•'••W n’iîiif a 'fo st investit o ficial'ieri, în ' e a * • ' " 'c ic? , . i i ' . . protocolar. loan Rus îl va întîmpina mîinefis ^ c ta i j u d e ţ u l c i u jmcadrul loan Rus a devenit prelect ui ziua Sfintei Marii în calitate de prefect pe preşedintele ţăriiunei ceremonii simple desfăşurate în sala ^ A ... Ion Iliescu, care şi-a anunţat participarea lamare a Prefecturii. Numirea sa oficială a a făc u t o f ic i i le -d e gazdă. C erem onia , rocada în funcţie, dar .graba a făcut ca manifestările legate de aniversarea Armateifost devansată1 cu 4 zile profitîndu-se de organizată în pripă i-a luat prin surprindere investirea noului prefect,'marcată de,regretul a IV-a Transilvania,prezenţa în Cluj a ministrului Apărării care ch iar 'ş i pe cei doi politicieni care au făcut pentru cel vechi să aibă un caracter mai puţin ~ ' - c.c.

4 Agenda f l ,+ Roza vînlurilor/3 4 PoMcă/4 + Artă-cultură-

învâţămint/5. ,♦ Omul şi sodetatea/6

Publicitate/7-IO Actualitatea/11 Sport/12 Femeia/l 3 Ecotwmia/14 Evemment/lS Ultima oră/I6

mI ^ Ti ■3. : 1

e 4 % 5

11 1 t *

i i■ ■ .i

\ \şr.. ;.

1

z ia r in d e p e n d e n tANUL VII NR. 1747

ISSN 1220-3203VINERI

16 AUGUST 1996 16 PAGINI 4 0 0 LEI

Vremea va fi în general instabilă. Cerul va prezenta înnourări accentuate în cea mai mare parte a zilei şi temporar se vor semnala averse de ploaie şi se vor produce descărcări electrice. Vîntut va sufla în general slab. Temperaturile maxime ale zilei se vor situa între 20° şi 25°. C. Pentru Cluj- Napoca, maxima termică a zilei va fi de cca 22° C. Meteorolog de serviciu Claudiu HERMAN.

f n p a g in a a 16-a: h a r ta p riv in d s ta re a p ro b a b ilă a v rem ii, v a lab ilă p e n tru azi. .

0 g ra b ă suspectăVALER CHIOREANU

D upă o zi de discuţii (se pare, calm e) si o noapte de odihnă (binem eritată) reprezen­tanţii ministerelor de externe a le Rom âniei si

^Ungariei au anunţat că textul viitorului tratat dintre cele două ţări a fost finalizat, urmînd ca la întîlnirea de |a Budapesta de săptăm îna viitoare, chestiunile nesoluţionate (dar care “nu constituie o piedică”) să fie lămurite, iar tratatul să fie sem nat în prima parte a lunii septem brie. r V;

Graba celor două guverne de a soluţiona o criză care durează de mai mulţi an i e s te ce l puţin suspectă şi s tîrn eş te nedu m eriri, m ai a le s în Transilvania. D e aceea, pentru a înlătura bănuielile ; că s:a ajuns la o în ţe legere care să nu convină populaţiei acestei zone a ţării, a r fi normal ca textul tratatului să fie făcut public înain te de sem narea lui. Nu este norma! şi logic ca un guvern alcătuit în covîrşitoare m ajoritate din dem nitari provenind, din a lte regiuni să h o tă rască în p rob lem e cu rep ercu s iu n i e x c lu s iv a s u p ra p o p u la ţie i din Transilvania. M ăcar pentru motivul că respectivii demnitari nu cunosc situaţia specifică din această zonă. ■' v :' v V" — ’ •: • 'v'

S -ar putea spune că. tem erile rom ânilor din această parte de ţară nu sînt în tem eiate . Autorii tratatului au ajuns la o în ţe legere care exclude posib ilitatea acordării d rep tu lu i de o rg a n iza re administrativă autonomă minorităţii m aghiare - drept care, dacă ar fi recunoscut în tratat, a r fi de natură să a lim en teze 'n e în ţe le g e r ile d intre rom ânii şi maghiarii din ţinutul secuiesc. Dar aceiaşi autori şi posib ilisem n atari'a i tratatului se prefac a nu şti (ori poate chiar—nu ş tiu !!!) că resp insa de ei

^ a u to n o m ie a d m in is tra tiv ă e x is tă d e ja şi c â ,7 introducerea e i în tratat, chiar sub form ă unei

negaţii, nu înseam nă altceva decît recunoaşterea faptului că ea există ca problemă litigioasă. Pentru că o interpretare pasibilă de răstălmăciri a unej probleme nu înseam nă pur şi simplu anihilarea condiţiilor care o generează: Mai mult - care a generat-o deja. lată c îteva argum ente. U D M R a ales un: Consiliu al Reprezentanţilor, despre care s-a spus că are rolul unui parlam ent al ju d e ţe lo r din Secuime. Acestui for i s-au atribuit diferite îm p u tern ic iri. . P rin tre u ltim e le g ă s e ln iţe e s te .

$leri0lâsMănăstireâ$I\liculal$

continuare în pagina a 4-a

I PLINE DE HAR• Rugindu-ne Maicii Domnului ne rugăm însuşi Mîntuitorului nostru Isus Cristos

în viaţa liturgică a Bisericii, viaţa Maicii Domnului - templu viu al măririi lui Dumnezeu, în care logosul Dumnezeiesc s-a în trupat. pentru a-şi asuma destinul „nostru - reprezintă exemplul cel mai frumos şi mai curat In istoria umanităţii. Ocrotitoare a României şi a tuturor .românilor, Maica Domnului a fost preamărită în cintări şi rugăciune la Nicula şi in toate casele Domnului! :

-Moartea, adormirea ei este doar ;o trecere spre . împărăţia lui Dumnezeu: “Mutatu-te-ai la viaţă pentru că eşti maica vieţii” - sc spune în Troparul Adormirii Maicii Domnului.>' ■.

Deşi cunoscută, istoria icoanei. Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului merită rememorată la fiecare 15 august. în legătură cu , acest odor, daţînd din anul 1681, este cunoscut că e opera preotului român Luca din Iclod. Plîngenle şi lăcrimările • icoanei, (petrecute în timpul năvălirilor turceşti si tătăreşti), miracolele înfăptuite prin mijlocirea acesteia de-a lungul timpului, pînă în zilele noastre, au făcut să fie numită, cu îndreptăţire, “făcătoare de minuni”. Din car'tcaapărută la , Gherla, în 1930,,sub îngrijirea lui Victor Bojor,, aflăm următoarele: “Icoana e zugrăvită pe o seîndură de brad cWtă din două bucăţi, întărită ;în dos cu două cingători, tot de brad. Icoana r are o înălţime sau lungime de 86 cm, iar lăţimea e de 65 cm. Grosimea seîndurei are 2 cm. Chipul Preasfintei Fecioare şi al dumnezeiescului Fiu Isus, pe care îl ţine în braţul stîng, cuprinde

i . . . -------- - - - - - - • n m * - * * wr * *

W i l P » ,

’ 4 *

H m

# « V *

t ' t •

1A

^ *

'Im im

* : .

' ''8&S

, «

-hi, AJţ

m s s m m

p

m m

/ * ^

'

r>. .K ( \

L ------- - - - - - - - t i

întreaga -tablă de seîndură în proporţie regulată şî potrivită... Privirea Maicii Domnului de la Nicula este atît de îneîntâtoare şi fermecătoare - , îneît limbă omenească nu~ o poate şi tălmăci”... - .• început încă de marţi, de cînd"

s-au prelins credincioşi de peste dealuri şi de la şes, din cele patru

vînturi, cu respect faţă de tradiţia lochlui şrrînduielile bisericeşti, exodul spre Nicula s-a aflat sub ocrotirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu (în ciuda timpului care i-a piis la grea încercare pe drumeţi): preoţi din* parohiile Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului,şi Clujului au oferit credincioşilor posibilitatea de a

se împărtăşi şi spovedi, de a se mîntui şi a dobîndi iertarea păcatelor, ferirea de orice răutate . şi vindecarea de boli prin Sfînta Taină a Mirului şi a Sfintului

1 Maslu; marţi seara s-a petrecut priveghiul Acoperămîntului ■ Maicii Domnului, rugi şi cîntări

• bisericeşti închinate . Maicii Domnului , continuînd toată noaptea; in dimineaţa zilei de

. miercuri s-au oficiat Acatistul- Acoperămîntului Maicii

Domnului şi Sfînta Liturgtiie-şde:V către soborul mănăstirii împreună

cu preoţii invitaţi. Sărbătoarea . propriu-zisă -a hramului.

Mănăstirii Nicula a început miercuri: în cursul serii, a avut loc vecernia cu litie. (sfinţirea a •

. celor cinci plini care au fost apoi împărţite credincioşilor,, spre binecuvînţare), urm atăl de înconjurarea bisericii de către grupuri de credincioşi cu cruci şi prapori şi închinarea lă Icoana Kăcâtyarc de Minuni ă Maicii

' Domnului! înaintea prohodului, icoana a fost dusă de un sobor de preoţi la altarul de vară, preoţi şi credincioşi înconjurînd biserica

. de trei ori, cîntînd. .Prelungite pînă tîrziu, utrenia cu prohodul Maicii Domnului au precedat citirea Moliftelor Sfintului Vasile cel Măre - de către părintele stareţ ăl mănăstirii, Sofian Ardelean - pentru cei ce pătimesc

. • de duhuri necurate. în dimineaţa ' zilei de ieri, la ora 5, credincioşii au asistat la Sfinta Liturghie, oficiată în biserică, pentru

Michaela BOCU ■

. continuare în pagina a 11-a

Iugoslavia - încotro?3. Kosovo: Marca

ema-a Balcanilor!

- “Qucsque tandem abuterc,: Catilina, patientia nostra?”.. Această întrebare retorică .

nu prea poate fi auzită în ultimii ani,-nici în vestul Europei şi cu atît mai puţin în

. Europa Centrală şi de sud-est, atunci cînd interlocutorul c unica, supcrputerc a lumii.

Oamenii politici europeni, mai cu Cearnă cei'd in ţările mici şi mijlocii, ştiu foarte bine că trebuie să sc înarmeze cu merindar ă b d ă r i i .

J

g i n ir 1

■fA n I

m ? g

în ultimele săptămîni, la Belgrad, emisarul american i-a explicat preşedintelui Slobodan Miloşevic, că lista problemelor ce trebuie rezolvate nu sc încheie cu Bosnia sau cu Slavonia

Orientală, unde Acordul de la .Dayton trebuie coroborat cu cel de la ErdutfPunctul final, diplomaţia americană doreşte - să-l pună în Kosovo!

Diplomaţii multor cancelarii din lume ştiţi că problemă Kosovo e o bombă,- pe care dacă o atingi îţi poate exploda în mînă. Discutam cu .. puţină vreme în urmă, mai precis în 31 iulie 1996, la Priştina,

. continuare în D & )in g f}£ |Q Ţ £ £ \O E M T I U L A i U u

Opoziţia politică din Ungaria nu vede cu ochi buni încheierea Tratatului cu România

. Opoziţa politică din Ungaria a reacţionat cu reticcnţă, sau chiar negativ, la vestea definitivării de principiu a Tratatului româno-ungar, transmite corespondentul MEDIAFAX la Budapesta/

. Fostul minislxu de Externe ungar, Geza Jeszenszky, membru al Partidului Popular Democrat' Ungar, a apreciat câ guvernele de la Bucureşti şi Budapesta nu urmăresc decît obţinerea unui succcs politic şi a adăugat că nu sc aşteaptă la schimbări majore în relaţiile dintre cele două ţări în urma semnării Tratatului: .'

Tamas Tirts, deputat din partea Uniunii Tinerilor Dcmocraţi, apreciază că nu există şanse reale pentru semnarea Tratatului în septembrie. Tirts consideră că,

^acă guvernul român acceptă într-adevăr ^comandarea 1201, ar fi preferabil ca semnarea

documentului să aibă'loc după alegerile generale din România, ce ar putea aduce la guvernare alte forţe politice. • '

Mai radical, Agnes Maczo Nagyne, vicepreşedintele Partidului Independent al Micilor Agrarieni, afirmă că discriminarea rasială faţă de maghiari şi holocaustul maghiarimii încă nu s-a terminat în unele ţări din bazinul Carpatic şi că, aţîta limp cît accastă situaţie nu va fi reglementată prin garanţii europene, încheierea oricărui tratat dc bază “reprezintă trădare de ţară şi complicitate antimaghiară”. Şi Tamas Isepy, liderul fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin-Deniocrat, s-a pronunţai împotriva încheierii Tratatului româno-ungar, afirmînd câ maghiarii din România se tem de faptul că tratatul nu va face altceva decît să le sporească problemele. • ■

C L U ]-M A !» O C A

A D E V A R U Lde Cluj AGENDA vineri, 16 august 1996

• Azi: Calendarul ortodox: S f. Martiri Constantin Vodă Hrînîrpveanu cu te i patru fii:Constantin, Ştefan, Radu, Matei si. f ■sfetnicul lanache; Sf. Mahramâ a Domnului; C alendarul greco- catolic: Aducerea de la Edesa la

Constantinopol a Icoanei (marama)- nefăcută de mînă om eneasca a Domnului (944); Sf. Dioinede, ni. (+s.IV); Calendarul rom ano- ■catolic: Sf. Ştefan al Ungariei. _

• Mîine': Calendarul ortodox: Sf. Mc. Miron, Straton, Ciprian şi Tirs; Calendarulgreco-catolic: S(. M iron, m. (+ între 249-25 1); Calendarul ' rom ano-calolic. Sfinţii! Iăcintjpr.

ffiEIiEFOMNEsPREFECIURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 .

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-6MO PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 . PRIMÂRIATURDA 31-31-60 PRIMĂRIA ClMPlAUIRZII: 36-8001 PRIMÂR1AHUEDIN: 25-1548 PRlMĂRIAGHERLA'24-19-26~. POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 si 43-27-27 r . . • -POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 1349-76

POLITIA DEJ:2I-21-21 ‘POLITIA TURDA: 31-21-21 POLITIA ClMPIATURZII: 3&-S2-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 .POLITIA GHERLA 24-14-14 - IXiMJ’lKRII: . ■PR0TECT1A QVILĂ CLUJ-NAPOCA;; 19-50-29

GARDAFINANCIARĂCLUJ: 19-52-23si 19-16-70.ini. 158___ ..SALVAREA 961 .SALVĂREA CFR: 19-85-91' - : INTERNATIONAL:$71 ■ , : : INTERURBAN: 991 - ; \INFORMAŢII: 931.DERANJAMENTE: 921 ' :0RÂEXACTĂ: 958 ■' 'RECHA AUT0N0M ĂDE TERMOFICAREDISPECERAT: 19-8748R F .a A AUTONOMĂ DF, APÂ CANALDISPECERAT: 19-63-02REOAAUTONOMĂADOMENIULUIPUBLIC DISPECERAT: 1S44-7SS.C. "SALPREST1 S A DISPECERAT: - .19-55-22

COMENZISPEOALEreNTRU - ' TRANSPORT REZIDUURI: 11-10.12 : . . . in t 132 . .DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ’ 'REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şefreprezentanţă: 43-38-10 Informaţii: 43-38-11 Halăinspecţii: 43-38-08

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA V principalele direcţi

trenuri accelerate, r&pide şi intcrcity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 14,57•BISTRITA: 15.37 v ^ , •BRAŞOV: 1,48 ; ’ ' ' •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 ■(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; ' : •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prinPloieşti-Buzău): 11,40 - V •IAST-,0^0; 13,17;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 ■'■■■;.• •SATUM ARE:4,08; 14,57 . •• SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGIIETUMARMAŢTEI: 5,55 , •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea) : 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGUMURES: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA:9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

M 19-24-75 (internaţional)^

ORARUL CURSELOR TÂROM D e lu n i p în ă vineri.

Plecări din Cluj-Napoca •, .v' , 8,20 şi 18,50 'Plecări din Bucureşti 6,51) şi 17,20 D e lu n i p în ă sîm bătă . Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti r 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.Preţ bilet: români - 54.700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE (lin Autogara II: ,

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, jo i şi vineri la ora 7,00 şi: înapoierea din Budapesta în zilele "de marii, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. v• Cluj-Napoca-. Oradea. - ^Debrecen Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca.în ziua de miercuri ora 7 şi înaţxncrca din Miskolc în ziua de jo i o r a l i .

INFORMAŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88.

S-au rugat Iul Dumnezeu şi l-a

pedepsii SatanaIn mare necaz s-au trezit

locuitorii satului Marievka, după slujba făcutăîn'plin cîmp de un preot invitat de localnici tocmai din Rostov pe Don. La" terminarea rugăciunilor, adresate Cerului pentru a le trimite ploaie, colhoznicii au fost răsplătiţi cu o grindină ce Ic-a distrus nu numai Bruma de recoltă, ci şi casele dc locuit. Au ' fost distruse .două transformatoare şi s-au prăbuşit liniile de înaltă tensiune pe o distanţă/ dc doi kilometri. Au fost smulse acoperişurile'de pe multe locuinţe. ' Pagubele materiale au fost estimate la aproximativ un miliard-de rublei... Ce s-a întîmplat rămîne o enigmă încă penlru locuitorii din Marievka. Nici "preotul de la Centru” nu a fost,în măsură să le de^ iin răspuns. Ei s-au rugat lui Dumnezeu şi i-a pedepsit Satana? B

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga'i (strada

Clinicilor 2): .Orar: zilnic: 8 - 13,45; 14,30'—21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis. , , '■ Biblioteca judeţeană

/"OCTAVIAN GOGA” (1 iulie-30 august 1996): SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: iuni-joi: 9-19,45; vineri:-9-17,45; sîmbăta şi duminica - încKis. SECŢIA' COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni- vineri: 11-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor,. Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9- 14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniccanu nr.7) va fi închisă pînă la dala de 17 august 1996. MEDIAŢECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-joi: 13-18,45; vineri: 13-17,45, sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ Şl INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) Va ti închis pînă la data de 17 august 1996. FILIALA

, ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr.-14), ORAR: luni, miercuri: 8-15j marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13;

' sîmbătă, duminică închis.■ Biblioteca Academiei (strada

' Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni -sîmbătă 8 -12.45; 14 -18,45; duminică: închis - .■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-1.4; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, slmbătănduminică - închis.■ BJblioteca-Americană (strada

Universităţii 7 - 9)' Orar: luni - vineri 12 -.16 ’ ‘■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis v -■ Biblioteca "Ileltai" (strada

Clinicilor .18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis '■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin , (strada Kogălniceanu ,7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 -.20.

-• Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sunbătă şi duminică închişi■ Biblioteca Centrului Cultural

Germân "Hermann-Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca " Valeriu Bologa” a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

I "Donaţii” (strada I.C. Bfătianu 22). Orar:miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi:;închis, ■ ’■ Muzeul Naţional dc Istoric a

Transilvaniei (slrada G. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv, duminica: .10 - 16; luni

.închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str; Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16,.luni închis. ,■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan

cel Mare 5). Luni-vineri: 9-17; sîmbătă şi duminică: închis ;■ Muzeul memorial “Emil Isac”

(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică înlre orele 10- 14. ;■ Parcul Etnografic Naţional

’” Romulus Vuia": orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJVineri, 16 august6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Liliana

Popa). 10,00 Radiocircuit:. Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio. Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Bulclin de ştiri.11,05 Teatru pentru copii, redactor; Cornel Pop.11,30 Drag mi-e cîntecul şi jocul, redactor Gclu Furdui. 12,00,Radiojurnal Radio Cluj.. 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia dc vineri: moderator Florin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră, întrebaţi la 064/187266; vă răspunde: Vasile Luca. 18,00 Radio Fax, redactor Dan Horea. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan. 20,00 Top 2.M+1:. topul muzicii uşoare transilvane, prezintă Marius Merca. 21,50 Buletin dc .

Vineri, 16 august ' 6,00-11,00 Radioprogram

"Primul salut” . 7,00-7,20 Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30

~7 Muzică, publicitate/ 11,30-11,35 Revista presei centrale şi europene.11.35-12,00 Muzică, publicitate, ştiri. 12,00- 12,15 Agenda electorală. 12,15-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi).- 15,50-16,00 Plus.r. 16,00-18,00 Muzică, ştiri, publicitate. 18,00-19,00 Program preluat RFI.19.00-19,30 Muzică, publicitate. 19,30-21,30 Retro Oold - top pop-rock anii '60-'70.Tiberiu' Grişan; 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei.21.35-22,00 Muzică, publicitate. 22,00-23,30 “Cartierul latin”. ■ Realizator Cristina Stihi.

•23,30-24,00 Muzică, ştiri, publicitate. 24,00- 5,00 Rcndez-vous nocturn. Marius Marchiş.5.00-7,00 Muzică, ştiri, publicitate. ,.

Vineri, 16 august 1996 Programul t: 7,00 La prima oră;

9,20 Santa Barbara (s/r); 10,50 Desene animate; 11,20 Studioul şlagărelor, 11,50 Andreea Celeste (s/r); 12,40 Tineri muzicieni români în Germania (I); 13,30 TVR Iaşi;14.15 TVR Cluj-Napoca; 15,25 Din lumea afacerilor, 16,00 Actualităţi;16.10 Jet Mare d.a.; 16.35 Emisiune în limba germană; 17,35 Pro Patria;18.15 Handbal: CE De juniori: România - Grecia (d., Oradea). In pauză: Urgenţe în agricultură; 19,30 Nicolasa şi Bemardina (s); 20,30 Actualităţi; 21,20 Tezaur folcloric;22.00 Vulturii legii (f); 0,00 Actualităţi; 0,10 M W Eurotop 20;1.10 Obsedat de Casablanca (f).

Programul 2:7,00 La prima oră;8,30-TVR Iaşi, Est Meridian; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Mozaic-; satelit; 11,30 Don Quijote (d.a.);12.00 TVR Iaşi. 12 trecute fix! Întîlnire cu reporterii TVR' Iaşi; 12,30 TVR Cluj-Napoca; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Magia filmului (s);. 14,00 Cafeneaua artistică; 15,20 Convieţuiri. Marea Neagră - zonă de confluenţă a civilizaţiilor, 16,10 Dragostea mea, durerea mea (s); 17,05 Bursa invenţiilor; 17,40 Oameni.care au fost.. Radu Priscu; 18,10 Andrea Celeste (s); 19,00 Concertul Corului şi Orchestrei Naţionale Radio. în pauza concertului: Colocviul criticilor muzicali; 21,00 Santa Barbara (s); 21,45 Hyperion. Revistă literară în imagini; 23,00 Concert nocturn cu Charlic Daniels Band; 23,30 Din viaţa romilor. Tradiţie şi actualitate; 0,00 Bucuriile muzicii. ; ■

TVR Cluj-Napoca Programul -l- (14,15-15,05):

-Jurnal; Ştudent-magazin; Aşteaptă- mă, dor, că viu: solistele Maria

Ardelean şi Maria Mateş;. La sărbătoarea Sfintei Maria Mare. ,

Program ul 2 (8,30-9,20): Natură-aveiituiă: trasee estivale; Din culise; Universul pictural al turdeanului Cornel Vană. /

TRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa! 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport; 10,00 Paradise Beach_ (s/r); 10,30 M.A.S.IL (r);11.00 în Paralele pentru Sfinţi (f/r);13.00 Walker, poliţist texan (r);14.30 Fotbal, Divizia Naţională: F.C. Naţional-Fanil (d); 16,00 Paradise Beach (s); 16,30 Tînăr şi neliniştit (s); 17,30 Taxi (s); 18,05

i Sport Ia minut; 18,15 Am întîlnit şi români fericiţi (r); 18,45 Cheers (s);19.20 Doar o vorbă şă-ţi 'mai spun...; 19,30 Ştirile PRO TV;20.00 Dosarele X (s); 21,00 Pe urmele banilor (f); 23,00 Umbrele întunericului; 0,20 Sport la minut 0,35 Erotica; 1,00 Unul, doi, trei;3.20 Umbrele întunericului (s); 4,20 Erotica (s/r).v CBN: 7,00 Lumea afacerilor (r);8.00 Caleidoscop: Femeia activă (r);8.30 Film serial: Pasiuni, ep. 8 (r);

*9,00 Bună dimineaţa, Cluj!; 10,00Buletin comercial (r); 10,30 Film artistic: Steaua întunecată (r); 12,00 Avanpremieră; 17,30 Buletin

comercial; 18,00 Programul serii; • 18,05 Caleidoscop: F e m e i a ; activă;ep. 5; 18,40 Desene anim ate, 19,00 Film artistic: Istoria tangoulm, ; 20,30 piNEMA...R; 21,00 • locală (ştiri+sport); 21,30 F ilm artistic: 1943; 23,00 Lumi paralele; 0,00 Golf Nud, ep, 2; Avanpremieră. • .

Programul televizlunllor prin cablu

PORTALEXPORT-IMPORT S.R.L

Vineri, 16 august 1996 ’ 7,45 Buletin informativ; 8,00 Big Top 40 (r) - 2 max; 8,30 Documentar:. Istoria companiei Lufthansa (r) - 2 max; 9,00 Buletin informativ; . 9,15 Documentar: Deversării în mările din nord (r) - 2 max; 9,54 Bulevard Germania (r) - 2 max; 10,34 Buletin informativ; 10,45 Documentar: Uşi - de la Ford Kent (r) - 2'îmax;'11,15 Documentar:. Controversa crucifixului (r) - 2 max," 11,45 ‘ Documentar: Bura Rubben (r) ' - 2 piax; 12,10 Buletin informativ; 16’30 Buletin informativ; 17,00 Documentar: Gorilele din munţi - 2 max; 17,30 Big Top 40 - 2 max;, 18,00 Buletin informativ; î 8,15: Bulevard Germania - 2 max; 18,55 Documentar:-Lumea animalelor - 2 max; 19,24 Bulftîn informativ; 19,40 Documentar: La înălţime - 2

max; 20,09 Documentar: Vin, brandy şi alcool - 2 max; 20,38 Documentar: Artele fără limite- 2 max; 21,08 Buletin informativ; 2,1,30 Program satelit.

Vineri, 16 august 1996 , 9,25 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 Sport mozaic - rep. (r); 10,45 Hoţii proşti grămadă- film (r); 17,15 Reportajul emisiunii; 17,25 Bulevard Germania.- rep.; 18,00 Am întrebat pentru dvs.; 18,15 Dedicaţii muzicale; 18,30' Cruciada în Pacific - serial ep 20; 19,00. Ştiri NCN; 19,10 Opinia zilei; 19,15 La dispoziţia d-voastră; 20,25 Bibi şi prietenii lui - desene animate; .20,50 Roşcovana - film; 21,55 Ştiri; 22,00 Big Top 40; 22,30 Moartea inocenţei -film: 0,06 Jocuri erotice la Barcelona I - film sexy. .

FARMACIIFARMACII DE S E R V IC IU : s îm b ă tă , 17 a u g u s t :FARMACIA nr. 3 “H Y G IE IA AESCULAP” P-ţa. M i h a i Viteazul nr. 36, telefon 1 3 -0 3 - 64, orar 8-20, FARMACIA n r . 1 , P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19- 4 6 - 06, rfrar 8-14, FARMACIA n r . 31 "BALSAMUM” Cart. M ă ră ş ti Bl. R3, telefon 41-25-99, o r a r 8 - 13, FARMACIA nr.,32 C a r t . Mănăştur Compl. Flora, te le fo n 16 -1 8 -8 8 , - ; . orar 8 - 1 3 , FARMACIA ”/.I:A", P: ţa U n ir i i nr. 27, telefon 19-75-96, o ra r 9 - 15, FARMACIA "CLEM ATIS” , P-ţa Unirilnr. 10, telefon 1 9 -1 3 - 63, orar 8-20; d u m in ic a , 1 8 a u g u st: FARMACIA n r . 3 “HYGIEIA AESCULAP” P - ţa . Mihai Viteazul nr. 36, telefon 1 3 - 03-64, orar 81-20, FA R M A C IA nr.l, P-ţa Unirii nr. 37 , te le fo n 19-46-06, orar . 8 - 1 4 , FARMACIA "CLEMATIS” , P - ţa Unirii n r.-10, telefon 1 9 -1 3 -63, orar 8-20. - ; :

FARMACII CU SE R V IC T U .PERM ANENT: FA R M A C IX < “CORAFARM”, str. Ion M e ş te r nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA I)E N O A P T E : FARMACIA nr. 3 “IIY G IE IA AESCULAP” P-ţa: M i h a i Viteazul nr. 36, telefon 1 3 -0 3 -64, orar 20-8.

P O L IC L IN IC AIN T E R S E R V IS A N

s tr , I’a s ta ly n r .5 , e a r L G h e « r g h e n l

INTERNE • CARDIOLOGIE N E U R O ­LOGIE • PSIHIATRIE • E N D O C R I­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE •. EC0GRAFIE»ALERG0L0GIE • D E R ­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • 0.R.L, • ,

OFTALMOLOGIE* G1NECOLOGIE*ONCOLOGIE

-■ PEDIATRIE • UROLOGIE - ' ''ACUPUNCTURA ' ■

liABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imnnologîe - Parazito logie D eterm inare R h - Teste de sarcină - Ântigen HBŞ - E lisa Test - E xam inări dlologice p en tru depistarea can ce ru lu i de col u terin - Investigaţii pen tru sterilitatea feminină ;i m ascu lin ă )ZILN IC, Inclusiv D U M I N I C Ă

• orele 7 - 21Medic de gardă: orele 21-7Rezervare, consultatll

, la teL 41.41.63.

15 august 1996) (11; 13; 15; 17; 19). . .

TURDAFox -%Trei fraţi păguboşi -

Franţa- premieră;Tineretului - Pericol 100% -

SUA - premieră; ' - CÎ.MPIA TUR/.II Muncitoresc - 9-11 august

1996; Ador încurcăturile - SUA- premieră;' 12-15 august 1996: Copycat- Crime Ia indigo -~SUA - premieră; -

GHERLA Pacca8-11 august 1996: Sergent

Bilko - SUA;12-14 august 1996: Războiul

este meseria mea - SUA; ' 15-18 august 1996: Ultima

şansă - SUA - premieră.;

Notă: PROGRAMUL DE VARĂ: Cinematograful „Republica” - ultimul spectacol este Ia ora 21. Cinematograful „M ărăşti” - LUNI este închis. La cinematograful „Arta” primul spectacol începe la ora 13. In scopul atragerii spectatorilor la spectacolele cinematografice, în perioada 21 iun ie-31 august a.c. se practică tarife reduse pentru copii, elevi, studenţi, militari în termen, veterani dc război şi soţiile acestora, handicapaţi şi la spectacolul dc la pra 15. Biletele se eliberează pe bază de legitimaţie.

PROGRAMUL FILMELOR, SĂPTĂMÎNA 8-15 AUGUST 1996

Republica - Inimi furate - SUA-premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * Victoria - Vampirul din Brooklyn - SUA_(lt; 13; 15; 17, 19) * Arta - înainte şi după - SUA - premieră (13; 15; 17; 19); * Mărăşti - sala A : Dangerous minds - Minţi periculoase- SUA (13; 15; 17; 19); sala B ; Mocofanii la Beverly Hills - SUA (9-11 august-1996) (13,30; 15,30; 17,30); Dennis, pericol public - SUA - (13-15 august) (13,30; 15,30; 17,30) * Favorit Spionul" Dandana - SUA - (9-11 august) (11; 13; 15; 17; 19); Fair game - Atracţie explozivă - SUA - (12-

ALIANŢA ANTISUICID LIFELINE

Sufletulnostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e le 2 0 - 2 4 .

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

C alea M oţiior 1 0 6 , a p .5 : Tratamente -

stomatologice ramplexe:> terapie '> protetică (ceramică).> chirurgie (rezecţii. implante)

P rogram ări la tel. :.430028‘ Zilnic arar: 9-19

aîmbâta 9-14 ■ P en tru s tu den ţi, pensionari, şo m eri, re d u c e re 20% .

