00_B.C_Bloc P+4E.doc

BREVIAR DE CALCUL

Cuprins

Cap. 1 – Introducere

Cap. 2 – Descrierea constructiei

Cap. 3 – Date arhitecturale

Cap. 4 – Caracteristici structurale

Cap. 5 – Caracterizarea amplasamentului si a constructiei

Cap. 6 – Caracteristicile de rezistenta ale materialelor

Cap. 7 – Principalele reglemantari tehnice avute in vedere

Cap. 8 – Alcatuirea initiala a structurii

Cap. 9 – Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora

9.1 – calculul incarcarii din zapada

9.2 – gruparea incarcarilor

Cap. 10 – Predimensionarea elementelor structurale

10.1 – predimensionarea placii

10.2 – predimensionarea grinzilor

10.3 – predimensionarea stalpilor

Cap. 11 – Proiectarea rigiditatii la forte laterale

11.1 Calculul deplasarii la starea limita de serviciu (SLS), conform anexa E din P100-2006;

11.2 Calculul deplasarii la starea limita ultima (ULS), conform anexa E din P100-2006

11.3 Determinarea simplificata a perioadei proprii de vibratie, conform anexa B, pag 196

Cap. 12 – Dimensionarea elementelor structurale

12.1 – Dimensionarea armaturii longitudinale din stalpi

12.2 – Dimensionarea armaturii longitudinale a grinzilor

12.3 – Dimensionarea armaturii din placa

12.4 – Dimensionarea infrastructurii

1

Cap. 1 INTRODUCERE

Prin tema de proiectare se doreste efectuarea unui calcul in vederea stabilirii comportarii structurii

la actiunea seismica.

Cap. 2 DESCRIEREA CONSTRUCTIEI

cladirea este amplasata in Iasi;

regim de inaltime:

o D+P+3E+1E partial

inaltime subsol = 2.80m;

inaltime parter, etaj 1, 2, 3, 4 = 3.00m;

Cap. 3 DATE Arhitecturale

functiuni:

demisol – parcari;

parter, etaje 1, 2, 3, 4– locuinte;

inchideri cu zidarie din b.c.a & perete cortina;

compartimentari cu pereti din zidarie de b.c.a.;

pardoeseli curente;

terasa necirculabila;

Cap. 4 CARACTERISTICI STRUCTURALE

infrastructura placa radier cu grinzi de fundatii;

suprastructura este o structura pe cadre din b.a. monolit;

Planseele peste parter si etaj sint beton armat monolit;

Scara de acces pe verticala si casa lift din beton armat monolit;

Acoperis de tip terasa necirculabila;

Compartimentarile sunt din pereti zidarie de b.c.a.;

Cap.5 – CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI SI A CONSTRUCTIEI

5.1 Date geotehnice

Se va vedea studiul geotehnic intocmit de S.C. PROGEOCON S.R.L. (ing. Stefanache)

5.2 Date privind actiunea seismica

Pentru calculul sarcinilor din seism conform normativului P100/2006 se vor considera

următoarele:

2

coeficient de amplificare dinamică

0 = 2.75 (conf. P100/2006, fig.3.3 / pag. 27)

acceleratia terenului pentru proiectare ag

ag = 0,20g (conf P100/2006, fig.3.1/pag.25)

perioada de colţ

Tc = 0.70s (conf P100/2006, fig.3.2/pag.26)

clasa de ductilitate

H - determinata de conditiile seismice (conf P100/2006, pct 5.2.1/pag. 65)

clasa de importanta si expunere

III (conf P100/2006, tabel 4.2 / pag. 41)

clasa de expunere

(cladirie de tip curent, conf P100/2006, tabel 4.2 / pag. 41)

5.3 Condiţii climaterice

Intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă a fost calculată conform C1-1-3-2005.

gz = 2.5 kN/m2, conform Indicativ C1-1-3-2005, fig. 2.1 / pag. 4

ce = 0,8 – coeficient prin care se ţine seama de condiţiile de expunere a construcţiei;

ci = 0.8 – coeficient prin care se ţine seama de aglomerarea cu zăpadă;

din punctul de vedere al încărcării din vânt

Intensitatea normată a încărcării dată de vânt a fost calculată conform Cod de proiectare, Indicativ

NP-082-04 Încărcări date de vânt.

