Anexa nr. 7

În cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) își desfășoară activitatea Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii (DGCAI), compartiment care are ca rol principal asigurarea unui control integrat, complex şi de evaluare a calităţii actului de management, a modului de utilizare a fondurilor publice, precum şi realizarea controlului ex-post potrivit reglementărilor europene. Prin activitatea desfăşurată, DGCAI furnizează conducerii MADR suportul informativ referitor la implementarea deciziilor şi a modalităţilor de prevenire şi reducere a riscurilor/vulnerabilităţilor. De asemenea, Serviciul de Audit Public Intern, din cadrul MADR, a formulat recomandări privind îmbunătățirea activității la nivelul instituției prin intermediul utilizării standardelor de control intern/managerial.De asemenea, MADRP a implementat proiectului co-finanţat prin PO DCA ,,Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a structurilor subordonate,, cod SMIS 39182, a cărui finalitate a fost aceea de a crea şi utiliza instrumente de management, necesare creşterii calităţii serviciilor oferite de administrația agricolă. Principalele rezultate ale proiectului au constat în: elaborarea unui set de documente de management; instruirea unui număr de 280 de angajați ai administrației agricole, în domeniul sistemului de control intern/managerial; elaborarea „Manualului de implementare” a SMI, care are la bază documente realizate în cadrul proiectului (ex: livrabile/rapoarte ale Băncii Mondiale).

Pe parcursul anului 2015 la nivelul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a fost dat în exploatare Centrul de Contact şi Suport pentru Cetăţenii Români din Străinătate. Sistemul funcţionează în regim call-center cu program de 24 de ore din 24, 7 zile din 7 și permite cetățenilor români sau străini, indiferent de fusul orar pe care se află, obținerea informațiilor consulare. În a doua jumătate a anului 2015 a fost creată, pe pagina de internet a MAE, în cadrul secțiunii ”sesizări”, o adresă de email la care persoanele interesate au posibilitatea să semnaleze acte sau fapte de corupție săvârșite în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către personalul MAE. De asemenea, în cadrul aceleiași secțiuni, a fost creată o adresă de e-mail prin intermediul căreia angajații MAE pot face avertizări în interes public. Reclamațiile sunt primite, înregistrate și verificate în cadrul Corpului de Control și Evaluare Diplomatică, cu respectarea legislației incidente în cazul avertizorilor de integritate.La nivelul instituției au fost aprobate și diseminate procedurile de aplicare a Codului etic. De asemenea, toate categoriile de personalul efectuează, înainte de plecarea în misiune permanentă în străinătate, instruiri punctuale pe domenii profesionale, precum și pe domenii de etică, deontologie sau prevenire şi combatere a corupţiei.

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Direcția Generală Anticorupție a fost desemnată ca instituție centralizatoare a implementării SNA. În urma Memorandumului referitor la stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012 – 2015, începând cu 01.02.2013, Statul de organizare al DGA a fost suplimentat cu 46 de posturi de ofiţeri responsabili cu activitatea de prevenire a corupţiei în cadrul MAI.În vederea unei mai facile monitorizări a modului de implementare a măsurilor de prevenire și control a riscurilor de corupţie de către structurile MAI, DGA a dezvoltat, în

cadrul unui proiect cu finanţare europeană, aplicaţia informatică MARC (Managementul Asistat al Riscurilor de Corupţie), ce preia, în format electronic, întreaga documentaţie întocmită în cadrul acestui proces şi permite realizarea mult mai facilă de analize şi rapoarte diverse privind întreaga gamă de riscuri existente.În perioada de referință, DGA a acordat sprijin pentru 5 instituţii publice: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, respectiv Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în vederea introducerii treptate a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor la corupţie, ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate.Au fost realizate o serie de studii și cercetări referitoare la corupţia instituţională şi impactul acţiunilor de prevenire: Cercetare sociologică calitativă a cazuisticii referitoare la infracţiunile de corupţie în care au fost implicaţi poliţişti din serviciile publice comunitare Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule; Studiu privind formele de manifestare a corupţiei şi nivelul de eficacitate a măsurilor de prevenire/control a riscurilor de corupţie ce caracterizează structurile Poliţiei de Frontieră; Studiu privind vulnerabilitățile cadrului normativ intern ce pot favoriza apariția corupției (analiza calitativă a cazuisticii înregistrate în perioada 2006-2013, consultări ale grupurilor de lucru, prelucrarea datelor din rapoartele de evaluare a cadrului normativ întocmite conform Metodologiei de management al riscurilor de corupție); Studiul „Aspectele relevante privind corupţia la nivelul sistemului educaţional românesc”. În cadrul MAI s-a instituit obligativitatea participării întregului personal la activităţile de instruire anticorupţie desfăşurate de către DGA, cel puţin o dată la 3 ani, iar consilierii pentru integritate din cadrul structurilor MAI centrale și teritoriale au beneficiat din partea lectorilor DGA de pregătire anticorupție de specialitate în cadrul cursurilor ”Expert prevenire şi combatere a corupţiei”.În ceea ce privește managementul riscurilor de corupţie, activitatea de monitorizare a scos în evidenţă faptul că structurile MAI au implementat, în general, recomandările formulate de DGA, fiind transpuse în proceduri mai clare şi mai transparente de lucru prin intensificarea şi adecvarea măsurilor de control ierarhic, creşterea transparenţei în activităţile desfăşurate, instruirea şi conştientizarea personalului propriu cu privire la consecinţele corupţiei. Totodată, unele structuri ale MAI au decis implementarea unor soluţii tehnice prin care este redusă posibilitatea propriilor angajaţi de a mai comite fapte de corupţie, astfel: • domeniul înmatricularea vehiculelor - operaţionalizarea accesului la portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prevăzut de art. 14 din Ordonanţa nr. 9/2013 privind timbrul de mediu (reducerea riscului de introducere a unor chitanţe false în dosarul de înmatriculare); • domeniul resurse umane - înregistrarea audio-video a probelor practice, respectiv a tuturor interviurilor desfășurate cu ocazia concursurilor pentru ocuparea funcțiilor vacante şi arhivarea/păstrarea înregistrărilor pe suporturi optice. Introducerea contestaţiei privind proba interviului;• domeniul poliţie de frontieră – rotirea personalului planificat în punctele de trecere a frontierei, cu cel planificat la supravegherea frontierei (semestrial, se realizează activitatea de evaluare a poliţiştilor de frontieră, în baza cărora se stabileşte dacă personalul îşi va desfăşura activitatea la supravegherea frontierei verzi ori la efectuarea controlului documentelor); interdicţia utilizării telefoanelor mobile în timpul serviciului; implementarea în cinci puncte de trecere a frontierei externe UE a unui sistem de recunoaştere automată a plăcuţelor de înmatriculare (ANPR), având la bază scopul de a capta imagini cu plăcuţele de înmatriculare, în vederea verificării acestora în bazele de date și semnalării de consemne. Având în vedere recomandările DGA, de extindere a acestui sistem la nivelul frontierelor interne, Poliţia de Frontieră Română a iniţiat

demersuri pentru finanţarea măsurii prin Programul OLAF Hercule III 2014-2020 - Asistenţă Tehnică pentru Lupta împotriva Fraudelor din cadrul Uniunii Europene;• Poliţia Română (Inspectoratul de Poliţie Cluj) - realizarea unei aplicații care permite implementarea prin intermediul unei interfețe securizate a tuturor proceselor verbale de contravenție aplicate, a chitanțelor, dovezilor de predare a sumelor de bani, a comunicării de transmitere în debit etc. Aplicația asociază, în momentul predării carnetelor de procese verbale, seriile aferente fiecărui lucrător și nu permite implementarea acestor documente decât în ordine cronologică, neputându-se finaliza implementarea, fără existența unor date complete. • Poliţia Română: adoptarea Legii nr. 319 din 11 decembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, respectiv modificarea art. 25 alin. (3) care prevede notificarea obligatorie a tuturor titularilor permiselor de armă, cu 6 luni înainte de expirarea valabilităţii acestor documente, dar nu mai târziu de 30 de zile înainte de data expirării acestuia.De menționat faptul că, în anul 2013, în cadrul MAI a avut loc o misiune de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: accesul la informații de interes public, declararea averilor și conflictele de interese, raportul fiind publicat pe portalul http://sna.just.ro/Portals/0/Raport_MAI FINAL dupa conciliere.pdf.