X

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE

PROF. UNIV. Or. MIHAI CÂLUGABU D r.AN G EU CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(ttngă biserica Bob)Tel.: 42.56.18; td/faic19.14.68

x e e f a n p cP V vineri, 16 august 1996 R O Z A V Î N T U R ! L O R S e C I Hi

iirmare din pagina 1

cu ziaristul albanez Ylber Hysa.'din redacţia revistei “Koha”, apropiat al lui Veton Surroi, unul din cei mai cundscuţi tineri intelectuali militanţi aî opoziţiei albaneze. Acesta sublinia consensul actual al mişcării albaneze în jurul lui Ibrahim Rugova!'

Contestat cu un an în urmă de către personalităţi cu accente nihilist-stîngiste, precum Adem Dem aci, Regep Ciosea sau Mahmud Bakalir Rugova s-a impus din nou în r în d u l opiniei publice albaneze după deschiderea în acest an la Priştina a “Centrului American de Inform aţii” (“Unites States Ififormatione Service”). .'Cu cîteva săptămîni în urmă, senatorul de California, Eliot Engel, preşedintele ''Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Albanezilor”, din senatul american a deschis în Priştina “Sediul Centrului de Informare' Computerizată” din capitala, provinciei

I Kosovo-Metohia. De | remarcat că omul politic I american a evitat să-l

numească pe Rugova I “preşedinte”, ci doar “Doctor | Rugova”! Instalat în cartierul i albanez din Priştina, în casa j familiei unuia din foştii lideri \ comunişti .-■ albanezi I (comur)istul Djavid Nimani),| central american e mai mult I decît un loc în care cei

interesaţi pot afla date utile I despre SUA. .| ' în . interpretarea | albanezilor, drapelul . american care flutură/acum I pe un catarg foarte înalt f deasupra . cartferului | albanez, semnifică protecţia

S tate lor Unite acordată albanezilor din'Kosovo..

Deşi demografic, în Kosovo - albanezii reprezintă 90 la sută din populaţie, Kosovo-Metohia este centrul dezvoltării istorice a poporului sîrb. Episcopia din Pec, mănăstirile ortodoxe care le întîlneşti la tot pasul în K o so vo -M eto h ia ,- poartă exclusiv pecete sîrbă! însuşi Kosovo-Pole (Cîmpia Mierlei) e . un , simbol al apărării creştinătăţii şi Europei de către-

de dialog, ce putea degenera' în direcţii imprevizibile: Nu întîmplător însă, îrv 29-30 iulie,- primul ministru al guvernului; sîrb, Mirco Marianovic a vizitat Kosovo-Metohia în fruntea unei numeroase delegaţii. Amintita scrisoare a “Mişcării de rezistenţă a sîrbilor11 este de; faptx un- test, e a . reflectă o anumită stare de . nevroză a populaţiei sîrbe. Nu fără urmări în climatul general din ultimele săptămîni a fost cuvîntarea pe

Corespondenţă de la Mircea Vaida-Voevod

ortodoxia sîrbă. ,Se pare că Rugova se

bucură în - acest moment d e . încurajările Occidentulub-'în acest sens poate fi interpretată şi primirea sa de către ministrul, de externe germ an Klaus^ Kinkeh Cunoscutul “ga'ndhism” în variantă albaneză a'Tui Rugova, ca - şi. metodele “revoltei armate” predicate de un extremist ca Regep Ciosea, actele de terorism săvîrşite de către o misterioasă “armată de eliberare din Kosovo",, reţelele mafiote albaneze de droguri descoperite în Elveţia, Italia şi SUA, im p o zite le ’ pe care albanezii din Kosovo şi din diasporă le achită lunar “guvernului fantom ă din Kosovo”, caracterizează complexitatea fenomenului.- î n iulie 1996, “Mişcarea d e . rezistenţă a sîrbilor din Kosovo”, îi adresa preşedintelui Miloşevic o scrisoare deschisă, plină de reproşuri, propunîn- du-i o confruntare sau dis’feuţie deschisă care trebuia.să aibă loc la mănăstirea Greacianiţa, în 22 iulie. Fireşte, preşedintele M iloşevic nu; putea' să-şi permită să dea curs unui astfel

care a. rostit-o de la tribuna Academiei de ştiinţe ă Serbiei, preşed in te le ’ "aceste ia , Aleksandr Despic, care pune în discuţie în termeni ştiinţifici eventualitatea îm părţirii: provinciei Kosovo între sîrbi şi albanezi. Discursul lui Despic , (interpretat de unii ca şi o luare, de puls în fenomenul kosovo!) a stîrnit vii controverse, dar şi: o anume nelinişte., ■ ’ :

... în conferinţa de presă a • premierului Marianovic, de la

Priştina (3 0 .0 7 .1 9 9 6 )-.s-a afirm at clar. că Serbia e deschisă dialogului cu partea albaneză, cu condiţia înţelegerii

■ faptului că provincia Kosovo- Metohia este parte integrantă a Serbiei! . ;

Oricît de grăbit de a cîştiga puncte . pentru cam pania, electorală a lui Bill Clinton, diplomatul Holbrook îşi dă seama că a realiza o aşa-zisă “Republică Kosovo” înseamnă a modifica aproape toate

. graniţele din centrul Balcanilor (Albania, Macedonia, Bulgaria), conflictul din Bosnia fiind unul minor în comparaţie cu războiul _ regional care ar putea izbucni ’ dinţr-o astfel de nesăbuinţă.

Apreciind realist situaţia, o întrevedere Miloşev’ic- Rugova (cum a anunţat de curînd liderul albanez!) nu este posibilă decît în ' anumite condiţii, care ar contesta în fond întreaga •acţiune a Uniunii Democrate a Albanezilor din Kosovo! Din sondajele de opinie pe care le-am efectuat rezultă posibilitatea acceptării unui- mediator internaţional, preferinţele ambelor părţi părînd â-l viza pe Cyrus Wance!

Fireşte ar trebui găsită o formulă intermediară, în mai multe .etape, garantată de comunitatea internaţională. -

încerc să analizez riguros argumentele interlocutorilor#' mei sîrbi din Kosovo: Bosko Drobnjak, m in is tru l' informaţiilor din Priştina şi adjunctul său Radovan

. Urosevac: temelia istoriei sîrbe se află toată în Kosovo-Metohia; în acest caz afirmaţia lui Ylber Hysa„ de profesie arheolog (făcută ‘

-în cursul discuţiei noastre),, că “albanezii vor avea grijă - de monurflenlele sîrbilor”,, care constituie istoria din Kosovo, se mai susţine?

' Concomitent , cînd constat cîte diversiuni anti-iugoslave se încearcă^acum, după ridicarea embargoului, în Bosnia, Muntenegru, Kraina. şi Kdsovor nu pot concluziona decît că ipoteza conjuraţiei , îm potriva Iugoslaviei este adevărată.. Cei care au pus la cale această conjuraţie sînt deci, nemulţumiţi, deoarece' Iugoslavia există! ^ ■ -

Pentru aducere aminte: a nu ăe uita că Serbia a fost nuca (monada - am adăuga noi!) care i-a sfărîmat dinţii lui Hitler. j . . ; ■

I

I *IIII

W arren Christopher se pronunţă

pentru intensificarea relaţiilor dintre NATO si Rusia ’

Reuter

Secretarul american de stat. Warren Christopher a afirmat la 13 august că NATO şi Rusia ar trebui să intensifice dezvoltarea legăturilor lor, nestînjenite de problema extinderii alianţei, acum cînd alegerile prezidenţiale s-au încheiat. “Cred că afcum alegerile

. ruse sînt de domeniul trecutului, iar ritmul d iscu ţiilo r dintre NATOşi Rusia ar atrebui să se accelereze”, a declarat Christopher ziariştilor după întîlnirea cu secretarul general al alianţei, Javier Solana, la Bruxelles. “Este important ca ele să înainteze pe o cale care să fie în general paralelă cu discuţiile referitoare la extindere”, a spus el. “Acum sîntem într-o perioadă în care pot fi tăcute progrese reale. Este oportun să dezvoltăm între

i

se opune extinderii planificate spre est a NATO în cazul în care nu primeşte garanţii; că* nu vor apărea noi structuri militare de-a lungul frontierelor sale. Tonul pacificator a fost în contrast puternic cu unele din declaraţiile vehemente făcute de importanţi conducători ruşi înainte şi în

’ t i . m p u 1a le g e r ilo r .“Ceea ce este inacceptabil

este instalarea unei no r infrastructuri militare de-a lungul frontierelor noastre. Puteţi garanta că extinderea NATO nu va duce la instalarea unei noi infrastructuri militare? Dacă răspundeţi “da”, atunci şi eu voi răspunde pozitiv” a declarat Primakov ziarului francez “Le Figaro”.

Aleksandr Lebed. şeful . securităţii Rusiei şi recent numit

NATO şi Rusia o relaţie care să „ trimis special în Cecenia,' a fost ducă la integrarea în continuare a citat la sfîrşitul lunii iulie afirmîndEuropei”, a adăugat Christopher.- între Rusia şi NATO au existat

probleme din cauza planurilor alianţei de a aduce statele fostului bloc sovietic sub aripa sa. Rusia , a respins această idee, cerînd în acelaşi timp dreptul de a avea un statut special în cadrul NATO. Alianţa, la rîndul său, a reacţionat cu răceală la respingerea Rusiei şi cu prudenţă la cererea unui statut special.

Cu toate acestea, acum. cînd preşedintele Boris Elţîn este

\ cîşiigătorul clar al alegerilor prezidenţiale, alianţa speră că o parte din retorica mai aprinsă se va potoli, lăsînd cale liberă ca discuţiile cu Moscova să progreseze:' ? .

Ministrul rus de externe Evgheni Primakov a . afirmat la începutul acestei luni că Moscova

că nu are nici o obiecţie la planificata extindere spre est a NATO. Lebed a declarat ziarului .londonez “Financial Times” că extinderea NATO vă fi scumpă şi inutilă, însă nu-reprezintă o

'ameninţare la adresă securităţii Rusiei. ;

NATO este pe cale de a întocmi o listă a ţărilor est-europene care doresc să adere şi pe care le consideră capabile de a face uriaşul pas pentru a trece sub umbrela securităţii occidentale. Lista urmează să fie discutată oficial de miniştrii NATO în luna decembrie şi apoi să fie supusă unui summit al alianţei care este tot mai probabil că va avea loc la începutul anului viitor. Candidaţii aflaţi în frunte sînt Republica Cehă, Ungaria şi Polonia. ■

■' • ' Ji. ' • • M « ' v ' - • •Miniştrii Apăram,; din tarile membre ale CSI denunţă .

planurile de extindere a NATO câtre Est

Miniştrii Apărării din ţările m em bre-ale Comunităţii Statelor Independente (CSI) au criticat vehem ent, miercuri, planurile de extindere a NATO către Est

’ şi au căzut de acord în vederea . ' coordonării reacţiilor lor la aceste acţiuni ale Alianţei, re la tează REUTER. .;■* - ;’ “Situarea blocului militar

şi politic nord-atlantic lîngă * graniţele Comunităţii ar aduce o gravă ameninţare securităţii ' politice, economice şî militare a CSI”, se arată în comunicatul dat publicităţii după întîlnirea ce ■a avut loc la Moscova. Documentul prevede, de

‘ a s e m e n e a ,-a u to riza re a şefilor - statelor majore ale arm atelor din state le

•membre ale CSI să cplaborez( pentru, 'elaborarea unor propuneri- pentru coordonarea . activităţii . M inisterelor Apărării' în legătură cu problemele le g a te . de = extinderea. NATO”. ?...<

IŞIu este, însă, clar care din miniştrii celor ,11 state reprezentate la reuniunea de la Moscova sprijină conţinutul comunicatului: Republica Moldova nu şi-a trimis delegaţia la aceastăîntrunire,Interfax.

Potrivit naţionale - ministrul '

prec izează

televiziunii a -Ucrainei,

A părării din această ţa ră , O lexandr Kuzmuk, a refuzat să semnezş acest comunicat.

Noul ministru rus ăl Apărării, Igor Rodionov, a declarat într-un interviu dat publicităţii miercuri că este îngrijorat de planurile de extindere a NATO către Est. El a adoptat, însă, un ton moderat fa ţă . de predecesorul său, Pavel Graciov, afirmînd că Rusia trebuie s ă renunţe la imaginea sa de mare putere şi să nil îşi mai imagineze că-nici o problemă din lume nu poate fi rezolvată fără participarea sa. ■ S ^

Trimisul special al preşedintelui rus în Ceceniaa pune capăt conflictului

Generalul Alexandr Lebed, trimisul special în Cecenia al preşedintelui rus, Boris Elţîn, s-a . îndreptat, jo i, către republica separatistă, în vederea unei noi runde'de negocieri, a informat agenţia de presă Interfax, citată de REUTER.

' Lebed, căruia Elţîn i-a oferit, miercuri, puteri sporite pentru încetarea conflictului din Cecenia, se va întîlni cu comandantul-trupelor ruse din € tcen ia , general Constantin

: Pulikovski, a declarai purtătorul de cuvînt al lui Lebed. :

O ficialităţi din. capitala . cecenă, Groznîi, controlată, în , mare parte, de separatişti, au afirmat că întîlnirea va avea loc la baza aeriană Severny, situată în apropiere-de Groznîi. . 'i. :.. . .. .. .

Lebed se va întîlni şi cu şeful administraţiei pro-moscovite de la Groznîi, Doku Zavgaiev, a mai informat purtătorul de cuvînt al trimisului special al preşedintelui Elţîn. .. .

în urma luptelor de la Groznîi, Elţîn i--a oferit lui Lebed puteri sporite, pentru “coordonarea activităţilor organelor federale executive" din Cecenia şi a dizolvat Comisia rusă de stat pentru Cecenia, condusă de premierul Victor Cernomîrdin. Lebed a declarat că ştie cum poate fi realizată pacea, indicînd, miercuri, că ar putea adopta o poziţie flexibilă faţă de separatişti, care doresc independenţa republicii faţă de Moscova.

“Vă puteţi imagina că cecenii vor yeni şi vor spune că sînt de acord să rămînă parte a Rusiei? Asta ar însemna, pentru ei, sinucidere. în acelaşi timp, ei nu au altă şansă”, a declarat Lebed într-un interviu acordat reţelei de televiziune CNN. “Trebuie să

: găsim o soluţie'pentru-ambele părţi - nimeni să nil cîştige şi nimeni să nu fie înfrînt. Sînt sigur că vom găsi o astfel de soluţie”,

Preşedintele Eltîn s-a întors la lucru

a mai afirmat Lebed. ■ Comandantul . trupelor

federale din Cecenia afirmase, că insistenţa cecenilor în problema ' . independenţei obstrucţionează aplicarea acordurilor de pace. “Poziţia comandamentului separatist stă în calea unei rezolvări paşnice a conflictului” , a declarat Pulikovski. “în cursul convorbirilor, .dintre cele două părţi, cînd separatiştii 'şi-au anunţat poziţia, am oprit dezbaterile şi mi-am exprimat insatisfacţia”,^ mai adăugat el. “Pacea va veni în Cecenia, dar va veni într-o Cecenie care face parte din Rusia, diir marele nostru stat", afirmase el.

Pulikovski infirmase,' miercuri, informaţiile potrivit cărora, în urma convorbirilor purtate de comandamentele celor două părţi, s-ar fi ajuns la un acord de -

,'încetare a focului. Lebed a afirmat, însă, că acordul de încetare a focului se bucurase de adeziunea celor două părţi, prccizînd că doreşte consolidarea acestuia, precum şi a planului de pace convenit în lună iunie, care prevede retragerea trupelor ruse şi eliberarea punctelor de control... ' , . • ^

Lebed a declarat că înţelege dorinţa de independenţă a separatiştilor.ceceni, dar că Moscova nu poate accepta această, poziţie.* Trimisul special la Groznîi al preşedintelui rus a mai afirmat că planul său 3e pace pentru Cecenia este obstrucţionat de unii oficiali de la Moscova,: ale căror nume, îhsă, nu le-a indicat. “Multe persoane au obţinut avantaje personale în urma acestui război. într-adevăr, războiul se desfăşoară pe două fronturi", - a afirmat Lebed. “Este dificil să înoţi în acid clorhidric cu picioarele legate. Dar te poţi obişnui cu orice. Vom rezolva toate problemele", a mai precizat Lebed. . ■

I ADEVĂRUL I de Olul POLITICĂ vineri, 16 august 1996(4

0 grabă suspectă< urmare din pagina 1

introducerea, în judeţele Covasna şi . Harghita, a obligativităţii folosirii de către funcţionari â limbii maghiare. Nimic mai firesc - la prima ivedere. La a doua însă desluşim intenţia organelor administrative, subordonate total UDMR, de a

\ face ca lin Ka maghiară să devină singura limbă oficială în zonă. Este de aşteptat ca românii care - nu cunosc limba maghiară să fie

■ purtaţi de la un birou la altul atunci cînd vor veni în contact cu autorităţile administrative sau pur şi simplu să nu fie luaţi în

• seamă. Este acesta un atribut al autonomiei administrative? Este, evident.; Un alt exemplu. La Miercurea Ciuc, UDMR a luat hotărîrea de a organiza alegeri pentru structurile de conducere ale organizaţiilor sale. La alegeri urmează să participe- toţi locuitorii,' inclusivjomănii,‘aces­tora din urmă“oferindu-Ii-se” posibilitatea (conform

organizatorilor originalului scru-' tin electoral) să-şi spună cuvîntul în desemnarea celor care;îi vor conduce. Lucrurile ar urma să decurgă astfel. Echipe desemnate de UDMR se vor 1 deplasa, în perioada 19-23 august, pe la uşile' iuluror cetăţenilor; inclusiv ale românilor, întrebîndu-i dacă vor

.să participe Ia alegeri. Dacă vor ■ dori,' li se vor înmîna trei buletine,

: în care ci să-şi exprime opţiunea; Iarăşi se va spune că este normal să sc întîmple aşa. Numai că se uită, din nou, esenţialul. Ce se ‘ va întîmpla cu românii carc nu vor dori să participe la vot, în: condiţiile în care,vecinii de palier sînt maghiari-, iar cei cârc îi invită să-şi precizeze opţiunile sînt tot maghiari?

Să admitem că lucrurile vor decurge Iară incidcnlc'şi că la ’ Miercurea Ciuc,vor li aleşi noii lideri ai organizaţiilor focale. Aceşti noi lideri, şi nu eci aleşi la alegerile “normale” vor conduce destinele localităţii. Şi nimeni nu va putea spune că nu au dreptul că holărască cc e bine;

şi ce c rău, inclusiv pentru românii din zonă, din moment ce şi aceştia .le-au acordat încrederea. Aşadar, alegeri paralele, care vor desemna autorităţi paralele, care nu vor fi subordonate autorităţilor centrale, ci doar Consiliului Reprezentanţilor UDMR- Din nou autonomia administrativă este înfăptuită. în ciuda a ceea ce afirmă acum autorii textului Tratatului cu’ Ungaria, în care, conform declaraţiilor lor,-' este interzisă autonomia pe criterii

■. etnice. . ( - v •'în aceste condiţii, n-ar fi fost

‘ mai simplu ca autorităţile.române să persiste pe poziţia exprimată

"inclusiv de preşedintele Iliescu, în sensul că “România nu va face concesii privind introducerea Recomandării 1201 a Consiliului Europei”? Ar fi fost normal, am zice noi, dar autorităţile române s-au grăbit să alunece pe un

' culoar, împinşi de la spate de do^nţa irepresivă de a facilita intrarea României în NATO,,. Uitînd sau nedorind să ia. în seamă că nu acesta, este. argumentul suprem, ci altele, despre care vom vorbi în curînd.

PIC. salută definitivarea M a tu lu i româno-ungar; Romulus Zamfir, fostul candidat al Partidului Alianţei Civice . la -Primăria: municipiului Cluj-Napoca, salută definitivarea textului Tratatului de bază româno- , ungar, în condiţiile în care

■acesta nu lezează demnitatea poporului român. D-l Zamfir găseşte nelegitime pretenţiile părţii ungare de statuare autonomiei pe criterii etnice. D-sa consideră .că reclamarea . autonomiei de către, partea ungară este un act de ' desconsiderare a poporului

t

||||l

Wk

: român. D-l’Zamfir susţine că militează pentru reconciliere şi o atmosferă destinsă,-dar nu este de acord cu introducerea limbii maghiare în facultăţi de genul celor de medicină-sau a celor care reclamă conlucrarea românilor şi a maghiarilor. /:

Consilierul local al PÂC îşi exprimă speranţa ca Tratatul de bază dintre România şi

. Ungaria să ducă în .cele din urmă la un dialog deschis şi eficient1 intre cele două ţâri:""

I.G .B

PMR. cere nn referendum pe tema MatuluiCa urmare a .recentei

Declaraţii de la Budapesta privind autonomia ungurilor d? peste graniţe, P.U.N.R. a solicitat v preşedintelui României să . dispună suspendarea negocierilor dintre r "reprezentanţii _ Ministerelor Afacerilor Externe din România/-şi

• Ungaria pe tema Tratatului dintre cele două ţă ri 'ş i a reconcilierii ungaro-române,1 pînă la clarificarea aspectelor ‘ legate de amestecul Ungariei în , treburile interne ale României, precum şi cele legate de acţiunile U.D.M-R- îndreptate împotriva statului. naţional unitar român., ;• v -

Ignorîndu-se această: solicitare .ş i : , datorită, presiuriilor externe legate d e - intrarea Ungariei şi României . în NATO, s-au reluat negocierile româno-ungare şi, se încearcă sem narea: Tratatului de bună vecinătate şi colaborare dintre România, şi Ungaria pînă la sfîrşitul acestui an.

P.U.N.R. se pronunţă ,

-împotriva includerii :în-Tratat a ■Recomandării 1201 ă Consiliului Europei,'inclusiv a interpretării acesteia. • ' ' i ' _•

P.U.NR, se pronunţă pentru încheierea acestui Tratat: numai, după ce au «fost îndeplinite anumite condiţii - şi după ce

-Proiectul de Tratat este prezentat partidelor politice şi Comisiei de politică externă a Parlamentului României. ; .

1 : Ţînînd seama de conţinutul ’ •Tratatului,' de importanţa lui • pentru stabilirea unor relaţii normale, dc bună vecinătate între România şi Ungaria, precum şi ’ de consecinţele acestui Tratat, P.U.N.R. propune că’ Proiectul de :Tratat româno-ungar să fie supus

unui referendum naţional care să fie organizaţ ia 3 noiembrie a.c., odată cu alegerile parlamentare şi prezidenţiale. .Perioada campaniei

electorale din.,aceastâ toamnă constituie un-cadru optim pentru dezbaterea dc către candidaţii: la funcţia d e - preşedinte aLRomâniei şi cei pentru Parlamentul - României « Proiectului de Tratat dintre România şi Ungaria, precum şi. a documentelor referitoare la reconcilierea ungaro- română. ' 1

;__ Gheorghe FUNARPreşedintele

P.U.N.R.

Secretarul general al UDMRrefuză declaraţiile

' , • . . . » • - - .. . • .. ^

% D-1 Palii Zotyan, sccretar general al UDMR Cluj, nu doreşte şă'facă nici o declaraţie în legătură cu definitivarea textului r Tratatului dc bază româno-ungar, atîta timp cît nu cunoaşte acest text. apreciind că: “Este treaba politicienilor să se ocupe de tratat."- / - ,(I.G.‘) ■

re Hejeu este'.vicepreşedinte al MERAl IV-lca congres al MER,

desfăşurat la Bucureşti în data de 10-11 august, a reorganizai

.structura de conducere a partidului. Funcţia de- preşedinte dc onoare a revenit e

: ci—lui Geo Saizescu; d-l ' . Antoniu Pătraşcu octfpă funcţia de secretar general, iar d-l bclavian Ciobolă este preşedinţie executiv. -

D-1 Grigore Dejcu, preşedintele filialei MER Cluj a fost numit vicepreşedinte ( alături de alle 10 persoane care ocupă aceeaşi funcţie ),iar . fostul candiadat-MER la-funcţia de primar al municipiului Cluj- Napoca, Dumitru Onaca, este unul dintre membrii Comisiei de etică şi disciplină.

D-l Dejeu a plecat ieri la

■ Bucureşti pentru S participa la , desemnarea candidatului unic ; al Uniunii Naţionale de Centru

la Preşedinţia României-' ' Candidatul unic va fi ales

dintre d-nii Antonie Iorgovan, din partea MER, Ion Coja din partea, PDAR şi Ioan Pop D. Popa, din partea- Partidului Umanist Român.

I o a n a GLIGOR ■

şi liberalii cad d<; acord asupra listelor de Ia Cluj

Şedinţa de miercuri a însem nat' practic startul Convenţiei Democratice din

1 Cluj în alegerile parlamentare, .'fiind înlăturat şi ultimul

obstacol în calea . bunei conlucrări dintre liberali şi ţărănişti.'Surse demne de încredere confirmă că s-a ajuns la un. acord între cele două formaţiuni privind

■ponderea fiecăreia pe listele electorale. : ; :- Componenţa politică a

-listelor Convenţiei4a Cluj este dominată de ţărănişti, dar poziţiile eligibile sînt împărţite corect, în conformitate cil procentele jiegociate . la Bucureşti între P.N.Ţ.C.D. şi P.N.L. Liberalii ocupă unul. din cele trei locuri- care asigură fotoliul parlamentar. Ei au fost nevoiţi însă său cedeze în privinţa reprezentării pe ansamblu în listeleejectorale.■v Din cei 11 politicieni care vor fi incluşi pe lista pentru - Camera Deputatilor, 2 sînt ai P.N.L., unul alP.N.L.C.D. şi8 ai P.N.Ţ.C.D. Liberalii au poziţiile 2 şi 9, prima din, acestea : oferindu-i -profesorului Anton Ionescu garanţia că; din toamnă, va avea un nou loc de muncă. Pe prima poziţie în lista ţărăniştilor şi, implicit, în cea a Convenţiei este Situat Ioan Vida Simiti, dar el mai trebuie

Candidatura lui Raţiu este respinsă de conducerea filialei Cluj a P.N.Ţ.C.D.

s ă ' aştepte pînă la a avea certitudinea unui bilet de avion pentru -Bucureşti. Consilierul municipal ar putea primi din Capitală vestea proastă că Ioan Raţiu candidează din nou la Cluj. într-o apreciere optimistă, Convenţia ar putea obţine încă

,un deputat, poziţia trei de pe listă, care îi va reveni, probabil, preotului ortodox Roman.- Radu Sârbu, fostul candidat la Primăria Cluj, a refuzat să candideze, solicitînd doar ultimul

: loc pe lista Convenţiei pentru Camera Deputaţilor, El figura iniţial în poziţia a doua pe lista ţărăniştilor, dar s-a răzgîndit invocînd considerente personale

şi de afaceri. "Băiatul meu se află la o vîrstă la care nevoie de tatăl său, iar afacerile încep ■ să-mi meargă bine şi n-aş vrea să le abandonez”, a depărat Sârbu.

în judeţul Cluj; liberalii nu vor avea senatori, primele două locuri pe lista Convenţiei fiind ocupate de ţărănişti. Senatorul Matei Boilă, preot greco-catolic, este deja aproape sigur de un nou. mandat. Situat în poziţia a doua, Vasile Sălcudeanu are şi el şansa să devină senator, dacă Matei Boilă va'primi însărcinări • într-un eventuaL guvern dominat după alegeri de Convenţia DemocraticâV- Liberalii ocupă pe lista Convenţiei poziţiile 3 şi 4, Iară şanse de e ligi tulită te

Listele negociatc miercuri- în şedinţa Convenţiei .Democratice sînt definitive în componenţa lor politică. Ele sînt ţinute încă secrete pentru că mai e nevoie să fie aprobate de Bucureşti şi ar putea interveni schimbări în privinţa numelor. Este foarte,posibil ca centrul să impună organizaţiei:. locale a P.N.Ţ.C.D. prezenţa ' în cap de listă a lui Ioan Raţiu. Radu Sârbu declara ieri: că ; judeţul Cluj prezintă o situaţie specială şi nu arc nevoie de. parlamentari veniţi dc la Bucureşti.

Caius CHIOREAN ■

PUNR va încerca să împiedice înscrierea iui Gyorgy Frunda în campania prezidenţială

Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, a declarat că partidul său va face toate demersurile pentru a împiedica, înscrierea în cursa prezidenţială a senatorului Gyorgy Frunda. După propriile declaraţii, reacţia primarului clujean a , fost determinată de poziţia d-lui Frunda care se

.pronunţa pentru autonomia maghiarilor pe criterii etnice.

Ghedrghe Funar s-a declarat mulţumit de apariţia Partidului Liber Democrat al Maghiarilor din România, partid care sesituează pe poziţii divergente faţă. mare de etnici maghiari. C de UDMR în problema ‘ - ,-autonomiei, militînd pentru I o a n a Gl-IGOR

reconciliere: istorică rom âno- maghiară. Preşedintele P U N R ■ şi-a exprimat speranţa ca PLDMR să reuşească să se , înregistreze ' conform Legii partidelor politice şi să coopteze un număr cît m a i

în luna august 1996 s-au finalizat discuţiile între reprezentanţii,organizaţiilor*buropene importante din Cluj-Napoca cu privire la înfiinţarea primei CASE A EUROPEI din România, la Cluj-Napoca. Rezultatul acestora s-a materializat în redactarea “PROTOCOLULUI EUROPEAN DE LA CLUJ-NAPOCA”. Redăm în continuare conţinutul documentului: •, “Filialele locale Cluj-Napoca ale asociaţiilor:

europene AEG Eli, AIESEG.ţ BEST ş f PROMETHEUS, ţinînd seama dc idealurile lor 'comune, colaborează pentru înfiinţarea CASEI EUROPEI la Cluj-Napoca, prima instituţie de ; acest gen din România”. -

Actul a fost semnat de: , " ’’. Dan Lucâ - AEGEE Cluj-Napoca; Cristian

- Sîntămărian - AIESEC Cluj-Napoca; Mariana - Iancu -BEST Cluj-Napoca; Dorina Augelescţi t

-PROMETHEUS Cluj-Napoca. ’- Comitetul de Iniţiativă Casa

Europei Cluj-Napoca ■

Preşedintele filialei Bihor a CUR va fi numit delm il tatanlinescu

Senatorul Nisţor Bădiceanu,. vpreşedintele filialei Bihor, a

PNŢCD, a declarat, că pînă cel tîrziu luni, 19,august, va trimite preşedintelui CDR,~ fEmil

, Constantincscu, propunerea dc numire a unui nou lider în

'.Convenţie la nivelul judeţului.Persoana vizată dc organizaţia

Bihor a PN’J'CD este prof, Doina Ţibu .(34 dc ani), membru PNŢCD, carc în prezent ocupă funcţia'dc consilier al primarului oraşului Oradea, liberalul Mihai Sturza.

Potrivit declaraţiei făcute la- Oradea, vineri, 9 august, de către Ion Diaconcscu, PNŢCD nu acceptă corectitudinea alegerilor desfăşurate la 3 august în CDR

Bihor,-în urma cărora —prin . influenţa PNL - preşedinţia

Convenţiei în judeţ a revenit Gcorgetei Ionescu (FER),

Filiala PNŢCD s-a retras .din şedinţa dc alegeri a CDR Bihor,

' ca protest împotriva “maşinii de vot” puse în funcţiune de fostul preşedinte al CDR Bihor, deputatul PNL Octavian Bot,‘

Reprezentanţii celor opt organizaţii locale ale filialei Bihor a CDR, rămase după Tdragcrca filialei PNŢCD, au întocmit, luni, un memoriu dc- protest, adresat preşedintelui CDR, Emil Constantincscu, în carc îl acuză pe preşedintele PNŢCD, Ion Diaconcscu, de “centralism nedemocratic”. ■

Traian Băsescu va candida pentru un foc de deputat la

VasluiPreşedintele PD Vaslui,

Alexandru Mcra, a anunţat,'marţi, că Traian Băsescu va reintra în viaţa politică, el, candidînd pentru un post de deputat pe listele USD Vaslui. :

“Traian Băsescu a demisionat din toate funcţiile pc care le deţinea pentru a fi cercetai de Parchet asupra acuzaţiilor de corupţie ce i s-au adus. Rezultatul anchetei a dovedit că acuzaţiile au fost 'false” -a declarat Mera,corespondentuluiMEDIAFAX.