gv = 0,70 kPa – presiunea dinamică de bază stabilizată, la înălţimea de 10m deasupra

terenului; conf NP-082-04, fig. A.2 / pag, 59

3

Cap. 6 – CARACTERISTICILE DE REZISTENTA ALE MATERIALELOR

beton C20/25:

o pentru placi si grinzi:

o pentru stalpi:

Otel:

o Pc52 (armaturi longitudinale) -

o OB37 (etrieri) -

Cap. 7 - PRINCIPALELE REGLEMANTARI TEHNICE AVUTE IN VEDERE

CR 2-1-1.1 – Cod de proiectare a constructiilor cu pereti strctural de b.a.;

P100-1/2006 – Cod de proiectare seismica;

STAS 10107/0-90 – Calculul si alcatuirea elelemtenlor structurale din beton, beton armat

si beton precompriat;

STAS 10101/2A1 – 87 – Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile,

industriale si agrozootehnice;

CR0-2005 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii;

NP112-04 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;

C1-1-3-2005 – Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;

4

Cap. 8 – ALCATUIREA STRUCTURII

Se va vedea planurile pe fiecare nivel.

5

Cap. 9 – IDENTIFICAREA ACTIUNILOR SI PRECIZAREA MARIMII ACESTORA

Evaluarea incarcarilor

Nr.crt Denumire element Incarcare normata

(daN/mp)

Coef de

siguranta

1. Pardoseala rece 100.00 1.35

2. Pardoseala calda 80.00 1.35

3. Utila terasa 75.00 1.50/1.05

4. Utila in spatii de locuit 150.00 1.50 / 1.05

6. Pereti comp. + inchidere 150.00 1.35

7. Terasa necirculabila 250.00 1.35

8. Zapada 160 1.50/1.05

Nota: Stalpii, grinzile si placa au fost introduse ca elemente in modelul de calcul, unde greutatea

proprie a fost luata automat, iar coeficientii de siguranta s-au definit in functie de tipul gruparilor efectuate

(1.35 pentru greutatea proprie).

9.1 Calculul incarcarii din zapada, conform CR 1-1-3-05

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se determina astfel:

Unde:

= coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis; in punctul 3.2 din CR1-1-3-05,

acoperis tip terasa circulabila si tabelul 3.1 – unghiul acoperisului este de 0 grade, avem

valoareacoeficientul de forma de 0.8;

= valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasament; din fig 2.1 avem

valoarea = 250daN/mp;

= coeficient de expunere al amplasamentului constructiei; din tabelul 2.1 se alege:

tipul de expunere completa;

valoarea coeficientului este de 0.8;

= coeficient termic; din pct 2.2 sunte in situatia de acoperis cu termoizolatii uzuale si avem

valoarea coeficientului termic 1.0;

6

9.2 Gruparea incarcarilor

Gruparea speciala

Gruparea actiunilor

, unde:

= efectul actiunii permanente j, luata cu valoarea caracteristica;

= efectul pe structura a actiunii variabile i, luata cu valoarea caracteristica;

= valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta IMR

adoptat pentru Starea Limita Ultima (ULS);

= coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a asctiunii variabile i;

= coeficientul de importanta si expunere a cadirii;

Ipoteza 1 = 1.35 * P + 1.50 * U + 1.05 * Z

Ipoteza 2 = 1.35 * P + 1.05 * U + 1.50 * Z

Ipoteza 3 = 1.00 * P + 0.40 * U + 0.60 * Z – verificare ductilitate stalpi

Ipoteza 4 = 1.00* P +0.40 * U + 0.40 * Z + 1.00 * Sx

Ipoteza 5 = 1.00* P +0.40 * U + 0.40 * Z + 1.00 * Sy

Ipoteza 6 = 1.00* P + 0.40 * U + 0.04 * Z + 0.71 * Sx * Sy

Unde:

P – incarcarea permanenta

Z – incarcarea din zapada

U – incarcarea utila

S – actiunea seismica

7

Cap. 10 – PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

10.1 Predimensionarea placii – s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica.

L0 = 4.20 – 0.25 = 3.95m

t0 = 5.15 – 0.25 = 4.90m

P = 2 * (L0 + t0) = 2 * (3.95 + 4.90) = 17.70m

S = 3.95 * 4.90 = 19.36mp

CONCLUZII

DIN CONDITII DE IZOLARE FONICA SE ALEGE O PLACA CU GROSIMEA DE 14cm.

