N. IORGA

CuvinteAdevArate

BUCURESTI

janerve Institut degrafice

6, Strada Raga Iii, 6

arteet

1903

tit editurk

CUVINTE ADEVARATE

CUVINTE

ADEVA R ATEDE

N. IORGA

BUCURESTI

INSTITIITCIL MINERVA'1903

ARTICOLE TIPARITE IN ZIARUL I EPOCA>>

UN INDEX N

Curtea cu jurati din Ilfov a condamnat pe a-dolescentul Constantin Alexandru Ionescu, ce

zis Caion, pentru a corespunde domnuluiGheorghe Ionescu. ce si-a zis Gion, la trei lumde meditath solitare si la diferite contributii ca-tre tezaurul Statului si catre tezaurul particularal d-lui I. L. Caragiale.

Vina tinarului student in litere e ca a crezutfolositor pentru cariera sa sa arunce d -luI Ca-ragiale cu care-si recunostea o colegialitate li-terara, insulta de plagiator dupa opere care ailtrebuit sa fie atunci alcatuite, de oare-ce ina-inte de descoperirea d-lui Constantin Ionescuele nu existati. Curtea n'a apreciat faptul ca a-cuzatul si-a rectificat aminttrile\ critice, stabilinddata aceasta ca. d. Caragiale a plagiat alts lu-crare cu care eNapasta» sa n'are asamanareacea mai mica.

Hotkirea a fost aspra si ea va raminea desigur, inaintea unnr instante judecatoresti supe-

1

si-a

2

rioare. Cine nu respecta la altii talentul de caree lipsit, cine socoate ca'i permis a despretui cenu va putea face nice odata, cine arunca ocaraasupra unei vieti cinstite si terfeleste inainteaneintelegatorilor sau invidiosilor pe o fala a ta-riff, acela trebue sa prirneasca stampila temnitiisi a amendei.

Dar hotarirea Curtii mai provoaca reflectii inlegatura cu un caz ce s'a discutat mult in tim-pul din urma.

D. Gr. G. Tocilescu, profesor universitar, di-rector al Museului, fost senator, a fost invinuitde escrocherie printr'o scriso,are iscalita. La a-ceasta a raspuns, cum se cuvine in asemeneaimprejurari peste masura de delicate, prin afir-marea inaintea deosebitilor ziaristi chemati a'linterviewa, ca e o glorie a tarii, un batrin inal-bit in munca roditoare, un nume care spunecit o biografie pioasa. Lucruri dintre care unelenu-mi erati cunoscute, dar care, de s'ar do vediintemeiate, m'ar bucura sincer.

in aceias vreme d. Gr. G. Tocilescu a pome-nit de procesul it -lui Caragiale, marturisind toatasimpatia pe care o are pentru cauza dreapta amarelui scriitor si ara'tindusi dorinta de a vedeapedepsit examplar pe calomniatorul, care se fa-cuse vinovat si de faptul, de-o potriva de gray,de a fi strecurat zilnic lauda d-lui Gr. G. Toci-lescu in ziarele man si mica, de a'i fi judecat,

3

in competinta stiintified si morala, dusmanii side a fi comemorat, intr'o opera plind de sinc,-raadmiratie, semicentenarul nasterii d-lui Gr. G.Tocilescu, profesorul sau iubit si modelul acti-vitatei sale.

Dorinta d-lut Tocilescu s'a indeplinit, si intretindrul Constantin lonescu si realitatea pedep-sei se gaseste numai zabava unei opozitii.

Acura, credem, e rindul magistrului condam-natulul de alaltaen. Si d-sa, glorie a Orli, omcinstit, batrin venerabil, a fast, ni-a spuso de.an:tea on, calomniat. Pentru sine poate ar fidispus sa ierte, inspirindu-se de la nobile mo-dele din anticitatea, pe care o studiaza cu atitarivna si folos. Dar sint atitia discipoli, ale carorsentimente duioase si recunoscatoare n'ar puteasuferi aceasta iertare, pe care sufletele cu indo-

ar interpreta-o ca o slabiciune, stiu eta' ? cao recunoastere tacuta.

Pentru tots acestia, d. Tocilescu are datoriade a lamuri lucrurile inaintea judecatei. SA" seinfatiseze tirit de o multime admiratoare, sa ri-sipeasca vorbele zadarnice, sa infiereze frunteavinovata, sa dea inaintea publicului nostru bla-zat impresia unuia dintre acei triumfaton prinvirtute din lumea -rveche, in care traeste, senin,mai mult de cit intr'a noastra.

E vorba de o iscalitura indignata pe o demnapetitie de cite-va rinduri. Justitia noastra a do-

iala

4

vedit ca stie sa deosebeasca si aiurea de cit inrindurile delinquentilor obisnuiti, unde e adeva-rul si unde minciuna, unde e cinstea, pentru afi proclamata si unde e vinovatia, pent u a i sedeschide pgrtile temniteL

ITN REGRET'

Informatorul ziarului acestuia are dreptate; da,intr'o cuvintare care ne-a miscat ping la lacrimi,d. Gr. G. Tocilescu a declarat solemn, infasu-rindu-s inaintea tuturor voitorilor de rail inzalea nestrabatuta a virtutei sale, ca a cerut in-susi Ministeriului, care se sfia sa is o masura cear fi putut parea intarirea unei banueli fata deo glorie nationala, o ancheta administrativa.

Marturisesc ca aceasta cale nu mi se pare binealeasa si voiil arata aici pentru ce, calcind on-ce prejudecati de demnitate, d-sa ar fi facut maibine sa se adreseze juratilcr, adica poporuluicare-1 cunoaste si-1 admire pentru lucrati a carorfaima s'a raspindit in lumea mare.

In adevar, o ancheta administrativa e intiiu oprocedare fare de stralucire si rasunet. Un vulgarinspector financiar vine, cere registre, le aplicacele patru operatiuni fundamentale si da, eelmult ce poate da alt-ceva, pentru a infieracea mai odioasa din calomnii? un proces-ver-

6

bal, pe care d. Tocilescu, in ura pentru reclamace-i caracterizeaza nobila viata 'de soldat dezin-teresat al datoriei, n'ar consimti macar sa-1 vadapublicat. Pe cind dincolo, de pe estradadupa cuvintari maestre ale fruntasilor vorbiriirominesti, veniti de sine sa se ofere unuia din-tre cei mai marl ai neamului nostru, dupa citevacuvinte senine, rostite cu zimbetul pe buze deacela ce a putut fi numit un acuzalD, dar s'aprefacut in acuzator, sentinta de osinda ar fisunat ca trimbita judecatel cele' de pe urrnapentru to' invidiosh ilustrului ineu coleg.

Dar mai este ceva. tnaintea juratilor s'ar fi inla-turat numai, cu bunul simt card cifre, care ajungepoporului intelept, cuvintele de ofensa ale celuice a aruncat insulta pe obrazul nepatat pina a-tunci al d-lui Tocilescu. Ce probe ar fi pututaduce omul acela pentru a-st intari spusele,: cinear putea crede ca asemenea probe exista ? Cu-vintele zadarnice, sagetile de ura ar fi cazut lapicioarele aceluia pe care voiail sa-1 atinga.

Inspectorul administrativ e insa din nenoroci: eun aspru si rece om de cifre, al carui Bind semisca intre cele patru operatic fundamentale ;la meritul pentru Cara, el raspunde cu o adu-nare, la jertfele pentru stiinta cu o impartire :la imnul de lauda, pe care d. Tocilescu ar fiacum silit sa si-1 inalte singur, printr'o scaderesi ar trata cu inmultirea clevetirile de necorec-

Curth,

7

titudine in minuirea banilor ce s'au adus direc-torulul, ce zic creatorului Muzeului National

Si d. Tocilescu e un invatat, un profesor, unpoet in intelegerea si zugravirea lumei antice.Cu cifrele romane, care it sunt de sigur mai fa-miliare, se poate inchipui operatiile complicateale comptabilitatei moderne? Astfel de cameravad prea de sus lucrurile, pentru ca socotelilelor, corecte, o! mai mult de cit corecte, omenestevorbind, sa he satisfacatoare si pentru cine si-auscat inima in vecinica invirtire a cifrelor. Cer-cetind cineva registrele unui savant, gaseste ne-aparat scapart din vedere, pe care nu se poateca tin inspector administrativ sa le lase fara cu-venita mentiune. Se mai amesteca apoi nu easa? Dumnezeul ironic al distractiei, cejoaca, fara rautate, cu invatatii, dar pe care nu-mai un astfel de inspector Par putea confunda cudemonul urit al malversatiet, care bictueste peminuitorii. vinovati ai fondurilor publice.

Sa admitem un raport al inspectorului, carear fi prea race pentru ca d. Tocilescu sa-1 poatapriori. Atunci?... Cunoastem prea bine pe ves-titul nostru arheolog, ca sa nu stim hotarireape care ar lua-o. Fara vinovatie reala, intr'unmoment de mInie, ar zvirli de la sine catedrauniversitara si directia Muzeului. Si, conform re -gulelor ticaloase ale comptabilitatei, ministrul arfi silit sa primeasca aceasta indoita demisie.

,se

8

Si atunci va puteti inchipui ce dezastru! LaMuzeu intii, sub on ce urmas daca se poatevorbi de un urmas pentru acest eroil al munceidezordinea ar risipi toate, cataloagele ar disparea,biblioteca, pe care sute de studenti o consulta cufolos, s'ar pi erde, pi etrele ar fi aruncate in curte, inbataia ploiei ! Ma infior la gin dul acestui vandalism.

La Universitate, pierderea ar fi cea mai mare,findca e vorba de sufletele tinere ale studentilorsi studentelor, can gaseati cu toth tin sprijinin d. Tocilescu, un parinte bun, desmierdatoraproape in blindetea inimei sale. Si, fireste, bu-natatea sa cauta mat ales pe acei cari nu puteatisuporta povara examenelor serioase, pe cei maiputin inzestrati, pe cei mai siabi si umiliti, pentrua-I scapa de o fatala desperare. Se interesa demoralitatile sovaitoare, pentru a face o folosi-toare opera de mintuitor, care repugna altora,in sfirsit, cuprins si de simtul dreptath, elsupraveghia neadormit actiunea noastra chiar,a profesorilor, urmarindu-ne, cu interes, fapta, in-demnind chiar pe studenth nostri sa ne fereasca,prin expresia sincera a unui suflet curat, de calgresite, pe care am fi putut aluneca. Ce ar fiFacultatea lard Grigore G. Tocilescu?

Dar hotarirea a fost luata, si de urmarile a-cestui pas greit vom suferi not Universitatea,stiinta, Cara, mai mult de cit acela care, intr'unmoment de minie, a provocat ancheta.

POLEMICI $TIINTIF ICEIN PRESA POLITICA

De curind unele ziare au adoptat un nousistem de polemics, si el eprea iuteresant pentruca sa nu fie pus in lumina ce se cuvine.

Anume persoane intra intr'un partid politic,persoane care se bucura de consideratia ge-nerals si de care, pentru aceasta si pentru camerits consideratia ce li se da, nu se poatevorbi de cit cu multa cuviinta si masura. Evorba de profesori, can au o inriurire bineld-catoare asupra unor insemnate institutit, descriitori, can folosesc tarei prin munca for instiinta sau prin frumoasele for opere ]iterare.

Partidul. in care zisele persoane cred ca leeste locul, nu este acela pe care-I infatiseazaziarele de care vorbim. Atunci ce se intimpla?

Ar trebui sa se astepte ca in actiunea forpolitica acesti not intrati in luptele noastre departid sa se manifeste inteun fel, care sa poatafi combatut pe dreptate. Atunci sa li se spute

10

ca gresesc, tinindu-se neaparat seama de peltsoana careia i s'a descoperit gresala si de mo-tivele can' au adus-o.

Aceasta ar fi cinstit, prin urmare cu mul-prea grew, si iata ce se face in loc, chiar fatesde cine-va care e bdnuit ca poate avea aple-can pentru un partid dusman.

Se cauta cu ingrijire oamem, de on-ce treap-fa, de on -ce reputatie, cari sa aiba ceva im-potriva dusmanultn, care intelege a-si servi tarasupt alt steag. Candidatii cazutt la concurs, ri-vall invinsi, vecinic nemultamiti, furnisori pa-rasite, ciraci de profesie refuzati in ofertele forde a indeplini pentru un bacsis un servicitioare-care, cit de injositor, cersiton de protectie,cintarett de Omit false, cari au gasit usa in-cuiata rind prezintat cu mina intinsa si cualauta incordata pentru un imn sincer... Odatagasit omul, el e pregatit cu fagadueli si asmu-tan', si i se pune un condeiii in mina. Apareatunct un articol, mai multe, o serie intreaga.

Rezultatul e mai pre jos de toate asteptarile.Scurmaturile maruntilor cu deosebite pricini nustrica intru nimic viata, desvoltarea puternicaa arborelui, la radacina caruia pretind sa facesopera distrugatoare. Dar in tarna ce rascolesc,el se afunda si dispar.

Ceia-ce nu va impiedica nice °data asemeneacreature de a cerca si aceasta cale pentru a

&aft

11

ajunge. Munca e grea, intelegerea rara, carac-terul, care din amindoud face si o viata omeneasca fruinoasa, inaintea careia sa to desco-peel, e si mai rar. Pe cind de oameniplina lumea, moralitatile sovaitoare se clatinape toate drumurile, si oare-care usurinta de con-deiu se capata facind un numar de clase sicitind citeva carte sense mai bine.

Polemica stiintifica adevarata nu cauta foile-toanele ziarelor politice si nu se cheltueste inciteva rinduri de ocari, ce nu'si ating tinta.De-parte de subsolurile unde stall oamenii de ser-viciii, asteptind ram4itele mesei stapinilor, ecimpul cel luminos si larg al luptelor pentruidei. Dar acolo yin cu arme netede, numal a-ceia can ad in adevar un steag si cred in elcu toata puterea vietei lor. Si aceia nu socotca au invins cind li s'a astupat gura de cinei-a facut sa-si arate coltil.

rai e

OAMENI IMPARTIAL'

Tara noastra are fericirea de a poseda unnumar mare, foarte mare, de barbati impartiali.

Exists o impartialitate in adevar vrednica delauda si care, cu cit e mai raspindita, interne-iaza mai mult spiritul public drept al unei so-cietati. Pentru ca sa fie cineva in stare s'oaiba, trebue ca mintea sa-i fie limpede, ochiulEiger si inima curata.

Vazind multe si bine, judecindu-le dupa ade-varata for masura.", indraznind, in ciuda prieteni-ilor, dusmaniilor si intereselor, a rosti vorba cecorespunde in adevar cugetului sau, ajungecineva om impartial,

Dar la not in toate lucrurile si despre toatelucrurile, se gasesc altfel de oameni nepartini-tori.

in politica, daca o lupta de idea se produce,daca o directie noua se desface, daca se afirmaun adevar folositor tarel, ei isi spala minile cutoata seninatatea necesara. Nu sunt nici pen-

13

tru, nici contra, si declara ca aceasta e taria simindria lor.

Nu numai atit: acesti iubitori de odihna, carin'asculta si nu vreati sA inteleaga nimic, isipermit sa trateze de sus pe aceia cari se afla,cu primejdia lor, in mijlocul invalmaselei uneilupte drepte. Vorbele judecatorului impartial cadde_ sus asupra luptatoMor: de ce atita zgomot,de ce atita framintare, de ce atita cheltuiala deputerY, suspind ridiculul personaj care n'a ihte-les in viata 1w. rostul jertfei pentru o idee. Sase ierte si sa se uite tot, sa se acopere toatedeosebirile, sa se sfarime toate neintelegerile :moralitatea si imoralitatea, intelepciunea si za-paceala, priceperea si pretentia goala sä se con-topeasca impreuna, pentru a face placere oa-menilor nepartinitori, cari nu iubesc neorindu-iala prefacerilor din viata unui popor.

Mai caracteristic e lucrul cind e vorba deun fenomen din domeniul literar sail intelectualin genere. Parasind prietenil la care tineau, jert-find situatii in pragul carora stateati, rupindu-sivrernea de la ocupatii linistite, otravindu-s5 zilelecu dusmania tuturor aparatorilor spurnegatori,ai unor interese puternice pe cit de nelegitime,o mina de oameni, cari n'ati nici o patima desatisfacut, nici o rasbunare de savirsit si nici,un scop practic de urmarit, se aduna in jurutsfintei dorinte de a'si vedea tara impartasindu-se

14

de o lumina sigura si adevarata, de a se gasiastfel alaturi de marile natii, care prin muncafor cinstita sustin civilizatia de astal,".

Unii, din motive ce se inteleg, lupta din ras-puteri impotriva curentului care narueste cla-din subrede sail impiedica de a se ridica altelepe temelii minciunoase. Acesti dusmani, astep-tati, fireste, de la inceput, nu supard asa demult ca nepartinitoril, can si aici stad de oparte, demni, miscindu-si in sus si in jos ure-chile cuprinzatoare.

Impartialul, mestesugar mai mult sau mai pu-tin literar intr'un colt din presa romina, in ade-var, is cuvintul din cind in cind si pretinde aface ordine. Nestiind nimic si nefiind in staresa pretuiasca nimic, strain poate in tot felulde poporul pentru care se chiama ca scrie, eltoarna la un loc amintiri nesigure, nume culesedin toate partile si moralizeaza predicind ta-cerea, linistea, pacea unora si altora, celorman si celor midi, celor invatati si celor farainvatatura, celor ce ad talent si celor lipsiti dedinsul.

Se aude : Bogdan, Barbulescu, Gion,Tigara, Tocilescu, Igreculescu, etc. etc. Deca--nul unei facultati alaturi de un biet functiona-ras cu ambitil imorale, un diletant mai mult saumai putin ridicul alaturi cu un om de specialitate,acuzatorul si acuzatul pe aceiasi treapta.

Jorga,

15

Pentru ca asemenea oameni sa fie multumiti,ar trebui, fa..ra ca mice grija a demni--tate' personale, a moralitatil publice, a adevaru-lui in stiinta, sä dispara.

Sa fereasca Dumnezeti pe once neam dinlume de o impartialitate, care sa vie de asa desus si sa alba motive atit de legitime !

Indoiala,

0 INC ERCARE

Se petrec pe fie-care zi un mare numar defapte, pe cars -fie-care le pretueste cum crede,dupd cit desteapfa, ca sentiment si gindire, in-tr'insul. se bucura de ele, altii le con-damna ; cele mai multe lasa indiferent publiculcel mare, la cunostinta caruia ajung prin ziare

Ziarele, literatura zilei, se ocupa, fireste-, maimult de faptele acestea, care rasar cu fie-carezi noud. Le semnaleaza, le povestesc, le judeckle pastreaza in felul acesta pentru oamenii cevor veni mai tirziti, dupd stingerea patimelor,dupd fixarea unei perspective pentru a privifaptele diverse si faptele politice ca materialpentru istoria unei epoce disparute.

Ziaristului obisnuit, on cit de mare talent aravea el, ii lipsesc pentru a le privi astfel douainsusiri. Ca membru al unui partid, ca spriji-nitor deci al acestuia, ca luptator solidar caaltii, el nu poate fi cu totul nepartinitor. Cespune el asupra faptului ce-i trece sub ochi cu-

Unit

17

prinde faptul insusi, de multe on foarte binevazut, si aldturea o anumita dispositie, o preju-decata bine cunoscuta, a unei grupari politice.Si nu on cine din cititori poate desparti acestecloud elemente, precum, din pasiune, nu oricinedoreste sa le desfaca.

Alt-ceva Inca. Sint fapte foarte interesante,dar care nu-1 intereseaza pe el, pe care nu leprinde din rapedele curent ce duce intimplarileunei zile catre uitare, si nu le ridica astfel invederea contimporanilor si a urmasilor chiar.Ca un luptator ce este, ziaristul de partid cautaarme, si el paraseste on -ce nu poate sd-1 ser-veascA pentru lovire si biruintd. Astfel, un faptmai putin insemnator se opreste in cronica luicu anumite scopuri, pe cind altul, de o insem-natate mai mare, nu i se pare ca poate fi intre-buintat, si e lasat sa treaca.

In sfirsit, un fapt zice nesfirsit de multe lu-cruri, le cuprinde pe toate in micimea lui. Dincercetarea marilor cauze, curentelor de viata aleunei societati, proceselor de boala care lucreazapentru a o distruge, se pot prevedea faptelemarunte, manifestatiile zilei. Dar fie-care din a-cestea, Intrebat bine, povesteste despre tot cea contribuit produca, despre toate puteriledin care ceva s'a desfacut pentru a-I aduce la

Se poate facie eea mai inalta filozofie politica2

sad

18

intrebuintind cel d'intii cuvint fara nici opretentie, cum

obicinuit,si trebue cu prilejul unui in-

cident si cu atit mai mult asupra unuiacare in neinsemnatatea lui aparenta e caracteristic.

Sa luam un exemplu. Intr'o lupta electorala,partidul care guverneaza intr'o tars descopereca persoana ce candideaza in numele unui par-tid dusman a prirnit barn ca sä cistige oare-cind o favoare pentru niste bieti nenorociti,can' au crezut ca totusi in datoresc recunos-tinta. Ziaristul de partid vede in aceasta des-coperire un pretext pentru a lovi intr'o candi-daturd sail un indemn urgent de a o mintui, fiesi prin tagaduirea simpla si categorica, fairdprobe. Dar cazul mai ales cind persoana a-cusata s'a aratat tot-d'auna ca un profesionistal tulburarii, ca un tribun de rascoala pentruelementele cele mai primejdioase din societateanoastra, spune multe lucruri mai man de citinteresul momentului. El spune, de exemplu,ca in Rominia se socotea permis a deprindelumea cu sperante nebune de a stapini cu bitaschimbarile de regim, ca se credea o simplatactics politica a sapa temeliile care sprijind

buna stare, linistea si marirea Statului, dar inaceiasi tars se credea ca un om politic poatefi distrus, constatindu-se ca a luat ceva, banipentru scopun ce nu se pot marturisi ; ceiace e neasemanat mai putin imoral.

19

Ace lasi caz mai spune ca, afirmind ca areuncloven scrise de venalitatea unui dusman,

partid la putere se sfia, din motive de Fudenta,pe care nu le cunosc epocele sanatoase, de acere pedeapsa judecatoreasca." asupra vinova-tului. Si cite alte adevaruri de capetenie nu sepot spune cu prilejul a cestui caz, despre carese vorbeste citeva zile numat !

Nepartinirea sF cistiga prin °are-earl insusiride 8uflet, dar si prin departare : a timpului, a

dar si a ocupatiilor. Putinta de a cd-pata viziunea adinca si desavirsita a unui faptmarunt, de a'i smulge tot ce poate da, si a-ceasta deriva din anumite puteri ale sufietului,dar si dintr'o deprindere de a privi necontenitcu acest seop faptele omenesti.

Nu fac politica nimanui : n'astept nimic dela nimeni, si nu ma tern de nimeni. Ce am,imi ajunge, si stiu ea nu mi se poate lua. Pede alta parte, m'am deprins a privi trecutul, lacurioasterea caruia lucrez din India mea tine-rete. Cel putin astfel pot privi faptele zilnicenepartinitor si in toata legatura lor interesantade motive si urmari. In sfirsit, iscalitura meascuteste de on -ce raspundere si solidarizare peacer ce conduc acest ziar si sunt reprezintatide dinsul.

Voitt incerca deci sa fac aid istoria contem-porana a zilei, asa cum s'ar scrie peste o suta

locului,

20

de am in ragaz si pace, privind-o senin §i dedeparte. Void evita in cele mai multe cazurichiar numele ce nu-mi spun nimicfixind insa,pentru a nu se uita si pierde, tipurile.

INCORONAREAll-LUI GR. TOCILESCU LA DOROHOI

0 persoand necunoscuta.", care poarta un in-teres deosebit stiintel romine, cunoscind senti-mentele mele de indignare fata de atacurileaduse d-lui Gr. G. Tocilescu pentru ceia ce a-paratorii sal numesc cu dreptate afaceri deordine privata» imi trimite Cm document pre-tios din toate punctele de vedere.

E «programa instalarei d-lui Grigore G. Toci--lescu, profesor universitar, membru al Acade-miei Romine, etc. etc., ca presedinte de onoareal Ateneului Romin din Dorohoi». E un docu-ment de dimensiuni marl, purtind doua iscalituride «vice-presedinti», una de casier un casierajunge fara indoiala pentru incasarile materialesi morale ale Ateneului din Dorohoi douaiscalituri de secretari, o pecete cu inscriptia«Ateneului Rumin» (sic) din Dorohoi si cu ogravura indescriptibila de un profan, si nota fi-nala Tip. L. Bercovici, Dorohol .

22

Nu numai insa prin bogatia iscaliturilor, princaracterul indescriptibil al pecetil, si prin fru-moasa liters grauntata a cetateanulut 'rumanBercovici, furnizorul eAteneuluID, tot crumam,din Dorohoi, se inseamna aceasta pretioasafoaie de hirtie.

Din doua puncte de vedere, ea trebue säbucure pe iubitorii culturel nationale, iar pemine unul dintre acesti iubitori in deo-sebi.

Se stie in adevar ce ingrate sunt popoarele,chiar aceste moderne, din Europa cults, fatade cugetatori, scriitori, artisti. Stapinitorit in altedomenii, pastorii de oameni, pastorii de sufletese semnaleazd de departe lumii prin prestigiulaparentei lor : trasuri, soldati, popi, calugaristeaguri, cruel, prapure, cadelnite, icoane, mu-sica instrumentals, coruri, tobe, trimbitI...

Pe cind omul care face cinste neamuluidind forma de arta simtirii si intelegerii deose,bite a poporulul aceluia, lucratorul harnic, cer-cetatorul priceput si mester, care lumineaza peal sal asupra deslasurarei faptelor in coprinsulnemarginit al lumilor sail in lumea mai restrinsa,dar cuprinzind in mic toate, a omului, toff aceieroi ai gindului, mai vesnic de cit on -ce forma,ce se spulbera, acestia de cine sunt bagati inseams cind strecoara prin multimea distrasasmerita for maretie!

sae,

23

Si se stie ca nici odata, la nor, in aceastatara nerespectuoasa din deprindere, nu s'au gal-sit impreuna merite mai marl' si pretentii maimodeste de cit in presedintele Ateneului dinDorohoi : d. Gr, G. Tocilescu.

Dar iata." ca pentru dinsul si pentru not totia venit o luminoasa satisfactie, iata ca din Do-rohoi un Nazaret In aceasta privinta se, lu-mineaza de ziva pentru recunoasterea lupta-torilor ideei.

In adevar, nu e nici mai mult him mai putinde cit o instalare de principe, caci de asama-narea cu asezarea in Scaun a until simplu Mi-tropolit nu poate fi vorba.

D. primar, care a bine voit a se asocia ,«membrii Ateneului (din Dorohoii1), ilustri sa-vanti ei-insisi, membrii invatamintulm primarsi secundan Dorohoiul n'are Inca o universi-tate, pe care o merita, d. revizor scolar (tinindlocul viitorului rector), vor fi presenti la gars,unde vor priori pe d. presedinte . Se va tine o

mica , dar valoroasa cuvintare. Se vor face cu-venitele prezentari» si «conducerea la locuinta).

Apoi, instalarea d-lui presedinte : evident,la gimnaziu, unde e un «amfiteatru, potrivit. La«scara principala,, colegul meu va fi primit deautoritatile locale, la care se adaoga delegatulinvatatorilor ruralio, reprezentind omagiile tara-nimii. Avind drapelul la mijloc,, stail pare

24

ca'i vad «elevil gimnaziului in uniforma», vii-tori membri, sa speram, i Ateneului din Do-rohoiii. La 3 punct se pune abreviatia obis-nuita pentru «dupa amiazi» «apare d. prese-dinte», ( precedat de tote membril Ateneului .«La mijloc», se tin tpe estrada drapele : «aljudetului, al comunei, a] gimnaziului si a celor-lalte atunci ce poate inalta «co-rul vocal al comunei» decit «imnul national?»Si ce conferinta e mai potrivita pentru ocaziede cit aceia despre Domnia lul Cuza, pe caretva dezvolta-o d. presedinte».

Al doilea punct de vedere interesant e coin-cidenta intre festivalul din Dorohoi si o afacereneplacuta a d-lui Gr. G. Tocilescu. Se stie caacesta a dat in judecata tribunalului revenindasupra unui numar de hotarin anterioare ped. Tzigara-Samurcas : eu n'as fi facut-o... Cesatisfactie poate, in adevar, sa ofere justitia,pentru ca satisfactia aceia sa se poata punealatun cu incoronarea din Dorohoi ?

Si nu, zaii, programul care fixeaza data de17 Martie pentru solemnitatea devenit el fapta?Si d. Gr. G. Tocilescu a pornit cu tren special,supt cele tree culori nationale, spre Ateneul dinTarascon ?

0 lamurire in aceasta privinta n'ar strica,macar pentru lumea din Bucuresti, care incoro-neaza mai greil.

.s.coll)-. Si

0 DECLARATIE

Permiteti-mi sa va ofer colaboratia mea ab-solut gratuita, sa va dail in fie-care saptaminadoua articole : o cronica de luni si un articol dejoi. Gratuitatea aceasta o intcleg altfel de citmulti colaboratori cgratuitin ai ziarelor noastre :in schimbul serviciului pe care vi'l aduc poate,nu inteleg ca ati luat vre-o indatorire moralafata de mine. Si aceasta pentru oloua motive :n'am nici o nevoe materials si nici o arnbitie

Multa vreme m'am ferit chiar de apolitics.

ma a tinge,in on -ce chip, de activitatea Credeamca'mi fac toata datoria, indeplinindu'mi chemareain descoperirea adevarului stiintific si in raspin-direa lui prin scoala. Dar unele lucruri cepetrecut acum in urma, zguduit aceastaparere.

Am vazut prin urmarile ei de ce fel era po-litica ce s'a facut la not .ping acum : ruina fi-nanciara si putreziciunea morala erau rezulta-

politica.

mi-ab

26

tele de capetenie ce se atinsese prin luptele deciteva decenii din ambitia vulgara de a stapinipentru placerea stapinirii sail pentru foloaselebanesti nelegiuite, cari decurg din dominatie.Mi s'a parut ca zaresc in viitor o priv-elistq simai dureroasa: primejduirea vietil Statului nostru,la temeliile caruia sapase insist aceia cari pre-tindeau ca-1 servesc, si_ m'am cutremurat la gin-dul ca veacun intregi de silinti mai mult de citomenesti, de suferinti ce nu-si pot gasi expresiain cuvinte, doua mil de am aproape de incor-dari si jertfe, ar putea sä duca la sfirsitul acestaticalos : peirea unui popor numeros, de nobilaorigine, cu insusiri alese, smulgerea uneia dinramurile cele mai pline de seva din trunchiulomenirii, pentru ca. in Rominia libera astfel auvoit o haita de politiciani lacorni si orbi.

Am mai vazut, int-1m partid politic acel pecare-1 reprezentati mai cu drept de cit altii ,o incercare cavalereasca, sincera, de indreptarecurajoasa, pornita din cugetul limpede si inimadreapta a unor barbati, cari, din reaua vointa siinvidia celor multi din generatia lor, n'afi pututface tot binele de care erail in stare si pe care -ivoiati. Incercarea s'a terminat printr'o intriga peatit de caracteristica, pe cit de condamnabild :.,cine lupta drept, cu fata spre dusman, a fostlovit pe la spate de miini prietenesti , si a ca-zut. Un alt partid a venit la putere, avind in

27

fruntea lui pe unul dintre cci mai vrednici destima din batEnii tariff : un om cult, cinstit simuncitor. Luptindu-se a f5.cut binele, dar numalluptindu-se, smulgind o farima de dreptate, deintelepciune politica dupa alta, intrebuintind perind toate mijloacele de lupta : amenintarea, ru-gamintea, pentru a indupleca fiarele din partidulsail. Si, cind acestea se vor dumeri bine ca nuli se dä prada, ele se vor ridica furioase si-si vorsfasia imblanzitorul. Aceasta e sigur.

Vor fi atunci dom./ bande, puternice prin nu-mar, prin lipsa tuturor insusirilor de moralitate ;cloud _haite de turbati, lacomi de a inghiti ce maieste din avutul, din cinstea, din viitorul tuturor.Ar roade, rinjind ca sacalii, ce mai famine atir-nat de osul saraciel si slabiciuei noastre.

Am putea raminea cu bratele incrucisate ina-intea acestel privelisti ? Am putea sa credem cane e ingaduit a ne 'Asa stapiniti numai de iu-birea noastra pentru stiinta si scoala sad pentrualte indeletniciri straine de politica? Am puteasa furam poporului nostru puterea de inteligenta,de energie, dew caracter ce simtim in not maimult de cit in ori-cine din generatia noastra ?

Nu, nu se poate : nu vom fi criminali din ne-pasare, alaturi de criminalii din vocatie. Dezer-tind, nu vom colabora la peirea neamului nostru.

Void spune alta data ce grupari se pot pre-vedea pentru viitor. Deocamdata datoria ori-

28

arm tinar cinstit e sa vie acolo unde s'a izbu-tit a se ridica sus un steag de reinoire. In jurullul sä facem un zid de convingeri.

Vin si eil, la rindul meti. Club, partid, nu'mizic nitnic, si nu inteleg a pune pe libertatea meade gindire, de apreciare si de actiune, nici ostampild, nici o firma, care opreste in loc si in-lantueste cu cine stie ce slabiciuni sail compro-misuri posibile ale viitorului. Acum insa, cind enumai avintul ideal, desinteresat, care o prefa-cere mintuitoare a patriei si neamului, cind nucad rasplatirile si nu se furiseaza banuelile, cindtransfugii nu pot mirosi aid cistig si nu pot na-vali pentru a incurca si conrupe, dati'mi vae sastair alaturi de dumneavoastra.

0 NOUA EXPLICAREA 1IIINCIUNII IN PRESA

Ca se minte strasnic, e sigur ; cum nu s'a maimintit nici odata. Si anume minciuna e de cloudfeluri.

Una alcatueste o build parte din informatie.On faptul intreg e nascocit, on e exagerat asade mult in cit nimeni nu'l mai poate recunoaste.0 batae intre doi betivi devine o crima ingro-zitoare, un politician vulgar ajunge o glorie atare, o siretenie ordinary e ridicat5 la inaltimeaunei maestrii geniale. Ast-fel capatam : discur-suri frumoase, actiuni nobile, barbati de Stat,reputatii literare, cazuri interesante, unde in rea-litate nu e mai nimic.

Alta minciuna e minciuna cu stop. Ai vreaca dusmanul sa fie intr'un anume chip, pentruca sä-1 poti si to invinge ; si-1 transformi, ca unatot puternic demiurg de gazeta ce esti. X eun om integru, un luptator sincer in politick', uncaracter ; nu-i lipseste nici talentul. Ei bine ! nu

80

stiti? si-a omorit, pe cai dibace si nedescope-rite Inca, tatal. mama si vre-o zece bunici sibunice macar! Ce bucuros ai fi in locul lui Y.,daca el nu te-ar strivi cu superioritatea lui inte-lectuala si morala. Dar cum ! el e strivitul, pen-tru ca i-ai descoperit din funiul unei cafele ne-gre sail din aburii unei halbe de here ca e unplagiator, ca nu stie nici atita cit ti-ar ajungeca sa-ti gasesti o pine cinstita si sigura. Si asamai dep arte.

Si de ce oare s'ar minti asa de strasnic ?Pentru ca ziarul sa se vinda, pentru ca min-

tea sa nu lucreze, pentru ca rautatea omeneasca,nepusa in circulatie, sa nu-si consume depo-zitariL

Dar si de alt-ceva. Sunt popoare care mint,si din amestecul neamurilor iese mai totdeaunaindivizi mincinosi. Si in presa romina avem be-rechet de unil si de altn.

Pe cind Rominul adevarat socoate minciunaca un rusinos pacat si se sfieste pingari bu-zele cu dinsa, iata ce e cu Rite natii, ce ne datiziaristi aici la Bucuresti.

Evreul minte, fiind-ca rasa lui e o rasa denegustori, de mici negustori lenesi, cu pofta dea cistiga mult si repede. Apoi Semitul e laudarosfard merite, trufas fara curaj adevarat, magni-loquent si megaloman foarte adese ori.

Grecul e usuratec, limbut, iubitor de stralu-

a-pi

31

Lire ieftena. Si, cind nu se poate alt-fel, calcalesne alaturi de adevar.

Minciuna Bulgarului e mai mult de resort mo-ral: acest popor cu multe insusin serioase, nudeosebeste bine ast-fel de lucruri, si putine alteneamurl au un simt atit de slab pentru ce edrept si ce nu e drept, pentru ce se poate saunu ingadui : aici neadevarul vine din confuzie,din nepricepere.

Iar Levantinul : Greco-Armeano-Bulgar, acelae un mic muzeii etaografic de vicil si slabiciuni.Pe cit e de ager, pe cit se supureste de lesnesi scapa de dthacia din on -ce in-.:urcatura, peatit e de lipsit de putinta cintaririi mature aginduldf si masurarii cuvintului.

Aceasta fara a socoti pe Tigan, care mintedinteo iubire superioard pentru arta minciunii.

Si iata o explicare neasteptata a minciunii inpresa romina.

YIITORULPARTIDEL OR POLITICE

S'ar putea ca toate imprejurarile de capete-nie ce -s'au desfasurat la noi de o bucatd detimp incoace, puse in legatura intre ele, desfa-cute de invelisul de pasiune sau ascundere siprefacere mestesugita in care s'ail infatisat in-data dupd producerea lor, sa insemne mai mull,decit nemultumiri personale, rivalitati de ambitiisail chiar decit ciocniri intre partide.

Fa."ra indoiala e mai comod sa se judece caa fost vorba de ministere pierdute, de ministeredorite, de batrini cari nu vreail sa faca loc ti-nerilor si de tineri cari gasesc ca batrinii in-seamna Area mult. Se zice: mandistiD devrna-risti «vechile cadreo «tinerimea generoasap, cumai mult sau mai putin haz intr'o nomencla-tura pe care toata lumea o poate intelege; sisecuprinsul

urmareste pe rind, sub aceste calificatil si inmai larg al celor doua partide de gu-

vern , in care s'ar fi topit «gruparile,, se ur-mareste, deci, desfasurarea faptelor de toate zi-

33

lele, carora li se pastreaza toata micimea foraparenta.

Dar in adevar si ast-fel se vor prezinta lu-crurile intelegerii limpezi a viitorului istoricnu. e numat atit. Sa-mi fie ingaduit a credeprefacerile intimplate sad care stail sa se in-timple au mult mai mare insemnatate de cit dis-tinctiile de partid si ca aceste prefaceri vor aduceo alts grupare a fortelor politice din tara.

Noi ne-am meat o viata publica de care eramDupa modelul altor popoare, am voit sa

fim si not ; si cu lupta de oameni in mijloculboierimii restrinse, boierimii man de citeva ze-cimi de iSl.ice ridicule pe capete cuminti, nu seputea. sa mergem ping la taranul cinstit, cum-patat, cuviincios si intelept, ni s'a parut drumulprea lung; si atunci am sguduit din toropealasocotelilor de tejghea burghezia noastra, alca-tuita in cea mai mare parte din elemente straine,am facut aripi clocoimit si oamenilor de cash,de bucatarie sail de curte, am batut toba dupastreinii can aveail o nationalitate de pierdut infolosul nostru. Si astfel ni-am capatat in scurttimp substratul unei vieti politice europene; ut-cind pe unii, indemnind pe altit, ispitindgaduind, am avut cine sa cirmuiasca si cine salupte pentru putere, in numar relativ mai marede cit in multe alte parti.

Alatun de casta politica ail ramas insa,

lipsiti.

si fa-

cau-3

na

34

tindu-si de mosiile, de mestesugurile, de sfudiilelor, o majoritate de indiferenti sau dispretuitori.El produceail bogatiile, el cucereail imbunata-tirile, el cugetau si scriail cartile sau pregateailin scoll generatiile noui. Valmasagul vulgar alambitiosilor si lacomilor, trindavi cind nu-i chematrimbita poftelor la asaltul puteril, it scirbea. Sailcine dintre dinsii se amesteca si el intr'un mo-ment de revolts, singur sail in grupa, ca sa facaun bine sail sa cerce a impedica raul, nu-si ga-sea locul si se intorcea mai dezgustat de cit in-naintea pornirii de minie. E adevarat ca.' se in-torceail mai putini ple cum plecase, cam tova-rasia rea conrupe.