Preşedintele PD Vaslui, a prccizat că ex-deputatul de Vaslui, Traian Băsescu, va figura pe listele de candidaţi ale USD pentru Camera Deputaţilor şi că acesta va organiza în scurt timp o conferinţă de presă la Vaslui.

5 ) v in e ri, f 6 august 19 9 6 ARTA-CULTURA-INVA TĂMINT A D E V Ă R U L 'de CBuj

I Lu t la lc L a v i i l v a i u ă i i ^ n

' • Poporul român, crcştin -de 2000 de ani; prazmiieste în fiecare- I 7 an. la mijlocul lunii august, ADORMIREA MAICII DOMNULUI,| ca cea mai slăvită sărbătoare a verii. “Cine nu crede în Maica | Fecioară şi pătimirile ei ca mamă a lui.ISUS, FIUL LUL;

DUMNEZEU, nu'se poate numi creştin”, spuneau bătrînii înţelepţi ' . ai satelor. De aceea, la fiecare 15 augUst, şalele carpatine, / I mănăstirile, schiturile, “rugile”, nedeile,'Hramurile, comemorau

“ADORMIREA Şl ÎNĂLŢAREA” celei PRE A B l N EC U VÎNTATE | ■ DE DUMNEZEU. , _ ' • / ;

întreaga viaţă spirituală,a tradiţionalelor sate. româneşti, toate .I obiceiurile populare, toate genurile artei populare abundă în | legende’ colinde, balade, imagini plastice, descîntcce vindecătoare, -- j sau profilactice etc. invocă şi evocă pe MARIA. FECIOARA,

. .MAICA LUI DUMNEZEU. ’ : ; ■ - -*' Nenumăratele legende populare, inspirate din Minciul pe luna I ' August *- sînt rememorate, repovestite din generaţie în generaţie | .;ca:“istorii-sfinte”, şi “cărţi de învăţătură” pentru transmiterea şi .| intărirea credinţci. • - :. • - '

. Numeroşi folclorişti s-au străduit să adune" în arhive, fn cărţi I şi studii, legende despre Maica Domnului. Dar nimeni nu .le-a ;I redat cu mai multă acurateţe şi evlavie ca neîntrecutul bucovindan,| Simion Florea Marian, care, făcînd liceul la Beiuş;*în celălalt• veac şi statornicind legături de suflet cu scriitorii Vremii din toate

ţinuturile româneşti, ne-a închinat nouă, tuturor, frumoaseleI credinţe, colinde, legende legale de viaţa şi ADORMIREA MAICII ■ ' | DOMNULUI. - 'j într-o legendă publicată acum mai bine de nouă decenii se i . povesteşte că după ce Isus a fost răstignit şi după ce Apostolii au* mai vegheat o v’remc, ei s-au împrăştiat “în cele patru părţi ale | pămîntului” ca să propovăduiască evanghelia, tuturor popoarelor.| Venind vremea slăbiciunii şi fiind anunţată de arhanghelul I Gavril câ în curînd ea se va înălţa la Dumnezeu, s-a dus să se

roage ultima oară; pe Muntele Măslinilor, apoi s-a întors acasă,I a aprins luminări şi Y înmiresmat cu flori, aşezîndu-se în pat,"| pentru “hodina de pe urmă” “înainte însă de a-şi da ea sufletul,| toţi apostolii, afară de Toma, fură aduşi de Duhul Sfint penori,■ ţînă la casa în care zăcea ea”. După ce dădu acestora ultimele> învăţături,-se stinse, iar ei îi dădură îngrijirile de cuviinţă şi o .I inmornimtată. , . ’. ,- - ,' - -.| Abia după trei zile sosi şi Toma, iar Apostolii “nierseră atunci■ cu dînsul la mormîntul MAICII DOMNULUI; să’-I încredinţeze

cum că întru adevăr a repausat. Sosind ci la mormînt îl aflară des-I chis şi dintr-însul ieşea un miros ca de crin. Si era acuma a treia

zi de; la înmormîntare, cînd s-a întîmplat aceasta. Şi uitîndu-se cu toţii în sus văzură pe Maica Domnului înălţîndu-se la cer. Maica Domnului, văzîndu-l pe Toma, întinse brîul ei şi-i zise:

Tomă! vezi şi crezi! Şi fii credincios şi nu necredincios! Şi de atunci BRÎUL MAICII DOMNULUI, care l-a arătat lui Toma, şe arată şi acum pe cer ca un curcubeu!”. '. Frumoasa credinţă şi legendă devine în practicile şi în viaţa

tradiţională simbo|uri,: cutume respectate cu stricteţe.’ BRÎUL, bare încinge veşmintele portului popular este simbol al castităţii, ‘ al virtuţii. Culorile lui sînt acelea ale curcubeului, cromatica însăşi devenind “un* limbaj” care conotează. vîrsta, starea ccremonială, rituală a femeii.... v

■ “Brîul Maicii Domnului” se numeşte şi planta care se cujege la vreme de august, se păstrează sub grindacasei, la spatele icoanelor, sub aşternutul, fetelor, ca să le aducă noroc, binecuvîntare şi sănătate. El simbolizează speranţa, curăţenia morală, însuşi sensul familiei, dăinuirea, perenitatea neamului;

“Şi jelea şi durerea, cînd a adormit Maica Domnului, a fost pretutindenea aşa de mare - spun legendele noastre religioase^ că pînă şi pomii eu poamele cele mai frumoase şi mai alese s-au adunai la un loc şi au format un pom mare, care s-a pus în fruntea procesiei cu care a fost petrecută Maica Domnului la monnînt”. De atunci, “ne-a rămas obiceiul ca la moartea/cuiva :să facem pom cu tot felul de pomeni şi poame, care se dăruiesc jăluitorilor”- spun bătrînele satelor. “Jelea a fost atunci, la ADORMIREA MAICII DOMNULUI, atît de mare, că şi frunzele s-au îngălbenit de durere”. De atunci dau toate plantele înapoi, din miezul lui - august; încep a se îngălbeni - frunze ler luînd culoarea jalei şi a morţii,..: ■ - : -’ / ^, “Iar atunci - spune.,legenda - bostanul, păpuşoiul şi haldanul au făcut lin struţ mare şi frumos din Floarea soarelui şi le-au pus. în chip de cunună pe sicriul MAICII DOMNULUI.,.”. De atunci,, în fiecare an, la vremea lui august, florile cad, fructele se coc,- frunzele se îngălbenesc - după rosturile'vieţii şi ale. morţii, care statornicesc praguri în marele circuit bio-cosmic. “Iar în urma acestora .vine apoi jelea cea mare,- adică Iarna”. *

Un astfel de final de legendă şi de datini ar fi prea trist, prea dureros, dacă oanîe'hii n-ar crede cu tărie în izbînda vieţii, în apoteoza credinţei. Şi alte datini; alte legende, alte colindei ne poartă spre alte sărbători care anunţă triumful soarelui şi al Fiuluilui Dumnezeu.

Dr. Maria BOCŞE. / . Muzeul Etnografic al Transilvaniei * I

in sprijinul candidaţilor ia examenul de admitere in învăţămîntui superior

astăz i vă p rezen tăm : Facultatea de Chimie 'X ' :

.şi Inginerie Chimică Universităţii “Babeş-Bolyai”

Avalanşa,descoperirilor şi intensitatea modificărilor din lumea înconjurătoare situează chimia, alături de informatică şi biotehnologii, în topul domerfîilor de/activitate, după dinamică şi perspective de dezvoltare. Datorită imaginii nefaste create dc fostul “savant de renume mondial” cu patru clase, - (mediat după evenimentele din decembrie 1989, cererea de locuri la. admitere a fost scăzută: în ultimii doi ani însă, facultatea trăieşte un reviriment prin plasarea chimiei la locul meritat - în conştiinţa tineretului studios’ şi, dc aici, prin preşterea, peste nivelul ofertei, a cererii absolvenţilor dc liceu de a deveni studenţi ai Facultă(ii de Chimie şi Inginerie Chimică' din Cluj-Napoca.

Deschiderea către lumea civilizată a creai necesitatea şi premisele com patibilizării învăţămîntului românesc cu cel atestat din străinătate. Acest proces se realizează pc baza celor mai viabile modele oferite dc universităţi de tradiţie din Europa şi,Statele Unite ale Amcrieii, dar şi prin experienţa , corpului profesoral al facultăţii.. Este vorba, în esenţă, despre restructurarea disciplinelor, deplasarea centrului de greutate spre studiul individual, cu

creşterea ponderii activităţii practice. Priii accst^proces- se asigură o mai mare flexibilitate opţiunilor studenţilor pentru discipline, în scopul realizării unei specializări mai profunde în acord cu.preferinţele, studenţilor şi disponibilităţile facultăţii.- - -

F acu ltatea de Chimie şi Inginerie Chimică a Universităţii

• “Babeş-Bolyai”;din Cluj-Napoca1' pregăteşte specialişti chimişti .în: ‘

a) Profil tehnie (durata stu­diilor - 5 ani): candidaţii vor pu-' tea opta pentru una din ccle 5 specializări: Tehnologia subştan- ţelor organice (ISO), Tehnologia' substanţelor anorganice (TSA), Ştiinţa şi ingineria sistemelor oxidice. (SIMO), Inginerie biochimică (1B) şi Informatica sistemelor chimicc - (ISC). Absolvenţii vor primi titlu lde inginer chimist în specialitatea în care s-au pregătit. Număr de locuri la admitere: 100 (cîte 20 pentru fiecare specializare).

Examenul de admitere la profilul tehnic constă din două probe scrise, la alegere din patru: Chimie anorganică, Chimic • organică, Fizică (mccanică, fizică moleculară şi .că ld u ră , electricitate), Algebră şi Elemente ; de Analiză matcmatică;'

b) Profil universitar (durata studiilor - 4 ani): candidaţii vor putea opta pentru una din cele două secţii: Chimic şi Chimie-

Fizică. Absolvenţii vor primi diploma de licenţiat In chimie (sau chjmie-fizică). Pentru sesiunea de admitere 1996 a fost alocai următorul număr de locuri: Chimie - 60; Chimie-Fizică- 50: La această sccţic au fost acordate 25 de lociin pentru candidaţii aparţinînd miîiorităţii, maghiare, respectiv 10 locuri pentru cei aparţinînd. minorităţii germane.

Examenul de admitere la profilul universitar constă din trei probe scrise, la alegere din patru: Chimie anorganică, Chimie organică, Fizică (fizică moleculară şi căldură, electricitate), Algebră Şi Elemente de Analiză matematică; '

în funcţie de profilul urmat, absolvenţii facultăţii îşi vor putea desfăşura activitatea în domeniul producţiei chimice, al laboratoarelor ehimice, clinice sau în învăţămînt..

Planurile dc învăţămînt "ăle tuturor specializărilor din facultate sînt concepute într-o manieră optimă, Care îmbină pregătirea generală - ptemisă a unei bune adaptabilităţi,- cu pregătirea, specifică. După absolvire, facultatea oferă posibilităţi de perfecţionare a cunoştinţelor prin: studii aprofundate (maşter), cu durata de un an în specializările: Cataliză şi biocataliză, Chimia heteiociciurilor, Electrochimie

aplicată, : Chimieorganometalică, Mase oxidice cu proprietăţi şi aplicaţii _ speciale şi metode moderne de . analiză utilizate în controlul calităţii “ mediului şi ■

. produselor. De asemenea, existăm posibilitatea perfecţionării prin doctorat.

Baza materială a Facultăţii de Chimie şi. Inginerie •.

• Chimică din Cluj-Napoca este una dintre cele mai bune comparativ cu facultăţi ;

v similare din* alte centre , „.universitare : ale . ţării.

'' Legăturile^ facultăţii cu instituţii de învăţămînt din Germania, .Marea Britanie, Olanda, Belgia, Suedia, SUA

"* sau Mexic constituie un cadru propice pentru schimbul benefic de experienţă şi idei; pentru perfecţionare. Colectivul de cadre didactice,

-din care fac parte şi doi membri ai Academici tţomâne - profesorul Ionel Haiduc şi profesorul loan Silbe.rg - continuator demn al unei tradiţii de muncă şi realizări ilustrate de personalităţi

. cunoscute şi recunoscute pe plan intern şi internaţional

„ reprezintă certificatul de probitate academică, menit să stimuleze emulaţia în rîndul tinerilor pasionaţi de chimie.

M . B O C U ■

Leduri cotidiene

Ion Teodor eseu -

Râsul trece, râsul vine

în abundenţa cărţilor de umor de după 1989 (deşi se

. spune că acesta, umorul, ar fi dispărut după “epoca de aur”), -volumul lui Ion Teodorescu, apărut la Iaşi în .E d itu ra BOLTA RECE, cuprinde Balade, Rondeluri,bonete şi V arii, toate încadrate ma­tematica anunţată în titlu: Râsul trece, râsul vine.

Autorul sc arată un bun versificator, abordează cele mai diverse aspecte ale vieţii actuale, pare familiarizat cu speciile minore ale poeziei.

Fără complexe, prolific, aşterne pe fiîrtie cam.-tot ce poate stîmi rîsul, de bună sau de mai puţin bună calitate.- Ni se pare chiar de bun simţ

cînd; ne avertizează: “Noi nu avem politică externă!/ ^ e bagă adversarii-n buzunar./ Ne-a copleşit mizeria internă/ Şi urmărim doar scop pecuniar”. (Rondelul politicii externe), ne poate amuza uneori: “Dacă nu ai fâcăleţ/ Nu poţi face mămăligă,/ Poţi, să fii cel mai isteţ/ Sau cel mai puternic rigă”. (Rondelul .făcăleţului), ne poate pune pe gînduri cînd, declamă: “Trudim, aiurea/ pentru o himeră,/ Viaţa este plină de capcane” ; dar nu-1 putem înţelege, cînd, ilustrat.de

"cunoscutul portret al lui Mihai Eminescu, un sonet afirmă:. “Dacă nu ţin: poeţii ei la ei/ Păi cine drapu să-i mai ţină-tf braţe”, după' dedicaţia “Se dedică Poetului “Nepereche”. Personal mă leapăd de acest C.A.R. (Casă de Ajutor Reciproc) aLpo-poeţilor.

; loan P O P *

iJncurind;tiinportan&WevenîmentciiIturalM

Un‘ important eveniment | - cultural urm ează să se ; I desfăşoare începînd cu 22 J august în municipiul nostru.I. Este vorba despre prima | ed iţie a festivalu lu i j internaţional Studentesc de

folclor ^ Â R T IŞ O R ”’. / . ' ' - La ora pregătirilor finale,I l-am abordat pe domnul | profesor V ic tor BERCE', i directorul Casei de cultură '

- a studenţilor; directorul I festivalului, prezentîndu-vă | date de interes major: “Iniţial I am'dorit să organizăm acest ^festival în cursul lunii martie,

I de Mărţişor. Nu am reuşit | a tunci,’ primind tîrz iu | confirmările de participare , din partea invitaţilor de I peste hotare. Am fost I \ solicitaţi să-l amînăm pentru , | luna august. Iar de comun i acord cu SIOF România am

coavenit ' să-i ; păstrăm I acelaşi nume. “Mărţişor"| înseamnă, în egală măsură, i «tinereţe; primăvară,:o nouă . g en era ţie .'^ s te şi prima • ediţie â unui festival de | acest gen în Europa. • Cît | priveşte pregătirile, .putem . spune câ ne-aflăm într-o, ' fază bună. M a te r ia le le I publicitare au fost asigurate j .d e sponsorul principal al I festivalului, Vitrina Felix

M edia, care . a . p re lu a t. I această acţiune, Mai sînt şi | alţi sponsofi, pe care însă îi

vom anunţa, la tim pul. potrivit. Pentru că, pînă la

I această oră, dintre toţi cei | care şi-au anunţat sprîji nul,J nu ne-a intrat nici un ban în I cont. Ş i s întem un pic

^periaţi de acest lucru, pînă I la deschiderea oficială mai | răm înînd c îte v a ' z ile . r Ministerul Învăţăm întulu i j ne-a alocat o sumă destul I de mare. Sperăm într-un 1 a jy to r, şi din partea

Ministerului Culturii prin Centrul creaţiei populare şi Inspectoratul pentru cultură; Cluj. Aşteptăm, şi sprijinul

■ societăţilor COCA COLA şi U RSU S, pentru c îte v a ; acţiuni (n e d e ia 's tu d e n ţe a s c ă ,/ cheful studenţesc) « Oaspeţii sînt din Italia, două grupuri, din Sicilia - Agrigente şi Reggio Calabria - Lazzaro , din Portugalia, Spania, Israel; G recia ,. M a layezia . Am ; em oţii pentru cei din Malayezia-, în. , privinţa adaptării lor la condiţiile şi . trad iţiile noastre, la bucătăria românească. Ei vin cu reguli clare, precise, va trebui să gîndim două feluri de mîncare, programe mai speciale. Noi nu le putem asigura condiţiile pe-- care ni le-au asigurat ei, hotelul de cinci stele, alte - fac ilită ţi. Le asigurăm condiţii studenţeşti, patru într-o cameră, baie comună, lucruri pe care; de altfel, ei le şi cunosc ^ în cadru) festivalului va funcţiona o- comisie artistică. Formată din personalităţi ale vieţii artistice din ţară! Preşedinte va fi maestrul Dumitru F ă rc a ş ,' apoi Mărioara

-Murăre’scu, loan Popescu - preşedintele SIOF România, Gel’u Furdui, Maria Bocşe. Nu vor fi aplicate nişte reguli , clasice. Vom acorda premii şi diplome pentru anumite prestaţii artistice. De exempfu, cel mai original dans, cea mai bună interpretare, grupul cel mai in teresant - Vrem ca oaspeţii noştri să se simtă bine pe toată durata celor zece zile de festival. Să plece cu imaginea unui oraş

, şi a unor oameni deosebiţi”. D e m o s te n e SOFRON ■

I

II ’

ADEVARULde Cluj OMUL SI SOCIETATEA vineri, 16 august 1996

Comisia judeţeană de aplicare a Legii 112 işi delimitează atribuţiile

I «Comisia, judeţeană pentru "aplicarea Legii | 112 din 1995, conSituită prin ordinul Prefectului | nr. 30/22 ianuarie 1996, are caobiectiv .■ rezolvarea situaţiei în care foştii proprietari

i;,„„ proprietăţii (s'auI

solicită redobîndirea despăgubirii) şi situaţia vînzării locuinţelor spre

I actualii chiriaşi.| . Potrivit art. 16 şi 17 din Legea 112, Comisia | judeţeană se pronunţă, prin hotărîri, asupra

cererilor foştilor proprietari de restituire, în sensul admiterii sau respingerii. Admiterea cererii, respectiv restituirea, are loc în cazul în care fostul proprietar locuieşte în imobil sau acesta este liber. ■ ■

Proprietarul primeşte despăgubiri în situaţia | în care în imobil locuieşte un chiriaş. | Respingerea cererii se produce cînd nu sînt

se pronunţă, prin referat, în legătură cu I ^adm iterea sau respingerea cererii fostului |

proprietar. în cazul admiterii,/dosarele, se | înaintează com isiilor de evaluare ,, ce_ ■ funcţionează tot pe lîngă consiliile locale.’ . Aceste comisii vor efectua măsurătorile în ■ vederea întocmirii fişei de evaluare şi vor I stabili valoarea imobilului, respectiv a |- despăgubirii ce se va acorda fostului proprietar. | Dosarul astfel completat se trimite Comisiei |

I

Iîntrunite prevederile legale.

. înainte de a ajunge la Comisia judeţeană,■ 'dosarele urmează calea prevăzută de lege. EleI sînt depuse la comisiile de pe lîiigă consiliile. | locale (şLnu la comisiile de specialitate de la | Consiliul judeţean), care verifică legalitatea şi

Judeţene în vederea luării hotăririi.. • Atribuţiile Comisiei judeţene constau numai .

în restituirea imobilului/apartamentului sau în ■ acordarea despăgubirii, în timp ce vînzarea I locuinţelor spre chiriaşi face obiectul activităţii |* unităţilor specializate în administrarea/vînzarea | fondului, locativ - în cazul DAIS prin ■ CONSTRUCTARDEALUL. j

• Comisia judeţeană de aplicare a Legii 112- J este compusă din reprezenatanţi ăi instituţiilor ■ abilitate în domeniu - Consiliul judeţean şi I direcţiile ei de specialitate, notari, Consiliul | local, şi are atribuţii menţionate. |

1996 - Anul Convenţiei cu privire la drepturile copilului

Asociaţiile de locatariM EN TA LITA TI STRIDENTE

- V.I. face o-sesizare -interesantă; locatarii R.V., \ M.G., C.G. şi M.A. de la bl. L7 str. Aleea Detunata nr. 17, cu de la ei putere, şi-au amenajat pe „casa scărilor” cîte o debara în care şi-au depozitat tot felul dc marafeturi, inclusiv varză murată. Au confecţionat aceste ; boxe pe considerentul că nu au balcoane, dar nu s-au gîndit nici Un moment că pentru astfel de lucrări este nevoie de avizul organelor competente, Osebit de asta, cei patru locatari şi-au amenajat în faţa*' blocului cîte o ,,fermă legumicolă” care vine în totală contradicţie cu -spaţiul verde atît de îngrijit de către municipalitate.

- Aceste practici neloiale, lipsiie de suport mai stăruie din păcate în conştiinţa unor oameni. Traiul în colectivitate presupune respectarea unor/ reguli de la care nimeni n-are' voie să se-abată. Pe „casa scărilor” se instalează vaze cu flori, picturi, obiecte care să îneînte ochiul. Ce caută acolo varza murată si reziduurile de

ultimă speţă? Construcţiile de orice fel, schimbarea destinaţiilor spaţiilor verzi, efectuate fără aprobarea adunării generale a asociaţiei de locatari o r i , a Serviciului de Urbanism al Primăriei, constituie contravenţii’ şi sînt sancţionate conform legii.

- în legătură cu sesizarea pe care 0 face domnul Cîmpeanu I., precizăm că s-au discutat în „Adevărul de Cluj” aspectele concrete la care dînsul a făcut trimitere. Subliniem şi cu acest prilej că un locatar n-are dreptul să se împotrivească hotărîrilor pronunţate de adunarea generală a asociaţiei de locatari.- Trebuie să triumfe.ideea d ^b in e , de rezolvare a nevoilor oamenilor.

- Rus Petru; vechi cititor al articolelor care privesc asociaţiile de locatari, ne roagă să răspun­dem la următoarele întrebări:

- Dacă coloana de apă rece, caldă sau îftcălzire, ce trece prin toate apartamentele, de Ia parter pînă Ia ultimul etaj, se consideră parte ■'comună? Cînd această coloană se sparge la un anumit nivel,- plăteşte cheltuielile de reparaţie numai locatarul din apartamentul în care s-a produs

defecţiunea? .- , Coloana la ca ţe

dumneavoastră vă referiţi, este socotită parte comună şi o ilde cîte ori se defectează, contribuie toţi locataiii la plata cheltuielilor de reparaţii (de la-; parter pînă la ultimul etaj). -

- Ce se poate face împotriva celor care nu respectă hotărîrea adunării generale-de a plăti cota parte ce-i revine pentru repararea hidroizolaţiei?

- Dacă locatarul respectiv este salariat se trimite somaţia de plată, la unitate-pentru reţinere din veniturile ce le

.obţine. în celelalte cazifn se face o sesizare la Judecătorie pentru a fi obligaţi prin sen­tinţă judecătorească. Aceeaşi procedură se utilizează ş i pentru reslanţieri^de orice fel. •:La sumele neplătite pe 10-12 luni se adaugă coeficientul de . penalizare prevăzut de statut, pentru întîrzieri. Administra­torul asociaţiei de locatari este abilitai să întocmească aceste documente_şi să le valideze _ preşedintele asociaţiei^

Jurist Ion GHERCIOIU»

Stresul copiilor înconjugale

caz de neînţelegeri si divorţ

;. Intr-un articol anterior am scris că divorţul este unul din cauzele ce duc la degradări demografice. în intervenţia de faţă insist-asupra stresului la care-'este supus copilul (copiii), în cazul unor neînţelegeri îritfe cei doi soţi, între aceştia şi părinţii lor (bunicii copiilor), ori chiar şi între părinţii copiilor şi vecinii lor de apartament. Copiii sînt ca o cutie de rezonanţă care receptează, înregistrează şi interpretează tot ' ce-i înconjoară, cu atît mai mult cu cît semnalul este mai sonor. Observaţi copiii şi veţi înţelege repede ce-am spus mai sus. Dacă acceptăm ideea că într-o familie armonioasă copilul trăieşte într-o fericită siguranţă, unde se simte protejat (nu supraprotejat), atunci şi inversul, este adevărat:'adică atunci cînd. familia „se clatirişi” , • el recepţionează, nu se mai simte ■ în siguranţă şi devine anxios. El cere. îndată sprijinul mamei... Mama... mama,

strigă şi fuge în braţele ei... chiar . daca şi tatăl este prin preajmă... Dacă mama îl primeşte afectuos, el se linişteşte în braţele ei, dar dacă aceasta nu se mai poate stăpîni, vociferează, .tremură, transriiîte anxietatea copilului şi de aici dezechilibrul familiei intră în cerc vicios< se autoîntreţine şi creşte în intensitate; Gîndul îflă 'duce tot către înţelepciunea populară să

, vă amintesc că bătrînii noştri nu se certau în faţa copiilor. Era o ruşine această ceartă. Diferendele le discutau într-o cameră separată, sau într-un loc unde n u ' erau auziţi de copii. Alteori discutau noaptea după ce copiii adormeau. Ştiaii ei ceva pedagogie? Nu ştiu. în orice caz, aveau bun simţ pedagogic.

Ce se întîmplă însă cînd 'părinţii nu se mai pot stăpîni şi certurile sînt frecvente, profunde, cu acuze şi jigniri' reciproce, între ei şi în faţa copiilor? —7-

Suferă copiii atît sub aspect fizic cît şi psihic. Recent am găsit două studii sociologicc ce

se refereau la copii crescuţi în condiţii de neînţelegeri conjugale: unul american (EI. Nye) şi celălalt efectuat în

’ Franţa. Studiile din SUA arătau prezenţa unor tulburări psiho­somatice, instabilitate psiho- motorie, ticuri de diferite feluri, anxietate, tulburări de comportament de diferite feluri (mai des devianţa pasivă!). Studiile din Europa, respectiv din Franţa, au evidenţiat mai ales tulburări somatice, reflectate într-o creştere staturală deficitară pînă la nanism, în ciuda unui apetit în multe cazuri păstrat sau chiar cu bulimie! N-au lipsit nici tulburări în domeniul psihic: scăderea performanţelor şcolare şi introvertirea lor.

Ce se întîmplă după divorţ? Depinde de vîrstă copiilor, de

■ relaţia sufletească a copilului cu părinţii înainte de divorţ şi’la care dintre părinţi a fost încredinţat copilul spre creştere şi educaţie după divorţ. Copiii mai mari resimt mai dureros despărţirea părinţilor. Dacă relaţia copil-părinle ce părăseşte

'fam ilia a fost strînsă- afectuoasă, stresul este profund şi prelungit, inversul în situaţia cînd părintele ce-1 creşte este afectuos, stresul se stinge treptat. .. .

Concluzia care s-ar putea reţine din aceste observaţii practice şi studii sociologice ar fi: să sc evite certurile în general şi cele în faţa copiilor în particular şi să se încerce rezolvarea cauzelor care determină aceste certuri. Dacă aceasta, nu este posibil, o despărţire este mai puţin nocivă pentru copiii cuplului, decît a familiei în care sînt certuri şi neînţelegeri zgomotoase şi frecvente. Încredinţarea copilului spre creştere şi educare părintelui pe, care copilul îl iubeşte, uşurează adaptarea sa la noua situaţie ş i-rev e n ita la un comportament. normal. Soluţia despărţirii trebuieluată numai cînd nimic

t

altceva nu mai este de făcut.

Dr. Florea'MARIN»

I S p e c i a l i s t u l v ă s f ă t u i e ş t e :

I Combaterea MoniliozeiI sau putregaiului brunj si mumifierea fructelorI în combaterea acestei boli se va acorda mare importanţă| îndepărtării şi distrugerii ramurilor atacate, care constituie principalaI sursă de infecţie in anii următori. Rănile rezultate în urma tăierilor

se dezinfectează cu o soluţie de sulfat de cupru 1%, apoi se ungI cu mastic. Se vor aduna şi vor distruge toate fhictele atacate (căzute| sau rămase pe pomi). Deoarece această ciupercă poate rezista peste| iamă şi sub formă de eonidii, o mare însemnătate în prevenireaI infecţilor o prezintă tratamentele chimice. Astfel, toamna, după

căderea frunzelor, sau primăvara (cu puţin înainte de umflareaI mugurilor) se va face o stropire cu zeamă bordeleză 3%. Pentru| prqtejarea florilor şi a lăstarilor (în special la cireş, vişin şi cais) şe| vor aplica stropiri cu puţin înainte de înflorit cu: zeamă bordeleză:/

0,5%, Cobox. 0,15% (la măr, păr), polisulfură de bariu 1%, SulfatI de cupru 0,5%, Dithane 0,2%, Nemispor 0,2%, Oncfung 0,25%,| Tiuram 0,3-0,4% (tratamentul numai pînă la sfîrşitul lunii iunie),| Tripomol 0,3%, Vondozeb 0,2%, Ziradin 0,3% (piersic, cais),■ Bavistin 0,05-0,07%, Benlate 0,05-0,07%, Metoben 0,07%, Topsin

0,07%, Captadin 0,2%, Captan 0,25%, Foldin 0,2%, Meipan 0,25%,I Ronilan 0,05%, Rovral 0,1-0,15%, Sumilex 0,1%, Anvil',0,06%| (piersic) etc. Tratamentul se repetă o dată sau de doitâ ori (în| livezile în care boala se-manifestă puternic) la 10-15 zile. în cazul. piersicului, după înfrunzire, stropirile nu se fac cu zeamă bordeleză.I , - Aurelian ABRUDEANB

j Situată in comuna-Giliu, in aval dc lacnl dc acumulare, pisuăvăria I din imagine apartinc Ocolului Silvic Someşul Rccc, condus dc ing. | Traian Mariş. A fost înfiinţată în anul 1975 din iniţiativa domnilor ing.I Paul Dccci şi ing. Constantin Dominic - pc vremea accca ambii avînd

funcţii importante în domeniu, primul in minister, cel dc-al doilea în | silvicultura judeţeană. Lucrarea a fost realizată de A.C.H. Tamiţa.■ Capacitatea proiectată este de 37,5 tone, avînd suprafaţa totală de J 8400 mp luciu dc apă. Activitatea de bază a păstrăVăriei Gilău este | creşterea păstrăvului pentru consum, dar şi reproducerea şi creşterea■ puietului pentru repopularea apelor de munte. Speciile dc păstrăv care _ se găsesc în păstrăvăriilc Gilău sînt Salvcnius fontinalis (păstrăvul I fîntincl) şi Jumpărul.| Păstrăvăria Gilău .este condusă efectiv dc ec. Valcria Paşca, careI împreună cu soţul, lucrează aici încă din perioada amenajării

obiectivului. Este una dintre cclc mai importante anxsiajări dc păstrâvării' | din ţară, producind, anual 80-100 tone păstrăv, carc arc dcsfaccrc în.■ municipiul Cluj-Napoca, în judeţele Alba, Bihor, Sălaj ctc.; ,* Gheorghe GIURGIU, tehnician,I Filiala Cluj, ROMSILVAb

Din nou despre lipsurile turismului clujean

Am semnalat, reccnl, unul din necazurile turismului clujean: lipsa de mărunţişuri, denumite „suveniruri” . Semnalăm acum un_alt aspect neplăcut. Concret: mai zilele trecute, am fost solicitat de un turist francez să-i traduc dorinţa de a cumpăra cîteva ilustrate. Cînd a auzit însă că trebuie să meargă Ia poştă pentru a cumpăra timbre, a zis frumos, „merci" şi dus a fost,

Mă întîlncsc cu o pereche de chinezi cu multe ilustrate în mînă, rătăciţi pe strada Bariţiu, căutînd „post-office„- ul, desigur, tot pentru timbre, închipuiţi-vă că ajungeţi într-un oraş total străin, necunoscut şi sinteţi îndrumat la poşta respectivă, care nu ştiţi unde este, aceasta pentru ă' cumpăra un mărunţiş, nişte amărîte de timbre. Mai bine te laşi păgubaş. Şi, uite aşa,

' turistul nu scrie, renunţă. în loc să facem reclamă şi în accst fel frumosului nostru oraş, fiindcă avem ce arăta şi prin aceasta să

'atragem alţi turişti, ne împotmolim din-cauza unor amărîte de timbre ce ar trebui să se găsească acum, în sezon turistic, pe toate drumurile. Cîţi turişti se perindă vara prin Cluj? Mulţi, desigur. Cît s-ar putea cîştiga din timbrele respective? Mult, avînd în vedere că o ilustrată. în străinătate costă 1000 . lei. Din motive necunoscute însă, factorii ce răspund de comercializarea timbrelor nu găsesc un mijloc turişti? (civilizat) dc a-şi valorifica marfa, Să. mai amintim la aceasta şi faptul că, după ora 15, numai Poşta centrală funcţionează şi veţi

„ avea un tablou cel puţin parţial ; al serviciilor noastre turistice.

