: Angvstia, 14, 2010, p. 11-26.

Kovács, 2014 Kovács, Adela, Monumental: architectonic features and invent-tory from European Neolithic and Copper Age sanctuaries, În: ArheoVest, Nr. II: [Simpozion ArheoVest, Ediția a II-a:] In Hono-rem Gheorghe Lazarovici, Interdisciplinaritate în Arheologie, Timișoara, 6 decembrie 2014, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Meto-de Interdisciplinare, Asociația "ArheoVest" Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, Vol. 1: [12] + XXIV + [2] + 33‒492 + [2] pg. + DVD, Vol. 2: [10] + [2] + 497‒1013 + [2] pg., ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General), ISBN 978-963-315-220-1 (Vol. 1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2); Vol. 1, p. 195-240, on-line http://arheovest.com/simpozion/arheovest2/07.pdf

Lazarovici C.-M., 2004

Lazarovici, Cornelia-Magda, Sanctuarele Precucuteni-Cucuteni, În: Arheologia Moldovei, XXV, 2002, p. 47-67.

Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., 2006

Lazarovici, Cornelia-Magda; Lazarovici, Gheorghe, Arhitectura Neoliticului şi Epocii Cuprului din România, Vol I: Neoliticul, Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, IV, Ed. Trinitas, Iaşi, 2006, 734 pg. ISBN 973-7834-73-9.

Lazarovici Gh., 2009

Lazarovici, Gheorghe, Ritualuri de fundare/întemeiere şi aban-donnare în neolitic, În: Bodi, George (ed), In media res prae-historia. Miscellanea in honorem anos LXV per agentis profe-soris Dan Monah oblata, Honoraria, VII, Institutul de Arheolo-gie, Ed. Universităţi “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, 486 pg., ISBN 978-973-703-496-0; p. 245-293.

Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., 2014

Lazarovici, Gheorghe; Lazarovici, Cornelia-Magda, Chapter 9. About the great religious themes of Vinča culture, În: Ursu, Con-stantin-Emil; Ţerna, Stanislav (eds), Anthroporphism and sym-bolic behavior in the Neolithic and Copper Age communities of South-Eastern Europe, Studies into South-East European Pre-history, I, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014, 546 pg., ISBN 978-606-93638-4-3; p. 187-248.

Lazarovici Gh. et alii, 1985

Lazarovici, Gheorghe; Kalmar, Zoia; Draşoveanu, Florin; Luca, Sabin Adrian, Complexul neolitic de la Parţa, În: Banatica, 8, 1985, p. 7-71.

Lazarovici Gh. et alii, 2001

Lazarovici, Gheorghe; Draşovean, Florin; Maxim, Zoia, Parţa. Monografie arheologică, Vol. 1.1, 341 pg.; Vol. 1.2, 115 pl., 137 fig., Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, 13, Ed.

80

Waldpress, Timişoara, 2001, ISBN 9738530261. Lazarovici Gh. et alii, 2005

Lazarovici, Gheorghe; Merlini, Marco; Maxim, Zoia; Lazaro-vici, Cornelia-Magda; Şantierul arheologic Parţa. Casa Cerbu-lui. 1-15 iulie 2005, În: Patrimonium Banaticum (ISSN 1583-4 220), IV, 2005, p. 27-72.

Lazarovici Gh. et alii, 2005a

Lazarovici, Gheorghe; Merlini, Marco; Maxim, Zoia; Lazaro-vici, Cornelia-Magda; The Excavation of the Deer House (Casa Cerbului), În: Prehistory Knowledge, Patrocinio del Comune di Roma, Departamento XIV, 2006, WEB.

Lazarovici Gh. et alii, 2011

Lazarovici, Gheorghe, Lazarovici, Cornelia-Magda, Merlini, Marco, Tărtăria and the sacred tablets, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2011, 414 pg., ISBN 978-606-543-159-1.