La nivelul Ministerului Apărării Naționale (MApN), începând cu anul 2012 componenta preventivă a fost integrată în misiunile de investigare ale Direcţiei de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor (DPICF) şi, pe lângă aceasta, au fost planificate misiuni preventive distincte în structurile care, potrivit analizei de risc efectuate, prezintă vulnerabilităţi specifice. De asemenea: au fost elaborată şi difuzată o procedură privind gestionarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor; a fost consolidat rolului consilierii etice a personalului, prin desemnarea, prin act administrativ, a unui consilier de etică şi pentru alte categorii de personal decât cea a funcţionarilor publici; au fost armonizate regulamentele instituţiei cu prevederile legislaţiei privind avertizorul de integritate, popularizarea acestei instituţii şi adoptarea unei proceduri operaţionale privind gestionarea şi investigarea avertizărilor de integritate în cadrul DPICF; s-a realizat participarea voluntară la proiectul Analiza nevoilor (Needs Analyses) din cadrul Programului NATO Building Integrity adaptat pentru statele din Sud-Estul Europei (Tailored BI Programme for SEE), pentru care Norvegia are calitatea de ţară coordonatoare și a fost consolidată colaborarea DPICF cu structura de audit, inclusiv în domeniul identificării timpurii a incidentelor de integritate. În anul 2014, în cadrul MApN a avut loc o misiune de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: codul de etică, incompatibilitățile și transparența în procesul decizional raportul urmând a fi supus aprobării în cadrul reuniunii platformei de cooperare a administrației publice centrale.

În cadrul Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Internațională (MCSI), în anul 2013 a fost înființat Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională, structură interministerială care avizează: strategiile şi proiectele de informatizare ale instituţiilor publice în vederea asigurării interoperabilităţii sistemelor informatice şi a eliminării finanţărilor multiple şi suprapunerilor funcţionale; proiectele care implică soluţii IT&C şi pentru care se solicită garanţii guvernamentale; conformitatea proiectelor care implică soluţii IT&C cu obiectivele Strategiei "Agenda digitală pentru România" şi cu Strategia naţională de securitate cibernetică, iniţiate de instituţiile publice. Comitetului Tehnico-Economic, avizează astfel: a) înainte de demararea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, proiectele ce implică soluţii IT&C cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de 2.500.000 lei

finanţate din fonduri naţionale; b) înainte de depunerea cererii de finanţare la autorităţile competente, precum şi înainte de demararea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, proiectele ce implică soluţii IT&C cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de 2.500.000 lei finanţate din fonduri europene. De la înfiinţare şi până la finalul anului 2015, Comitetului Tehnico - Economic pentru Societatea Informațională a evaluat un număr 192 proiecte. Prin OMSI nr. 517/04.09.2014 a fost aprobat Codul de conduită etică şi de integritate a personalului Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informaţională, care stabileşte reguli esenţiale de comportament şi de etică aplicabile întregului personal angajat în cadrul instituţiei - demnitari şi asimilaţi acestora, funcţionari publici cu funcţii publice generale sau specifice, personal contractual.Ordinul MSI nr. 522/05.09.2014 instituie obligația ca la începutul fiecărei misiuni de control să fie completată şi depusă o declaraţie de imparţialitate şi confidenţialitate de către persoanele care participă la misiuni de control - funcţionari publici din cadrul Compartimentului de control, experţi interni cooptaţi, experţi externi cooptaţi.Un alt proiect cu relevanţă pentru este proiectul “Dezvoltarea infrastructurii în vederea interoperabilității și accesului securizat pentru Administrația Centrală” sau “Dezvoltare Bridge PKI”, prin care Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informațională urmăreşte creșterea gradului de conștientizare a importanţei unei administraţii moderne şi a beneficiilor aduse de Interoperabilitatea Structurilor de Chei Publice (PKI), pentru eficientizarea proceselor dintre companii, cetăţeni şi Administraţia Publică, precum şi a comunicării eficiente cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Proiectul oferă o soluţie pentru realizarea unui framework în care să fie posibilă interoperabilitatea intre diferite autorități de certificare (CA). Modelul ce se dorește a fi implementat prin acest proiect este acela al unei administraţii publice orientate spre deservirea cetăţenilor, prin punerea la dispoziţie şi oferirea unui acces facil la serviciile administrative publice prin mijloace electronice, al unei administraţii care să susţină un schimb intensiv de informații şi date, atât în interiorul sistemului între instituţiile publice, cât şi în relaţia cu exteriorul, cu mediul de afaceri şi organizaţiile neguvernamentale. Legea 299/25.11.2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice creează cadrul juridic pentru reutilizarea datelor și publicarea seturilor de date în format deschis prin transpunerea Directivei 2013/37/UE de modificare a Directivei 2003/98/CE. Acest lucru va conduce la utilizarea în condiţii optime a informaţiilor din sectorul public și sporirea interacţiunii dintre guvern, cetăţeni şi mediul de afaceri. De asemenea, a fost elaborat un nou proiect de Lege privind securitatea cibernetică care va contribui la asigurarea protejării, în spaţiul cibernetic, a dreptului cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată, în special a datelor cu caracter personal gestionate de către deţinătorii de infrastructuri cibernetice. Guvernul României a aprobat, prin Hotărârea nr. 245/2015, Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România – 2020, elaborată de MCSI, iar prin Hotărârea nr. 414/2015 a fost aprobat Programul pentru implementarea Planului național de dezvoltare a infrastucturii NGN (Next Generation Network), al cărui obiectiv este dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice de generație nouă, cu acoperire națională.

Cancelaria Primului-Ministru şi Coaliţia pentru Date Deschise în cadrul Ministerului Culturii au organizat o sesiune de informare şi training intitulată Date Deschise/ Cultură Deschisă. Cu această ocazie, au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai tuturor departamentelor din cadrul ministerului, precum şi o serie de instituţii de cultură reprezentative, cu sediul în Bucureşti, din subordinea ministerului. De asemenea, a fost organizat un grup de lucru informal, în cadrul Ministerului Culturii, pentru demararea

elaborării unei proceduri operaţionale în domeniul datelor deschise. Grupul de lucru a elaborat o primă variantă a acestei proceduri, ce a fost transmisă pentru contribuţii responsabililor OGP din cadrul MCSI, MECS, MMFPSPV și MDRAP.A avut loc informarea şi consultarea muzeelor şi bibliotecilor din subordinea ministerului în vederea elaborării unui punct de vedere unitar asupra modului de transpunere în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2013/37/UE pentru modificarea Directivei 2003/98/EC privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public. De asemenea, a avut loc informarea Direcţiilor judeţene pentru Cultură asupra conceptului de date deschise în vederea diseminării informaţiei către muzeele şi bibliotecile din judeţul acestora, care nu se află în subordinea Ministerului Culturii. Pentru mai multe detalii a fost recomandat Raportul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, respectiv, Cultura deschisă: context european şi naţional, precum şi următoarele documente: Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările propuse de MCSI evidenţiate direct pe text, Directiva 2003/98/EC privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public și Directiva 2013/37/UE pentru modificarea Directivei 2003/98/EC privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public.

La nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost elaborată Strategia pentru Integritate pentru aferentă perioadei 2015-2020 pentru care, în anul 2014 au fost organizate 9 dezbateri cu 243 participanți la nivelul administrației publice locale, a structurilor din cadrul/ subordinea/ sub autoritatea MDRAP cu privire la proiectul acestui document. De asemenea a fost elaborată metodologia de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție la nivelul MDRAP. În acest sens, au fost organizate, în anul 2015, patru ateliere de lucru la care au participat reprezentanți ai tuturor structurilor din cadrul MDRAP, precum și un reprezentant al Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și un reprezentant al Secretariatului Tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiției. În anul 2015 a fost aplicat un chestionar de evaluare a cunoștințelor personalului MDRAP cu privire la activitatea consilierului de etică, fiind completat de 515 angajați ai MDRAP (76,64 % din numărul total de angajați). Astfel, conform Raportului privind analiza informaţiilor extrase din chestionarele de evaluare a nivelului de cunoştințe ale personalului MDRAP cu privire la activitatea de consiliere etică, se poate concluziona că la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, instituția consilierului de etică, cu atribuțiile și responsabilitățile sale, este un actor solid reprezentat în cultura organizațională a instituției. Tot pe parcursul anului 2015, la nivelul MDRAP a fost implementat un sistem informatic integrat de management al activităților de investiții publice care are rolul de a transparentiza și eficientiza activitatea instituției. Sistemul informatic este alcătuit din 10 module: modul de gestiune a achizițiilor, modul de gestiune a contractelor, modul de gestiune a subcontractanților, modul de gestiune a proiectelor și programelor, modul de gestiune a bugetului, modul de gestiune a fluxurilor de lucru, modul de gestiune a comunicării și management al documentelor, modul centralizat de raportare, modul de administrare și securitate, modul de audit.În vederea prevenirii corupției și promovării integrității la nivelul administrației publice locale, MDRAP a desfășurat: activități de consultanță directă și indirectă (79 de unități administrativ-teritoriale au beneficiat de consultanță directă pentru implementarea SNA 2012-2015, fiind organizate peste 120 de reuniuni la sediul instituțiilor și 469 de consultanții indirecte au fost acordate prin e-mail și telefon); activități de promovare și informare organizate la nivel local cu privire la documentele strategice din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, precum și cu privire la monitorizarea stadiului implementării prevederilor SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale, fiind organizate 82 reuniuni ale Grupurilor de Acțiune Anticorupție operaționalizate la nivelul județelor, cu participarea reprezentanților