R: G IV U L E S C U B

7 ) vineri, \ 6 august 19 9 6 luntvineri8-{6;tcl/fai3l-13-23;SWREDACŢIADEJ:]uni-rincri*-16;tiVhx21-60-75.A D E V A R U Lde Ciul

> 7

UN CADOU PENTRU ÎNTREPRINZĂTORIÎN AUGUST 1996 LA UN PRET SPECIAL

COPIATOR EP 70

690 USD*7 eopii/min, format A4.

Unitate de imagine t ' pentru 25.000 de copii*

•preţul nu Include TVA.<N

N

Minolta Romania* \ *

Filiala Cluj v i - Str. Deva nr. 1-7 .Tel: 064/19.93.22 ‘ Fax: 064 /19.90.36

UNICAT IN GHERLA. Societatea Comercială S C T IJ llîL S S §

vinde prin magazinul propriu din Gbcrla, str.Frasiniihii nr.l, tclefea 243277,243194 {în cartierul MR-] din spatele fabricii <ie spirt)

’MOBILÂ ÎN RATE* fără dobîndă Vinde în rate,din stoc şi pe bază de comandă toate tipurilede

mobilă; dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri, mese pliante, mobilă de bucătărie, cdţare, canapele,

Vizitaţi-ne ş i nu veţi regreta!

INTERBRANDS M8DSRL

unic distribuitor al produselor

:M «rs Inc. ■angajează

’ ’ vînzăriîn următoarele condiţii:- vîrsta 20-30 ani;

- studii medii (minim);

- permis de conducere cat.B, eventual C;- posesori auto.

Condiţii de salarizare avantajoase: PERSOANELE INTERESATE SÎNT

RUGATE SĂ TRIMITĂ UN C V. LA FA X415.292 PÎNĂ LUNI,

19.08.1996. (357239)

Adevărul de Cluj; ^N$bcl|r?16^Teli 197304

M O D E N APRETURI MINIME! CALITATE DEOSEBITA

la M O B ILIERVIN D EM IN ,ţ!4 R A T E LUNARE FARA

DOBÎNDĂ TOATĂ GAM A DE MOBILIERMART REDUCERI DE PRET PENTRU:♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ ACHITĂRI INTEGRALE '___♦ PENSIONARI p La achitări integrale

TRANSPORT GRA TUIT.M A I V IN D E M : ..

• parchet • Palux • aracet • clei de oase■ • scule pentru lemnimport • dilijant • prenadez. - $■,

ADRESA: STR.OAŞULUI NR.42A TEL/FAX 136822; 433555.

SC Porceiain Maniifacturers J

SRL■ cu sediul în B-dul Muncii nr.$5A ;

Tel, 415108,415506organizează concurs în data de 21 august 1996

pentru ocuparea următoarelor posturi: .- inginer mecanic cu vechime minim 9 ani- - 'şe f birou contabilitate * ,- economist 1- zidar şamotor sau tineri' zidari pentru

calificare în acest domeniu , ; r- lăcătuşi mecanici specializaţi în confecţii,

montaj utilaje ; 1 ^-sudor . ‘

- tîmplar \- tipograf- modelor ' ■ . ■- decorator a -- îngrijitoare curăţenie cu aptitudini pentru

menaj ■ - /.'■ ; V

- agricultor. - . - V* Relaţii zilnic la sediul firmeu

Magazinul REfiL 2000vinde şi în RATE

NOI şl SECOND HAND . fs'

* congelatoare, frigidere, combine frigorifice £ *Jăzi frigorifice* vitrine frigorifice* maşini de spălat, aragaze* chiuvete inox, etc. •

B-DUL 21 DECEMBRIE 150,TEL.412345.

sx.ADRIATICAs.iu.FIRMĂ ITALIANĂ

produce:Mobilier de calitate occidentală la preţuri româneşti

Şi comercializează materiale şi accesorii dctlm plărie, import Italia.

Str. Oaşului nr. 27 Cluj-Napoca (lîngă PECO), tel. 43.54.18 (29810)

, ■ (362373) -

SC NUTREX SA Clujcu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr.2-3 o rgan izează de u rg en ţă lic ita ţie pen tru

întocmirea documentaţiei pentruautorizaţie de protecţie a mediului.

Informaţii-suplimentare la telefon 18.77S?

S C C E R C O N A R I E Ş U L S ACîmpia Turzii, str.Ialomiţei nr. I - jud. Cluj

N O T IF IC A R E Avîndu-se în vedere influenţele ce decurg din liberalizarea

cursului de schimb al leului, modificarea preţului la materiale, com bustibil, energie şi â tarifelor de transport, anunţă intenţia de majorare a preţului cu ridicata cu un indice mediu de 1,25 la produsele fabricate.' (362371)

ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj v gusturile dumneavoastră!

. Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume iii continuă ' mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

{ Abonamentele de care aveţi nevoie vi le o feră ' *■ SC APEX SRL Str.lnocenţiu Micu-KIein n r.17^ f - i e / . 196213, RODIPET SA, P-ţa Gării nr.1- 3 $ camera 45, sau oficiile poştale din întregul judeţ.

SQ PLANîeXTRAICTm

angajează personal |' - ' • ' cy,

pentru posturile: . G- p lan ifica to r p roducţie export/intern; cerinţe.

studii superioare de farm acie, ch im ie sau econom ie; c u n o ş tin ţe PC , lim b i s tră in e , m arketing pot fi un atu.

- merceolog; ^- electrician forţă.

Sunaţi inclusiv sîmbăta la telefon: 4 3 2 6 8 8 , 4 3 2 1 9 8 . ^

ADEVARUL d ie C lu j / C f f i\ T E CI.UJ-NAPOCA:lunvmcrift-16;sîmbâtă9-14;tcl/fa'x 19-7.V04;SUBREDACŢIATURDA:

: luni-vincri 8-16; tel/fai31-4Î-23;SUBREDACŢIADEJ: luni-vincri»-16; IcVfaxî 1-60-75.vineri/ 16 august 1996 ( ^ )

# —■ i

IIIIII

SC CASA DE EDITURĂ "NAPOCA” SRL

vinde:

IIIIII

II

I Informaţii la sediul societăţii, . I J str. Napoca nr. 16, sau la telefon *

19-74-18 intre orele 9-15. !

PROTEJEAZA Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ

<*** \ v

Valoarea nominală a Unitâtii de Fond10.000 lei

Valoarea la zi a Unitâtii de Fond18.306 lei

Fondul N aţio n a l de Investiţii, administrat de SOVJnvest SA, este un fond deschis de investiţii, la f dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice."

'Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- tejârţdu-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile, p De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este " 8 accesibil, protejează şi . sporeşte economiile d u m -" neavoastră. ■’ ’ - • . • • jj

-- ■ ■ - .-::A ; /.’ ' ' SUnităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia Z

GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15. I

IH || I FONDUL | | 1J NAŢIONAL

Hfl DEINVESTITII* ' ■ . . . t

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie^ / /,

rapidă?

APELAJI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

Tribunalul Jud.Clujvinde la licitaţie publică (sau închiriază)

Fosta Fermă Zootehnică a C.A'P. din com. Apahida, jud.Cluj, situată lîngă podul peste Someş, proprietatea SG ROMIKA SRL Cluj. .;>/ . : ...

Creditor urmăritor: Banca ”Dacia Felix” SA - Sucursala Cluj. Preţ de strigare: 1.540.000.000 lei.Licitaţia se va ţine la data de 22 august 1996, orele 10, la Biroul

Executori Judecătoreşti, cam.43.Relaţii suplim entare Ia telefon 190722.

(357242)

(357243) ANUNŢ- ' 1 * '■ ■ :

din partea Consiliului.de încredere al

în vederea obţinerii tu turor in fprm aţiilor despre organizarea, desfăşurarea şi prelucrarea rezultatului referendum ului care va decide asupra activitătii v iito a re a p i P .Consiliu lde încredere al p u n e la d is p o z iţ ia tu tu r o rjnvestitorilo rfondulu i un serviciu de relaţii cu publicul situat în

B-dpl Eroilor nr. 14, ap. 12, Agenţia ”CIF”SA.|SEiPOJiOBŢINE£INFORMAŢII SI LA£TELEF0N|19-04-55

SC AVICOLA r CLUJ SA c

vinde direct din Fermă nr.21 Lomb-Popeşti,

te l 435224 GĂINI ROŞII

pen tru ouă-la p re ţu l de 7500 lei/cap.

S.C. LUXAM IMPEX Vinde MOBILIER la preturi imbatabile

Str. Traian Vuia Nr.153 Tel:142304 orele 9-17 k

127.(01 17-21 2

Societate ComercialăA N Q A J E A Z • FRIGOTEHNIŞŢI

• REPARATORI MAŞINI DE SPĂLAT.

Tel. 415061 1 in t.93 . I

n a n a i• GĂ&A LUA,AOBBTIE IMOBILIARAS tr. I .C . B râ t ia n u n r. 17 , ap . 10

43.17.56143.00.65

• Vînd camion Saviem. Tel 13-93-42.(358103)

*S :G f G E B Â ^ R ?AGENŢIE LVIOBUJARAVanzaicumpa inchirieii, | intermediere, intabulan ~

S 132981ode 10-17

BEC COMATv in d e .. ?

-ARACET-3990 J- PRODUSE CAUCIUC ' ■ECHIPAMENT PROTECŢIE Calea Floreşti nr.2, bl.AlC

(lîngă Calvaria).

Tel. 018623250 .

S .C . A P IC O M SRL.j M f . Tel; 066-163990

A W ÎM Fax. 066-162176DIRECT PRODUCÂTOROFERĂ

UCASE DE LOCUIT §CASE DE VACANŢĂ H CONSTRUCŢII

{760475) CU MANSARDE

VINZARI CUMPĂRĂRI -

, • Vînd 2 camere confort 2, cu balcon, etaj I, zona Minerva şi 2 camere confort 2 redus etaj 4, parchetat, în Gheorgheni,' ocupabi^e imediat.. Fără intermediari. Tel 42-56-46. (358155),.

• Vînd bar cu terasă situat în Dej, str.Baia-Mare nr.62, tel. 21- 41-08. (341315-7) .

• Vînd urgent apartament 1 cameră str. Buccgi, 25000000. Tel 19-02-81 (358158)

• Vînd maşină îngheţată. Telefon 14-38-34. (031502)

V i n x ă r l - c u m p â r ă r l

aparlamente-case, terenuri prin

PRIMORDIALstr.H raşov nr.44 , j

lei. 147X97, orele 10-17.%

• Vînd vitrină frigorifică şi aparat sifon. Tel 17-28-54; 17-49-04.(358089)

• !! Oca zic unică!! Vînd teren in trav ilan deosebit, ieftin, pe str. Odobeşfi. Tel 14-01-67; 42-07-64. (358121)

• Vînd casă nouă cu etaj , grădină, 5 camere, bucătărie, 2 băi, balcon, bcci, garaj, chioşc la stradă, încălzire centrală, str. Fabricii de Zahăr nr. 115. Tel 41- 53-23.(358092)

• Vînd maşini de îrigheţată. Relaţii tel. 060/61-47-86; 059/34- 16-26. (017048)'• Vînd maşini industriale de cusut şi surfilat, în stare bună. Tel. 065/12-58-58 (019889)

• Cumpăr acţiuni Ursus 44. 000. Tel 018-623-343 (019996)

. • Vînd SRL fără activitate 1994. Tel. 43-30-44 ‘orele 8-16 (020012)

• Vînd staţii taxi, noi. Telefon 43-82-08(020046)

• Vînd maşină dc lipit pungi, saci polietilenă.-Tel. 25-30-88, seara (020060) ^

• Vînd loc garaj str. Gh. Dima. Tel 12-47-61 orele 19-21. (358050) '

• Vînd teren de construcţii 36 ari în comuna Floreşti. Informaţii str Avram Iancu nr. 263 Floreşti., (350393)

• Vînd brutărie 4 tone în Panticcu sau caut asociat bun comerciant. Tel.. 15-04-8 2 (020018) ' ■ ;

•, Vînd teren construibil 2001 ^rap parcelab il zona Republip. Tel. 43-02-59; 19- 41-21; 17-00-82 (350433)

• Vînd apartam ent 2 camere Zorilor cu telefon. Tel. 43-84-12. (350306)

• Vînd apartam ent 3 camercideconiandate, finisai, garaj din cărămidă, cil apă, curenl pivniţă şi pod. Inform aţii Ici. 15-80-77. (350369)

PRINŢI c tel/fax:1 3 7 5 2 3

4 3 2 6 8 0

f

_ A M D /133 ^

5x86M O N I T Q /? /

m3 . 0 6 3 . 3 0 0 LEI + T V A

f ATTERSEEAGENŢIEIMOBTI ,1 A R A

intermedieri vînzări, cumpărări case,

apartamente, terenuri str.Brâncuşi c

(fostă Gheorgheni) n r .8 5 - tel. 146595, orar 9-15 .c a s a d f a m a n e t

\ JJferim împrumuturL J

• Vînd teren 1000 mp. T el. 1 4 1 32-75. (350220)

• Vînd loc de casă la H oia, 5 0 mp. Tel 16-60-09. (358031) > ,

• Vînd 1500 mp g ră d in ă cu pomi si vie, cabană, str.- U liu lu i nr. 74. Tel 41-53-23. (358091)

r -

• Vînd maşină îngheţată germană, cu amplasament, ieftin. Tel. 42-58-30 (350389)

• Vînd în Baia Mare casă cu telefon, 3 camere, ultracentral şi teren plus magazin alimentar, bar şi terasă "în funcţiune, vad comercial bun, preţ 160 milioane lei negociabil. Tel. 062/41-51-84. (350456)

• Vînd se m ic en tra l 3 camere str. Scorţarilor n r . 1 5 ,, et. 2 ap. 81 (350397) T i

• Vînd apartam en t t r e i cam ere u ltra fin isa t z o n a M ărăşti. Tel. 14-88-13; 1 4 - 70-53.(350408)

• Vînd a p a r ta m e n t 1 cam eră u ltra cen tra l s t r . H orea. Tel. 1 3 -5 8 -0 3 . (350449)

• Vînd a p a r ta m e n t 2 camere+dependinţe, te le fo n , Gruia, p re ţ 49 milioane Ie i. Tel. 13-67-73 (350451)

• Vînd a p a r ta m e n t 4 camere confort 1, 2 balcoane , 2 băi, telefon, p re ţ ,5 4 milioane negociabil. S tr. I o n M eşter.nr. 5, ap. 16, te l 1 7 - 26-95. (357961)'

• V în d 'a p a r ta m e n t 3 camere. Str. Dîmboviţei n r . 71, ap. 11.(358001) :

« Vînd urgent g a rso n ie ră confort I etaj I, cu telefon, în M ănăştu r. Tel 18 -5 4 -2 3 . (358066)

• Vînd ap a rtam en t ^ cam ere la demisol, s t r . JjR eşiţa.(358143)

Tel 43-11-

« Vînd apartam en t 4 camere confort unu. Tel. 17- 87-77(019804) -

• . Vînd apartam ent, camere central Tel. 13-51-25 orele 16-19 (019815)

* Vînd urgent apartament 2 camere finisate, Grigorescu. Tel. 18-24-16 (020028)

• Vînd garsonieră confort I. Imediat ocupabilă. Tel. 17- 18-79. Preţ fix 20 milioane lei. (020064)

* Vînd casă cu etaj în Baciu nr. 58 , 4 camere, 2 bucătării,2 holuri, 2 băi, 2 cămări, 2 intrări, balcon, terasă, anexe,3 focuri de gaz + încălzire cen trală , telefon, tv cablu, cu rte , grăd ină. Suprafaţâ to ta lă 800 mp. Preţ 175 milioane lei. Tel. 13-90-16 (020068)

• Vînd garaj beton, zona P- ţa Cipariii-Muncilorilor. Tel. 14-00-06; 14-47-98; 15-68-05 (020084)

vineri, 16 august 1996 PUBLICITATE CUJJ-NAPOCA: Iunlvincri8-16;.sîmbâ(â9-14;tcl/fax 19-73-0-1 jSUBREDACJIATURI) A; luni-vineri8-16;ld/fax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vincri8-16;tel/fax21-60-75. %

a d e v ă r u l d e O I b j j

• Vînd casă Calea Turzii nr. 76 singur în curte, 500 mp grădină 66. 000 DM. Tel. 19-18-32. (3499S6) : •. • Vînd garsonieră confort 1 finisată, parter, preţ avantajos. Tel. 43-27-81; 15-97-19. (350233) : ■:

. • Vînd apartament 3 camere

• Vînd apartament 2 camere + • Vînd apartament cu 2'camere garaj Relaţii comuna Baciu, str. în cartierul Gheorgheni şi Nouă nr. 699, Bl. E, et. III, sc. II, apartament cu 3 camere, pe str.

. Aurel Vlaicu. Tel. 19-43-11(019970) . .

• Vînd apartament 3 camere confort II. Tel. 17-34-74 ora 19, 30-21,30(019976) .

,Vînd apartament cu 2: camere

ap. 15. (358073)• Vînd garsoniera şi apartament

3 camere în Mănăştur. Tel 16-70-;20.(358074)

• Vind casă 2 camere, grădină 520 mp, str..Bartok Bela nr. 28,

finisat cu 2 băi, oeupabil imediat Grigorescu, Vizibilă între orele în Grigorescu -I- garaj. Tel. 18-93-înzona sţr. Pata. Tel. 15-^7-58. 17-20(358080) 22(019981) .(350264)' - . ■ • Vînd garsonieră" confort 1 • Vînd apartament 2 camcre• Vînd avantajos apartament 3 m ărit, cu 2 focuri gaz, sobă finisat parter înalt, cu telefon,

camere, cu garaj. Tel. 17-79-91. teracotă şi parchet, str. Cîmpina zona Plopilor. Tel. 18-37-01nr. 84, ap. 5. (358093) (019999)• Vînd casă finisată.-Str. Orzului _• Vînd apartament 2 camere

nr. 3A. (358100) " ' ultra finisate. Tel. 19-22-87; 19-• Vînd apartament 2 camere 75-49 (020005)

decomandate, finisat, Grigorescu. • Vînd casă de vacanţă+grădină Tel 18-08-95. (358108) • ■ . . în Zorilor. Tel. 16-56-00 după ora

• -V înd 3 camere parte r Gheofghcni, telefon, beci, garaj. Tel 15-81-14. (358111)

• Vînd apartament 2 camere, 33 milioane. Aleea Peana nr. 12, ap. 21.(358116) '

• Vînd casă cu etaj, 6 camere. Comuna Baciu, str. Principală nr. 9 IA. (358118)

• Vînd urgent garsonieră confort 1 Str. Cojocnei nr. 16, ap. 14. (358125) v -

,• Vînd casă. Str. Axente Se.ver nr. 42 (358126) . .' .

• Vînd apartament 3 camere. Telefon 14-99-47.(358127)

• Vînd apartament 3 camere. Telefon 17-89-33. (358130)

VîĂd urgent apartament 3

18(020008)• Vînd casă 4 camere şi anexe,

cu 277 mp grădină. Preţ i n f o r m a t i v 180 milioane negociabil. Tel. 43-75-41 (020009) - - ■

■ Vînd garsonieră confort I Aleea Detunata nr. .3. Preţ informativ 33 milioane. Tel. 15- 29-07(020026)

• Vînd. casă 2 camere, dependinţe, grădină, garaj, zona “C lu jâna” .' Tel. 43-71-02 (020027) :

• Vînd apartament 2 camere str. Clăbucefnr. 2. Informaţii la tel. 43-01-01 (020035)' Vînd apartament 3 camere parter, confort 1. Str. Parîngnr. 5

camere central, cu garaj, 77 k * ' sc. 4 ap. 32. (020039)

. -(350269) \• Vînd sau schimb apartament 3

camere cu 2 plus diferenţă. Tel.42-56-06. (350296) * :

• Vînd casă cu grădină în str. între Lacuri nr. 61A lîngă “Casa Tineretului” '(350308 J

• Vînd (schimb) 3 camerc cu garaj. Tel. 17-54-08,(350330)

• Vînd urgent apaftqment două dmere, finisat, str. Gorunului nr.2 ap. 92 tel. 15-98-80. (350332)•-Vînd4 camere. Tel. 19-30-06.;

(350385) , ■ /■• Vînd apartament trei camere

decomandate în cartier Mărăşti,'str. Fabricii nr. 3 ap. 49 fam.Suciu tel. 18-77-83 sau 41-15-70.(350390) -• Vînd cabană la Someşul rece 6

ari, curent, apă, preţ 10 milioane;.t Tel 14.-14-68 sau 43-72-92 .'■ (350403) : ;

: ■ Vînd apartament 3 camere str.Pata şi, BMW 3 2 3 i la p re ţ avantajos. Tel. 14-99-61.(350405) .

• Vind apartam ent 3 camere confort 1 m ărit, 2 băi, balcon închis, beci preţ 28. 000 DM.Calea Floreşti nr. 6 ap. 104 et. 3 sc. 4 (350407)

• Vînd 3 camere Pata. Tel 15- 74-25. (3 5 766 7),* Vînd apartam ent 2 camere

confort I cartierul Gheorgheni, str. Liviu Rebreanu nr. 58, sc. I, eţ. I, ap. 6 . V izibil zilnic între orele 10-19 (357929)

V* Vînd cabană Tamiţa. Tel 43- .25-94 după ora 19. (357944)

• Vînd urgent garsonieră confort2 , Mercedes Cobra înmatriculat, - n.motor 2500, case to fon a u t o teren Valea Căpriorii şi Branişte.' •* Vînd urgent parte casă în A.Blaupunkt.-Tel 17-27-10 ora 8- Relaţii t e i i 9-62-27 după ora 19. Mureşanu, 54 mp, compusă din 211; 19-22. (357951) (358150) \ : camere, hol, baie, pos. Curte şi• -Vînd,2 camere, 31 milioane. * Vînd garsonieră confort 1, str. g răd ină com ună. P re ţ 80

Str. Alvema nr. 63,-ap. 39 orele Fabricii de^Zahăr nr. 75, ăp. 2. Tel niilioane. Informaţii tel. 14-06-9217-19.(357965) , 16-37-18. (358157) vineri orele 17-19 şi sîmbătă orele• Vînd apartament 1 cameră etaj * Vînd casă cu grădină 810 mp (020061) .

III. Str. Izlazului nr. 2, ap. 11, zona A. M ureşan , str. Pop • Vînd garsonieră lingă cinemaJîngă Cocoşul de Aur, Mănăştur, Retegan fir. 26, intrare din Calea Mărăşti, preţ negociabil. Telefonîntreorele 17-19. (358004) T urzii prin str. Eftimie M urgu, 19-27-16 orele 18-22 (020062) ,

Vînd urgent garsonieră confort preţ negociabil 60. 000 DM. Tel * V înd apartam ent 3 cam ere i Thiărit, ocupabilă imediat. Sţr. 16-73-75. (358159) Str. P lop ilo r nr. 50 et. 1 ap. 6

: t V înd casă fam ilia lă , str. J020066) 'M aramureşului nr. 94. Tel. 13- • Vînd 2 camere. Tel: 43-24-08 99-01(019866) int. 139 orele 7 -15 , pen tru

• Vînd 2 camere confort I str.O ltu lu i nr. 78 et. 2 ap. 22.(019871) ' •

• Vînd BMW 324 diesel, 6 cilindri, an 1989. *Tel. 16-21- 92 după ora 18 (019950)

! • Vînd Opel Kadett 1300 cm<T, roşu, 1985, preţ .3200 DM. Tel. 16-53-05 (020011)

-• Vînd Ford Sierra 1, 8, îm bunătăţiri, 1 987 ,' gri m etalizat original, trapă , închidere cen tralizată cu telecom andă, alarm ă canadiană, casetoTon Sanyo Profi, cauciucuri noi Scmperit, fără accident, stare de excepţie, 7300 DM. Tel. 14-14-62 (020029)

• Vînd W artburg în stare excepţională. Tel. 19-69-33 (020032) . ,

• Vînd motor complet 2 ,3D în - sta re perfectă de funcţionare de Ford Sierra şi a lte piese. Tel. 41-00.-59 (020067)

milioane negociabil. Tel 41-01- 49.(358133) . •

• Vînd garsonieră Zorilor finisată, mobilată. Tel 12-91-76. (358145) ■ . . -

• Vînd 3 camere confort 1, central. Tel 13-73-13. (358146) ,

■ Vînd garsonieră confort 1, Str. Parîng nr. 13, Bl. DX2, parter, ap. 10 orele 16-19. (358147) ;;f Vînd sau schimb apartament 3

camere ultracentral Turda, cu similar Cluj. Tel 31-13-95; 16- 21-14. (358148) - •

• Vînd casă în construcţie colonia Făget, cu teren 21 Oft mp;

Vînd ieftîn garaj beton şi motoretă Mobra. Tel. 42-65-10 (020041) , J ,

• Vînd apartament 2 camere cartier Andrei Mureşanu. Tel. 14- 97-81 sau 15-39.-52 între orele 18-20(020047) ' ,

Vînd garsonieră. Str. Stephenson 1-3 ap. 42 et. 2. (020051) " : :

v Vînd garsonieră. Tel. 13-81- 95(020052) .

• *Vind casă 3 camere dependinţe cu apă, gaz; canal; curent, 264 mp teren 52 milioane; Str. Ilasdcu nr. 82(020055) :

.Dîmboviţei nr. 81, Bl. D16, ap. 67, sc. II (358006): ' Vind apartament 4 camere ultrafinisat. Tel 14-53-09. (358008)

1 Vînd apartament 2 canîere.

Marius. (020070)• Vind 3 camere. Str.

Dorobanţilor nr. 109 sc. 3 et. 5 Vînd apartament confort I .'ap. 78 după rnasa (020071)

• Vînd foarte urgent avantajos 4 camere decomandate, etaj 10. Str. mehedinţi nr. 18-20. Tel. 15-31- 68(020076) .

• Vînd casă particulară. Str. Suceava nr. 63. Tel. 13-88-00

Str. Tulcea nr. 18, ap. 65(358020) . - ultra finisat. Str. S. Albini nr. 133• Vînd sau închiriez apartament' aP' 23. Vizibil zilnic după ora 16.

4 camere Plopilor Noi, etaj 2. Tel (019878)42-03-90. (358021) . . • Vînd apartament 3 camerc j • -Vînd garsonieră. Str. strada Pala nr. 22. Tel. 15-70-98

Rapsodiei nr. 11, ăp. 51, zilnic (019914) după ora 16. (358044) •' Vînd apartament 3 camcre în (020082)

• Vînd 3 camerc Calea Plopilor, finisat, cu garaj, preţ 100 • Vînd urgent apartament Dorobanţilor nr. 105, etaj 8, 75 niilioane negociabil.. Tel. 42-02- ultracentral 2 camere confort.

92(019921) ' Telefon 13-00-03 (020088)milioane negociabil, telefon, TV cablu, confort mărit. Tel 41-06- 84.(358049)

• Vînd 2 camerc, bucătărie, singur in curtc, preţ 48. 000. 000 negociabil. Tel 16-07-70,12-11- 67. (358051) ■ ■?

Cumpăr 2-3 camere confort

• Vînd garaj nou din beton, 20 mp. Tel. 14-30-57 sau 15-83-07. (019940) .• • Cumpăr casă sau teren 400- 1000 mp. Plata imediat. Tel. 19- 30-06(019951)

Cumpăr apartament 4 camcre,l(sporit), plata in DM. Tel 19-18- finisat, telefon, garaj, zonă72. (358054)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Tulcea nr. 30, Bl. L I, sc. 2, ap. 23. (358061) . -

' Vînd apartament 1 cameră finisat Tel 42-05-15. (358064)

liniştită Tel. 14-63-34 (019967)• Vind în Turda apartament

excepţional, 100 mp. Tel. 32-35- 02; 31-16-07 (019969)

• Vînd apartament'o cameră str. Năsăud. Tel. 41-01-07 (019994) ,

• Vînd Dacia b resk an fab rica ţie 1993. P reţ 11. niilioane. Telefon 41-55-22 sau 43-23-02. (019926)

• Vînd M itsubishi Galant 1990, 2000 crac, benzină, pc injccţic, rulat 120000 km, 5 uşi, stare excepţională, full option, casetofon Sony, roţi noi, s ta re excepţională, înmatriculat provizoriu. Preţ 11 mii DM ncgociabil. Tel. 063/ 37-03-38 (019938)

- " Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1984-din U ngaria la preţul de 1200 DM. Relaţii tel. 17-55-67. (350289) : -

• Vînd Oltcit 11RL din 1991. Tel. 15-85-59.(350391) ;■

• Vînd M ercedes 2001) stare bună negociabil. Relaţii tel. 13-42-98. (350417)

• Vînd Mercedes 190 Ii rulat în străinătate. Informaţii la tel. 23- 13-15. (350437) ’ /

• Vînd Audi 80 înmatriculat, 1980,1600 cmc, 6 milioane. Tel. 15-41-55 (350464) ■ :

• -Vînd M itsubishi Colt. 1989, extrase, ABS, înmatriculat. î e l43-31-33 (358028) ' '

• V înd Ford 1, 6 D 1988 şi BMW 323i 1984. Tel 23-14-88 sau 19-17-92. (358040) , :

• Vînd Mercedes 300 D. Tel 16- 91-44 (358052) ! .

• Vînd Oltcit Club RM adus din U ngaria , cu 23. 000 km şi înmatriculat în Cluj. Tel 15-43-48 după ora 16. (358062)

• Vînd Audi 80 model 1989, necesită rep ara ţii, 6 0 0 0 ,DM, înm atricu la t şi VW LT 28, înm atricu la t, 7500 DM negociab il. Tel 17-45-56. (358067)- '.v' v ■

• V înd R enault 18 turbo pe benzină fab rica ţie 1985,; înm atricu la t, înch idere cen tra liza tă , r servodirecţie , geamuri electrice. Preţ informativ ■ .5500 DM. Ţ e l 14-04-92 în tre orele 8-16. (358068) -

• V înd L ada 1200, s ta re ' excelentă,” p re ţ . 4 m ilioane ■negociabil. T el 069/44-51-70 după ora 16. (358075) . -

• Vînd Ford Sierra 2, 3 .diesel 1984 stare foarte bună, preţ 5600 DM ..Tel 18-32-25 după ora .16. (358099). ; • V -

V înd M ercedes 300 D înm atriculat (avariat). Tel 058/ 82-88-27. (358113)

•: Vînd Opel Rekord an 1982, preţ 2, 8 milioane. Tel 18-66-10. (358135) ■ .