A venit insa o vreme cind, toate partideledindu-si masura, aratind ce pretuesc gloatelelor, cirmuitoare sau alegatoare, s'a produs ca orniscare de groaza in lumea ce munceste si nuvineaza nimic: a fost ca o tresarire inaintea pra-pastiei pe care vitiile si neprevederea politicia-nilor de meserie o sapau. Si tresarit inna-intea primejdiei ce ameninta patria si neamulnumai acei multi indiferenti pentru politics, cisi aceia din oameni politici, cari aveail inimacurata si mintea limpede. S'a vazut in, anil dinurma ca toleranta nu poate merge mai departefara sa perim top, sfarimind prin vinovatia noas-tra tot ce se mai putea astepta de la acest po-por pentru civilizatia lui.

n'ail

35

Glasuri din (public» s'ati auzit, dind sfaturisi cerind socoteala, glasuri care nu erail aceleale fabricantilor de deputati si senatori, ci vor-beau alta limba, cu un alt accent. Cei ce vor-beat ast-fel n'aii apucat dupe aceasta protestare,scrisa on ba, aceiasi cale. Unil au intrat intr'unpartid politic sail altul si au inceput in ele, cumsi era de asteptat, opera de prefacere, inconju-rind pe eel buni si cinstiti, cari fusese ping a-tunci necontenit stapiniti de ceilalti. Altil, cumai putina incredere in ce pot face, au astep-tat si asteapta Inca pronuntarea mai puternicaa prefacerii.

In fata lor, batrini ce n'ail fost intelesi si as-cultati de generatia in care ail trait, tinerl cenu cred ca mai pot sta de-o-parte cind evorba de fiinta si dezvoltarea fericita a neamu-lui, --de care atirna toate celelalte: activitate e-conomics, literature, stiinta, s'ati ridicat fu-riosi aparatorii vechiului regiln de usurinta.' sinepricepere, de capatuiala si trindavie, de luptepentru situatil, gloriole si cistigun. Luptindfireste cu armele, cu care au luptat tot deaunael apara rostul intreg al vietii lor.

Nici virsta, nici originea, nici calitatea asa degrea de deosebit in aceasta tare de (liberal, sati

conservator, nu hotaraste in aceasta privinta, nutrimite pe cineva la dreapta sau la stinga, ci cu-rat numai felul cum se intelege intr'o tabara sau

36

in alta legatura in care un individ, cu insusi-rile si slabiciunile lui, trebue sa stea fats de in-teresul tuturora.

Cum va fi la urma, nu se vede Inca pe de-plin ; multi nehotariti isi vor lua, vor trebui sa-siis o hotarire. Multi rataciti, printre cei ce nusunt asemenea cu dinsii, se vor duce unde vorputea sa ramie ; in partidele existente, transfor-marea se va petrece Intr'unul ca si in celalt, pinsla cele din urma manifestari ale ei.

Se va desface atunci, in sfirsit, din crisalidanumelor ce nu mai corespund vremii si yin depeste hotare, unde si acolo trait traiul, un

partid : al oamenilor ce, stiind ce vreail sipricepind interesele reale ale tariff, vor fi gataa lucra pentru Indeplinirea lor, fie si cu jertfafiintei for insasi. Va fi un partid in care va daindreptarea cine e chemat s'o dea prin culturalui moderns, prin talentul lui serios, prin pute-rea-1 de munca, prin neclintirea caracteruluiProcedind Incet si cuminte. acest partid, dispre-tuitor pentru focurile bengale si fintinele lumi-noase ale maestrilor de spectacole marl, se vainspira din trecutul tare', inteles cum a fost, dincercetarea tariff, asa cum este in adevar, si vacauta sa" interneeze cu puterile bine Indreptateale intregului popor cea a lui ayilizatienationals.

Iar supt celalt steag vor lupta intreprinzatorii

nodsi-al

d'intlib

37

de popularitate nesanatoasa. teoreticianii cobo-riti din nouri, aclimatizatorii de mofturi straine,panglicarii cu apucaturile catilinare. Se noateca acestia sa invinga un timp, caci nu in de-sert s'a falsificat de atitea zeci de ani intregspiritul acestel societati rominesti: prin scoalg,presa si prin spectacolul vietil politice. Dar cei-hitt vor avea pentru sine necesitatea lucrurilor,nevoia, pentru ca acest popor sa invinga greu-tatile din cale -1, ca ast-fel de oameni sa conducapentru aceste scopuri si pe aceasta cale. Mino-ritatea incorigibila a imoralilor de vocatie vaumplea atunci temnita, de care nu vor mai ficrutati, ca in timpurile tulburi.

Si Line dintre Rominii burn ar putea sä nuspuie, din tot adincul inimei sale: Asa sill fie !

ASUPIIA CAZULUI DE LA IAI

Un student a batut in gars pe un ofiter o-fiterul n'a gasit atunci arma, de care are dreptul sa se foloseasca. A mers acasa chinuit de-rusine, a luat cu sine ordonanta, pentru a fimai sigur, a pindit, a lovit cu sabia pe laspate. Iar studentul 1-a improscat cu gloantelede revolver, trintindu'l la pamint. Asa se des-face din marturia unora si altora ceia ce zia-rele numesc «drama» de la Iasi.

Cel mai nepotrivit titlu ce se poate. Fiind-can'a fost o drama, in care motive serioase, a-dinci, pun in miscare pentru lupte crinceneoameni cuminti, cumpani fapta. Nu,nu e «drama», ci rusinea de la Iasi.

Ne-am putea mira cum lucruri de acestea nuse intimpla mai des pe acest binecuvintat pa-mint al tariff noastre ; cad pentru ast-fel de ma-nifestatil de energie mai ales se creste o tine-rime marinimoasa in scoli, pentru inaltarea siintretinerea carora 41 stoarce puterile taranulpe brazda strains.

cari-si stiu

39

Nu e greu sa -si inchipue cine-va pe amindolluptatorii. Unul, «biruitorul in conditii, carear trebui sa-1 creeze o viata de mustrari de cu-get, e 0 studentul romin», «studentul facultatiijudiciare», cum scria cu simpatie un valorosziar din localitate. S'ar cuveni sa fie mindrustudentul care si-a terminat bine scoala, careintrevede un cimp de lucru inaintea sa si simteca are puterea pentru a munci cu folos, si lu-mina capatata prin scoala care sa-1 Indrepte.Dar la no e alt-fel : ce mindru e studentulcare-si da Inca examenele sail, si mai mult,acel care nu si le da I E de cite on s'a zisaceasta ! elementul cel mai cult din tars, sinumai in urma lui yin cei ce si-ad ispravit u-cenicia sail cei cari invata pe ucenici.

Din mersul, din cautatura, din vorba lui, sevede ca e cineva, ca in buzunarul hainei saleimpunatoare e o carta de student, student ro-min, student judiciar romin. inla' turf, trecatori,cind despica triumfal aierul acest reprezentanttipic al unei generatii noui, si prin singur acestfapt, superioard celor ce ail fost inainte sadisi permit sa mai dureze ! Filozofia contempo-rand, politica zilei le are in virful limbii, careva face minuni cind tindrul va fi un avocat,Inca un avocat al tariff sale.

Si iata-1 asteptind la o ferestruica de easier,pentru a-si lua un bilet de tren. Atitia inaintea

40

lui, si un nobil avint de indignare it cuprinde.Cum, nu vad toti acesti oameni cu mintea in-tunecata ca el e student romin ! Dar iath cevacare intrece masura : un ofiter, un purtator or-dinar de sabie, care, pentru a indatori o fami-lie ce astepta prea mult, gaseste o Lisa lhtu-ralnica, si iea biletul in clipa... Si aceasta, cindel, studentul. ping si el, e silit sh stea pe loc,cu toata indiscutabila-i superioritate .. Se poateingadui asa ceva ? Dar de ce are un om tinaLsi cult palme pentru a palmui, pumni pentrua pumni, unghii pentru a zgiria, fard a vorbide alte arme naturale, ofensive si defensive, aleumanitatil din secolul al XX-lea.

Ofiterul nostru face adese-ori o mare gre-seala. Scoala speciala, in loc sal-1 creasch Insentimentul onoarei prudente, rezervate, aris-tocratice, ii furiseaza adese ori in mintererea gresita ca superioritatea sociala sail deeducatie se dovedeste prin vorba tare, pringraba la raspuns pe tonul in care i-a venitprovocarea. El uith une ori ce urmari grave,hothritoare, mortale, poate sa aiba pentru din-sul amestecul intr'un scandal public, intr'oscend injositoare de pugilat sail de duel primi-tiv, fara provocare si martori. Un civil batut,care n'a putut raspunde printr'o batae si maicrunta, are inch tribunalele pentru a-i da sa-tisfactie, care, din nenorocire in asemenea in-

pa-

41

timplan, nu se da cum s'ar cuveni pentru- aimblinzi moravurile. Dar otiterul ? Cresterea luimilitary nu-i dy muschi de atlet, si celmacelar it poate invinge dintr'un pumn inburta sau dintr'un atac la beregata. Un ofiterlovit e insa un °titer dezonorat. Ce poate face ?Sa provoace pe cine si-a dovedit splendoareacarnurilor muschioase ? Dar citi oameni in a-ceasta tars, unde cei ce batjocoresc mai mult,isi tern mai strasnic pielea inaintea unei arme,citi consimt sa dea o ast-fel de reparatie? Iifamine atunci ofiterului sa loveasc4 a douaoara, daca in cea bratu -i nu s'a miscatdestul de repede ? §i daca nici acum n'are no-roc ? Sa dea cu sabia. Dar (adversarulp, insti-intat, a cumparat o army, care loveste mai dedeparte si mai usor. §i se ajunge ast-fel la«dramav noastra, inaintea careia multi se voropri nedumeriti, avind a face cu o indoita gre-said din acelea ce stair in moravurile noastresalbatece.

Asemenea scene s'ar intimpla si mai des,daca in clasele noastre superioare violenta n'arfi in cele mai multe cazuri o incercare a dus-manului. Imi void aduce totdeauna aminte deo scent' din tren, in care, pentru o tigard a-prinsa sail stinsa, dol domni din cea mai bunssocietate au mers pind la cele mai ordinare in-jurii si amenintan. Credeam ca se va varsa

42

singe, ca cel dol domni eleganti vor incrucisafocuri pe teren. El bine, nu : au adormit linis-tiff, unul intr'un colt, altul in altul, sforainduilprieteneste in fata.

o prudenta ca aceasta e bung. Dar pareca tot ar fi mai build putind supraveghere desine insu-si, asa o mica sfortare de natura sidemnitate.

§i

UN FILOZOF ELECTORALD. LOAN BRATESCU

«Cu d-voastra cistig, cu d-voastra cheltuesc ,a spus, intr'un moment de mare avint oratorio,de splendid lirizm si de filozofie meditative d.loan Bratescu, candidat pentru locul de depu-tat al colegiului al II-lea de Ilfov.

In acest argument de inaltare a ginduluide simtire calduroasa, d. Bratescu a spus maimult de cit ctedea ca spune, a dovedit inch' odata ca in anume imprejurari d-sa stie sh re-zume o situatie, un aspect din viata Well Afost la acea intrunire de Duminica, 31 Martie1902, un om re /rezentativ, prin care s'a expri-mat un mare adevAr.

Si iata cum :D. Bratescu vorbea alegatorilor zisului cole-

giii, sad macar alegatorilor sal si suitei lor,sind la o parte pe curiosi, carI nu ne intere-seaza.

Le-a spus intiiu ca «prin ei cistig-a >. La drep-

sad,

la-

44

tul vorbind, cite deputati romini ar putea spuneca nici odata, gindindu-se la origina deputatieilor, asa o judecata nu le-a trecut prin minte !Alegatorul alege : deputatul ,ales si-ar simti a-iureadar nu pretutindeniaiurea, fiindca tim-purile noastre sunt timpuri de degenerare mo-ralasi-ar simti chemarea de a lucra dupa.' pu-terile si cunostintele lui la desvoltarea tariff incare traeste poporului din care face parte.Si-ar da seama de - reutatea sarcinii ce is a-supra'si, cind se socoate in stare a judeca celemai Vele probleme de Stat si a se hotari incele mai delicate casuri de viata politica. Sistill ell ?s'ar gasi poate si oameni cu inteli-genta, culturd si caracter, can ar gasi misiuneaprea grea pentru dinsii.

Deputatul nostru tipic dorit situatia une-ori din ambitie, pentru a se ridica de-asupramuritorilor de rind din comuna sa natala, dininvidie impotriva cutaruia, care i-a luat inaintein aceasta privinta. Dar mai adese-ori e un cal-cul de economie particulars.

Deputatul e la Bucuresti, si cartea lui de vi-zita deschide usile biurourilor administrative ;ea inga.due chiar intilniri mai mull sad mai pu-tin dese cu sefii de departamente. El are pri-lejul de a spune «o vorba bund , de a scrie oscrisoare tot atit de bung, care amindoud sa-siproduca efectele dorite. Un vot e un lucru mare

si

si-a

45

in unele imprejurad, si cine si 1-ar instrdinacard o cugetare matura, cine ar sta pe gindurisa arunce o favoare, dind dracului in gind peomul lard obraz, care a venit sa o cerseascasi din miinile necurate ale cdruia cade bilaalba sail bila neagrd. ! ? Si astfel deputatul in-dreaptal prin actiunea lui de toate zilele aspri-mea regretabild a unor legi, rigiditatea neo-portund a unor regulamente, intransigenta unormdsuri administrative pripite. S'ar putea ca insocietatea moderna, in care meritul se rdspld-teste, un factor constitutional de aceasta im-portanta sa fie salariat nurnai cu mizerabilasurnal de vre-o cloud zeci de lei pe zi sail cudiurnele unel comisiuni inutile, pentru a veri-fica... lacomia deputatului: romin ?

Cu Dumneavoastra cistigAsa a zis d. Bratescu, si putea nice atita lume.

Dar ea n'ar fi putut adaugi cu atita dreptateca d-sa : qcu dumneavoastra cheltuesc».

Alti deputati sunt in adevar nerecunoscatori,fata de cine ales. Ei socot ca lumea a-ceasta electorald trebue sä fie multdmitd cucheltuiala facutd in folosul el sail sd-si amin-teased cu satisfactie de presiunea guvernamen-tald care i-a pus un buletin in mind. Dupa a-legere si pind la alte alegeri, gen tilii solicita-tori de voturi se fac persrane trufase, de carenu on -cine se poate apropia in puterea votuluide odinioard.

i-au

46

Cu d. loan Bfatescu e altfel. D-sa e un felde mare senior al burgheziei noastre, un omcu buzunarele deschise pentru slabiciunea tu--turor qbaietilor bunio, ce traesc din imprumu-turi i caritatea sa, bine cunoscuta, face din elun adevarat izvor de mingiere,vai treatoarepentru tineri si batrini, pe cari greutatile

arunca pe scaunele cafenelelor, sari suptscaunele circiumelor boieresti. La vechii Ro-mani era un rege al ospatului : o ast-fel de re-galitate... spirituals revine loan Bratescu.

Privind capetele inferbintate, carora le sti-clead atintiti la dinsul, d. loan Bfatescua recunoscut figuri, a descoperit dorinte. Pri-velistea era atit de omogena pentru domnia-sasi de ce nu l'am crede ?in cit a vazut ba-eti buni in tot colegiul al II-lea, si, imbratisin-du-1 intreg intr'o imbelsugata fagaduiala, a stri-gat,ca un asati copiii sal vie la mine : pen-tru dumneavoastra cheltuescz I

Dar acestul capitol de filozofie electoralg, ise poate da ca urmare un altul, pe care poate'lvoid scrie.

vie-tei ii

ochii

!

d-lut

CHESTUNi MA RI

Saturnalele d-lui Joan Bratescu incheiat :zidurile nu sunt decorate cu figura celui maipopular dintre candidati, trasurile nu mai cir-cula pentru ca sa aminteasca duioase legaturipersonale, greutati de familie si datorii de par-tid, presa nu mai scoate la iveala meritele ve-selului tribunicul si nu se mai stradueste a'i de-scoperi defectele de care un partid intreg stieca e lipsit «aparatorul saracilor si providentadebitantilor de entuziasm pentru umili.

°data ce s'a hotarit daca Bucurestil fara ca-pitale si titluri mare, Bucurestii colegiului al doi-lea, merits a fi reprezentati prin unul sau altuldin cei dol valorosi luptatori, o toropeala acuprins presa romans. E, in adevar, ceva dedesperat in aceasta stagiune moarta a prima-verii: ministerul nu se preface, opozitia nu seagita, nu plutesc in aer tipetele furioase de :vreail sä mai mininc , sau clasa-ma sa mininc

vi desfacute din vre-o intrunire politica, undeeux

sail

48

barbatil marl ai tariff yin sa -si legitimeze dr-muirea sau dorinta, strasnica dorinta, legata defunctiunile nutritive, de a cirmui. Dintr'un focmare, dintr'o «drama» de. provincie se poateface un reportagin de toate zilele, dar nu un ar-ticol de fond, o serie de cercetari politice inte-resante. Abia dace se poate agata un ziarist faresubject pe aceste timpuri rele de concertul deturbate latratun ebraice, pe care vintul ce batedespre cultura europeana it aduce la auzul nos-tru, al vinovatilcr, fiind-ca nu ne hotarim a nepreface din ratiuni de umanitate in substrat ru-ral pentru viata la lumina si bogatie a jidoyimilde limbs nemteasca din orasele noastre. Si, dupetragerea de inima cu care se n'ispunde 1a acestescirboase ofense, ar putea cunoaste cineva presade guvern din cea de opozitie: se stie ca grijademnitatil nationale intra in sarcina cuff se in-timpla a guverna. De uncle urmeaza ca lupta incontra calomnief evreesti revine de drept evre-ilor de la ziarele liberale.

Si oare sa fie in adevar asa o seceta de subiec-te ? Si oare aceasta e datoria celor ce arunca infiecare zi pe o foae de hirtie o literature care tre-bue sa cuprinda stiri cinstite sj indruman inte-lepte pentru poporul din care fac parte ? Nudescoper el din ceia ce se aude acum de pre-tutindeni chestil de viata pentru neamul lor, ches-tii carora li se cuvine altceva de cit o notita in-

49

curcata, scrisa de cine-va care-si mai aduce a-minte de un rind citit cindva sail de o convor-bire la o cafenea cu o persoand- competenta ?

Ast-fel de chestiuni sunt fara indoiala, dar ceice trebue sa lumineze pe altil, nu sint niciluminati asupra lor. Nu vorbesc numai de zia-ristii, ci si de oamenii politici cari-i inspira,

Se poate, in adevar, altceva de cit, in pro-bleme esentiale, o presa nestiutoare, cind poli-tica ce se face e o politica de nestiinta, de boj-baire primejdioasa, de ratacire, care chiama pe-irea ? Cind fie-care socoate castie tot si nimeninu se umileste a intreba pe acela cari still in a-devar ? Cind toate silintile, toate masurile, toatecheltuelile noastre se misca intr'un cerc vrajit,dincolo de care orbetii ce au ambitia de a con-duce nu mai vad nimic ? Pe dud tot ce e pu-ternic, insemnat, hotaritor, sta in afara de acestcerc, bun pentru primblarea unui damblagiii, sinu pentru avintul de viata al unui Stat tinar ?

Ce e politica noastra, in care cei ce sint ini-tiati privesc cu un zimbet de dispret pe nein-telegatorii ce se apropie de greutatile ei stri-vitoare, de finetele ei nedescurcate? Raspundemfara a sta la indoiala: e, in fond, politica de la1840, de la 1820, de la 1720, de la 1620, si asatot in urma. Si atuncl, la toate aceste date, eraun popor de plugari si de pastor!, care traiade capul lul, avind numal chemarea in Stat, de

4

ei

50

a raspunde birurl si de a sta Bata de lupta. Siatunci, in jurul acestei inimi a Rominimii caree sesul dunarean, era un intreg corp nationalcu o viata puternica prin nurnar ; si atunci, dela sine, singele constiinth acestui mare poporrisipit cauta aceasta inima, care batea mai pu-ternic sail mai slab dupa cresterea sau scade-rea vietii ,in fiinta intreaga. Si atunci ca si acum.

Dar intr'un veac si in altul, fara deosebire,cine cirmuia pe toti si vorbia in numele tutu-rora, nu se uita mai jos de cit hotarele restrinseale unei cete midi de stapinire si exploatare. Cezice panul Radu, panul Vlad sau panul Mircea ?Ce ginduri are? Cu cine se cearta, cu cine seimpaca ; pe vorbeste de rau, pe cine-11a-uda; cum traieste cu nevasta; s'a primblat aseard,s'a dus la mosie, i imbolnavit cah, i-a tre-cut guturaiul, si asa mai departe. Dupd un veacaceleasi intreban arzatoare privesc pe boieriiDumitrachi, Trahanachi si alth ca dinsit. Iar as-tazi lumina toata se proiecteaza asupra actiuni-lor de fie-care clipa pe care binevoiesc a le sa-virsi urmasii boierilor de la 1620 si 1720 sauleota de plebeiani din mahalalele pe care, ce-dind tirnpului, au catadixit s'o inalte pang ladinsil reformatorh de acum cincizeci de am.

Si in aceiast tara, in acelasi neam traiesc siastazi, in voia lui Dumnezeil, milioanele de Ro-mini, de care nu e vreme sa se ocupe mintea pa-

s'afi

cine-1

51

trunzatoare a unui barbat politic si care nu meritssa puie in miscare condeiul mester al unui ziarist.

E adevarat ca s'a incheiat cu lupta pentru d.loan Bratescu sail contra d-sale. Dar in Buco-vina primejduita pentru neamul nostru, e vorbasa se aleaga un Mitropolit. Goldis de la Arada murit, si in jurul mostenirii lui se poarta olupta, de rezultatul careia va atirna un numarde am politica romineasca ce se va face inpartile intinse si hogate ale Crisana In Macedo-nia, Firmilian, noul vladica sirbesc, cauta sa-sIcucereasca grin lupta pastorirea sufletelor, si a-ceasta noua criza acolo ar trebui sa chemeiarasi o atentie serioasa asupra unei problemede rominism, urmarita cu siretenie de unitinteleasa de toti...

* *

Voiu iesi fara indoiala din actualitate vorbindde asemenea lucruri. Dar am vazut ca cititorilromini sint capabili de interes pentru succesiu-nea regelui Araucaniel si viata socials a balenelordin apele marilor nordice. De ce n'ar lua aminteputin la lucruri de acestea, exotice fardale Bucovinenilor, Banatenilor, IVIacedonenilor ?

Sa'si inchipue ca arunca privirea asupraunui roman australian sau iaponez de PierreLotti si sa priveasca, asa cum sunt, chestii fal-sificate sau necunoscute.

si rau

'st

*

indoialt,

UNIVERS1TARII IN VIATA POLITICi

I

A fost fard indoiala o idee bund aceia carea dat fie-carei din cele doua Universitati alenoastre avem cloud dreptul de a-si trimiteun reprezentant in parlamentul tarei. Nu stiildace si aid ca si in multe alte lucruri legiuito-rul a fost numai un traducator, care a stramutatla noi, ca sal fim «Belgia Orientului , un articoldin vr'o Constitutie strains, dar on -cum ideia afost buns.

Intiiii, pentru ca era un inceput in sensul cafie-care categorie din locuitorii tarei, impartindu-idupd felul de munca, sa-si gaseasca represen-tanti in Camera, cari, cunoscind bine spiritul decare sint insufletiti acei cari i -au ales si aspira-tiile Ce au, sal poata vorbi in adevar cu compe-tinta. Intro adunare de advocati, de doctori faraclienteld, de profesori carora li e de-a scapareafatal de catedra lox, de profesionisti ai diurneldeputatilor sail senatorilor, e bine sal se afle si

53

doi dintre cei mai buni, adica dintre cei maicapabili si mai demni din cea mai inalta treaptaa invatatorilor neamului.

Dar nu numal din acest punct de vedere seva fi gindit legiuitorul nostru cu originalulfrancez inainte sad fara la senatorii univer-sitari. I se va fi parut folositor ca din mijloculoamenilor ce nu vac] in cea mai mare parte decit meschinele for interese de partid si, in par-tidul inteles meschin si fanatic, satisfactiile forbug-etare, sa se ridice din cind in cind glasuricurate, prin cari sa se exprime constiinta supe-rioara a nevoilor civilizatiei nationale si substra-tului rominesc, ce trebue sa fie sanatos si fericiteconomiceste, ca sa se poata Intemeia aceastacivilizatie. Curat trebue sa fie acest glas, cad:cum se poate admite ca un batrin profesor uni-versitar sa'si paraseasca studii iubite si elevi alcaror suflet ii e incredintat, din alt motiv de citchemarea ce simte in el de a da indreptari fo-lositoare unde s'ar opri inteleg-erea si cunostin-tele altora? Conceptia politica din are ar derivacuvintele si actele lui, nu putea fi de cit o con-ceptie superioara, fiindca atunci cind altii se zba-tead in greutatile si vulgaritatile vietii practice, carecoboard adeseori spiritul si-i iau putinta unui a-vint, el, in vatatul cu entuziasmpoetic pentru stiinta,isi reinvia necontenit tinereta spiritului, cucerindpentru omenirea intreaga, in serviciul careia sta,

51

descoperiri glorioase in lumi ideale lard de mar-gini ! Coltul un de arfi stat acestt dui batrini cun os-cuff si respectati, ar fi fost un unghiu linistit alinteleptilor in sala tulburata de virtejurile pati-melor oarbe.

Se va fi crezut Inca ceya, cind Universitarii,alesi de Universitati, au fost chemati in Parla-ment. Cind un institutor, un profesor secundarse arunca in politica pentru a fi deputat sail se-nator, este o scuza, de si nu e deplina si nuacopere pe toti cei ce dad asaltul la alegeri,dintre membni invatamintului. Munca until in-vatator de copii nedesvoltati Inca e obositoaresufletele nu sunt Inca seroase de lumina si tre-bue lupta pentru a le face sa o primeasca fardneplacere ; pe de alta parte mestesugul absor-bant, intre hotarele aceleasi programe, rapeste,macar cu cit timp de lucru gaceste un Romindin timpurile noastre, posibilitatea cercetarilorgenerale, can bucura si umplu de mindrie. Dupdun numar de ani, un concediii nu e un lucruneplacut, si e inca mai putin cind diurna auresteodihna de citeva luni pe an. In locul vechilorbanci, ale caror scrijeleturi le stie asa de bineprofesorul; in locul elevilor, atit de adesea onneascultatori si rail crescuti, in locul tutinei lec-tiilor incrustate in amintirea invatatorului, salacea larga a desbaterilor, busturile de mannord,vecinatatea fruntasilor tai ii, atentia tribunelor ;

55

apoi soseaua, teatrele de varietati, circiumileboeresti, unde se bea sampanie in socoteala se-filor sau colegilor... Citi pot sa reziste ispitel,cind omul de afaceri al unui partid propuneaceasta schimbare unui dascal cu limba ascutita?

Dar profesorul universitar are tot ragazul lu-crului; zile intregi lasate libere pentru cerceta-rile ce si-a ales si pe care e dator a le urmarinecontenit, socoti virsta dupa rezultatelenot la care a ajuns. In orele de curs vorbestedespre ce crede el mai bine, in forma ce credeca trebuie sa-si aleaga, si ochii inteligenti, incare scintee multumirea de a cunoaste, se oprescla el, cind placerea suprema de a sti si a im-prastia stiinta noua it transfigureaza. Ce soartamai bung si-ar putea alege cineva? Si cit de jostrebue sa priveasca un profesor de Universitatepentru a cumpani numai greutatile marl ale sar-cinii sale, cind ele se rescumpard prin folosulce aduce, cu atita bucurie pentru insusi, cuatita stralucire pentru numele sail?

Legiuitorul nu se va fi asteptat sa vadd inParlarnent dintre Universitari mai mult de citpe acel doi ce ar fi fost alesi de consideratiagenerala a colegilor lor. Chiar si acestia ar fifost siliti de cererea legii si de increderea res-pectuoasa a tovarasilor for de munca jert-feasca o parte din timpul for consacrat unorocupath atit de nobile, sa se coboare din seni-

sa'si

a-zi

el

56

natatea cuprinzatoare a trecutului larg sail aideilor vesnice, in valmasagul restrins al lup-telor zilei, carora erail chemati ins5 a le da ointerpretare superioara, desteptind si in althconstiinta inalta de care erail stapiniti.

In Lunea viitoare void arata cum s'ail petrecutsi se petrec in adevar lucrurile cu manifestareaUniversitarilor in politica%

II.

N'am votat nici ()data intr'un colegiil mare,si n'am fost nici °data la alegeri, indemnat, in-tre altele, poate si de instinctul conservAril per-sonale : dar mi le inchipui cam asa: miros greti,cetateni cu bite, injuraturi infundate ; ce se cu-vine in sfirsit intr'o democratie in care Cleon-tele se chiama Ioan Bratescu, iar rolul lui Al-cibiade, irezistibilul, omul vorbelor inaripate, so-lutiilor fulgeratoare, si supremei elegance a po-liticii ruinatoare, it joaca d. Tache Ionescu.

Ei bine, la Universitate, cind se alege un se-nator, aceste elemente vulgare, ce constitueesenta unei sale de alegeri, nu se afla. Odora-tul, vederea. intru citva si auzul, sunt multamite :persoane din lumea cea mai bung sosesc, isistring mina, discuta, pleaca... E in sfirsit, foarteconvenabil, cum nici nu se poate alt-fel, tiindsearna de rolul social al aclorilor piesei.

U%

Dar sunt multe lucruri ce se afla si intr'undomeniil electoral si in altul. Nu vorbesc deformele stabilite prin lege, ci de motive si demoravuri. Linga urns se vad, aici ca si dincolo,figure stacojii ; linga unii candidati, linga eel maimulti, se afla un grup nervos, nerabdator, deaderenti ; observatii se soptesc, se fac gesturide instiintare, se dail semnale, se pun in mis-care trasuri. Manualul perfectului candidat e cu-noscut si urmat aid ca si dincolo.

Pentru cineva -care primeste o sarcina faranici un interes, si numai din dorinta de a dao indreptare sanatoasa in chestiile marl politiceale tariff, pentru altil ce se chiaina ca sunt

pentru a marturisi prin votul for ca ail oincredere desavirsita ca unul din colegil for evrednic a vorbi in numele tuturora, acesteaparente de pasiune, de combinatii meschine, delupta cu on ce pret nu par tocrnai potrivite. Siexplicarea for nu se gaseste, cind priveste cine-va la alegerea universitard asa cum trebue privita.

Dar, cind o consideri asa cum este, atunciexplicarea e nu se poate mai usoard. Pentru uncandidat sail pentru altul voteaza alegatori cenu-i cunosc de fel, ce nu-i apreciaza citusi deputin sail nu-i pot aprecia, ce nici o sim-patie adevarata pentru dinsii, urasc poatesail ii dispretuesc. El trebue insa sa-si dea vo-

ye-nits

ceb

58

tul unei anume persoane dintr'un motiv mai pu-ternic de cit toate celelalte: e <de-ai nostri».

Cum, Ide-ai nostri», la Universitate, cind pro-fesorii indeplinesc o datorie de patriotism curatalegind pe reprezentantul inaltei for constiintisi sentimentelor or superioare, cind ei chib-zuesc cine sa fie moderatonil, calauzul spreideal al vietii parlamentare ? Val! da : e vorbadespre «ai nostri» si ai celorlalti», iar nu onu ! de al tuturora.

Ca in on ce colegiii restrins se calculeaza deinainte rezultatul alegeril universitare, se ton-teazei voturile. Ca in on -ce colegiu restrins seispitesc oamenii prin fap.-,aduell de favoruri : cres-terea unei diurne sau stiu eii ce de aceeasivaloare.

Ca in on ce colegiu, restrins, sau ba, yin po-runci de la club, carora on-ce credincios, on-cerob al intereselor trehue sa li se supue.

* *

Politica a.sa cum o stim not : strimta, pati-masa, vicleand, murdara s'a facut on-cind laUniversitate. Dar mai ales de un timp incoace,si anume de la inaugurarea erei noul de poli-tica practica, din partea d-lui Tache lonescu.

In combinatiile sale complicate, d-sa nu si-aconcentrat atentia numai asupra masel dorito-rilor de slujbe pentru a trai, ce se zbate necon-

tenit in stratele orasenestl- inferioare ale unei so-cietati rail organizate. Nici odata acest barbatpolitic nu s'a multumit cu acesti aderenti, nus'a visat stapinind tara numai cu aceste ele-mente ticaloase pe care se poate razima un felde -cesarism de partid, cu baza ohlocratica. Am-bitia d-lui Tache Ionescu a fost rktai mare : d-saa dorit, si doreste, a lucra cu oameni culesI intoate clasele, scosi din toate mediile. Se pareca idealul acestui om de initiativa si curaj estesä lege durabil de persoana sa o majoritatezdrobitoare, din care nici o varietate romineasamoderns sa nu lipseasca, si apoi cu acest spri-jin sigur sa cirminasca patria si sa indrepte nea-mul dupal ideile ce si le-a cistigat prin medi-tatiI serioase si indelungate asupra misiunei Sta-telor si popoarelor.

Avea cu sine tineri avocati, medici de viitor,avea ingineri, avea circiumari, avea pensionari,avea proprietari, avea functionari scosi din slujbede altii, sail numiti de d-sa, avea gazetari, aveapopi, avea calugarI, avea oameni fara profesie...Profesori universitari insa nu, si el trebuiail safie, sa cornplecteze organizarea partidului, ce seputea chema intr'un fei sail in altul, dar careera inainte de toate acela prin care d. TacheIonescu voia sa cucereasca patria noastra pentrua face binele ei.

S'ar parea insa ca programul d-lui Tache Io-

59

60

nescu n'are in el nimic care sa atraga pepe acei alesi ai for cari sunt profesorii

de Universitate. Universitarul e sail trebue safie idealist, ideolog dace voiti, utopist, poet sinaiv. cistiga vorbindu-i de planuri eroicesi nebune de a se jertfi impreund cu altii pen-tru a savirsi o mare schimbare mintuitoare, cenu se poate realiza, dar in posibilitatea careia,trebue oricind sä fie cine-va care sal creada dintot sufletuT, find ast-fel vizionarul care semna-leaza viitorul indepartat de pe inaltimea izolataa idealului

D. Tache Ionescu represinta.' o politica prar-tica, de caracter american. Inspirat de exemplulunei Tamany Hall, d-sa judeca ast-fel : exista Intara noastra interese mai tari decit on -ce cre-dinti, interese puternice, exasperate, dorinta fu-rioasa a unei clase suprapuse, de boeri si par-veniti, care vrea sa stapineasca necontenit, sase hraneasca vesnic din munca tuturora.

Acesti oameni sacrifice toate celelalte elemente deosebite ale sufletului for acestui mareinstinct dominant, acestor friguri ale poftelorsail acestei manil ambitioase. Cine va servi acestapetit grandios va guverna, chiar neavind o ma-joritate reala in clasa politica, de oarece un fla-mind face cit doi satui, in avintul sail spre piine.Cu acestia se dobindeste sigur puterea. Si pe

inte-lectuali,

L'ai

61

urma? Se hranesc fiarele. i apoi momentul,totdeauna mintuitor, va da necontenit solutia.

Cine are o pofta de indeplinit sd vie la mine,aceasta era chemarea. Intelectualii au insa si einevoile lor, ambitiile lor, si profesorul universi-tar romin are fats de stiinta o alts situatie decitcolegul sail din strainatate. Sunt printre ei caripretuesc o misiune stiintifica altfel decit prin pro-dusul ei tiparit si prefera un portofoliii de mi-nistru, cazut din atitea mini murdare, unei des-coperiri stiintifice. Apelul a fost ascultat.

Si s'a vazut atunci acest spectacol rar, al unuiom politic fara inaltime de vederi si alegere inpersoanele de care se serveste, cutreerind clu-burile din provincie, avind la stinga sail la spa-tele sale pe un profesor universitar de .care -carevirsta, care vorbia politicianilor locali, uimiti,de drumuri romane si de alegeri romine, de func-tiuni proconsulare si de fun ctiuni digestive. S'avazut acelasi profesor servind patronului rapor-turi despre on -ce lege posibila, imbratisind in-tr'o competinta a la minute, grandioasa si mon-struoasa, toate domeniile vietei de Stat. S'a va-zut alt profesor universitar acoperind cu numelesail respectat savirsirea celui mai rusinos actde ingenunchiare fata cu strainatatea ce s'a in-deplinit in Rominia independents si regard'. Tar unal treilea a repetat teorii odioase, pe care nu lepoate impartasi in adevar, a transmis atacuri

62

nedrepte, hind -ca asa statea scris in mandatulimperativ al protectorului, fatal de care stateade fapt asa de sus acest serios barbat de stiinta.

Dar mai este de spus.

ROMINISMUL IN BUCOVINA

I

Am strabiitut-o intr'o yard, in fuga trenului.0 tara dumnezeiasca : lanuri de aur, in carese pierdeaii seceratorii, paduri intinse, livezi.Ici si colo, samanate tirgurile, cu gars pline deEvrei intr'un costum galitian ireprosabil, sau cuoare-care concesil de imbracaminte civilizatiei.

Pentru pt tine popoare, se gaseste un tinutrelativ mic, ca acesta, in care sa se cuprinda.atita frumuseta, atita bogatie de astazi si amin-tiff din trecut asa de imbielsugate, de indepar-tate si de sfinte. E pare ca 'intreaga un soborde minastifi ce se gramadesc una ling4 alta,venind fie-care din cite o Domnie glorioasa sadcucernica, cintind la fie-care slujba, la fie-caresarbatoare prin clopotele-i turnate cu veacuriin urma ca o pomenire pentru strabunul ce ainaltat zidurile, pentru parintii, rudele, tovarasiilui de arme on de judet, pentru neamul, ma-rele neam nenorocit, intru marirea raruia a

(i4

scinteiat sabia saU s'a inaltat rugaciunea aces-tor stramosI.

Moldova n'a pornit din Bucovina : coborinddin crestetul de munti al Mararr uresuluI, in su-netul de argint al apelor albastre, pastoril depopoare ce urmail sterna bourului, au nemeritintiiu in unghiul de munti unde stravechea Baiea luI Stefan cel Mare, micul tirg de mare stra-lucire biruitoare, isi plinge in saracie un trecutpe care not l'am uitat. Dar Baia n'a fost de citmuchia de stinca pe care s'a oprit din zbor vul-turul, odihnindu-si aripele in vederea sesulul ro-ditor ce se deschidea catre Dunare, mama a popoa-relor. ApoI, odihnit, dintr'un nou avint al aripelor,descoperi Suceava, aid isi alese cuibul.

Cind au fost in Suceava, cit mai abatutpe la Suceava, Domnii tariff Moldovei n'ail uitatvraja de virtute prin care se farmeca si se co-boara la sine trecatoarea Biruinta. Pind la sfirsitCurtile Sucevel au rasunat de psalmil invinga-torilor, si in acei psalmi a dormit lungu-I somnde multamire, stiindu-s1 asigurata mosia, Stefancel Mare, incepatorul si indemnatorul, eroiculctitor si oaspete al Putnei. Mormintu'i tresariala intrarea steagurilor prinse, si, in avintul derecunostinta cucernica a invingatorilor, ce ve-niail sa'si inchine isbinda acelui ce o daduse,candela ce ardea pe mormintul de trei on sfint

sis'au

65

isi inalta mai sus lumina, spre viitorul pe care11 binecuvinta.

Aceasta a fost Bucovina. Trecura apoi ani,multi ani, veacuri, cind neamul decAzu. Slabiraadica inimile acelor ce trebuiail calauzeasca,cad tarina era lucrata tot asa de cinstit ca siodinioara de taran, si fiul harnic al parnintuluiparinte stie totdeauna apere de rusinea ro-biei. Dar glasurile cari chiama, nu se mai auziati.

Ajunseram a fi priviti ca locuitorii oare-carial unui pamint fericit, care merita a se cheltuibath, viclesug, minciuni pentru stApinirea lui.Polonil voird sa ne ia, nestiindu-se el insisi atitde aproape de peire, si, timp indelungat, os-tasii Craiului Sobieski statura in cetatea Suce-vel. Apoi patima for de lacomie el o trecuraRusilor, ce ne ajunsese vecini. Amindoud tarilenoastre, macar una, o parte dintr'insa chiar,Rusil er' gata sh se precupeteasca dupa im-prejurari, numai sh inainteze granita spre im-paratescul Constantinopol. Cad acolo, in pu-terea trecutului, acesti barbari al sesului, cecuse din crestinism mai mult decit ori-cine oinchinare de idoll, cu forme impetrite, un mij-loc siret pentru atingerea unor scopuri josnicede cotropire, isi &Antall o capitala pentru domniaintregului Rasarit.