autorităților administrației publice locale și ai structurilor deconcentrate; 20 de seminarii la care au participat 734 reprezentanți din instituţiile raportoare, aceştia fiind informaţi cu privire la obiectivele generale și specifice ale SNA 2012-2015 și măsurile aferente acestora, precum și cu privire la responsabilitățile pe care autoritățile administrației publice centrale și locale le au, atât pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului strategic, cât și cu privire la elaborarea propriilor planuri de prevenire a corupției; 41 de sesiuni județene de instruire şi informare cu privire la mecanismul de monitorizare a implementării SNA 2012-2015, la care au fost prezenți 2075 de participanţi, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai Instituţiilor Prefectului. De asemenea au fost elaborate documente suport care vin în sprijinul administrației publice locale, cum ar fi: Metodologia de identificare și evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, adaptată specificului activității din administrația publică locală și implementată la nivelul unităților administrativ-teritoriale care au beneficiat de consultanță; Ghidul pentru dezvoltarea planurilor sectoriale de acțiune pentru implementarea SNA la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale ca urmare a bunelor practici identificate la nivel local precum şi a dificultăţilor cu care instituţiile se confruntă în implementarea legislaţiei specifice SNA; Metodologia de monitorizare a implementării acţiunilor anticorupţie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale, cu rol important în accelerarea implementării SNA şi în măsurarea progresului în prevenirea şi combaterea corupţiei de la nivelul APL.În ceea ce privește activitățile de sprijinire a mecanismului de monitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale au fost organizate Platformele de Cooperare a Administraţiei Publice Locale (februarie 2014, februarie 2015, septembrie 2015) la care au participat câte 50 reprezentanți ai administrației publice locale raportoare. Totodată au fost organizate 57 de misiuni tematice de evaluare din totalul de 66 de misiuni derulate la nivelul administrației publice locale. În anul 2013, în cadrul MDRAP a avut loc o misiune de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: accesul la informații de interes public, declararea averilor și conflictele de interese, raportul urmând a fi supus aprobării în cadrul reuniunii platformei de cooperare a administrației publice centrale.

Principale aspecte pozitive rezultate din activitatea de monitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivelul autorităților administrației publice locale: Implicarea unui număr mare de unități administrative-teritoriale în procesul de

implementare a SNA 2012-2015, comparativ cu perioada anterioară de implementare a măsurilor strategice anticorupție;

Uniformizarea/standardizarea formatului documentelor utilizate pentru raportarea progreselor înregistrate în procesul de implementare, facilitând astfel centralizarea informațiilor;

Activitatea de sprijinire/orientare/acordare de asistență tehnică de către MDRAP autorităților publice locale în procesul de implementare a măsurilor preventive;

Activitățile de tipul sesiuni de instruire, ateliere de lucru, vizite de studiu, la care au participat reprezentanți ai mai multor unități administrativ teritoriale, pe lângă facilitarea schimbului de bune practici, au contribuit la crearea unei rețele a responsabililor, de la nivel local, cu implementarea SNA;

Misiunile de evaluare care au rolul de a identifica stadiul real de implementare a SNA la nivelul administrației publice locale, precum și problemele cu care se confruntă instituțiile în implementarea SNA.

În perioada iulie 2011 – septembrie 2013 Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice1 (MENCS) implementat proiectul PODCA SMIS 30342 Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare, în colaborare cu Universitatea „Titu Maiorescu" și Asociația pentru Implementarea Democrației. Proiectul a vizat în principal, dezvoltarea unei strategii anticorupție în educație; realizarea unei diagnoze instituționale regionale a fenomenului corupției în educație, la nivelul învățământului preuniversitar; realizarea unei baze de date la nivelul MENCS cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educație, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul personalului MENCS și al structurilor subordonate; perfecționarea personalului MENCS, cel din inspectorate școlare și a personalului din administrația publică în domeniul prevenirii și combaterii corupției, prin instruirea a 1.400 de funcționari.În urma implementării proiectului au avut loc următoarele: o abordare strategică, pe termen mediu și lung, a MENCS în eforturile de prevenire a corupției în educație; un control optimizat asupra fenomenelor de corupție prin dezvoltarea de bune practici și instrumente de prevenire și monitorizare; o monitorizare a punctelor vulnerabile de către autoritățile centrale și locale; creșterea nivelului de pregătire profesională în domeniul anticorupție a personalului de la nivelul MENCS și al organismelor sale subordonate. La sfârșitul lunii octombrie 2012 la nivelul MENCS s-a înființat un sistem telefonic de tip call center TELVERDE (0800801100) pentru sesizarea posibilelor fapte de corupție, iar la nivelul inspectoratelor școlare au fost desemnați responsabili care să gestioneze sesizările venite pe TELVERDE. La data de 07.01.2015 a întrat în vigoare  OMEN nr. 5113/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupție în cadrul Ministerului Educației Naționale și al instituțiilor și unităților subordonate/coordonate a căror activitate vizează învățământul preuniversitar ceea ce a condus la adoptarea la nivelul tuturor structurilor a unor măsuri de control și/sau prevenire, în vederea menținerii la un nivel acceptabil a probabilității de apariție a riscurilor. Metodologia privind managementul riscurilor de corupție a fost elaborată, ca rezultat al colaborării Unității de Strategii și Politici Publice din cadrul MECS cu Direcția Generală Anticorupție din cadrul MAI. Aceasta a fost pilotată în perioada 2013 - 2014 de către Inspectoratul Școlar Județean Giurgiu și 3 unități de învățământ din județul Giurgiu. Cele patru structuri au identificat 35 riscuri de corupție și au formulat 75 măsuri de prevenire/diminuare a acestora. Metodologia, se va implementa în tot sistemul de învățământ preuniversitar. Tot la nivelul inspectoratelor școlare județene/ISMB au fost identificate riscuri în anumite domenii (achiziții, notarea ritmică, susținerea și monitorizarea examenelor naționale, transferul elevilor, mobilitatea personalului didactic). A fost alcătuită o bază de date la nivel regional (Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea București-Ilfov), cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educației, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul personalului decident din structura MENCS și structurile subordonate (inspectorate școlare, școli). În cadrul MENCS au fost identificate și evaluate riscuri asociate obiectivelor și activităților, unele de natură juridică (absența bazei legale și a controalelor reglementate, prealabile, absența serviciului planificat, insuficiența documentelor justificative), altele de natură bugetară (indisponibilitatea de credit, erori de depășire a cheltuielilor normate) sau de natură financiară (erori de lichidare, de identificare incorectă a creditorului, plăți duble, plăți în baza unor titluri prescrise).

1 În perioada 2011 – 2013 Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a avut titulatura de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

În martie 2013, Direcția Generală Anticorupție din cadrul MAI și Direcția Strategii și Politici Publice din cadrul MEN au semnat un protocol de colaborare în scopul elaborării Metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție.Inspectoratele școlare au deschis pe site-ul propriu o pagină în care sunt prezentate documente și informații referitoare la fenomenul corupției și modalitățile de prevenire a acestuia. Acestea au desfășurat 2.394 acțiuni de informare și promovare a Strategiei anticorupție în educație și a responsabilităților ce revin instituțiilor educaționale.În cadrul dezbaterilor publice anticorupție organizate cu participarea factorilor cointeresați de la nivelul sectorului educațional au fost formulate de propuneri pentru îmbunătățirea activității anticorupție. De asemenea, toate cele 92 de universități au elaborat propriul Cod de etică și deontologie profesională universitară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, având obligația de a-l posta pe site-ul propriu. Organismul Intermediar POSDRU din cadrul MENCS și-a elaborat propriul Cod de Conduită pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile.De pe site-ul MENCS poate fi accesat portalul pentru introducerea petițiilor care sesizează fapte de corupție, la adresa http://www.educatiepentruviitor.edu.ro/.

Prin prisma demersurilor întreprinse pentru consolidarea transparenței și integrității administrației publice, Guvernul României a depus eforturi în îndeplinirea obiectivelor Open Government Partnership2 (OGP) și, în mod specific, a angajamentelor din planurile de acțiune. Au fost înregistrate progrese semnificative în domeniul datelor deschise, dovedite de: îmbunătățirea portalului național, creșterea numărului de instituții publice care încarcă sau și-au manifestat interesul în a publica seturi pe portalul unic – inclusiv de la nivel local, demersurile de standardizare a procedurilor, aplicații pentru demonstrarea utilității seturilor de date, informare și training la nivel central și local etc.România se numără printre primele state care și-au manifestat interesul pentru implementarea Open Contracting Data Standard, ca un instrument de transparentizare a achiziţiilor publice și, în același timp, de transpunere cât mai corectă a directivelor europene. Mai sunt pași de făcut în acest domeniu, însă, în prezent, Agenţia pentru Agenda Digitală a României lucrează la soluţiile tehnice, astfel încât standardul să fie funcțional în anul 2016.