• Cumpăr talon VW Golf cu 2 uşi. Relaţii str. Maxim Gorki nr. 165. (358139)

• V înd C itroen C15 diesel, 1989; Opel Ascona 1986, 1, 3 cmc, 4 uşi. Tel. 18-49-16, seara (019825)'

• Vînd Dacia 1410 an 1989 şi Dacia 1410 an 1996, 0 km. Tel. 15-70-98 (019915)

• V înd ieftin VW P assat an 1983, scaune dc piele. Str. Traian nr. 5(019924) -

• V înd D acia 13,10, stare pcrfcctă, 1989. Tel. 43-34-66 (020006) ■ ,

* Vînd Fiat Ritmo din 1979, stare foarte bună. Tel. 15-96-18 (020021)

. • Vînd urgent A lfa Rom eo Gulietta fabricaţie 1983, neînmatriculată, preţ 1600 DM. Tel. 13-38-19, str. Mărăşeşti nr. 42-44 familia Tit. (019939)

• Cumpăr uşă spate, bară şi stop dreapta de Oltcit. Tel. 15-67-80 (020000) r ; i - -

• Vînd Fiat 124 special,^1974,3 milioane. Tel. 18-18-63 (020034)

• Vînd Audi 80 turbo-diesel. Cumpăr repatriere. Tel. 12-42-52 (020037), ; ’ ;

• Vind l iat Ritm a D 1985 înmatriculat, 4 uşi, stare bună şi Opel Senator 20i d in 1984 rieînmatriculat,.inipccabil. Tel. 17-42-95, dimineaţa (020043)

• Vînd BMW 525i 1982 cu drept de circulaţie pe 1996 şi set 4 roţi magneziu cu 5 găuri de Audi anvelope de 195/65/15. Tel. 41- 00-59 (020069)

• Vînd m otocicletă cu ataş Panonia 250 cmc cu cap ita lă făcută. Tel. 19-44-42 după ora 19 (020072)

• Cumpăr Mercedes Cobra 240 D fabricaţie 1980-1982 înmatriculat 12 CJ. Ofer 2000 DM. Tel. 17-81-34 (020079) ,

• Vînd urgent in s ta la ţie satelit. Tel. 13-07-85 orele 8- 20.(350421)

• Vînd televizor G rundig. CumpărFiât 1300-1800. Tel. 14- 39-82. (350334) . ■'■■ -

• Vînd centrală termică pe gaz şi maşină de tricotat. Tel 19-16-7,1. (358045) f .' ;• • Vînd video Funai şi televizor^ color . IT T .; Tel 14-71-77. (358072) .

• Vînd maşină cusut S inger Babbati. Informaţii la telefon 32- 38-55.(341353) ' • -

~ • Vînd cuptor microunde, robot şi boiler, urgent.’Tel 16-18-13. (358120)

• Vînd monitor SVGA color şi „calculator.486. Tel 19-90r76. (358123) ■ , --• Cumpăr monitor color folosit Preţ maxim 350. 000 şi HD 100- 80M cu maxim 100. 000. Tel. 41- 15-48 (019992)• Vînd urgent tractor nou U44 5.

Săvădisla nr. 41.; Tel. 222 (019997)X* Vînd transformator dc sudură la 380/220E 250A. Tel. 18-17-26 ' după ora 14 (020024) :

• Vînd urgent mobilă, frigider şi o drujbă nouă. Tel. 13-44-64 (020085)

• Vînd ţuică de prune. Tel l5 - 49-68 (358149)

• Cumpăr repatriere. Tel 12-80-, 82. (358034) , 9

• V înd p u i A m erican Staffordshire Terrier, deosebiţi. Tel 42-51-44. (358071)

• V înd 5 bu toaie b itum , 20. bucăţi carton asfaltat. Tel 14-60- 92. (358098)

•' Vînd scmicursă. Tel 17-22-38. (358104)

• V înd u rgen t m obilă de dormitor albă, de lemn, tip Dallas, în stare foarte bună, preţ c o n v e n a b il.’ T el 19-05-47, (358122) , - . : -

•- V înd m aşină de cusu t V eronica şi fotoliu pat. Tel 13- 26-71 <sau 13-53-05 orclc l8-20, (358131)

• Vînd ief‘j mobilă. Informaţii tel. 18-11-77 (019706) ’ .'• V înd ieftin 2 fecam iere; 1

masă. Tel. 19-16-03 (019873)• Vînd pui doberman. Tel. 13-

33-67(020042) : -• Vînd ieftin canapea. Tel. 19-

09-28 (020048) . . ■' ■ ; .• Vînd mobilă Tineret. Ţel. 1 3 - y

60-09 (020075) 7

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schim b două apartam ente u ltra fin isa te cu o casă sau un apaţtam ent cu o casă modestă. Discut şi alte variante. Tel. 15-25- 29. (350404)

• Schimb pian Petrof cu pianină în stare bună. Tel 14-39-67. (358136)'

• Schimb apartament 2 camere c o n fo r t spo rit D eva cu 'C lu j- N ap o ca Tel. 0 54 /21 -93 -50 (019881) / v

• Schimb apartament 2 camere confort 1 + garaj + diferenţă cu apartament 3 camere + garaj. Tel. 16-31-23(020080) '

ÎNCHIRIERI

• Vînd niiere ieftin. Tel. 15- 31-05.(350114)

• Vînd căţei doberman. Tel 43-31-33 (358027)

• Vînd urgent lemn b rad gata prelucrat pentru cabană cu 2 cam ere, la 50 km de Cluj. Tel 14-09-97 (358117)

• Vînd pui ro ttw e ile r , ciobănesc caucaz ian , american stafforshire te rrie r cu pedigree, import Ungaria. Tel. 41-47-61 (019795)

• Vînd scaun înalt şi pătu( de copil. Str. M ănăştur nr. 99 ap. 10. (020004)

"• Dau chirie ieftin. Tel 43- 00-81. (358138)

Dau chirie. Tel. 19-85-65 ora 9-20 (020053)

• Caut chirie. Tel. 19-85-65 (020054)

• Dau chirie urgent. Tel. 19- 39-89(020086) .

• Caut chirie valută. Tel. 19-39-89 (020087)

• Caut spaţiu de producţie minim 250 mp. Tel. 41-38-95 după ora 18. (350104)

• înch iriem spaţiu amenajat pentru croitorie, cu posibilitatea de a oferi şi de lucru . Tel 43-33-55 zilnic orele 8-17. (358059)

Vînd pui rottweiler, dalmaţian şi pitbull. .Tel; 17-61-61. (350145)

• Vînd dulap de cameră, dulap dc bucătărie, masă dc cameră 12 persoane, fotoliu pat. Str. Izlazului nr. 3 ap. 10. (350219)

• Vînd pui dog germ an cu pedigree. Tel 4 1-G5-87, după ora 18. (357879)

• Vind telefon cu antenă, robot telefonic, telefon. Tel 43-31-33 (358029)

• Intermediem chirii. Tel. 19- • 09-28(349846)

• Caut chirie apartament 2-3 camere. Tel. 41-45-58. (349847) •. • Dau chirie. Tel. 19-89-39 ore 9-18 (350191)

• Caut, ofer chirii. Tel 14-08-97. (031996) ' : r

• Caut chirie spaţiu comercial. Tel. 15-59-73 după ora 16. (350419)

• Dau. în chirie rochife de mireasă, fe l 17-23-79; (358033) >

' v Dau în chirie sub formă de colăborare 2 birouri stf. Dobrogeanu Gherea. Tel 19-08- 06. (358154) ■

• . închiriez,, vînd sau concesionez spaţii comerciale ultra centralc în municipint Bistriţa. Informaţii tel. 21-32-62 sau 21-63-43 (019870).;=

• Dau în chirie apartament 2 cam cre pe fermen lung.Tel. 15-52-96 (350450)

d 2 Ec f J i U 'L PUBLICITATE CIJiIJ-NAPOCA:iuni-vincri8<16;sîmbă(â9-14;tcl/fail9-7J-04;SUBREI)ACŢlATIJRDA:i ] u n i -v in e r ;8 -1 6 ^ te l / f a T 3 M 3 - 2 3 ;S I J B R E D A C Ţ I A D E J :h m i- v in c r i l t - 1 6 i l c j / f a t2 1 - 6 0 - 7 5 . ;;

vineri, 16 august 1996 (10

• Caut spaţiu comercial 20-40 fnp.TeL 19-06-21 (019985) " :

• Dau în chirie 3 camere mobilate cartier A. Mureşanu. Tel. 19-86-78(350446)

• Ofer ch irie .Ţ el 12-89-14 seara. (357903)

■ Dau în chirie apartament 2 camere nem obilat, M ărăşti central, fără telefon, termen Ipng, plata anticipat. Tel l'S-25-70. (358069) ' ..

• Dau îh chirie apartament 2 camere nemobilat Mănăştur, str. Gr. Alexandrescu nr. 45, Bl. F2, ap, 2, sc, 1 "Informaţii la adresa de mai sus duminică, între orele12-15. (358112) ' “

• Dau în chirie apartament 2 camere Gheorgheni. Tel 15-60- 18.(358151) -

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, cu telefon, zona Calea Floreşti. Relaţii la tel. 16-35-51 între orele 17-20 (019960)

• Dau în chirie garsonieră Gheorgheni. Plata tunar. Tel. 15-16-60(020036)* Caut 2 fete său tineri căsătoriţi

în chirie. Informaţii str. Paring nr., 5 bl. HUI sc. 4 ap. 32 (020040)

•‘ Dau în chirie apartament 2 camere, urgent. Tel. 13-25-62 (020050) ','■// ■ ,

• Caut chirie central.14-22-33 (358140)

Tel

• Caut de închiriat garsonieră. Ţel. 18-75-06-, (350169) . r /

• Caut gazdă, garsonieră sau cameră cu intrare separată. Tel.14-85-46 (350198) . _ .

> .• Caut de închiriat garsonieră sau apartament. Tel 16-73-23. Urgent! (357766)

■ • Tineri serioşi, căutăm pentru închiriere apartament mobilat 3-4 camere. Tel 16-99-36 d.upă ora 18.(357843) : >< • Medic, caut chirie, plata

t eventual anticipat. Ţel 19-68-57.- (357964)

• C aut'ch iric 3 camerc nemobilat ■ in Grigorescu, Mănăştur; Telefon 42-05-15. (358063) ;• • Caut de închiriat apartament nemobilat, cu telefon. Tel 19-90-76 (358124) • ; :■- • Caut chirie casă cu telefon,- plata anticipat 1000 dolari/an. Tel:43-81-62 orele 9-16, Simona. (358137) - V; ‘. • Studenţi Medicină, căutăm de închiriat apartament două camere decomandate. Tel. 069/21-13-41

x orele 20-22, (019869) . ," :.• Caut garsonieră pentru

închiriat urgent. Tel. J 4-72-25 .(019998) '

,, ' • Băiat, caut gazdă. Tel. 16-65- 25. (020020) '■ - : ‘■ • Caut de închiriat garsonieră pe termen lung. Tel. 18-32-73 (020065) v■ ~ " .

• Tînără, caut cameră de închiriat, acces dependinţe. Tel.

’ 41-36-97 (020074)

DIVERSE

• Firmă p articu la ră , angajează urgent electricieni, v îrsta maximă 35 ani. Tel.19-41-69 orele 9-12. (350426)

• Super ieftin! Pantofi noi şi folosiţi Reebok; U.K.; Adidas; Nike; în Tg. Mureş, s tr . Eminescu nr. 19 (030724)

„• Societate com ercială specializată în produse de papetărie,' angajează agenţi comerciali cu experienţă în domeniu, de preferinţă studii superioare. Sunaţi la tel 19- 06-81; 19-55-30; 19-77-50. (357659)

• Efectuez transport marfă pînă la 5 tone. Tel 15-77-66 sau 15-54-07 (357818)

• Execut jaluzele lemn tei şi PVC import. Tel 41-02-79; 12-39-66.^357935)

• Angajăm croitorese la fosta Românie M uncitoare, clădirea nouă, etaj II, zilnic orele 8-16. (357956)

‘ Caut spaţiu de închiriat în cadrul unui magazin de confecţii ultracentral. Ţel 41- 42-46.(358046)

;• Caut pentru închiriere spaţiu - .; com ercial ultracentral. Telefon 41-42- 46.(358047)

• Angajăm designer pentru confecţii de gală femei. Tel 41-42-46.(358048)

• Efectuez transport marfă în ţară la preţ avantajos. Tel15-50-45. (358088)

■ • Ţin contabilitate. Tel 17- 49-04 sau 17-28-54. (358090)

X* ' Angajez zidari şi muncitori necalificaţi. Informaţii pe str. Fabricii nr.4, la Club Select 2000, între orele 17-19. (358105) ,

• Un nou magazin piese auto şi accesorii Dacia. Str. Brâncuşi nr; 71 (019942)

• D istribuitor, angajez agenţi comerciali. Tel. 43-86- '80 (020010) ■ - - - . •

'• în conformitate cu legea rir. 137/ 1995,J’inis Adrian anunţă & ’începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case familiale in sat Frăsinet, com. Băişoara. Eventualele sesizări se depun la APM, Calea Dorobanţilor nr. 99 . (O)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Proalex'Com SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de

( mediu pentru obiectivul brutărie, situat în Cîmpia Turzii, str. Aurel Vlaicu nr. 3. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la APM, Calea Dorobanţilor nr, 99 Cluj. (358156) ' '

• Ţin contabilitate pe calculator. Ţ e l.'16-34-39 (019935)

• SC “Pasko” vinde engroş la comandă ciorapi pentru femei,

"bărbaţi şi copii. Tel. 064/14-61-, 59(020017) :-• Ofer împrumut. Tel 15-29-39. (357960) . ' - . ■ v ;

• Ofer împrumut lei. Tel 42-64- 47 strict orele 10-17 (358144)

Solicit împrumut sumă mare pp 6 luni. Ofer garanţie casă particulară.v Ţ el. 13-83-46 (020081) - : ;

• Petrean Măria pierdut legitimaţie Clujana nr. 15089. O declar nulă. (358084)

• -Pierdut cheie Renault 21 ca rtie r Zorilor. Ofer recompensă. Telefon 12-13-09 sau 43-87-51. (357991)

• Ofertă urgentă Persoană serioasă doresc să îngrijesc o persoana în vîrstă în schimbul cedării locuinţei. Tel. 12-49-05 orele 17-21. (000100) . .-.„.V.,- ■ .

• Babati Ileana pierdut fişă dc calcul nr. 48324 din 6. 02. 1985.' O declar nulă. (3 58106)

• SC Rominvest Com SRL pierdut facturiere de la seria 290900 la 291000^ Se declară nule. (358128)

• Pierdut contract de închiriere nr. 37891 din 8. 08. 1980. pe numele Marc loan. îl declar, nul. • (358129) '

• Banyai Alexandru pierdut fişă de calcul nr. 129224 din 01. 11.1994. 0 declar nulă (358152)

• SCC Transilvania SA Cluj, pierdut ştampilă. Se declară nulă.(020022)-' . V - .

• , Pierdut carte de identitate seria ' nr. , A 017717 a autoturismului Wartburg'353 înmatriculat nr. BN 01 GVH, proprietar Husti Lavinia Dana. O declar nulă. (020044) 1 Ţ.• Pierdut în data de 14 august

1996, ceas mic de mînă, în zona parc sau E, Zoia. Găsitorului recompensă. Tel. 13-28-34 ora18-22(020077) , / " , V _

DECESE COMEMORĂRI : -

- • Absolventă calculatoare caut loc de muncă. Tel. 13-75-76, (350366) .

»• Angajez menajeră singură, fără obligaţii familiale asigurînd casa, masa, bani,Ţel. 15-05-79 între orele 10-22(020016) ' /

• Caut tencuitori în terasit,' pentru casă. Tel 14-90-16. (358109) \ \ .• Căutăm femeie pentru îngrijire

copil. Tel, 13-90-76 după ora 15 (020038)

• Caut femeie necăsătorita pentru îngrijirea a doi copii în SUA; Minim un an. Vîrsta 30-40 ani. Engleză preferabil. Tel 18- 40-59(020057) .

Faiaiiţar, caut de lucru. Telefon 16-90-56 după orele 17 (020063) . / "

1 Donez rinichi grupa sanguină 01. Str. Dîmboviţei nr. 89, et.I.ap . 14. (358085)

• Agenţie imobiliară. Tel. 41- 12-32(019993) - - .

• Efectuăm transport 1, 5 t ' • în conformitate cu legea nr.: marfă şi internaţionaL Tel. 13-90- 137/1995, Coman Nicolae anunţă 98. (349517) începerea1 demersurilor pentru

• .Ofer loc de muncă în Ungaria, obţinerea autorizaţiei de mediu Tel. 16-66-89. (350422) pentru , obiectivul conductă ’ • SC Tipoholding SA angajează publică de apă situată în Cluj, sh> tipograf pc maşină ofset în patru ^obrogei. Eventualele sesizări, culori. Relaţii str. Avram Iancu suSest** se vor depune la APM nr. 27, tel 19-57-11, între orele 9- , CluJ Calea Dorobanţilor nr. 99. 15,(357972) • ' '(358110) ' „ ; ;- \ Transport marfă 6 t. Tel 18*” *. C(rnf°rmitate cu legea nr. 97-08(357993) - 137/, 1995 Achim Gheorghe

• Sc Rommetal Srl Bacău vinde tablă inox de orice dimensiuni ' şi can tita te . Relaţii la telefoanele': 034/13-05-07; 018/ 61-34-79' (100716)

. « Agenţia de turism Marsel organizează excursii în Turcia în flecare joi la preţul 260. 000 lei. Str. Iaşilor nr.12 lei. 13-68-38.(349818)

• Angajăm prim itori* d istribu ito ri şi m uncitori nccalificaţi. Inform aţii str. Someşului nr. 19. (350359)

• Curs înof copiii. Tel. 18- 34-95 (020031)

• Vindec orice boală la copii şi adolescenţi, prin bioenergie. Tel19-51-05 orele9-12. (358114)

■ Aveţi probleme deosebite legate dc refacerea greutăţii corporale, vă putem ajifla! Tel 15- 74-67. (358115)- ' •

*- Angajăm ospătar, barman, bucătăreasă. Str. I. Micu Klein nr.21.(358134) _.• Angajăm baby sitter 18-25 ani

pentru îngrijire copii în Germania. T el 19-08-06. (358153) ' '

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Cioban loan Marius anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc

anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu, pentru obiectivul “casă de vacanţă” în localitatea Muntele Băişorii, judeţul Cluj. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se. vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.k 99. (020003)

PIERDERI• Pierdut cîine lup. Tel 41-

12-74.(358019)• Pierdut.cocker negru zona

Grigorcscu. Recompensă. Tel. 18-85-20.(350353)

• • Iancu Dcspina. pierdut mediu pentru obiectivul casă legitimaţie de serviciu. O declar particulară, situată în Dej, str, nulă. (358081) • .Valea Codorului. Eventualele * • SC Aurul Verde Prod SRL din sesizări şi sugestii se vor depune localitatea Răchiţele, judeţul Cluj, la sediul APM Cluj, Calea pierdut ştampilă. O declar nulă. Dorobanţilor nr. 99. (341318) (358095)

• Cu nespusă triste ţe anunţăm încetarea din viaţă a scu m p ei'n o astre soţii, mamă şi bunică, VIOLETA CÂMPAN. Ne luăm răm as bun; soţul loan, copiii Dănuţ, Violeta şi Horică cu familiile şi ne rugăm ca sufletul ei bun să-şi găsească ; odihnă veşnică. Ceremoniaînm orm întării va avea loc vineri, 16 august*, orele 12, la Capela,C im itirului central din Cluj-Napoca. (350402)

• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost învăţător SCORŢESCU ARCADIE Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul M ănăştur In data de 17 august 1996, orele 13. Familia. (358119)

• Un ultim omagiu adus celei care a fost mamă, soacră şi bunică, BOJOG ANA. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 17 august, ora 13, de la Capela Nouă a C im itirului M ănăştur. Familia îndurerată. (358142)

• Anunţăm cu durere dispariţia tragică a celui care a fost soţ şi ta tă, STANICA GHEORGHE. Ceremonia de înhumare va avea loc azi 16 august, orele 14, la cimitirul Central. Soţia Adriana şi fiul Daniel. (020015)

• Cu multă durere în suflet anunţăm tr is ta dispariţie după o' lungă şi grea suferinţă a celui care a fost fiul nostru, -VASILE MUNTEAN, la numai 16 ani. Blîndeţea şi frumuseţea lui nu o vom uita niciodată. Vei rămîne veşnic în inimile noastre. Dormi în pace suflet blînd. T ata, mama, Anca, Cami Înm orm întarea va avea loc sîmbătă 17 august, orele 12 Ia cim itirul Mănăştur. (020089)

• Mulţumim tuturor celor ce au Tost alături de noi în clipele grele ce au urmat despărţirii de mama dragă. Famila Mâinea. (020073) -

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a nepotului nostru VASILE şi rugăm pe bunul Dumnezeu să-l aşeze drepţi în rai. Nu te vom uita niciodată. Ai tăi bunici în veci nemîngîiaţi (020092).

• în treaga noastră compasiune pentru doamna dr. Eugenia M arinescu, la despărţirea de soţul drag. Divizia Resurse Umane din Regionala CF Cluj. (358076)

Sîntem alături de colega noastră psiholog Valeria Gherm an, în aceste clipe grele, la decesul ta tălu i. Transifaitem întregii familii sincere condoleanţe. Psihologii CFR. (358086)

" • Deplîngem pierderea prietenului şi rudei noastre, ORNEL MAXIM şi sîntem ală tu ri de Violin şi Ana în marea durere pe care cu greuo suportă. Familiile Gaczela şi Vac. (358096)

• Sîntem alături de colega noastră Ana Maxim, în clipele grele prinxare trece, la pierderea socrului drag. Colegii de la Şcoala Aghireşu-Fabrici. (358097)

• Sîntem alături de colegii noştri Mic Viorica şi Răşinar Petre, în momentele de grea încercare pricinuite de' m oartea fu lgerătoare , a ta tălu i şi sacrului. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Sares, Cluj-Napoca. (020007)

• Sincere condoleanţe, şi toată compasiunea colegilor Câmpan Dan şi Câmpan H oraţiu pentru p ierderea mamei dragi. Colegii de Ia “Pritax” (020019)

• Sîntem alături de colegul nostru M ircea Eugen, la trecerea în nefiinţă a socrului drag. Condoleanţe familiei. Colegii de la ACI. Cluj. (020025) '

* Regretăm profund trecerea în nefiinţă . a colegului nostru sing. STANICĂ GHEORGHE. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul SANT CCF 41 P u j . (020045)

• Sînt a lă tu ri de fratele Vasile şi cumnata Ileana în aceste clipe grele pricinuite de m oartea Ţiului lor, VASILE. Dumnezeu să-l odihnească. Fratele Dumitru (020090)

• îm părtăşim durerea fratelui Vasile şi .Ileana în aceste momente grele pricinuite de moartea fiului lo r VASILE MUNTEAN. Nu-1 vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. F ratele Gheorghe şi Livia, verişoarele Geta, Corina, Ioana. (020091)

• Amintim cunoscuţilor că astăzi, se împlinesc 6 ani de la trag ica d ispariţie a iubitului nostru GERO CAROL DAN. Dormi în pace, suffet bun. Tata, mama, M arta , Lum iniţa, Sorin, Rodica şi Bianca. (350425)

• Se împlinesc 6 săptămîni de ia moartea tatălui nostru ISTRATE ALEXANDRU. Un gînd pios şi o lacrimă pe m orm întul lu i. Fiicele Gabriela Istrate cu mama şi, Angela Gavrea cu familia. (020078)

• Bunul şi blîndul nostru so ţ şi ta tă , ION Ş T I R B U , s - a stins din viaţă în urmă cu u n an, în v îrs tă de 89 de a n i , după o v ia ţă frum oasă dedicată profesiei de învă ţă to r. Slujba d e pom enire va avea Ioc sîm bătă, 17 august 1996, orele 10, în Cluj-Napoca, la Capela : G reco-C ato lică “ Schim barea la - f a ţă ” . Viruca, Nelu, Jeni şi M ica.(357933) . :

• L u n i,1 9 august, s e împlineşte un an de lacrimi şi ducere de cînd scum pa noastră soţie* mamă soacră, POP GEORGETA, ne-a părăsit. Te vom p ă s tra veşnic în sufletele n o as tre . P arastasu l va avea Toc l a Biserica Bob sîm bătă, 17 august^- o ra • 11. S o ţu l Alexandru, fiica Ramona ş i ginerele Marcel. (358003)

• Se împlineşte un an de Ia stingerea din viaţă a scumpei noastre mame, L IV IA TINIŞ. Slujba de pom enire va avea lo c 's îm b ă tă ,- 17 august, ora 10j 30, Ia Capela Greco-Catolică -Schimbarea la fa ţă ,’ Rodica, Livia ş i V oichiţa, cu fam iliile . (358030)

• “De noi şi de viaţă/ Te-ai despărţit nevrînd/ Te vom purta în suflet/ Ne vei tră i în gînd. “ Azi, 16. 08. 1996 se împlinesc 2 ani de c în d m oartea nemiloasă a sm uls dintre noi pe cel care a fo st SABĂU TRAI ANGHEORGHE, la numai 34 de ani şi ne-a Işsat îndureraţi. în veci nem îngîiaţi, soţia şi copiii. (358070)

• Se împlinesc 6 luni de cînd m-a părăsit bunul şi"iubitul meu soţ DUMA IO A N (PUŞICU). Amintirea lui va rămîne veşnic vie în sufletul meii. Nu te voi uita niciodată. Soţia Sanda. (358132)

• Lacrim i şi flori p e m orm întul tău , 'scu m p u l nostru fiu, tată, soţ, frate şi cum nat, SABOU TRAI AN GHEORGHE. Azi se împlinesc doi.ani de cînd din tot ce a fost au rămas d o a r durerea, amintirile şi un do r imens: Mama Emilia, so ra C ristina, cumnatul Nicolae (019932) - -

• Aceeaşi durere şi tristeţe trăim şi acunl, la 6 luni de Ia moartea fulgerătoare a-celui mai bun soţ ta tă , socru şi bunic, FERENT M IIIAIL. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Soţia Maria câ copilul Feri, nora Delia şi nepoata Anca -Maria. (019995)

• "Doamne, fă-i nemuritori pe părin ţii care mor”. Dor nemărginit, flori şi amintiri scumpe, la împlinirea a 6 şi12 ani de la trecerea în nefiinţă a drag ilor noştri p ă rin ţi MARIA şi IULIU BERINDEANU. Odihnească- se în pace Familia (020002)

• S-a scurs un an de cum plită du rere , lacrimi fierb in ţi de dor nestins şi zadarnică aşteptare, pentru iubitul nostru soţ şi bunic, MORAR REMUSj O floare şio lacrimă pe mormîntul lui. Soţia Carolina împreună cu copii şi nepoţii, în veci nem îngîiaţi. Comemorarea va.avea loc în data de 17 august 1996, ora 17, 30, la cimitirul Mănăştur. (020033)

r

(jjJ vineri, 16 august 1996 ACTUALITATEA A D E V A R U Lde Ciul

I Ieri la M ănăstirea N icu la

PELERINAJ LA ICOANA CELEI PLINEDE HAR

Ruuîndu-ne Maicii Domnului ne rugăm însuşi lYIîntuiforului nostru isus

urmare din pagina 1

împărtăşire, precum şi la Sfîntu'rMaslu pentru cei bolnavi. Părintele loan Bizău,

I de la Catedrala Arhiepiscopala | din Cluj-Napoca, a rostit | cuvîntul de învăţătură despreI semnificaţia sărbătorii '. Adormirea Maicii Domnului.5I Pelerini în genunchi au | înconjurat vechea bisericuţă | din lemn a-jnănăstirii, cerînd

iertarea păcatelor, rugîndu-seI pentru diferite trebuinţe | sufleteşti ale lor sau ale | familiilor lor.i Sfînta Liturghie Arhierească

a fost oficiată ieri, în faţa celorI aproape 100.000 de pelerini | sosiţi Ja Nicula din toate | judeţele Transilvaniei, din . interiorul şi din exteriorul ' arcului carpatic,>de înalt PreaI Sfinţia Sa Bartolomeu, ^A rhiepiscopul Vadului,i Feleacului şi Clujului,! împreună cu un sobor de (p re o ţi, consilieri ai | Arhiepiscopiei, diaconi, preoţi | invitaţi. A fost de faţă stareţul■ Mănăstirii- Nicula,

ieromonahul Sofian Ardelean.I Cu această ocazie a fost | hirotonit ca preot pe seamaI unei parohii din protopopiatul

Bistriţa diaconul Simion.I Din partea oficialităţilor au . | asistat'la Sfînta Liturghie | Ârhie'rească domnii:Toari RusI ş'i Grigore Zanc (actualul şi

fostul prefect), Petru Guş -I subprefect al judeţului Cluj,| Gheorghe Funar r;primarul

municipiului Cluj-Napoca şi . preşedintele PUNR, împreună J cu membrii; staff-ului | partidului - loan Gavra, Liviu | Medrea, Vasile Matei, Costică

■ M

l i■u

\ . y "

M p' ^ :G

■ ■ M i

Ciurtin -, Petrc_ Roman - preşedintele Partidului Democrat şi luliu Păcurariu - preşedintele Filialei Cluj a aceluiaşi partid, Nicolae.Pop - primarul oraşului Gherla, Doru loan - primarul din Fizeşu Gherlei, consilieri locali, alte persoane oficiale. ~

Atingînd Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului - relicvă care tămăduieşte şi-l ajută numai pe cel u i credinţă’ adevărata - credincioşii s-au smerit cu speranţă în ziua de mîine, în ajutorul divin. Această casă este Jrupul în care creaţia lui Dumnezeu şi-a concentrat tot ce a avut mai frumos, mai bun şi mai pur. Prin Maica Domnului, întreaga umanitate şi-a asumat viaţa M întuitorului,' căci. rugîndu-ne la icoana Fecioarei hc rugăm însuşi Mîntuitorului.

în satul Nicula, la altarul în aer liber, amenajat îri imediata vecinătate a Oficiului parohial

greco-catolic, : a l ta r . pe frontispiciul căruia erau înscrise cuvintele “Regina păcii, roagă-te pentru noi”, încadrate de portretul Sanctităţii Sale, Papa loan Paul al II-lea şi al Cardinalului luliu Hossu - martir

’ al Bisericii Române Unile, Sfînta Liturghie Arhierească a fost: pontificatăde înalt Prea Sfinţia Sa George Guţiu, Arhiepiscop al Eparhiei de Cluj-Gherla, secondat de un sobor de preoţi; predica a fost rostita de pr. prof. univ. dr. Tertulian Langa. Numeroşi credincioşi^greco- catolici au venit să se împărtăşească de darurile Preacuratei şi de arhiereasca binccuVîntare. ' . -

Importante forţe de ordine au vegheat la liniştea şi pacea pelerinilor, pînă la orele amiezii nesemnalîndu-se incidente, majore: sub coordonarea d-Ior col. Grigore Blaga (I.P.J. Cluj)

şi maior loan Oltean - comandantul Poliţiei

-orăşeneşti Gherla, efective. sporite.de poliţişti, Batalionul de jandarmi, cărora U s-au alăturat Pompierii, Salvarea, pădurarii, Reprezentanţi ai RENEL ş.a. au depus eforturi considerabile pentru a asigura • afluirea - şi ' defluirea ; mijloacelor de transport şi a pelerinilor, precum şi securitatea cetăţenilor, a. incintei şi împrejurimilor mănăstirii. Pentru a nu întina - frumuseţea-sărbătorii,- nu vom spune nimic despre comerţul

,cu aspect de bîlci de cea mai joasă condiţie, desfăşurat de-a lungul,.traseului. în incinta mănăstirii s-âu comercializat numai' cărţi şi obiecte-liturgice, ca hrană

.spirituală pentru sufletele credincioşilor.

f f

Petrolexportimport intenţionează să importe pînă f r sfîrşitul anului 5

milioane tone de titeiPetrolexportimport a achitat

aproape îtiîntregime datoriile sale faţă de furnizorii externi, în valoare de; 87 milioane dolari, şi intenţionează să Importe pînă la sfîrşitul anului

i alte 5 milioane tone de ţiţei, informează REUTER.. “Marţi am plătit 86 milioane dolari, pentru a acoperi partea reoşalonată din datoria noastră. Suiiia care a mai rămas de achitat este de1 milion dolari", a declarat

' Aurel Băcilă, directorul general al Petrolexportimport. Suma a fost obţinută dintr-un fond valutar gestionat de Banca Naţională.

De la începutul acestui an, Petrolexportimport a importat5 milioane tone de ţiţei, în valoare de peste 600 milioane

^dolari, a -declarat Valeriu Iancu, director general adjunct al- companiei.Petrolexportimport va dispune ■ de mijloacele financiare pentru a importa în perioada rămasă din acest an alte 5 milioane tone de ţiţei, a completat directorul general adjunct. ,

Cele 86 de milioane dolari

plătite sînt în măsură să reducă nemulţumirea furnizorilor de ţiţei, carc au ameninţat în repetate tînduri în cursul ultimelor săptămîni că îşi. vor întrerupe livrările.'