10.2 Predimensionarea grinzilor – dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerand criterii

de rigiditate.

Grinda principala – directia transversala

; se propune:

; se propune:

Se alege grinda principala cu sectiunea de 30x50cm.

Grinda principala – directia longitudinala

; se propune:

; se propune:

Se alege grinda principala cu sectiunea de 25x45cm.

8

10.3 Predimensionarea stalpilor

Criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilitatii locale a stalpilor prin

limitarea efortului mediu de compresiune. Impunerea conditiei de ductilitate necesita evaluarea fortei

axiale de compresiune si determinarea unei arii de beton necesare stalpului.

Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea cladirii pentru a evita variatia rigiditatii etajelor,

al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin degradarile suferite de acest

tip de cladiri la cutremure.

Reactiunile in ipoteza 3 (incarcari normate);

9

s-au ales valorile maxime pentru pozitia stalpului respectiv, in ipoteza 3stalp coltverificare stalp N Rc n h=b se alege daN daN/cmp cm colt 70000.00 130.00 0.40 36.69 50x50cm

stalp marginalverificare stalp N Rc n h=b se alege daN daN/cmp cm marginal 115580.00 130.00 0.40 47.15 50x50cm

stalp centralverificare stalp N Rc n h=b se alege daN daN/cmp cm central 80000.00 130.00 0.50 35.08 50x50cm

SE ALEGE STALP DE 50x50cm

Cap. 11 – PROIECTAREA RIGIDITATII LA FORTE LATERALE

Se are in vedere verificarea urmatoarelor:

11.0 coordonatele centrului de rigiditate si centrului maselor al structurii

11.1 deplasarea la starea limita de serviciu (SLS);

11.2 deplasarea la starea limita ultima (ULS), conform anexa E din P100-2006

11.3 determinarea simplificata a perioadei proprii de vibratie

11.0 COORDONATELE CENTRULUI DE RIGIDITATE SI CENTRULUI MASELOR AL

STRUCTURII

11.0.1 Coordonatele centrului de rigiditate al structurii

X = 4.400 (m)

Y = 7.000 (m)

Z = 6.100 (m)

11.0.2 Coordonatele centrului gravitational al structurii si a momentelor de inertie centrala

X = 4.949 (m)

Y = 7.462 (m)

Z = 6.706 (m)

10

Momente de inertie centrala ale unei structuri:

Ix = 54518380.804 (kg*m2)

Iy = 47077814.989 (kg*m2)

Iz = 41076142.032 (kg*m2)

Masa = 1038094.772 (kg)

11.0.3 Coordonatele centrului gravitational al structurii si a momentelor de inertie centrala cu luarea in

considerare a maselor globale dinamice

X = 4.818 (m)

Y = 7.451 (m)

Z = 6.832 (m)

Momente de inertie centrale ale unei structuri, tinându-se cont de masele globale dinamice:

Ix = 132216538.146 (kg*m2)

Iy = 113879379.091 (kg*m2)

Iz = 100917778.427 (kg*m2)

Masa = 2516953.158 (kg)

REGULARITATEA STRUCTURII

Conf. pct 4.4.3.2 (7) / pag.38 din P100/1-2006

Structura este considerata regulata, cu sensibilitate relativ mica la rasucirea de ansamblu, daca

deplasarea maxima, inregistrata la o extremitate a cladirii este de cel mult 1.35 ori mai mare decat

media deplasarilor celor 2 extremitati.

Deplasarea maxima = 1.56cm in ipoteza 6

Media deplasarilor celor 2 extremitati

- directia X = 1.041cm

- directia Y = 1.46cm

- media = 1.25cm

concluzie: 1.56 / 1.25 = 1.25 < 1.35

11

11.1 CALCUL DEPLASARILOR LATERALE PENTRU SLS , SE FACE CU RELATIA:

Unde:

= deplasarea relativa de nivel sub actiuena seismica asociata SLS;

= factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii seismice asociat verificarilor

pentru SLS; valorile :

= 0.4 pentru cladiri incadrate in clasele III si IV de importanta;

= factorul de comportare specific tipului de structura, conform capitol 9, din P100-2006;

Valori aproximative ale raportului :

o Pentru cadre sau structuri duale cu cadre preponderente:

Cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri

, conf pct. 5.2.2.2(a) / pag. 67

= 5 * 1.35 = 6.75

= deplasarea aceluiasi punct din sistemul structural, determinata prin calcul static elastic sub incarcari

seismice de proiectare; rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizata pentru

calculul valorii , se va determina conform tabelului E.1, pag. 213

12

= valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel; se alege conform tabelului E.2

Nivelul demisol (H = 2.80m) - = 0.005 * 280 = 1.40

Nivelul parter, etaj 1, 2, 3, 4 (H = 3.00m) - = 0.005 * 300 = 1.50

Nivelul subsolului - , de unde rezulta ca ,

Nivel parter, etaj 1, 2, 3, 4 - , de unde rezulta ca ,

11.2 CALCUL DEPLASARILOR LATERALE PENTRU ULS , SE FACE CU RELATIA:

Unde:

= deplasarea relativa de nivel sub actiuena seismica asociata ULS;

= coeficient de amplificare a deplasarilor; valorile lui se aleg conform relatiei:

13

T = 0.64sec – din programul de calcul

Tc = 0.70sec

, rezulta ca

= factorul de comportare specific tipului de structura;

= 5 * 1.35 = 6.75

= deplasarea aceluiasi punct din sistemul structural, determinata prin calcul static elastic sub incarcari

seismice de proiectare; rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale din beton armat, utilizata pentru

calculul valorii , se va determina conform tabelului E.1, pag. 213

(in ipoteza ) = 2* (in ipoteza )

= valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel; se alege conform tabelului E.2

= 2.5% * H

Nivelul demisol (H = 2.80m) - = 0.005 * 280 = 1.40

Nivelul parter, etaj 1, 2, 3, 4 (H = 3.00m) - = 0.005 * 300 = 1.50

Nivelul demisol (H = 2.80m) - = 2.5% * 280 = 7.00

Nivelul parter, etaj 1, 2, 3, 4 (H = 3.00m) - = 2.5% * 300 = 7.50

= 1

= 6.75

= 2* (pentru ipoeteza )

rezulta ca

Pentru demisol , ,

Pentru parter, etaj 1, 2, 3, 4 , ,

14

NOTA: MODELAREA STRUCTURII CU DIAFRAGME LA DEMISOL SI CASA LIFTULUI; COEFICIENTUL q=6.75

VALORI ALE DEPLASARILORPozitie stalp 1/E 2/E 4/E 5/E adm

ipoteza_4

0.00 0.00 0.00 0.00 0.03 0.03 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 peste demisol 0.520.19 0.16 0.18 0.17 0.17 0.16 0.17 0.16 peste parter 0.550.40 0.21 0.39 0.21 0.38 0.21 0.38 0.21 peste etaj 1 0.550.63 0.23 0.61 0.22 0.61 0.23 0.60 0.22 peste etaj 2 0.550.85 0.22 0.83 0.22 0.82 0.21 0.81 0.21 peste etaj 3 0.551.04 0.19 1.02 0.19 1.00 0.18 1.00 0.19 peste etaj 4 0.55

ipoteza_5


ipoteza_6


Pozitie stalp 1/D 2/D 4/D 5/D adm

ipoteza_4


ipoteza_5


ipoteza_6


15

Pozitie stalp 1/C 2/C 3/C 5/C adm

ipoteza_4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.05 0.05 0.04 0.04 0.03 0.03 0.02 0.02 peste demisol 0.520.19 0.14 0.17 0.13 0.16 0.13 0.16 0.14 peste parter 0.550.38 0.19 0.36 0.19 0.35 0.19 0.35 0.19 peste etaj 1 0.550.59 0.21 0.57 0.21 0.56 0.21 0.55 0.20 peste etaj 2 0.550.80 0.21 0.77 0.20 0.76 0.20 0.76 0.21 peste etaj 3 0.550.99 0.19 0.95 0.18 0.95 0.19 0.94 0.18 peste etaj 4 0.55

ipoteza_5


ipoteza_6


Pozitie stalp 3/B 5/B adm

ipoteza_4

0.00 0.00 0.02 0.02 0.01 0.01 peste demisol 0.52 0.16 0.14 0.16 0.15 peste parter 0.55 0.35 0.19 0.35 0.19 peste etaj 1 0.55 0.55 0.20 0.55 0.20 peste etaj 2 0.55 0.75 0.20 0.75 0.20 peste etaj 3 0.55 0.94 0.19 0.93 0.18 peste etaj 4 0.55