La nivelul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) a avut loc operaționalizarea liniei telefonice TelVerde 0800 800 085, de tip call center, care permite sesizarea faptelor de corupție. În scopul gestionării unitare a sesizărilor primite prin intermediul serviciului TelVerde, adresate ministerului și structurilor subordonate, a fost creată o procedură operațională care stabilește modul de primire și înregistrare a sesizărilor, precum și circuitul acestora. Fosta Unitate de Coordonare și Verificare a Achizițiilor Publice, actualmente parte componentă a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, aflată în subordinea ministerului, în colaborare cu Direcția Generală de Tehnologia Informației a dezvoltat o aplicație informatică perfect funcțională, prin care se pot identifica și preveni eventualele situații de conflict de interese pe parcursul derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică. Aplicația, denumită „Control achiziții publice”, interconectează bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția de evidență a persoanelor și de administrare a bazelor de date cu cele ale Ministerului Justiției - Registrul electronic al Oficiului Național al Registrului Comerțului. Astfel, pornind de la un cod numeric personal, aplicația asigură selectarea automată a codurilor numerice 2 http://ogp.gov.ro/

personale aferente rudelor de gradul I, înregistrate în baza de date a Ministerului Finanțelor Publice privind persoanele fizice, precum și selectarea automată a codurilor unice de înregistrare ale operatorilor economici, la care persoanele cu codurile numerice amintite mai sus au calitatea de asociați/administratori/ acționar. Un progres semnificativ în prevenirea și combaterea faptelor de corupție îl reprezintă înființarea, în anul 2012, a Direcției Generale de Integritate. Prin crearea acestei structuri în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, s-a răspuns observațiilor și recomandărilor Comisiei Europene, cuprinse în Mecanismul de Cooperare și Verificare privind reducerea corupției la nivelul instituțiilor din subordinea agenției.Agenția Națională de Administrare Fiscală a acordat o atenție deosebită procesului de elaborare/revizuire a procedurilor operaționale/de sistem, fiind monitorizate periodic riscurile operaționale specifice aparatului propriu și structurilor subordonate, în vederea stabilirii măsurilor de remediere.Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a implicat în creșterea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data), prin postarea pe portalul instituției, la secțiunea destinată asistenței contribuabililor, a informațiilor privind reglementările cu caracter fiscal, formularele de declarații, etc. Depunerea declarațiilor on-line are impact pozitiv asupra prevenirii faptelor de corupție, deoarece interacțiunea cu funcționarii publici de la ghișeu a fost redusă substanțial. Totodată, a fost asigurată asistența contribuabililor, referitoare la utilizarea serviciului de depunere on-line a declarațiilor fiscale, și au fost elaborate o serie de ghiduri, care vin în sprijinul plătitorilor de taxe și impozite și facilitează accesul la informații fiscale. În același context, au fost dezvoltate serviciile privind Spațiul Privat Virtual și buletinul informativ fiscal, asigurându-se și unificarea canalelor de comunicare cu contribuabilii în ceea ce privește îndrumarea și asistența în domeniul fiscal, prin dezvoltarea aplicației informatice „Formularul de asistență”.Urmare a recomandărilor CE, a fost creată Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) prin fuzionarea UCVAP cu ANRMAP, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, ca principală instituție responsabilă pentru gestionarea investițiilor publice și pentru asigurarea calității cheltuielilor publice. De asemenea, pentru a întări funcția de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice a ANAP (fost ANRMAP) din septembrie 2015 numărul de posturi cu atribuții în îndeplinirea acesteia a fost suplimentat. Au fost continuate demersurile pentru transpunerea noilor directive în materia achizițiilor publice: Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ. De menționat faptul că la MFP, a avut loc, în anul 2013, o misiune de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: accesul la informații de interes public, declararea averilor și conflictele de interese, raportul fiind publicat pe portalul sna.just.ro.

În ceea ce privește prevenirea corupției, Ministerului Fondurilor Europene (MFE) dispune de un sistem de control intern/managerial care permite conducerii să furnizeze o asigurare rezonabilă că fondurile publice gestionate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice au fost utilizate în condiţii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienţă şi economicitate. În ceea ce privește implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat

în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post aderare, MFE s-a asigurat că personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post aderare cunoaște și se obligă să respecte prevederile Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese. Mai mult, s-a urmărit fluxul de personal la nivelul fiecărei structuri, astfel încât la încadrarea de personal nou sau la revenirea din suspendare, acesta să ia cunoștință de dispozițiile legale în material conflictelor de interese/incompatibilităților și să semneze declarațiile.A fost constituită Comisia de evaluare şi inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei la nivelul MFE, în conformitate cu Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei. MFE s-a implicat activ în procesul de monitorizare a implementării măsurilor cuprinse în Strategia Națională Anticorupție și a contribuit la misiunile tematice de evaluare, iar persoanele desemnate să facă parte din echipele de evaluare au participat la acțiunile organizate de Ministerul Justiției.

De asemenea, MFE a implementat proiectul pilot ARACHNE, dezvoltat de Comisia Europeană cu mai multe țări europene printre care și România. Proiectul ARACHNE este o aplicație informatică ce are rolul de a veni în ajutorul autorităților de management în ceea ce privește măsurile anti-fraudă, cerință prevăzută de art. 125 Regulamentul UE nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Aplicația funcționează cu două tipuri de date: interne, furnizate de SMIS și externe prelucrate din baze de date internațional gestionate de firme private, despre companii, capacitatea financiară a acestora, persoane oficiale aflate pe lista ”neagră”, urmărite din punct de vedere juridic. Prin prelucrarea datelor introduse, aplicația calculează automat un scor al riscului, pe baza a șapte categorii majore și anume: achiziții publice, gestionarea contractelor, eligibilitate, performanță, concentrare, alerte privind frauda și reputația.

În cadrul MFE a avut loc, în anul 2013, o misiune tematică de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: accesul la informații de interes public, declararea averilor și conflictele de interese, raportul fiind publicat pe portalul sna.just.ro.

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), structură aflată în subordinea Ministerului Justiției, publică în SEAP, atât la nivelul anunțului/invitației de participare, cât și la nivelul fișei de date a achiziției, salariații cu funcție de decizie implicaţi în organizarea, derularea și finalizarea procedurilor de atribuire, astfel încât operatorii economici să poată verifica ei înșiși existența unui eventual conflict de interese, oferindu-le astfel informațiile necesare pentru semnarea, în cunoștință de cauză, a declarației privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 69^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind conflictul de interese. De asemenea, în termen de maxim 5 zile de la expirarea termenului de depunere a ofertelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului publică în SEAP denumirea și datele de identificare ale ofertanților, această măsură fiind de natură să asigure un grad adecvat de transparență, astfel încât orice persoană interesată să poată identifica un posibil conflict de interese. Pe de altă parte, membrii comisiei de evaluare au obligația de a semna o declarație de confidențialitate și imparțialitate pe propria răspundere prin care se angajează să respecte regulile de evitare a conflictului de interese și prin care confirmă că nu se află într-o situație care implică existența unui conflict de interese.Pentru verificarea incidenței situațiilor de conflict de interese, Oficiul Național al Registrului Comerțului solicită operatorilor economici care participă la procedurile de

achiziție publică prezentarea ca document de calificare a certificatului constatator emis de ONRC, care conține informații relevante cu privire la acest aspect.Ca o nouă măsură, începând din acest an, pe site-ul instituţiei se publică situaţia contractelor derulate, care cuprinde informaţii privind data încheierii acordului – cadru/ contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, obiectul/ denumirea contractului, tipul procedurii, furnizorul/ prestatorul/ executantul, valoarea cu şi fără TVA, tipul contractului (produse/servicii/lucrări), valabilitatea contractului, beneficiar, sursa de finanţare, şi, de asemenea, se publică şi contractele încheiate, în format pdf.Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e–justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni: activitatea de înregistrare în registrul comerţului se face prin intermediul noului sistem informatic integrat realizat în cadrul proiectului “Servicii on-line (de e-guvernare) oferite de ONRC pentru comunitatea de afaceri prin intermediul unui portal dedicat”, astfel că atât procedurile de verificare preliminară şi de înregistrare în registrul comerţului a persoanelor juridice, a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, cât şi cele de furnizare informaţii şi comandă eliberare acte (copii certificate) pot fi realizate on-line prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.Portalul e-Justice este în plină dezvoltare, permanent fiind adăugate noi funcționalități și informații din domeniul juridic, Oficiul Național al Registrului Comerţului participând activ la întâlnirile de lucru la nivelul Comisiei Europene, Bruxelles, Belgia. Oficiul Național al Registrului comerțului participă activ la grupul de lucru pentru implementarea Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților. În acest sens, experții ONRC au participat la grupurile de lucru în vederea interconectării registrelor de insolvenţă cu portalul e-Justice, constituit la nivelul Comisiei Europene (interconectarea BPI cu portalul e-Justice).