■ Băcilă a declarat că nou creata Companie Română de Petrol, precum şi creditul revolving, în valoare de .200 ’ milioane dolari, acordat săptămîna trccută dc o importantă bancă occidentală, vor contribui la finanţarea importurilor de ţiţei pentru perioada de iarnă. “Condiţiile de credit sînt convenabile. Vom putea deschide' acreditive de 90 dc zile, cu posibilitatea dc a' prelungi termenul la 120 de zile", a precizat Băcilă. _

Lipsa acută de valută, p'recum şi . importurile neprevăzute de ţiţei şi carburanţi pentru a lace faţă cererii neobişnuit de mari de energie din iarna trecută, au obligat Petrolexportimport să negocieze prelungirea creditelor acordate dc unele firme cu pînă la 180 de zile.

Situaţia din Cipru continuă să fie tensionată, după uciderea unui cipriot

de origine greacăSituaţia din Cipru era calmă,

joi, la cîteva ore după ce trupele din zona ocupată ,de Turcia au deschis focul. asupra protestatarilor ciprioţi de origine greaca, provocînd moartea unei. persoane şi rănirea mai multora, relatează REUTER.

“Atmosfera este calmă, nu se întîmplă nimic, dar situaţia este foarte, foarte tensionată”, a declarat Waldemar Rokoszewski, purtător de Cuvînt al UNFICYP, forţa poliţienească a Naţiunilor Unite din zona de divizare & insulei: ■ ' • . , . , ",■ Ministrul turc de Externe,

doamna Tansu Ciller, urmează să efectueze o vizită în ^regiunea- nordică a insulei, declarată, în1983, stat separatist cipriot, / recunoscut numai ;de către Ankara.

Reprezentantul Naţiunilor Unite, Gustave Feisselj urmează să aibă o întîlnire cu preşedintele cipriot, Glafcos Clerides, şi cu liderul cipriot turc, Rauf Denktash, pentru a aborda valul de violenţe din' Cipru, cel mai grav care a fost înregistrat după invazia turcă a Ciprului, în 1974.

Liderii celor două părţi implicate în conflict au avertizat asupra pericolului escaladării violenţelor, în urma uciderii unui demonstrant grec cipriot de către militarii din zona de ocupaţie

turcă. El a fost a doua victimă înregistrată în ultimele patru zile.

Incidentele au fost provocate în timpul înmormîntării lui Tasos Isaac, în vîrstă de 24 de ani, ucis, duminică,' de un grup de turci. După Ceremonia religioasă, poliţiax cipriotă nu a reuşit să-i oprească pe participanţi, care s-ău îndreptat căre zona-tampon dintre cele două zone ale insulei.- Refugiatul Solomos Solomos,

din Famagusta, a trecut de barierele din zona Dherinia şi a încercat să coboare un steag turcesc'de pe catarg. Militarii ONU au deschis focul din partea turcă a insujei, provocînd moartea lui Solomos.. Insulă a fost divizată în urma invaziei turceşti din 1974.

' Statele-Unite le-au cerut celor două părţi să încerce să controleze

: situaţia. “Considerăm că este foarte important Ca cele două părţi să acţioneze prompt şi să prevină alte incursiuni în zona tampon”, a declarat un purtător de cuvînt al Departamentului american de Stat.

Turcia i-a cotfvocat pe ^ambasadorii la Ankara ai statelor

membre permanente ale . Consiliului de Securitate ONU, pentru a aborda situaţia din Cipru. Ambasadorii Statelor Unite, Rusiei, Franţei, Marii Britanii şi Chinei urmează să aibă, joi, o întîlnire cu oficialităţi din cadrul Ministerului turc de Externe. ’ I

Premierul rus a prezentat componenţa

noului guvernPremierul rus, Victor

Cernomîrdin, a prezentat, joi,^ lista noului guvern deJ la Moscova, relatează REUTER.

în funcţiile de prim-vice- ■premieri au fost numiţi Alexei Bolşakov, Victor Uiuşin- şi V la d im irP o ta n in . Şeful administraţiei guvernamentale şi vice-prem ier' a fost numit Vladimir/Babicev, funcţia ,dg ministru al Finanţelor a revenit lui Alexandr Livşiţ (care ocupă şi unul dintre posturile'de vice- premier), iar portofoliul Comerţului exterior i-a revenit lui y Oleg Davidov, numit şi în futfeţia de vice-premier. / . - ^ /

Generalului Igor Rodionov, Evgheni Primakov şi Anatoli Kulikov. şi-au păstrat funcţia de conducere la Ministerul Apărării, la cel de.Externe şi, respectiv, la Interne.

Ministrul Economiei este, în noul Cabinet, Evgheni Iaşin, iar ministrul însărcinat cu problemele naţionalităţilor este ' Viaceslav'Mihailov. La Justiţie a - fost numit Valentin Kovaliov, iar la Agricultură, Victor Hlistun:

: Au rămas vacante portofoliile culturii, sănătăţii, industriei, resurselor naturale, precum şi cel al relaţiilor cu‘ celelalte state membre ale Comunităţii Statelor Independente, precum şi un post. de vice-premier: ' , . <

0 scrie dc tari europene au impus

restricţii Ia exporturile româneşti de animale. - • 9

vii şi produse de origine animala

Agenţia Naţională Sanitar : Veterinară a fost informată că, oficial, Austria, Slovenia şi Italia şi neoficial,' Cehia, Croaţia, Polonia şi alte ţări europene, au impus m ăsuri; restrictive la importurile şi tranzitul de animale vii şi produse de origine animală din România, informează un comunicat al agenţiei»renlîs MEDIAFAtf.

- Măsurile au fost luate din cauza evoluţiei în zona ^Balcanilor a febrei aftoase, boală care afectează efectivele de

.anim ale din Turcia, Grecia,1 Albania, Macedonia (FYROM),

Serbia şi Muntenegru.în România febra aftoasă nu a

mai fost înregistrată din 1973, iar vaccinarea animalelor nu se mai practică din 1991. Statutul de ţară liberă de febra aftoasă este recunoscut o ficial de către Oficiul Internaţional de Epizootii şi de către organismele veterinare ale Uniunii Europene.

ANSV a luat măsuri privind protecţia teritoriului României prin restricţii-privind importul şi tranzitul de animale şi produse de origine animală din ţările în care boala este prezentă, control veterinar la frontieră, dezinfecţia m ijloacelor de transport,- instituirea regimului de supraveghere epidcmiologică în zonele de risc.’

Măsurile luate de respectivele ţări sînt-discriminatorii şi în

. discordanţa cu reglementările bilaterale şi internaţionale, fiind necesar ca aceste state să-şi reconsidere poziţia faţă de România, apreciază ANSV. ■

l axa l i şi diplomaţia americană îşi exprimă satisfacţia

faţă de progresele înregistrate la negocierile pe

m - u n g a rSurse de la Casa Albă şi

din diplomaţia americană şi-au exprimat, miercuri, satisfacţia faţă de progresele înregistrate în negocierile pe marginea Tratatului bilateral româno-ungar.

“Aceasta â fost pentru noi ştirea săptămînii”, a declarat un reprezentant a lc administraţiei americane, citat de “Romaniai Magyar Szo”, Teferindu-se la faptul că textul Tratatului de bază a fost definitivat la nivelul experţilor. Oficialul şi-a exprimat toiodată speranţa că nu se vor ivi probleme la semnarea documentului.

Casa* Albă, prin vocea purtătorul dc cuvînt al preşedintelui-Bill Clinton, Nicholas Burns, criticase anterior conţinutulDeclaraţiei de la Budapesta, adoptată şi de reprezentanţii guvernului ungar. Oficialul american a criticat prevederile Declaraţiei de la Budapesta referitoare la d rep turile: colective ale minorităţilor şi autonomia teritorială pe criterii etnice.' Declaraţia de la Budapesta, adoptată la 5 iulie, în cadrul reuniunii dintre reprezentanţii guvernului ungar şi cei ai organizaţiilor maghiarilor de peste graniţă, susţine că autonomia ^ s te singura formă cafe ar permite supravieţuirea comunităţilor maghiare din străinătate. Prin acelaşi document, gu'vernul ungar se angajează să acorde sprijin politic şi material comunităţilor maghiare de peste graniţe, pentru a le ajuta în obţinerea autonomiei.

Diplomaţia slovacă- a salutat, totodată, luarea de poziţie din partea Departamentului de Stat al SUÂ în privinţa Declaraţiei de la Budapesta, prin care W ashingtonul arată că resp in g e '- autonomia teritorială pe criterii etnice.Şi autorităţile de la Bucureşti au declarat câ-răspunsul Budapestei estenesatisfăcător în anumite privinţe, mai ales în ceea ce priveşte legăturile politice dintre autorităţile ungare şi com unităţile naţionale, precum şi alocarea unui procentaj din bugetul naţional ungar pentru aceste comunităţi. Formula de compromis privind "textul Tratatului româno-ungar, acceptată de cele două părţi, va include Recomandarea 1201 în document, însoţită de o interpretare care exclude posibilitatea înfiinţării dc structuri autonome pe critcrii etnice ca şi principiile drepturilor colective pentrn m inorităţi, au informat, miercuri, Marcel Dinu şi Fcrenc Somogyi, secretari dc stat în MAE român, respectiv. ungar. - ■

ADEVARULde OlBJj SPORT vineri, 16 august 1996

Un „extemporal" slăbuţ

România - Israel 2-0 (1-0)Partida amicală d intre '

primele reprezentative iile , României şi Israelului s-a dorit un test pentru ambele formaţii. Un test înaintea startului în1 preliminariile pe care ambele echipe îl atacă avind ca obiectiv calificarea în turneul J in a l al Campionatului Mondial dc Fotbal - Franţa-1998. Un test pentru ambii selecţioneri, caTe n-au avut la dispoziţie o serie de titulari, fiind încercate noile valori în curs de ... devenire. Numai că noile valori, de la

‘noi, ne-au făcut să regretăm în mod deosebit absenţa a trei stele - Gică Hagi, Gică Popescu şi Dan Pctrcscu. Cînd o să prezint formaţia aliniată de Puiu Iordăncscu, plus înlocuirile din repriza secundă, veţi avea ocazia să constataţi cu ce am ... rămas din Vechea' gardă.

Întîlnirea ca-atare a lost un ... joc-şcoală, în care generalul-antrenorşi-a supus. subordonaţii , Unui' .v- „extemporal”. I-aş acorda calificativul de slăbuţ, pentru că prea multe au fost „dezacordurile gramaticale ale lim b a ju lu iv ' fotbalistic” , - comparativ cu puţinele „exprimări corecte”. Principalul este că am cîştigat - vor spune unii. De acord dar victoria a fost una cu şansă: mă refer la primul gol’marcat de noi (greşeală de portar), respectiv la cele două bare ale israelienilor (survenite cînd, conduceam cu fragilul 1-0). în altă ordine de idei s-a eani exagerat cu temporizarea; de parcă am avut în teren o trijpă, îmbălrînită. Am rămas- cam deziluzicfflat de prestaţia lui Adrian Ilie. (considerat de

-mulţi drept şef de generaţie a" noului val). M-am bucurat, în

■ schimb,, de golul lui Gică 1 Crai6veanu. Concluzionînd,'

„extem poralul” lu i\P u iu _ Iordăncscu a demonstrat că

noua trupă mai are de buchisit ceva la „gramatica fotbalului”, aţît în faza de apărare (unde s-a cam clacat uneori), cît şi în cca de construcţie (cu o linie mediană cam ruptă) cit şi la finalizare (ratări.mari cît roata carului). Una peste alta, a fost evidentă lipsa de omogenitate a noii garnituri., Primul gol a „picat” în min. 19; Gîlcă a expediat un şut sănătos de pe la vreo 25 de metri, portarul (schimbat la pauză), surprins a respins în faţă şi Ad. Ilie a înscris din apropiere. Intre gol şi după el au fost alte două faze clarc, ratate de V, Moldovan (8) şi .Gică Craioveanu (22). Am mai notat şuturile lui .Stingă (37) şi Craioveanu (42), baloanele fiind deviate de portarul israelian în corner. In prima repriză Prunca a ...

- şomat. , -în repriza secundă

israelienii au fost mai activi deoarece ai noştri s-au cam bramburit în toate trei fazele. de joc am intite anterior. Harazi a expediat de două ori balonul în bară (în minutele j 56 şi 63). Spre final, în min.82, o acţiune a lqLG abi

^Popescu se încheie cu\>; pasâ “ la Gică Craioveanu, şut eu

stîngilţ^.necruţător, balonul poposind în plasă spre

.disperarea portarului care nu se aştepta la o asemenea execuţie,.nesehiţînd nici un- gest de replică/ :

Iată şi „ l f ’-ele aliniat de . România: Prunca - Filipescu,

„ Papură, Prodan, Selymcsi - Gîlcăi Stingă, Ad."I(it\ D. Muriteanu,- V. M oldovan,. Craioveaiiu. După pauză au măi evohiat (în ultimul sfert de oră): Tîrţău, D. Şerban, . Tcnc si Contra). . ■ ,

V ic to r R O M A N »

Partida de miercuri, 14 august, a fost cea de a 16-a între echipele reprezentative ale României şi Israelului, 14 din ele fiind dispute amicale şi doar 2 întilniri oficiale^ Spre edificare iată istoria celor 16 partide: .

• ISRAEL - ROMANIA 1-2.. (partidă amicală disputată în 7 decembrie 1966 - • debutul' întâlnirilor. bilaterale - în

. localitatea Yafo; goluri, marcate de Borba, respectiv Al. Badea şi Pîrcălab, ultimul din penalty).

' • ISRAEL - ROMÂNIA 0-1 (partidă amicală, disputată în 4 decembrie 1974, Ia Ţel. Aviv; golul victoriei a/fost marcat de Same* în min. 80).-

• ISRAEL - ROMÂNIA 1-1 - (întilnire amicală, disputată din nou la Tel Aviv, în 19 decembrie 1978;' marcatori Malmilian,

‘respectiv C. Stan, în min. 54 ş i .- 77). .. '

. «-ISRAEL - ROMÂNIA 2-L (partidă amicală - singura victorie a reprezentativei Israelului - disputată la, Yafo, în 8'^prilie 1981; au marcat: Tabak şi Sh. Mizrahi, în min. 2 şi 78, respectiv Mircea Sandu- în min. 4).

ISRAEL - . ROMÂNIA 1-1 (întilnire amicală disputată la Tel.Aviv în 8 noiembrie 1983; au înscris Armeli în min. .50, respectiv Marcel Coras -în min.75)- : V :- ' ’ '

• ROMANIA - ISRAEL 0-0 (meci amical disputat la Oradea în 11 aprilie 1984).

• ISRAEL - ROMÂNIA 1-1 (amical disputat la Tel Aviv, în 21 noiembrie: 1984; marcatori: Ohana în min. 38, respectiv Lăcătuş în min. 60).

V ISRAEL - ROMÂNIA' 2-4 .(partidă amicală disputată la Ramat Gan,.în 8^octombrie 1986;

au înscris : Malmilian şi. Nf Cohcn în min. 1 şi 84, respectiv Piţurcă , de doua ori; în min. 35 şi 75, Bdloni şi Cămătaru, în min. 55 si 60). . :-c

' • ROMÂNIA - ISRAEL 3-2 (dispută amicală, la Braşov, în 8

' apriiie 1987; marcatori Cîmpeanu II - 21, Belodedici - 38 şi Kramer - 82, respectiv Brailowski - 19 şi Tikva - 80). -

• ISRAEL - ROMÂNIA 0-2 (amical, disputat în 3 februarie 1988, la Haifa; goluri date de Boloni - 15 si Ciucă -*70). ; '.,• ROMÂNIA - ISRAEL 3-0 (întilnire amicală disputată la Sibiu, în 23 noiembrie 1988; goluri înscrise de Cămătaru - 23, Mateut - 31 şi 40). ‘ ' ' -

• ISRAEL - ROMÂNIA 1-4 (amical, disputat la Haifa în 25

' aprilie 1990, un fel de test al tricolorilor pentru Coppa del Mondo, Italia 1990; golurile tricolorilor au fost marcate de*

• Balbul - 6, autogol, Hagi - 13, din penalty, Ion Ovidiu Sabău - 44 şi Balint - 87; golul de onoare al israelienilor l-a, semnat Aharoni - 83). i

• ROMÂNIA - ISRAII. 1 0 (amical, disputat la Bucureşti m 22 septembrie 1993; unicul gol T-a marcat Panduru - 48). ;

• ISRAEL - ROMÂNIA 1-1 (meci disputat în 14 decembrie 1994, primul cu caracter oficial, în preliminariile . CE; partida a avut loc la Tel Aviv; au marcat. RosentEal în min. 83, respectiv Lăcătuş în min. 69).

• ROMÂNIA - ISRAEL 2-1 (partidă tot în preliminariile pentru CE, disputată în 7 iunie1995, la Bucureşti, pe o ploaie

-torenţială; Lăcătuş a deschis scorul în min, 16, israelienii au egalat prin Berkovits în min. 50, goiul victoriei fiind semnat de Dorinei Munteânu în min. 65).

• ROMÂNIA'- ISRAEL 2-0 (amical, disputaţ miercuri 14 august,Ta Bucureşti; pe Stadionul „Steaua”; goluri înscrise de Ad. Ilie în min. 19 şi Gică Craioveanu în min. 82). -

• Din 16 partide disputate pînă în prezent, România a susţinut10 în deplasare şi 5 acasă. Bilanţ general: 10 victorii, 5 „remize” şi o singură înfrîngere, 29 goluri marcate şi 13 primite. . _

R o m e o V . C ÎR T A N ■

Simultan Corina Peptan

Eveniment de primă m înă, duminică 18 august, în S a la de sticlă a P rim ărie i municipiului Cluj-Napoca:' simultan dat de m u lt ip la campioană naţionala ş i mondială, marca m a e s tră

, internaţională C O R IN A PEPŢAN, invitată de onoare la Festivalul internaţional d e şah „Napoca ’96”. E a v a susţine sinnilţanul în compania copiilor şi juniorilor din cadrul m unic ip iu lu i nostrii. Cei donîici să participe la simultan se pot înscrie la telefonul 15-21-67. Nu scăpaţi un asemenea prilej. -

( r . v . ) *

Conferinţa de presă FC "U”* „Cazul Maier” spre o'posibilă rezolvare • Va

scoate la liman SC Univers-Impex problemele financiare ale echipei? * Masapresei îşi suplimentează locurile • Şandru şi Sima pe lista: de transferări • Pentru Pojar şi Marius Popescu se apropie... redebutul• Predatu este aşteptat la antrenamente • Citiţi în ziaruide mîine toate aceste subiecte• (M .H .)

J n perioada' 20-24 august, Serncnicul (judeţul; Caraş- Severin) va fi gazda celei de a* tre ia reu n iu n i internaţionale de enduro- tu rism , - organizată de

,Fedw aţia Română de Motociclism (FRM) şi Parteneriatul de Cooperare pentru Dezvoltare Economică, sub înaltul patronaj al Federaţiei Internaţionale de Motociclism (FIM). .

Cea de a treiaţ reuniune încheie program ul , unei întruniri motocicliste de excepţie, carc a cuprins deja două etape, unanim apreciate: Fîrdea (în cursul lunii iunie) şi Ghioroc (iulie), Scmenicul va finaliza şi prim ul Cam pionat Naţional de Enduro, care îşi va desemna cîştigătorii pe diferite categorii la individual (şapte categorii de concurs) pe echipe şi oraşe.

Ca şi în etapele anterioare, la Semenic vor fi prezenţi împătimiţi ai acestui sport, din ' România, Germania, Austria,

EnduRoMania pe Semenic

Belgia, Danemarca,.Olanda, Ungaria. Printre aceştia s e numără Gristopher S tegm ann (Germania) pe Yamaha X T , Ottmar K oenigsdorf ( f o s t campion al Austriei pc Qu<&/~ / . Yamaha W a rrio r) . \ |Motociclete şi firme de m arcă prezente în concurs: H ercules80, Mobra Hoinar,; ceea c e atestă, tot inai mult, caracterul de ^co m p e tiţie o p e n . Importante sînt: prezenţa în mijlocul naturii, dorinţa d e mişcare, spiritul ele fair-play. EnduRoM ania c o n f irm ă faptul că turismul rural p oa te avea perspective încurajatoare atît în cadru organizat, c it şi ocazional, în măsura în care autorităţile locale, sătenii,'vor fi convinşi că pot 11 gazde ospitaliere, daică asigură-un minim de dotări. ~ ; - ... Sosirea participanţilor şi înscrieri la faţa lo c u lu i, începînd c u 20 august, ora 10, pînă în 21 august, -

D em ostene S O F R O N *

A c t u a l i t a t e » £ o t : f > a î l i s t i c ă

Jiul revendică 100.000 dolari- - •1 f '

„Remanierea guvernamentală” <lîn (îiuleşti a învolburat pentru puţin timp apele (fin campionatul intern. „Liţă” Dumitru rupe „mariajul” cu Jiul şi se întoarce la prima sa dragoste, Rapidul. Şi părăsiţi şi cu banii luaţi, petroşenenii au'o tresărire'de'

' orgoliu şi revendică cei 100.000 de dolari pe care fostul antrenor i-ar fi luat în avans. „Pîrîtul” îşi cere scuze de la Miron Cosma ori de cîte ori în faţă îi apare un microfon. ' ,

U r m a ş u l l u i D u m i t r u

După pretenţiile financiare pc care le au faţă de fostul antrenor, singura grijă a „ortacilor” a fost numirea unui nou conducător.. Considerîndu-se a doua forţă financiară, a Diviziei Naţionale, Jiul Petroşani îl unge antrenor principal pc Ion Ion. Punct şi dc la capăt! . ■

U l t i m a c a s e t ăComitetul de urgenţă al FRF a vizionat şi ultima

casetă a etapei a Il-a, cca a partidei Gloria Bistriţa- Universitatea Craiova. Bistriţeanul M. Răduţă s- a ales cu un avertisment şi o amendă de.2 milioane. Prestaţia arbitrilor FI. Chivulete şi V. Avram â fost dată spre anajiză Comisiei de disciplină a'arbitrilor.

A p r o p o d e e t a p a a 3 - aUrmătoare etapă a Diviziei Naţionale se va

disputa pe parcursul a trei zile* Pe motiv de „cupe europene”, meciurile din campionatul intern vor avea următorul program: vineri, 16 august, ora 18: FC Naţional - Farul, Chindia - Rapid şi ”Poli” Timişoara - Gloria Bistriţa; sîmbătă, 17 august: Steaua şi AS Bacău se vor întîlni în nocturnă, cu începcrc dc la ora" 20; partida Dinamo - Sportul Studenţesc va avea loc duminică* 18 august, ora 15,30, Celelalte partide ale etapei se vor disputa normal, sîmbătă, 17 august, de la ora'18. ' •

- M ih a i H O S S U B

Răspuns la întrebareAm fost interpelat de un

cunoscut carc m-a întrebat: „Am auzit, că la Mărtineşti se poate pescui plătind o taxă zilnică de 5000 lei, fără să ai permis de pescuit vizat. Este adevărat acest ', lucru?” Reglementările în vigoare sînt clare: pescuitul sportiv poate fi practicat şi în

^ f e o i s l y ţ j e r i d i a n e

Săptâtnîna trecută -s-au disputat două importante turnee pregătitoare penlru US Opcn care va debuta în 26 august la Flushing M e a d o w : l a ^mcinnati (ATP, 2.200.000 $) şi Montrcal (WTA, 946.000$). Primul a marcat revenirea pc couiis-uri a lui Pete Sampras, numărul 1 mondial pierzînd în sferturi Ia Thomas Enquist. Trccînd dc O’Brien (6-7, 6-3,.6-0), Kafclnikov (7-6, 3-6,6’ '

3), Muster (6-4, 6-1) şi Chang (7-6, 6-4 în finală) Agassi a încasat cecul de 320.000$ şi a ■ urcat dc pc 7 pc 6 în clasamentul

‘'ATP. Monica Sclcş a cîştigat turneul canadian -trccînd de Sabatini, Malccva, Basuki'şi Arantxa Sanchez (6t1,'7-6 în

Tinală), realizînd a 4-a victorie Ule turneu în 1996. '

în San Marino (ATP, 300.000), T - A drian. yoinca a. pierdut în sferturi la favoritnl nr. 1, Alberto

Costa. In finală, Spaniolul s-a impus cu 7-6, 6-3 în faţa conaţionalului său Felix Mantilla şi zilele acestea e prim favorit în turneul croat dc la Umag (375.000$). în această săptămînă, circuitul ATP mai programează2 turnee, fiecare de 1 milion $:, Indianapolis (cu Sampras, Ivanisevic, Agassi,. Enquist, T. Martin etc.) şi New Havcn (cu Kafelnikov, Krajicek, Courier, Fcrrcira, Rios etc.). Irina Spârlea c a 8-a favorită în turneul WTA de la Manhattan Beach (450.000$), alături de Graf,

H uber,/Novotna, M, Jo. ■Femandez, Date, Davenport şi JCoetzer. Absentă, de la IWimbledon, Steffi şi-a început |campania pentru US Open cu ■o victorie în turul 2 la.Katrin .

• Adams (6-4,6-2) şi o va întîlni *pc marea speranţă americană |de culoare Venus Williams. |

Fostul nr. I mondial Ivan ■Lendl a primit un wild-card de Jla organizatorii Open-ului ICehiei care debutează joi la |Marianske Lanze. (Nu) aţi ■ghicit, e vorba de ... golf. ■ .Radu. C. M U N T E Â N U » J

cadrul unor ferme piscicole, cum este cazul celei de la Mărtineşti,

■cu condiţia ca amatonil să aibă carnet de pescar amator vizat pe anul în curs. Că în cazul unor astfel de ferme se percepe o

• anumită taxă este altceva. Dar permisul de pescuit este;

-obligatoriu. Cei care fac abatere de la această prevedere o fac pe „proppa piele” şi s-ar putea să-i coste substanţial - atît pe cel aflat îri culpă cît şi pe cel care a eliberat chitanţa pentru ziua de pescuit. Undc-i lege nuri tocmeală. . ,

„ S c a n d a l a g i i i ”

S-a întîmplat pe data de 4 august. Dintr-o dubiţă Volkswagen au „debarcat” pe malul lacului M ărtineşti, 7 persoane de sexe diferite. Zvăpăiate nevoie njare. Obraznice. Au început să facă

.tărăboi mare, au avut chef de scăldat şi au făcut-o, deranjîndu-i pe pescari. Cînd au fost rugaţi să păstreze bunacuviinţă au devenit nu numai obraznici ci şi violenţi ca limbaj. S-a apelat la paznic. Au refuzat să se îegitimeze. Dîndu-şi seama că „gluma s-a cam îngroşat” persoanele în cauză s-au îmbarcat în dubiţă şi duse au fost Cineva a avut prezenţa de spirit de a.nota numărul dubiţei pentru a afla numele proprietarului. Cu ajutorul

Poliţiei,. care a trimis o ' adresj > dc răspuns AJPS, ani aflat ci: ] proprietarul dubiţei'este Silvfsw Constantin,'care doniiciliază i y Cluj-Napoca, : str. r U zine:?!

’ Electrice nr. 15, âp. 8. -Râm tnflj ca „apropitarul” să ne 'd ezvă /zj^h „motivaţia” comportamentului ~'- necivilizat al celor 7 persoane refuzul lor de a ’se legitima • fapte pasibile de, usturătoare^' amenzi contravenţionale. 0£‘ poate face la sediul AJPS. , ; î

A g e n d a H

c o m p e t i ţ i o n a l ă | j

' Sîmbătă 17. şi duminică 1! _ - august, la Oradea va avea loc f ; faza inteijudeţeană de pescuf: i sportiv, categoria juniori. U întrecere vor participa şi do: talentaţi juniori clujeni - Deal Levente şi Robcrt Kovacs. Cc doi juniori vor,fi însoţiţi la faz * amintită de ... seniorul T eoE ': Bode, cunoscut pescar spoitn . «clujean, delegat fiind de AJPSr ' de a însoţi pe cei doi concurenţi i '

La Vatra Domei (Suceava), zilele de 30 şi 31 august va a loc finala pe ţară a muscarilor,r întrecere la care s-aii calificat s cei patru clujeni ce şi-au disputa întîietatea la faza judeţeană.

Tuturor concurenţilor urai& pescărească FIR ÎNTINS! r

V ic to r PESCARU»

(13) vineri, 16 august 1996 FEMEIAa d e v ă ru l d e C lu j

iP O n e a d m i n i s t r e a z ă C l u b u l iii T i n e r e t u l u i jd in D e j?I La 11 mai 1990, preşedintele CPUN promulga ~Iei. în septembrie 1990 au existat 25.959.647,80

legea dVînfiinţare’a Fundaţiilor pentru Tineret. / lei în cont, 9.340.512,94 lei - bimuri.mabile, obiecte Zbnstituiti spontan” în asociaţii fantomă, tinerii, de inventar şi mijloace fee precum şi 511.473,85

» majoritatea peste 40 de ani, au deblocat sutele de lei. .I milioane ale UTC şi au preluat patrimoniul acestuia Odată cu desfiinţarea Fundaţiei şi evacuarea ei I - hoteluri, cluburi’, case de odihnă'etc.. Nici \tn din sediul deţinut pe str.lMoţilor, apoi în.Casa !■ control, nu s* stabilit privind manipularea acestorTineretului Cluj, actele şi bunurile acesteia au fost J

ujiase fonduri. în decret se spune: „Normele cu . ' transportate la Gherla. Datorită faptului că Poliţia ■ • privire la organizarea, funcţionarea precum şi la ." judeţeanăim â intervenit prin măsuri de verificare, ■ I reprezentarea fundaţiilor în raporturile cu organele :■/ Coniitetul Director,; pentru a-nu se distruge şi I I de stat şi terte persoane sc ştabilesc'de către consiliul ultimele rămăşiţe din patrimoniul rămas, a trimis o | ! fundaţiei prin regulament”, Legea consfinţeşte adresă către Primăria municipiului Dej prin care a ■ I aşadar o anarhie financiară şi patrimonială fără ' cerut preluarea Clubului Tineretului din Dej,, cu [ | precedent. Situatia Clubului Tineretului din Dej toate bunurile şi cu autoturismul Dacia 000 nr. 7- I I exemplifică perfect accastă degringoladă: Datele CJ-5401, precunr şi personalul angajat (două | , privind soarta acestui club mi-au fost furnizate de 'persoane) de către Consiliul local al municipiului. ■privind soarta acestui ciud mi-au iosi mnnzaie ue jictsoanc; uc ^ousiuui im-ai ai inuuiupiuiui. •

cx-dircctornl său, dl Ionel Ştefan, cu deplină întrunit în şedinţă extraordinară la 7 mai 1996, ■responsabilitate. . . . v Consiliul local a hotărît pe baza art. 211it. g şi art

Prin decizia nr' 100/7 iunie 1971,' Comitetul 29 din Legea 69/1991, trecerea imobilului din str.Executiv al Consiliului Popular al municipiului Dej George Coşbuc în patrimoniul Primăriei Dej, cua atribuit imobilul situat pe str. George Coşbuc nr. , destinaţia Club al Tineretului, clădirea -fiind3, Comitetului municipal Dej al UTC, cu destinaţia întăbii lată pe' Statul român „în administrareade „Chib alTineretului”. Aşa ă şi funcţionat pînă operativă a Consiliului local ;al-municipiului Dej”în 22’decembrie 1089. De ia această dată şi pînă .. în momentul in care toate problemele păreau celîn august 1991, clubul şi-a păstrat destinaţia trecînd puţin vremelnic rezolvate, din partea „reînviatei”

| insă sub egida’Biroului .de Turism pentru Tineret - Fundaţii pentru Tineret Cluj cu sediul în Gherla, s- || Cluj. La 6 august 1991, Fundaţia pentru Tineret,- au prezentat trei persoane - un preşedinte, şi un

Cluj, înfiinţată pe baza Decretului-lege 150/11 mai director general (!) printre ei, cerînd documentele 1990, a emis o decizic prin care a preluat şi clubul instituţiei în~vederea inventarierii bunurilor. Deşi din Dej, clădirea fiind întăbulată la 2 iulie 1992 pe . extrasul dc carte funciară emis în 1992 a fost anulat, Statul român „în administrarea operativă a Fundaţiei Clubul Tineretului din Dej a'reintrat în posesia pentru Tineret Cluj, fară termen de plată”. Fundaţiei. Eu personal n-ani înţeles care din ele.;.