Luca, 2001 Luca, Sabin Adrian, Aşezari neolitice pe Valea Mureşului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaş -Luncă. I. Campaniile ani-lor 1992-1995, Bibliotheca Musei Apulensis, XVII, Ed. Econo-mică, Bucureşti, 2001, 272 pg., ISBN 973-590-514-0.

Makkay, Starnini, 2008

Makkay, János; Starnini, Elisabetta, The excavations of Early Neolithic sites of the Körös culture in the Körös valley, Hun-gary: the final report, Vol. II: The pottery assemblages, Vol. III: The small finds: figurines, reliefs, face vessels, handled cups, altars, loomweights, netweights, and other small finds, J. Makkay János, Budapest, 2008, Vol. II: Fig. 1-367; Vol. III: Fig. 1-154; 591 pg., ISBN 9789638756374.

Marangou, 1992

Marangou, Christina, Figurines et miniatures du Néolithique Récent et du Bronze Ancien en Grèce, British Archaeological Reports, International Series, 576, Ed. Tempus Reparatum, 1992, 442 pg., ISBN 0860547299.

Mateş, 2010 Mateş, Adela, Temple, sanctuare, altare în Europa în neolitic şi epoca cuprului, Teză de doctorat (ms), Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu.

Matz, 1969 Matz, Friedrich, Creta, Micene, Troia, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1969, 213 pg.

Monah, 1997 Monah, Dan, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tri-polie, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, III, Ed. Muzeului de Istorie, Piatra Neamţ, 1997, 523 pg., ISBN 9739136176.

Monah, 2012 Monah, Dan, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripo-lie, Ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Ed. Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2012, 554 pg., ISBN 978-973-7777-20-1.

Müller-Karpe, 1968

Müller-Karpe, Hermann, Handbuch de Vorgeschichte, Band II: Jungsteinzeit, C.H. Beck Verlag, München, 1968, XIII + 612 pg., ISBN 3406020097.

Müller-Karpe, 1974

Müller-Karpe, Hermann, Handbuch der Vorgeschichte, Band III: Kupferzeit, Erster Teilband, C. H. Beck Verlag, München, 1974, XIII + 770 pg. ISBN 3406020100.

81

Nikolov, 2007 Николов, Васил / Nikolov, Vasil, Неолитни култови масички / Neolithi kultovi masichki, Национален археологически институт и музей / Nat︠ s︡ionalen arkheologicheski Institut i muzeĭ, Sofia, 2007, 266 pg., ISBN 9789549158755, 9549158756.

Ovchinnikov, 1996

Ovchinnikov, Eduard, Ritual models of stoves, În: Dumitroaia, Gheorghe; Monah, Dan (eds), Cucuteni aujourd'hui, Bibliothe-ca Memoriae Antiquitatis, II, Centre de recherches sur la civili-sation Cucuteni, Piatra Neamţ, 1996, 372 pg., ISBN 973-9136-15-X; p. 115-119.

Özdoğan, 2007 Özdoğan, Asli, Çayőnü, În: Vor 12000 Jahren in Anatolien. Die ältesten Monumente der Menschheit, Badisches Landesmuse-um, Karlsruhe, Theiss Konrad Verlag, Stuttgart, 2007, 392 pg., ISBN 3806220727; p. 58-66.

Papadopulos, Nerantzis, 2014

Papadopulos, Stratis; Nerantzis, Nerantzis Eastern Macedonia during the 5th millennium BC: Stability and Inovation, În: Schier, Wolfram; Draşovean, Florin (eds), The Neolithic and Eneolithic Southeast Europe. New Approaches to Dating and Cultural Dynamics in the 6th to 4th Millenium BC, Prähistorische Archäe-ologie in Südosteuropa, Band 28, Verlag Marie Leidorf GMBH, Rahden/Westf., 2014, 440 pg., ISBN 978-3-89646-599-3; p. 29-47.