În anul 2014, în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a avut loc o misiune de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: codul de etică, incompatibilitățile și transparența în procesul decizional raportul urmând a fi supus aprobării în cadrul reuniunii platformei de cooperare a administrației publice centrale. În primul trimestru al anului 2015, prin H.G. nr. 38/21 ianuarie 2015, la nivelul MMAP a fost înființat Biroul de Integritate și Anticorupție, având drept obiectiv general prevenirea faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, creșterea gradului de integritate în rândul personalului ministerului și a celui din cadrul unităților subordonate, aflate sub autoritate sau în coordonare. În scopul operaționalizării structurii, au fost detașați reprezentanți ai MAI și au fost întreprinse demersuri pentru cooptarea unor specialiști din domeniile etică, integritate, prevenire a faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, în scopul derulării unor activități comune. De asemenea, se urmărește încheierea unui protocol de colaborare cu ANI, cu scopul de a beneficia de expertiza acestei instituții și pentru a desfășura activități comune de prevenție.Au fost stabilite următoarele direcții de acțiune ale Biroului de Integritate și Anticorupție:

-Dezvoltarea și consolidarea componentei de prevenire a corupției și a incidentelor de integritate, prin conștientizarea riscurilor și efectelor implicării personalului ministerului și a celui din unităților subordonate, aflate sub autoritate sau în coordonare, în comiterea de fapte de corupție, precum și cu privire la nerespectarea regimului conflictului de interese și al incompatibilităților;

-Evaluarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție de la nivelul tuturor structurilor ministerului și al unităților subordonate, aflate sub autoritate sau în

coordonare vizând eventuale acte de corupție, de încălcare a principiilor integrității profesionale, transparenței decizionale;

-Implementarea standardelor de integritate profesională la nivelul tuturor structurilor ministerului și al unităților subordonate, aflate sub autoritate sau în coordonare;

-Dezvoltarea relațiilor de colaborare prin încheierea de protocoale cu instituții/organizații din țară sau străinătate în domeniul de referință.

De asemenea, Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control intern managerial a elaborat Codul etic prin care sunt reglementate normele de conduită profesională ale angajaților din cadrul MMAP.La nivelul MMAP au fost elaborate și adoptate următoarele proceduri: procedura de sistem privind delegarea de competențe și responsabilități, având ca scop stabilirea unui set unitar de reguli privind definirea mecanismului delegării, a limitelor de competențe și a responsabilităților delegate; procedura de sistem privind semnalarea neregularităților prin care se asigură cadrul intern necesar, care conferă angajaților posibilitatea semnalării, în condiții de confidențialitate, a neregularităților constatate, avându-se în vedere și măsurile de asigurare a protecției acestora; procedura de sistem privind managementul riscurilor care stabilește cadrul unitar de identificare, analiză și gestionare a riscurilor la nivelul structurilor din cadrul ministerului.MMAP a instituit, ca bună practică, introducerea de clauze anticorupție, în cadrul unor contracte, cu privire la Obligațiile prestatorului – subcapitolul „Codul de conduită” constând în obligația acestuia să nu ofere bani, bunuri, facilităţi ori comisioane în scopul de a determina ori recompensa îndeplinirea ori neîndeplinirea oricărui act sau fapt privind contractul de servicii sau orice alt contract încheiat cu achizitorul, ori pentru a favoriza sau defavoriza orice persoană în legătură cu contractul sau cu orice alt contract încheiat cu acesta. Totodată, se va urmări adaptarea unor astfel de clauze contractuale cu prevederile actelor normative ce reglementează conflictul de interese.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) dispune de un sistem de control intern/managerial a cărui dezvoltare şi implementare permite conducerii o utilizare rezonabilă a fondurilor publice gestionate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice, în condiţii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienţă şi economicitate. Acesta cuprinde mecanisme de autocontrol, iar aplicarea măsurilor vizând creşterea eficacităţii acestuia are la bază evaluarea riscurilor la nivelul structurilor ministerului. Inspecția Muncii din cadrul MMFPSPV a realizat Metodologia privind managementul riscurilor de corupție care se aplică și în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă. Astfel, în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București au avut loc prezentări referitoare la conflictele de interese și incompatibilități susținute de către experții Centrului de Resurse Juridice, iar la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova au avut loc ședințe de lucru cu participarea unui procuror din cadrul Tribunalului Prahova, a unui judecător din cadrul Curții de Apel Ploiești și a președintelui Transparency International România.

La nivelul Ministerului Sănătății (MS), Consiliile de Etică și Mecanismul de Feedback al Pacientului aplicate la nivelul spitalelor publice din România constituie mecanisme suport pentru acțiunile ce au ca scop reducerea nivelului plăților informale, fiind construite din perspectiva unui circuit informațional de tip feedback. Cele două mecanisme sunt parte a Planului de Acțiune al Ministerului Sănătății pentru implementarea la nivelul sectorului sanitar a Strategiei Naționale Anticorupție, acestea

fiind, în același timp, mecanisme ce fac obiectul raportării de către Ministerul Sănătății în cadrul Mecanismului de Verificare și Cooperare cu Comisia Europeană.De menționat că în cadrul proiectului ”Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc” a fost elaborată metodologia de evaluare a riscurilor de corupție specifică sistemului de sănătate. Acest instrument este redactat sub formă de proiect legislativ și urmează să fie supus dezbaterii publice.În perioada de implementare a Strategiei Național Anticorupție au fost creat Compartimentul de Integritate din Ministerul Sănătății și rețeaua națională la nivelul direcțiilor județene de sănătate publică. Implementarea Planului de Acțiune Anticorupție al Ministerului Sănătății și susținerea SNA 2012-2015 s-au realizat printr-un proiect finanțat prin fonduri structurale. Astfel, au fost obținute rezultate măsurabile cum ar fi: conștientizarea măsurilor preventive anticorupție la nivelul personalului, prin comunicare și informare; întărirea capacității de intervenție instituțională prin aplicarea măsurilor cuprinse în setul de măsuri preventive (control intern managerial, centralizarea declarațiilor de avere și de interese, publicarea de date deschise); identificarea cauzelor actualelor probleme cu care se confrunta sistemul de sănătate prin studii sociologice și analize; dezvoltarea de instrumente de colectare a datelor din sistem (platforma informatică pentru monitorizarea bugetelor de venituri și cheltuieli, platforma mecanismului de feedback al pacientului și publicarea de rapoarte derivate din aceste date); pregătirea de politici publice care susțin măsurile viitoare de prevenire a riscurilor la corupție. Activitățile dezvoltate de către Compartimentul de Integritate au condus la îmbunătățirea colaborării cu alte instituții publice (Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională de Integritate, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații) și la implicarea societății civile în deciziile ce privesc sistemul de sănătate (Platforma Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă și constituirea Consiliilor de Etică).Pe termen scurt si mediu, se apreciază ca fiind necesare: întărirea capacității de intervenție a structurii de integritate printr-o bază legislativă unitară; profesionalizarea personalului structurii de integritate și asigurarea unui suport motivațional pentru această activitate; dezvoltarea unui instrument de evaluare a cunoștințelor personalului privind faptele de corupție și aplicarea acestuia unitară în toate instituțiile publice din sănătate; utilizarea informațiilor rezultate din instrumentele de colectarea a datelor existente la fundamentarea politicilor de sănătate pe realitățile din sistem; aplicarea și a altor instrumente de colectare a datelor conform propunerilor elaborate până în prezent.In concluzie, SNA a condus la implementarea in sistemul de sănătate a unor masuri în zona serviciilor de sănătate, însă nu au fost introduse mecanisme de integritate care sa răspundă la problemele legate de fraudele din achizițiile publice, administrare interesată a fondurilor din sistem și din interesul politic.În perioada de implementarea a SNA 2012 – 2015, Agenția Națională de Integritate a dezvoltat și consolidat o serie de instrumente de prevenire, precum: elaborarea și actualizarea „Ghidului privind incompatibilitățile și conflictele de interese” și „Ghidului de completare a declarațiilor de avere și de interese”; publicarea cu celeritate a declarațiilor de avere și de interese pe portalul aflat pe pagina de Internet a Agenției; lansarea de secțiuni distincte, special destinate alegerilor prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale, pentru a facilita accesul publicului la consultarea declaraților candidaților depuse în cadrul procesului electoral; actualizarea permanentă a secțiunii „Incompatibilități definitive – Interdicție 3 ani”, unde angajatorii din sistemul public pot verifica eventuala interdicție de a ocupa o funcție publică a persoanelor ce sunt sau urmează a fi angajate în cadrul instituției sau autorității publice; introducerea formularelor electronice inteligente (e-forms) pentru facilitarea procesului de completare