ipoteza_5

0.00 0.00 0.02 0.02 0.01 0.01 peste demisol 0.52 0.21 0.19 0.21 0.20 peste parter 0.55 0.46 0.25 0.47 0.26 peste etaj 1 0.55 0.70 0.24 0.72 0.25 peste etaj 2 0.55 0.90 0.20 0.94 0.22 peste etaj 3 0.55 1.07 0.17 1.10 0.16 peste etaj 4 0.55

ipoteza_6 0.00 0.00 0.02 0.02 0.01 0.01 peste demisol 0.52 0.24 0.22 0.24 0.23 peste parter 0.55 0.53 0.29 0.53 0.29 peste etaj 1 0.55 0.82 0.29 0.82 0.29 peste etaj 2 0.55 1.07 0.25 1.08 0.26 peste etaj 3 0.55 1.28 0.21 1.28 0.20 peste etaj 4 0.55

Pozitie stalp 1/A 2/A adm

ipoteza_4 0.00 0.00

16

0.03 0.03 0.01 0.01 peste demisol 0.520.17 0.14 0.16 0.15 peste parter 0.550.37 0.20 0.35 0.19 peste etaj 1 0.550.58 0.21 0.56 0.21 peste etaj 2 0.550.78 0.20 0.76 0.20 peste etaj 3 0.550.97 0.19 0.94 0.18 peste etaj 4 0.55

ipoteza_5

0.00 0.00 0.04 0.04 0.03 0.03 peste demisol 0.520.31 0.27 0.26 0.23 peste parter 0.550.67 0.36 0.56 0.30 peste etaj 1 0.551.00 0.33 0.85 0.29 peste etaj 2 0.551.27 0.27 1.09 0.24 peste etaj 3 0.551.46 0.19 1.26 0.17 peste etaj 4 0.55

ipoteza_6

0.00 0.00 0.04 0.04 0.03 0.03 peste demisol 0.520.31 0.27 0.28 0.25 peste parter 0.550.68 0.37 0.60 0.32 peste etaj 1 0.551.04 0.36 0.92 0.32 peste etaj 2 0.551.34 0.30 1.20 0.28 peste etaj 3 0.551.56 0.22 1.42 0.22 peste etaj 4 0.55

CONCLUZIE

Valoarea maxima a deplasarii este de 0.37cm in ipoteza 6 la stalpii 1/A fata de 0.55cm admisibil (la

nivelul planseului peste etaj 1).

11.3 DETERMINAREA SIMPLIFICATA A PERIOADEI PROPRII DE VIBRATIE, conform anexa B,

pag 196

Varianta 1, metoda Rayleigh

= deplasarea orizontala (in metri) la extremitatea superioara a cladirii (la nivelul acoperisului);

= 1.56cm = 0.0156m

,

Varianta 2, formule simplificate

Pentru cladiri cu inaltimi pana la 40m, se poate utiliza urmatoarea formula:

Unde:

= perioada fundamentala a cladirii, in secunde;

= coeficient ale carui valori sunt functie de tipul structurii

= 0.075 – pentru cadre spatiale din b.a.

17

= inaltimea cladirii, in metri, masurata de la nivelul fundatiei sau de la extremitatea superioara a

infrastructurii rigide;

, , = 0.67sec

Varianta 3, formule simplificate

Pentru structuriel in cadre de b.a. care nu depasesc 12 etaje si au o inaltime minima de etaj de aproximativ

3.00m, perioada fundamentala se poate estima cu relatia simplificata:

Unde:

= perioada fudnamentala a cladirii, in secunde;

= numarul de niveluri al structurii

= 6

, ,

CONCLUZIE

Valoarea perioadei proprii de vibratie din modelul de calcul este: 0.64sec.

