7/25/2019 005. Declinarea I

1/1

Declinrile

n limba latin, exist 5 declinri. n limba romn, s-au pstrat primele 3 declinri folosite n latinapopular. Pentru c nominativul are terminaii diferite chiar n cadrul aceleiai declinri, cele cinci tipuri dedeclinare au fost stabilite dup terminaiagenitivului singular. Aadar, declinarea unui substantiv se recunoatedup terminaia genitivului singular. Un substantiv este citat ntr-un dicionar cu dou forme: Nominativsg. Genitivsg.

Decl. I.............ae(silva, -ae)Decl. a II-a.......i (hortus, -i)

Decl a III-a......is(homo, -inis)

Decl a IV-a.....us(senatus, -us)Decl a V-a......ei (dies, -ei)

Cazurile sunt cele din limba romn cu aproximativ aceleai funcii sintactice plus cazul Ablativ.

Declinarea I

Declinarea I are substantive i adjective de genul feminin (cu puine excepii de genul masculin) care aula N. sg. terminaia -ai la G. sg. terminaia -ae.

Ex: sententia, -ae (prere, gnd, dorin); vita, -ae; fortuna, -ae; amicitia, -ae; schola, -ae; terra, aestatua, -ae; ira, -ae; fama, -ae; mensa, -ae; femina, -ae.

Tema unui substantiv se afl prin ndeprtarea terminaiei G singular: toga, tog-ae; stella, stell-ae

sg. pl. sg. pl.N.a -ae N. stella (steaua, stea, o stea) stellae (stelele, stele, nite stele)G.ae -arum G. stellae (a stelei, a unei stele) stellarum (a stelelor, a unor stele)D.ae -is D. stellae (stelei, unei stele, pt. o stea) stellis (stelelor, unor stele, pentru stele)Ac.am -as Ac. stellam ( steaua, o stea) stellas ( stelele, nite stele)V.a -ae V. stella (o, stea!) stellae (o, stelelor!)

Abl.a -is Abl. stella (n, cu, prin, la, despre stea) stellis (n, cu, la etc. stele)

Obs.

- La toate declinrile, la pluralN=V i D=Abl.- Dativul se poate traduce i pentru steaca rspuns la ntrebarea pentru cine?- Excepii: exist la declinarea I cteva substantive de genul masculin. Ele denumesc:- nume proprii brbteti: Catilina, -ae; Numa, -ae; Sylla, -ae; Seneca, -ae etc.- fluvii i ruri: Matrona (Marna); Garumna (Garonne); Sequana (Sena); Trebia (afluent al Padului) etc. - ocupaii considerate brbteti: agricola (agricultor), pota (poet), scriba, nauta (navigator), athleta

(atlet), collga (coleg), scurra (mscrici)etc.- terminaia veche a G. sg. as s-a pstrat n cuvntul familias n locuiuni ca pater familias, mater

familias, pe lng pater familiae, mater familiae.- dea (zei) i filia (fiic), au la D i Abl. Pl. terminaia mai veche abus, numai cnd e necesar sdistingem forma feminin de cea masculin, ex. dis et deabus (zeilor i zeielor), filiis et filiabus (fiilor fiicelor). n alte situaii au forme regulate: deis i filiis.