a declaraţiilor de avere şi de interese de către persoanele prevăzute de Legea nr. 176/2010.Cea mai importantă provocare în ceea ce privește prevenirea sistematică a conflictelor de interese, rămâne operaționalizarea deplină a sistemului „PREVENT”. În procesul de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție 2012 – 2015, au fost efectuați pași importanți în realizarea sistemului informatic cu finanțare nerambursabilă, fiind elaborată și piesa legislativă care susține acest proiect, ca rezultat al cooperării dintre A.N.I. și instituțiile partenere (ANRMAP3, UCVAP4, ICCJ5, DNA6, MJ7, MFE8, MDRAP9, DLAF10, ANSPDCP11, AADR12 și Expert Forum). În prezent, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, acesta aflându-se în procedura de adoptare de către Senatul României.În vederea îndeplinirii măsurilor prevăzute de SNA referitoare la eficientizarea informațiilor și realizarea unui follow-up eficient a parcursului cazurilor înaintate, ANI a dezvoltat și finalizat un proiect care a avut ca scop simplificarea procedurilor de completare a declarațiilor de avere și de interese, precum și consolidarea Sistemul Informatic de Management Integrat al Declarațiilor de Avere și de Interese (S.I.M.I.D.A.I.), în vederea optimizării activității desfășurate de inspectorii de integritate.ANI a continuat să acorde asistență în domeniul integrității și anticorupție atât pe plan intern, cât și pe plan internațional unui număr considerabil de state, cu precădere în spațiul de Est precum Ucraina sau Republica Moldova, în cooperare cu organisme internaționale precum OECD, ONU, Banca Mondială, etc. ANI s-a implicat activ în susținerea Republicii Moldova în materia luptei anticorupție, aceasta fiind cel mai mare beneficiar în ceea ce privește exportul de bune practici al instituției. Agenția a participat la numeroase întâlniri de lucru, sprijinind atât consolidarea sa administrativă, cât și comunicarea și relația cu persoanele vizate. Mai mult decât atât, Agenția Națională de Integritate a încheiat un protocol de colaborare cu Comisia Națională de Integritate din Republica Moldova în vederea corelării eforturilor de îmbunătățire a activității de luptă împotriva corupției prin mijloace administrative.În același timp, partea de cooperare a vizat și întâlniri cu studenți ai universităților de profil, în vederea familiarizării acestora cu activitatea ANI și cu cadrul legislativ de integritate.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a promovat mai multe propuneri de lege ferenda în domeniul său de activitate, adoptate de Parlament, cu impact direct asupra corupției: Legea nr. 113/2015 privind modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, prin care au fost implementate mai multe reglementări GRECO. De asemenea, Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare instituie reguli eficiente și clare privind prevenirea și sancționarea votului ilegal. 3 ANRMAP – Autoritatea Naţională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice4 UCVAP – Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice5 ICCJ – Înalta Curte de Casație și Justiție6 DNA – Direcția Națională Anticorupție7 MJ – Ministerul Justiției8 MFE – Ministerul Fondurilor Europene9 MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice10 DLAF – Departamentul pentru Lupta Antifraudă11 ANSPDCP – Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal12 AADR – Agenția pentru Agenda Digitală a României

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se implică de o manieră activă în cadrul dezbaterilor privind asigurarea menţinerii tuturor garanţiilor necesare pentru protejarea stabilităţii, a independenţei şi a continuităţii bilanţului pozitiv al instituţiilor anticorupţie şi al sistemului judiciar în ceea ce priveşte anchetele imparţiale şi acţiunile eficiente în justiţie. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii participă în cadrul lucrărilor privind elaborarea propunerilor de acte normative, pe palierele de dezbatere privind autoritatea judecătorească şi înfăptuirea actului de justiţie în condiţii de independenţă şi imparţialitate.În unele cazuri, iniţiativa elaborării unor proiecte de acte normative a aparţinut chiar Consiliului, care a beneficiat de sprijinul Ministerului Justiţiei pentru concretizarea propunerilor formulate. Este cazul Legii nr. 118 din 14 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 549/24.07.2014, de completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii că magistraţii care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie nu vor beneficia de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia-prevăzută la art. 81 din actul normativ respectiv.Biroul Grefa Secțiilor, din cadrul CSM, în scopul prevenirii săvârșirii de către magistrați a unor fapte care afectează prestigiul justiției, precum și a unor abateri de la îndatoririle de serviciu, procedează la publicarea, într-o formă anonimizată, pe site-ul CSM, a tuturor hotărârilor pronunțate de Secțiile Consiliului în materie disciplinară, precum și a hotărârilor pronunțate de către secții în materia sesizărilor referitoare la încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor și neîndeplinirea condiției de bună reputație. De asemenea, la nivelul biroului se realizează o situație centralizată a tuturor hotărârilor mai sus indicate, în vederea asigurării unei practici unitare la nivelul Consiliului.Activitățile de formare profesională în domeniul eticii și deontologiei profesionale fiind organizate atât din resurse bugetare, cât și în cadrul unor finanțări nerambursabile. La nivelul Şcolii Naţionale de Grefieri, a fost întocmit un material cuprinzând sinteza jurisprudenței disciplinare relevante a instanțelor și parchetelor în materia abaterilor disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate, în perioada 2008 - 2013. Cazuistica în materia abaterilor disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate cuprinsă în material este dezbătută în cadrul seminarelor de formare inițială și continuă ale grefierilor în domeniul deontologiei organizate de către Școală. Materialul a fost publicat pe pagina de internet a Școlii Naționale de Grefieri, www.grefieri.ro, la secțiunea Biblioteca virtuală, putând fi consultat de către toți cei interesați și, totodată, a fost comunicat instanțelor și parchetelor pentru a fi valorificat în cadrul orelor de formare profesională organizate în cadrul fiecărei instanțe și al fiecărui parchet în condițiile art. 32 din Legea nr. 567/2004. Totodată, Școala Națională de Grefieri a pus la dispoziția Consiliului Superior al Magistraturii practică în materie disciplinară pentru a fi publicată pe platforma de internet de la adresa http://integritate.ifep.ro/Jurisprudenta.html, realizată în cadrul programului ”Consolidarea integrității sistemului judiciar”, derulat în parteneriat cu Consiliul Judiciar din Olanda şi Ministerul Afacerilor Externe din Olanda.

La inițiativa Consiliului Concurenței, împreună cu reprezentanții DLAF, ANRMAP, ai UCVAP, ai CNSC, ai Curții de Conturi a României, ai Corpului de Control al Primului Ministru, ai PÎCCJ și ai Agenției pentru Agenda Digitală a României a fost creat Modulul Licitații Trucate – instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informații între experții

desemnați de instituțiile implicate în domeniul achizițiilor publice. Ulterior, în cadrul Modulului de Licitații Trucate au fost cooptați ai DNA. De asemenea, Consiliul Concurenței s-a implicat în elaborarea ”Strategiei Naționale de lupă antifraudă 2015-2020” coordonată de DLAF și a fost membru în cadrul Grupului de lucru permanent pentru elaborarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, coordonat de Ministerul Fondurilor Europene, elaborând ”Planul de măsuri privind combaterea licitațiilor trucate, care a fost inclus în strategia națională în domeniul achizițiilor publice. În cadrul Consiliului Concurenței a avut loc, în anul 2014, o misiune de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, având ca tematică de evaluare: codul de etică, regimul incompatibilităților și transparența decizională, raportul fiind publicat pe portalul sna.just.ro.În vederea sprijinirii ANI în realizarea unor demersuri pentru obținerea rezultatelor necesare desfășurării adecvate a activităților, Consiliul Național de Integritate (CNI) a adoptat decizii în ceea ce privește: dezbaterea și aprobarea Raportului de activitate al ANI pentru perioada octombrie-decembrie 2014, respectiv a raportului de activitate al Agenției pentru perioada 2014; analizarea și aprobarea Raportului final de audit extern al a managementului ANI pentru anul 2014, transmis spre informare Senatului României. De asemenea, în anul 2015 CNI a declanșat procedura operațională privind rolul de garant al independenței Ani în doua cazuri: Consiliul a adoptat o poziție publică față de proiectele de modificare a art. 25 alin (2) din Legea 176/2010, prin care se stabilește faptul că persoanele care s-au aflat în incompatibilitate sau conflict de interese vor putea ocupa orice altă funcție, cu excepția celei care a generat incidentul de integritate; la data de 14 octombrie CNI a emis un comunicat de presă prin care solicită Parlamentului României aplicarea deciziei ÂCCJ în cazului unui deputat, dorind să atragă atenția că neaplicarea deciziilor Ani confirmate definitiv de instanțele de judecată afectează angajamentele asumate de România în contextul prevenirii și combaterii incidentelor de integritate ori a fenomenelor de corupție.

La nivelul Curții de Conturi a României în anul 2009 a fost adoptat de Plen, într-o formă mai cuprinzătoare și mai apropiată de cerințele standardelor etice INTOSAI, Codul de conduită etică, care conține prevederi semnificative în ceea ce privește etica și integritatea (se asigură prevenirea, educația și combaterea corupției la nivelul personalului de specialitate). Codul a fost revizuit în anii 2013 și 2014 ca urmare și a nevoii de a se implementa unele dintre cerințele/aspectele cuprinse în: SNA, Standardul nr.1 privind etica și integritatea din cadrul Codului controlului intern managerial și documentele elaborate de Grupul de lucru operativ EUROSAI privind auditul și etica. Din anul începând cu anul 2010, funcționează în subordinea Plenului o structură de lucru denumită „Comitetul de etică”, prin care este asigurată consilierea etică pentru auditorii publici externi. Pe lângă rolul de consiliere etică, Comitetul asigură: promovarea în mod activ a comportamentului etic în cadrul instituției, creșterea gradului de conștientizare de către auditorii publici externi a principiilor și valorilor etice și a integrității, precum și prevenirea apariţiei oricăror situaţii de încălcare a Codului și a altor reglementări cu semnificație etică și de integritate. De asemenea codul de etică cuprinde o serie de instrumente de control al eticii și integrității: declarația de independență, informarea pe probleme etice întocmită de către directori, declarația de luare la cunoștință și respectare a prevederilor Codului, rapoartele trimestriale ale Comitetului de etică. Potrivit prevederilor Codul de conduită etică auditorii publici externi, inclusiv directorii din structurile centrale de specialitate și directorii/directorii adjuncți de la camerele de conturi, au obligaţia ca la declanşarea acţiunilor de verificare pentru care au fost propuşi să participe sau să le coordoneze, după caz, să întocmească o „Declaraţie de independenţă”. Pe timpul desfășurării verificărilor auditorii au obligația să depună

