0 Fise.sfecla de Zahar

5
FIŞĂ DE DOCUMENTARE SFECLA DE ZAHĂR Există mai multe specii de sfeclă, unele sălbatice și altele cultivate. Sfecla care se cultivă în prezent este: Sfecla albă comestibilă Sfecla de nutreț Sfecla de zahăr – aceasta provine dintr-o varietate numită sfecla albă de Silezia a cărui conținut în zahăr este de 17 – 20%. Structura morfologică a sfeclei de zahăr: Din punct de vedere morfologic sfecla de zahăr este alcătuită din: Coletul de frunze Rădăcina Coletul de frunze – reprezintă o treime din masa rădăcinii și este alcătuit din: Frunzele propriu – zise Capul – partea superioară a rădăcinii din care cresc frunzele, constituie 5 – 15% din masa rădăcinii, are un conținut scăzut de zahăr; Gâtul – face trecerea între capul și corpul rădăcinii propriu – zise. Rădăcina sfeclei – reprezintă materia primă pentru obținerea zahărului. Ea poate atinge o greutate cuprinsă între 350 – 1000 g, în funcție de soi. Se compune din: Corpul sfeclei Vârful rădăcinii – care pătrunde adânc în pământ, până la circa 1, 5 m și are în lungul lui pe cele două părți diametral opuse, două șanțuri din care pornesc rădăcinile laterale. Sfecla de zahăr, aparține genului Beta, familia Chenopodiacee, ea reprezintă materia primă pentru

description

Analiza sfeclei de zahar

Transcript of 0 Fise.sfecla de Zahar

FI DE DOCUMENTARE

FI DE DOCUMENTARE

SFECLA DE ZAHR

Exist mai multe specii de sfecl, unele slbatice i altele cultivate. Sfecla care se cultiv n prezent este:

Sfecla alb comestibil

Sfecla de nutre

Sfecla de zahr aceasta provine dintr-o varietate numit sfecla alb de Silezia a crui coninut n zahr este de 17 20%.Structura morfologic a sfeclei de zahr:

Din punct de vedere morfologic sfecla de zahr este alctuit din:

Coletul de frunze

Rdcina

Coletul de frunze reprezint o treime din masa rdcinii i este alctuit din:

Frunzele propriu zise

Capul partea superioar a rdcinii din care cresc frunzele, constituie 5 15% din masa rdcinii, are un coninut sczut de zahr;

Gtul face trecerea ntre capul i corpul rdcinii propriu zise.

Rdcina sfeclei reprezint materia prim pentru obinerea zahrului. Ea poate atinge o greutate cuprins ntre 350 1000 g, n funcie de soi. Se compune din:

Corpul sfeclei

Vrful rdcinii care ptrunde adnc n pmnt, pn la circa 1, 5 m i are n lungul lui pe cele dou pri diametral opuse, dou anuri din care pornesc rdcinile laterale.

Structura morfologic a sfeclei de zahrn seciune, rdcina prezint mai multe inele concentrice (numrul variaz de la o varietate la alta) care fac referire asupra coninutului de zahr.

Cu ct numrul de inele este mai mare, cu att aceasta este mai bogat n zahr.Compoziia chimic a sfeclei de zahr:Din punct de vedere chimic, sfecla de zahr conine: ap i substan uscat.

Calitatea tehnologic a sfeclei de zahr reprezint totalitatea caracteristicilor care o fac apt n scopul prelucrrii ei industrale, n vederea obinerii zahrului.

Coninutul de marc (pulp) al sfeclei, reprezint, coninutul de substan insolubil n ap i exprimat n kg/100 kg sfecl.n afar de caracteristicile enumerate mai sus calitatea tehnologic a sfeclei de zahr mai este influienat de: Starea de vetejire a sfeclei;

Mrimea rdcinii;

Cantitatea de impuriti pe care o conine sfecla;

Gradul de alterare sub aciunea unor factori externi (nghe, dezghe) sau a unor microorganism;

Gradul de degradare datorit unei depozitri ndelungate sau necorespunztoare;

Modul cum a fost decoletat sfecla

Regimul de fertilizare aplicat etc.

FI DE LUCRU

ANALIZA SENZORIAL A SFECLEI DE ZAHR

PRINCIPIUL METODEI: metoda are la baz determinarea cu ajutorul simurilor (vz, miros, gust) a urmtorilor indici de calitate:

Aspect

Starea de sntate

Starea de curenie

Gust

Miros

Categoriile de rdcini de sfecl de zahr, stabilite pe baza caracteristicilor senzoriale sunt:

CATEGORIACARACTERISTICI

A I a Rdcini mari, cu form normal, neramificate, sntoase, nernite, nevetejite, neatine de ger, fr scorburi uscate la colet

A II a Rdcini mici, ramificate, rnite, rupte, cu scorburi uscate la colet

A III a Rdcini vetede, atinse de ger, bolnave, cu scorburi umede la colet

Sfecla de zahr, aparine genului Beta, familia Chenopodiacee, ea reprezint materia prim pentru industria zahrului.

Substan uscat:

Celuloz

Hemiceluloz

Zaharoz

Substane pectice

Proteine

Substane minerale

Ap

Sfecla de zahr

Caracteristici

Coninutul

n

zahr

Coninutul

n

marc

Compoziia nezahrului din suc

Puritatea sucului intracelular

Rezistena sfeclei la tiere

Elasticitatea esuturilor

Aspect

Starea de sntate

Starea de curenie

Gust

Miros

Caracteristici senzoriale

Se examineaz rdcinile de sfecl i se observ: mrimea, forma, dac rdcinile sunt ramificate sau nu, dac sunt vetede i dac prezint scorburi uscate la colet.

Aspectul:

INCLUDEPICTURE "http://www.picgifs.com/graphics/e/eyes/graphics-eyes-852360.jpg" \* MERGEFORMATINET

Starea de curenie:

INCLUDEPICTURE "http://www.picgifs.com/graphics/e/eyes/graphics-eyes-852360.jpg" \* MERGEFORMATINET

Se observ dac rdcinile de sfecl sunt atacate de boli sau duntori, dac sunt rupte, rnite sau atinse de ger

Gustul:

INCLUDEPICTURE "http://www.gifs.com/uploads/Lips/lips_8.gif" \* MERGEFORMATINET

Se apreciaz prin degustare

Mirosul:

Se apreciaz dac rdcinile prezint miros strin sau de stricat

Atenie:

Sfecla din categoria a II a trebuie prelucrat imediat pe cnd cea din categoria a I a poate fi pstrat un timp mai ndelungat. Categoria a III a nu se prelucreaz, ci este destinat pentru hrana animalelor.