Un vrednic vecin era pentru dinsii Austria.Rusia era zgriptorul lacom, care aduna prada

5

fa-

sail

al

66

nesfirsit de multa, nu pentru ca sä se hraneascadin ea, ci fie si ca putrezeasca in ghiare.Austria era pasarea de prada, vicleand si tru-fasa, care nu voia sa stea in urma nimanui, inopera de hrapire.

Austria e o dinastie, si o firma dinastica poateacoperi on cit de multe paminturi, precum bru-talitatea ruseasca, poate sfarima, in expansiuneael fara sens si fara scop, in lafaiarea cinica abadaraniei sale, on cite hotare sfinte, on citecivilizatii midi, inaltate numai Dumnezeil stiecu cita munca si cu cite jertfe, de un lung sirde generatii ce au trait in chinuri pentru ca sanu se piarda viata mai mare a neamului, rostulcel dulce al limbil lor. Tot inainte : aceasta eralozinca oamenilor de Stat al imparatiel vecine.Tot inainte pentru binele si faima easel' archi-ducale, mostenitoare a Cezarilor cu stapinireafara hotare ; tot inainte pentru folosul claseifeudale, ce cauta guverne marl ; tot inainte pen-tru civilizatia de tipic mort, sec a Beamteruluicu creerul strins in tipare ; tot inainte pentrufolosul economic al celor fard de tara, in frunteacarom mergea, cu pliscul prazii intre ochil depinda, evreul. Ca sa se savirsasca poduri peape, drumuri in paduri, ca sa se dea legi si sase faca Bezirkuri in barbarie, oare nu trebueca aceasta sa jertfeasca totul cu bucurie si sa'sIuite totul ?

sa-1

67

Pupa citva timp de premeditare, vulturii im-periall incepura a calatori la 1774, cind Turciieraii Inca toropiti de un razboiti nenorocit cuRusii si nu mai puteail incepe altul. Austria seodihnise in tot acel timp, pentru a cotropi. Dupaincheerea pacii, ea ceru rasplata intelepciuniisale, si n'a fost grew cu citeva bacsisuri si ame-nintari sa se inchida gura Turcilor, cars uitardsi cit mai stiaii din geografia tarilor vasale.Austria lua cit ii fu placul, si fara nici un raz-

fa.'ra nici o dusmanie cu vechil si adeva-ratii stapini al Bucovinei, ea o trase la sinedintr'o singura miscare a ghiarelor.

De atunci au trecut peste o suta douazeci sicinci de ani, nici doua veacuri macar, princare sa ne putem scuza uitarea !

La cincizeci de anl impliniti eram prea cu-fundati in toropeala ca sa putera turbura jubi-leul ; la o suta, intro nobila miscare de durere,am raspuns la ospatul uzurpatorilor prin ruga-ciunile pioase Inaintea strabunului robit in mor-mintu-1, in raza vederii noastre aproape ; la osuta doudzeci si cinci am stat si not bucuros lamasa. La bicentenar, s'ar putea sa-I poftim notla Bucaresti.

Aceasta a fost purtarea noastra celor ramasi.Ce s'a petrecut insa cu cei cazuti in lanturi ?

boil,

68

II

Pe una din pietele frumosului oras Cernauti,fabricatie austriaca si adapostul unei adevarateCosmopolis de nuanta galitiana, catolica, ebraicasi pravoslavnico-rutenica, se inalta statua Aus-triei. 0 interesanta figura femenina, dintre acelcreatiuni sculpturale alegorice, care se potadapta dupd imprejurari, crutind cheltuelile unuinoil monument. Daca Rutenii si-at atinge ast-felscopurile for patriotice, Austria ar putea repre-sinta Rusia Mica sail Rusia Mare ; in anumiteimprejurari putem zice : sa dea Dumnezeil savie ! ar fi o Inchipuire cam dulceaga a vecheiMoldove, cuceritoare si stapinitoare. Sail din fi-gura placida a Austriei s'ar putea crea Caterinaa, II-a, liberatoarea popoarelor..,

Statuei, pentru ca alegoria sa fie semnificativa,ii lipsesc Inca doua podoabe, cloud figuri esen-tiale ca inteles : un functionar fiscal la stinga,un Rutean la dreapta.

Acestea sunt, in adevar, creatiunile principals:ale Austriei in Bucovina.

* *

Cind Bucovina a fost cucerita pentru cultura,prin Intinderea semnelor de hotar si prin bacsi-suri la Constantinnpol, sub pretextul unei caran-

*

69

-tine mai sigure si unui drum militar mai scurtcatre alte tari luate fara razboiu, in ea se ga-seati citi-va boieri, traind o parte din an pe mo-§iile lor, un numar mai mare de mazill, de stra-nepoti ai boerilor de altadata, de cari uitase demult Domnii, asa in cit stateaii la tail totdeauna,cinci sute de familii jidovesti tiind mosiile in-torindaD, vinzind rachiul boerului sail al forpropriti, facind negotul cel mic in tirguri, undeavead de rivali in aceasta privinta pe Armeni,vechi cit Moldova, si unil mai vechi de cit dinsa.Acestea eraii insule sociale si nationale. Incolose intindea, ca in toate tarile rominesti, tarani-mea, impunind regiunei caracterul el de pastoriesi plugarie.

Cind zic taranimea, inteleg taranimea din nea-mul nostru, care vorbia romineste si alcatula,atunci ca si acum, temelia on -carei organizaride Stat in aceste sesuri si munti, cari sunt aleel prin intaririle nestramutate ale muncei cuce-ritoare si ale invingatoarelor lupte. Numal inhotarele unde Bucovina se atinge cu Maramu-resul, cu Pocutia veche, pe care Voevozii nostricei marl voise s'o aiba ca o intregire, numaiprin partile acelea Rominimea se rdria catresfirsitul a.sezarilor sale continue, numai acoloaRusiip, Rutenii adeca, fusese gasiti la kdesca-IecareaD Moldovei, si el se intilniati si mai

ping la uzurparea din 1774. in al doileatir-

ziti

70

Cimpulung, cel rusesc >, in partile de la miaza-noapte si rasarit «traia limba ruseasca in Moldo-va»? ne spune cronicarul din veacul al XVII-lea.

Dar «traiub acesta al unei limbi deosebiten'avea nici o insemnatate pentru cirmuirea Mol-dovei, pentru stapinil de mosii din boerime saudin cler, pentru Rutenii insisi. Intiiu ca nimicnu dovedeste ca vechil <Rusi» de la intindereahotarelor dbouruluI» moldovenesc prin acestetinuturi erati stramosii celor din al XVIII-leaveac, pe cari i -au gasit Austriacii. In locurile,epustii, daruite de Domn tovarasilor sal de lupta.sau slujbasilor sal de Curte, acestia capatatiscris voia de a stringe oameni straini pentru apreface prin ajutorul for esilisteav in sat, si ele-mente straine risipite se pot intilni ast-fel pinkin inima Moldovei : n'am gasit oare mai multefamilii de cRusi» aduse in secolul trecut pinkla Scheia din judetul Romanului? Dar cine vineast-fel pentru a robi boerului nu-si are parteala lumina vietei publice. Si ast-fel erail cel maimulti dintre Ruteni, cei de basting fiind si eiputini. Asa de putini si unii si altii, in cit con -stiinciosii civili si militari din vremeaorganizatiei de Austriaci ii uitau cu totul si pre-tutindeni : si in rapoarte, si in statistics, on undear putea, ar avea datoria sa vorbeasca de dinsil.Pentru cirmuirea noud ca si pentru cea vecheBucovina e o carima din Moldova, intro toate

in

functionari

71

asemenea cu aceasta : tarani cmoldoven12., cu<limba moldoveneascap ; si atit.

Ce a facut cumintea purtatoare de cultura,misionara de civilizatie, care e Austria, pentrucare aceasta fermecatoare Kultur indreptatestetoate, ca firavoqavnicia pentru Fariseii hra..pitoride peste Prut ?

Daunazi, in imprejurari foarte asemenea cu aleuzurparei Bucovinei,monarhia austro-ungureasca.,in serviciul unei politice curat austriace, a luatspre administratie Inca o utaran: Bosnia si Her-tegovina. Si in 1878, ca si in 1775 un veacde distanta Rusii Isi facuse datoria de a batepe Turd, de a -i pune pe dinsii la plata, dataaceasta in folosul. pravoslavnicilor transdanu-biani, si de a ne multumi muscaleste, pradindu-nepentru ca." i-am ajutat cu armele in grele mo-mente, pe care le-au uitat indata ce au trecutprimejdia. Acestea le-ad facut Rusii, recunostintanefiind, se pare, o virtute ortodoxa. Dupa raz-boiul biruitor, a urmat un tratat taiat cu sabia,in ciopirtiri -viteze. Europa a intervenit ca saldreaga, si din socotelile ei de la Berlin a esit%ocupatiaz. fa."ra termen a Bosniei si Hertegovineide catane si de (Beamteri,.

Contra acestei «ocupatii= a Serbiel de pesteDrina din partea dinastiei din Viena au tipatsi tipa Slavii de pretutindeni si prietenii lor. Ease legitimeaza insa." Intiiu prin faptul ca in pro-

72

vinciile ocupate Sirbil sunt musulmani si fana-tici inchinatori ai Profetului, pe cind in Buco-vina nu era nici o nevoe a desparti Suceava deTinutul Sucevei, anume locuri de TinutulHotinului, si asa mai departe. Pe urma, Bos-nia si Hertegovina nu au numai o bung po-litie de jandarmi, un inceput serios de viata in-dustrials, un regim omenesc in conditiile rurale,nu numai cazarmi, biurouri fiscale si scoli nem-testi. In hotar cu Serbia libera, cu Dalmatiaslava din ce in ce mai mult, Austria s'a ginditbine la ce va face aid. Ori cit s'ar urmari pla-nuri ascunse de eternisare a dominatiei prin ma-surile ce luat si se iau in Serbia trans-drinana, se tine sama vadit de cine locuesteacest pamint, de amintirile, de lima a, de nevoile,Baca nu de aspiratiunile poporului. Sunt scolislave, reviste si ziare slave, si trecutul patriel eobiectul unor ingrijiri deosebite.

In Bucovina insa., n'a fost asa, si legitimareaprintr'o civilizare inteleapta lipseste pentru on -ceom nepartinitor. Se poate intimpla ca, atuncicind s'a luat aceasta cununa a Moldovei, sin-gura politica ce se impunea era aceia a birului,si ea deci organizarea insemna olinduirea ma-terialului omenesc platitor. Se poate iarasi camai tirziu, cind vintul ideilor not a imprastiataerul greoiti al rutinei strimte, sa nu mai fi fostin mina nimanui a se intoarce spre trecut, a

73

indrepta raul ce se facuse. Dar se poate iarasi.si se prea poate, ca rezultatele dezastroase sicriminale de astazi sa fi fost aduse prin nein-telegere si nehotarire din partea noilor stapini.

*

Vom arata cum, primind o tara de viitor, dinmulte puncte de vedere, Austriacii au rupt-o detrecutul el, au indepArtat-o de on -ce aspiratilfolositoare ; cum, luind in stapinire un neamunitar, cu acelasi singe, cu aceiasi limba, cu a-celeasi obiceiuri, aruncat in cea mai stras-nica incurchtura de limbi, de legi si de deprin-deri ; cum, capatind un colt de viata patriarhaTA,unde ar fi putut stapini un copil cu o creang.A.Inflorita ca sceptru, ei au creat prin nedestoi-nicie si rautate un cafarnaum salbatec, in careputeri dusmane se sbat sub calciiul unel apa-sari brutale si impudice.

III

In falnicul for avint pranalnic vulturii impa-ratesti ajunsesera in 1774 pind la Roman, si a-ceasta se paru prea mult chiar acelora cari-ifacuse sa zboare in tara straina. Luind numaiBucovina, Austriacii trail multamiti cu dinsapentru moment, si nu pentru tot-deauna. Elvoiau granita Dundril, care ducea la a Balca-nilor, de unde, intr'un al treilea zbor, se a-

el 1-ail

74

jungea la Constantinopol. Noua «tara», dobin-cu alte cheltueli de cit a singelui, trebuia

sa fie numal un punct de plecare, un loc depinda, de undo s;.1. se urmareasca imprejurarile,care ar putea ingadui o noua lovitura de a-nexiune. Si pentru Austriaci, ca si pentru Voe-vozii moldoveni din veacul de mijloc, sesurileSiretului, Prutului si Nistrulul eraii sa fie cu-cerite de legiuni desfacute din tabara de pa.-dud' a Bucovinei. Moldova, ce mai ramasesedintr'insa, era cucerirea de mine, peste caretrebuiati sa se intinda mestesugit mrejele co-tropirii consulare, economice si culturale.

Dar, cind lucrurile se potriviail ast-fel pentruviitor, trebuia ca Bucovina sa-si pastreze ca-racterul rominesc, sa fie indreptata spre o ci-vilizatie superioard, care sa nu se deosebeascainsa, in temelia si alcatuirea el, de formeleparticulare de viata pe care timpuri indelun-gate, strecurindu-se, le intiparise nesters infirea poporului nostru. Pentru oameni cu alt-felde patrundere de cit aceia care trebuie pentrua inoda sail a deslega o intriga de ambasada,de cancelarie sail de biuroil, pentru oameni deStat in adevaratul inteles al cuvintului, si nupentru diplomati, generali sail administratori deintelegerea si conceptia curenta,Bucovina tre-buia Ingrijita in deosebi, bine studiata, deplinpricepufa, calauzita delicat si discret Care o

dital

75

cultures ce n'ar fi cea stereotip6. Pentru a is-piti pe Rominii ramasi supt stapinirea turceasca,pentru a string e supt aripile ocrotitoare ale di-nastiei archiducale tot a cest neam ager si vi-teaz, se cuvenea ca Bucovina sa fie o cRomi-nie), ideals, spre care sa se avinte toate spe-rantele noastre de miriade, de lumina, de fe-ricire.

Nu numai caracterul vechiti al tariff era depastrat in ceia ce priveste locuitorii. Acestia seimpartial' in doua,socotind fireste numai cla-sele care merits a fi socotite: boierii si taranii,«Moldoveni si unii si altii. §i boierii si tara-nii isi avea visurile for de mai bine, pe careVoevozil ce purtail pe umeri toata cheltuialade razboiii si toed risipa turceasca nu le pu-teati indeplini, on cites rivna si miles le-ar fi in-calzit si induiosat inima. In trei ani de cirmu-ire, care era o lupta de fie-care clips, minteanu poate avea linistea si siguranta ce se cerpentru a cladi lucruri marl.

Lucruri marl puteail face insa Austriacii lacari cel mai mic dregator, cel din urma Landsail Kreisbecanter, represinta puterea nezgudu-ita a unei marl imparatil. Se putea face in treichipuri o politica interioara buns fats de celedoua stari de capetenie ale tinutului bucovi-nean. A face pe boierii sa iubeasc6 guvernulcrestin al monarchului din Viena. Pentru a-

76

ceasta, o conditie neaparata era o cirmuire maide departe, o supraveghere mai putin bath"--tone la ochi, lasarea multor ramuri ale admi-nistratiei in mina celor deprinsi a le stapini. 0Bucovina aproape autonoma, cu un regim lo-cal in strinsa legatura cu datinele trecutului,cu cobiceiurile vechiD, in care pentru stramosiinostri se intrupa tot binele,o astfel de Bu-covina ar fi retinut pe boierii mai insemnatice'si aveati mosii in cuprinsul ei, si ar fi che-mat pe atitia altii in acest colt de ocrotire sidreptate.

Aceasta nu s'a fa'cut. Boierii nostri s'ati gd-sit de odata in fata unui sever regim militar,unde totul era noti, nemtesc, si unde innoirease facea cu cel mai desavirsit dispret pentrulbarbaria> trecutului. Cel ce, timp de multeveacuri, daduse dreptatea in numele Domnuluilor, hotarise marginile sfinte ale proprietatii fie-caruia, culesese venitul Vistieriei moldovenestisi, alta data, strinsese taranimea supt steaguriacute putrezite, toff acestia vindura tot, aren-dara, schimbard, fugird. Curtea Domnului «tur-cescn de la Iasi nu-si perdu intru nimic stra-lucirea prin jaful Bucovinei.

Se putea face politica teranilor. Acestia du-ceati, pe mosii acuma straine, un trait greii,pe care-1 indulciail insa intru cit-va legi cruta-toare ale unor Domni din ultimele timpuri, dar

77

mai cu seams spiritul patriarcal, omenia, fricade Dumnezeil a boierilor. In acestia Austriaciivazuse trintorii neciopliti, in taranl el nu va-zura de cit brute, care trebuiaii strinse intreparii legilor de orinduire si dominatie. Milspentru aceste exemplare de rind ale speciel o-menesti, nu puteail sa aiba ei, represintantilunei vechi civilizatil si, in loc sa deschida a-cestel taranimI, in care zaceati Inca atitea in-susiri bune, calea larga catre munch' libera sibelsug, el flied legati de pamint, amestecati inSerbia generals pe stapinirile Imparatului, a-runcati cu desa.'virsire in rindul vitelor mosiei,pentru ca ordinea sa domneasca in tara.

0 politics mijlocie bunk pentru boieri ca sipentru Oran)" nu se facu, si am vazut de ceanume. In scurt, Bucovina nu era pentruustria o parte din Moldova, o farima din ogo-rul si cucerirea unui popor, un leagan iubit sio sfinta necropola pentru Rominil de la Miaza-noapte. Nu,era un numar de cbilometri pa-trap, cumparati prin minciuna, si gata sa pri-measca orl.ce oameni nol pentru legile, nea-parat noun.

Si atunci, in locurile ramase pustil din tim-purile cind Polonii se luptase pentru crestina-tate distrugind-o, in vatra satelor de unde, mi-natl de foamete si zapaciti de forme compli-cate si zadarnice, fugise taranii, in Moldova_

A.

78

legil si boerimii lor, se chema pleava neamu-rilor pentru a trai bine cu contract acolo undemuriail de lipsa si parasire vechii stapini. Bu-covina si-a, schimbat dese on rostul administra-tiv : a fost pe rind teritoriil militar, cerc gali-nan, tara deosebita, iarasi anexa a Galitiel,pins ce ajunse ducatul de astazi. Dar in tota cest timp aproape hordele calicimil civilizates'ail strecurat cu contractul in mina si cutraista'n spinare, venind sa creeze bogatia sisa -si insuseasca puterea.

Cine nu s'a napustit aici, la Vavilonul limbi-lor, la haosul raselor ? Nemti cu mestesugul,Lipoveni cu fanatizmul, Evrei cu sireclicul, gatasa domine acolo unde guvernul voia ca altii sase sfisie, Unguri, Hatull, Cehi, Armeni, Poloni,zornaind din pinteni ca odinioara slahcicii, cedormiail acum supt brazdele de la DumbravaRosie,si, mai mult de ell ton, Rutenii. Acestia,mezinii Rusilor, fratii mai midi ai Muscalilorclevenira Veniaminii tuturor cirmuitorilor. Li se&Au cu darnicie si ce era mai grew sä li sedeie : drepturi istorice. Bietii Rusneci ajunsera,in proza istorica austriaca, vechii domni al O-rel, goniti de Rominii usurpatori...

Rezultatul ? In Bucovina Dragosizilor si Mu-satilor, in mindria si durerea noastra., in taraunde padurile de stejari s'aiii ridicat din sin-gele luptelor noastre, sunt astazi dupd statistica

79

din 1890: 265.200 Ruteni si 208.300 Rominisail, dupa alta socoteala : 268.397 Ruteni fatade acelasi numar de Romini. i aceasta nu ede ajuns ; alaturi de acesti coplesitori venetici,se mai socot 50.000 de Nemti, 83.000 de Evrei:ojbt -zeci trei de mii de Evrei-24.000 de Po-loni si Slovaci, 8.100 de Unguri, 3.200 de Lipo-veni, si, tofi, inainte de on -ce, diqmanii

IV

Deci in Bucovina civilizata de Austrieci culegi generale si cu chemarea la masa a vaga-bonzilor, nu erail boieri romini, fiind-ca nu-i Li-nea nimeni in seama si nimeni n'avea nevoe dedinsh. Taranil romini erati ca si cum n'ar fi fost,cam rostul for era numal la plug sail in urmavitelor, iobagi legati pind foarte tirzia de brazda,de saracia si umilinta for de barbari incorigibili.Dintre ai nostri, ce se inecati pe incetul in po-topul noroadelor straine, puteail sä inteleaga sisa vorbeasca numai cloud feluri de oameni : ma-

popii saii feciorii de preoti.Cu mazilii Austria a fost foarte ginduratoarez,

pentru ca el nu puteail fi nici °data periculoqi,scursi cum eraii de puteri si cum ail si ra-mas pins astazi , in urma grelelor, neintrerup-telor lupte, in care se istovise din adincimeavremurilor marl.

qi

noqtri.

zilii, si

80

Puteri deci, energie, si initiativa pentru a'sistabili rostul in folosul neamuldi, nu se gaseaiila dinsii, si avere nici atita. In schimb, le-a ve-nit de la Imparatie toata stralucirea ieftena ceputea sa poleiasca pe acesti supusi meniti sa fiemai credinciosi stapinului intimplator, cucerito-rului fara arme, de cit singelui for rominesc.

In Lombardo-Venetia,un austriacante conyena-bil, o sigma unealta a guvernului strain, isi prefa."-cea lesne nobleta medievala fara titlu sail natri-ciatul orasenesc, tot asa de putin titulat, in co-roana de conte.

Dar ceia ce se raspindea aid, era prea multpentru niste fruntasi ai salbatacimii moldovenesti,si ici, si colo cazu numai, intre rindurile rareale mazililor uimiti, cite un titlu mai modest debaron sail cavaler. Ceia ce se da, cum se stie,bancherilor Eyrei cari au facut avere si pot fo-losi la un imprumut.

Baronil romini ai pergamentelor goale, saci-]or cu hirtoage inutile, alaturi cu baronii semitiai lazilor pline si sacilor cu titluri de rents, atitde folositoare !

Cine s'a invrednicit de asa ceva nu si-a venitrapede in fire, nici el, nici al lui. Un lucru ca.acesta: arme de familie, particula von, coroananobiliard, o suprematie asupra celorlalti oameni,pe care sa n'o poata distruge nici cea mai dura-bila imbecilitate, in cursul unui .sirag de gene-

81

ratii nule, asa ceva nu era in Moldova, undeprin nedestoinicie boierul se pierdea rapede in-tre mazili. Guvernul strain 41 asigura astfel orecunostinta eterna din partea neamurilor pecare le deosebise printr'o mica munca de can-celarie, ce nu costa nimic.

Erati, in sfirsit, si Romini multumiti in ve-chiea Bucovina moldoveneasca. Din generatiein generatie ei isi transmiteail, ca temeiul intre-gii for viete politice si morale, credinta nestra-mutata catre dinastia care-i miluise. Dintre a-ceia care ar fi putut da, cine stie? vre-o cape-tenie laica a Rominilor trezitl din somn, dume-riff prin cuvinte ratacite pind la dinsii asuprachemarii pamintului ce locuiart si amintirilor in-gropate in el, dintre aceia aparura, in regulagenerala, numai tineri foarte bine crescuti, a-wind insusirile si defectele nobilimii austriace, cucare li-ar fi placut asa de mult sa fie confundati,exemplare fa.'ra." gresala ale iuncarismului de pro-vincie, pentru care lumea se rezuma in fidelitateacatre tron si adoratia titlurilor nobilitare, ce-i ti-died mai presus de oameni.

inseamna oare aceasta ca dintre coboritorii ma-zililor si unor boeri chiar din vremea a<moldoveneasca» nu s'a ivit nici unul care sa simta in a-devar romineste, care sa indrasneasca a spunece simte ? Nu, si alta data si acum, astfel de nobile exceptil gasit, si cuvintul for de protes-s'ad

82

tare s'a au2.it totdeauna in Bucovina. Dar putemspune ca nice odata cuvintul acesta n'a avut la-murirea si caldura ce am fi dorit'o si ce era denevoie pentru a trezi tara mortilor pentru neam.

Uitati-va astazt. Lasam la o parte pe «nobilit»romini can nu vreail sä auda de natia lor,cari vor-besc nemteste,cariune on nu pot vorbi decit nem-teste; el nu ne apartin decit prin nume, pe care li-1tertam, si prin stramosi, pe cari-i uitam tot asa dedeplin ca si dinsii. Dar sunt altii, de la cari seaude din cind in cind cite o vorba care nezgudue, dindu-ne incredere si speranta. S'a gasit,zicem, un Romin care sa spue adevarul in fatamicilor tirani de cancelarie, can-si" au patria

lor! Si ascultam, cu dragoste, doar vom maiauzi asemenea accente rare. Dar pare ca e unfapt, asemenea spuse nu se mai repeta, si cavalerulnewt-mini sail se ineaca in mocirla oportunismu-lift* de salon sati de cariera.

Dar, se va zice, fratii Hurmuzaki. Numelelor, in adevar, nu trebuie pronuntat decit cu odeosebita recunoscinta de on -ce bun romin. In-

pentru frumoasa munca stiintifica romineas-ca a unuia dintre dinsit. Al, doilea pentru aju-torul ce ne-a dat altul in luptele noastre de aidpentru libertate si lumina. in sfirsit, pentru caprin «Bucovina» lor dela 1848 s'aft spus intiiuacele lucruri care trebue sa alcatuiasca si as-tazi crezul unui Romin bucovinean.

sala-riului

tiia,

83

Dar si la dinsii, ping la dinsii, se observa -ratade oare-care sfinte visuri, neaparate pentruviata noastra, oarecare rezerve. Patriotismul ro-min se complied une-ori cu alte reminiscente, cu.alte deprinderi de spirit, si sovaeste. Ce bucu-ros am citi not un anume volum din Fragmen-tele de istorie romineasca» ale luz Eudoxiii Hur-muzachi, daca in ele furtul Bucovinei s'ar po-vesti cu mai putina raceald voitd, ca si cum arfi vorba de un tinut oare care al unui departatpopor nenorocit! In asemen ea cazuri vede cineva.cit de puternic e acest spirit austriac, care nuporneste din nici un sentiment malt, din nici oidee mare, din nici o necesitate reala...

Sh vedem acum ce au fost pentru not preotitbucovineni, clasa preoteasca de acolo.

V

Oare prin preoti si familiile lor, copii crescutiin umbra bisericii, era sa se urmeze si sa sedesfasoare catre constiinta si putere viata Ro-minilor din Bucovina, eraii sä se prefaca sme-ritii «Moldoveni» deprinsi sa asculte in Romini statornici si mindri, pregatiti sa reziste lacotropire?

«Biserica, scutul nationalitatil noastre», alecite ori. s'a pronuntat aceasta fraza de cine'si

84

d'adea seams de importanta el, de cine avea in-teres s'o spue sail de cine cauta o fraza lapi-dara! De fapt, la not Biserica ne-a adus marlservicil, fiind, prin necesitatea timpurilor, singu-rul focar, care aduna, pastra si raspindia lumi-na, si mandstirile au fost, si in principatele ro-minesti, o scoala, un atelier de copiare si tra-ducere, altarul unde se depunea in scris amin-tirea sfinta a trecutului. Traind in aceasta legeveacuri intregi, acelasi spirit a patruns societa-tea si Biserica Romineasca, si a o jertfi astaziar insemna sa parasim una din formele vieteinoastre nationale.

Dar, de si intr'un grad mult mai slab de citalte Biserici crestine, Biserica ortodoxa nu poa-te fi nationals inainte de toate, caci misiuneaei este alta: a creste si a pastra intro anumecredinta. Cind o credinta rivals, vrajmasa,alta definire a crestinismului a fost reprezintata,printr'un popor rival, vrajmas noua, cele clouddusmanii s'att confundat, alcatuind un factor de-o neinvinsa putere. In Ardeal, unde Rominulare in fata lui pe Sasul luteran, pe Ungurul cal-yin sau catolic, unde stramosii Rominimii de as-tazi gasit cu legea for «greceasca, inainteaascultatorilor legil romane, define», ortodoxiaa sapat si mai adinc santul de isolare, deschis-prin deosebirea de limbs, de obiceiuri, de fap-tura fizica. Trecind chiar la o alta dogma, al,

sad

85

nostri de acolo ad pastrat atitea deosebiri citetrebuiad pentru ca sa aminteasca separatia natio-mala, sä opreasca o confundare cu alte neamuri.

In principate, ortodoxia a fost o arena fatade cotropirea austriaca, cu toate ca biurocratiain care, itnpreuna cu Casa domnitoare, se incheeAustria, a stiut sa fie elastica si in chestiide religie. Dar Cazacii Tarului pravoslavnic adlost totdeauna stropiti cu aghiazma de binecu--vintare a clerului moldovean sad muntean, si

episcopii, arhereii in odajdiifacut o datorie sa stea la inceputul drumuluitriumfal, strabatut de acesti cuceritori. In anumiteimprejurdri, ne-am apropiat de moartea natio-maid si prin pravoslavnicia noastra.

* *

In Bucovina, Austriacii n'ad gasit un cler ig-norant, nici o .Biserica saraca. Doar acolo, inmostenirea celor Domm ce-si inchinadbiruintele lui Dumnezeil, se ridicase mai stra-lucitoare inflorirea de arta cuvioasa a manasti-rilor si bisericilor, si hrisoave seculare legal de-aceste vechi lacasuri, in care flacara gloriei maitremura de-asupra mormintelor, intinse stapiniride paminturi daruite biruitorului din ceruri. Rasacarturarilor nu se stinsese nici odata in acestemanastiri bucovinene, unde, de curind, un sfintpastor al Bisericii moldoven ejacov, trezise o noua

-mitropolitil, si-ad

*

d'intiiu

86

viata, ce se manifesta prin amintirea miscata atimpurilor marl.

Austria, instalindu-si generalii in noua «cu-cerire», lua trei masuri de capetenie cu privirela Biserica noastra de-acolo, tree masuri cadau determinat toata dezvoltarea religioasa pe-trecuta de atunci in Bucovina.

Era un episcop de Radauti, un Scaun vladi-cesc, stravechiti, departat, modest, dar bogat inamintiri de intemeiare prin lupta. Vladica dinRadauti atirna de mitropolitul din Suceava, stra-mutat la Iasi. Dupd citiva ani, s'a izbutit a serupe aceasta periculoasa legatura ierarchica, siRadautanul, un personagiii care iscalea rusestesub actele ce trebuia sa dea in limba rominea-sca, fu adus la Cernduti, capitala provinciei, sii se dadu cirmuirea neatirnata a Bucovinei.

In veacul cind stapinea dela VienaTiber-cugetatorul Iosif, nu se putea ingadui caimensa avereimensa mai ales pentru viitor,aclerului bucovinean sa ramie, fara control,in mini -le Daniile pentru vesnicie ale Voe-vozilor fura stricate prin confiscare, si se alcatufdin ele un fond religionar administrat cu scum-patate dupa toate regulele contabilitatii moder-ne, dar fireste pentru scopuri ortodoxe genera-le si pentru interese politice special austriace.In zadar s'ati luptat ping astazi elementele bune

luminilor»,

mitropolitului.

87

din clerul bucovinean pentru a se da Bisericiiceia ce-i apartine.

in sfirsit, fata de guvernul catolicilor, fata decolonistii de aceiasi lege, Polonii de exemplu,ortodoxia ar fi fost o forta romiwascci. Dibaciiintriganti cari fac politica mare pentru scopurimidi, in Statul vecin, se pricepura in ce direc-tie trebuia sprijinita colonizarea. Se adusera pefuris tot mai multi Ruteni, membri ai neamu-lui aceluia rusesc care si-a facut din pravosla-vie un fel de patrimonia particular, un dome-

rezervat si un mijloc sigur de incalcare sinimicire a coreligionarilor sal. Rusii acestia seinchinau pind la pamint inaintea Scaunului e-piscopal ortodox, care era si al for si pe carevoiau a-1 face mai al lor.

Episcopii ce strecurat pins la raposatulArcadie s'o zicem : de trista memorie, ca e-piscop macar fost numiti de cirmuire,cad in Bucovina nu se alege episcopul. Aufost tote de limba romineasca, dar neincetat,cum si era natural, rutenismul a cistigat teren.De unit, ca de Silivestru Morariu,aduc aminte cu iubire si recunostinta.

Dar, cu bunavointa unuia si a altuia, buna-vointa ce se oprea totdeauna la hotarul rescrip-telor imperiale, ce se putea face? Aveam nevoein imprejurari asa de grele de un prelat deream bun, cu o mare sutoritate morala si cu

nib

s'ad

nab

Rominil isi

88

o energie de fer, push' numai in serviciul romi-nismului. Ace la singur ne-ar fi putut salva, si,daca un asemenea om s'ar fi gasit in fruntea Bise-,ricii bucovinene, pe timpul cind se discuta laViena organizarea ierarhiei romine ortodoxe inStatele Coroanei austriace, s'ar fi savirsit, ma-car trecator, un act mare; unirea ierarhica

IaRo-

minilor din Bucovina cu cei din Ardeal. nsa eevident ca. intemeiarea dualismului austro-un-gar ar fi sfdrimat frumoasa organizare.

Astazi ce vedem ? 0 Biserica pentru ortodoxi,dintre cari cei mai multi nu sunt Romini. Ro-minii din clerul ei sunt une on Romini rai, sitotdeauna oameni lard curaj. Guvernul ar fi

pentru un candidat rutean, si, iarasi, o alegerei-ar da ooate majoritatea. Cine se afia mai a-proape de Scaunul unde a pastorit Arcadie,e considerat, fa'ra dreptate, de unii Slavi, ca unSlav, de si nu stim sa fi scris vre-odata lucruride energie in romineste parintele Vladimir deRepta. Ca Mitropolit it asteapta o sarcind grea,si am dori s'o inteleag5 romineste si s'o inde-plinesca fara

Ar fi scum de spus ceva despre literaturaromina in Bucovina.

sfiala.

89

VI

Cind Bucovina a fost anexata de Austriaci,Moldova nu eta o tars de barbarie, cum tre-bue sa creada on -ce strain, pentru ca not ceid'intii o credem, o declaram, si mai facem siglume pe de-asupra. In aceasta tara se desla-surase veacuri Intregi o viata de cultura, inininastiri, in casele boieresti, la Curte ; se da-duse forma literary unei limbi, ce se unificase-in scris pentru toti Rominii, se Maltase marete-matiastiff, vrednice de admiratia cunoscatorului,se Meuse arta originals si cinstita de arginta-rul de icoane, de sapatorul in lemn, de meste-ul de stove, asa de mester in cit

caligrafia romind e cea mai frumoasa infatisarea scrierii chirilice, de care obisnuesc a rideprostii ce n'o pot citi. Aveam o frumoasa lite-rature religioasa si istorica, pentru care au unzimbet de dispret aceiast prosti. De curind, inunele centre minastiresti moldovene incepuseo miscare de reforms monachala, care trebuiasa aiba insemn ate urmarI pentruliteratura noastra.In sfirsit, dincolo de munti, nouale scoli romi-nesti ale Bisericei unite pregateail carturari,earl sa spue in scris durerile si sperantele nea-muluf robit. Nu, nu eram barbari, nice cit as-tazi, cind nu ne cunoastem trecutul, nu vrem

zugravitor

90

sa.-1 cunoastem, insultam pentru ca ne-aminfruptat la ceva carte strains.

Dar de cultura noastra fireste ca nu voiailsa stie nimic administratorii straini al provin-ciei anexate. Pentru dinsii era o singura cul-tura, aceia pe care Franta o raspindise asupraEuropei si pe care el o reprezentail in variantael nemteasca. Restul era barbarie : buchi, ceas-loave, letopisete, care trebuiail inlaturate cu tir-nacopul civilizatiei adevarate.

In gindul lor, hotarele noua trebuiaii sa fiehotare de cultural, si neaparat era tot atitadorinta de a le inainta tot mai adinc in bar-barul pamint moldovenesc pentru fericirea

si culturala a Rominilor trecuti in akaforma nationala de cit a lor. Aceasta intentien'ar fi fost Indeplinita, daca in Bucovina ar firamas boeri, daca mazilii ar fi avut Inca ener-gie si s'ar fi tinut indaratnic de trecutul uncle,mai mult de cit in coroneta de baron, le stateagloria, daca, in sfirsit, cei mai multi si maiharnici dintre calugari n'ar fi fugit de stapini-rea dusmanilor legii pravoslavnice. §tim insaca desertiunea s'a Intimplat si ca elementeleramase au fost prea slabe pentru ca in elesal -s% gaseasca taranii nostri conducatori.

Asa in cit, din toate tarile locuite de Ro-mini, se poate zice ca, ping foarte t rziu, Buzcovina a fost mai putin stapinita de spiritul

si-1

ca

po-litica

91

nou de mindrie nationals renovatoare, si cal dinacest pamint cucerit pentru lumina europeana

inaltat mai putine chemari catre viitorulde marire al neamului. Sterilizarea na(ionaleis'a facut cu o repeziciune si o desavirsire inadevar vrednice de admiratie. Pe cind aiureadin mormintul in teligentii neamului rasareailprofetii, can anuntau invierea celor ce nu mu-rise pentru totdeauna, ci adormisera numai, as-teptind glasul Domnului, pe cind graiul nou si

sfint strabatea Ardealul, soptind din parochiein parochie, dintr'un bordeiti de invatator inaltul, Evanghelia romina, pe cind carturarii dela not se opread in scrisul for sec sail usor si,ascultind departata chemare frateasca, se infio-rail de fulgerul spiritului de viata si simteativenindu-le pe buze cuvinte pe care nu le in-telegeau de o cam data de cit cu inima, cefacea Bucovina, unde se cintase totusi : «Pa-negiricul lui Stefan -cel-Mare* ? Facea grama-tici si abecedare, bune pentru scoalele stapi-

unde, in cele de jos, se mai ingaduiaInca acel mormait de salbateci, frati ai ursilor,artistii lor, care se chiama limba romina.

Am avut in veacul ce s'a inchis, si vom a-vea-o si mai mult in acela ce se deschide, omare miscare istorica, ce a urmarit macar, dacan'a ajuns'o, cunoasterea trecutului, exagerat a-desea. Daca se va mai lucra cincizeci de ani

ni]or,

s'ag

02-

In acest sens, si intr'o directie mai Duna, dacane vom deprinde a cumpara mai bucuros ocarte sanatoasa de cit icre proaspete pentrudejun sau un bilet la teatrul de varietati por-nografice, atunci ne vom Incredinta cu totil eadatorim ceva stramosilor pentru ceea ce au fa-cut in timpuri grele si nu facem not adesea invremuri atit de u.soare mindria noastra se valamuri atunci din stiinta adevarata a trecutululnostru.

Au scris mult despre Rominii ce au tost, sifratii din Ardeal si not de aici, de vre-o sutacinci-zeci de ani incoace. Despre viata tuturora,despre desvoltarea fiecarei parti a Rominimilin deosebi s'ati alcatuit opere, pe care le-amdori mai multe si mai serioase. Avem insem-pad istorice, constatari contemporane, poesiipopulare, povesti, mai din fie-care unghiu.

De unde le puteam astepta insa mai multede cit din Bucovina, unde- eraii cele mai glo-rioase amintiri, unde Biserica avea cea maimare bogatie, unde guvernul era cel mai lu-minat ? S'ar crede ea Intr'un veac si jumatate,cit a trecut de la anexare, izvodit acolo,in forma duioasa in care scrid cei cu jugulstrein pe umeri, lucrari de etnografie, care sane larnureasca numarul, felul de train al frati-lor de acolo, studii istorice asupra provinciei,unde minastirile asteapta Inca oaspeti cerceta."-

:

93

tori, poezii calduroase si naratiuni din vremu-rile bune.

Luati acuma un «conspect» literar pentru Bu-covina. Ce veti gasi ? Etnografia ? Trebuie ca-ntata.", adesea in sens dusman noua, prin lucrarijubilare nemtesti. Istoria ? Cel mai meritos cer-cetator pentru istoria Bucovinei e, de sigur,.Germanul autodidact Wickenhauser, apol poateGermanul Schmidt, in fine Germanul Kaindl..Ceva a scris pentru not Morariii ; o culegerede documente s'a inceput si a ramas balta.Hurmuzaki a scris nemteste parti din istoriaintregului neam. Nici o revista care sa se fimentinut ; gazetele mai energice dispar. PrintreRominii ramasi acolosi sunt multi, foarte buni,cari ail plecatavem de mentionat doar perintele Marian din Suceava, un harnic aduna-tor de pretioase materiale si un Romin intran-sigent, si pe d. Sbiera, profesor la Universitateadin Cernauti, care a tiparit cursul sail de isto-rie literary a Rominilor. Uitam poesia : cel maivestit poet bucovinean e Petrino, care n'are-stramosi din vremea lui tefan-cel-Mare si care-a scris, mai mult la not in tars, sentimentali-

duIcege ca ale raposatului Grigorie Hara-lambie Grandea, cel d'intii dintre poetil rominicu acest nume de Haralambie,

Acestea sunt constatarile ce se impuneaa sale facem. Unele all provocat protestari. Am

pa-

tati

94

-dori ca toate sa provoace o miscare mai pu-ternica romineasca, mai mult avint de lucru pa-triotic. Cultura romina nu trebuie sä se opreasca."la marginile subventiilor ministeriale din Ro-minia si patriotismul nu se cuvine. a fi pentru_noi numai o virtute de Stat.

