StalinismulDin punct de vedere al ideilor politice, marxism-leninismul constituie un mister al secolului XX daca vom cauta raspunsul la intrebarea cum poate o teorie politico-economica nascuta in mijlocul crizei sociale si orientata spre cautarea fericirii intregii omeniri sa se sfarseasca prin a se transforma in cea mai lunga si mai sistemtica teroare intalnita pe parcursul istoriei? (Chantal Millon Delsol: Ideile politice ale secolului XX).Karl Marx a fost fondatorul sociologiei si cel care a bus bazele marxismului occidental. Marx a observat ca odata cu revolutia industriala, societatea incepe sa se schimbe cu o mare rapiditate prin migratia populatiei spre orase unde s-a accentuat saracia si nedreptatea, modul umilitor in care sunt tratati cei saraci. In "Manifestul partidului comunist" publicat in 1848 impreuna cu Engels susinea c societatea trebuie mprit n clase n funcie de avere i va izbucni o revoluie care s pun capt luptei de clas. Revolutia urma sa se declanseze ntr-o ar dezvoltat precum Anglia, ns este contrazis de evenimentele istorice. Marx creeaza o legatura intre social si politic. Potrivit lui Engels, Marx a propus doua idei importante. Prima, materialismul istoric vorbeste despre impartirea in forte de productie - compus din mijloace de productie si forta de munca - si relatii de proprietate - stabilite intre oameni in cadrul procesului ca atare. Fortele de productie se dezvolta mai rapid decat relatiile si la un moment dat este nevoie ca acestea sa se puna in acord ceea ce echivaleaza cu nevoia schimbarii relatiilor de proprietate, fapt realizabil doar printr-o revolutie care sa duca la nationalizare. A doua invetie a lui Marx potrivit lui Engels, promovata in Capitalul este legata de legea plus valorii care sustine ca exploatarea consta in faptul ca un muncitor isi vinde forta de munca dar nu este renumerat decat pentru o parte din efortul depus iar restul este asimilat de cel care il "exploateaza". Proprietarii mijloacelor de productie care devin din ce in ce mai bogati iar muncitorii din ce in ce mai saraci ceea ce va duce spre o revolutie. Conform lui Marx, aceste lucruri sunt menite sa se intample in acest fel ceea ce se poate numi o drept determinismul economic. (Karl Popper). In acelasi timp ideea de revolutie presupune voluntarism, o decizie individuala care duce la o actiune colectiva. Aceste idei, preluate si reinterpretate de Engels in "Dezvoltarea socialismului de la utopie la stiinta".Aceasta transformare a societatii avea sa se desfasoare in doua faze: prima fiind faza socialista, in care fiecare este renumerat in functie de cum si cat munceste si faza ideala, cea comunista, o societate fara clase, in care toata lumea munceste si primeste dupa nevoi. (Critica programului de la Gotha)"Tot ce scrisese Marx parea placut si atragator intr-o culegere teoretica. A fost nevoie de cinismul lui Lenin (Vladimir Ilici Ulianov)pentru a trage concluzii simple si pentru a le concretiza." (Chantal Millon Delsol)Lenin considera ca suntem intr-o alta faza a dezvoltarii capitaliste, numita imperalism. In lucararea sa "Ce-i de facut?" el decide ca trebuie sa existe un partid de avangarda care sa se organizeze intr-o maniera eficienta, stricta, pe baza centralismului democratic. Richard Pipes considera ca "dictatura proletariatului", conceptul marxist, se integra perfect traditiilor ruse - obisnuiti cu mizeria si oprimarea, avand o mentalitate pasiva, izolati de restul lumii si privind statul ca pe o forta straina si rauvoitoare, ideile egalitatii si inlaturarii "oprimatorilor" aveau sa isi gaseasca sustinerea in randul omului obisnuit, a taranului venit de la tara in scopul gasirii