Pînă aici, lucrurile par şi simple şi clare, d ar... », Cît priveşte pe,cei doi salariaţi - ei au ajuns Ca urmare a numeroaselor deficienţe de organizare.'.şomeri. Dl Ioftel Ştefan, director la Clubul

^contabilă, Consiliul de Conducere al Fundaţiei J996expediată din Gherla la data de 13 iunie 19961 (organul decizional rezultat în urma modificării a fost suspendat din funcţia de director (cu data de| regulamentului de funcţionare iniţial stabilit), în .14 'mai) şi din funcţia dc gestionar (cu data de 10■ şedinţa din 7 iulie 1995 a hotărît desfiinţarea mai). Suspendarea rămîne valabilă pînă la încheierea j■ Fundaţiei pentru Tineret Cluj, cu îndeplinirea în; cercetărilor asupra activităţii desfăşurate pe perioada î 1 termen de 7 zile. Situaţie în care, cei 6 salariaţi, - în care a condus şi administrat Clubul, v -I |,atîţia cîţi aumai râmas din'cci 30 pe carc i-a avut ' Carc:va fi în continuare soarta Clubului |

fundaţia, au formaMm . Comitet Director al Tineretului? Mister. Cert este că noii săi ■Consiliului de Administraţie şi s-au înregistrat la administratori deocamdată au scăpat de Dacie şi ■;judecătoria Cluj, solicitînd totodatăx la Poliţia cine ştie, curind vor scăpa şi de tineretul dejean, Ijudeţului Cluj, serviciul economic, o: verificare a - clădirea puţind fi folosită în orice scop... Totul e să |Fundaţiei pentru Tineret referitor la folosirea şi existe un consiliu de administraţie, un regulament ■înstrăinarea bunurilor acesteia întrucit ,1a data de funcţionare şi Decretul. 150/Î990 la îndemînă! |

I respectivă, în contul RCR Cluj existau doar46.000 M a g d a le n a V A ID A I

A£

i )

r Posibile itinerar» de vacanţă! ~iCheile Turenilor...' numite şi Cheile Turului,

sînt sora mai mică a Cheilor Turzii, săpate tot în culmea calcaroasă a Petreştilor. Ele au peste 1,8 km lungime şi sînt mai sălbatice, iară o'potecă amenajată, parcurgerea -lor. neCesitînd mai multe treceri

^prin apă. Administrativ, se găsesc pe teritoriul comunei Tureni. ,

Cheile Turenilor sînt rezervaţie naturală. Un portal,

■ 29 de peşteri, stînci.bizare cu denumiri pitoreşti (Popa Ţiganilor),r repezişuri şi mici cascade sînt alte atracţii pentru; turişti, iar pe .căţărători îi aşteaptă frumoase trasee de: escaladă. Pe platoul dealului

'Cheia arheologii studiază doi,: tumuli în care, s-au făcut, impoîtante d esco p e riri'cu ; ocazia, săpăturilor din ultimii ani. în trecut; o carieră - astăzi închisă - ă distrus o porţiune. din capătul amonte. „

Accesul în Chei se face din satul Tureni, iar pe aval din Copăceni,; la ieşirea din chei; existînd terenuri bune de campare. Restricţiile privind activitatea . umană sînt

asemănătoare cu cele pentru. Cheile .Turzii, cu măsuri mai puţin stricte pentru protecţia florei, căci Cheile Turenilor sînt

în -primul rînd o rezervaţie ‘ geologică, ' ' -

Cheile Borzeştilor"Cheile Borzeştilor (numite şi

Cheile, Berchişului) sînt a treia "cheie săpată în culmea Petreşti şi' se găsesc la sud-vest de Cheile- Turzii, pe teritoriul comunei Iara. Ele au fost declarate zonă ' naturală'protejată de importanţă judeţeană în 1994, la propunerea Clubului dc Cicloturism "Napoca”. Accesulse face de la Cabana Buru sau d in , satu l Borzeştir pe noul drum ce duce la Gura Jigăului, la capătul din

^amonte al cheilor. Cheile au ' versanţi; împăduriţi, cu pereţi

. puţin semnificativi, dar prezintă două sectoare sălbatice, foarte - interesante, cu succesiuni de cascade, săritori, marmite de mari dimensiuni. Marcajul turistic triunghi roşu evită aceste porţiuni, inaccesibile lă ape mari, pentru a căror vizitare trebuie să mergem chiar pe albia pîrîului, sărind din piatră în piatră.' în chei sînt

- interzise orice activităţi ce pot

degrada peisajul: cariere, depozitări de’orice materiale,- tăierea pădurii etc.

Defileul Hăşdatelorîn aval de Cheile Turzii,

valea Hăşdatelor formează, pînă la vărsarta în Arieş, un defileu sălbatic, cu meandre spectaculoase. Zona, pînă Ia captarea de apă din aval, a fost declarată zonă naturală protejată- de importanţă judeţeană tot în 1994 şi tot la

■ propunerea Clubului de Cicloturism "Napoca”. Cea

: mai interesantă porţiune este la capătul de qval, . Unde apa Hăşdatelor străbate un scurt

Sector de chei înguste, formînd apoi pitoreasca cascadă Ciucaş. Pentru vizitare trebuie trecut de mai multe ori prin

" albia rîului. Defileul poate fi adm irat şi de sus, dc p*e versantul drept, de pe marcajul turistic triunghi galben ce leagă cascada- Ciucaş de Cabana. Tîheile Turzii. Restricţiile sînt identice cu cele privind ’ : fh e ile Borzeştilor. în plus, trebuie

^acordată atenţia sporită apei, care în aval este captată.

| « Fax T • Fax T • Fax T • Fax T • Fax Tr Ţ ]

Din fru m u seţile D elte i \ Foto: E. O LARIU

Pe linia de sosire la crosFoto: E. O L Â R fU

Inspiraţie impulsivăInsistenţa nu este nici mai

mult, nici mai puţin,' decît o inspiraţie impulsivă. O anumită dorinţă, pe care nu ne-o "putem reprima, ne îndeamnă să perseverăm, să nu renunţăm, deşi totul parc a fi împotriva noastră.

De ce inspiraţie? Pentru câ ’ sumedenie dc idei ne dau .

lîrcoale,- de nu mai ştim 'pe care dintre ele să le punem în aplicare pentru ca roata norocului să se întoarcă în favoarea. noastră, Şi de ce ; impulsivă? Pentru că am vrea; să le încercăm "pe toate, iar: dacă, din întîmplare, unele dintre ele nu ne reuşesc, am

vrea să dăm timpul îuapoi, astfel ca nici un eşec să nu ne poală distruge speranţele. Inspiraţia impulsivă este benefică în măsura în care ne dă un dram de curaj în plusţ dar dc obicei ric face să ne pierdem controlul şi să intrăm în «ituaţii din carc nu putem ieşi decît complet şifonaţi şi cu iluziile spulberate. Inspiraţia impulsivă este specifică tinereţii, ea sc diminuează şi aproape dispare cu timpul. Acesta esic încă unul dintre meritele ci, faptul câ este o caracteristică specială care te face să simţi că. trăieşti cu adevărat; Sc întîmplă de foarte multe ori ca o astfel de inspiraţie să ne scoală din impas.

Oricum, ea nu poate fi reprimată înainte dc vreme - iată de unde vin şi o sumedenie de ”conflicte-între generaţii” . Ar-trebui ca şi cei mai "experimentaţi” decît noi să-şi aducă din cînd în cînd aminte dc vremea cînd şi' lor Ie dădea ghes această inspiraţie impulsivă,- şi de toate întîmplările prin care au trecut din accastă cauză. •

Şi dacă tot e vacanţă, lăsaţi inspiraţia voastră impulsivă să se desfăşoare în voie şi în deplină libertate. Nimic mai rău decît pînă acum nu vi se poate, întîmplă! '

Io a n a H U D R E A

15 la sută din fetele franceze afirmă că au fost violate

15 la sută dintre fetele franceze susţin că au fost violate, arată rezultatele unui sondaj întreprins de experţi ai Centrului Naţional Francez pentru ; Cercetări Ştiinţifice în rîhdnl persoanelor cuprinse în grupa de vîrstă 15-18 ani - informează agenţia Reuter. în 85 la sută din cazuri victima şi-a .

; cunoscut agresorul. Totodată, în 8 la sută din cazuri- acesta este un membru al familiei. '

Rezultatele sondajului indică, de asemenea, şi faptul că 2,3 la sută dintre băieţii francezi incluşi ' în aceeaşi categorie de vîrstă au fost forţaţi să întreţină relaţii sexuale: trei pătrimi dintre aceştia .

dc către-femei, iar o pătrime - de către bărbaţi.

Adolescenţi isrăelieni, ”fani” ai asasinului lui Rabin ; ;

Primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, a apreciat,drept ruşinos fenomenul apărut în ultimul; timp printre adolescenţii isrăelieni, în rîndul cărora -

,au fost semnalatp cazuri izolate d6 ”fani” ai lui Yigal Amir, asasinul fostului. premier Yitzhak Rabin, transmite AFP. în opinia actualului şef de guvern israelian-, apariţia acestui fenomen reprezintă

, dovada, unui ”eşec pedagogic”. . . ;El a făcut această declaraţie în cursul unui

interviu televizat, ca reacţie la un reportaj difuzat vinerea trecută de televiziunea israeliană. Reportajul în cauză a prezentat cazul a trei adolescente - eleve lâ un liceu religios din Kyriat Gat (sud de Tel Aviv), carc şi-au clădit un adevărat cult pentru asasinul lui Rabin. în vîrstă de 17 ani, cele trei adolescente au fost de acord cu asasinarea fostului premier. Ele şi-au exprimat simpatia faţă de Amir, colecţionînd fotografii ale acestuia, scriindu-i scrisori de dragoste şi asistînd la toate audierile ce . au avut loc în procesul idolului lor. '

Suflet de sportivRenumitul alergător chinez Wang Junxia,

medaliat la recenta Olimpiadă de la Atlanta cu aur

la 5.000 de metri şi cu argint.lă 10.000 de metri, a donat medicamente tradiţionale bazate pe plante, în valoare de 300.000 de yuani (36.140 dolari),

..victimelor puternicelor inundaţii care fac ravagii în sud-estul ţării, transmite Reuter.' .

Festivalul ”Orfeu’’ de poezie ardeleană

în perioada 4-6 octombrie se va desfăşura, la Cluj-Napocâ, prima ediţie- de după 1989, â Festivalului ”Orfeu” de poezie ardeleană, organizat, de Societatea Culturală ”Zalmoxis”, cu sprijinul

.Inspectoratului pentru Cultură Cluj^i ăl Biblioteieii Judeţene ”0. Goga”, sub egida Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca; Avînd în vedere amploarea acestui festival, organizatorii apelează 'la bunăvoinţa unor eventuali sponsori, precizînd că s-a deschis, pentru aceasta, contul nr! 451083032 lă Banca Comercială Română Cluj. ^ ;

Vă interesează parapsihologia?Dacă răspunsul este afirmativ; vă reamintim că

se mai fac înscrieri la .cursul gr. II de psîhoenergochirurgie, vindecări prin puterea gîndului şi iniţiere în bioenergbterapie, susţinut, la Cluj-Napocaj_în perioada .19-25 august, de ' cunoscuta bioenergeticiană Alexandra Moşneaga, maestru extrasens de categorie internaţională. Pentru - informaţii şi înscrieri vă stă la dispoziţie telefonul 17-86-85. / '

' ' -Colegiu de adm inistraţie publică la Cluj-Napoca

La solicitarea unui mare număr'de cititori, precizăm că informaţii privind înscrierile şi admiterea la Colegiul de administraţie publică ce va funcţiona de la toamnă la Cluj-Napoca, în cadrul

^Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, se pot obţine de la Direcţia Învăţămînt, Cultură... a Primăriei Cluj-Napoca (etaj II, camera 92-93, telefon 43-04-40), zilnic, după ora 12.

O V M. TRIPON

ADEVARUL de C lu j ECONOMIA vineri, 16 august 1996 ( l4 )

S E C U R I T A T E A

O P R O B L E M Ăîn anul 1948, a luat fiinţă, ca organ specialteat

al ONU, “Consiliul Alimentar Mondial”, cu rgliit de a coordona problemele legate dc politica şi producţia alimentară, comerţul cu surse de hrană şi securitatea alimentară la scară globală.

Securitatea alimentară viza trei Obiective: - asigurarea unei producţii de alimente adecvate cerinţelor umane; - stabilitatea ofertei şi a pieţcloţ alimentare; - accesul la resurseje alimentare, prin constituirea unor stocuri de siguranţă minime, care să reprezinte 17-18% din consumul anual de cereale, adică pentru 62 dc zilcv fală de 45 dc zile estimat în prezent. -

Calculele ne arată că acest stoc ar trebui să reprezinte astăzi circa 240-250 milioane de tone.

Sub acţiunea unor Eactori climatici nefavorabili, în multe ţări, acest stoc nu a putut depăşi, în ultimii ani, 100 milioane ,tone, fapt ce a dus la creşterea preţurilor, în special la grîu, în anii 1994-1995, acceletînd incertitudinile politice şi economice. Multe din ţările lumii,a treia inclusiv China, India etc. devin tot mai dependente de importurile de alimente, în principal de grîu, ritmul de creştere al importurilor,, depăşind ritmul de creşteri al producţiei mfondiâle, în o serie de ţări.

Este neîndoielnic faptul că' cerealele reprezintă astăzi cea mai importantă resursă alimentară , pentru omenire. Din consumul alimentar total acestca asigură'55% din proteine, 15% din grăsimi şi 70% din zaharuri, adică 50-55% din caloriile consumate în lumea-întreagă. .

Din grupa cerealelor, grîul reprezintă şi astăzi, alimentul de bază pentru circa 40-50% din populaţia globului. Nici un aliment nu satisface atît de cconomic cerinţele omului în principii'

A L I M E N T A R Ă r

R E Z O L V A B I L Ănutritive şi-active ca pîinea de grîu, care are un rol biocatalitic. şi" energetic foarte important. Cultivat în peste 45 de ţări ale lumii, pe o suprafaţă medie de 240 milioane hectare, grîul nu a putut depăşi însă, decît foarte rar, o producţie totală globală de 500 milioane tone, ceea ce rcprezjntă un randament de cel mult 2 tone la hectar. ' ■ ''

Poate fi considerat acest nivel ca o limită maximă?.

Experienţa unui număr mare de ţări cu agricultură avansată, cum ar,'fi: Anglia, Belgia, Franţa, Olanda,-Germania, ne demonstrează de ani de zile că acest prag a fost depăşit de 3-4 ori. ^ -

Elpcventă este evoluţia producţiei medii de grîu şi în România: faţă de anul 1950, cînd s-a realizat o producţie de 800 kg/ha, în 1982 producţia a crescut de 3,6 ori, iar în 1995; de aproape 4 ori. De altfel, anul 1995 ne-a oferit numeroase exemple, din ţară, cu exploataţii agricole unde, aplicîndu-se corect tehnologiile de cultură, ău putut fi realizate producţii medii de grîu de bună calitate de 6-8 lone la ha. Aceste rezultate corespund pe deplin calculelor privind oferta ecologică din zona noastră conform căreia, coeficientul hidrotermic poate asigura jţentru orice cultură agricolă 4-6 tone de, substanţă uscată la hectar. .... în concluzie, atît la nivel naţional cît si mondial, securitatea alimentară nu poate fi considcrată^o himeră, dar va fi întotdeauna dependenţă, în primul rind , de nivelul tehnologiilor dc cultură aplicate ca şi de nivelul pro regional al cultivatorilor. -

Prof. V ic to r T Ă T A R U ■

raionulîntr-un cadru select, ieri s-

a deschis Ia etajul doi al magazinului Central raionul firmei „Steilman. D-na Ioana Oncescu, director de vînzări al reprezentanţei firmei din România ne-a declarat.că accst eveniment se înscrie ■ într-o~tactică mai largă de- deschidere a magazinelor • Steilman în cadrul unor magazine universale. în acest ' fel vor fi atraşfşi cumpărători care în alte condiţii nu ar vizita magazinele firmei, construite - în reg im 'd e -, boutique de lux. .,

Pînă în prezent există în : România 41 de magazine Steilman, toate situate central, ' jar în Cluj se preconizează; deschiderea celui de-al treilea. Acestea sînt'amenajate de

către arhitectul german al firmei, dar pentru magazinele universale elementele modulare de interior sînt fabricate în România, ccea ce diminuează sensibil.preţul de producţie.

Din spusele doamnei Oncescu am dedus că -produsele' acestei firme se adresează oamenilor

•activi, a căror prezenţă socială ' este' demonstrată de apariţia vestimentară. Re lîngă linia' modernă care însă arc preţuri prea ,- puţin -accesibile cumpărătorului mediu,- d-na Ioana Oncescu susţine că există 6 linie "economică”, mai ieftină, care însă nu face rabat de la calitatea' Steilman, dar este produsă în-serie mai mare şi nu reprezintă ultimele modele. Este o linie clasică, ale cărei preţuri variază după cum ne-a declarat

d-nă- Oncescu între 69.000 şi 89.900 lei pentru o fustă sau o bluză, 199.000 lei un costum bărbătesc, 129.000-139.000 lei un sacou s a u -77.000 lei o pereche de pantaloni, preţuri care sînt accesibile şi cumpărătorilor cu un venit mai modest. •

Totuşi, cîteva doamne aflate la raionul deschis recent nu păreau să împărtăşească opinia directorului comercial al firmei. Deşi erau mulţumite de calitatea şi designul modelelor, ne-au declarat că preţurile mult. prea mari nu; le permit să cumpere. Chiar dacă o fac, este doar pentru a-achiziţiona un singur element ' al unui ansamblu vestimentar. ■

Io an a G LIG O R ■

STUDIU AL “ DRESDNER BANK” CU PRIVIRE LA INVESTIŢIILE DIN EUROPA DE EST

Noile * pîoiecte > de infrastructură ar urma să impulsioneze d creştere a investiţiilor străine directe (Foreign Dircct Investment .- FDI) pentru reformarea economiilor est-europene care au devenit deja principalele destinatare ale FDI pte plan mondial, potrivit unui studiu al “Dresdner Bank” din Germania.

într-un studiu cu privire la Europa posteomunistă, economistul Mark Fiazolo de la “Dresdner Bank” a afirmat că FDI care în ultimii ani au sporit, vor fi în continuare concentrate în economiile considerate drept cele mai dezvoltate Ungaria, Polonia şi Republica Cehă.

“Cantitatea totală de FDI din Ungaria s-a ridicat la o pătrime, din PIB la sfîrşitul anului 1995, a fost uşor mai scăzută decît în Malayezia (29

îndreaptă FDI din regiune m acest an şi în anul următor, cu noi fluxuri care se aşteaptă să fie de 3 miliarde dolari în fiecare an, de Ia doar circa 2,5 miliarde - dolari în 1995. '

Polonia şi Ungaria vor atrage-, fiecare aproximativ 2 miliarde dolari pentru fiecare din următorii doi ani, după ce au obţinut 1,134 si,"respectiv 4,41’miliarde dolari în 1995. , 'TT

Reuter - august 1996

- ci şi tehnologie şi know-how.Piazolo a afirmat că

Republica Cehă va depăşi probabil Ungaria ca ţara cea mai atrăgătoare către care se

tabelului de la sfîrşitul anuluV 1995, cu 10,8. miliarde dolari din cantitatea totală de FDI,/ urmată de Polonia (5,84 miliarde dolari) şi Republica Cehă (5,53 miliarde dolari). Din totalul de 30,8 miliarde dolari investiţi direct de entităţi străine în Europa de Est posteomunistă din 1990 pînă în 1995, aproximativ 36 la sută au mers în Ungaria,

“Republica Cehă va înlocui 19,2 la sută în Polonia, 18,6 probabil Ungaria de pe primul la sută în Republica Cehă şi

doar 8,3 la sută în marea Rusie, Totalul FDI în Rusia la sfîrşitul anului 1995 a.fost de 2,55 miliarde dolari, potrivit raportului. - , . '

Ungaria se situează în frunte în ceea ce priveşte investiţiile străine pe cap de locuitor în timpuLacestei perioade de cinci ani, cu 211 dolari pe persoană, urmată de Republica Cehă (107 dolari), Estonia (85 dolari), Slovenia (50 dolari), Letonia (40 dolari), Polonia (30, dolari) şi Slovacia (19 dolari): Prin comparaţie Malayezia a avut FDI în valoare de 243 dolari pe ca^ de locuitor între 1991-1995; Mexicul - 54 dolari; iar China .16. - / '

Investiţiile germane au reprezentat aproximativ o pătrime din FDI din regiune, circa 7,7 miliarde dolari, 34,5 la s u tă ^ in această sumă revenind Republicii Cehe învecinate7, iar 34.4 la sută

■ Ungariei. -

loc datorită unor reforme de piaţă consecvente”,' a consemnat Piazolo. “Polonia se poate aştepta ca FDI să crească pur şi simplu graţie măririi economiei - PIB-ul (absolut al Poloniei), este de aproape trei ori mai mare decît cel al Ungariei şi Republicii

la sută) şi semnificativ mai ' Cehe”. -mare decît în-Mexic şi China”, ' După privatizări masive ale s-a arătat în studiu .“Cu 13 şi, telecomunicaţiilor în Ungaria şi respectiv, 14 la sută din PIB„. ‘Republica Cehă, anul trecut, noile' Republica Cehă şi Estonia au FDI din Europa de Est yor fi fost urmate de nivelurile FDI îndreptate spre sectorul din Asia”. y energetic, drumuri; căi ferate şi

Investiţiile străine directe ' construirea de aeroporturi. “Chiar sînt foarte importante pentru şi proiecte sensibile din punct de reforma economică din aceste vedere politic, '* cum ar fi ţări, deoarece aduc nu numai autostrăzile pentru care se capital nou-'pieţele financiare . plăteşte taxă, nu mai sînt din regiune fiind subdezvoltate tabuuri”, a afirmat Piazolo.

Ungaria, care a început liberalizarea legislaţiei cu privire la investiţiile străine înainte de căderea comunismului în regiune în 1989, se'află încă în fruntea

Sanpellegrino şi Lovable îşi lansează mai noi produse şi pe

La discoteca Hully-Gully, a fost lansată săptămînă trecută, ultima colecţie de ciorapi a binecunoscutei firme italiene ■Sanpellegrino, tptodată- s-a făcut prezentarea superbelor deux-pieces Lbvable, de către D.A.S. Trading Project Impex

SRL, unic distribuitor al acestor produse în România.

■Acurateţea litiiei, claritatea cromaticii, designul inedit, sînt printre principalele caracteristici ale acestei colecţii. Toate acestea au fost puse în valoare de către frumuseţea, stilul ' ş i -

profesionalismul manechinelor din trupa Stil, condusă de Iulia Tibăcăilă şi Liana Popescu.

Veţi regăsi aceste produse şi în magazinele specializate.din Cluj,-Napoca şi din ţâTă, chiar din această săptămînă.

Julieta CLUJAN ■

VjţS

i O discuţie ce s-a dorit a fi | profesională cu unul din | managerii cel mai cunoscuţi

. _ a din municipiul Cluj-Napoca,J datorită performanţelor

‘ I obţinute de el în tinereţe dar• | şi de societatea comercială pe :

■ care o conduce de cîţiva ani, î a fost în măsură să-mi.producă I o dublă dccepţrc.-Din vremuri I*imemorabile, oamenii a u ' | remarcat ofertele benefice ale■ specializării şi ale diviziunii ' muncii. în ultimele două I secole, indivizii lucizi,| teoreticieni şi practicieni, au■ consacrat timp şi resurse J apreciabile pentru a susţine şi 1 stimula delimitarea proceselor

, | în operaţiuni şi acestora în | faze, în vederea adâncirii I specializării şi a creştc astfel'■ perform anţele în muncă.I Recunoaştem că urmările.

. | acestui implacabil proccs nu■ au fost întotdeauna ş i 'în î totalitate pozitive sau dorite.;I Aşa bunăoară, au deveniţi tot;| mai rare figurile Jdc'| cnciclopedişti, de indivizi a;-?

toate ştiutoriT Ar fi ş i , FoarteV I greu să dobîndeşti asiăzi'I cunoştinţe vaste şi profunde în.L _ _ _ _ _ _ ' _ _ _ _

mâi multe domenii ale ştiinţei în condiţiile impresionantei revoluţii tchnico-ştiinţificc pe care o parcurgem. Doar 'sistem ele totalitare nu s-au încadrat niciodată în această regulă.. Ele au furnizat, pînă anii trecuţi, •figuri legendare, cu autoritate în toate, şi de-fapt în nimic, , la fiecare nivel al ierarhiei

prelucra informaţii dintr-un .domeniu ocupaţional foarte nou- piaţa de capital - de care sînt legale interese puternice atît ale

•agenţilor economici cît şi ale milioanelor dc împroprietăriţi prin cupoane şi certificate de proprietate, îmi permit să fac cîteva recomandări managerilor societăţilor ‘ comerciale

interesate de bunul mers al ac tiv ită ţii'e i sau să nu fie preocupaţi de soarta salariaţilor ele ar putea opri activitatea definitiv sau parţial. Ţările vecine oferă suficiente doVezi de întreprinderi achiziţionate acum pentru a fi închise.

A înţelege o stare de spirit şi a accepta un proces nu înseamnă

directorii societăţilor comerciale - şi orice persoane fizice. Prin urmare domnilor manageri atotştiutori se cuvine se cuvine să cunoaşteţi faptul că anumite operaţiuni, cum sînt cele de intermediere. a folosirii banilor sau a hîrtiilor de valoare, le pot efectua numai instituţiile anume autorizate cum sînt băncile şi,

D om nilor m anageri, fă ră supărareitorganizaţionalc. Atît erau dc convinşi dc supradotafea şi Supracunoaştcrca de care dispuneau, îneît numai cei lipsiţi dc instinctul dc conservare aveau curajul să exprime un alt punct dc vedere decît al lor. N-am - crezut pînă mai ieri că accastă mentalitate s-a conservat atît dc, bine şi că este tot atît dc nocivă ca în trecut, în planul relaţiilor intcrpcrsonalc şi în cel al performanţelor manageriale, cum ar' spune europeanul Adrian Scverin. •

Ajungînd, din întîmpjarc, să dobîndeşc cunoştinţc şi să pot

privatizate. De fapt, nu voi face,. în cclc de mai jos, altceva decît să pun cap la cap normele cu caracter juridic privind operaţiunile cu acţiuni ^i cu alte valori mobiliare. Operaţiuni care, din dorinţa justificată a unor

' manageri de a concentra o parte cit mai mare din pachetul de acţiuni existente pe piaţă, se ’ desfăşoară în multe cazuri'în contradicţie cu prevederile legilor în vigoare. Afirnl că această dorinţă este justificată dcoarecc în cazul în care controlul asupra unei firme ar fi deţinut de persoane puţin sau deloc

-însă că sc poate folosi orice mijloc pentru desfăşurarea lui. Aşa dc exemplu, în unele societăţi comerciale sînt puse la loc vizibil afişe prin care se face cunoscut biroul unde se pot vinde şi cumpăra acţiuni. Or, Legea nr. 5 2 /1 9 9 4 ', privind valorile mobiliare şi bursele de valori precizează clar la art. 114 “Constituie infracţiune şi se

■ pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la doi ani sau cu amendă intermedierea dc valori mobiliare fără autorizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, săvârşită' de administratori,

respectiv, societăţile de valori mobiliare. în acest sens Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pornind de la prevederile Legii 52/1994, art. 2, Iii “a”, “k”, ârt.6 lit “ă” şi / ’b” a <smis% instrucţiunea nr. 2/1996 unde la . art. 3 sc arată că “Acţiunile emise în forma dematerializată vor-fi tranzacţionale. prin sistem ele. existenţe pc piaţa dc capital - autorizată, în urma deciziei acţionarului exprimată prin ordin de vînzarc/cumpărare adresat . unei societăţi de valori mobiliare". Mai mult, conform art, . 98 din; aceeaşi lege

“decontarea tranzacţiilor cu valori mobiliare, transferul proprietăţii asupra acestora şi serviciile de înregistrare (în Registrul Acţionarilor - n.n.) şi plată a valorilor mobiliare, precum şi orice operaţiuni conexe trebuie efectuate de persoane juridific autorizate’ de către CN^M.

Pe măsura creării economiei de piaţă se dezvoltă, în cadrul ei, o adevărată industrie financiară. Ea este strîns legată de industria -tradiţională, I contribuie la dezvoltarea acesteia dar are mecanisme proprii* a căror funcţionare este strict reglementată de norme juridice. A Ie respecta este nu numai obligatoriu dar şi foarte avantajos. Aşa bunăoară, orice tranzacţie ca ^ acţiuni în afara cadrului legal poate fi contestată de vînzătot | care are dreptul să fie radiat din Registrul Acţionarilor doar pe '.baza anumitor acte precizate prin lege ş!, numai de către p societate dc valori mobiliare. ■ i

vjrşită de administratori, art, 98 din; aceeaşi lege , ,, , P e tru PRUNEA

*55 vineri, 1 6 august 1996 EVENIMENT a d e v ă r u l

/ /'Eu din născare s în t calic , de viţă proastă, fără vază".(F ra n c o is V illo n )

■i\ €u duba -I

l o m â n î a ^ i y . S I O U n f r a c t o r i V m i n o n ^ î r î f i i l t i m u l ^ â i V

i s lf i i§111

I*

I DELINCVENTA JUVENILA

A spune că fenomenul se datorează în principal n e im p ljc ă r i i în mod corespunzător a părinţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora, precum şi a dascălilor, în supravegherea şi educarea minorilor, ar fi

/-simplist si banal. Şi nedrept. Evantaiul-de izvoare al delincvenţei juvfenile este larg, mergînd de la obligarea unor femei în perioada

. trecută să “producă” fii care pu au avut şansa unor condiţii decente de creştere şi educare, pînă’ la pauperizarea, astăzi, a unor segmente 1- , sociale, neexcluzînd sentimentul de marginalizare economică pe care-i au unele cadre

rdidactice, „ ce adoptă o atitudine de non combat. Este sigur, nu-i o invenţie românească.' De la bandele de bătăuşi model “Cartierul

- de Vest” şi “bubuielile” lor ' cu zeci de morţi, pînă la :

mucoşii traficanţi şi consumatori de droguri de azi,:-fenomenul delincventei juvenile a inundat pămîntul.. Avînd în vedere că, pe plan naţional, într-un an s- au comis tfe către minori 20.948' infracţiuni,'din care 1.110 infracţiuni, prin violenţă, inclusiv 31 omoruri, se poate aprecia corespunzător activitatea de combatere a acestor infracţiuni în. Cluj.'Alarmant este însă, că se pune, problema combaterii faptelor unora ce ar trebui să se situeze la vîrsta de vis şi de înălţare. Oare n-ar fi mai

bine să se prevină decît să se combată?, Este o molimă modernă a societăţii. încă fără adjuvant. “Noi sîntem copiii marelui oraş’ Bronzaţi în fum de case, uzine şi maşini/ Făcuţi din.lumini şi: asfaltul pe care mii de pantofi/ De toate felurile strivesc ţigări fn fiecare zi” a încercat să explice în versuri Petru Popescu. - . L

r ARGUMENT

în ianuarie trecut, EMANUEL MORARII), de 16 ani, din Bucureşti i-a ucis pe fraţii CONSTANTIN GHERASIM, de 9 ani şi VASILE GHERASIM* de 8 ani, după ce întreţinuse cu ei relaţii sexuale nefireşti. La Oradea, ROBERT PAVEL, de 16 ani şi LASZLO LACATOS, d e ’ 15 ani au pătruns prin efracţie în 24 de autoturisme, din care au sustras diverse bunuri. în mai, ION BUSUIOC, de 17 ani si ADRIAN CI URCA, de 15 ane i- au omorît: la Bucureşti pe GABRIEL MONAS, de 13 ani, din Rucăr -'Argeş pentru că le ocupase “locul de culcare”. .