SUPARAREAPATRIARCHULUI ECUMENIC

Bine informat ca totdeauna, cintarind lucrurilecum se cuvine si spunind pe acelea care, de sijignitoare petru mindria noastra, trebue stiute,cu toata delicateta patriotica necesara,d. TacheIonescu a vestit tariff si neamului la un banchetpolitic, servit in Iasi, pentru d. A. D. Xenopol, cevade o importanta incalculabila. Impresia produsaa fost zguduitoare, si mesenii au uitat, de sigur,in adinca durere ce i-a cuprins, ca Romini, toatedeliciile felurilor pe care le meritase in calitatede cconservatorix intermitenti ai unor situatiibudgetare.

Presa independents si desinteresata care si-asimtit totdeauna simpatii neinvinse pentru chipul.de a se manifesta al zisului d. Ionescu, a lustflacari la aceasta dezastroasa -mutate, si literelede corp mare ail fost exhibate pentru a impo-klobi fruntea nerusinata a gazetelor de care eNorio& In scurt, a fost acolo la Iasi o destainuire

Jli

fulminanta, si e de mirare ca patiarele, de atiteaon goale, nu s'arr facut praf la proclamarea des-coperirii.

Stitt : Mane, Techel, Fares, cuvintele de pre-zicere teribila aparute la sfirsitul ospatului biblic.Pentru regimul de astazi asa ar trebui sa fie si-labele prin care s'a exprimat

S'a supdrat patriarchal ecumenic.Da, Romini asa este: s'a suparat. Abia stiam

ca marele barbat, acest Papa a-tot-puternic alRasaritului, si-a luat iarasi in prirnire dominatiaasupra tuturor ortodoxilor din lume, si iata ca,neavind nice o grija mai urgenta, El se su-

pe noi. Violent cum it cunoaste d. Ionescu,fost ministru de Culte rornin si persoand, de si-gur, competenta, Prea-Sfintitul Ioachim a si fa-cut o scrisoare inflacarata, in care fiece buchegreceasca e o picatura de foc, si a telegrafiat-o.Mitropolitului Primat. Bomba stilistica a cazutin plin Sinod, provocind oribile scene de dis-trugere vulcanica. Iar guvernul..., ce mai poatefi dintr'un guvern care provoaca ast-fel de ma-sun.' din partea gPatriarchului Noual Rome, alConstantinopolel, si a toata lumea Se da unpreiniu cut at descoperi un ministru pe acestetimpuri de panics.

In adevar, guvernul e acela ce atras stras-pica lovitura, dt spre care s'a capatat cunostinta."in toate unghiurile lumii, spre rusinea noastra.

?x.

ca:

para

pi-a

117

Cine cunoaste pe d. D. Sturdza, stie ca e unom pierdut pentru ortodoxie, care de mult a pri-mit pe fihioque si care, in subteranele ce se aflasub locuinta sa din strada Mercur, chiama peascuns preoti catolici, ce vin travestiti pentru a-ispune liturghii scandaloase. Rare on lipseste dela masa sa Episcopul catolic Hornstein, care seascunde insa intr'un costum civil, ce insala pecine nu cunoaste taina. De la Presidentia Con-siliului au pornit ordine severe catre primariicomunelor rurale ca top taranii sa se rasboteze,facindu-se in cel mai scurt timp ceea ce popo-rul nostru obisnueste a numi «letini spurcatiMitropolitul Primat ar fi protestat, de sigur, dardealul Mitropoliel e supt observare de jandarmi.0 zi sa fi trecut, si pamintul ar fi inghitit bise-ricile ortodoxe. Dar atunci... Scrisoarea patriar-chului ecumenic, revelatia d-lui Ionescu, fost mi-nistru de Culte, Mane, Techel, Fares, zguduiturielectrice, tamtam si muzica desperate de gon-guri flaminde...

* *

Si acuma pentru oamenii cari judeca inaintede a tipa sad de a se aprinde pentru tipetelealtora.

Ce ar fi fost catolicismul pentru not dace 1-amfi primit cu veacuri in urma, am spus-o : unmare bine de civilizatie. Astazi insa e altceva.

7

*

Os

Catolicismul e una din formele influentei straine,ce cauta sa ne absoarba, cu complicitatea claselordominante. Propoveduitoril si reprezentantii, casi capetenia catolicismului, sunt strain]. Aceastajudeca lucrul.

Propaganda ce se face, porneste de la o organi-zare pe care noi aveam datoria sa o recunoas-tern, cam exists o intreaga populatie de Oranicatolic" in Moldova muntoasa, ear in Bucurest"se afla un foarte mare contingent de strain', inparte catolici.

Propaganda lasa. de o parte pe Warn, car!sunt ireductibili sub raportul religios si care,afara de observarea unor forme, ail aceasta cre-dinta pe care o impartasesc: ca divinitatea nuse poate defini, croi dupa tipare sau inchide insaltarase, cum fac popii cu barba sau cel larabarba. Dec" taranimea noastra nu va fi nice °dataatinsa de aceasta propaganda.

Propaganda catolica se adreseaza claselor des-nationalizate, boierimei si ciocoimii noastre, carevorbeste, citeste, cugeta, simte, se imbraca, seplimba, se distreaza, petrece si, din fericire, sestinge frantuzeste. Daca s'o inchina si huDumne-zeu frantuzeste, nu e mare paguba. Iar, daca isiva lasa banii institutelor catolice, tot e mai binede cit sa imbogateasca femeile pierdute, modis-tele sail patroni" caselor de joc din strainatate.

99

D. D. Sturdza e eel mai intransigent ortodoxpe care 1-ant cunoscut.

Patriarhul ecumenic nu e decit MitropolitulPrirnat al Grecilor din Tara Turceasca. E unbiet prelat pe care-I schimba de azi pang. miineintrigile la Poarta sail luptele de ambasada. Mai

adese on e o creatura ruseasca.Neavind nici un rost in Bisericile autocefale

de care e plin Orientul, sArmanul ecumenic»se multameste a-si hiritisi colegh la zile man.Jar, daca a scris scrisoarea, a uitat de sine, fiind_ca tote ecumenich de pe lume n'au a se ames_teca in daraverile noastre, ce nu-i privesc cituside putin.

Si, in fine, e nesfirsit de regretabil ca dupadoudzeci si cinci de am de independenta segasesc personagii politice cart sd incerce o agi_

tatie, amenintindu-ne cu nemultumirea strainului.

EPISCOPUL MIHAIL PATEL

Se anunta din Oradea Mare moartea episco-pului romin Mihail Pavel, si progresul ce se rea-liseaza pe incetul in cunoasterea fratilor nostrise constata si prin intinsul rasunet dureros pecare l'a intimpinat in presa noastra de aid moar-tea vrednicului barbat.

Episcopia romana din Oradea-Mare e o episco-pie units, legata de biserica romana in dogmasi ierarhie, dar romineasca in forma si limbacultului.

Fiind asa de numeroasa poporatia de nearnulnostru in aceste frumoase parti roditoare dinvalea Crisurilor pind la Muresul din jos, de catreBanat, in veacul al XVIII-lea s'a orinduit de gu-vern, vre-o cinci-zeci de ani dupd Unire, una uxiliar unit pe linga episcopul catolic din Oradea.Dupd acest ajutor, un Sirb de neam si un epis-cop titular de Tegea, numit pentru Rominifdintre Tisa si hotarele Ardealului un pastor deo-sebit, lard atirnare de catolici, in persoana Ro-

s'a

101

minului Moise Dragon, un bun patriot si un omde isprava, care-si lila" in primire Scaunul din noilintemeiat in Iunie 1777. Pe rind ail pastorit apoidupd dinsul aceia dintre clericii uniti al timpuluicari, iubindu-si neamul inainte de toate, luptindpentru a chema lumina asupra-i, adunind suptaripele for ocrotitoare pe cei mai insemnati dinscriitorii romint al timpului, lasat un numeneperitor in istoria propasirei noastre culturale.

Cine ar putea scrie despre Sincai, despreKlein, despre Petru Maior, Cara a pomeni nu-mele luI Ignatie Darabant si lui Samuil Vulcan,si ce am fi not astazi daca n'ar fi rAsunat atunciin toata Rominimea, cufundata in somnulcerilor sail al mizeriei, graiul desteptator al a cestorapostoli ? Supt acesti doi marl' episcopi, centrulcultural al Rominismului a fost mai adesea onin Oradea de cit ori-unde aiurea.

Erdelyi, urmasul lor, fara sa aiba aceleasi me-rite, a fost un zelos prelat si un bun Romin,care-si are partea in intemeiarea a doua dio-cese noun pentru Unitit din Ardeal de limbaromina, linguae romenicae, scrie Papa in di-ploma de fundatie. Doi alp episcopi se strecu-rath repede, apucind cirja cu minile slabe aleunui bolnay. Dupa." dinsii, ca al saselea episcopveni conductorui ce s'a stins acuma : MihailPavel.

Era un fiii de Oran din partile Satmarului,

si-au

pla-

102

un harnic baiat de tars, rapuind greutatile prinsirguinta-i neinvinsa, acea statornicie greoae asateanului romin care umple de invidie si ad-miratie pe celelalte neamuri de acolo. Ajunseca scolar pina la Viena, de unde '1 goni ma-rele an 1848. Preot, vice in Maramures, al epis-copului de Gherla, episcop in aceasta noud dio-cesa, el trecu la Oradea, unde cirmuirea slabise,in 1879.

Aid a stat peste douazeci de ani, pina laadinct ,batrinete

A vazut vremi frurnoase si grele de redes-teptare nationals, de Jupte, kle izbinde si de pri-goniri. Nu era omul care sa alerge intre rin-duri sail care sa spue cuvintul ce indeamna,tine stie viata grea a unui episcop romin depeste munti va intelege cita necesitate a lucru,rilor se adaogea la firea lui linistita si retrasarpentru a-1 tinea in umbra. Dar vecinii nostrimaghiari ail proclamat °data. la Oradea in Epis-copie, nu s'a uitat Inca lucrul au proclamatinsusirea lui de bun Romin in felul cavaleresc,care le este prupriti : spargind gearnurile rese-dintii episcopale.

Dar nu in actiunea lui politica II sta meritulde capetenie, nu din ea i se alcatueste aureolain care va aparea stralucind din trecut vremu-rilor viitoare, care vor judeca si rasplati. Taranstringator, ajuns In fruntea celei mat bogate

sr

103

din episcopiile rominesti, el s'a facut vistierpentru Dumnezeul credintei si al luminei, vis-tier in numele lui pentru sarmanul sail neamnedreptatit. Din mina lui deschisa totdeaunapentru binefaceri au cazut sutele de mu de banide our si de argint, cu care a semanat in ogo-rul pustid ce i se Incredintase, si din acest prinosde harnic sernanator au iesit biserici infrumuse-tate, scoli falnice, internate, temeiuri neclin-tite ale vietii rominesti de acolo.

** *

Acest episcop acoperit de toata cinstea lumiiacesteia, acest milionar, acest filantrop vestit intoata Rominimea de dincolo, era cel mai modestdintre oamenii. De departe se vede in Oradea ji-dovita stralucind turnul aurit al bisericei lui epis-copale, cea mai frumoasa, se spune, din citele au Rominii de peste hotare; palatul lui for.meaza una din podoabele orasului, si in odaile-1numeroase e adunata mostenirea pompoasa aunui sir de episcopi bogati.

Canonici bine inzestrati cu venituri II incun-jura tronul de stapinire sufleteasca. Dar in totacest belsug, in toata aceasta stralucire, IT placeasa se strecoare neobservat. Mai adesea era la(cscalda» sa din Maramures sail in casuta mo-desta de pe unul din domeniile sale ; cind seafla in oral, se incunjura de umbra si tacere.

104

Eram in Oradea cind cMdria Sa si canonichau acest titlu acolo era asteptata din Mara-mures, dar nu se observa in palatul episcopalnimic din pregatirile ce premerg aiurea sosiriistapinului. Un singur preot merse sa'l primeascala gard. Trenul sosi, dar it cautam. in zadar cuochii. Era sa se piarda in multime, cind mi-1aratard. Un solid bdtrin, uscat si drept ca unstejar secular avea opt-zeci de am , se co-bora dintr'un vagon de intiia clasa: purta palariasi haina on -carui preot de sat, niste cizme man,ca la tars, si-si tine in mina geamantanul. Asavor fi fost pe alte tronuri Voevozii nostri dintimpurile marl, si aceia inainte de toate taraniiromini.

Acum muncitorul harnic si modest se odihnesteintre binecuvintarile de care s'a facut vrednic 1

** *

Pentru splendida orinduire materiala pe carea creat-o, se cere un urmas cu alte insusin, casa stie a trezi sufletul : cel rominesc, nu cel ca-tolic. Se va arata oare parintele Lauran, invatatulsi actiNul vicar, in care tote vedeau pe succeso-rul designat al lui Pavel, se va arata parinteleLauran superior reputatiel foarte rele pe care,pe drept sail pe nedrept, si-a creat-o printreRominii ce'si iubesc neamul?

ROMANISMUL VECHIU$1 NOUL NATIONALISM

Articolele de mai deunazi ale d-lui B. P. Has-deti, care si-a amintit la batrinete de politicafoarte putin cumpanita pe care a facut-o un mo-ment, in timpurile sale de glorie, va fi amintitmultora, dintre cel ce au trait acele vremi sailgasesc placere a rasfoi prin ziarele vechi, va fichemat in amintirea acestora crominismuh, incare ail crezut atitia dintr'o generatie ce sestinge.

D. Hasdeti ist inchipuie ca asista la o in-viere a rominismulut» aceluia de pe la 1870,care ar stapini pe tinerii de astazi, dupd ce in-calzise pins la cel mai bengalic ridicul pe tineriide atunci. La mijloc ar fi fost un interegn ne-norocit de cosmopolitism junimist, care otra-vise literatura si viata politica, a noastra.

Apol s'a revenit prin forta imprejurarilor lavechile idei mintuitoare. Si, spoindu-le cu nu-mele noil, batator la oche, al < carlismului, ba-

trinul cugetkor romantic se infatiseaza tinerilorinsufletiti de parerile sale ca seful for firesc, caretrebuie din nou ridicat pe scutul de conducator.

Er bine ! e o iluzie, si intre raposatul romi-nism si nationalismul de astazi, a cardi dezvol-tare si raspindire va aduce constiinta si putereanoastra ca popor modern, nu e cea mai micaasamanare. Intre aceste doua doctrine, dacesvoim sa recunoastem celei d'intii caracterul dedoctrines e tot atita deosebire ca si in felul dea simti si a gindi at d-lui Hasdeti si acela decare se tin elementele cele rnai bone ale tine-retului de acum.

Ce era, in adevar, (rominismulp ? Temeiul saizera convingerea ca not suntem un popor farcepereche, rnenit sa straluceasca, sa invinga,domine on -undo si on-cind. Eram o natie micanumai din cauza inteLepciunii noastre modeste,caci altfel ce plaiuri ar fi fost prea departatepentru avintul cuprinzator al maretului vulturromin?

Veniam cu totil din Roma, si nicairea mai binede cat in not nu se recunostea aceasta impard-teasca maica. Dacia disparuse inaintea legiunilor,Slavil nu cutezase nici-odata sa se ridice pin&la ambitia unei inrudiri cu poporul ales, primtam carora erail ingaduiti sa se strecoare, ca toffceilalti barbari, la biruintele trecatoare ale ca-

100

sr

107

rora priviam zirnbind de dispret. Din cele znaivechi timpun avusem State organizate aproapeca ale Europei contimporane. Anumtte institutiimoderne not le descoperisem, cind nimeni nu segindia la ele. Aveam pe timpul lui Mircea-Vodao armatd permanents si un regim democraticdesavirsit. Revolutia franceza era o palida imi-tatie a miscarilor noastre faranesti, Goethe imi-tase pe Ienachi Vacarescu, de care se apropiasenumai de departe, neavind puterile trebuitoarepentru a-si ajunge modelul.

Dupg un astfel de trecut d. Hasdeil 1-a cali-ficat cind-va de imperial aveam un prezent careputea sa" ne asigure. Virtutea romina era admi-rata de tote vecinii : uniiinvatail de la not si pastrailrecunostinta; altil i i aveati civilisatia lor, cum oaveam si not pe a noastra. Multamita anilor 1821si 1848, ajunsesem iarasi in fruntea neamurilor,Latini vrednice de marea noastra origine. Si,imbdtati de aceasta glorie, proclamam in auzultuturora insusirile noastre superioare, si mai alespe aceia de a fi Romini , insusire atit de ho-taritoare, in cit ne putea scuti de munca stradui-toare a popoarelor de rind.

Acesta era gRominismul . Ne simtiam in staresa colonizam planetele, si cu ochii la dinsele,viitoare cuceriri rominestf, mergeam veseh spreprapAstia ig-norantii si ruinei.

* *

108

Dupa. 1870, a fost o reactiune. S'a ris, defoarte mult on cu haz, de lucrurile care eraticonsiderate ca sfinte si nu meritaii aceasta o-noare. Unit au ris prea mult, si au uitat sa maifaca altceva, pentru el si pentru not. Altii auinteles foarte g-resit ca noua directie e negareaon -carui ideal, on -carui avint, si zis ca maifamine sa se guste viata, care e scurta. Multidin acesti trindavi au pastrat insa cu sfintenie,pentru galeria care plateste, rodomontadele ro-mantice, ce le tineati loc de patriotism.

Dar tot din acest curent de realism yin cre-dintele noastre de astazi.

Stim ce suntem. Un popor de neam bun, faradar avind si inrudin mai putin st -ralu-

citoare. Suntem aruncati departe, pe un pamintingust, a cann bogatie e o ispita pentru strain.Alta data puteam privi drept in fata primejdia, pecare eram siguri a o inlatura cu Labia viteazului.Dar vremurile s'a schimbat, si azi norocul e alpopoarelor ce au numarul, bogatia si cultura,insusin ce ne lipsesc, sau pe care nu le avemcum am voi.

Venim dintr'un trecut greii si traim intr'unprezent de primejdie, intre dusmani si fara unsingur adevarat prieten. Aiurea poate fi vreme depetrecut sail se iarta zabava. La not, trebuielupta din fie-ce clipa, necontenita munca har-nica sub arme, stringerea la un loc inteun ma-

indoiala,

109

nunchiu, gata spre jertfire, a tuturor puterilornoastre.. Caci din parasirea acestor virtuti nurezulta pentru not numal zabava si afundareain -umbra, ci peirea. Alegerea e pentru not a-ceasta: on ajungem un popor model, on pierim.

§i vu voim sa pierim. Fiecare din not simtimca o misiune sfintal de a impiedica aceasta, a-ceasta crima de a distruge silintele grele aleatitor generatii chinuite si fail noroc. Cautampretutindeni un sprijin: in clasele ce n'ail fostchemate Inca la viata in lumina, la fratii instrei-natli, pe carl not nu'i uitam, caci pentru not « Ro-minia nu inlocueste Rominimea. Sarlatanii deon -ce specie, ce -si urmaresc folosul for personal,sunt priviti de not ca niste dusmani de moarte,ca niste tradatori de tars si de natie.

Acesta e nationalismul noil, constient, laboriossi modest. Iar cine a represintat «rominismul»cu fanfare si focuri de artificii, sa fa ca bine anu ne ofensa confundind lucrurile.

PERICOLUL LICEELOR

inteo buna dimineata, stradele Bucurestilorsi ale altor orase imp3dobite cu scoli secun-dare si speciale, au fost agrementate prin cir-cularea la anumite ceasu ?i a unor tineri ceta-tern. cu sapci de forme si colori necunoscute.Clne a dorit la"murin in aceasta privinta, s'aluminat ca acesti purtaton de uniforme noua.sunt elevi, si aceasta le-a folosit mai pe urma,pentru ca tinerii de cari e vorba, nu lasaii, prinpurtarea lor, pe nimeni sa banuiasca ocupatiilesi chemarea ce

Ca si inainte, cind se puteati pierde cu totulin multimea derbedilor, can 'si fumeaza, la ovirsta neobisnuita, tigarile sub nasul trecatori-lor, se ghiontesc asupra lumii, lovesc in gea-murile prea imprudent expuse atentie] stradeisail spun necuviinti femeilor cinstite si celor-lalte,elevii cu sapci au ramas insa un ele-ment de frunte al desordinei si scandalului.,apca nu'i oprea de la nice una din faptele ce de-

avean.

111

-nota o crestere rea ; din potriva, ea-I indemnaJa manifestatif de destrabalare printr'un fel demica primejdie, care atrage totdeauna pe untinar generos. Pe cind ceilalti amatori al mu-zicei vocale de cafenea, cu placer' auxiliare, pecind ceilalti vinatori de dragoste usoara si ief-

tina, is' urmareail vitiul in tacere, el, elevii cutineaii sa stie toata lumea cu cit peri-

col urmaresc inalteie for scopuri. Cine vedeade departe o banda cu chipiul pe o ureche,faindu-se pe strada a lene si obraznicie si o

auzea proclamind suma de care dispune, in-trebuintarea pentru care o destiny si altele caacestea, intr'un limbagiii particular, putea fi si-gur ca are inaintea sa viitorul tar'', a arm e-ducatie se face Inca in familie si scoala.

De curind ministerul, ingrozit si el, dupa ceatita lume se ingrozise, a cautat sa is aka ma-.sura de disciplind scolard, care e si o masurade aparare socials, date fiind progresele reali-zate de tinerimea de licee. S'a gindit sa in-demne pe elevii bun' ma' suntsa suprave-gheze in afard pe colegii for si sal de-nunte. 0 masura, care mi se pare si mie za--darnica, fiind-ca se stie supt ce terorism a e-lementelor corupte traesc cei citi-va rataciti cucrestere buns din scoala romina.

A se ingriji de moralitatea si numele frumos

sapcY,

la-

'rai

112

al clasei, ar fi insemnat, in adevar, pentru a-cestia din urma, a'si pune pielea in primejdie.

De la un Ikea s'a propus o alta nascocire :numarul de ordine pe gulerul -tmiformei. Astfelon -cine ar fi fost suparat de expresiunile sco-larilor, ori-cine ar avea sa se plinga de un geamspart, de un parete zugravit cu scene suges-tive, de un ghiont inghitit, sail de o delicataapreciare escetica rostita la ureche dintr'un junebot cu fulgi, ar avea mijlocul de a'si cauta sa-tisfacerea, pe care, de sigur, directorul ar fi

avut bunavointa si curajul s'o dea. Dar as vreasa vad in ce chip autoritatea scolara ar fi pu-tut raspunde numarului atit de mare al recla-matiilor, fara sa intemeiezestift &it ?vre-unbiuroii special pentru aceasta si carcere de di-mensiuni foarte incapatcare.

Ministerul, care are atita buna-vointa pentruindreptarea scoalelor, mai ales sub a cest raportva primi on ba aceasta propunere, aceasta-1priveste. Dar ea nu va folosi mai mult decitaltele cari facut realizat.

Fiind-ca starea aceasta de lucruri deporabila,o adevarata primejdie sociala, caci arunca ne-contenit in societate tinen de cea mai proastacalitate, gata de on -ce pentru a'si implini pof-tele, aceasta stare de lucuri are motive mai a-dinci.

Fanulia romina, alcatuita pentru petrecere,.

s' an si s'ail

113

nu'si recunoaste nici o solidaritate : barbatul nuse rusineaza de purtarea indoelnicg a femeil,-tar pentru un copil rail, care merge pind la u-sele temnitei sail si mai departe, nu se desna-dajduesc parintii, cari ail alte griji. Se trimitcopiii la scoal'a pentru a scdpa de dinfii, si deacolo Inainte datoria celor de acasa e numaisa'i hraneasca, Imbrace bats, cindatmosfera de familie e mai electrica. Din partealui, profesorul e pus ca sa-si invete carte ele.vii : cum se poarta ei, e treaba parintilor.

Dar chiar judecind altfel, profesorul de lanoi, mai ales din orasele marl, nu poate sal seIngrijeasca serios de moralitatea elevilor. In a-devar, avem o frecventare scolard inspciimin-tatoare in scoalele secundare, hind-ca pe aicitrebue sa treaca ori-cine pentru ca sa ajungafunctionar si nu e nimeni care sai nu'si poataface cei sapte-ani cu ceva sprijin din parteaunor parinti dibaci. In avmntul for spre pradabogata si eftina, orasenii coplesesc liceele sigimnaziile, unde lzdetii de la tara, ce trebuetinuti departe, din banii smulsi saraciei, suntInca o minoritate infima. Vitiile elevilor secun-dari sunt viciile babilonice ale claselor noastrede exploatare.

* *

insa nu mai poate merge, on cit s'arplati de bine profesorul pentru misiunea lui de

8

si sa'i

*

314

victims, ce poate fi insultata, lovita, amenintatacu arma. Trebue sa se stings aceste focare deimoralitate. Si iata ce vatrebui sci se faces °data.

E o afacere de lege, de intelegere si de cu-raj. Scolile secundare nu sunt pentru on cine,dar Inca mai putin pentru cine are singurulmerit de a fi bogat. Ele sunt scoli de elites, pentrucine se dovedeste ca are nevoe ele ele.

Deci, la esirea din scoalele primare, un con-curs serios si nepartinitor pentru cei ce ar voisa urmeze mai departe, ocupind upul din 10-

curile fixate ca nunicir ale liceelor si gimnazi-ilor. Ciocoiul trufas, sail fiul obraznic al func-tionarului abuziv, daces n'ar avea minte si sir-guinta, ar raminea de o parte; farce sa poatacadea vre-odata sarcind statulul cu vitiile sipretentiile lui. Tar copil sanatosi, cu mintea a-gera, cu dor si chemare la munca, ar facescoala secundard, ar trece la universitati si ardomina, cum merits, viata romineasca. In scoliparticulare, cu drept de diplome, ar merge cineare mijloace, dar nu fara examenul de intrare,trecut Inaintea aceleiasi comisiuni.

Si cu toate ca Rominia noastra e roaba in-tereselor meschine ale unei minoritati °rase-nesti incapabile si corupte, cu toate ca e tamfantastica, in care un ministru poate fi judecat

115

de Camera pentru ca a izgonit pe un elev por-nograf inainte de vreme a fost cazul, 11 stiti

cu toate acestea, astfel de masun trebue1uate contra bandelor de copii putrezi.

POLITICA LATINA

De citeva zile a aparut la Paris celnumar dintr'o revista, al carei titlu La renais-sance latine e afirmarea unei credinte nouafats de viitorul popoarelor de rasa latina. Noudadica in acel sens ca pind astazi era obiceiulde a se vorbi, in ziare si in anumite lucrari decugetare usoard, despre decadenta latinap, ca-reia i-a consacrat romane curioase un deca-dent de meserie, oaspetele admirat al nostru,mai deunazi, sand Peladan. Dupa descoperi-rea acestet peiri incete, in istovire si conruptiea rasei >, iata acum Ca se gasesc in Frantacugetatori can sa afirme cu energie contra riul,trimbitind in lume Ca cLatinul nu pierep si cadin invingerea lui apaxenta, care e uu timp depregatire numai, iese biruintele viitoare.

Cei ce vor fi citit acolo, in Franta, paginilede cald lirism, de frumoasa retorica optimistsale fostului ministru de externe francez Hano-taux, care a tinut sä fie cel d'intil apostol al.

117

reinoirei batrinei si glorioasei semintii de nea-muri, vor fi luat lucrul drept ceia ce este : omanifestatie romantics, visatoare, de patriotismfrancez, un indemn dat de Insemnatul scriitorsi om de Stat compatriotilor sal, carora vrea sale inspire prin cuvintele sale speranta ca in ju-rul surorei mai marl ar putea sa se gaseascavre-odata, dnd minuni dorite s'ar savirsi, na-tiile latine ce tra.esc mai in umbra, sail a carorviata se ascunde aproape de privirile celormarl si puternici. In Italia se va fi vazut Incao sfatuire spre o noua orientatie, care ar slabilegaturile asa de strinse pins astazi cu monar-hiile Europe): centrale, unde locuesc si guver-neaza popoare de alts origine. Iar in Spania siPortugalia sail in multele republice de creoli negrisi mulatri ale Americel de sud, acolo va fi fosttot atita bucurie naiva ca si la nol.

Noi am raspuns, in adevar, si cu acest pri-lej asteptarilor. La auzul cuvintului de elatin»,am tresarit de mindrie si n'am stiut cum sa neatatam mai repede si mai zgomotos bucuriapentru marele eveniment. Gin diti-va numai : ineorasul-lumina» al d-lui Ionescu-Gion,adus aminte Inca odata de prezenta unor La-tini salbataciti la Dunare, si aceasta nu cu sco-pul de a-I tiri pe sub furcile de rusine ale ar-bitragiului strain la picioarele aventurierilor frankcezi, operind pe la eportile Orientului . 0 re-

si -ail

118

vista «pan-latina se va infiinta : intre colabo-ratorii ei se vor numara cugetatori si scriitoriromini de faima si puterea d-lui Take Ionescu,avocat, si d-lui Nicolae Vaschide, student. Nue de ajuns oare pentru ca tamtamurile sa in-toneze in sanctuarele presei imnuri sfinte in o-noarea solidaritatil latine ? Si nu era de nevoeca insust d. Ionescu sa declare ca, in calitatede colaborator al «Renasterii latine , va ca-uta de-acum inainte sa lucreze, la guvern sailin opozitie, in vederea imperialismului latin, pecare ar fi putut tot asa de bine sa-1 inventezeel insusi ?

Nu, nu, on cit de bine ar fi apreciate scrie-rile istorice ale d-lui Hanotaux si on cit de im-portanta ar fi adesiunea data ideii de d. TakeIonescu, asa programe politice nu sunt serioase.Si on cite articole incoherente si incompetentear «plasa> zelosul filo-romin d. Vaschide, pen-tru a ne crea o reputatie nationals, multamitacelebritatil sale personale, apropierea noastrade fratii latim nu va inainta mult. Precum, desigur, n'a inaintat prin repetitia enervanta avechii parade de steaguri si fraze juvenile laRoma, al carui drum it arata exemplul pasto-rului Cirtan.

Nu, nu. Politica de rasa nu e o politica invremurile de astazi. Popourele, cu limba, cu

119

trecutul, cu alcatuirea for particulara, aceleaalcatuesc impartirile firesti ale omenirei : subnumele for se dail luptele pentru inaintarea sprefericire. Ele se afla insa pe paminturi deose-bite, ele ail trait fiecare alte timpuri, care tra-ese apoi in ele : indreptari si nevoicare nu se impaca intre ele. Oare de hatirulpoliticil de rasa Franta sail Italia si-ar jertfi in-teresele divergente in Mediterana, in Alpi, inPeninsula Balcanica ? Si, daca nu, ce fel defraternitate de rasa e aceia care se vadeste prinlupta ascunsa de fie-ce clipa ? Rolul Franciei inchestia Dunarei, in afacerea Hallier, prietenia

Imparatiaei neaparata Cu ruseasca, ce se valacomi totdeauna la micul nostru ogor de sd-raci, sunt ele semne ale viitoarelor vremi decolaboratie latina ?

Si apoi, cind se vorbeste de rasa din parteaGermanilor, Anglo-Saxonilor, Scandinavilor, Sla-vilor, e altceva de cit atunci cind vorba e de

Latini . Cei d'Intii sunt fripturi din acelasi po-por, rupte prin emigratii si lupte, foarte putinschimbate prin altoirea cu alte neamuri : acolo,in adevar, rasa e singele. Dar dincoace ? Ele-mentul putin numeros al Italienilor din vremeaanticei Rome a ajuns sa acopere tari marl sidepartate cu stapinirea politica si culturala, darnu cu poporatia predomnitoare. In aceste partiau rasarit natiuni, din felurite amestecurf, in

ele-si au

120

care singele latin a fost numal eel mai bun.Pines si in Italia, barbarii ail venit, traind multtimp intr'insa, si amestecul s'a petrecut 0 acolo.

Dar, se va zice, e un spirit latin comun lanatiunile neo-latine. Incontestabil a da, pentruca asamanarea de limbs apropie popoarele siusureazal imprumuturile de cultures, prin care seprefac sufletele cu timpul. Schimbul de idei vafi mai viil intre not de cit intre latini si repre-zentantii unor rase cu graiul deosebit. Dar a-ceasta se poate face ca si pines acum lard re-viste cu specialitate «pan-latina). Si reviste canoua «Renastere latinav simple incercari tre-catoare in literatura periodica europeana, n'ailnimic in ele care sa ne inspire o mindrie, ce ecopilareasca sail sperante, care suet zadarnice.

Un popor cinstit, ca si un individ cinstit, nutraeste prin rudele bune ce are sail prin binelece se zice despre dinsul, ci prin munca saproprie.

ATENEISMUL DE PROYINCIE

Mi-a cazut zilele acestea in mina o carticicadestul de groasa, tiparita pe hirtie venlig., la obung. tipografie din Bucuresti si impodobita cuportrete lucrate cu o dcosebita ingrijire. Pe ze-cimi de pagini se cuprindea in aceasta lucrareexpunerea documentata a instalarei ca prese-dinte de onoare al Ateneului din Dorohoiii ad-lui G. Gr. Tocilescu, profesorul universitarpe care toata lumea-1 cunoaste asa de bine.

N'am de loc intentia sa obosesc din nod lu-mea, amintind meritele neperitoare care au fa-cut pe d. Tocilescu demn de onorurile capito-liului dorohoian, unde a fost primit cu musicaspecials institutiel. Reputatia ilustrului archeo-log, neobositului sapator de comori, e prea a-dinc intemeiata, pentru ca sa ridic slabul medglas, ce s'ar pierde in puternicele imnuri deadmiratie, ce i se cinta." de credinciosi convinsi.

Nu voiu lauda nici frumosul discurs, plin deinvatatura si de intelepciune, care a cutremu-

122

rat de entuziasm paretil aulei ce avea cinsteanemuritoare de a-I adaposti : lumea stia si farcemine vorbesc de marele public european ca.

Imparatul Wilhelm, caruia d. Tocilescu ii maidaduse pima atunci neindoelnice sernne de sim-patie, a fort proclamat de d-sa : un barbat ge-nial, luminata apreciare, din care cei initiati potsa prevada cu oarecare siguranta alegerea

suveran ca membru corespondent sailpoate chiar cu toata virsta inc. tinara a pre-tuitului Imparat ca membru de onoare al A-teneului din Dorohoiti. Consideratii in aceastaprivinta st-ar gasi un loc potrivit si vrednicnumai intr'o expunere intinsa, stiintifica, a re-latiilor actuale dintre regatul romin, ce se min-dreste cu d. Tocilescu si Imperiul german, care-ipoate opune intru cl.tva personalitatea genialaa imparatului Wilhelm.

Despre altceva vread sa vorbesc : despre acti-vul presedinte de fapt al Ateneulul dorohDian,d. avocat si deputat Burghele, si despre tactuldeosebit cu care aceasta podoaba a provincieiromine a stiut sa descopere nevoia cea maiurgenta a rcurbei, Dorohoia si a satisfacut a-ceasta nevoe, ridicind ca din pamint zidurileclasice ale unui Atenea si dindu-i ca zeu tu-telar pe d. Gr. Tocilescu.

Numele Burghele nu e nec.unoscut ci-titorilor asidul al ziarelor bucurestene fiind-ca.

dis-tinsului

d-lui

123

Dorohoiul, care poseda un Ateneil, e lipsitInca pentru moment numai, asa e ? de bine-facerile unei prese zilnice. Ne aducem cu totilaminte si nu e Devoe sä mai insist de stu-diile frumoase si adinci ale d-lui Burghele, cacercetator stiintific, asupra poeziilor popularede provenienta mai recenta si asupra lui Mi-hail Kogalniceanu. Academia Romind a jude-cat atit de favorabil aceasta din urma opera,in cit a trimis autorului un certificat de asigu-rare si indemn, care a si aparut in ziarele par-tidului liberal, de care se tine d. Burghele.

D. Burghele e, de sigur, cea mai marcantapersonalitate din Dorohoi : un om activ, lumi-nat si cu spirit de sacrificiii pentru tiparirea o-perelor sale. Dorohoiul, care se mindreste cud-sa, e un mic oras, capitala de judet, in par-tile despre granita ; si din volumul privitor lainstalarea de deuna'zi aflu cal aceasta proximi-tate a hotarului ii impune o mare misiune cul-turala : ofensiva si defensiva. Dorohoiul va Im-piedeca patrunderea culturii straine, si farul delumina ce a aprins acolo d. Burghele, cu con-cursul d-lui Tocilescu, va trimite raze binefa-catoare la Rominit subjugate din Bucovina siBasarabia. Cei dintil vor uita in curind Uni-versitatea din Cernauti, pentru a vedea numaiAteneul din Dorohoi.

** *

124

Propriil vorbind, acest Dorohoiil, noua pa-trie a stiintelor si artelor, e un cmunicipiip e-braic. ()data au fost romini acolo, pe vremeacind nu erail Atenee, dar erail oameni seriosi.Aces-U. Romini faceail comert, industrie, farareclama, si ajutail pe aceasta cale modesta vie-tii infloritoare a tariff. Apoi schimbat vre-mile : noul compatriot Itic s'a instalatcuvintulvine de la sine la tejghea ; Burah, alt neo-compatriot, la mestesug, iar dintre putinii corn-patriot vechi ce ail mai ramas in municipiuD,Trohin sta la mahala si lucreaza din greil unogor cit o basma boiereasca de cele marl, E-duard sail Robinson, conationalul sau carturar,da lectii la heed, rezolva petitil sail pledeazala tribunal pentru un Evrett si contra altuia,pe cind chintesenta inteligentii locale se insta-leaza la Ateneul pe care l'a creat si uncle aremodestia de a ceda locul din nenoro-cire numai onorific, unui ilustru oaspe.

Sunt popoare care-si asteapta peirea si a-dorm linistite, lard cutremurari de constiinta sirevolte ale vietii ce se stinge. Aiurea o situa-tie ca aceia din Dorohoiil, unde garnizoanaexista poate pentru a impedica expulzarea e-lementului eterogen ce sint Rominii, o astfelde situatie rusinoasa si plind de primejdie arprovoca o lupta, nu de geamuri sparte, ci de

economice constante, de harnicie combinata.

s'ad

d'intlid,

si-

126

Rominii ar intelege ca la baza unei domina-tii frebue sa fie numarul si munca, iar nu oforma constitutionala, ce se poate sfarima alt-fel. Ar pricepe ca cei multi, cu bani multi, a-ceia sunt on unde stapinii de fapt, meniti safie si stapinii de drept. Ar face atunci ce fac,pentru aparare, fratii nostril din Ardeal si dinpartile unguresti : Band: populare, societati deincurajare a muncil nationale, ligi economice,asociatit de consum Ar chema forte romi-nesti de aiurea pentru a organiza rivalitatea peacest teren cu cotropitorii, si, avind cu el Sta-tul, o mare putere, cind o stie cineva intrebu-inta la ce se cuvine, ar invinge.

Uite, domnule vice-presedinte Burghele, cepoate face si ce e dator sa Lea un om activ,ce'si iubeste neamul. Alaturi cu aceasta munca,si-ar gasi alta, si aceea utila : studiarea jude-tuluiaveti un liceu, unde nu sunt numai sco-lan! supt toate raporturile, acel judet pe carenu-1 cunoastem si, nu -1 cunoastep, fiind-ca toticitt sunteti acolo n'ati scris si nu voiti sa." scri-eti nimic serios si util. Iar serbarile, festivalu-rile, lasati-le, ca si brosurile comemorative.D-voastra aveti farce indoiala darmaroacev a-nuale, unde se poate satisface pe deplin pasi-unea pentru coloare st sgomot Iar d. Tocilescuare si d-sa destul de lucru cu leetiile, studiile,sapaturile, conferintele, excursiile, oaspetii, so-

120

cietatile, revistele, statuile si procesele sale,pentru ca sa merite a i se cruta timpul, care -iajunge asa de putin, in cit it imprumuta si dela al tii.