18

Valori ale frecventei si perioadei in modurile 1-10 de vibratie

Caz ModFrecventa

(Hz)Perioada

(sec)Mas.rel.UX

(%)Mas.rel.UY

(%)Mas.rel.UZ

(%)

Mase curente UX (%)

Mase curente UY (%)

Mase curente UZ (%)

Masa totala

UX (kg)

Masa totala

UY (kg)

Masa totala

UZ (kg)

11 1 1.57 0.64 1.1 28.11 0 1.1 28.11 0 1430795 1430795 143079511 2 2.06 0.49 66.48 28.6 0.05 65.38 0.49 0.05 1430795 1430795 143079511 3 2.45 0.41 66.48 69.11 0.05 0 40.51 0 1430795 1430795 143079511 4 4.99 0.2 66.61 72.76 0.06 0.13 3.65 0 1430795 1430795 143079511 5 7.52 0.13 78.52 72.83 0.8 11.91 0.07 0.74 1430795 1430795 143079511 6 8.66 0.12 78.6 82.65 0.82 0.07 9.81 0.03 1430795 1430795 143079511 7 8.98 0.11 78.85 83.09 3.56 0.26 0.44 2.73 1430795 1430795 143079511 8 9.09 0.11 78.86 83.34 4.06 0 0.25 0.5 1430795 1430795 143079511 9 9.28 0.11 78.95 83.35 6.96 0.09 0 2.9 1430795 1430795 143079511 10 9.38 0.11 78.95 83.35 9.74 0.01 0.01 2.78 1430795 1430795 1430795

19

Modul 1 de vibratie – vedere de sus Modul 2 de vibratie – vedere de sus

20

Modul 3 de vibratie – vedere de sus Modul 4 de vibratie – vedere de sus

21

Cap. 12 – DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

12.1 – Dimensionarea armaturii longitudinale din stalpi

12.2 – Dimensionarea armaturii longitudinale a grinzilor

12.3 – Dimensionarea armaturii din placa

12.4 – Dimensionarea infrastructurii

22

12.3 – DIMENSIONAREA ARMATURII PLACILOR

Evaluare incarcari pe placa

placa curenta

denumire element b h gamaq

normat / mp

coefq

calcul/mp

placa, g=12cm 1.00 0.12 2500.00 300.00 1.35 405.00pardoseala rece 1.00 1.00 100.00 100.00 1.35 135.00utila 1.00 1.00 300.00 300.00 1.50 450.00

990.00placa terasa

denumire element b h gamaq

normat / mp

coefq

calcul/mp

placa, g=12cm 1.00 0.12 2500.00 300.00 1.35 405.00utila 1.00 1.00 75.00 75.00 1.50 112.50zapada 1.00 1.00 160.00 160.00 1.50 240.00terasa 1.00 1.00 350.00 350.00 1.35 472.50

1230.00

ARMARE PLACA CURENTA

PLACI ARMATE PE 2 dir. (incastrate pe 4 laturi)l1 l2 l q q1 q2 M b ho Rc Ra x

(daN/m2) (daN/m) (daN/m) (daNm) (m) (m) (N/mm2) (N/mm2)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

a61 0.0258 2.80 3.50 1.25 990 700.6 289.37 Mdir 1cimp 199.9 1.00 0.100 9.50 290 0.021

a62 0.0106 Mdir 2cimp 129.2 1.00 0.100 9.50 290 0.014

b61 0.7077 Mdir 1r 457.7 1.00 0.100 9.50 290 0.049

b62 0.2923 Mdir 2r 295.4 1.00 0.100 9.50 290 0.032

Armare la partea inferioara : 6Ø8/m; Aria de armare = 3.01cmp ;

Armare la partea superioara : 6Ø8/m; Aria de armare = 3.01cmp ;

ARMARE PLACA TERASA

PLACI ARMATE PE 2 dir. (incastrate pe 4 laturi)l1 l2 l q q1 q2 M b ho Rc Ra x

(daN/m2) (daN/m) (daN/m) (daNm) (m) (m) (N/mm2) (N/mm2)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

a61 0.0258 2.80 3.50 1.25 1230 870.5 359.53 Mdir 1cimp 248.3 1.00 0.100 9.50 290 0.026

23

a62 0.0106 Mdir 2cimp 160.5 1.00 0.100 9.50 290 0.017

b61 0.7077 Mdir 1r 568.7 1.00 0.100 9.50 290 0.062

b62 0.2923 Mdir 2r 367.0 1.00 0.100 9.50 290 0.039

Armare la partea inferioara : 6Ø8/m; Aria de armare = 3.01cmp ;

Armare la partea superioara : 6Ø8/m; Aria de armare = 3.01cmp ;

Intocmit,

Ing. Curcudel Nicu

24

00_B.C_Bloc P+4E.doc

Documents

Transcript of 00_B.C_Bloc P+4E.doc