Paul, 1992 Paul, Iuliu, Cultura Petreşti, Ed. Museion, Bucureşti, 1992, 204 pg., ISBN 973-95328-1-0.

Petrescu-Dîmboviţa, 1963

Petrescu-Dîmboviţa Mircea, Die Wichtigsten Ergebnisse der archäologischen Ausgrabungen in der neolithischen Siedlung von Truşeşti (Moldau), În: Prehistoriche Zeitschrift, XLI, p. 172-186.

Petrescu-Dîmboviţa, 1976

Petrescu-Dîmboviţa, Mircea, Truşeşti, În: Pippidi, D. M., Dic-ţionar de Istoria veche a României: (Paleolitic - sec. X), Ed. Ştiinţificǎ şi Enciclopedicǎ, București, 1976, 625 pg.; p. 592-593.

Petrescu-Dîmboviţa et alii, 1954

Petrescu-Dîmboviţa, Mircea; Dinu, Marin; Florescu, Adrian; Teo-doru, Dan; Zamoşteanu, Mihai, Şantierul arheologic Truşeşti (r. Truşeşti, reg. Suceava), În: Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, Tomul 5, Nr. 1-2, 1954, p. 7-34.

Picard, 1948 Picard, Charles, Les religions préhelléniques: Crète et Micène, Collection Mana II. 1, Ed. Presses Universitaires, Paris, 1948, 332 pg.

Preoteasa, 2012

Preoteasa, Constantin, Considérations relatives á un certain type d’artefacts découverts dans des établisements apartenants au complexe culturel Precucuteni - Cucuteni, În: Arheologia Mol-dovei, XXXV, 2012, p. 75-106.

Roska, 1939 Roska, Márton, Tesson préhistorique ornée d’un figure de tau-reau trouvé en Transylvanie, În: Folia Archaeologica, I-II, Buda-pesta, 1939, p. 24-28.

Rus, Lazarovici Gh., 1991

Rus, Dana; Lazarovici, Gheorghe, On the Developed Neolithic Architecture in Banat, În: Banatica, 11, 1991, p. 87-118.

82

Rusu et alii, 1994

Rusu, Diana; Tarcea, Lucian; Maxim, Zoia, Gropi rituale din Epoca Bronzului la Tureni - Poderei. Date osteologice, În: Acta Musei Napocensis, 26-30, II, 1989-1993 (1994), p. 229-238.

Schmidt, 2007 Schmidt, Klaus, Gőbekli Tape, În: Die ältesten Monumente der Menschheit. Vor 12.000 Jahren in Anatolien, Badisches Lan-desmuseum, Karlsruhe, Konrad Theiss Verlag, Stuttgart, 2007, 392 pg., ISBN 978-3-8062-2072-8; p. 74-77.

Séfériadès, 2005

Séfériadès, Michel Louis, Note shamanique: A propos du bucrane néolithique de Dikili Tash (Macedonie orientale grèque), În: In Honorem Silvia Marinescu-Bîlcu - 70 de ani, Cultură şi civili-zaţie la Dunărea de Jos, Serie Nouă, 1 (XXII), Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi, Ed. Daim, București, 2005, 464 pg., ISBN 973-87003-9-6; p. 97-114.

Srejović, 1969 Srejović, Dragoslav (ed), Lepenski Vir: Nova praistorijska kul-tura u Podunavlju, Srpska književna zadruga, Beograd, 1969, 328 pg.

Staljo, 1984 Staljo, Blaženka, Naselje i stan, În: Srejović, Dragoslav; Stoja-nović, Bratislav [et alii], Винча у праисторији и средњем веку [Vinča u praistoriji i srednjem veku], Каталог Галерије САНУ (Katalog Galerija Srpske Akademije Nauka i Umetnosti (SANU)) 50, Београд/Beograd, 1984, 227 + [4] pg.; p. 34-41, 199.