NATiONALISMUL ROMININ -FORMA. AUSTRIACA

In mijlocul preocupatiilor noastre de persoane,i de actiuni marunte ale acestor persoane, in

tumultul taraboiului iudaic din tars si din stra-inatate, pierdut din vedere unele lucruri,care trebuiaii observate si judecate. Tntre ele elard indoiala si aparitia tocmai la Brunn, undesunt Romini numai pentru cercetatorul de c'Va-lahii, desnationalizati de multa vreme in Mora-via slava, la Bninn, unde viata noastra de aim.e amintita numai printr'un Ipsilanti sculptat in-tro comoda de oriental de-asupra portil.de la casa unde a fost inchis aparitia in a-Lest unghiiz austriac, asa de strain de nol, aunei gazete rominesti. Pe foaia trandafirie a tit-iului se citesc versuri ale lui Eminescu, si dinaceste verstni, in care se sfatueste privirea larddurere si fa..ra mila, dar cu intelegere, a lumii,se scoate titlul publicatiei, care parea altfel tra--ducerea vre-unui d3eobachter austriac : Pri-/Mont/.

posturd

Safi

128

Editorul acestui ziar-revista e cunoscut laBriinn prin functiunea de Stat, o inalta functi-une, ce ocupa, ear not it cunoastem prin stu-diile pe administratie pe care a- bine-voit sa lescrie in romineste pentru not si care n'ail fostnebagate in seams. E d. Aurel Onciul, caredaca nu ne inselam, are dreptul la un predicatnobiliar, pe care in graiul cu not Rominii ve-dem cu placere ca nu-1 intrebuinteaza.

Au exit ping. acum patru numere si insem-natatea a tuspatru sta intr'un singur articol :<Conditiunile existentei Rominilon, in care secuprind, spuse intr'o limbs destul de bung, ob-servatii patrunzatoare asupra starii de lucruriaid si dincolo de munti, judecati nepartinitoaresi cuminti asupra politicii rominesti de pretu-tindeni. Redactorul «PrivitoruluiD noteaza toatesuferintele noastre : incetineala avintului dinbunele vremuri romantice sincere (a nu se con-funda cu sarlatania romantics ce a urmat), lipsaunei organizari administrative serioase, impar-tirea oamenilor politici in partide ce niceo ratiune de a fi si nu pot aduce astfel o mis-care continua spre mat bine prin luptele lor,ce nu sent de cit zadarnice. In Ardeal sigaria, d. Onciul constata slabiciunea ca tactics

d-sa vorbeste a pasivitatii pe careimpus-o Rominit ca o protestare, ce nu si-a a,dus roadele. In toate partile, va sa zica, popo-

n'aut

Un-

si -au.

129

rul nostru, frint in bucati, taiat de hotare, spir-cuit de dusmani, nu'si poate afirma in vedereacelorlalte viata lui deosebita, puterea de creatiece zace intr'insul mai mult de cit in multe nea-muri fericite, mai putin inzestrate insa, prin-tr'o mare si originald civilizatie, care sa vie nu-mai de la dinsul. Silintele izolate urmaresc stin-gaciii, in imprejurari nepriincioase, o tints cese vede limpede si, precum nu putem prindetimpul pierdut, asa nu putem schimba spatiul,precum ni 1 -a plat trecutul dusman.

Cam acestea le zice d-sa. Si ca singura min-tuire, n e recomanda : confundarea tuturor inAustria, care nu e de cit forma fireasca deconfederatie a micilor popoare amenintate. Nol,din Rominia, am jertfi putin : mai mult podoa-be ale mindriei, ale vanitatei de Stat, de citinterese ale natiunei.

Am fi adica pentru imparatia din Viena camce e Bavaria pentru cea din Berlin. Fratii nos-tri de peste munti si-ar scoate picioarele dinlanturile pasivitatii, s'ar alege de-a valma cuUngurii, ar cistiga locuri de deputati, multe,foarte multe, si ar schimba in bine rostul Ro-minilor de acolo prin discursurile for ascultate,sfaturile for urmate si voturile for pretuite inacel templu gotic al Nedreptatei innaltat pemarginea Dundrei, care e Parlamentul din Pesta.

9

130

Asa am fi toti la un loc, toti multamiti, totifericiti, toti culti : Austriaci si nationali.

* *

Da, da... Numai cit not stim unele lucruri, decare trebue sa tinem seams, cind gindul -ni s'arduce spre acest Paradis. Noi de aicea, fiind-capasivitatea sau activitatea de dincolo are o so-coteala ce trebuie lamurita in deosebi.

Noi stim intii ce a fost Austria pentru noi.Am asteptat-o odinioard ca pe o liberatoare :Mihal Viteazul, Radu erban, Matel Basarab,Constantin Brincoveanu, unii mai mult, altii maiputin,

Icrezutin Imparatia crestina a Nem-

tilor. mprejurarile dat, in sfirsit, Oltenia,pe urma, Bucovina, ca sa ni se arate in fapta

bin efacerile fagaduite. Si nu uitam ce a facutacolo : ne-a aruncat in pulberea despretului, cape niste salbateci incorigibili, ca pe un mate-rial omenesc putred, si a cladit pe urrna pentrucultura nemteasca, pentru administratia nem-teasca, pentru vistieria nemteasca, cu elementepretioase, cu vagabonzii si renegatii, pentrucari zgiriam pamintul cu unghiile ca sa gasimbani. Ca n'ar face astazi acelasi lucru, ocredem, dar ca Austria ar putea sa fie numaio firma de asigurare comuna, fa"ra nimic dinsistemul si spiritul austriac, ce o tin in picioare,si astazi, nu.

*

1 -au

si,

13J,

Si apoi, daca ar fi numai o firma, ce folosam avea not de la dinsa ? Numele de confe-deratie ar fi in stare sa vrajeasca impaciuireain mijlocul celor ce se sfisie ? Slavii din mo-narhie se voesc pe sine, deosebiti, sail ar primifara neplacere si epitropia fratelui Muscal, carezimbeste totdeauna rudelor ce '1 vad numai dedeparte. Intre ei insii nu se inteleg adesea : cecash frumoasa mai duc in Dalmatia Sirbii siCroatii, cu chirilica si latina, pravoslavia si ca-tolicismul for ! Ungurul aiureaza mai mult diecit on cind un viitor de stapinire paging, nezmiloasa asupra popoarelor invinse. Si s'ar zicede °data : confederatie, Austrie noud, manifes-tare comunal a nationalitatilor ; aderenti proas-peti s'ar gramadi supt steagul galben si negru,si fiarele ar umbla cu duhul blindetii ca inRaiul de innaintea greselii ?

* *

Nu, not nu dam jos tricolorul. Pe vechia A-ustrie o stim : ea e pe lume pentru a stringebani si a invata noroadele carte nemteasca. Ease zbate de un veac aproape intro nesfirsitacriza. Ca va intineri dupa dinsa intr'o mudAustrie, nu suntem destul de Optimisti pentrua o crede.

Ci not zicem asa. Rominia nu e un stat caBelgia, pentru un tarif de varna, on ca Svitera

*

132

pentru fabrica de brinzeturi in liniste. Ea re-presinta un popor, un vechiti popor, maricel lanumar, si foarte deosebit de toate celelalte po-poare. Ea are datoril nu numai fatal de supusiisal', ci fata de toti Rorninii : peirea ei ar fi pe-cetluirea peirii lor, cad din cimpiile ei libere vineaerul curat pe care-1 respires. Ea nu e createsprintr'un decret imperial sail un articol de tra-tat, ci prin crearea ei s'ati rasplatit lungi yea-curi de munch grea si trista. Stim bine ca pri-mejdia-1 veghiaza continuti la hotare, dar ceiluminati si buni still ce o poate inlatura maibine de cit on -ce intelegere cu strainul ce nevrea moartea. Ne putem asigura contra on cui

da, contra on cui : ca Olanda, ca Dane-marca on 'raffle Scandinave, prin dezvoltareaunei constiinti exasperate. S'o dezvoltam prinsilintele tuturora, si atuncea vom trai cum tra-esc popoarele sanatoase si cu viitor : prin nolinsineo, in hotare si peste hotare, azi mai a-proape, mine mai departe.

0 PA_RERE DE Tat

Acum cind juratii ail restituit societa4ei, care-Ireclama cu nerabdare pentru a se impodobi cudinsul, pe tinarul literat romin Constantin A-lexandru Ionescu, cind un batrin parinte de fa-milie a putut stringe in brace, fall frica de asi'l vedea smuls de temniceri, pe fiul cu carese mindrete, astazi cind invinuirile zadarniceaduse acestui talentat debutant s'ail imprastiat,se impune manifestarea publica, fara reserve,a unel adinci pareri de rail, din partea unorjudecatori mai putin luminsti in afaceri literarede cit represintantii poporului, ce ail pronuntatachitarea. E vorba de profesorii Facultatii delitere, de membrii Senatului Universitatei dinBucuresti, cari ail votat, ce e dreptul pentrualte motive de cit acelea care aft infatisat pu-blicului simpatica figura de artist a tinaruluiscriitor; excluderea studentului Ionescu, al caruinume de razboiil pentru totdeauna gloriosacuma e Caion.

134

Se observa Intr'o zi Ca o revista literara ti-pareste rinduri in care se descrie prea ama-nuntit aspectul dezbracat al unel june matroane,insistindu-se si asupra calitatilor de o ordineparticulara, rezervata specialistilor, pe care le-arfi avut zisa matroand : in josul acelor rinduristatea iscalitura, neaparat foarte competenta, astudentului, vai a fostula student al nostrwDin marturisirea unui profesor aflam ca" in altarevista s'a tiparit pentru mai marea glorie alui Mircea cel Batrin, stramosul atitor contim-porani ai nostri, un document istoric, in carepersoanele deprinse a judeca asemenea lucruri\Tad un flagrant, un scandalos fals : fericitul pa-!.-riot care a avut norocul de a face descoperi-rea e acelasi activ student al Facultatel de li-tere. Se dovedeste prin scrisa unui profesoruniversitar din Iasi ca s'a inatisat acolo un

recomandat printr'o scrisoarepentru a trece spre edificarea localilor, ce nuposeda asemenea forte, examene ce ar fi vrutmai bine sa le depuie in Bucuresti, unde a in-timpinat insa prigoniri cumplite din partea unei,cunoscute dice de salbatici, nedemni de nu-mele de profesori ; interesante lucruri, fara in-

dar care apar ridicol de false :calatorul stfintific, in cautarea dreptatil sale,acest tinar profet Inca in mijlocul Hegirel eregretatul.nostru student.

indoielnica,

doiald,

!

si iarasi

135

Mi se pare ca a fost vorba si de opere ne-cunoscute noua ale precoceluI autor, opere pecare le noteaza insa cu mindrie pe brosurile sale :s'a spus pe urma ca ele exists, aruncat peo masa de aparare, si as ruga pe tutoril- sailprietenii confratelui nostru Ionescu sa-mi facaplacerea de a le depune la librarii ca sa le pu-tern cumpAra si aprecia noi, cari suntem tor-turati, cum am spus, de mustrari de cuget. Insfirsit, dupd toate acestea, un numar de oa-meni de stiinta, batrini si tined, stall Impreuna,se chibzuesc si hotarasc excluderea studentululde atunci, care apol prin votul juratilor a facutatita cariera. Era, deocamdata, facultatea de li-tere, Intreaga afard de d. Gr. Tocilescu, absent,un prieten intim al distinsului tinar si caruiahotarirea Carta cu jurati ii va permite acum intoata siguranta sa innoade din noil, cu lacrimide cainta, relatil carI au fost prea brusc intre-rupte, spre parerea de rail a amindurora. Apoia venit Senatul, alesil tuturor Facultatilor, care,cu un singur vot contra, a intarit decizia Fa-cultatil de litere si a pronuntat eliminarea.

Acum stim, in sfirsit, ce am facut, cit de ne-drept si de simtitor am atins pe un tinar lu-crator zelos pe cimpul literilor romine, la cepericole 1-am expus, pe pragul carierii sale, siinima noastra de pacatosi se fringe de durere.Stall si ma gindesc insa : cum se face a noi,

sad

136

atitia dascali, toti avind o oare-care virstA, multaexperienta, ceva cunostinti si o sincera iubirepentru dreptate am putut savirsi acea monstru-ozitate, atunci cind doisprezece oaineni din po-por poporul eel mare, in care ne confundamtoti : medici, advocati, negustori, rentieri, bar-bati politici, apartinind clubului liberal (si celorconservatoare fard Indoiala), au lamurit atit defericit lucrurile pe care not le incurcasem inpaguba reputatiei noastre ? Cum ?

Apoi iata de ce : au vorbit avocatil fostuluinostru student, si ei au adus lumina, acei a-vocati ai apararei pe cari doresc a-i vedea in-trodusi de acum innainte si in judecAtile uni-versitare, cad nu pentru alta am scris acest ar-ticol. Asta e : all vorbit avocatit.

intii, d. Danielopol, decan al baroului si alFacultatei de drept, un respectabil bAtrin, care,in cuvintele cele mai alese, potrivite cu Innaltasa situatie si cu virsta innaintata la care 1-a a-jutat Dumnezeil sa ajunga, a atras atentia asupramai multor puncte esentiale, ce ne scapase dinvedere. Daca se gindeste cineva la faptul, ex-primat de d-sa, ca autorul acestm articol e «lungsi subtirel, vai de eh, ceea-ce impedica pe ori-cine de a-si «pune mintea cu mine), si-mi pro-cura astfel onoarea de a fi pentru eel de astazi

viitorime : «tot IorgaD, daca nu uita acelcineva ca toata Universitatea plagiaza ca d. Gr.si

137

G--. Tocilescu si toata Academia ca acelasi,atunci se schimba afacerea.

Cum mai poate fi vinovat de pornografie ti-narul romancier si barbat de stiinta Ionescu,si n'are dreptate d. dublu-decan Danielopol de ainfiera cu o durere adinca de coleg in inimainnaintea auditoriului de studenti purtarea Se-natului universitar, din care face parte ?

Dar sh ascultam pe d. Tanoviceanu, profesoruniversitar, barbat cu aspectul foarte invatat.care a tinut cu aceasta ocazie un curs foarteerudit si pe deplin gustat de auditoriii, afarapoate de talentatul d. Ionescu, care se va ficrezut in stare sa-1 faca tot asa bine. D. Tano-viceanu, un om versat in chestii penale, ni-aatras atentia asupra pericolului cenzurei morale:

daca ingradim calomnia prea de aproapev, aprotestat d-sa, «ce se mai face cu libertateapreset ?» Un adevar asupra caruia se cuvine salmeditam cu toata seriositatea, pastrind recunos-Iinta acelui care I-a emis.

Dar uit un alt d. avocat, care e mai putincunoscut cercurilor noastre literare, dar aceastanu -i scade valoarea. De la acesta ne-am lu-minat ca plagiatul n'are a face cu furtul literar0 nu dezonoreaza pe cit s'ar crede, ca editoriidin strainatate editeaza." zed de mil de volume,si pun in cata]oagele for complete numai pecele mai importante, eliminind sistematic pe

1 38

straini, dintr'un spirit de sovinism explicabil ;ca o inf ormatie nu se judeca dupa persoanacelui ce a dat-o, ci dupa omul care a cerut-os i ca este de ajuns ca acestui om sa i se in-tenteze un proces de calomnie, pentru ca on-ce vorba a sa sa nu mai aiba nici o valoare;ca poate fi Caragiale un mare scriitor, cu gloriaadinc inscrisa in inimile tuturora, fiind totusiun plagiator ; ca d. Onciul e un invatat, d.a vocat a spus ca lass la o parte chestia corn-petintei d-lui Onciul in materia pe care o predala Universitate, care se prea grabeste cin dspune ca intro cancelarie pontificals exists unsingur sistem de a se pune datele, sistem evi-dent inadmisibil si pe care '1 inlaturi cu unzimbet ; Ca o hotarire a Facultatii se poate citadupa ziare ; ca tinerii studenti fac in sfirsit, unmare serviciii societatil zugravind anumite viciicontra naturei, cu toata insistenta de gourmet,care creste cu atit mai mult, cu cit voim sadepartam pe altii de asemenea rataciri...

D. ministru de instructie publica e avizat. Ampacatuit fata de romancierul si istoricul de mora-vuri Constantin Alexandru lonescu si o recunoas-tern. N'am avut avocati ai apararii lui. Cazuri deacestea se pot prezinta si pe viitor. Sa ni se deamijlocul de a le evita prin sfaturi competente. Siatunci Consiliul Facultatii si Senatul Universitarvor fi, in sfirsit, la innaltimea Curtii cu jurati.

UN CONGRES DE REFORME

Sint mai multe feluri de a se intreba opinia pu-blics in privinta drepturilor pe care ie are un par-tid de a guvern a tara. Se poate pofti lumea la ser-bari, se poate da lupta pentru un om oare-care, in-tro alegere oare-care. Cind acest om are prin caii-tatile sail prin vitiile sale, on prin unele si prinaltele, o clientele a liii deosebitk o aparenta deaprobare se poate constata la socotirea voturilor.

Cind se intrebuinteaza aceste mijloace, se arein vedere lauda cu numarul. Cutare partid e unpartid mare, deci un partid puternic si, prin ur-mare, se cuvine sa guverneze. Pentru ca, pre-cum se stie, intr'o societate democratica, celmulti ail cuvintul si celor-l'alti le ramine sa fi-losofeze si sa se plinga intre dinsii, ca unit cenu au nimic de asteptat. Glorie deci acelui carepoate stringe luptatori supt un steag de ispita :arvund in opozitie, prada la guvern !

Dace lucrurile ar trebui sä se petreaca asa,n'ar raminea oamenilor politici cari mi -au des-

140

chis coloanele ziarului for decit sa-si iea ramasbun de la viata politics, sa paraseasca on -cesperanta de a vedea realizata macar o parte dinprogramul for de reforme si sa se manifestenumai prin protestari fara rasunet intr'un res-trins cerc de prieteni. Puterea ar reveni dedrept, la plecarea liberalilor, d-lui Tache Ionescu,cel mai popular barbat dintre citi ii poseda tara.

nu numal ca i-ar reveni, dar, de oare-ce d-saare toate mijloacele oratorice si artistice tre-buitoare pentru a nu nemultumi decit o coterierestrinsa de incorigibili adversari ai sistemuluid-sale, n'ar fi nici o ratiune pentru ca stapini-rea-i sa iea sfirsit. Zi cu zi, an cu an, numarulafiliatilor la organizarea sa politica ar creste,recruti no' ar alerga in rinduri unde biruintanu e nici odata sterild, si ast-fel am avea unfel de prim-ministru pe viata, un al doilea loanBratianu, care n'ar avea, ca acesta, misiuneade a organiza tara dupa fixarea situatiei el inafara. Cel ce scrie aceste rinduri s'ar exila atuncipe un pamint primitor, pentru a nu tulbura oarmonie guvernamentala, ce nu s'ar mintui de-cit prin anexarea tarii, sacatuita, stoarsa deforte, de ideal si de avint, la posesiunile aceluiadintre vechil pradalnici, care ar alerga mairapede.

insa, dirt fericire, mai sunt lucruri de care'trebuie sa se tie sama in prevederea viitorului.

141

Numarul, e frumos numarul, trecerea inrevista triumfala a capetelor plecate si a guri-lor deschise pentru hrana. «Majoritate, e uncuvint care sung frumos si poate trezi la cineobserva prea putin viata omenirel, o miscarede mindrie. Dar lard motiv, caci, de cind e iumea,de cind suflete omenesti se zbat, fard voe si faraconstiinta adesea, catre inevitabilul progres alrasei, cei putini ail stapinit, invingind _formelerebele, zdrobind toate piedicele neintelegerii siimoralitatii. Nu find -ca erail putini, dar pentruca prin cei putini intiiil se manifests ideia min-tuitoare, in putine inimi numai se face linisteacurata in care ea poate sa-si coboare fiinta dum-nezeiasca, pentru ca nu din sesul in care as-teapta multimea prea slabs ca sa se innalte, cide pe culmile, unde veghiaza alesh, se desco-pere mai inthil raza vestitoare a vremurilor. Po-poarele nu se conduc prin forta materials a uni-tatilor vietuitoare, ci aceasta forta sta la dizpo-zitia puternicilor gindului. Forta spiritului miscasocietatile si un cap superior poate vota prinmii de miini, care simt fara sa-si dea seams caasa trebue sa faca.

Se poate ca alts data resistenta elementelorrele sa fi fost in stare a se prelungi mai multtimp.

Dar nu e acuma momentul. Sunt oameni slabicari se simt atrasi la satisfacerea poftelor lor,

142

chiar stiind ca aduc in felul acesta oare-carerail tariff si poporulul lor. E mai bine ca func-tionari abusivi sa nu existe, dar multi isi vor fizicind ca pentru cite-va sute de lei ce-si insu-sesc pe nedrept nu se prabuseste cladirea deStat in care adapostul. Dar cind interesulparticular urmareste intr'un chip atit de raspin-dit multamiri atit de monstruoase in dauna in-teresului patriei, cind vechile isvoare ale vietileconomice nu mai ajung si cind nu suntempregatiti a face sä porneasca altele, lovind pa-mintul rasplatitor cu toiagul energiel noastrebine calauzite, cind dusmanul ne stringe hota-rele, intr'o vinjoasa si indaratnica imbratisare,cind el isi afla aliati intre locuitorii straini aipamintului nostru saracit, luxul conruptiei numai e permis, si trebue pentru ca sa urmezecineva cu dinsul o perversitate extraordinard.

Nu ori-tine are infamul curaj al tradarii, sitrebue acest curaj pentru a persevera pe vechiledrumuri de pierzare. Pe marginea prapastiel seurmeaza numai calauzii buni, si nu cel comozi-

Constiinta nationala se va prommta in curind,grabita de prirnejdie. Dar, innainte de a luminain adincimi, ea se gaseste adunata intreaga inacela care rezuma aspiratiile ideale ale neamu-lui. La inaltimea lui suprerna nu se ridica ne-gurele intereselor de partid sail de persoane,-e o mingiere pentru cine-si simte temeri de

si

'si ad

143

viitor siguranta ca e undeva, de unde pornesctoate, judecarea totdeauna senina si inteleaptaa imprejurarilor si a oamenilor. Oamenii de bine,4:lusmaniti cu inviersunare de cei-l'alti, au undesa priveasca pentru a gasi o recunoastere si unin demn.

Peste cite-va zile fruntasii partidului de con-centrare morala, de nationalizm reformator sevor aduna in Bucuresti. Unii din spectators vornumara si vor zimbi poate, gindindu-se la ma-joritatile de care dispun. Dar altil vor cintarioamenii si vor judeca altfel aceasta manifestatiesi urmarile ce vor porni de la dinsa.

INFRATIRE ROMINO-MAGMARA

Dincolo de munti exists, in regatul unguresc,aceasta situatie nationals:

Maghiarii stdpinesc, cu aliatii lor, renegatiide on -ce origins, incepind cu acei renegati a-parenti, pentru cistig, cari sunt Evreii, majo-ritatea locuitorilor tariff, cari vorbesc alte limbi,isi aduc aminte de un trecut deosebit al for sidoresc dezvoltarea for inteo cultura particulars.Suprematia aceasta maghiard nu e noua, si mi-leniul el s'a serbat daunazi: cu mai multa sailmai putina constiinta, cu intreruperi mai scurtesail mai indelungate, cu piedeci mai puternicesail mai slabe, intr'o forma sail alta, el all do-.minat tot-deauna: de la bita lui Arpad ping lalegile lui Wlassics. Poporul acesta de cirmuitorinascuti are o traditie foarte veche, o mindrienemasurata resultind dintr'insa ; el isi simte ne-voia de a pastra, de a intregi suprematia etnicace s'a transmis din generatie in generati.

Astazi mai mult de cit on -cind ei isi mani-

145

festal aceste sentimente in toata cruditatea, intoata cruzimea lor. Odata le ajungea sal inge-nunche pe altil innaintea lor, acum el voesc maimult: sa-1 distruga sufleteste, sa-si hraneasca nea-mul din carnea si singele lor, absorbite. Vremea,o vreme de silinti economice si culturale uriase, ea celor multi. Si Maghiarii se simt putini, asastrabat, gindindu-se la aceasta, fioril mortil a-propiate. Trebuie sä fie multi, fiind-ca de laaceasta atirna toate; multi nu prin cresterea na-turala a unui popor bine organizat, traind infericire, ci pe calea fulgeratoare, instantanee,prin escrocheria etnografica a cuceririi de rasaa elementelor straine ce li stall imprejur. Ma-ghiarizarea nu e pentru dinsil o chestie de am-bitie, ci una de viata.". A le cere sa nu maghia-riseze, inseamna a-i ruga sa ni faces sacrificiuldisparitiei lor.

tntre eel amenintati de maghiarizare e parteacea mai curates, mai sanatoasa, mai energica dinstravechiul neam rominesc. Maghiarii vor fi vrind

capete pentru dinsil din motivele de nea-parata nevoe pe cari le-am aratat. Dar Rominiide dincolo ail rasa lor sup erioard, trecutul lornestrabatut de indepartat si glorios card pereche,ail datinele lor sfintite prin veacurile cedesfasurat respectindu-le, au limba lor de armo-nie, duiosul si dulcele lor grain strabun, ail cons-tiinta numarului lor covirsitor pe mosia de cloud

1.0

tali

sal -1

s'ai1

146

on milenara a neamului. Peste muntii ce, in-nainte de a fi un hotar nenorocit, fost unleagan ocrotitor, traesc milioane din ai lor, decari nimic nu-i deosibeste de cit capriciul tim-pului vitreg. Fratii razletitY nu au numai acelasisinge, aceeasi limba, departe de tot acelas tre-cut politic, precum si, in tot-deauna, aceeasiviata culturala viitorul chiar al nostru si alcelorlalti nu se poate desparti. Perim noi, vii-torul Rominilor de dincolo s'a inchis pentru tot-deauna si vrajmasul ii vA inghiti in scurta vreme;pier el, isi pierd adeca puternica for constiintade astazi, noi raminem un statulet fara altrazim, o buturuga in calea uriasulni, care o in-latura cu piciorul. At fiind, Romtnil din Ardealsi Ungaria nu se pot fnaghiariza.

Deci fratie, intelegere iubitoare intre acestedoua popoare nu poate exista, nu se poate in-telege. E in natura lucrurilor ca ele sa-si fiedusman e.

Dar anumite temeri fats de acelasi vecin hra-pitor pot apropia in unele imprejurari Statulunguresc, dominat de MaghiaTi, monarchia aus-tro-ungard, din care face parte regatul Sf. Ste-fan, de Statul romin. 0 alianta poiitica, razi-mata pe interese trecatoare, poate sa aiba fiintaintre regatul nostrd si monarchia Necina, si ease cuvine a fi observata in chip cinstit, de uniica si de altii. Dar daca statele interesele

ni -au

'si au

147

lor, popoarele pastreaza sentimentele si a-dincile nevoi. Sunt doua dezvoltari de faptedeosebite, care nu se indulcesc si nu se ascu-tesc unele pe altele.

Pe de alts parte exists o stiinta universals,care se informeaza on unde si se ajuta pestehotare. Maghiaril si Rominii doresc a sti lucruricare'i intereseaza pe unii ca si pe altii, ramiindca rezultatul cistigat talmaceasca fie-caredupa firea sa.

Dar infratirea nu poate resulta din carti schim-bate, din informatil transmise, din visite de bi-blioteci, archive si musee, precum nu poate reesi,nici din tratate politice, on cit de credinciosurmate.

Lasind la o parte relatiile diplomatice si o-prindu-ne la cele stiintifice, ele trebuie intreti-nute cu o prudenta deosebita, cu un tact fin.Caci nu trebue ss uitam nici odata ca asupraori-careia din faptele noastre de acest fel se o-presc de dincolo ochi durerosi, in care e pa-cat a face si not sa se iveasca lacramile.

Dar slabician ea de caracter, iubirea pentrugloriola, inchinarea de sine, sunt vicil obisnuitein clasele noastre conducatoare, care dail pro-fesorii si invatatii mai mult sari mai putin dis-cutabilh acestia din urma. i astfel inaintea unorcomplimente dibaciil invirtite in jurul inimilorsimtitoare pentru sine, hotarirea slabeste, vede-

'si

sal

148

rea limpede a cuviintii nationale se intuneca.Si, socotind ca facem un act de simpla politeta,jignim pe ai nostri, ne injosim insine pentru aface bucurie strainului si dusmanului.

E cunoscut casul de la Severin. Dascalii un-guri au venit in escursie. Colegil for romini ledatoreau, poate, o primire la gara, nu le datoreailde sigur insa, nici banchet, nici discursuri. Stimtotusi ca s'a min cat impreuna, frateste, ca s'ailmagulit in cuvintari unii pe altii. Stim iarasi cadin partea Maghiarilor s'a vazut o infratire cuValachil liberi si stim ca altfel de frati de cit ceiintru sampanie s'ail intristat adinc in inima lor.

Dar acolo sa zicem ca era scuza venirii oas-petilor din indemnul for insusi. Iata insa casulde la Deva.

D. GK. Tocilescu, care sufere de un neastim-par ambitios astazi unic in societatea noastra sicare'si pierde vremea in care ar putea face carticinstite, umblind in lumea mare dupa tarniianaivilor sail interesatilor, d. Tocilescu, inchizindun proces neplacut, simte nevoia unui nou bo-tez de glorie- Prin tara n'a lasat locuri necer-cetate, si nu mai poate gasi nimic nou in ma-terie de reclama. Pelerinul de la Atena s'a ho-tarit sa faca atunci un nou hagialic cu cre-dineiosii ce ail examene de -trecut la d-sa.

Anul trecut, a fost la Greci, si nu era railGrecii stiil lauda pe oaspeti. Acum s'a dus la

:

149

Unguri, si e si mai bine : cine-I poate intrecein fraseologia elogioasa ?

S'a dus, a fost primit la gars de Unguri, Un-guri condus la gazda ungureasca ; a facutvizite la Unguri, a mincat cu Ungurii ; a mersla lard sa vada pe un foarte distins invatat, careeste strabatut de sufletul cotropitor al rasei salesi represinta in partea loculul ideia de maghia-risare. A incheiat cu inima linistita toate acestea,a pus in buzunar brosura «romineasca» come-morativa despre antichitatile din comitatul «Hu-nyado si apoi s'a Intors in tare, pentru cainfasurat in tricolor, sa denunte publicului iu-bitor de nearn purtarea anti-nationala a tinere-tului de azi, si a mea in special.

EY bine, glorios coleg, ed, raul nationalist, amprimit Inca de la 30 Maid stil not!, deci 17 Maidstil vechiu, o instiintare din partea unui harnicsi invatat profesor ungur de pe acolo, care-mivorbea de ce putea sa-mi dea aripi de drum :«trei pergament& de la Gavril si Alexandru-Voda si un mitropolit al Ungro-Vlahiel, cloudde la Constantin-Voda, trei de la Mihai-Voda,unul de la Matei Basarabp. Mi se mai spuneaca, de nu viii sa le vdd, ele vor fi trimise laViena pentru lecture si ca. in Iunie... va veni d.Tocilescu prin partea loculul. Dar Innainte mise pusese in perspective o bung primire, o vi-sits uncle a intins mina de fratie gloriosul co-

Tail

aici,

150

leg... Si nu m'am dus si, sa fi stiut ca unde-vasunt comorile comorilor pentru setea mea de asti trecutul alor mei, si nu m'a0 fi dus.

Fiind-,ca la oameni lipsiti de simt national einrAdAcinat acest prejuditiii c4 nu se petrecein prim blari si discursuri acolo unde ai tai su-far si vor suferi si mai mult in urma acestordiscursuri si primblari.

ERA NOUA. IN BUCOVINA,

In Bucovina se intimpla de cit-va timp lucruri_peobisnuite si neasteptate, si se poate zice ca",daca lucrurile se vor desfasura in acest sens,o era notfa se ya deschide pentru Rominii deacolo.

Se stie ce a fost pand acum. Vechii locuitori,saraciti, instrainati, prigoniti, ajunsese a fi co-boriti printr'un sir de silinte combinate la treaptade al doilea popor in tara, menit sa sabeascatot mai multi cu cit se ya departa de trecutulunde-1 fusese gloria si suprematia.

Toate celeralte popoare isi dadeall mina cuo cirmuire neinteligental si neclreapta pentru apagubi pe Romini si a-i arunca si mai adinc inurnilinta. Armenii si Evreii, cari le luase pamin-turile, Polonii, cari voise a preface in prelun-gire a teritoriulul for national aceastk frunte aHoldover, Rutenil, cari nu voiail sa -stie de ni-meni ca vecini si concurenti, cad nu doriaii altade cit stirpirea limber si aspiratiilor rominesti,

152

toti acestia impingeail si mai departe adminis-tratia germanA in opera el de prigonire sail a-plaudail sgomotos la loviturile ce se dedeati ne-contenit compatriotilor nostri. Cine nu-si aduceaminte de era expulzarilor, cind se gonea pestegranita redactorul pentru a distruge gazeta, deera confiscarilor si censurei, care facea sä seserveasch abonatilor romini ziare cu coloane albedin -care se intelegea mai bine de cit din arti-colul eel mai arzator si mai revolutionar, dacapoate fi vorba de revolutie, cind un popor cerea i se da din banil lui scoli pe limba lui si func-tionari can sal inteleaga cita nedreptate sefacea in Bucovina neamului care o merita maiputin.

Motivele acestei politice fac parte din acelea,neaccesibile inteligentii omenesfl, care hotarascanumite directii in Statul de rutina si traditieal Austriei. Rutenii, cu toate mutrele de sfinti,cu credinta imparateasca in inima, pe care sile aii luat si le ieati si acuma, Rutenii erail, faranici o indoiala, Rusii eel marl, Muscalii, in tra-vestire inofensiva ; stabilirea superioritatii for nu-Merice, stapinini for culturale nu putea sá fiede cit prefata anexaril catre imparatia pravos-lavnica. Administratia, care privea ran pe Rominisi-i trata in consecinta, se indreptatia insa prinvisurile de reintregire ale neamului nostru des-teptat dintr'un somn prea indelungat ; era cunos-

153

cutul daco-rominism, fata de planurile si intri-gile caruia on -si -ce era permis.

Acuma, ca on -ce popor are ca suprem si ultimideal sa se afle in aceiasi forma politica, aceastae natural : pentru not ca qi pentru on -cari altii.Dar ca not am putea face alta de cit sa ne pre-gatim pentru un viitor, pe care nu-1 putem cal-cilia ; ca, in gura Rusilor, cum suntem, not amavea vederi lamurite si imediate fata de Buco-vina,care ni se datoreste totusi, precum ni sedatoreste Ardealul,ca ne-am gindi, cu puterilece avem, la o cucerire de azi pe miine, ce omcuminte si oameni cuminti sunt si printre func-tionaril bucovineni ce om cuminte ar puteaadmite aceasta ? Cit va fi o Austrie putind satraiasca, vom fi, prin necesitatea lucrurilor, ali-atii el, dar nu va fi nici o lipsa de credinta dacala mostenire ne-am prezenta not cel d'intii. A-ustria nu se poate crede eterna, precum eternesunt uumai popoarele. i e mult mai firesc cao mostenire sa fie lasata acelui care a avut-ointii ca avere si de la care s'a luat pe nedrept,decit aventurierului care pescuieste, ca Rutenii,ce nu este al sail.

Cu toate acestea, mult timp, tot-d'auna pangastazi, s'a crezut acolo in Bucovina ca e multmai jignitor si mai periculos pentru Austria sa_lase in pace pe Rominii rabdatori, de si vechistapini, desceiliccitori al tariff, de cit a sprijini, a

154

majora la statistics, a indemna la usurpari sia creste in insolenta pe Rutenii nerabdatori siavind drepturile vagabondagiului norocos. Toe-mai ca in Dalmatia, unde Italienii sint prigonitiiarasi pentru Slavi.

* *

Printr'un mister, in sfirsit, ochil orbilor se des-chid, si bunul simt invinge astazi prejudecatile. Primejdia cea adevarata a cotropiril rusesti prin Ruzteni, pare a se fi ivit limpede innaintea natiuni-lor noud dip Bucovina. Vechia asociatie dusmanapoporului nostru s'a sfarimat si la sfarimarea e)n'a 1ucrat pimen) cu mai multa energie de oilchiar Rutenii, prin cutezanta for lard de margini.In ultima dieta s'a vazut aceasta minune bine-cuvintata pentru not : Rominii, cari au infipt ceidintiiii plugul in pustiii, stail alaturi cu Germaniidin a caror cultura s'a folosit si se va mai folosi apoastra prin imprumuturi cuminti; Polonii, cariau si ei un popor de pastrat si o patrie de re-dobindit, o patrie destul de mare pentru a nufi nevoie s'o largeasca printr'o farima din mosianoastra strabuna ; Armenii, bunii si harnicii ne-gustori ai oraselor noastre din miaza-noapte,sprijinitorii prin bani dati din timid inima aimarilor lupte moldovenesti, aceste popoare no-bile au stat intiiasi data alaturi fara gind dea-si lua unul altuia ceva din ce i se cuvine cu

*

156

adevarat. Iar Rutenii, gasind un nod in papural,au exit trintind usa si scrisnind intre dinti pra-voslavnice blesteme.

In sfirsit, pe cind, atita vreme, exclusivismul sibanuiala, de o parte si de alta, despartise indota: un partid democratic si unul al nobilirpei,slabele puteri de care dispune neamul in Buco-vina, astazi cele cloud grupari s'aii confundatintf'una singura, si nadajduim ca vom auzi cueacum innainte de un singur partid rominesc, maiepergic si mai constient de cit fie-care din par-

ce 1-ail alcatuit.Deci nu mai exista in Bucovina de cit un

singur spirit al Rominilor, o singura convingeresi o singura indreptare a lor.

Uitam pe cine-va care a ramas de o parte,cind toata.' lumea s'a infratit, pe pine-va care si-aales clipa infratirei pentru a se izola cu zgomotcte poporul sau. E d. Aurel Onciul, redactoruj«Privitorului», din Brunn, cugetatorul politic cultsi patrunzator, de care am mai vorbit.

Intr'unul din numerele din urma ale revistelsale, d. Aurel Onciul intinde un pahar de min-giiere Rutenilor ahtiati dupa puterea ce se ducela dinsii. Ei bine, e adevArat, nu vor mai domni,dar ei vor gasi forte noui de lupta in constiintaca tara a fost din cele mai vechi timpuri a lor,si nu, cum se credea, a Rominilor. Acestia suntvenetici: '1 -a adus in cea mai mare parte lumi-

tile

156

nata administratie austriaca. De oare-ce, multa-mita descoperirei imbucuratoare a d-lui Onciul,§tefan cel Mare a colonisat o sutd de mu deRuteni in Bucovina si ei aft locuit mai multprovincia pins la 1775.

Asa incit vedeti conclusia : ca sa fie multi, ci-vaisati, multumiti Rominii din Rominia sa facaazi de bung -voie ceea-ce de nevoie ail trebuitsa faca gMoldovenii, din Bucovina la 1775.

Pe cit ni pare bine de ceea-ce se petrece cuneamul nostru asta-zi, acolo, in Bucovina, peatit ni pare rail ca auzim in limba noastra, dingura unui Romin cult si inteligent, o neexacti-tudine istorica pe care ni -au fost strigat-o inurechi dusmanii, si pe care nici unul dintre a-cestia nu s'a incumetat s'o spuie intr'o formaasa de exagerata.

i totusi d. Onciul pare a voi binele nostru:in casul dud aceasta." presupunere e intemeiata,trebuie sa recunoastem ea d-sa incepe rail, simai ales in imprejurarile cele mai nepotrivite.

CUGETIRI ASUPRA UNUIBANCHET DE INTELECTUALI

Acum cite-va saptamini un partid politic acrezut ca trebue sal se infatiseze tarei, celormulti ce stab. de o parte, judeca si voteaza dupdjudecata lor, cu ideile pe care be sustine sicu oamenii ce le impartaisesc. Pentru on -ce omnepartenitor si inteligent, ideile acelea sunt min-tuitoare pentru tarn si pentru nearn, sunt dincele mai largi si mai innalte, care pot calauzi ogrupare de oameni cinstiti si culti; iar oameniisunt in cea mai mare parte inteligente de minaintiia si caractere vrednice de tot respectul. A-cesta e adevarul, si peste citeva zeci de ani nuva protesta nimeni, cind istoricul va pune inscris, in povestirea vremurilor noastre, aceasfaapreciare.