unui loc de munca in oras.Lenin a nfiinat Partidul Bolevic cu scopul favorizrii maselor. Partidul Bolevic era o organizaie colectiv care aplica principiile lui Karl Marx, reprezentnd voina maselor proletare i se manifesta mpotriva individualismului, dar acest lucru se intampla doar la nivel teoretic. Partidul nu avea un conductor propriu-zis, dar Lenin, prin personalitatea sa, a ajuns s reprezinte partidul. In februarie 1917 el impinge revolutia intr-o directie bolsevica si ii convinge pe ceialalti membrii ai partidului sa roganizeze lovitura de stat din octombrie. Potrivit lui Lenin, Rusia avea nevoie de o dictatur a proletariatului.ntre 1917-1921 a avut loc Rzboiul Civil, avnd ca principali actori comunitii, denumii roii i cei care se mpotriveau acestei noi doctrine, numii albi. Scopul principal al bolevicilor a fost producerea unor schimbri pe plan economic, i anume, transformarea dintr-o economie de pia ntr-una planificat. Agricultura s-a confruntat cu o criz ca urmare a revoluiei, a rzboiului civil i a Primului Rzboi Mondial, Lenin indtroducand noua politic economic (N.E.P.) - intre anii 1921 - 1929 - care a permis ranilor s i conserve o proprietate individual, s-a reintrodus folosirea banilor etc. Aceast politic intr n condradicie cu ideile socialiste, dar Lenin a afirmat "s i lsm pe rani s aib bucica lor de capitalism atta timp ct noi deinem puterea." (Michael Linch, Stalin i Hrusciov URSS) Dup moartea lui Lenin, Stalin a dorit sa grbeasca procesul socialismului si pentru acest lucru a lansat ideea socialismului intr-o singura tara, a afirmat ca pluralismul politic trebuie sa dispara iar Partidul Comunist trebuie sa aiba un rol conducator, iar din punct de vedere economic a introdus planurile cincinale, planificarea economiei si intre 1934 si 1938 a introdus masuri de control si persecutie a polupatiei, oricine i se opunea (pe baze concrete sau nu) era executat direct sau trimis in Gulag.Stalin a fost omul cruia populaia Uniunii Sovietice i acordase ncrederea. O important trstur pentru regimul instaurat de el este reprezentat de cultul personalitii. Pentru poporul rus, Stalin era acea persoan care i scosese din ghearele nazitilor i i inea pe americani la distan, fiind vzut ca un salvator. Decizia lui Stalin de a centraliza i controla economia naional a fost numit "revoluia de sus n jos". n anul 1923 a fost introdus colectivizarea, aceasta prezentndu-se drept o aciune just pentru c ranii ar fi acceptat cedarea proprietii private. n realitate, acest proces a fost impus obligatoriu. Aceasta a avut consecine negative pentru c a produs foamete n rndul populaiei, milioane de persoane decednd. Stalin insa, nu se abtea de la planul su, el continund exportul de cereale pe continentul european. Industrializarea a fost un rspuns necesar la "grava criz social" din anii 1920. Stalin i -a propus s salveze economia URSS-ului care era grav afectat dup rzboi. Prin industrializare (1928 - 1953), a dorit in principal dezvoltarea industriei grele: producia de fier, iei sau oel. Industria s-a organizat n ntreprinderi colosale, dand nastere clasei muncitoresti. Pentru a urgenta acest proces, in absenta capitalului strain, trebuia folosit capital rural. Si astfel, au luat naster planurile cincinale (1928-1955) cu scopul de asigura un echilibru ntre ramurile economiei, ntre producie i consum, ca i utilizarea deplin a forei de munc. Din punct de vedere economic anul 1942 a nregistrat cele mai slabe realizri. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, Uniunea Sovietic s-a confruntat cu invazia german care a adus prejudicii economice. Victoria din mai 1945, il face insa pe Stalin se declar mulumit de eficiena sistemului introdus de el pe care il considera mai valabil i mai stabil dect oricare altul.In ceea ce priveste aspectele sociale, Stalin a instaurat un regim al fricii si terorii. El i-a eliminat pe toti cei care ar fi putu sa ii conteste puterea. Unul dintre acestia a fost Lev Davidovici Trotki, cel care a emis teoria 'revoluiei permanente' ntr-o perpectiv internaionalist, ceea ce era ntr-un contrast evident cu politica lui Stalin de construire a 'socialismului ntr-o singur ar'. El a adus argumente pentru industrializarea rapid a economiei i abandonarea NEP, n vreme ce Stalin, aliat cu Buharin, aducea argumente pentru o industrializare gradual. Troki a fost exclus din Partidul Comunist (12 noiembrie 1927) si ulterior a fost deportat n Kazahstan (1928) si exilat din Uniunea Sovietic n 1929 unde a fost si ucis de catre asasini presupui sovietici. Cnd Buharin s-a opus colectivizrii agriculturii, Stalin i-a atacat opiniile economice i politice i l-a forat s renune la ele acesta fiind exclus din Biroul Politic n 1929. Buharin a fost reabilitat de Stalin i numit n 1934 editor al ziarului Izvestia i a contribuit pn n 1936 la elaborarea noii constituii sovietice. A fost arestat n 1937 sub acuzaia de conspiraie pentru rsturnarea statului sovietic. A fost judecat n martie 1938 n lotul celor din Procesul celor 21 n timpul marii epurri i a fost executat de NKVD prin mpucare.Gulagul a fost o ramur a poliiei interne i serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagrelor de munc forat i a nchisorilor i lagrelor de detenie i de tranzit asociate. Sistemul Gulag-ului a devenit cunoscut ca un loc pentru deinuii politici i ca un mecanism de represiune a opoziiei politice n Uniunea Sovietic. Ca o instituie a ntregii Uniuni, Gulag-ul a fost organizat n mod oficial pe 25 aprilie 1930 sub numele de "ULAG". Din 1929, lagrele au cptat o nou semnificaie. n acel an, Stalin a hotrt s foloseasc munca att pentru a grbi industrializarea Uniunii Sovietice, ct i pentru a exploata resursele naturale din regiunile slab populate ale nordului ndeprtat ale Uniunii Sovietice. Marea Teroare a atins punctul culminant n perioada 1936-1939, perioad n care au fost epurate toate structurile sociale i politice pe criterii ideologice. n aceast etap a politicii staliniste au avut loc procesele mpotriva elitelor, mpotriva unor nali demnitari de partid, cadrelor de Armat. Acest lucru a demonstrat c teroarea poate atinge pe oricine, fiind de ajuns ca cineva s spun c un om este dumanul statului, fr a fi mcar nevoie de dovezi. "n URSS, victimele au fost la nceput" fotii" - presupuii adepi ai vechiului regim-, iar mai trziu" dumanii poporului", o sintagm definit n termeni vagi, care avea s-i includ nu numai pe adversarii politici ipotetici ai regimului, dar i anumite grupuri naionale i etnice, dac preau s reprezinte( din motive la fel de vagi definite) o ameninare la adresa regimului sovietic sau a puterii staliniste." (Anne Appelbaum) Acest lucru evideniaz att lipsa statului de drept, ct i inexistena unei democraii, necesar pentru orice societate. De asemenea, aceasta este perioada n care frica pune stpnire pe societatea sovietic.Principiile fundamentale ale regimului totalitar comunist sunt cele enumerate i de autorii de origine american, Carl Friederich i Zbigniew Brzezinsky in anii "50: existena partidului unic, ideologia ce este dictat de un singur lider, teroarea aleatorie (poate atinge pe oricine, nu are legatura cu vinovatia) care este exercitata de poliia secreta, monopolul asupra informaiei care se exercit prin cenzur, monopolul asupra armelor i monopolul asupra economiei care este una de tip planificat i centralizat.