I POVESTE PLICTICOASĂ LINGĂ 0 VITRINĂ

La Cluj, un că2 este cel al lui DONDOS CLAUDIU ALEXANDRU, născut în 22 aprilie 1980.

Vede în noaptea, de 17/18 mai 1995 dulciuri în consignaţia

■'“Lira”, ia o piatră, sparge vitrina magazinului; să-şi ia sucurţ şi bomboane după pofta'inimii.

. Dar nu întotdeauna- foloseşte

. pietre; Vitrina- unui magazin,: “Samira”, de pe str. Pasteur o va sparge înfr-un sfii “tehno”,

>cu ciocanul şi va lua de acolo 4 casete audio, 3 pixuri şi un calculator de buzunar Sharp,

' furt petrecut în noaptea de 24/ 25 septembrie 1995.

Pînă la varianta-“tehno” a trecut un timp îndelungat, iar Dondos trebuia să fumeze ca să-i ‘treacă timpul. De aceea, sparge ; o vitrină de la

-complexul “Sirena”, din cartierul •Mănăştur, intră în magazin în noaptea de 4/5 aprilie 1995 şi fură ţigări de ... 8 mii lei. •

Dacă nu este vreo piatră la îndemînă este bun şi piciorul. Procedeul de karate a fost

"folosit în noaptea de 4/5 iunie 1993 cînd a spart vitrina unui magazin de pe str.1 Doja de unde a furat 25 maşinuţe chinezeşti. Cam multe pentru a se juca cu toate, aşa că a mai vîndut din ele, cu 2.000 lei bucata, să-şi facă omul un ban de buzunar.’ Ai bani, ai suc, ai ţigări şi ai bani în buzunar, dar, un tînăr care se respectă trebuie să fie încălţat, corespunzător. O bună soluţie, ar reprezenta-o pantofii Adidâs, pe care i-a furnizat1 fără

- generozitate, prin siluire-şi tot prin efracţie, magazinul “Merdek” SRL în noaptea de 18/19 martie 1996. Pentru a-şi

■ rotunji “suma" a luat trei perechi, să mai vîndă şi la alţi

, desculţi. • /*• •; ;;; ; ‘1 Pantofii, să o spunem, pe cea adevărată, .nu erau de strictă necesitate. Ei trebuiau asortaţi la o pereche de pantaloni.-: Sătul de SRL-urf, Dondos a dat v astă dată o spargere în noaptea de 26/27 ianuarie 1993 la o unitate apaţinînd - cooperativei “Solidaritatea” din P-ţa Mihai

■ Viteazu de unde s-a procopsit cu nădragii. O “solidaritate” pe care nu şi-ar fi dorit-o

, muncitorii; V .Criza de ţigări şi ciocolată,

nu-l prinde niciodată descoperit' pe viteaz. El sparge mereu, ca şi în noaptea de 28/29 martie 1993, magazinul “Moda” de pe str. Cachin care. i-a furnizat de ale gurii. " V ' V'

Varietas - delectat; Perseverenţa ^îţi aduce satisfacţii în muncă. Lui Dondos, norocul unei “lucrări” mai deosebite îi surîde în seara zilei de 29 iunie 1996, cînd lă

urmărit pe MAIER IOAN, J Care a băut prea mult, Jlindiferent de situaţie, şi mai |ales, în situaţia'în care, i avea'la el .1.6’milioane leiridicaţi de; la Filiala Şăncii IAgricole din Luduş. Din |zona găriipomul obosit şi j turmentat s-a culcat pe o r iarbă sfîrîită. Dondos i-a luat uşor punga de nylon în care Iîşi ţinea banii... ; - |

Mama hoţului nu este jîncadrată nicăieri.a făcut 7 ■ clase şi are 5 copii din două căsătorii. Alexandru Claudiu I este, cel mai mare dintre ei7 |A-fost prins şi cercetat în i nenumărate rînduri de cătreoamenii de la Poliţia Imunicipiului Cluj-Napoca. IDumneavoastră, oameni |fiind, vă-plictisiţi aşa câ nu i v-am prezentat toatefurturile singurului .... I DONDOS. Poliţiştii nu se |plictisesc. Ei’ au. (din | nefericire)mult de lucru. Nu ..se plictisesc, dar cîteodată, ■împotriva unei deformaţii Iprofesionale care apare în | absolut orice meserie', s e , iîngrozesc. De infracţiunile şi .vîrsta din ce în ce mai • -scăzută a celor ce le fac. |Şi dumneavoastră ar trebui | să vă îngroziţi, Poliţiştii şi- i au luat unele, măsuri suplimentare pentru I combaterea şi prevenirea |delincvenţei juvenile. Ar fi | bine să nu ajungă vreodată . să exclame, ca şi (într-un. ' alt context), premierul Golda. IMeir: “sîntem singuri”! ; |

căp itan i A d ria n M A R IA N ■

Infracţiunea ca îapt concretLegea penală incriminează anumite fapte, adică prevăzîndu-

. le "sub sancţiune penală, dcscric, prin însăşi dispoziţia incriminatoare, în ce constă faptul incriminat. în chipul acesta avem o descriere* o definiţie a infracţiunii sau ceea ce numim infracţiunea in abstracta. Legiuitorul cînd incriminează însă un fapt, el purcede-de la o realitate şi anume de la constatarea că acel fapt neconvenabil, care merită să fie incriminat, s-a produs cîndva, în chip concret; (omorul, furtul, injuria, falsul, etc.) şi s-ar putea să se mai producă şi în viitor.

/ Aşadar, orice incriminare este motivată de bănuiala că faptul incriminat s-ar putea eventual repeta şi deci infracţiunea, descrisă în abstract, reprezintă ilicitul conceput ipotetic. Cît timp legea este respectată, infracţiunea nu îmbracă decît acel aspect formal şi, ipotetic. în clipa în care însă legea a fost nesocotită prin săvîrşirea unui fapt care corespunde descrierii din textul incriminator, atunci infracţiunea devine un ilicit concret,- un fapt juridic real. Infracţiunea concretă nu este aşadar, decît faptul săvîrşit, în mod efectiv, în condiţiile cuprinse în descrierea incriminatoare a infracţiunii abstracte. De exemplu; legea penală descrie în textele incriminatoare: omorul, trădarea, luarea de mită, înşelăciunea, etc. în aceste descrieri, avem infracţiunile in ' abstracta. Dacă, însă, cineva săvîrşeşte în realitate, un omor, o trădare, aceste fapte, din moment ce corespund descrierii din textele incriminatoare, vor fi nişte infracţiuni concrete. PentnK aplicarea legii penale la infracţiunile concrete, adică pentru realizarea justiţiei represive, este util ca, alături de cercetarea faptului din punct de vedere juridic, să se examineze faptul concret şi ca fenomen uman, natural, social, moral, etc. De asemeni, studiul natural al faptelor penale nu poate fi lipsit de interes pentru legiuitor, dîndu-i posibilitatea să realizeze o eît mai bună disciplinare juridică a infracţiunii, îir dreptul pozitiv. Infracţiunea are anumiţi termeni. Prin termenii infracţiunii se înţelege, anumite “date”, anumiţi factori, anumite “entităţi^ fără de care nu ăm putea concepe, în abstract, în concret,„existenţa infracţiunii. Aceste date, aceşti factori, aceste entităţi sînt punctul de plecare în formarea noţiunii de; infracţiune;’ de la ele.se purcede pentru a* înjgheba această noţiune. Aşa de exemplu pentru a infiripa noţiunea actului juridic care este “vînzarea” trebuie să purcedem de la ideea de circulaţie a bunurilor, de la existenţa monedei ca mijloc de schimb, de la ideea de cerere şi ofertă, de la prezenţa unei persoane care vrea să vîndă şi a altei persoane care vrea să cumpere. Infracţiunea nu poate fi concepută fără o dispoziţie de lege care să proclame ca atare. Nu se poate concepe o infracţiune fără interes, sau un bun sau un lucru care' să fie vătămat sau primejduit prjn săvîrşirea faptului; care constituie infracţiunea; nu se poate concepe_o infracţiune fără a persoană care să o comită (un infractor) şi-fără' o altă persoană (fizică sau juridică) care să fie vătămată sau ameninţată în' interesele sale; nu se poate concepe o infracţiune-fără un loc unde s-a comis şi un moment, în care s-a săvîrşit. Joate aceste date sau'entităţi sînt preexistente infracţiunii, ele nu intră deci în conţinutul infracţiunii, nu alcătuiesc fiinţa acesteia. :~

ju r is t , Io n G H E R C IO IU ■

JAF ÎNARMAT ÎN FAPT DE SEARĂ

Proiectilul - bestia ce nu cruţă nici copiiiStatul Major al Protecţiei;,Civile.■'

Cluj ne-a informat câ de la începutul anului pînă în prezent s-au descoperit peste 200 de bombe, proiectile,, grenade neutralizate în peste 30 de acţiuni de intervenţie pe direcţia Cluj- Napoca - Cîmpia Turzii - Turda. .

Un exemplu, mai recent, ar fi cel din 1 august a.c. cînd în curtea lui G.V. de pe str. Valea Seacă, din zona Baciului, s-a descoperit, în timpul unor lucrări în grădină, o bombă de aruncător. ’ : ... _. -Rugămintea adresată de către Statul Major al Proiecţiei Civile tutuFor celor ce descopcră proiectile este de a respecta minimul de măsuri de siguranţă care se -referă în principal, la sistarea 'lucrărilor,' interzicerea atingerii, lovirii, mişcării,

introducerii în foc sau încăperi,' transportului şi anunţarea imediată a organelor abilitate. . \

Rugămintea este motivată] în special, de faptul că an, de an se înregistrează victime ale imprudenţei şi nerespectării acestor măsuri, de regulă copiii-fiind cele mai frecvente . victime datorită curiozităţii.

(i-L .) ■

Costea Ovidiu Dorel din -Turda, necăsătorit, fără ocupaţie, neumblat prea mult la şcoală, dar prezent prea des în sălile de cinema, a pătruns în locuinţa lui Lasza Petru, hoţeşte, în data de 13 iunie, scara la ora 22' şi, prin

ameninţare cu cuţitul, l-a deposedat pc acesta de100.000 lei şi de bunuri în valoare dc, peste 300.000 lei. Tîlharul a fost arestat după 5 zile dc poliţiştii Postului din Cojocna. El este pasibil de o pedeapsă mergînd dc la 2 la 7 ani conform art. 211 al. I Cod pertal.

Aventurierul nocturn,: caracterizat.dc poliţie drept “ individ deosebit dc periculos”, ştie, probabil tot din filme, că tăcerea e de aur şi nu-şi recunoaşte fapta..La 21 dc ani, Costea Ovidiu Dorel se află Ia prima sa abatere penală. A' fost depus în penitenciar la 19 iulie 1996.

‘ D an BR IE ■

După revoluţia bolşevică din octombrie 1917 din Rusia, cînd Lenin a dat puteri depline sovietelor, din capul unor conducători instalaţi în fruntea satelor şi oraşelor au ieşit tot felul de idei, unele mai năstruşnice decît alteTe. în timp ce războiul sărăcise ţara şi milioane de oameni sufereau de foame, iar o mulţime din ei mureau de inaniţie sau de boli, în orăşelul Svisgorod, sovietul local a ridicat o statuie Iui Iuda Iscarioteanul, personajul biblic, apostol al lui Isus, care l-a vîndut pe acesta duşmanilor săi pentru 30 de arginţi, numele lui devenind simbol al trădării.' - V /!"■

Despre acest eveniment, considerat o sfidare a întregii lumi, a povestit în 1921, după ce s-a întors din Rusia Hennrig Kheller, delegat al Crucii Roşii daneze, care participase la îngrijirea prizonierilor de război. El a relalat presei că solemnitatea dezvelirii statuii lui Itida a început cu parada a două regimente de prizonieri unguri. Parada era condusă de. o fetneie-comisar, fostă cîntăreaţă, numită Dolly Mihailovna. După

paradă, şeful local al sovietelor s-a apropiat de : statuia acoperită cu a pînză şi a ţinut o cuvîntare.

El a spus că, în calitatea sa de preşedinte al. sovietului orăşenesc, a decis ca să se ridice în grădina publică un monument al “unui personaj ilustru”. Se gîndise mai întîi la Lucifer, căci şi ; el era un revoltat şi se-cuvenea ca sovietele să-l preamărească.' S-a gîndit, de asemenea, la Cain, un alt revoltat, însă existenţa lui i s-ar părut că este nesigură. A ales atunci “un om” căruia de mai bine de 18 secole “i sc aduc numai ultragii şi blesteme”. “Pe acest “om”, a spus. mai departe preşedintele sovietului Svisgorod, “trebuia să-l glorificăm în pofida burghezilor şi a capitaliştilor. Acest “om" este Iuda Iscarioteanul”. Apoi, femeia-comisar Dolly Mihailovna a zmucit pînza cu care era acoperită statuia şi în faţa mulţimii încremenite a apărut

, monumentul unui hidos personaj vopsit în roşu”.Se pare că era prima statuie care glorifica

victoria comunismului în Rusia sovietică.* M a r in O P R E A ■

Un sălăjean dat în urmăriri pe tară!

r \

■ Grebnar Emil sc sustrage cercetărilor pentra infracţiunea de furt în dauna avutului particular • r

EI s-a născut.in ioc. Borla, com. Bocşa, jud^Sâlaj la 28.02. 1968. Tot în accastă localiuic îşi avea şi donucijiul pînă cînd a ajuns să fie (^Wât de poliţişti. Cine îl recunoaşte în fotografic este rugat să anunţe de urgenţa Poliţia. Cu cît niai repede cu atît mai bine. S-ar putea să nu fie o vecinătate aducătoare dc bucurii!

-v a l. m .- ■

ADEVARULde Clm ULTIMA ORĂ vineri, 16 august 1996

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA

•Tainiţa

•nifda M S

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 16 august, a.c.în jurul orei 15.

în Cluj, s-a deschis o nouă bancăBanca "Albina", a cărei autorizaţie dc funcţionare datează din

5 februarie anul curcnt, sc dezvoltă şi creşte într-un ritm impresionant Ieri, b ora 12, a avut loc festivitatea de inaugurare a filialei Cluj.

Această banca, fondată cu un capital integral privat, arc sediul central la Bucureşti. Filiala Cluj este prima filială, din cele 10-12 filiale pe care banca doreşte să Ie deschidă în toată |ara, în următoarele 12-luni. La festivitatea de inaugurare au participat principalii acţionari ai bănicii, colectivul de conducere, precum şi concurenţa (reprezentanţii băncilor clujenc). Ceea ce are deosebit banca, vis-a-vis de alte bănci existente, ne cxpliciâ dl preşedinte al

_băndi, Ion Ruşinaru. / ' ' _

O bancă cu capitalul social vărsat integralBanca “Albina” a pornit cu un

capital social, subscris şi vărsat integral de 1 miliard lei. Dl preşedinte are promisiuni de majorare a capitalului social, pînă la finele acestui an, pînă la 12 miliarde şi jumătate lei, tot cu .varsare integrală. Dacă celelalte bănci private din România s-au folosit de prevederile legale, carc permit vărsarea ulterioară a unei părţi a capitalului social, banca' “Albina” a pornit pe ideea vărsării integrale a acestuia, încă de la data. subscrierii. Asta, pentru a omite

i orice-posibilitate a unui scandal;’ asemeni celor cu care s-a confruntat şi se confruntă Tumcâ financiară românească, De asemenea, se-va încerca evitarea,

, pe cît posibil, a apelării la credite

de la BNR, sau la scontarea şt rescontarea către BNR-a creditelor acordate, după cum ne-a declarat dl Mircea Nicqrici,. preşedintele holdingului AR1DAF, care deţine aproximativ 56% din acţiunile Băncii Albina; Banca, spune preşedintele Ion Ruşinaru, are suficiente disponibilităţi financiare pentru o finanţare proprie, în exclusivitate. Banca a pornit la drum 'cu peste 100 de investitori. Tot ca şi noutate, statutul băncii

■prevede ca, indiferent de ponderea deţinută de oricare dintre acţionari," dreptul de vot este limitat la

: maximum 30%. Această liotărîre a -fost luată pe baza învăţăturilor trase de pe urma scandalurilor bancare care' au zguduit piaţa bancară ; română în ultima vreme

S tra te g ia b ă n c ii' Această bancă, doreşte să

continue tradiţia vechii Bănci < “Albina”, fondată în 1872 Ia Sibiu. Astfel, serviciile sale vor viza- în special, clasa de mijloc, dorindu- şe o finanţare în special a . producătorilor mici ’şi mijlocii, : îndeosebi din domeniul agricol, dl< preşedinte Ruşinaru considerînd câ şansa României de relansare economico-financiară o constituie agricultura şi industria alimentată. Banca doreşte să ofere servicii complete clienţilor ei, de la studiile de fezabilitate, pînă la finanţare. Dl Mircea Nicorici ne spune că spre deosebire dc BDF, strategia Băncii “Albina”, in ceea ce priveşte crcditelc, vizează un accent

primordial pc asigurarea gajurilor creditelor ce yor fi acordate. Toate activităţile, băncii .vor fi supuse' controlului permanent al Consiliului dc Administraţie şi a Comitetului de Direcţie al- băncii. Membrii fondatori ai acestei bănci, prin statut, nu au un regim preferenţial, ci doar aceleaşi drepturi ca şi- oricare alt acţionar. Asîfel;-sc elimină posibilitatea influenţei majoritare a unei anumite grupări a acţionarilor.

. Ca ş i. investiţie, banca ftncţ/onează cu capital majoritar românesc. Există şi doi investitori străini, dar ponderea lor la capitalul social al băncii nu depăşeşte 20 dc proccnte.

Opinia concurenţeiLa inaugurare an fost prezenţi “Albina” a fost convergentă. Ei

consideră deschidcrca acestei filiale, precum şi intenţia dc expansiune rapidă a băncii, la nivel naţional, ca pc o iniţiativă salutară, opinînd că, pentru utilizarea optimă a capitalului existent pe piaţa română, este loc pentru încă 10-12 bănci mari, care să acopcrc întreg teritoriul tării. Diana CAILNARU

vicepreşedintele Băncii ‘Transilvania”, dl Ion Trcnca, dl Vasile Moldovan, directorul BCR, directorul Băncii “Ion Tiriac”, dl Ncagoş Vasile, -precum, şi reprezentanţii altor bănci, cu sucursale sau filiale ^comune. Opinia acestora vis-a-vis de deschiderea filialei Cluj a Băncii

î n c ă n u s - a s o l u ţ i o n a t

c a z u l — "Cu rîie şi fără rîie, din nou la munca

7 De luni cele 39 ‘ de muncitoare, aflate din data de -17 iulie în concediu medical, intră în procesul de producţie. Deşi boala contractată este, corifom unui proces verbal întocmit de cadre specializate în domeniu (Poliţia sanitară, Institutul de igienă şi sănătate publică, Policlinica Clujana) numită boală profesională, încă nu există certificatul care să ateste boala. Conform Legii nr.5 din. 1965, care mai este în vigoare pînă în 21 septembrie a.c., boala poate fi încadrată (în baza anexei 6, art.6), ca boală infecţioasă parazitară, luată prin contact cu produse contaminate de origine animală (piele’ lînă, păr). ■ ■

Conform aceleiaşi legi, 'fiecare zi ar trebui plătită în proporţie de 85 la sută. Sindicaliştii de la Clujana militează'pentru aplicarea în avans a noii Legi a muncii (nr.90/1996), care garantează plata^integrală a concediului medical în cazul bolilor profesionale. Indecisă este şi situaţia plăţii salariaţilor pentru zilele în care, din cauza dezinsecţiei'şi deparazitării -8 - 11 august -, aceştia au fost trimişi acasă.

Rîia a fost botezată folicuţită

’ După întîlnirea de miercuri a tuturor factorilor competenţii în diagnosticarea şi “soluţionarea” cazului “Clujana”, la care au participat şi reprezentanţi ai Ministerului

Agriculturii, Poliţia sanitară, Poliţia sanitar-veterinară, Institutul de igienă şi sănătate publică, Clinica ’dermato- venerologică Cluj, Facultatea^ de medicină veterinară şi Policlinica “Clujana”, s-a ajuns la un consens. Comunicatul comun, semnat de instituţiile nominalizate, au tras concluzia că boala provocată de parazitul \ demodex folic’ulorum, la om, se numeşte foliculită . (uneori acnee rozacee), iar nu rîie demodecică, cum era. denumită boala (pentru animale) în mai vechile tratate ştiinţifice. Indiferent cît de mare ar fi numărul de paraziţi prezenţi în piele,ei nu afectează în nici un un fel organele interne r (ficat, plămîni, creier etc.). Doctorii ţin să precizeze că tratamentul 6ste simplu şi întotdeauna eficace prin . utilizarea' Lindanului aplicat timp de' şapte zile. Atunci cum explică domniile lor că în aproape/o lună de zile tratamentul nu. a avut efectul scontat?.;

Mediatizarea excesivă a făcut 208 ipohondri

Din cauza ?rtediati2ări'r excesive a cazului de la “Clujana”, s-a ajuns, la .o veritabilă psihoză. - 4 La Spitalul “Clujana” s-au prezentat, de la începutul perioadei, 208 persoane, acuzînd diferite boli de piele. Medicii de specialitate afirmă că doar 39 de cazuri fac obiectul bolii mai sus- prezentate, cu menţiunea că opt au fost ..găsite pozitive. Toate celelalte cazuri s-au

dovedit a fi doar nişte afecţiuni cutanate curente. Declaraţia comunămenţionează, totodată, că cei 355 de salariaţi au intrat în contact cu sursă contaminată, prezenţa parazitului demodex ovis fiind confirmată în pieile de căptuşeală, prin buletinele de analiză elaborate de laboratorul Facultătii de medicină veterinară fctyj şi Laboratorul central veterinar de diagnostic din cadrul Ministerului Agriculturii şi

• Alimentaţiei, Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară.

■ Pieile atL fost retrase complet de pe linia de fabricaţie, după data de 12 august’ 1996. De asemenea, încălţămintea produsă din materialele incriminate este oprită sub sechestru în depozitul combinatului, pînă la verdictul final al Poliţie i s a n i ta r - v e te r i n a re .; încălţămintea era destinată pieţii’ externe,' în întregime, operaţiunea de confecţionare a încălţămintei fiind în sistemul lohn. 7 ; ■'__

încă nu s-a făcut legătura cauză-efecf

Deocamdată reprezentantul firmei italiene nu recunoaşte faptul că foliculită demodecică a provenit de la ■pieile importate. Nici organele de control române nu. şi-au exprimat clar concluzia în privinţa provenienţei foliculitei.

. Ş e , "aşteaptă ‘ buletinele complete de analiză de la Bucureşti. Pînă atunci, italienii şi-au luat o mică vacanţă, evitînd, astfel, eventualele explicaţii.

, L u m in iţa P U R D E A *

1 Agenţi economici punefi-vă la. punct' cu protecţia muncii

Ipînă^în septembriisAmenzfle vor creşte ?

de peste 100 de o r i!Noua lege a protecţiei m u n c ii v a .

intra în vigoare din toam nă, n , a l precis din 21 septembrie. L eg ea 9 0 / 1996 va fi a doua lege de p r o t e c ţ i e a m uncii apărută în România p î n ă în prezent. -

în ultim ii ani Legea p r o te c ţ ie * muncii, Legea 51 1965, nu m a i e r a . eficientă. Cuantumul s a n c ţ i u n i l o r , conform Hotărîrii C o nsiliu lu i d e ; Minişlri 2498/1969, care s t a b i l e a sancţiunile maxime la o a m e n d ă d e la 1000-3000 lei, iar dacă era p l ă t i t ă ;în 48 de ore m area amendă s e c i f r aIa 500 lei. în 1992, conform H G 688 se prevedea sancţiunea m a x im ă de 6OOO-KXOOO lei, iar 3 0 0 0 l e i j dacă era plătită în 48 de o r e . - Ş i î această botărîre s-a arătat d e p ă ş i t ă ş de ritmul galopant al inflaţiei. N o u a f lege este m ult mai severă, d e c î t c e a v ech e , e x p lic a b il d e o a r e c e î n „ întreaga lume încălcarea n o r m e l o r ; de p ro tec ţia m uncii sîn t r d r a s t i c sancţionate. Legea 9/1996 p r e v e d e am enda m axim ă între 5 0 0 .0 0 0 - ţ. 1 .000 .0 0 0 le i cu r e d u c e r e l a . j250.000 lei, dacă e plătită în 4 8 d e | ore. ■ . •; :r -- = |

D e asem enea, se prevede c h i a r >: sancţiunea cu închisoare, în c ă z u / . in fra c ţiu n ilo r .. A ceastă l e g e - s e v î aplică tuturor persoanelor j u r i d i c e ; şi fizice care au angajaţi p e b a z a ., unui contract individual de m u n c ă . - ; « în cursul lunii august, vor a p ă re a ş i ; | Normele Metodologice de P r o t e c ţ i a ^ 1: Muncii, ca pârfe integrantă d in l e g e . Conform acestor norme, orice a g e n t ; economic trebuie să aibă a u to r iz a ţ ie ,, din partea Inspectoratului p e n t r u - protecţia muncii. • § tf\ în judeţu l Cluj, din to ta lu l d e £ |22.000 ageriţi ccoiiomici d o a r :4 1 1;- f d in - aceş tia ; p o sed ă : a u t o r j * a ţ i a ţ | i respectivă. 1 ; ■

Actualele amenzi, valabile p în ă S j în 21 se p te m b rie , sîn t a t î t d e - j nesemnificative îiicît inspectorii d e : | la Protecţia Muncii s în t-ten ta ţia sa_ | re n u n ţe la d em ersu rile p e n t r u în c a sa re a p r o c c s c lo r - v e r b a le ’ t întocmite. |

L u m in iţa P U R D E A f

Z ia ru l nostru fo loseşte serv ic iile in fo rm ative ale agenţiilo r de presă: R om pres şi M ed ia fa x

Programul TVR şi PRO TV pentru zilele de sîmbătă şi duminicăSîmbătă, 17 august 1996

, Programuldimineafa... de la Iaşi! 8,50 Ecran de .vacanţă: Întîlnire cu muzica;9.50 Drumul spre Avonlea (s); 10,40- Matineu coregrafic: "Baiadera” 0); 11 ,25 Pas cu pas;12,15 Vîrstelc peliculei; 13,05 Pleiade. Repere istorice; 14,00 Actualităţi; 14,10 Insule indoneziene: Sumatra şi Bali; 14,25 Turnul Babei; 17,30 Mapamond;. 18,00 Handbal, CE. de juniori: Romănia-Spania (d, Oradea); 19,15 Teleenciclopedia;20.00 Actualităţi; 20,50 Tumul- întunecat II; 22,35* Karaoke Show; 23,40 Actualităţi; 23,50 Perla Neagră (s); 0,35 Dragi mi-s cînţecele mele!

P/ogramnl Întîlnirea de simbâta ae la Cluj-Napoca;12.00 MTV. Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 TVR Iaşi;15.50 Aventurile jucăriilor din dormitor (d.a); 16,15 Dragostea mea, durerea mea (s); 17,10 Itinerare spirituale; 17,40 Serata muz. TV; 20,30 Pariaţi pe: campion!; 21,00 TVM. Mesager,21,30 Orizonturi; 22,30 Santa , Barbara (s); 23,15 Alfa şi Omega;

0.15 Colecţia "Fragil”. .

7T0 ^ S i c o p naS ai: ştiri, faptul divers, horoscop, sfaturi utile, revista presei, muzică, film serial: Puterea, pasiunea; 8,00 Rubrica în limba maghiară: ştiri, secvenţe din opera „Istvan Kiraly” de Erkel Ferenc, serată literară Kanadi Sandor, premieră la Oradea - Acea ■ zi luminoasă de Szabo Magdaş, desene animate; 9,00 Magazin ele sfîrşit de săptămînă: desene animate, Incursiune în necunoscut; Terapii ozon şi oxigen; Top Transilvania; Viaţa sportivă; Umor, Muzică; Concursul emisiunii; 11,00 Film serial: Giulia.

, PRO TV:8,00 Desene animate; 9,30

Flippcr (s); 10,00 Aventurile hii Brisco County (s/r); 11,00 Unu, doi, trei (f/r); 12,50 Doar o Vorbă să-ţi mai spun.., (r); 13,00 Rîul (f);15,00 Fotbal;D.N.: Steaua - AS Bacău (d); 17,00 Motor Sport M a g a z in ; 1 7 ,3 0 A m e r ic a n ' Gladiators; 18,15 Lumea hi’ Gaiţă;18,30 ScaQuest (s); 19^0 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 19,30 Ştirile PRO TV; 20,00 Jumâl de război;21,50 Ştirile PRO TV; 22,00

NYPD Blue - Viaţă de polţist (s);23.00 Nemuritorul (s); 0,05 Sport la minut; 0,30 Playboy - Tales of Erotica (f); 2,30 SeaQucst (s/r);3,15 NYPD Blue - Viaţa de politişL (s/r); 4,00 Jurnal de război (fft).

Duminică, 18 august 1996Program ul 1: Bună

dimineara!; 9,00 Ecran de vacanţă: Domino; 10,(X)Arabella revine (s);10,30 Lumină din lumină; 11,30 Melodii populare; 12,00 Viaţa satului; 13,20 Visind la Jcannie (s);14.00 Handbal, CE de juniori: România-Bielorusia (d/Oradea). în pauză: Poşta TV; 15,15 Video- Magazin; 17,35 A doua alfabeti­zare; 17,50 Casa cu maimuţe (s);18,45 Lumea şi noi; ■ 19,15. Robingo; 20,00 Actualităţi; .20,50 Verii (f); 22,40 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,55 Duminica sportivă; 23,30 MTV 3 from 1; 0,00 Setea»(s); 0,55 Nocţurna lirică.

Pr(«raraul l-JS® TVR13.00 m I v Grcatcst Hits; 14,00 Artista, dolarii şi ardelenii (f); 15,15 Dragostea mea, durerea mea (s); 16,10 Atletism. Concursul Internaţional ”GoIden Four”

(înreg., Zurich);. 19,30 Puterea, pasiunea "(s);. 20,00 M aeştrii;21.00 TVM. Mesager; 2 1 ,3 0 Oraşe şi civilizaţii. 22,00 Ritmuri

_ muzicale; 22,15 La puterea a2-a; v 23,00 Santa Barbara (s); 23,45

Sărbătoarea "Revistei” Spaniole.PRO TV:

. 8,00 Desene animate: 9 ,00 Insula misterioasă (s); 9,30 Super Abracadabra; 11,00 O dragoste americană (f); 12,50 Doar o vorbă să-ti mai spun... (r); 12,55 Ştirile ’PRO TV; 13,00 Prindeţi-1 pe Smart (s); 13,30 Acapulco H e a t( s ) ; 14,30 Nemuritorul (s/r); 15,15 Gilette - lumea sportului; 15,30 Fotbal, D.N.: Dinamo - Sportul Studenţesc (d); 17,15 Lumea filmului; 17,45 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescit; 18,30 Beverly Hills (s); 19,20 Doar o vorbă să-ti mai spun...; 19,30 Ştirile' PRO’ TV;20.00 Inimă neîmblînzitâ (0 ;21,45 Tragerea Loto Special 6/49 şi Noroc; 21,50 Ştirile PRO TV; 22,00 Verdict: crimă! (s);23.00 B.D. în alertă (f)i 1.05 Sport la minut; 1,30 Rugby. turneul celor 3 Naţiuni: Africa de Sud-Noua Zeelandă.*

ILIE GÂLIAN (rcdactor ş£f);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28 '

. REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate; 197.307

Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507; . Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: 1 el/fax: 21.60.75

/v ja re a ta prin b .u nf. judecatxjna C luj-Napoca, în m a tricu la tă la O fic iu l R e g is tru lu i Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cad fiscal 2 0 4 4 6 9

- Secre tar de redacţie de serviciu: Iu liu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18 _

TIPARUL EXECUTAT LA j B B j j3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 . = = L 7 ) a U l O l I U • Tel. 40-(0)64-199898,154264 L / * - T ip o R r ^ c s.r.L -