Tache Ionescu, distins avocat al barou-lui bucurestean, fost deputat si ministru, per-soana avind ambitia de a fi sef de partid si aconduce regatul romin dupal sentimentele si ve-

D-lui

158

derile sale, acestui insemnat om politic al mo-mentului, congresul din Iunie i-a fa.'cut tocmaiaceasta impresie. Gasindu-se insa la o parte,din incompatibilitate de caracter, si intr'o situ-atie de dusmanie adinca, d-sa a vazut necesi-tatea de a raspunde prin ceva la afirmarea desuperioritate, de constiinta si putere a adver-sarilor. S'a organizat atunci intr'o sala din Bu-curesti o masa cu mai multe tacimuri si gardfl,spre care a pornit in birje triumfale un numarde domni in haine negre si cu cilindru 'n cap.Ei si-au 14.cut datoria mincind si bind si, ajunsila un oare care grad de alimentatie solids silichida, au vorbit, conform cu sentimentele forstatornice si in forma agravata pe care odea un inceput de digestiune incordata.

intre meseni se observa lipsa d-lui loan Bra-tescu si a amicilor sal. in schimb, intre falcilecare sfarimaii mai energic alimentele, se obser-vaiz ale d-lui Gr. Tocilescu. Dintr'un coltrasaria ca o floare invoalta, dintr'un pahar, cu-noscutul bust al d-lui Gheorghe Gion.

Rostul ospatului se intelegea ast-fel de la sine.Era, nici mai mult nici mai putin, un «sympo-Sion) clasic, o adunare de filosofi, de cugeta-tori, de poeti si artisti, strinsi in jurul unui Pla-ton de club, ale carui vorbe de miere venisesa le soarba, dupd ce bufetul va fi consumatintreg. Erati, in sfirsit, intelectualii romini, cars

sorbed

da.

159

dad use intilnire pentru a sarbatori pe acelacare, facind cea mai discutabila bucatarie de-magogica, trAgind lumea de mineca pentru a oarunca in gloata cu care se vor ataca budge-fele viitorului, famine totusi, ceia ce afost tot-d'auna innainte de toate,un mare in-felectual, eel mai mare din toti.

Si, de atunci, ziaristi a caror minte putinA nus'a ridicat nici o data mai sus de cit injuria

cuvintul josnic si nedrept, care inlo-cueste intelegerea senind si dreapta, acesti pro-fanatori ai meseriei lor, au crezut ca sunt da-tori sa serveasca patronului in fie-care zi unnumar stabilit de harababura in coloane, presA-rate cu «intelectuali», luniversitari,, coamenide stiintax., etc. Da.,, se sucesc mindri pe sol-durile facute din subventii, acesti simbriasi aiparerilor straine, da, ce vA mai furlandisiti cu&ai vostri cari sunt asa si asa, cind gindescsi serif], atunci cind avem not pe <cal nostrip,cari sunt mai asa si asa, cind scriu si gindesc?E peremptoriii, cum se vede.

Dar nu atit de mutt, in cit adversarii sä se fiinchinat innaintea laudei trufase a buzelor pin-g5.rite. Multi s'ail intrebat si avem dreptul sane intrebani cu totil, ca innaintea on -carei pre-.tentii cu surle si trimbite: Sunt in adevar ban-chetivorii din sala pe care o stiti, intelectuali?Pentru cei ce nu-s, s'a incheiat discutia. Dar

imbeciles,

160

pentru cel ce sunt, resulta manifestatia for din-tr'o convingere adinca si sincera? intrebari totasa de esentiale. Void raspunde si ed, cu o sin-ceritate absoluta si cu o absoluta nepartenire.

Intelectual nu e on -ce profesor, si nu e ne-voie a fi cine-va profesor pentru a merita acestnum e. Intelectual nu e o meserie, ci o distinctiea firel, pe care cultura o va."deste si o afirma.E intelectual, omul foarte inteligent, individua-litatea bine respicata, care cauta in viata mul-tumirea superioard ce se dobindeste traind inlumea nemuritoare a ideilor. Si cel mai alesiprintre intelectuali sunt aceia cari ad energiatrebuitoare pentru a-si lamuri gindurile prinscris, pentru a le inchega sistematic si, raspin-dindu-le, a face o opera binefacatoare pentrutara si poporul lor. Tata ce sunt

La °spat insa au fost de fata mai multi pro-fesori de heed, poate si institutors, cari vor fivenit el stiil de ce, vor fi mincat stim si not dece, vor fi vorbit intelegem de ce, dar desprecari nu se poate pomeni nice serios nici in gluma,on cit de multe sfortari li-ar fi facut limba, insensul oratoric ca si in cel-l'alt. Unii dintre eisunt oameni cum se cade, can vor fi crezindsincer ea cine-i ajuta e si un om mare, dar,on cit ar avea la alegeri o mina ca sa voteze,el n'ail dreptul la reclama si la tiparul numelul

intelectualii.

161

for in alte ziare de cit ale politicianului sarba-torit. Doarma in pace supt giulgiul insuficientiilor !

Dintre ei nu trebuie luat la o parte d. Gheor-ghe Gion, cu tot stilul si aspectul de care dis-pune. Nici odata acest personagia, care se cu-noaste bine in fond, nu s'a visat intelectualromin.

Au fost insa guniversitari», deci intelectuali.Ma rog, nu : deci. Din nenorocire stim cu totiicum se ajunge adese on la Universitate, cumse ajungea in alte timpuri, de regula. Invata-mintul superior are mestesugarii sal, si intrecolegii mei de la teologie sunt si de acestia,cad nu e un intelectual omul care n'a avut,intr'o situatie ce-i impune a scrie, puterea sitalentul de a concepe o singura carte serioasasi originals. Suplinitorul de la facultatea de li-tere, care s'a ratacit la banchetul intelectualilorinnainte de a-si cuceri situatia stiintifica pe carei-o dorim, s'a grabit fard indoiala, si o va re-cunoaste insusi.

Se citeaza atunci numele a cinci persoa'care ail fost de fata la banchet si a altor doua,care lipsesc, toti profesori universitari cu repu-tatie. Adica, incepind de jos :

D. Gr. Tocilescu. E un om de stiinta ? L'amdovedit plagiator si ignorant. Reputatia-i in strai-natate e subreda : si ea se datoreste numal lap-

IL

162

tului ea a facut sapaturi in locurr necercetatede strains si unde si orbii, cu sute de mil delei la indamina, ar fi gasit ceva. De ce a venitla banchet ? Evenimentele se desfasura doar in-naintea noastra...

D. dr. Istrati, un om priceput, de sigur, in chi-mie si un invatat apreciat in strainatate. Nu nu-mai atit : in anume lucrari ale sale de naturapolitica, s'a aratat un cugetator serios si un ex-celent patriot. Dar d. dr. Istrati a ajuns la virstacind oamenii ce nu sunt superiori jertfesc multepentru onoruri zadarnice. Si supt bratul d-luiTache Ionescu, d. Istrati vedea stralucind unportofoliii ministerial pe care Pa avut de douaors, pentru a contrasemna rusinea Hallier sipentru a lasa amintirea uneia din adininistratiilecele mai putin serioase la Ministerul Scoalelor.

D. Vladescu. Bun profesor, de si a tiparit pu-tin, om de inima si un excelent coleg. Direc-torul gradinei botanice crede serios ca prin zi-sul d. Ionescu se poate incepe o era fericitapentru tara pe care fostul presedinte al Ligeio iubeste ? Nu vede oare d-sa ce usurica e cul-tura, ce putin consistente sunt convingetile, ceindiferente, din punct de vedere moral, sunt so-lutiile sefului sail? Poate un om cu o culturastiintifica sa se inchine innaintea idolilor zadar-nici, cad pot ispiti vulgul ? 11 rog s'o spuie, salegitimeze In scris alegerea sa politica, pe care

163

not nu o putem vedea pins atuncY de cit cudurere, cu durere pentru colegul Vladescu,al carui loc e, de sigur, mai mult intre not decit intre solitarii lui Bratescu si la baratca so-fismelor.

D. Toma Ionescu. Un invatat care ne faceonoare, intru cit poate judeca un om de stiintadin alts specialitate. D. Toma Ionescu e frateled-lui Tache Ionescu, si pentru a combate cine-va in politica pe propriul stir' frate, fiind-ca a-cesta urmeaza. CAI primejdioase, se cer insusirideosebite de ale specialistului distins.

Si d. dr. Babes. E un om a carui lauda nuse mai face, si analfabetii cari ii fac treclainahprin ziarele d-lui Tache Ionescu nu stir' supre-mul dispret pe care d. Babes '1-a avut si it arepentru acest mijloc de actiune. Rostul d-lui Ba-bes nu'l inteleg, si d-sa ne datoreste explicatii:inteligenta d-sale deosebita ne face saram putinta unei convingeri etachistep (spuncuvintul fiind-ca d. Ionescu '1-a adoptat la ban-chet). Laboratoriu are, mare cit saracia noastraSi cit ambitia de specialist a d-sale ; reputatieare ; in ministerul igienei publice, o boutade deodinioara a d-sale, nu crede serios; directiaserviciului sanitat ca o pomand politica, sta preajos pentru d-sa... Atunci ce '1-a putut indemnasa digereze linga d. Gr. Tocilescu ?

Absentii sunt doi: d. Hasdeil si d. Xenopol.

inlatu-

164

D. Hasdeii e carlist si nu tachist. Iar d. Xeno-pol, se cuvine sal intindem un vAl de pietateasupra batrInetelor sale.

Si acum, va striga stegarul Bratescu, imprds-tiind vulgul : inlaturi, trece partidul intelectua-lilor ! Din patru colturi ale Ord s'aii adunatpentru ideie... Puneti masa de azi si pregatitipe cea de miine !

ADVERSARII SCHIMBARII MORALE

I.

Cind se scrie si se vorbeste la not de citdvavreme despre o reform generala, sincera si min-tuitoare a moralitatii publice, despre nevoia ne-aparatd si grabnica de a se distruge apetiturilepersonale, aducind la pocaintd pe cei minati deele, sail distrugindu-1 politiceste cind sunt in-corigibili, cind se da, de un partid politic, oatit de mare insemnatate acestel opere de ca-petenie, in cit se face dintr'insa un punct deprogram, pecetluit cu indatoririle publice aleunor oameni de o cinste desavirsita, suntmiscari de impotrivire din partea acelor earl sefolosesc de cealaltd stare de lucruri, in care amputrezit pins acum, sail din partea altora carin'aii curajul unel reforme periculoase.

Unii, eel mai putini, dar mai galdgiosi, strigatare pentru a parea multi si pentru a da ascul-fatorilor ilusia ca ei isi ail convingerile aiurea

166

de cit in purga, care alimenteazd nevoile de ani-mal ale fiintei omenesti. Ei se tidied, nu pentrua dovedi cal predicatoril idealulul si jertfei seinsald mergind catre ele, nu pentru a sustineapublic ca dupd alt ceva se poate indrepta unStat si un popor, pentru a trdi de sine, in si-guranta linistita a munch acumulate, in culturaproprie care infloreste tot-d'auna intr'insa. Nu,ping acuma, acesti cugetatori, de o indraznearacare pune in uimire pe profan, n'aii ajuns safixeze dogma ca acolo va fi mai multa civilisatie,unde cel putini vor stoarce mai strasnic Thirdnici un drept pe cei multi si unde intre acestiputini se va face loc de cirma celor ce-sinecontenit innaintea lor, nu steaua nemiscata sieterna a datoriei, ci focurile nebune ale ispite-lor ce se zbeguiesc pe apele de primejdie, incare societatile cad la fund.

Ei judecd alt-fel, cautind a da prin aceeanecesitate sublimd care impune si poftelor celormai josnice a se imbraca in hainele cuviintiimorale si logicei o aparentd de dreptate uneilupte condamnabile.

Un temeiil al societatilor moderne e impar-tirea cit mai egald a bunurilor si drepturilorintre clase si indivizi : acesta e un principal inpotriva cdruia nu se mai poate ridica fatis ni-meni, fie si cel mai «conservator» dintre ccon-servatorlD.

vad

167

Dace asa e lucrul si dace trebue sa se tieon -cine de aceasta porunca a vremei, cum poateveni un om serios, un spirit practic, cu planuride prefacere care, puse in aplicare, ar aruncape strada un asa de mare numar de cetateni,ar rapi la atitia altii binefacerile luxului occi-dental si ale risipei in care ni s'a deprins po-porul ? Cum adeca, pentru ca un om ager siactiv e atins de una sail mai multe slabiciuni,pentru ca minte, furs si conrupe, sa nu i sedea o functiune publics, pe care se simte in starea o indeplini cu stralucire, in toate amanunteleel profesionale ? Cum adeca o intreaga popula-tiune oraseneasca, strains de on -ce mestesug side on -ce avere proprie, ciocoi saraciti: sail par-veniti trindavi si pofticiosi al burgheziei, dezer-tori al tejghelei sail atelierului parintesc, cum,oamenii fa.'ra capital si fara profesie, de cariavem asa de multi, sa fie nimiciti, luindu-li-sedin gura singura pine pe care o pot cistiga, cubita, cu votul sail cu injuria scrisa? Evident caon -ce om cu socoteala trebue sa se revolte cindse emit pareri de o desastroasa prefacere a mo-ravurilor si cind se dail chiar mijloace, ca sta-bilitatea administrative, pentru a realisa exclu-derea incapabililor si imoralilor. Suntem demo-crap' on nu!

168

Exists insa si alt sistem de a combate, cutoate aparentele sprijinului. Cind vr'un adversarpolitic vine cu o idee, pe care n'al gasit-o sin-gur sail care intra atit de mult in lovitura cuinteresele adinci ale partidulul tail, in cit o stre-cori intr'un coltisor al unei declaratii, ca un omcinstit, dar fare chemarea eroica de a jertfi to-tul pentru un adevar, atunci e un lucru di-baciil a nu lua arma si a nu sta in calea ace-lor cari din aceasta vorba in treacat a dumi-tale, din acest punct de vedere pe linga multealtele, isi fac o formula sacramentala, o sfintavorba de intelegere mai presas de orl-ce deose-biri, un In hoc signo vinces aparut in literelede fulger ale vointil logice si bine-facatoare a

Zici atunci: «Da, e adevarat, domniiaceia spun lucruri foarte bune si ne aducem aminte ca leam spus si not odata si, daca voiti,iata suntem gata a le spune si acum, °data, decloud ori, de o mie de ori. 0 descoperire nu e,si daca a fost una, a fost cind ne-am gindit sinot ca asa ceva ne poate servi.

D ar rnijloacele de a ajunge aceasta tinta co-muna ni se par in adevar prea slabe: cum, prinstabilitatea administrative, prin alegerea celulmai bun functionar, celui mai priceput, mai lu-minat, mai harnic si mai integru si prin tine-rea lui in afard de marea partidelor, de fluxulguvernului si de refluxul opositiei, pind el se

Realitatil.

169

va identifica pe deplin cu functia sa, va repre-sinta prin binefacere si bune sfaturi putereapublica, urita ping atunci fiind-ca represinta o-braznicia si rivna dupa averea altuia, prin a-oeasta voiti sa incepeti insanatosirea acesteicare e bolnava fare indoiala de imoralitate publi-cs private, de lipsa de ideal, etc., etc.D cSip, vaaddogi apoi, ca un politician prudent, pentrucare e tara, de sigur, dar mai ales partidul,sfintul, marele partid, menit sa savirseasca toateactele marl, scutit de toate greselile, impodobitde toate darurile, «si asemenea lipsuri moralese observe in de ajuns, dar nu la ori-cine, ci.

numai la ala §i la dla, si la cel-l'alt, oameni pri-mejdiosi fiind ca sint imorali si fiind-ca ne sintconcurenti si, pe cars, dace voiti, sintem gatasa ne intelegem pentru a -i distruge, din ulti-Find motiv.

<Aceasta da: adesiunea teoretica si actiuneaparalela contra lui dla, primim si aprobam. Darmai mult nu. Fiind-ca, vedeti, e o utopie, asaparigorii de oameni tined si prea deprinsi culucrurile scrise ca sa. vada In adevar pe aceleadupa care se scrie, reverii interesante de bar-bati romantics, ce au cetit prea multa literature§i cauta colaci calzi in virful copacilor.

Cu timpul, persoanele acestea interesante vorvedea mai bine cum staii lucrurile in adevar,nu vor mai incerca sa mute muntil strivitori ai

si

170

gnorantei si inconstiintei, cari trebuie respec-tati, cind slujesc la ceva, si se vor preface incel ironisti pe socoteala visurilor for detinerete. Cad, intelegeti, cam asa am fost si noicind eram mai tineri... Asta cu reforma morals e onuanta a sentimentalismului de scolar, care a pro-dus la noi odinioard socialismul, radicalismul,cari ridicat sus, sus, ca un fum subtire, sis'au imprastiat apoi in splendoarea frumosuluicer albastru... Moda for a trecut, si a venit a-cum o alta mould: in locul cravatel rosii a re-volutionarului e acum Oravata ping sub urechia doctrinarului, dar din una ca si din alta sevede figura tinara si ochii naivi al copilului...Al unui copil ambitios, une-ori, care cauta mi-nisterii, etc., etc. Dar, bine inteles, reforma mo-ravurilor cine o sustine mai mult de cit noi, caricel asa si pe dincolo ? insa gasim to-tusi in fond si vorbind intre noi, ca reformaaceasta nu e cam asa de grabnica si ca prin-tr'o cirpitura mestera a oamenilor de Stat, pu-tern merge innainte, cam asa cum suntem, evi-tind cu totul revolutia in inimi, pe care o pre -dica copii...»

Asa sA fie? Sa vedem.

d'intiiii

s'ai1

d'intiiii,

increzatorii

171

II.

Reforma morala inseamna, fireste, alt ceva decit ce se fac a intelege unele persoane care

tocmit inteligenta pentru a vorbi in sen-sul celui ce plateste. Nu e vorba numai sa sesfarime situatia nemeritata a cuiva care, impo-dobit cu aparenta civilizatiei franceze, cu usu-rinta dernonstratiilor rationaliste, si cu un oarecare sans-gene in privinta colaboratorilor sal simijloacelor sale, intelege sa ne domine pentrua ne da de rips. Nu, reforma morala inseamnaschimbarea totala a directiei societatei noastre,darea unei indreptari noua claselor conduch-toare de la noi. Inseamna prefacerea vietei po-litice India, in care sa nu se mai duca de naslumea cu fagadueli de ospete budgetare, de po-managerie cu banii saracilor sau cu sclivisealaunei oratorii de mare parada ; in care sa numai joace un rol predomnitor indraznetii saripracticii, ce asteapta dupd dinsii potopul carene va inghiti ; in care sa nu ne mai poata ames-teca, in intruniri publice, in parlament sail inziare, rebutul vietei noastre sociale. A sta intiiil :o aristocra(ie de merit, in locul,.. arivistocra-tiei de cutezanta. Apoi prefacerea administratieiin aceasta tara, in care o bund parte din func-tionari are budgetul norocului sau, budgetul vo-

172

tului sail pe linga leafa Statului; in care func-tia e pentru functionar, iar functionarul pentrupartid, o criminals intoarcere a lucrurilor.Inseamna moralizarea curagioasa a scoalei incare sa nu mai dicteze baietul domnului pre-fect on al domnului primar ; inseamna inspira-rea pe aceasta cale catre un ideal noil de muncasi jertfa a generatiilor ce ne vor urma. Iata dece e vorba mai ales, iar nu de infrinarea luidsta, care nu e simpatic nici ziarelor liberale,dar peste care, invingindu-1, trebuie a se trececatre marea opera de reforme mintuitoare.

Unii isi inchipue ca, daca nu suntem o tarsireprosabila din punctul de vedere al moralitd-tei, ca daca, find fare indoiala superiori Gre-ciei sail Serbiei, unde se petrec lucruri care nise par o poveste de fantasie orientala, nu neputem asemana nici pe departe cu tarile ade-varat culte si civilizate, nu ne gasim totusiluteu stare desperate, cind cu on -ce pret tre-buie provocata o crisa de reforme. Asa cumsuntem, am mai putea merge ; iar cine vrea maimult, si mai ales acuma, e un ideolog. Caciacum avem altele de facut : conversiuni de im-prumuturi, tratate de comert s. a. Avem ragazsa asteptam, cirpind doar id si colo.

Ei bine, leaven: acest ragaz. intiiii ca, on citam inchide ochii ca sa nu vedem si am cautasa oprim mersul gindului ca sä nu atinga teri-

173

bilele conclusii din urma, not suntem in fie-careclips in mijlocul primejdiei de moarte, subt cu-titul care ne gidila din timp in timp ca sa stimca poate si ucide. Daca Galatenil vad lunecindpe Dunare, ca anul trecut, canoniere rusestIimpotriva tratatelor, daca sistematic ni se sica-neaza functionarii de granita de catre Bulgarl,dace bandele and in Macedonia, incalzita desta sa se sfarime, daca Ungurii intrebuinteazacele de pe urma mijloace pentru a Incinge nea-mul rominesc cu granita Statului romin, dacavueste aerul in Europa de turbatele strigate deura evreesti impotriva noastra, care spun ca si lanot se cuvine sa abdicarn, aceste sunt un vesnicmemento mori, ce ne indeamna sa ne organizampentru o lupta eroica, pe care, de va fi sa trairnon ba, o datorim sentimentului moral al lumii.

Si not ce am face ? Constatam in corpul nos-tru social un netagaduit Inceput de cangrena,si zicem : a ! e numal o usoara negura neagrade care nu trebue sa tinem seams. Dar aceanegura neagra, nu e altceva de cit moarteaaparuta. In mijlocul vietii si luind in stapinirepunctul el de plecare, si, odata ce-1 are, moar-tea merge repede, si nu atunci cind amortealane va fi cuprins, va fi venit vremea ca, intele-gind, sa luam cutitul, care- ne va scapa din mii-nele slabite. 0 cladire putin crapata poate tineaInca multa vreme ; in ordinea lucrurilor neinsu-

174

fletite progresul distrugeril e mai incet in cor-purile organisate, cum e o societate, procesulde descompunere e uimitor de repede. Ai iertatastazi pe un mare functionar abusiv fiind-casocoti ca el are un nume si ca ne-am compro-mite tofi pedepsindu-1, ai dat astazi acest e-xemplu public de slabiciune, de lipsa a curajului,

miine acel om va putea fi ales presedinte alclubului sincer de innalti functionari dilapidatori.

Si la urma iata unde se va ajunge : Popoa-rele marl sunt tolerate si cu pacatele lor, a ca-ror iertare o impure. Asupra celor mici insaapasa tot-deauna privirea banuitoare a censori-lor pradalnici, ce nu voesc existenta lor. Nielo lipsa a unor astfel de popoare nu va fi pri-vita cu indulgenta. Si sa ne in.chipuim ca Statece rivnesc de veacuri la desfiintarea noastra, vor-indura putreziciunea, otravitoare pentru lume,la care vom ajunge de sigur in mai putin de osuta de ani daca vom fi guvernati cu cinismulcare provoaca imoralitatea saiz cu ipocrisia careo incuraieaza pe tacutele ? Se poate admite asaceva ? ! Dar vom gasi indata cine sa apuce cuclestele aceasta frintura putreda de popor carei-ar infecta hotarele !

Si, daca e vorba sa ajungem acolo, de ce samai pierdem vremea si sa mai incurcam lumea,de ce sa fncepem a cladi o cultura, de ce samai cautam a desavirsi o limbs, de ce sa. mai

:

175

provocam suferinte si jertfe, care nu ar servi lanimic trainic ! Un popor e lasat doar, nu pen-tru a se tiri de azi pind mini, de la un pacatla altul, ci pentru a face sa straluceasca tot maisus, din mijlocul ideatismului sau, o flacara decivilisatie curata. Flacara aceasta curata nu seaprinde insa." si nu se hraneste din gunoaielepoftelor de bani sau poftelor de putere, ci dinsfintul unt-de-lemn al jertfei de munca, lucre-dere si iubire de patrie a fie-caruia. Acesta nuajunge astazi, si de aceia abia licareste nesiguraflacara noastra de civilisatie. Vrem sa ne in-dreptatim fata de omenire prin lumina ei vazutapentru on si cine ? atunci sa inlaturam lard' deo-sebire de partid elementele nesanatoase dinviata politica si sociala. Iar aceste elemente, carese sbat asa de mult pentru a intoarce rostuladevarat si vesnic al lucrurilor, care pretind sarastoarne bunul simt in viata unui popor, de cen'ar ridica adevaratul for steag ? Politica aceastaduce la anexare. El bine, sä proclame anexa-rea ca tints ultima a activitatil for 5i, daca unblestem, ce pare ca apasa asupra noastra, li vada biruinta, I i vor auri cu un titlu de cnezi,sovetnici, cavaleri sau baroni numele for invin-gatoare, atunci cind el ne vor conduce legatiinnaintea strainului.

Numele partidelor prea invechit, si ar fis'aii

176

foarte original sa avem un partid al anexarii,ca in acea Polonie de a Carel" soarta e ciu-dat ca pomene§te asa de des d. Tache Ionescuin (Discursurile parlamentare».

IN CHESTIA. EVREIASCA.

Pareri lib ere.

I.

In starea noastra interioara, doua intrebari decapetenie trebue sa ne preocupe on cind, sa for-meze baza cugetarilor politice ale partidelornoastre. Exists in Rominia, pe care, dupa ce amstabilit-o, suntem chemati a o pastra, a o intarisi a o creste, ca siguranta si prestigia, daca nuca hotare, cloud marl probleme, de a caror dez-legare atirna ce vom fi in viitor si daca vom maifi inteun viitor mai indepartat. Una din ele pri-veste viata in satele noastre de pretutindeni, iarceailalta traiul in orasele Moldovei.

La sate, se gasesc cel mai multi si cei maibuni din Rominii liberi : astazi Inca, ei sunt, faraasamanare, si eel mai nenorociti. Ei platescpentru ce nu le foloseste, pentru o pripita civi-lizatie de forme, care trece asupra for fail bi-

12

178

nefaceri, lasindu-i in saracia for intunecata, innemiscarea for seculars : lenesi, fiindca sunt cumiinile legate, simpli la minte fiindca insusirilefor firesti nu pot straluci in lumina unel cul-turi raspindite cu intelegere si cu dreptate.

Clasele superioare, asa cum ni be inchipuimCa vor fi si de acum innainte, nu pot sprijini unStat mindru si vrednic de viata : eel ce be alca-tuesc sunt putini, fail energie fizica, lard un avintal spiritului constient. Taranii sint multi, otelitiin lupta cu nevoile ce le yin de la Dumnezeiisi de la cel mai marl de cit dinsii, cumpaniti sistaruitori, muncitori si modesti, oameni de in-telegere si de omenie mai on unde, si pe dinsiise poate razima o cultura si o forma de Stattrainice. A -i ridica spre not inseamna a mintuipatria si neamul, si omul de inima: care va in-latura piedicile din calea for printr'o adminis-tratie cinstita, umana, statornica, luminata, prinscoala practica a lucrurilor folositoare, va fi celmai mare barbat de Stat al Rominiei contimpo-rane, si in fie-care ogor de munca rasplatitas'ar cuveni sa se innalte o piatra care sa-i amin-teasca numele din neam in neam, si in veci deveci.

Aceasta e chestia taraneasca, ce, n'are a facecu impartirile de hrana din partea Statului, caren'a oprit intinderea mizeriei, sail ca nelegiuitulact de batjocura a nenorocirii pe care-1 savir-

179

seste surtucarul ambitios, care, respins de par-tidele politice, cumpara de la saracil pamintuldirominesc prin intetiff si minciuni un mandatde erepresentant al natiunii.

Sate le nu joaca un rol in viata noastra de citprin gologanul for muncit, care hraneste mis-carea Statului, sail prin flacaii ce pornesc tristidin cascioare sail din colibe ca sa lupte suptun steag, al carui rost fost deprinsiinteleaga. Rominia e eirmuita de orase pentruorase,si aeesta e un mare rail.

Dar viata oraseneasca n'a insemnat la notmare lucru nici °data, cad' Rominul e fiul o-goarelor si al muntilor. In trecut, nici odata elnu s'a grAmadit la mestesug sail la taraba, cinurnai unii rAtacit acolo, unde ail gasit detovaras pe strainul din tot felul de neamuri. Dela inceput, in tirgurile si cetatile noastre pro-ducerea si schimbul bogatiilor s'a facut maiales de oaspele venit din alte parti. Asezarilenoastre urbane sunt descalecate din Ardeal, dinPolonia sail de peste Dunare.

Erail deci si atunci straini din belsug ca in-dustriasi si negustori, dar prezenta for intre notne aducea numai foloase faira nici o primejdie.',bind la o parte ca popoarele in alts vremeerail mai putin primejduite, chiar sub stapinireaunui cuceritor, de cit astazi in neatirnarea foronorabild, dar fara garantie, acesti tovarasi

n'ail sal

sad

180

din alt singe al taranului nostru de la cimp saude la Curte erail atit de deosebiti intre dinsilca origine, in cit n'avearn cuvint sa ne tememde o actiune units a for impotriva noastra. Sa-sul, Neamtul, Ungurul, Armeanul, Grecul, Bul-garul, numai ici si colo Evreul nu 'si in-telegeail graiul si sufletul, si puteail lucra im-preuna numai pentru ca nor eram stapini.

Apol cei mai multi dintre acesti tirgoveti dealts origind null mai pastrail in curind de citin nume amintirea strainatatil lor. Crestini dealts confesie, el o parasiail lesne pentru a trecela legea tariff, si in acelasi biserica, amestecindrugaciunea for cu a celorlalti credinciosi, Inge-nunchiu d pe covorul mirilor linga o paminteanca,el se statorniceail pentru totdeauna la nob si cuinima, uitind cu totul drumul ce adusese pestramosii for la o incrucisare de drumuri denegot.

De atunci starea de lucruri s'a schimbat cumult, ajungind pe incetul primejdioasa pentrunob. Cind dincolo de Dunare se afla un Statbulgaresc, neastimparat si trufas, care nu nerecunoaste o iota de superioritate, faptul ca ora-senil de pe malul nostru sunt in unele locuriprea omogen, Bulgaril trebue sa ne nelinisteasca.Dar cu cit mai mult trebue sä fim stapinifi deingrijire, cind intreaga burghezie moldoveneasca

181

e pe cale de a ajunge in curind numai ovre-iasca.

Statisticile noastre, acute de agenti cari stidsa numere mai bine pe alegatori la o zi de luptapentru putere, de cit contribuabilii ce se ascundde recensamint, nu spun lucruri tocmai sigure.Dar nu se departeaza cine-va prea mult de ade-var cind admite ca vr'o 400.000 de evrei locuescpe pamintul ingust al unei tari sarace si putinculte alaturi de vr'o 5 milioane de Romini, dintre.cari citeva zeci de mil se zbat dupd lefi si glo-riole politice, pe cind restul doarme somnul gredal inconstientii. Jumatate de milion de evrei,dintre care nu e unul care sa nu cunoasca, pelinga ceva romineste, si un jargon al unei limbide civilisatie, limba germana, care, vorbita dedinsii innaintea ebraicei uitate si limbei rominedisprquite, formeaza o puternica legatura a forcu un vecin, care spera sa mai traiasca si samai cucereasca «barbarip. Jumatate de milionde oarneni harnici si foarte cumpatati, pentrucare fie-care clips are pret, fie-care farima dearama e roditoare, orice coaje de pine uscata.'astimpara foamea linga o populatie romineasca,stricata in privinta vietel economice prin preamult belsug nemeritat sad prea multa mizerie,tot asa de putin meritata. Jumatate de milionde spirite pe care prigonirea le-a ca'cut agere,pe cal de cinste sad necinste, jumatate de mi-

182

lion de creaturi omenesti rafinate printr'o lungasi dureroash experienth de ratacire Intre nea-muri, cad ail urechi de pindit si ghiare de sfi-siat alaturi de ai nostri, traind in voia Dom-nului, de la care unii asteapta vecinicia bine-facerilor, iar cei-l'alti sunt deprinsi sh nu pri-measca de cit mamahiga mucedh a zilelor amarede munch numal pentru altul.

Si aceastA jumatate de milion de Evrei nusunt singuri pe lume, ci cea mai strasnich so-lidaritate nationalh ii leagh cu milioane raspin-dite in toath lumea, unde stapinesc cea maimare bogatie si in friiele de our prin care sestrunesc sau sa lase sh alerge in avintul for decivilisatie popoarele. Suveranil Imprumuturilorsi imphratii Bancilor gasesc inch timp ca shdescopere suferinta adevarata sail inchipuith acelui din urma flu al lui Israel prapadit in pustiadepartarii si simt datoria de a'l razbuna.

Multa vreme acesti domnitori de fapt pestejumatate din tara noastra au tacut, adunind a-gonisita, cu care se cumphra pe urmh toate.Astazi mai mult decit on cind, ei se agita, pro-testa', se pling strAinului, isi cer pe toate chiledreptul la cirmuire. imprejurari triste, venitedintr'o risipa si nebund si neghioaba, dintr'o ne-glijare a organisarii muncii nationale, ii ajuthsi ne inipun sA ne strecuram Innaintea unor

'si

183

insuite ce ne lovesc in inima. Si necontenit sgo-motui acesta se tidied, necontenit se aude totmai tare, glasul ofensator al strainului din tars,care nu ne mai vrea suprematia exclusive.

Si not ce facem ? Ce curente s'ati determinatin cugetarea claselor noastre conducatoare prinnoua crisa a cbestiei evreesti ?

II

Antisemitismul rominescurnalele marl din strainatate, care apara, din

intimplare mai mult prin mini ebraice, principiisfinte si vesnice de libertate, egalitate si infra-tire intre oameni, ziare de progres in toata pu-terea cuvintului, pentru care binele tuturor nea-murilor, tuturor raselor, tuturor coloniilor umanepretuieste cu mult mai mult de cit interesele se-cundare si trecatoare ale unei singure gruparidupa singe, limbs, origins saix coloarea fetii,asemenea ziare, mindria veacului, anunta adesea-ori cu energia cuvenita, crimele pe carele comite marele, puternicul si botaritul partidantisemit, ce desonoreaza Rominia. Mai propritivorbind, din frumoasele articole ale acestor ziareresults ca intregimea claselor conducatoare ro-minesti se desonoreaza prin antisemitismul for

lumii,

184

salbatec, si vre-un calator european, strabatind cuscopuri urnanitare aceasta «Halb-Asien k, aceastape jumatate Asie a noastra, ajunge abia sadescopere vre-un suflet nobil, luptind desintere-sat pentru dreptate, la taraba imaculata a uneigazete omogen sail quasi-omogen evreesti.

Antisemitismul romin cistiga., evident, sa fievazut de departe, cad deaproape cam iata cese vede.

Avem intiiil antisemiti sentimentati, daca voiti,antisemiti din motive de preferinte personale saildelicateta estestica. Crezul for s'ar putea rezumain cloud cuvinte, pe care le dam in dialectulromin in care e fireste ca ele sd se pronuntemai des: jidan pal*. v. Da, jidan parsiv» e unadevar: Evreul moldovenesr tipic traieste in mur-darie, si, tiind sama de faptul ca-1 prieste deminune si ca in asemenea conditii inmultireanatiunii e fabuloasa, se poate zice ca traiestedin murdarie. imprejurarile materiale ale vietiiinriuresc numai putin aceasta pornire asiatica inpotriva curatirii corpului si hainelor: am vazutin centrul evreesc al Lembergului un tinar fru-mos, bine pus in costumul national, care dupdce-si stergea nasul faira batista, trecea cu gra-vitate degetele-i subtiri si albe printr'o splendidabarbs de aur.

nu numal ca Evreul e murdar cad., maila urma, nu poate fi mai murdar de cit Tiganul,

sSi

185

pe care nimeni nu se gindeste a-1 tinea la oparte pentru acest motiv, el e si urit. Tipulcurat semitic, amintind prin liniile-i fine, idea-lisate, tipul de luptator cavaleresc al Arabului,acest tip se intilneste numal in rare exceptii. Incolo, din haina acoperita de crasa intangibila,rasar capete rail croite, cu gura lacoma, cunasul pradalnic, cioc de pasare rapareta, cuochii bolnavi, injeetati de singe. Evident unurit si murdar exemplar al specie omenesti eEvreul innainte de a putea sa apard, prefacut, laghisetul unei case de banca sail de a ajungesa." imbratiseze o profesie libera, ce-1 stramuta1n alt media.

Din sentimentul acestor lucruri deriva antise-mitismul romin cel mai raspindit. Cum poatetrai cineva intre atitia oameni cu o ast-fel deinfatisare, va spune impresionabilul antisemit. Uniivor mai adauga aprecieri tot asa de generale,supt un alt raport, cel moral. Evreul, murdar siurit, e, pe linga acestea, si inselator, siret, «safar Dcum se zice in Moldova. Marfa lui de negustor,lucrul lui de meserias e mai prost, de si maiieften, decit la altil ; vorba lui nu are credinta.E aplecat sa faca un negot neingaduit, camata,cu banul cistigat pe cal necinstite. In invirtireaafacerilor sale, el nu se opreste innaintea vre-until' scrupul de moralitate sail de omenie : da-tornicul lui poate sa fie sigur ca va fi urtuarit

186

pind la moarte, si ast-fel prosperitatea obraznicaa unui bancher evreil se razima pe ruina deintregi familil, inselate, exploatate, nimicite.

Dar acest om are si el o lege, se va zice. Elcrede intr'un Dumnezeii, care e si al nostru. Bi-blia lui sta.' alaturi, in crestinism, cu Evanghe]ianoastra, pornita, cu spiritul el de admirabila ca-ritate, tot din vechiul mediu religios ebraic. An-tisemitismul romin va spune insa, informat dinizvoare straine, ca asa este, dar pe linga Bibliee. legislatia de egoism national, de intoleranta,de exploatare salbatica intre alte neamuri, aTalmudului, cartea de singe si de lacrimi pen-tru «goi». Evreul are o lege si o moralitate, darnumai pentru el si pentru al lui. Se considersfata de on ce alt popor, ca alesul lui Dumne-zeil, binecuvintatul in deosebi de la inceputulrasei, fiul cel mai mare si mai iubit al aceluice a asezat oamenii pe pamint.

Si dispretul lui pentru pleava de natil inferi-oare, intre care traieste pentru a domina faraarme, fara sceptru si coroand, acest dispret nemar-ginit nu se preface nici odata in mild. Omul epus pe pamint ca sa se foloseasca de munca,de carnea si singele celor-lalte vietati, si intreoameni asemenea drepturi suverane revin evre-ului, intiiul nascut al lui Iehovah, stapinitor allumilor.

Asa in cit; ce e de facut, intreaba cine-va pe

187

antisemitul romin ? Si atunci intervin mai multesolutil, absolut inofensive si al caror descoperi-tori si sprijinitori ar merita credite deschise pinala o sums potrivita cu insemnatatea lor, la ban-cile iudaice sau o rubrics perpetua de reclamain .%Dorobantul, sail in dPatriotulp.

Dupa unii trebue o organizare solids princluburi, presedinti de onoare desonoare,vice-presedinti, secretari, casieri, mai ales casieri,decoratii distinctive ce se pot purta macar infamilie, pe partea stings a halatului, initiale fa-tidice, poate steaguri. Un intreg masonism ri-dicul, fara alt profit de cit acel, material mo-ral, o nu! al intemeietorilor lui. Cad la aces-tea se opreste actiunea, la ideia naiva sau si-reata ca innaintea triunghiului groaznic al buchi-lor M. C. A. (marele comitet antisemit) sail A.B. C. sail az-buchi-glagore, innaintea insemnelordecorative, innaintea numelor teribile ale d -IuiGrigore Tocilescu sau d-lui dr. Istrati, Evreii,in desperare, se vor arunca in corpore in apelebotezatoare ale Dunaril sail vor infunda strai-natatea cea mai departata. Caci nici o organi-zatie serioasa n'a izvorit din existenta Ligei an-tisemite, nici o arms de lupta, demna, civilizatamoderns, riu s'a faurit pentru apararea econo-mica a neamului nostru, acolo.

Ceva mai violent e altfel de antisemitism, carenu raporteaza insa de cit cela ce ear putea

sad...

188

numi glorie. Imi aduc aminte din copilaria meade un tinar si frumos ziarist bucurestean, anti-semit fanatic, care strabatea provincia infectatade Evrei, plasind versuri rasboinice si. conferintiinflacarate, infierind innaintea damelor simtitoaresi fragezilor elevi de heed pe «dusman», si re-comandindu-le la plecarea lui, sa fie antisemiti,dar cuminti, prudent', fie-care la vatra sa, pebanca sa de elev. Si dusmanul va disparea dela sine, daca prajiturile si dulcetile vor fi binereunite sau profesorul va fi multumit de lecti-unea recitata.