declaraţii de independenţă în completarea celor depuse inițial, ori de câte ori apar situaţii noi pe parcursul acţiunii de verificare, care pot influența sau afecta, în principal, independența și obiectivitatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Anual se depun între 6.500 – 7.500 de declarații de independență, aferente celor cca. 2.500 acțiuni de verificare realizate de către Curtea de Conturi.Astfel, în anul 2012, 37 de auditorii publici externi/directorii au consemnat situații deosebite, iar dintre acestea în 4 cazuri șefii ierarhici au dispus înlocuirea acestora din acțiuni; în anul 2013, 33 de auditori publici externi/directori au consemnat situații deosebite, iar dintre acestea în 14 cazuri șefii ierarhici au dispus înlocuirea acestora din acțiuni; în anul 2014, 53 de auditori publici externi/directori au consemnat situații deosebite, iar dintre acestea în 21 cazuri șefii ierarhici au dispus înlocuirea acestora din acțiuni; în anul 2015, 87 de auditori publici externi/directori au consemnat situații deosebite, iar dintre acestea în 28 cazuri șefii ierarhici au dispus înlocuirea acestora din acțiuni. La Autoritatea de Audit au fost consemnate 14 situații, dintre care în 9 cazuri auditorii publici externi au fost înlocuiți din acțiunile de audit.În ultimii doi ani au fost intensificate în cadrul Curții de Conturi activitățile pentru implementarea sistemelor de control intern, potrivit Standardelor INTOSAI, în acest scop Plenul și conducerea executivă, preocupate de reforma sistemului de control intern, au decis constituirea Comisiei pentru elaborarea Codului general al controlului intern/managerial privind activitatea specifică de audit/control și au aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei pentru elaborarea Codului general al controlului intern/managerial privind activitatea specifică a Curții de Conturi și a Programului de activitate.

În afara instrumentelor interne utilizate pentru realizarea controlul implementării eticii și integrității și prevenirea corupției, în conformitate cu prevederile Codului, Comitetul de etică a elaborat și înaintat Plenului, spre informare, rapoarte cu privire la analiza anuală a declarațiilor de interese depuse de către auditorii publici externi. Prin Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi s-a instituit Indicatorul de performanță ”Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea auditului efectuat de către Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților verificate, precum și la respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii publici externi”. Pentru reflectarea acestui indicator s-a prevăzut prin Regulament modelul de chestionar și adresa de înaintare, care se transmit, în format electronic, pe adresa de e-mail a entităților, după finalizarea acțiunilor de verificare. Prin introducerea chestionarului aferent acestui indicator de performanță, Curtea de Conturi a căutat să asigure implementarea unei prevederi din Codul etic INTOSAI - ISSAI 30 și alte standarde profesionale, prin care se recomandă instituțiilor supreme de audit să obțină un feedback cu privire la percepția părților interesate asupra independenței și imparțialității, precum și a integrității auditorilor publici externi manifestată pe parcursul acțiunilor de control/audit. Activitatea respectivă a demarat în anul 2014, până în prezent fiind transmise la entitățile verificate, anual, cca.2.500 de chestionare, rata de răspuns din partea acestora fiind cuprinsă între 40 – 50%. Ca urmare a participării Curții de Conturi la SNA, în Statutul auditorului public extern și în noul Cod de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, (intrate în vigoare începând cu data de 1 iulie 2014) au fost introduse prevederi mai consistente în ceea ce privește avertizorii în interes public. În anul 2014, o echipă de experți însoțită de reprezentanții Secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA 2012-2015) au desfășurat misiunea de evaluare a implementării SNA în cadrul Curții de Conturi având ca tematică de evaluare: codul de etică, regimul incompatibilităților și transparența decizională, raportul urmând a fi supus

aprobării în cadrul reuniunii platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție.

Preocupat de creşterea transparenţei, competitivităţii, a eficienţei pieţei achiziţiilor publice, de promovarea celor mai bune practici la nivel european şi de diseminarea propriilor experienţe în domeniu către partenerii instituţionali, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a acordat în anul 2015 o prioritate deosebită activităţii de perfecţionare a personalului propriu, în paralel cu cea de prevenire şi descurajare a practicilor anticoncurenţiale în domeniul achiziţiilor publice. În acest sens, instituția a acordat o deosebită importanţă colaborării instituţionale cu organisme care au atribuţii pe piaţa achiziţiilor publice (Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achiziţiilor Publice, Agenţia Naţională de Integritate). Interesat în stabilitatea şi funcţionarea coerentă a sistemului achiziţiilor publice autohtone şi în absorbţia fondurilor europene, Consiliul a continuat să transmită săptămânal către ANRMAP, în baza protocoalelor încheiate cu respectiva instituţie, situaţii oficiale privind termenele de evaluare înregistrate de autorităţile contractante la diversele proiecte aflate în derulare, deciziile emise de Consiliu şi măsurile de remediere dispuse de acesta ca urmare a contestaţiilor formulate de operatorii economici.Problema conflictului de interese în cadrul achiziţiilor publice este una din multiplele aspecte reţinute în raportul intitulat „Evaluare a Sistemului de Achiziţii Publice din România” efectuat de compania Deloitte şi însuşit de Comisia Europeană. Graţie protocoalelor de colaborare încheiate, CNSC a contribuit şi contribuie continuu la crearea unui cadru general de aplicare unitară atât a legislaţiei specifice, cât şi a celei din domeniul concurenţei, fapt ce face posibilă identificarea unor posibile conflicte de interese între autoritatea contractantă şi diverşi operatori economici, ori a concurenţei neloiale ca urmare a formării unor „înţelegeri” între diverşi operatori economici. În acest context, în anul 2015, CNSC nu a sesizat ANI, ANRMAP și UCVAP cu privire la existenţa unor potenţiale conflicte de interese, motivat de faptul că în niciun dosar nu a fost invocat acest aspect.Pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei activităţii de soluţionare a contestaţiilor într-un mediu transparent şi asigurarea accesului la informare corectă, detaliată, promptă şi facilă asupra activităţii CNSC, tuturor celor interesaţi de domeniul achiziţiilor publice (inclusiv a părţilor aflate în litigiu), derulate prin finanţare comunitară şi/sau naţională, Consiliul a încheiat contractul de finanţare nr. C.T.R.F 1.1.146/ 07.05.2014 a proiectului „Îmbunătăţirea managementului la nivelul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, aferent competenţelor specifice legate de implementarea cu succes a proiectelor susţinute din instrumente structurale, bazată pe eficientizarea procesului de achiziţie publică”, cod SMIS 48792. Proiectul a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013 (Axa Prioritară 1- Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor; Domeniul major de intervenţie: DMI 1.1 Sprijin pentru managementul şi implementarea instrumentelor structurale) şi a avut o durată de implementare de 16 luni.În cadrul acestui proiect s-au desfăşurat următoarele activităţii: Realizarea unui analize diagnostic internă cu privire la problemele în domeniul achiziţiilor publice cu care se confruntă autorităţile contractante şi beneficiarii de finanţări prin instrumente structurale. Analiza diagnostic priveşte, exclusiv, analiza situaţiei actuale rezultând din experienţa practică a CNSC, respectiv din obiectul cauzelor deduse soluţionării Consiliului şi din soluţiile adoptate de acesta; Elaborarea şi tipărirea unui ghid de bune practici (culegere de decizii motivate) în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale şi diseminarea informaţiilor. Pe baza analizei şi metodologiei dezvoltate, s-a elaborat un ghid de bune practici în domeniul