Staljo, 1986 Staljo, Blaženka, La site prehistorique Ajmana á Mala Vrbica, În: Kondić, Vladimir (ed), Đjerdapske Svecke [Cahiers des Portes de Fer], III, Vol. 1-2, Institut archéologique de Belgrade, Beograd, 1986, 474 pg.; p. 51-54.

Stanković, 1992

Stanković, Svetozar, Sakralna mesta i predmeti u starijeneo-litskihm kulturama centralnobalkanoloskog područja, Doktor-ska disertacija (ms), Filoyofski Fakultet Beograd, Beograd, 1992.

Todorova, 1986

Тодорова, Хенриета / Todorova, Henrietta, Каменно-медната епоха в България (пето хилядолетие прeди новата ера) / Kamenno-medhnato epoha v Balgarija, Издателство “Наука и изкуство” / Izdat. Nauka i Izkustvo, София / Sofia, 1986, 278 + [2] pg.

Treuil, Tsirtsoni, 2000

Treuil, René; Tsirtsoni, Zoï, Late Neolithique at Dikili Tash. A Contextual Approach, În: Hiller, Stefan; Nikolov, Vassil (eds), Karanovo III - Beiträge zum Neolithikum in Südosteuropa, Phoibos Verlag, Wien, 2000, 438 pg., ISBN 978-3-901232-19-0; p. 213-216.

Ursulescu, 2001

Ursulescu, Nicolae, Construcţiile-sanctuar în cadrul organizării interne a aşezărilor din eneoliticul timpuriu al României, În: Istorie şi Conştiinţă. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Analele Științifice ale Universității “Al. I. Cuza”, Seria Istorie, XLVI-XLVII, 2000-2001, Iași, 2001, 510 pg.; p. 3-7.

83

Ursulescu et alii, 2000

Ursulescu, Nicolae; Cotiugă, Vasile; Boghian, Dumitru, Târgu Frumos, jud. Iaşi, Punct Baza Pătule, În: Borş, Corina; Ober-länder-Târnoveanu, Irina; Vasilescu, Florela; Vasilescu, Tiberiu (eds), Cronica cercetărilor arheologice - campania 1999, [pre-zentată la] A XXXIV-a sesiune naţionala de rapoarte arheolo-gice, Deva, 24-28 mai, 2000, Ministerul Culturii, Comisia Naţio-nală de Arheologie, Direcţia Monumentelor Istorice, Muzeul Civi-lizaţiei Dacice şi Romane Deva, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, 214 pg.; p. 106-107.

Vlassa, 1962 Vlassa, Nicolae, Probleme ale cronologiei neoliticului Transil-vaniei în lumina stratigrafiei aşezării de la Tărtăria, În: Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Historia, 2, 1962, p. 23-30.

Vlassa, 1963 Vlassa, Nicolae, Chronology of the Neolithic in Transilvania in the Light of the Tărtăria Settlement's Stratigraphy, În: Dacia, N.S., VII, 1963, p. 485-494.

Vlassa, 1976 Vlassa, Nicolae, Neoliticul Transilvaniei: studii, articole, note, Bibliotheca Musei Napocensis, III, Cluj-Napoca, 1976, 264 pg.

Vlassa et alii 1985-1986

Vlassa, Nicolae; Takács, Matilda; Lazarovici, Gheorghe, Mor-mintele tumulare din Banat şi Transilvania din perioada eneoli-tică târzie, În: Acta Musei Napocensis, XXI-XXIII, 1985-1986, p. 59-78.

Vuković, 2004 Vuković, Jasna, Statistic and Typological Analyses of the Early Neolithic Pottery Excaveted in the Structure 03 at the Site of Bla-gotin near Trstenik, În: Vasić, Miloje; Vučković, Predrag; Cvet-ković, Branislav (eds), The Neolithic in the Middle Morava Val-ley (ISSN 1820-4724), Vol. 1, Archaeological Institute, Belgrade, Regional Museum Jagodina, Regional Museum Paraćin, 2004, 217 pg., ISBN 8680093416; p. 83-156.