Dar sunt tot prin provincie persoane feme-nine capabile de entusiasm national, actor' car'tin a juca roluri tragice si in viata, poet' cuimaginatia lugubra, can scot ziare de atitare ;sunt student', cari n'afi rabdare de a-0 terminastudiile innainte de a voi sä ne indrepte in viatanoastra nationala, si, addogindu-se la acestecrunte exercitil de stil, la aceste ambitii precocevre-o manifestare evreiasca mai putin mascata,vre-o cerere de drepturl mai energic exprimati,si, anume nevoi ale cutarui partid poli-tic, se intimpla acel lucru neauzit, de care secutremura Europa, revoltata : ca se sparg gea-muri. S'a intimplat de mai multe on precums'a intimplat pe Unter den Linden din Berlin,ca magazinele sa fie devastate de anarchist'esiti ca din pamint, precum in Paris studentii

iarasi,

189

ail ars nevinovate chioscuri de ziare; daspargerea de geamuri a fost. Civilisat nu e, darnu e criminal. E si mai rusinos pentru not : eimbecil. Va sa zica astfel, prin usoara muncamaterials ce se cere pentru a sfarima o fereas-tra, se gasesc Romini patriot'i sari credpot salva neamul de peirea economics, a careineaparata urmare, macar in zilele noastre, edisparitia politica a Statului ? !

Intr -un alt articol voiu vorbi de manifestarea,ping acum din nenorocire fara urmari practice,.a doctrinel de aparare antisemite si de singu-rul el representant, economistul si profesorul uni-versitar A. C. Cuza.

III

Doctrina de apArare economicsIasii sunt un oras locuit in mare parte de

Evrei, cars au deschis, printr'o inceata si birui-toare patrundere, dugheni si ateliere, ins-talat mestesugul si negotul triumfator in umbranenumaratelor biserici si mandstiri, care intru-peaza un trecut mai putin bogat in stralucitoareaparente, dar mai bun pentru neamul nostru.In orasul din intreaga tars unde vremile stra"-bune traiesc mai mult, unde ele se ridica inna-intea calatorului cu puterea unei tainice si

:

ca-si

si-ail

innal-

190

tatoare vraji, pe acest pamint care a tresaritde atitea on de bucuria alaiurilor triumfatoaresi de durerea zilelor de fuga, de ruing si demoarte, in acest al doilea si mai tinar printreorasele sfinte ale Moldovei eroice in lupta sisuferinta, un neam strain doming de fapt, prinnumar si bani. Nu un altul din neamurile careau ajutat la alcatuirea templului amintirilor noas-tre, ci acela care infatiseaza modernismul nive-lator, neamul care lucreaza mai mult pentrucontopirea tuturor oamenilor in asociatii pentrustoarcerea bogatiilor lumil, acea natiune, care,fara sa fie una, stinge mai sigur pe celelalte,putrezindu-le in luxul nevolnic de sus si in le-nea saraciei fara nadejde de jos.

Cine vrea sa vada zidiri de inchinaciunecresting de o frumusete deosebita si adunatemai mult, mai aproape una de altar de cit onunde, sa vie la Iasi, unde se ajunge, de sigur,mai lesne de cit la cutare loc strein, unde segaseste un aer bun, care nu e unic, si monu-mente ce nu ne privesc. Drumetuluitor, pornit in acest pelerinagiu spre trecut cutoata evlavia si cu destula cunostinta a oame-nilor si timpurilor pentru a putea pretui como-rile Iasului, i se recomanda innainte de toate acauta sa se isoleze de timpul de fata, a nu privila stradele prin care trece, a nu asculta accen-tele ce-i rasuna la urechi, a se strecura neva-

intimpla-

191

zut si Idea sa vada, mut si fara sa aud5. Caci con-trastul intre ce este si ceia ce a fost si ar trebuisa fie, e prea mare si i-ar tulbura seninatateade suflet, cu care se apropie cineva de moastesfinte ca acestea.

lasii ail insa mahalalele, unde traesc si Ro-mini, aruncati insa din ce in ce mai mult spremargine, unde se mai poate oplosi barbarulsarac. in anumite parti ale orasului, reservateoare-cum, locuesc apoi si aceia dintre barbari,cari exercita in numele Statului roman, in cares'a contopit Moldova, o biata dominatie efemeraasupra acestui centru de populatie evreiasca.Sint functionari de toate treptele, si, pe lingadinsil, avocaV, medici, profesori romini.

Multimea streind se simte una singura si lu-creaza umar la umar pentru a innainta: top seajuta unul pe altul pentru a cigtiga, si cel maisarac dintre evreii ce ail trecut abia granitaacestui Pamint al Fagaduintei isi simte un in-demn si o mingiere in greaua lupta pentru viata,cind priveste palatele in care stapinesc sail ailstapinit bancherii din poporul sail, aristocraticlui Israel. Cind bilbie abia cite-va silabe ce tinda exprima romineste cea dintiiu chemare catrebanul nostru, el gaseste un colt de adapostire,un punct de plecare, si e inconjurat din capullocului de ai sac, ca in cealalta epatrie, cresting

192

de unde 1-a gonit nevoia. intre evrei nu sinclase, nu sint partide, nu sint clientele.

Uitati-va acum in micul lagar al stapinilor dedrept istoric. Misiunea pe care ar trebui s'o in-cleplineasca e mare si folositoare pentru nea-mul lor; sä iea innapol prin munca ceia ce s'apierdut prin lenea in care ail trait el si pe careail impus'o, apasind si storcind, celor- l'alti, sa-racilor. La un popor fares pretentii marl de cul-tura, de educatie, de superioritate etnica, si Incas'ar pricepe fruntasii sä iea masurile neaparatepentru a impedica peirea desavirsita, expropria-rea economics absolutes, prin care trec eel' ceinching, la unna, si steagul, pe care n'ail stiuts5.-1 apere, lucrind. Al vedea alcatuindu-se aso-ciatii pentru a sprijini munca nationala, socie-tali pentru indemn la ocupatil folositoare, biu-rouri de thijlocire intre micul producator de latara si acel care are nevoe de produsele lui,ligi pentru ruinarea strainului, asa de primej-dios, prin boicotare, prin distrugerea clienteleilui. IsolatiI ca popor s'ar isola si in calitate deconsumatori; ar trai el intre el si el pentru el,

ceia ce nu poate impiedica nici o lege siceia ce impune eel mai elementar simt al da-toriei. Pentru a creste constiinta nationala s'arintemeia biblioteci populare, s'ar da represen-tatil, cu preturi scazute, a unor bucati luate dinviata noastra de odinioard, s'ar raspindi cunos-

193

tinta trecutului prin conferinte cu totul popu-lare, tinute pentru binele tuturora si nu pentrusetea de reclarna a unuia si altuia. Ar apareain acest loc de necontenita lupta cinstita bro-suri de lamuriri si sfaturi pentru umilii aceiacars, acolo ca si on unde, formeaza temelia

In loc de aceasta se pot comtempla in Iasicele trial strasnice lupte de partid, cea mai in-inversunata ura de coteril, bisericute si tarabepolitice, cea mai spasmodica incaerare de am-bitii personale. Monumente noi, innaltate din ba-nul taranului, sfint prin mizeria din care a fostsmuls, din aceasta piine rupta din gura omului,monumentele acelea de zadarnica trufie babilo-nica mucezesc in balarii de codru fara carari,schele putrede atirna de peretii razaluiti, intr'oreparatie de mult intrerupta, a bisericilor si ma-nastirilor marete ; o duhoare de ciuma strabateadesea on aerul orasului otravit de o murdarie,in potriva careia nu e cine sa lupte. Stapinireaevreiasca se intemeiaza din ce in ce mai mult.Ce-i pass scirbosului politician care-si molfaiestea lene cornul sail prajitura la cofetarie, ascul-tind cu aerul fericitilor din raiil infectele injurilce arunca prin ziare asupra partidelor si per-soanelor jidanasi b Bali, pe cari ii in in simbrieRominii pentru a be face «politica, ! De ce suntei acolo de cit petru prada si gloriola, si ce

13

cladirii.

194

li e for Evreul, Rominul, Turcul sau Iaponezuldaca. d. Badarail sau d. Igrec va gasi mestesu-gul de a avea mine graunte pentru prieteni !

* *

Ar parea de necrezut, dar de acolo din Iasia aparut o carte groasa de economiein care un om, care e un cugetator si un in-vatat, a spus adevaruri bine intemeiate asupranevoilor adinci ale poporului nostru. E profe-sorul Cuza, care in urma studiilor sale a ajunsla alt antisemitism de cit al dilentatilor, fanfa-ronilor si secaturilor. Acest antisemitism pecare as prefera sd-1 numesc alt-fel, aceasta doc-trines de aparare economics poate fi imbra-tisata si de un partid de guvern, si in con-gresul de deunazi ca si in discursurile maivechi sail mai noul ale d-lui Carp s'ail exprimataceleasi idei mintuitoare ca si in cartea d-lui Cuzacdespre poporatie».

in on -ce timp, dar mai ales astazi, viitorul eal popoarelor numeroase. Nu insa a on -careiasociatii de unitati omenesti rupte dintr'o rasasau din alta si cutezind a se intitula natiune,ci a popoarelor, care represinta aceiasiacelasi singe, aceleasi amintiri si acelasi spe-rante. Cei multi si omogeni inving si ail dreptulde a invinge pentru folosul civilisatiei omenirii.

Un popor cu viata normala trebue sa-si alba

*

politica,

limba,

195

din sine toate ramurile de ocupatie si toate cla-sele sociale. Lucratorul de pamint, proprietarsail taran, mestesugarul, negustorul, carturarulsi omul politic trebue sa aiba aceIas tip etnic :sufletul lor, mai puternic sail" mai slab, mai alessail mai de rind, trebuie sh dea la atingerea im-prejurarilor acelasi timbru de rasa.

Daca aceasta se intimpla, toate luptele inte-rioare sint mijloace spre reinoire si intarire. Evo-lutia ambitiilor personale, desvoltarea partidelor,in aintarea doctrinelor con stitu e circulatia sociald,individuald sau intelectuald intr'un corp sanatos.

Cind ins. o clash' apartine altui popor, viatase turbura si organismul intreg e sguduit. Ele-mentul strain trebue inlaturat pina ce el ince.,teaza de a fi primejdios, si inlaturarea aceastanu se face in societati cu focul si cutitul, cunedreptatea si prigonirea, ci cu pregatirea po-porului pentru rolul ce l'a parasit si a fost luatde altii.

Asa e la noi. Citi sunt si cum sunt Evreii, nu'i pu-tern tinea, dar nu suntem destul de tari nici destulde neumani pentru a'i goni cu jandarmul sau

antisemitismul. Toate reflectiile asupra uri-ciunii, fautatil, egoismului cjidanului* sunt o me-tafisica zadarnica : nu exists popoare blestemate,si Israel n'a adunat in sine toate viciile ome-nesti. A uri pe Evreil pentru ca n'a avut no-rocul de a fi altceva, e si copilaresc si barbar.

.cu...

196

Dar, daca, in loc de Evrei, ingerii din jurul celuiPrea malt s'ar fi coborit pe pamint pentru aforma o burghezie romina ereditara, am fi da-tori a-i combate.

Cum ? Facindu-i inutili. Prigonitul se intoarceinapol cind it chiama rolul sail, ce nu poate fiindeplinit de altul. Cind ratiunea de a fi a cuivadispare insa, el pleaca." de la sine.

Citi insa si cari dintre Evrei pot pleca? §i cetrebue de facut cu ceilalti?

Iv.

Tipurile evree§ti proletarulExists la noi mai multe tipuri de Evrei. Nu

in sensul acela ca Bercu e brun si Burah blond,ca unul are trasaturile caracteristice ale vechiisi vestitei rase, iar altul le-a pierdut, capatind,in hasardurile relatiilor intimplatoare cu alteneamuri, o masca etnica deosebita. Tipul decare vreail sa." vorbesc e acel social, si deose-birile in conditia socials aduc dupd sine altele,de cea mai mare insemnatate, pentru ei si pen-tru noi, in felul de cugetare asupra imprejura-rilor in care traeste poporul, in sentimentele ceau pentru vecinii for din aceiasi tara si planu-rile ce-si alca..tuesc pentru viitor. Aceste tipuriseamana asa de putin intre ele, in cit politica

197

noastra ca popor si Stat fats de Evrei trebuieneapdrat sa varieze dup.' aceste tipuri.

Avem India : Evreul, mic negustor sau mes-tesugar, proletarul evreu, i-am putea zice. ApolEvreul ce s'a ridicat ping. la o situatie corner-maid sail financiara, on la o profesiefara sä fi venit cu ele din strainatate : acesta eun burghez, de origine straina, al Rominiel. Si,in sfirsit, marele om de afaceri si ajutoarele sale,agenti si functionari, care s'a stramutat la notca intr'o colonie de exploatat.

Sa vedem de-o-camdata intiiul tip, care e maicurat si mai bine reprezintat in Moldova.

Il cunosti de departe, si se marturiseste, chiarlard aceasta, de la cel dintiiu cuvint. Haina luie a Evreului polon : caftan lung de materii a-numite, legat la briti cu un sal ; pe capul tunsscurt, o tichie pe care o acopere palaria de ca-tifea. In zilele de sarbdtoare se impodobeste cuo tichie mai luxoasa, incunjurata cu bland. devulpe. E portul cjidanului%., de care ride toatalumea si pe care nu l'ar purta nimeni: nicitiganul imbracat in pielea lui mai mult de citin sdrer4e, nu l'ar purta, sa i-1 dea nou -nout,de geaba.

Vorbeste stricat romineste, cu Rominii, iaracasa la el fie si elev in cursul superior alunui liceu se intelege cu ai lui in nemteascape care o vorbeste stricat. Si alti straini, din

198

rea vointa sau necunoastere, dau sunete neo-bisnuite graiului rominesc ; dar aici, la Evre-in'avem a face cu toane individuale, cu apleca-rea fie-caruia de a schimba cutare sunete cualtele. Precum nemteasca for are un caracterbine hotarit, sub care o and unii de la altif,asa in cit formeaza pe deplin un dialect pentruun anume fel de straini, al limbii germane, asa.romineasca Evreilor nu e romineasca unuia sail aaltuia dintre Evrei, ci a tuturora ; e o contra-facere generala a limbii noastre, o creatiunetrainica a oaspetilor semitici. Un Leiba novice,abia strecurat peste granita, supt ochil functio-narului romin ce e ocupat a vedea ce i-a cazutin palms cu prilejul intrevederii, un ast-fel deLeiba sosit de supt ceruri vecine sau indepar-tate, se statorniceste intre conationalii sal deasezare mai veche, invata de la dinsil «rominestessi ajunge, dupd un numar de ani, sa fie deplinstapin si pe acest dialect. Naivii si necunosca-torii se mira fara dreptate, cind it vad Ca nuinainteaza de la chines sail «cuines spre «cine»,de la cpunes sau «puines spre «pine» : dar elnu mai are nimic de inva."tat in sensul lui ; scoa-la de «rominestes a ispravit-o ! Ii trebuia sa cu-noasca limba, nu pentru a ceti carti cad nule ceteste, nu pentru a tinea cuvintari sail a-sispune cuvintul la intruniri, cluburi si adunaricaci n'are drepturi, nu e primit acolo si ce se

199

petrece in asemenea locuri, cu nu-1intereseaza, in genere ; nu pentru schimbafelul de vorba cu neamul si prietenil sal. Ii tre-buia sä deprinda «romineste» pentru a precu-peti, pentru a imprumuta pe altii, pentru a levinde sail a primi de la el comande ca meste-sugar : jargonulp, pe care-1 intelege perfecttoata lumea noastra, ii ajunge. Ba Inca, deoare-ce «baiatio de al lui scriil in ziare insem-nate din Bucuresti si din provincie, gindindu-seneaparat si la consingenil lor, el pot intelegesi cuprinsul unei ghizeteo ce a dus limba li-terara romina ping la nivelul lor. Si, ca sintaxa,de sigur ca «graiul evreo-rominv se poate stu-dia din ziarele noastre, si chiar din operele sti-intifice ale d-lui Lazar Saineanu.

Sentimente de familie foarte desvoltate, in cursde mai multe generatil, o amintire care sa stra-bata departe in trecut, n'ail acesti oameni, sa-raci, cu toate mestesugurile lor de cotropire. Aunumele poetice, fiind-ca sunt alese dupa voe,pe care le-ail luat Galitienil cind le-a impus a-ceasta administratia austriaca, la crearea stariicivile : con cetateanul nostru se chiama Rosen-berg, sail Honigberg, sail Blumenthal, ca si a-ceia cari joaca un asa de mare rol in monar-hia vecina, unde au dominat multa vreme ca-pitala insasi, Viena, si unde, in mare parte,doming si astazi spiritul public, prin ziarele

«buierii,,a-0

li-

200

berale si socialiste. Dar Blumenthal, ca si Ho-nigberg, sunt oameni mai rasariti ceva sauvisitatori mai noi: exista atitia altil, cei mai multichiar, cari avut in Rominia, adminis-trate In forme nepotrivite cu dinsa, a suferibotezul vorba merge impus dincolo pevremea lui Iosif al II-lea. Avem a face atuncicu purtatorul unui nume ebraic, care-si amin-teste si de numele ce purta tatal sail: Strul sinBurch, Bercu sin Ghidale, etc. Un fenomen denomenclature familiard care isi are insemnatateapentru deslegarea unor intrebari de capetenie.

De urit, nu-1 uraste nimeni pentru neamulsail pentru legea sa : taranul ar admite chiar,in judecata lui blinds si supusa, ca e firesc lucruca la circiumi sa i se dea otrava eftind si sa ise creased datoriile de bautura ping la ruing ;fie-care, zice in gindul sail acest marinimos, tra-este cum poate, si pe «Jidarp asa l'a lasat Dum-nezeii sa face rau, precum l'a lasat si pe boer,si pe <fontionar3., si ciuma, si holera, si lacus-tele, semne ale miniel lui Dumnezeil asuprabietului crestin. Tirgovetul sarac are nevoe detejgheaua mica si mesterul ieftin, cari-i pretuescgologanul muncit, iar functionarul, o! functio-narul bine-cuvinteaza pe Dumnezeil ca existaEvreul, care pune la mini pe hrapitor pentrufie-care gheseft, in loc sa pipe in potriva lui,cind se intinde putin la cistig ; Evreul care ese

r u

201

cu poclonul inainte de a se ascuti ghiara ca sainhate! Ce s'ar face ciocoiul moldovean saracit,care nu e bun de nici o profesie, si traeste dinslujba sail din imprumuturi, dupd cum «parti-dub e la putere sail nu, daca n'ar fi Evreul is-pititor, uitator si tacut, care i se asociaza inprada districtelor din Nordul tares ?

Dar se ride de Evreii... Da, foarte mult. Edespretuit : da, si taranul nu-si calca pe inimapentru a-1 zice cdomnulev, in loc de cjupinex.,de cit cind Evreul are o mosie la discretia lui,si nici atunci n'ar zice «cocoaneD unuia carenu e dintre boera lui, ci o Insa cam asase intimpla cu toff strainii. chiar cu tiganii,vechii tovarasi de suferinta al' taranului si de Carl'`va ride totusi, pins se vor boeri cu totil, sidupa aceia. E pacat cä «zeflemea» e un cuvintstrain, cad aplecarea spre dinsa e fireasca nea-mului nostru. Iar adevarata ezeflemea", impras-tiindu-i-se norul stralucitor al glumei, nu lasspicatura de otrava. Ura de rasa contra Evreu-lui nu exists la noi.

Sa vedem acum cari sunt sentimentele E-vreilor din aceasta class fats de noi si intru citrezulta ele din imprejurarile in call el au venitla nol.

&Etta,.

202

V.

Vechimea Evreilor in Cara.Cit de vechi sunt Evreii in tare, Evreii din

cea mai numeroasa categorie, a micilor negus-tori si mestesugari cari ail luat in primire, pesteputin aproape exclusive, orasele Moldovel si in,nainteaza pe tacutele pentru a ineca si restulregatului romin ?

Un strain n'ar crede, in adevar, aceasta, darpentru o chestie de atita insemnatate, not n'a-vem nimic scris, studiat bine si cinstit, iscalitde un om de autoritate, pe care sa se poatarazima in consideratiile, propunerile si masurilesale ziaristul si omul politic. in chestia evreiascasunt, in tot, cite-va brosuri serioase, cu punctede vedere personale si folositoare ; in colo unpotop de cartulii patimase si neroade, din carenu to poti alege cu nimic alta de cit inca maimulta scirba pentru halul cultural in care negasim. Chiar in cercetarile mai de seamy insa,si chiar in cele care se pot numi bune, in-trebarea vechimii conlocuitorilor nostri Evreiinu e macar puss in chip serios. Si, totusi, TOS-tul pe care '1 poate pretinde intr'o tara un po-por strain, care vrea sa traiasca si mai departein aceasta calitate de strain prin limbs si obi-ceiuri, acest rost atirnd in chip hotaritor de vre-

203

mea petrecuta pe acest pamint, de numarul dejertfe ce s'ail ingramadit din parte-i pentru cres-terea bogatiel, pentru inaltarea luminii si pen-tru apararea hotarelor

Insa aceasta chestie a vechimei se impuneasa de fireste tuturora si asa de mult ori-cinetrebue sa inteleaga urmarile ce decurg din so-lutia ce capata, in cit, in treacat, foarte multalume o atinge, multamindu-se cu biete raspun-suri de o naiva falsitate, care tree de la unulla altul si par a capata astfel o oare-care valoare.

intreaba pe Evreul insusi, de la eel ce poatescrie pentru partidele noastre pind la acela cenici nu poate ceti. Ti se va afirma sau ingaima.numai, dtipa pudoarea personagiului, ca Evreiisunt foarte vechi, ca on -ce familie de «pamin-teni isi aminteste de cloud generatii in urma,asa incit, tinind seams de faptul ca memoriaoamenilor simpli nu e mai lungs, ari ajunge,cu aceasta vesnica amintire a celor doua ge-neratii, la descalecare, la colonizarea romans,la Sciti si la preistorie, da, la niste Evrei pre-istorici altfel de cit acei ce ne lumineaza pre-istoric prin ziare bucurestene si iesene. Ce ? IEvreii sunt, s'ar putea zice de un semit mai gas-con decit ceilalti, Evreii sunt... mai vechi decittara, decit pamintul ei, sunt dintr'un timp, cindnu era decit doar... granita Galitiel.

La aceasta afirmatie a modestului Leiba sin

mostei.

204

Burch sail a scriitorului obraznic Leon Bura-chescu, se raspunde cam asa : Evreii, domnule,sunt noi. In Tara-Romineasca mai daunazi nuera nici unul. Iar in Moldova sa to fi uitat bine,acum o suta de ani, si abia tremura ici si colocite un perciun. Dar a venit Mihai Sturdza, carevoia bani, bani multi, prin on -ce mijloace si ela pus Evreilor vama de un galban, li-beri pentru aceasta contributie sa impoporezeMoldova. In sunetul placut al vechilor galbenisi-a facut intrarea marea ostire a Evreilor cleastazi. Iar economistul va spune : cind s'ail in-trodus in v. iata noastra modele nemtesti, atuncia venit Evreul ca sa ne fericeasca cu ele...

Nici una, nici alta nit e adevarat. Ca totdea-una, adevarul e mai cornplicat cu mult.

Cind credeti ca s'ail scris aceste rinduri, pecare le-ati crede taiate dintr'un ziar antisemital timpurilor noastre : (cEvreii yin in tara de im-prumuta cu dobinzi marl, ce nu le pot plati.Contra datornicilor cer sprijinul cirmuiril. Sa-radii sunt siliti a imprumuta de la ei. Asa s'asavirsit ruina populatiei sarace de la tara. E-vreii se deosebesc esential de ceilalti locuitori,pentru ca ieati prin camata singele raielelor (lo-cuitorilor crestini), etc. ?) Ele se afla inteo scri-soare din Octombre 1568 a Sultanului, ce se ra-zima de plingerile Domnului muntean de atunci.

Deci pentru intlia oars Evreii venira in nu-

lasindu-i

206

mar mare prin tarile noastre, cautind afacerirentabile dincolo de marginile omenirel, in aceas-ta epoch' departata. Napadirea for a fost o ur-mare a dominatiei Turei lor, al caror Constanti-nopol a fost totdeauna plin de Evrei.

Dar acesti Evrei puteaii fi o primejdie eco-nomics numai ; una etnografica nu erati. Fiindca puterea nu li statea in numar.

Evreii numerosi, multimea omeneasca saracas'a abatut asupra tariff noastre sarace din Po-lonia, innainte chiar ca Polonia vecina cunot sa fie Galitia anexata de Austriaci. Evreiidin Moldeva, colonistil din Calea Vacarestilor,sunt Evrei poloni dar nu sunt toti Evrei aus-triad din Galitia.

Relatiile noastre de odinioara cu Polonia erailfoarte dese si strinse : de acolo ne -au venit fa-milii boeresti, sate de Rusneci si Evrei. Cindun Domn moldovenesc, vestitul Vasile Lupu, si-amaritat fata cu un at de Hatman cazac, oame-nii acestuia cfacura multa paguba locuitorilordin Iasi; pentru care Evreii se ascunseraD. Ur-masul lui Vasile Lupu arendeaza la un Evretihelesteul ce confiscase de la un mare boer dinpartida invinsa. Cu cit inainteaza cine-va catreveacul al XVIII-lea, cu atit gaseste mai multe stiridespre Evrei. in acest veac al XVIII-lea, cala-torii streini nu uita sa vorbeasca, trecind prinorasele Moldovel, de acest element strain si de

206

insecta nationala, ce-1 intovaraseste in excur-siunile lui contropitoare.

Roasa de cangrena economics a Evreimii,Polonia se prabusi. Galitia cazu in mina Aus-triacilor, cari complectara prada cu Bucovinanoastra. Curentul de emigrare catre Moldova,din prisosul enorm al populatiei evreesti dinPolonia, continua, §i, in Bucovina smulsa dela noi, el cistiga o said de asteptare, unde de-prind cita emoldoveneasca» trebue pentru a lu-neca la granita. Nordu] Moldovei e luat in sta-pinire sistematic. Pins intr'atita, in cit, cind, dupg1821, dar innainte de Regulamentul Organic, seadu Botosanilor printr'un hrisov drepturi noudorasenesti, se alegeau tot cite doi epitropi dintre boieri, tirgoveti romini, tirgoveti armeni §itirgoveti evrei, cari, impreund, administraii ora-sul. Evreii stiau bine puterea lor, si, fata de uneledari, el strigail tare si amenintator.

Aceasta e origina Evreimii noastre : sunt, celmai vechi, veniti din Turcia, Evrei spanioli, decari se afla in Muntenia; apoi o avalansa enormade Evrei poloni, veniti din vechia Polonie intiiuqi apoi din Galitia austriaca. Acest din urmacurent continua.

Ce simt el acum fata de tara noastra, undesunt mai noi de cum se cred, dar mai vechi de.cum ii judeca multi?

207

VI.

Ce cred Evreii sAraci despre poporulnostru.

Care sunt sentimentele si ideile lui: Itic sailBurch, cismar mic, croitor eftin, negustor demaruntisuri deochiate, pentru oameni saraci, sailsimplu «haine-vechi» parnintean.

Iata o intrebare care se va parea multora za-darnica, ridicula chiar. Dar cind sunt atitea lec-turi si petreceri interesante pentru un cugeta-tor romin, cind acesta poate face asa de bogatepescuiri in viata practica, cind poate A. aibatovardsia atitor oameni bine crescuti si curatimbracati, ce sa-si bats cineva capul cu senti-mentele sail ideile unui «haine-vechi» ?.. S'a secerceteze Jidanii intre dinsii, daca-i intereseazd!Pentru crestin, pentru Rominul de vita veche,sail ceva mai veche, on si mai noud, Evreul epe lume pentru mestesugul, pentru negatul lui,pentru bacsisul sail pentru imprumutul lui, siatit. Supt nici un alt raport de cit al interese-lor sail nevoilor ce poate multumi nu existsEvreul.

L'asarn la o parte faptul ca adevarata civili-satie a unui popor se masoard dupa curiositatea,dupa dorinta lui de a cunoaste si dupa insem-natatea obiectelor asupra carora se indreapta

208

aceasta curiositate. Asupra Evreilor nostri amputea trece asa de repede, ne-am putea desin-teresa asa de absolut de sufletele lor, numaidaca el, toti citi sint, ar fi un fenomen trecator,o nenorocire de o clipa in viata noastra. Unvint dusman i-a adzes, un altul prielnic ii va in-departa de asupra noastra. Dar .nu e asa cazul :ca multi se vor duce din prisosul for e sigur,si aceasta siguranta se preface zilnic in reali-tate prin emigrarea elementelor ce n'ail prinsradacina sail pe care le-a desradacinat sdraciasi nenorocul.

Ducindu-se acestia : mil, zeci de mil cu tim-pul, va raminea totusi la nol, prin natura lu-crurilor, mai puternica de cit dorinta noastrade a ne simti In sfirsit singuriD, va raminea odestul de numeroasa poporatie israelita.

Si despre acesti tovarasi neaparati trebue saavem alte cunostinti de cit acelea pe care bepot da statisticile sub-comisarilor cari numaracapetele de jidani din pragul tainitelor inciu-mate, unde se framinta o nenorocita verminaomeneasca.

Daca deci te uiti la Itic ca la un om ce-siare sufletul lui, cu lucruri bune si rele intr'in-sul, ca on -ce suflet de om, si. mai ales de omsimplu, vezi multe ce te pot interesa.

E netagaduit, de pilda, ca Itic, care in sesulDunarii e in fond tot Semitul de pe malul ri-

209

pilor uscate ale Palestinei, un oriental care filo-sofeaz'a asupra rostului celor ce-1 incunjoard, enetagaduit ca el are despre viata o notiune multmai serioasa si mai Innalta de cit ciocoiul si gu-leratul nostru. El stie, din ca'rtile lui sfintedin mucenicia seculara a neamului sau prigonit,ca omul nu e pe pamint pentru a petrece, cipentru a lupta. El lupta deci, in singura direc-tie in care unul ca dinsul poate ajunge la

poate razbate dincolo de cercul sad bles-temat, poate deveni, nu Itic cu perciunii bat-jocoriti, ci domnul Itic, innaintea caruia d. copistscoate palaria cind nu-1 vede nimeni. El cautabanul, pe cal rele sad bune : banul care e ra-tiunea lui de a fi si din aurul caruia isi fauresteo pavaza contra insultei si persecutiei, banulcare va face pe ai sal sa nu inceapa ca dinsultirindu -se in adincimile necurate ale unei plebivagabonde.

Dar noi, poporul nostru, cum i se infatiseazaacestui indaratnic sapator de comori?

Unde vedem noi, sad unde, din patriotism sadinteres, voim sa vedem un singur popor romin,sprijinind si conducind Statul, el, Evreul, caren'are nici sentimentele; nici conventiile noastrede ipocrisie si egoism de clash, el vede... ceiace si este, din nenorocire: cloud nafii, ce nusearnand si nu se iubesc intre ele. uRomin, eun cuvint pe care nu-1 prea Intrebuinteaza E-

14

1i

lu-

210

vreul, fiind-ca nu vede tocmal limpede notiuneacare trebue sa i-1 explice. Precum el e Evreulcu tichie, cu perciuni) cu dialect, asa e boierulde o parte, cu hainele pe care in Moldova i lecroieste Evreul, cu limba lui prefacuta prin na-valirea neologismelor, prin orinduirea dupd osintaxa desavirsit strains; iar, de alta, taranul,care-sr are portul si limba lui vechi, si vesnice.

Itic represinta intre stapin si rob un al treileatip national. Si el tine cu atit mai mult la dinsul,cu cit el nu se gaseste in fata unui popor nor-mal organisat,, in care necontenit cele mai buneputeri ale satului sa cucereasca orasele si ele-mentele decazute ale orasului stapinitor sa sepiarda in clasele de jos. Iar unde o class mij-locie romineasca exists si se intareste, in ea seconfunda mai mult si mai iute Evreul sarac,precum Evreul din profesiile libere, din corner-tul si industria mare, se asimileaza ca aparentacu camaradul sail de activitate crestin.

In locurile insa unde fenomenul acesta al co-tropiril evreesti e mai puternic, Evreul e retinutin starea lui de la inceput prin deosebirile preamarl ce-1 despart de cine e socotit de dinsul camai mare sail mai mic fats de conditiunea sa.Boier nu poate ajunge, teiran nu vrea.

Pentru sateanul nostru, Evreul n'are de citdespret : i se pare o faptura cu totul inferioara,un barbar brutal si prost. Si despretul acesta e

211

asa de puternic, incit el esclude putinta com-patimiril si a milii chiar, legitimeaza asprimeaimplinirilor de bath si crima bauturilor falsificate.0 astfel de viata ordinary Invesmintata in pinzaaspra, sumane si cojoace i se pare Evreului capoate fi jertfita pentru ca el si al sal sa-s: poataavea camasa murdard, dar suptire.

Si nu trebue sa ne gindim fara remuscare lafaptul ca nimeni nu-1 intareste ma: mult in aceastajudecatd de cit no: insine. Daca el ar vedea inaceasta tara boieri patriarhall, domnind prinbine faceri pe mosiile lor, administratori stiindsa ocroteasca aceasta bogatie nepretuita a tariffcare e poporatia rurala, medics strabatind sateleca niste datatorl lard argint al sanat6,tii, dascalicu inima si preoti pentru suflete, si el Evreular intelege ce se cuvine taranului. Dar asa, cumsä-1 pretindem a respecta acolo unde top: fa's-pindesc batjocura ?

Boierul, de acesta Evreul are frica: boierule razbunator, trufas, lacom, un zeil rail, de caretrebuie sa to apropil indoind genunchii, plecindochii si intinzind ofranda spre ghiarele lui sfinte.Fata de Evreil ca si fata de taran, boierul areo constiinta speciala, si putine lucruri nu si le-arcrede ingaduite fata de acest substrat fard apa-rare, aruncat poftelor sale.

Dar Evreul, care se teme, care linguseste Sicumpard pe boier, famine in sufletul syu mora-

212

listul si filosoful, care cintareste pe oameni.Boierul acesta care-1 insulta si-1 despoaie, care nui-ar intinde mina de cit pentru a o trage inapolmai grea, acesta nu e un om bun, asa cum IIvrea Dumnezeu : e un conrupt, un putred, din-tre aceia pe atinge, in el sail in urmasiisal, pedeapsa dreptatii, pe care se razimalumea.

Si ce vor mai fi rizind Evreii cind sint intreel cu usile inchise de domnul secretar», dedomnul politaiii», de «domnul vames», care e

asa de poruncitor si mindru fats de acei ce-Ihranesc

Si Evreul sta si se gindeste : direct sail indirect,toate din jurul sad sint conduse de acest Orangreoid si de acest boier conrupt. El au voturi, elau functii, el ad puterea. Si el care-si simte ominte mai iute de cit unul 4i poate o morali-tate mai delicata de cit altul, de ce n'ar facepe micul Strul un prefect, pe micul Ghidali undeputat, iar pe Leibusor un... un ministru! Dece el sa nu poata face asemenea visuri de pa-rinte pe cari le fac atitia saraci linga dinsul ?Si pe incetul ura se ingramadeste in sufletullui, o ura care e pentru not una din marile pri-mejdil.

cari,

slabiciunile...

213

VII.

Ernigrarile.De vre-o doi-trei ani de zile atentia publica

a Europd, care nu se opria tocmai mult asupranoastra, pentru ca la not nu se fac comploturisi lupte civile, schimbari neasteptate si primej-dioase pentru linistea lumii, ca la unit vecini ainostri, asa de interesanti pentru aceste motive

atentia publica a luminatei Europe ne-a des-coperit si pe nor, undeva, la dreapta sail lastinga Dundrii, pentru ceva neobicinuit si noii,

cum se zicea, care ar fi inceput a se pe-trece aici. Anume din valmasagul evreesc al o-raselor Moldovei, din furnicarul acesta abatutasupra unei farimi de pine muncite din greil,se desprindeail midi pilcuri, carora hrana nu lise parea indestulatoare, si plecail spre cerurileunde cu mai putina munca se poate dobindimai mult.

Si nu plecail, precum nu pleaca nici acumalt-fel, cu sufletul peste masura de amarit alomului ce lasa in urma pamintul in. care se o-dihnesc ai sal, bine-cuvintind ogorul sarac cei-a hranit parintii, mosii si stramosii, si nu-r maipoate da hrana lui, urmasului ce se instraineaza ;nu plecau cu ochii plini de lacrimi si cu guramuta, Cara a indrazni sal se uite in urma. Ajunsi

214

intr'un not. pamint, ce nu se putea preface deo data intr'o noua patrie, ei nu ascundeati, cupietatea unor fii, pacatele tarn in care neamullor, ping in departari ce nu se mai pot urmari,ar fi gustat bucuriile si suferintile vietii.

Nu, acesti pribegi se ridicati batjocurind siblestemind tara uncle ospatul nu mai putea safie multamitor si unde in vremi grele se cereade la cine void sa traiasca si s'o vada traind omunca grea, producatoare, nascocitoare de bo-gatii noud. Tipa.reau si raspindeati apeluri, in-calzeati spiritele si zgindareati suferintele,

cu zgomot de la cei ce impart cu din -sii deosebitoare, banul instrainarii. Se a-dunati impreuna pentru a se intipari mai puter-nic in amintirea vecinilor ce ne cauta, de cindi-am capatat linga nor, nod in papura.

Se imbracati in hainele cele mai potrivite sprea atrage o compatimire pentru el, care era oosinda pentru nor, si se spalail si mai rar pentrua da sa se inteleaga ca nici apa nu se da in-destul Evreilor europeni in acea asiatica Romi-nie, care e o paid in soarele civilisatiel moderne.Parasiati trenurile pentru a calatori ca barbarildin timpul migratiilor, in caruti, purtind borfele,copiii si femeile lor. Cintau aril de jale, ca sicum ei ar fi parasit un. nou Egipt de tiranie,asupra carora chernati plagile ce pot arunca, dininnaltimea lor, bancherii, diplomatii si filantropii

mi-logeail

legea

215

civilisatiei. La cea dintiiu cautatura intrebatoarelimba li se deslega, si in jargonul care-i facepe jumatate intelesi de locuitorii intregii Europecentrale, el- proferail imprecatiuni vrednice demarii lor prooroci de odinioara, gasiau un neo-prit bielsug de vorbe, o fierbinte revarsarede ura pentru a povesti ce indura in Rominia,rusinea Statelor, bietii Evrei, ce alts vino-vatie decit religia lor. Din gura lor, atita timphranita cu pinea muncita de barbarul Romin,izvorail acele legende, strasnice pen tru tine nustia, infame si ridicule, in acelas timp, pentrunoi, care-si gasiau apol in ziare iubitoare deomenire un adapost sigur.

Si Francesul, ramas romantic, gata sa se a-runce fara cercetare unde intrevede o umbrade dreptate nerecunoscuta sau calcata in pi-cioare, Germanul de origine semitica" ce stapi-neste presa, mai ales in monarchia vecina, En-glesul, filantropicul Engles, care executa pe rind,in lupte si incaerari, in lagare de concentrare,cu arme perfectionate si cu bolile, in gramadiride miserie, o intreaga poporatie cresting, nobilaintre neamurile nobile si sterge un Stat, cuceritin numele lui Dumnezed si al luminii, in cursde lungi veacuri de sfinta lupta neobosita, toateaceste exemplare superioare ale rasei omenesti,ce cucerit si apasat pe nimeni, cenu-si au nici Polonil lor striviti, nici Ir lan-

n'ad an

216

desii lor, ce-st tin sufletul din cartofi, rum indi-genii din colonic, fericiti peste masura, tot' plingcu lacrimi de singe asupra nenorocirii Evreilordin Rominia. Auzi Domnule, in plin veac alXX-lea sä se poata vedea in Europa luminatasi morala strabatind drumurile, in toiul veril,aceste stafii in zdrente ale veacului de mijloc,acesti izgoniti prin legs speciale , cari, in in-tunecimea mintii, in care ail fost 'asap, bajbaiesc orbeste prin lumea larga, cautind pamintulunde pinea muncita poate satura foamea aceluice a cistigat-o... Si, din inimt in adev'a.'r miscate,din spirite sincer zguduite, se innalta in toatelimbile de capetenie ale lumil blestemul asupran oastra.