achiziţiilor publice, aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale. Ghidul conţine măsuri necesare pentru îmbunătăţirea implementării instrumentelor structurale prin derularea corectă a achiziţiilor publice şi îmbunătăţirea comunicării şi colaborării între autorităţile de management si beneficiari, precum şi o culegere de speţe, din cazuistica Consiliului şi a instanţelor. Acesta a fost publicat în 1.500 de bucăţi, cu respectarea regulilor de informare si publicitate existente pentru proiectele finanţate prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, fiind destinat informării autorităţilor contractante, autorităţilor de management, autorităţilor de control, beneficiarilor de finanţare din fonduri structurale etc.; Organizarea a 8 evenimente - seminar pentru diseminarea informaţiilor din ghid. La fiecare eveniment, a fost înregistrată participarea intre 80 şi 130 de beneficiari/responsabili ai proiectelor finanţate prin instrumente structurale, din regiunea aferentă locului de organizare, în perioada 01-09.11.2015, în Iaşi, Galaţi, Piteşti, Craiova, Timişoara, Cluj – Napoca, Braşov şi Bucureşti; Organizare seminarii de schimburi de bune practici cu instituţii implicate în gestiunea instrumentelor structurale şi în reglementarea achiziţiilor. Au fost organizate 2 seminarii de schimb de bune practici cu privire la achiziţiile publice din proiectele finanţate prin instrumente structurale, care au vizat participarea de experţi din cadrul instituţiilor aflate în procesul de gestiune şi monitorizare a instrumentelor structurale (UCVAP, ANRMAP, Autoritatea de Certificare şi Plată, Consiliul Concurenţei, Autorităţi de Management, Organisme Intermediare - ADR). Concluziile acestor întâlniri, la care numărul participanţilor a depăşit numărul anticipat, pot fi vizualizate pe pagina de internet a proiectului: www.proiecte-cnsc.ro; Crearea şi instalarea unei platforme informatice de acces la culegerea de speţe şi la alte informaţii relevante pentru prevenirea neregulilor din domeniul achiziţiilor publice. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor urmăreşte, prin realizarea platformei informatice, asigurarea unei optimizări a activităţii de informare, din exterior şi din interior, inclusiv, accesul la o culegere de speţe soluţionate de CNSC. Totodată, platforma informatică creată va asigura accesul celor interesaţi la informarea privind stadiul soluţionării propriilor cauze, căutarea unor subiecte de interes după cuvinte cheie, exemple de bune practici, legislaţie din domeniul achiziţiilor. Realizarea platformei informatice va asigura suport pentru beneficiarii finanţărilor structurale, şi nu numai, şi va asigura accesul la exemple de bună practică din domeniu. Montarea la sediul CNSC a unui infochioşc care sa permită tuturor persoanelor interesate, în mod transparent şi operativ, accesul la informaţii despre stadiul soluţionării dosarelor şi la buletinele oficiale care pot fi selectate în funcţie de anumite criterii.; Organizarea unui seminar pentru schimb de bune practici pentru instituţii cu atribuţii, la nivel naţional, in domeniul gestionării şi monitorizării instrumentelor structurale, cu participarea unor experţi din alte state membre/de la nivelul Uniunii Europene. Evenimentul s-a derulat cu succes şi a prilejuit întâlnirea specialiştilor din instituţii cu rol de coordonare, gestiune, control şi monitorizare a proiectelor cu finanţare din instrumente structurale, precum Unitatea de Coordonare şi Verificare a Achiziţiilor Publice, Autoritatea Naţionala de Monitorizare a Achiziţiilor Publice, Autoritatea de Certificare şi Plată, Consiliul Concurenţei, Autorităţi de Management, Organisme Intermediare, etc. cu 5 experţi din alte state membre (Austria, Danemarca, Lituania, Marea Britanie) în Uniunea Europeană (din care, un responsabil din cadrul CE). Au fost dezbătute subiecte de interes comun, inclusiv soluţii specifice ţărilor/regiunilor în care au activat experţii străini, pe durata a 2 zile. Materialele informative emise pentru lucrări pot fi vizualizate pe pagina de internet a proiectului: www.proiecte-cnsc.ro; Organizarea unui seminar pentru schimb de bune practici cu judecători implicaţi în cauze din domeniu cu tema „Unificare practică jurisdicţională”. Participanţi la acest eveniment, ce a avut 3 zile de desfăşurare, au fost judecători de la Curţi de Apel, CSM şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi Consilieri de soluţionare a contestaţiilor din domeniul achiziţiilor publice. De asemenea, au fost reprezentanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi ai Ministerului Fondurilor Europene şi Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice. În sesiunile de lucru,

ce au cuprins dezbateri în plen, dar şi lucrul pe grupe, interesul participării a fost ridicat, fiind prezente aproximativ 70 de persoane. Organizarea evenimentului a fost adusă şi la cunoştinţă publică, prin comunicat de presă, inclusiv pe site-ul dedicat al proiectului.

Pe agenda comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților se află în dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor și care prevede elaborarea Codului de conduită al deputaţilor şi al senatorilor. Proiectul codului conține articole referitoare, printre altele, la obligația de a respecta reputația parlamentarului, disciplina parlamentară, respectarea prevederilor legale referitoare la declararea averilor, conflicte de interese și incompatibilități, precum și cele privind primirea de cadouri sau alte avantaje.

Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) a menţinut, pe tot parcursul implementării SNA, atitudinea instituţională de autoevaluare continuă a gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie obligatorii, aşa cum sunt acestea descrise în SNA 2012-2015 şi alte documente subsecvente şi a transmis gradul de implementare a acestor măsuri prin rapoartele periodice de evaluare. Cunoaşterea de către personalul DLAF a normelor de conduită, pentru declararea averilor, privind conflictele de interese, consilierea de etică şi incompatibilităţile, a rămas la un grad ridicat, datorită unei tendinţe constante de actualizare a cunoştinţelor şi informaţiilor în domeniu, rezultate din chestionarele de evaluare interne, distribuite anual angajaţilor DLAF. Personalul DLAF şi-a menţinut comportamentul conform standardelor anticorupţie cuprinse în SNA: nu au fost sesizări de încălcare a normelor referitoare la conduită şi integritate, la declararea averilor, la transparenţa decizională, la furnizarea informaţiilor de interes public, la prevenirea situaţiilor de pantouflage; nu au fost sesizări privind potenţiale fapte de corupţie săvârşite de angajaţii Departamentului. DLAF a manifestat o preocupare constantă pentru intensificarea activităţilor de control managerial intern, astfel la nivelul DLAF au fost elaborate 56 de proceduri operaţionale şi de sistem, dintre cele mai importante menţionăm: Procedura operaţională privind soluţionarea solicitărilor primite în baza Legii nr.544/2001, Procedura de sistem privind managementul riscului şi Procedura de sistem privind managementul riscurilor de corupţie. La nivelul DLAF au fost identificate, evaluate şi înregistrate în registrul riscurilor un număr de 53 de riscuri specifice şi un număr de 28 de riscuri de corupţie şi au fost adoptate un număr de 33 de măsuri speficice de remediere a riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice DLAF. DLAF a demarat un amplu proces de consultare cu toate autorităţile de management privind elaborarea unui cod de conduită pentru personalul cu atribuţii de control în domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE şi a unui registru privind abaterile săvârşite de personalul cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene; a fost finalizat sondajul privind normele existente la nivelul fiecărei autorităţi şi, după analizarea situaţiei legislative existente, au fost elaborate proiectele celor două acte normative în acord cu tendinţele europene.În data de 27.05.2013 a avut loc o vizită de evaluare tematică privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2012 - 2015 la nivelul DLAF, fiind astfel prima instituţie evaluată în cadrul Platformei de cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie. DLAF a implementat recomandarea echipei de evaluare SNA referitoare la publicarea pe site-ul propriu, în format deschis, a datelor privind bugetul, execuţia bugetară şi statistica activităţii Departamentului. Pe tot parcursul implementării SNA, DLAF şi-a menţinut preocuparea pentru informaţiile de interes public comunicate din proprie iniţiativă, precum şi comunicările anticorupţie. De asemenea în concordanţă cu principiile şi obiectivele SNA, DLAF a înfiinţat aplicaţia on-line anticorupţie, pe site-ul propriu, pentru facilitarea şi sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie în

rândul funcţionarilor publici ai Departamentului, modalităţile de comunicare fiind adresa de e-mail anticoruptie.dlaf@antifrauda.gov.ro sau formularul on-line. Tot ca urmare a recomandării echipei de evaluare DLAF a postat pe site-ul propriu Raportul anual privind organizarea şi asigurarea accesului la informaţii de interes public. DLAF a adoptat la nivelul său un exemplu de bună practică identificat la evaluarea tematică a MAI şi a înfiinţat şi organizat un registru intern al consultaţiilor acordate de consilierul etic la Departamentului. DLAF a menţinut orientarea de implicare activă în iniţiativele regionale antifraudă şi anticorupţie, precum şi de colaborare cu societatea civilă.

În anul 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dezvoltat un nou site al instituţiei (aspect apreciat pozitiv inclusiv în raportul MCV) – măsură prin care ÎCCJ a reuşit să asigure îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă, dezvoltând motorul de căutare pentru baza de date publică, ce crescut continuu.Cu toate că la nivelul anului 2012 ÎCCJ se confrunta cu problema deficitului foarte mare de judecători (26 de posturi vacante), acest aspect a fost ameliorat prin eficientizarea procedurilor de recrutare a personalului, în vederea ocupării cât mai rapide a posturilor existente în schemă și prin suplimentarea numărului total de posturi, acesta crescând de la 492 de posturi, la începutul anului 2012, la 549 de posturi în prezent.

La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), în 2015 au fost organizate 4 reuniuni profesionale, cu o amplă participare (procurori specializaţi în investigarea faptelor de corupţie, conducerea Ministerului Public şi conducătorii unităţilor de parchet, ofiţeri D.G.A., membri C.S.M., reprezentanţi S.R.I., D.I.P.I., A.N.I., experţi ai Comisiei Europene), care au avut ca scop prezentarea, sub formă de competiţie, a cauzelor relevante investigate cu succes în perioada de referinţă.