§i acei can cred ca sintem vrednici de a fi ard-tati cu degetul de on-cine judeca drept si simtenobil, isi infatiseaza in partile acelea dunarene,peste care rataceste amintirea ciobanului lui LaFontaine, in acele regiuni fara drumuri, fara

lard nice una din binefacerile timpului,aceasta priveliste. Un popor fanatic pentru re-ligia lui ortodoxa si care, innainte de a schimbacloud vorbe cu cineva, ii pretinde sa-st faca cruce,car innainte de intinde o mina de ajutor, iicere certificat de spovedanie la fie-care post.Poporul acesta, cufundat in vechi deprinderi debarbarie, e pe atit de lenes, pe cit e de impie-trit la suflet, si trufasii indigeni stall de se uita

scoff.,

a-i

217

la cerul Rasaritului cu -minile incrucisate pepiept. Boieri de acelasi singe conduc pe acestisalbateci. intre dinsit, element european ratacit,traesc harnicii Evrei, multamiti cu putin.

Griul acela frumos si ieftin ce se preface inpine pentru orasanul din Londra, din Anvers,din Berlin, acest grid nu s'ar ridica pe holde,data n'ar fi Evreul care. supt soarele strasnic,sa-1 culeaga. Mesteril si negustoril sint Evrei :asa in cit toata bogatia acestei taxi ticaloasevine de la el. Si tocmai de aceasta ei sint pri-goniti, fiind-ca sint un adevarat model pentruaborigeni. Prigonirea se manifests in formelecele mai odiaase : stradele sint stropite din cindin cind cu vechiul singe ebraic, si se vede uneon la fereasta unel cladiri umbrita de steagultariff suveranul insusi care asista la imputinareasupusilor sal.

Deci trebue o lupta energica de razbunaresi indreptare silita. Dar cum ? Pe ce cale sa.' seopreasca emigrarile ofensatoare pentru sufletelesimtitoare, cum sa se asigure Evreilor fericireadesavirsita in «patria rominaD, cum sä se pre-faca «salbatica Valachiep in Canaan si riurilenelegiuite de singe in riuri hranitoare de laptesi miere ? Ei bine ! e foarte simplu: sa li se deadrepturi. Cum stie ilustrul ziarist vienes, carea venit la d. Sturdza pentru a face apoi zefle-mele civilizate pe socoteala d-sale si a noastra,

218

prin <drepturi» cuvintul are acest inteles mi-nunat de vre-0 sufa de ani, se savirsesc celemai uimitoare schimbari: prin ele piatra se facepine, Rominul prigonitor devine un bun frate,gata sa se imbratiseze cu nevinovatul Evreti,pe care de atitea on a vrut sa-1 zugrume ; undese hraneail innainte zece oameni, se vor heanio suta, pamintul se va deschide va da laiveala bogatiile, ploaia si caldura vor veni dupeun program fixat la scoala de agriculture, sicea mai mare minune, cind d. Ganz de laNeue Freie Presse va veni la Bucuresti, se vasimti ca in Leopoldstadt din Viena. Ce ti-e sicu cuvintele la barbatul istet si care nu -si maiincape in piele de civilisatie !

Fireste cal astfel de solutii sint cum yeti binevoidumneavoastra sa numiti mai politicos lucrul.Dar ce rost au in adevcir emigrarile si ce va-loare sa li se atribue ?

VIII.

De ce emigreazA Evreii?Dar sintem not oare un neam de salbateci

prigonitori, niste ramasi in urmei cu obiceiuricrunte din veacul de mijloc, cum ne zugravescasa numitele «monitoare ale emigratiilor» dintare sau tovarasul for The Roumanian Memo-

sill

219

riala, care spune pe englezeste, in auzul culintelege aceasta limba, exclusiv nelegiuirile noas-tre fata de neamul ales al lui Iehovah ? Dacae in adevar asa cum ne descriii aceste per-soane generoase si desinteresate, care nu stiiica exists fonduri ale Aliantii Israelite o pre-judecata orientala si aceasta alianta, cum a la-murit ilustrul d. Ganz pe d. D. A. Sturdza,prim-ministru in Orientul mincator de Evrei,

dar nu pot se.' mistue nici sa adoarma dejalea prigonitilor ce-si iail vechiul toiag de fa"-tacire al lui Israel, dad. am capata si not a-ceasta incredintare de vinovatie, cine stie ? poatesintem in stare a ne pocai, a ne indrepta si amerita ast-fel laudele filantropilor ce ne tirascin gunoiu pe o parte si pe cealalta ? !

Pleaca deci Evreii de raul nostru, sail dealt-ceva ? Si sintem oare in masura sa reme-diam not acel alt-ceva ? Pe linga care, din pun c-tul nostru de vedere national, se adauga si in-trebarea : avem not chemarea s'o facem, neimpune moralitatea vecinica si dreptatea raz-bunatoare aceasta jertfa ?

De cind, in larga lume, poporatii intregi auajuns sa se deslipeasca dintr'o tars pentru a-sicapata aiurea un adapost, emigratiile miilor,zecilor si sutelor de mil', milioanelor, au avutnumal motivele ce urmeaza. incepind cu celmai de capetenie si mai poruncitor :

220

Gloatele ratacitoare pleaca din lipsa de hrand.Nu mai e pine in pamintul sacatuit sail batutde Dumnezeil prin secete ingramadite, prin no-rii de lacuste, prin revarsan de ape. Oameniifug atunci inaintea foametei. 0 tinta anumen'aii, se duc pima acolo unde ogorul rodestesi ei pot fi primiti la munca lui si la imparta-sirea folosului. Anumite emigratii germane dela sfirsitul lumii vechi au avut acest motiv.

Dar, cum ii trebue unui popor hrana trupu-lui, asa-i sint de nevoe, in puterea unei vechideprinderi, ce consfinteste, legea sa, limba sa,obiceiurile sale stramosesti. El traieste in ele si,cu sufletul, din ele. Cind cine-va se atinge dedinsele, poporul se impotriveste cu indaratnicia,ce pastreaza sau cu armele, ce razbuna. Cindnici una, nici celelalte nu izbutesc, si cotro-pitorul e prea hotarit si prea puternic, atunciprigonitii se duc aiurea, peste primejdii si pesteintinderea apelor, pentru a cauta tara de liber-tate care li ingadue a fi ce sint din adincimeasecolelor. Acest motiv e mai putin hotaritor decit cel d'intiiii, si de dinsul n'asculta de cit po-poarele nobile, can nu se umilesc a trai on cum.

i ceia ce se intimpla cu un popor, se poateintimpla cu part' dintr'o natiune, ce tree la unnoil crez religios pentru care sint gata a pa-rasi toate, daca el nu li se ingadue. Astfel, En-glesii de art protestantism decit cel oficial, in

221

secolul al XVII-lea ; astfel anumite secte dinState le-Unite, care ail cautat pustiul, pentru atrai in pace. Sail, iarasi, un neam deprins astapini pleaca atunci cind stapinirea ii e luatadin mini de imprejurari vrajmase. Asa s'a in-timplat cu Turcii nostri din Dobrogea, cari lainceput plecail in asa de mare numar, si cutoata dorinta noastra de a-1 'Astra, pentru acauta regiuni, unde crucea nu stralucea maisus de cit turnul umilit al giamiei.

Se mai stramuta un popor din lacomie. Sespune ca unde-va bunurile lumii sint rail apa-rate de aceia la cari s'aii ingramadit in tim-purl mai bune, asa incit ele pot fi smulseprintr'o navalire cuceritoare. In timpuri mai noua,ispita imbraca alta infatisare si spune altfel deindemnuri lacomilor. Vorbind catre aceia cariculeg din grew o pine neindestulatoare, ea lepovesteste de patria lefurilor fabuloase, a sala-riilor marete, unde fie-care cusutura de ac, fie-care invirtiturd de roata aduce our ieften, si,fermecate, miile de familii se ridica din mise-ria for si pleaca pe drumul de suferinte, lumi-nat de facatoarea de minuni Ilusie.

§i, in sfirsit, sint neamuri, si indivizi din ele,pe care-i vintura pe fata pamintului instinctulvagabondagiului, nevoia de a fi asta-zi aici,mine dincolo.

De care din aceste motive sint minati Evreii,

222

cars ne-ar fi parasit anul acesta, dupa statisticaunui ziar nepartenitor, in numar de vre-o zecemii, ce ar fi sa se adauge la alte zeci de miidin anii precedenti ?

Foamea ? Si aceia de sigur. De doua. veacuriEvreimea ne napadeste, ne coloniseaza tirgu-rile si orasele moldovene, parasind Galitia, Ru.sia pentru barbaria noastra. in tot acest timps'a vorbit la hotarele noastre de bogata taradunareand unde se cistiga bogatia rapede suptun cer bine-cuvintat, intre oameni simpli si ge-nerosi, ce dau bucuros si se lass inselati lesne.Cei ce au venit intiiii au gasit in adevar biel-sugul : s'ad fa'cut circiumari prin Sate, arenda-tori adich sad orindari ai vinului si rachiuluipe care boierul singur avea dreptul sal-1 vinda;au continuat la not unele mestesuguri, reser-vate popoarelor din adevaratul Orient : argin-taria, de exemplu. Au dat bani cu camata boie-rulul cheltuitor si taranului prapadit de biruri.Mai tirzid notati bine : numai dupa cit-vatimp, cind modele apusene ad patruns la nos,Evrei austriaci au venit pentru a se indeletnicicu unele mestesuguri. impreund cu foarte multiNemti si Poloni, pe can i-am inghitit de atunci,au venit acesti Evrei, cunosca.'tori al felului deviata in Europa, pentru a ni croi hainele nos,pentru a ne coase ghetele de ufasonx. strain,pentru a ni fabrica mobila de curind introdusa.

223

Dar ei au fost numai ucenici tirzil si nedibacial Nemtilor, precum au ramas pink asta-zi.

Din micul for negot, si micul for mestesug,nu putea sa rasara insa o noua bogatie pentrutard. Bogatiile not erail si sint si asta-zi aiurea :in ogoarele lucrate neindestulator si rail, in de-rivatele productiilor pamintului, pe care le la-sam sa le scoata altil, in adincimile geologice,in cresterea vitelor si toata activitatea indus-trials ce poate resulta din aceasta culturacuta in sens modern. Evreul nu era insa niciplugar, nici vacar, si nu poate sa fie, fiind-casufietul lul e de sute de am pecetluit alt-fel.Evreul venia intre ignoranti tot asa de igno-rant el insusi ; unde trebuia puterea banului, eia venit sarac intre not saracii. Initiativa, pe careo are atit de minunat rasa anglo-saxona si carea fost deprinsa de poporul care invata si asi-mileaza mai mult, Germanul, ii lipsea aiurea decit in combinatiile, sterpe pentru bogatia gene-raid, ale banului.

Evreul venia, nu ca un tovaras la muncagrea, ci ca un j5arasit coniercial qi ca unpaciiL.

Vom vedea Ca, adaogindu-se si alte motive,acesta trebuia scoata dupd cit-va timp dinbotare ; ceia ce se intimpla asta-zi.

fa-

cir-

sa-1

224

IX.

Supranumerarii evrei.Sash din Ardeal sint un neam care, de cind

ail fost adusi in tara, au fost mai ales oraseni,facind cultura agricola numai in masura mica,in jurul cetatilor lor, si indeplinind in cuprinsulzidurilor aceias functiune economica de negus-torie si mestesug. In alte timpuri ei cutreierailmarile drumuri de negot care duceati spresant, dar fara sa se departeze prea mult de va-tra lor. Sflosi, prin numarul lor mic, prin viatapericuloasa pe care o dusese de la inceput, in-tre dusmani, ei n'aveati, avut nicL ()data,un mare avint spre bogatii indepartate si nu

simtit nici energia trebuitoare pentru amisca ei toata desvoltarea de productie si schimba provinciei in care-i adusese regii colonisatori.Aici, din unele puncte de vedere, lasind lao parte trainicia si cinstea lucrului, sufletul nea-semanat superior al Sasului ei se aseamandcu Evreii nostri. Se poate zice ca prin Sasi n'acrescut in chip insemnat bogatia generala a Ar-dealului, pe care o ajutail numai in circulatiaei comerciala sau o intregiaii intru cit-va prinmestesugul lor.

Sasii insa au pAstrat si astazi vechia lor si-tuatie intre celelalte natiuni, cu toata caderea

Ra-

si n'ati

si-ail

225

formelor constitutionale de alta data. Nici o na-tie din Ardeal nu e mai legata de provincie de-cit dinsii, nici chiar Rondnul, fiul vailor si dm:piilor acelora. Cu toate schimbarile petrecute,Sasul famine mestesuganil si negustorul nein-vins in cuprinsul tariff, si concurenta, trezita maitirzid, a celorlalte neamuri nu-1 supard preamult. Dar mai ales nu se supara ei intre ei,nu-si rapesc de nevoe, mai puternica de cit mi-ce solidaritate de singe sad de religie, pineacistigata prin munca. Alti Sasi de cit cel vechin'ad mai venit, si din familiile colonisaterasarit lastare prea multe.

Ceia ce a dus si duce din ce in ce mai multpe Evrei la foame nu e Inca o puternica con-curenta a Rominilor : acestia incearca abia cel

pasi si, on -cit i-ar sprijini Statul-parinte,li mai trebue timp ping sa se poata lua la in-trecere din fuga chiar cu ei ; asa de rail aler-gator cum e Evreul. Nu e iarasi lupta cu altistraini, ce vin la not cu atit mai multi si nune pare rail de aceasta, fiind-ca, daca mai avemenergia de alta data, Ii vom romanisa cu citdispar, in usurinta calatoriilor si in raspindireanotiunilor adevarate, vechile legende,daunatoare,ale «barbariei valachev. Nu, acesti hoi emigrantsnu stingheresc asa de strasnic pe Evrei, fiind-cacei mai multi dintre dinsii vin cu o putere debani pe care n'o are Evreul, cu cunostinti in-

16

n'aii

d'intai

226

dustriale, care lipsesc acestora, si intemeiazaindustrii sau ramure de comert, la care Evreuldin multime nu putea aspira nici-odata. Ceiace jigneste pe acesta arunca acum pestegranita, e incapacitatea lui de a fi alta de citprecupet, cirpaciii, samsar toate meseril ste-rile intr'o tara saracita si inmultirea neobisnuitaa numarului for propriu.

La alt popor, ramurile de prisos ce se ingra-ma desc la fiecare avint al vegetatiei, se potstramuta in solul altel ocupatii economice si so-ciale. La Evrei aceasta e cu neputinta. Tarannu poate fi si nu vrea sa fie, atit e de maredespretul saix pentru acest scormonitor de ta-ring, aceasta furnica omeneasca a ogoarelor:decit sa framinte si el lutul pentru a inmultigrauntele samintil, mai bine iea toiagul stramo-silor si se duce, cersind siblastamind, spre taraunde, la tejghea sau in atelier, se mai poateagonisi hrana. Boier, adica alegator si ales,functionar si agent politic, nu-1 lasam sa fie:si, in adevar, ce teribila calamitate ar fi pe a-ceasta tara stoarsa ping la ultima-i picatura desinge de guleratii din administratii si biurouri,daca s'ar mai adaugi lipitorile supranumerareale ciocoilor jidovi ?

Lucrator industrial, nu prea are unde, pind laintemeiarea unei industril nebudgetare rominemai fiind drum ; si apoi avem dreptul sa ne in-

si-1

227

doim foarte, dupes exemplele de aiurea, dacesEvreimea saraca de la not s'ar ingramadi lamunca istovitoare a fabricii, bund pentru raseleinferioare care ail descoperit pe Hristos, fiind-canu se bucura de favoarea lui Dumnezeil Tatal.Un popor care se adapteaza dupes imprejurari,cedeaza inaintea for si se preface, aceia poateinvinge multe greutati ; neamul insa care n'arenimic de parasit, nimic de schimbat, care se in-morminteaza in anumite forme vechi, poate fisilit la o intorsatura a vremilor sa-si caute aiu-rea o noua locuinta trecatoare.

Evreii saraci se duc, fiind-ca nu mai pot gasila not singurul lucru de care sint capabili, find-cal sint prea multe circiumi pentru betivi preasaraci, pentru ca prea multe mini slabite demiserie se intind pentru a prinde o gheata cetrebue talpaluita sau un palton ce reclama sa fieintors pe dos. Aceia dintre agitatorii si advo-catii condeiti ai Evreilor de la noi, cari seuita cu o mindrie mai mult sau mai putin mar-turisita la numarul imens al coreligionarilor forsi viseuza poate, multamita torturii imprumutu-lui refusat ce ni s'ar aplica, marl alegeri evreo-romine, din care sa resulte deputatii si sena-torii de origine semitica declarata, aceia ar tre-bui mai curind sa priveasca cu tristeta la a-ceasta nenorocita multime, care isi face rau,

pin

,228

se flaminzeste ea insasi pe sine, prin imbiel-sugarea ei.

Se face o socoteala foarte amanuntita a E-vreilor ce pleaca astazi cu pasapoarte, si la fie,care mie ce trece, strigate de durere iese dinpiepturile profetilor moderni ai natiunii, aliasjurnalisti europeni.

0 statistical lipseste insa, si s'ar putea alcatuinumai pins la un punct, prin spoveduirea func-tionarilor nostri ce se chemaii a fi pusi pentrupaza politieneascal si fiscall a granitil. Citistrecurat dintre emigrantii de astazi fara sal fivazut in viata for semnalarea timbrata a pretui-tei persoane! Cei ce traesc sail ail trait inMoldova sal -si aminteasca numai figurile cazutedin nori, exemplarele galitiene cu limba legata,earl apareail asa de des pe stradele oraselornoastre din Nord...

Noi nu-i chemasem, de sigur, si e clar pen-tru cel mai rail dusman al nostru, ea n'aveamnevoie de lucrul for de parasiti, de contributiafor de vagabonzi. Evreii vechi din tail nu-i do-riail indoiala, cu toate ca se credeail da-tori sal -i ajute. Si ast-fel se intinse tejghea dupdtejghea, se aseza o masa de cirpacia linga alta,se tesu o ata de paianjen in vecinatatea alteia.Saralcaciosul substrat nutritiv nu mai ajunse pa-rasitilor ce se calcaii in picioare navalind unii

nail

for

fara

229

asupra altora; si cei veniti pe o granita se ducpe alta.

Adaogiti darul prolific, fara pareche, inmul-tirea de insecte, cu care sint inzestrati Evreiisaraci, familiile acelea de o neingrijire ce leapropie de animalitate, care rasar in stradelede suferinta, de lucru, de zgomot si infectie, undesi-ail facut cuibul oaspetil nostri, ginditi-va lanumarul si la pregatirea candidatilor de meste-sug sail de negot pe cari-I arunca in lume, andupa an, o pareche, aproape muritoare de foame,de proletari Evrei, si yeti intelege, fara nicio explicatie de persecutii, cum nu mai putemhrani din singura munca in adevar grea si emus-tita, ce se face in Rominia, a celor patru mi-lioane de tarani, aceasta masa de parasiti, cres-cind, spre nenorocirea for si a noastra, prin stre-curarea fugarilor din tarile vecine si prin mi-nunea de inmultire fireasca a binecuvintatuluiIsrael !

X.

Prigonirile ca motiv al emigratiilor.Prigonitori pentru deosebire de lege, aceasta

e o mare vinovatie pentru Europa liberala dinzilele noastre, care ar putea incepe o eranoug de la Revolutia francesa, de unde -i por-

230

nesc toate ideile conducatoare. Acum, ca sepoate ca un om bine incredintat de adevarul,superior tuturor celorlalte, al religiei lui, sal nuse uite tocmai prieteneste la acela care o ta-gadueste sau o insulta, acesta e un lucru ce nuse mai poate intelege, cind e bine admis detoti ca religia e o masura de Stat pentru a faceclasele nenorocite mai maniabile; multamita a-celuiasi spirit binefacator al Revolutiei francese,toata lumea civilisata ar huidui asupra noastradaca s'ar dovedi in toata forma 0, am inchisscolile evreesti pentru ca invatamIntul religiosce se da acolo 1-am fi judecat periculos intere-selor majoritatii din locuitorii tariff: ce ar maiajunge predicatorii pentru Orient, filantropil cd-matari si liberalii ce cred ca exista totusi po-poare ce trebuie sa munceasch sipopoare ce meritssa fie branite de-a gata! Dar cind jandarmii mergla porunca unui comisar de politie pentru a in-chide scoli crestine, pe cari majoritatea locuitori-lor unel cari foarte civilisate le judeca, prin invat'a-mintul religios ce se da acolo, periculoase intere-selor sale, atunci toata Europa cu cugetul libersi cu sentimente moderne aplauda guvernul cura-gios care a stiut sa pue pe calugari si popi la locullorl Spiritul vremilor noua are curiositati de a-cestea : se cuvine sa crezi in intrigi iesuite, in ca-bale de calugarite, in acaparare de averi pen-tru scopuri ticaloase, din partea pretinsilor sluj-

231

basi al lui Hristos, dar is fd-te a spune caeste o Alianta Israelite, ca «Dorobantul, are cu-nostinta de dinsa, ca sint multe alte persoanece o apreciaza, si d. Ganz to va trata de minteobscure, ramasa in urma, chiar dace al fi prim-ministru undeva si al fi primit cu multa gen-tileta pe inchisitorul in chestia evreiasca.

Asa dar not prigonim pe Evrei. 0 spun re-dactorii de la ziarele filosemite ce apar in tare,o spun confratil for puternici din Europa, ospune, dace -1 intrebi, si gpaminteanulh care nusi-a scos Inca pasaportul de emigrare si sta preabine, in aceasta afurisita de tare, ca sa 0-1 scoatavre-odata. Mergeam daunazi cu trasura firesteo trasura evreiasca, fiind-ca era in Moldova dela Tirgu-Frumos la Cotnari, si am crezut ca e in-teresant sa aflu ce crede despre unele lucruriEvreul, foarte Tieglijat in infatisare, care mina doical bunt din grajdurile sale. in multe birjarul metaavea parer foarte bune si, ca majoritatea celorde neamul sail, era un om istet, iute la raspuns siaplecat spre meditare asupra celor ce vedea inviata lui. Cind i-am vorbit de persecutii, a tresaritde minie: persecutii, cum nu, sint! $i mi-a vorbitde bataile petrecute acum citi-va ani la Iasi, dupdindemnul mai multor secaturi locale. I-am a-dus si eil aminte ca, dace s'ail spart capete e-vreiesti, multi dintre vinovati ail mincat, la rin-dul lor, memorabile batai din partea adversari-

232

for lor... religiosi, si ca dreptatea romaneasca afost, la judecata, tot asa de bung ca on undein lumea lui insa nu -i iesea din minteca Evreii lui sent persecutati asteapta inviitor zile rele din causa uril noastre inversunate.

Cine se ocupa de trecutul nostru de ieri ma-car, mai stie casuri ca acela din Iasi, si printrecei care denuntat au fost totdeauna sideputati sau gazetari romini care, de si apartinunei rase inferioare, au totusi acele insusiri aleinimii care indeamna pe c-me-va sa iea apara-rea nedreptatitului card sa se gindeasch la alteconsideratil. 17a aduceti aminte de Evreii ex-pulzati acum vre-o tree -zeci de ani si pe can stin-gacia si rutina celor insarcinati cu trecerea forpeste Dunare i-a facut sa piara intr'un chip vred-nic de mild, dupa porunca, sa se in-toarch la malul nostru... Cine spicueste cu atentiesi ura poate ghsi imprejuraff, fapte diverse, vred-nice de a fi puse alaturi cu incidentul petrecutmai &Imam intr'un oras american Americadom'le unde, dintr'o fabrics, pompe au fostindreptate asupra unui convoid funebru, ce into-varasia ramasitele venerate ale unui mare rabin.E adevarat ca aceste manifestatii de antipatie aleminoritatii rominesti exploatate din orasele ro-mine nu se pot pune alaturi cu prigonirea sis-tematica a concurentului evreu ce se intimplasupt civilisatul guvern al Franciei anti-clericale

civilisata:

nelasindu-I,

si ca -1

le-ad

233

in Algeria, unde, in adevar, fiind prea multa E-vreime, in mijlocul unei multimi crestine preasarace, invidia de rasa si setea de razbunare afa.'cut sh se verse si singe, fabricat in jocul nor-mal al organ elor unor fiinte omenesti, si nu ingraba anormala de informatie sensationalh aunor ziare bestiale.

Dar 4Memorialu1 , din Londra, care chiamaasupra noastra blestemele lumii civilisate, enu-merh, dupd informatif luate la izvor sigur, legifacute anume pentru a strica Evreilor romini.Deci nu mai e vorba de excesele isolate ale po-pulatief, ci de o serie de masuri prigonitoareale Statului...

Legi ? Doamne, le stim si noi. Sint asa denaive, asa de ra.'d observate, incit nisi nu facea vorbi mult despre dinsele. In adevar

S'a crezut cind-va eh, interzicind comerciulambulant, acel Hausieren de care fac atita hazziarele umoristice germane, se va da un carac-ter mai curat stradelor noastre si se va scoatedin vederea lumii drojdia evreiasch flaminda. Defapt, toatai lumea stie insa ca nu e oprit la notcomertul ambulant.

S'a decretat ca Evreii nu se pot aseza la sate,fiind-ca se constatase ca in scurta vreme E-vreul, ce nu poate fi de cit circiumar, scotea totsatul dator pe bautura.' si se ingrijia asa de pu-tin de calitatea acesteia, incit taranil nostri-si

234

revedeau mai rapede stramosii. Se stie ce s'aintimplat : circiuma a fost a proprietarulul deacum innainte, dar cine-1 poate impiedeca, pe a-cesta de a vinde prin Eyre ?-

Taxele scolare pentru strains, intre cars aufost cuprinsi si Evreil. E unul din resultateledoctrinei de Stat fata de Evrei, doctrina de carene vom ocupa in urmarea acestor studii si careare defectul principal de a fi neclara si necon-secventa.

Biata lege a meseriilor, care ar cuprinde inarticolele el anodine, atit de mult cumpanite ca shnu se supere nimeni, strasnice intentil prigoni-toare. Nimeni din eel ce au atacat-o, citattexte precise. Si nimeni asteptat s'oneaplicata.

Persecutii... Pentru Dumnezeild Unde sint elein tara care premiaza la scoll premiul al doi-lea in Moldova e tot-deauna al Evreilor , careprefera la tirgueli, care favoriseaza la licitatiipe Evreii, cart gramadit din toate unghiu-rile lumii, fireste pentru a fi... persecutati. Nucu tree fapte diverse, cu o interpretatie iu-daica, cu o mie de minciuni din condeie platite,se condamna eel mai rabdator dintre popoarelece sufar pe lume.

nailn'ail vada...

s'ail

235

XI.

A ti observat un lucru ? Cui-va care scrie des-pre Evreil de la nor, ii e ingaduit s5 spuie totraul, adevarat, nascocit sail exagerat, in privintalor, sa-I infatiseze ca pe o rasa inferioard si rea,ca pe niste camatarl din nastere, ca pe nistelipitori din mila lui Dumnezeil. Li poate tag A-dui toate insusirile ce ail, fara indoiala, si lipoate darui, din rea credinta si patima, pacatepe care nu le-a savirsit rasa prigonita. Poatesa propoveduiasca ura impotriva «Jidanului»,fiind-ca nu s'a intimplat sa se trezeasca intr'unleagan bine-cuvintat de preotul crestin, sa in-demne lumea la acte de violenta in potriva ur-gisitilor, vrednici de urgia ce se revarsa asupralor. Acelui scriitor dusman al Evreilor nu i s'arspune nimic dace, ar lauda ca un obiceiti piossi placut Ceriului antropofagia supt forma spe-cifics a mincarii de Evrei.

La toate aceste invinuiri si atitari presa careincepe a represinta la nor intr'un chip statornicdurerile si aspiratiile epamIntenilorz fara stra-buni famine cu desavirsire rece sail raspundecel mult prin glume de acelea nesarate, pentrucare exists de o bucata de vreme un robinetanume in fie-care redactie romaneasca. Sa te fe-reascA Dumnezeii insa sa te atingi de un

236

lucru, care e pentru scriitorii evrei din ziarelece apar in Rominia, ca si pentru connationalitsi coreligionarii, botezati sau ba, din straina-tate, un punct de dogma, de care nu e inga-duit a se atinge indoiala profana. : sa nu pin-garesti emigrarile, sail, in limb agiu sentimental,sa nu ramil nesimtitor la suferintele, etc. etc.

i iata anume ce trebue sa crezi despre zi-sele emigrari, ca sa meriti a fi privit ca un ommodern, luminat si cu inima buns :

Ca Evreii se duc in rase enorme ce nu potincapea in nici-o statistics de pasapoarte elibe-rate, ca se duc numai oamenii cari au trei rin-duri de innaintasi ingropati in pamintul de lacare se numesc «paminteni», ca aceasta e o ca-lamitate economica pentru Rominia si un motivperpetuii de indignare a «Europei si a .A me-ricel in potriva ei, si ca totusi exists un mij-loc de salvare pe care 1-ail descoperit, dupa oindelungata framintare a creerului for v.aloros,aide redac:orii Dorobantului : anume sa sedea Evreilor drepturi. Adeca drepturi electorale.Dar sal nu to faci a crede cum ca exists altelede cit acestea, fiind-ca Evreii trebue sa." treaca,pentru ca sa reuseasca naiva combinatie, caniste iloti apasati, pentru cari in Rominia in--napoiata si cruda sint toate sarcinele si nici-undrept.

sä mai spul Inca un lucru pentru ca sa nu$i

237

ramii in afara de civilizatie : sa spui ca numaidin Rominia emigreaza. Evreii si ca ei n'ati maiemigrat alter data, ci numai acum, cind au ca-patat toata constiinta nedreptatii ce sular sisint goniti in lume de puterea revoltel ce i-acuprins...

Un bun sistem, nal, cum am spus ; o com-binatie si proasta si sireata, dar bund pentru mintislabe si inimi filantropice in casa vecinului,ca acelepe care le pregatesc scolile timpurilor de «luminapentru toff». in combinatie intra ceva adevarat:caracterul nenatural, nelogic, izvorit din lipsade curaj a oamenilor politici de la noi, pe care-1are situatia Evreilor din Rominia, soldati carinu sunt alegatori si nu pot fi fun ctionari, nicinu pot invata fall plata in scolile mai innalteale tariff, supt drapelul careia se g-atesc de...ce ar fi in stare a face la un razboiil. Dar incombinatie e mult, foarte mult neadevar.

Evreii nu ernigreaza numai de ]a noi. Cetitinumai ziarele rominesti din Ungaria, paradisulEvreilor, tara in care Te-Deumurile zilelor marlnationale se celebreaza mai ales in havra evre-iasca, daca se- intimpla ca ea sa se ridice maisus de cit biserica cresting : si de acolo, din«Arpadia ferice', si de acolo fuge lumea intoate partile, cu corabiile, cu trenurile, cu ca.rutele, pe jos, umplind drumurile lumii. Se ducSlovaci, cari nu mai au unde «lega cu sirma»,

238

se duc Romini, cari nu mai incap in bordeiiisi saracie, se duc Unguri neaosi, stilpi ai tarii,dar pentru cari nu mai sint lefl, se duc Evrei,da Evrei din neamul celor ce impart pinsputerea in Stat. Uite peste granita, in Bucovina,unde caftanul soios al Evreului e in sate, intirgusoare si tirguri haina stapinului banilor simosiilor, care da deputati si innalti dregatori :is intrebati, nu cum-va din manoasa provinciese mai ratacesc unii si in America ?

Si Evreii n'ati pornit-o de la not numai dea cuma. Inca din copilaria mea se vorbea, cuun suspin de usurare, in orase vechi, care numai samanail cu dinsele insasi, unde eomidaumpluse cornii» prea de tot, secindu-i, de

ce merg in America». Si se duceail,dar nimeni nu plingea lacrami de singe pentruacesti fii ai sdraciei neapdrate, cari plecau spremirajul departat al norocului...

Inca un 1ucru, o filantropi pentru intereselevoastre : de ce se duc acesti Evrei, prigoniti denoi, tocmai in America, pina unde e drumullung, scump si unde tara e prea de tot strainspentru acesti oameni simpli ? In Rusia se inte-lege de ce nu ar trece : acolo pravoslavnicia eneingaduitoare si Statul e de o strasnica putere,ce-si bate joc de opinia elumii civilisate». Dariata Bucovina, dar iata Ungaria, locuri fericite,iata Bulgaria, Serbia, unde nu sint Evrei de-

si,

didanii

239

cit ici-colo. Mai mult, iata o parte din Tara-Ro-maneasca, iata: toata Oltenia, toata Dobrogea,unde e loc pentru Evreii doritori de munca.De ce America, peste adincul Oceanului?

De ce alta, decit pentru ca: la -urechia sara-(jilor Evrei ce nu mai incapeau... de ei, a a-juns legenda minunata a feirii de aur, undemunca e scumpa si banul ieften. Yntiiu, pentrupunerea in miscare a emigrantilor, conquista-dores moderni al traiului mai bun, ail fost nu-mai spusele ce se raspindesc, scrisorile de im-bogatire care circulail si circula. Apoi societa-tile filantropice evreesti s'aii pus in actiune,exportind prin fagaduell si inlesniri materialulfor national... Si, ca si in trecut, jertfele sard-ciel, impreuna cu ale lacomiei de care examtot asa de nevinovati au luat toiagul stramo-silor, si nomadul a inviat iarasi in Israelul modern.

Si, fiind-ca afacerile ne mergeati rail si secetane bintuise, si imprumutul ne stxingea de git,filantropia nationala ebraica adus amintede ceia ce cam uitase de la 1878 incoace si aprins iarasi sa reverse ieremiadele infocate a-supra Evreilor romini, cari fug sail pier defoame, fiind-ca ca sature foameadrepturi electorale.

0 istorie foarte simpla, foarte naiva si foarteimorala aceasta a groaznicelor emigrari din Ro-minia.

si-a

n'au, sal-si

240

XII.

Clasa superioara evreiasca.Mai daunazi vazui la cutia cu scrisori a unei

folicule din Iasi o plingere pe care un biet bir-jar evreti de acolo birjar cu un cal : 50 debani cursa o indrepta impotriva unui mus-teriii, care-1 purtase tot orasul, nu voise deace i se cuvenia, it amenintase cu bataiachemase si rindasii pentru un inceput de exe-cutie. Va sa zica e unul din obicinuitele cazuriin care Rominul barbar nedreptateste, umilestesi teroriseaza. pe -pacinicul sai concetatean e-

indreptindu-1 ast-fel spre emigrare ca spresingurul lui mijloc de mintuire ? Nu tocmal asa,pentru ca brutalul personaj, care se lacomia labanul muncit al saracului, era insusi un Evreii::nu-mi mai aduc aminte, daca avocat, medic sailmare negustor. In sfircit un boer

M'am mai uitat prin zisa folicula, pe care un,prieten din Iasi mi-o trimisese pentru ca sa vadoare-care apreciatii competente, de si foarte pu-tin favorabile, privitoare la persoana si activi-tatea mea. In deosebitele articole din care se-compunea acest aziarA, foarte putin redactat siabia tiparit, se deosebia o nobila vehementa, unavint de pasiune, pe de o parte si, pe de aka,o neintelegere continua cu oare-care regule ale-frasei rominesti, unele nesigurante in intrebu-

sa-isi-si

vred,

evred.

241

intarea cuvintelor, care tradail in scriitorul sauscriitoril acestei bucati de literature politica unstrain. Ce fel de strain se intelege, un strainromin cu o pereche de «paminteni» in spita sagenealogica, un descendent al profetilor de lacari avea energia in a «combateP. Deci, pe lingabQierul evreti, care cauta bolnavii, care lamuresteinnaintea judecatil sail in cancelaria unui ade-varat avocat neintelegerile dintre oameni, sailvinde en gros, ceia ce proletarul evreii desfaceen detail sail se necajeste a fabrica in chip pri-mitiv, se mai gasesc si alti boieri evrei, cari tra-esc din ce cugeta : cum s'ar zice intelectualievrei.

Se mai vorbia acolo, la Informatii, cu un titluin litere groase subiectul fiind deosebit de a-tragator despre o regretabila neintelegere cear fi izbucnit intre dol domni cu numele sin-cer ebraice, cari s'ar fi insultat intr'o polemicade press, si-ar trimis martori si nu s'ar fi pu-tut bate pe aceasta cale cavalereasca, din cauzarefusului celui provocat. De aid se putea de-duce, ca si din cazul birjarului evreu, Ca boieriievrei n'aii sentimentele de solidaritate nationalssi religionara ale evreilor saraci, din mijloculcarora ridicat, ca ei nici aceleasi ideifundamentale, nici aceleasi sentimente domi-nante, ci umbia cu susceptibilitati politice, cudueluri si alte mofturi cu totul crestine.

1.6

s'ail nail

fi

212

Asa si este : de o bucata de vreme un felde aristocratie evreiasca s'a alcatuit la noi,«aristocratie > de care ar trebui sa se tie seamsin cintarirea chestiunii. Ea s'a format pe cloudcal. Pe de o parte, Evreul muncind, nu numaipentru sine, ci si pentru al lui, capitaluri s'auIngramadit pe Incetul la micii meseriasi si ne-gustori din acest neam, si dupe un timp acestproces economic de stringere zilnica a gologa-nului prin jertfa nevoilor celor mai puterniceale omului, a aruncat la suprafata marl negus-ton si bancheri, in cari se pot vedea fruntasiiin bogatie al Evreimii de la noi. Capitaluristrasnice, prin care sa se poata deschide caleaizvoarelor ascunse Inca ale avutiei generale, nuse afla la acesti Evrei bogati, dar, in sfirsit,banul for vesnic in miscare e de nevoe pentrua hrani schimbul de toate zilele, fie Intre noi,fie cu strainatatea.

Pe de alts parte, cind scolile noastredeschis in toate formele moderne, pentru ofreeventare scolara mai puternice, nimeni nus'a grabit mai mult decit Evreul sa..-si trim eatacopilul la scoala cea mica, de unde se capatacunostintele neaparate, la scoala mai mare, undese incepe specialisarea pentru ramurile socotiteca mai nobile ale activitatil sociale, si la scoalacea mare a Universitatii. Cei mai saraci dintreEvrei crutat nici un sacrificiu pentru ca

s'aii

n'ail

243

sa pregateasca ast-fel un viitor mai bun copii-lor lor.

Si acesti elevi evrei in generalitatea casuri-lor au stiut sa rasplateascd mai bine de cit ceimai multi dintre tovarasii lor de band crestinisuferintele indurate pentru dinsii de parintii lor.Ca scolar si ca profesor, n'am intilnit Inca peelevul evreil cu totul nul, din rea vointa, dinlene si perversitate, cum, slava Domnului,sint atitia de ai nostri, mai ales din «claselebune >', cum merge vorba. Evreii se lauds intredinsii si sint si altii cari-i lauda asa casint destepti, ageri : am intilnit foarte multiscolari dintre ai lor, cari ar fi avut, farce Indo-iala, de ce sa se deznadajduiasca, si sa aruncecartea, din care nu pricepeail mai nimic. Sinu : indaratnicit, s'ail pironit nopti intregiasupra slovelor moarte pentru intelegerea lor,si intiparit in mintea rebela, au repetatpe de rost lectia si au cucerit prin persistentaexamenele. Premianti evrei au fost si sint tot-deauna, corigenti poate, din cind in cind ; re-petenti, nu stiu. Cei mai slabi, mai luati in risdintre colegii mei evrei sunt Inca astazi, dupdo eroica lupta contra lor insisi, medici, inginerisau alt ceva, in profesiile libere.

Ce sentimente ail cu privire la not acestioam eni ?

Prin tip, prin inrudirile pe care nu le pot as-

s'aU

le-ad

244

cunde, prin limbs, pe care n'au avut grija s'oinvete cum trebue, fiind-ca dascalii nostri deromina au avut desteptaciunea sa-I invete nu-mai gramatica pe de rost, el se simt altii de citnoI. Legile II asigura despre aceasta : bacalau-reatul evreil face oaste in conditiile celor ce audiploma lui, ajunge sub-ofiter al armatei romine,si totusi nu e cetatean. Medicul serveste in a-ceiasi armata, primeste une-ori ingrijirea sani-tary a unei plasi, dar nu poate trece concursul,fiind-ca nu e romin, Absolventul de liceu nupoate intra la drept, fiind-ca avocatii si magis-tratil sint neaparat romini. Un loc de profesornu-1 poate cistiga Evreul, ori-cit ar fi de che-mat pentru aceasta. Pentru toate trebuie Impa-mintenirea, si ea nu se capata usor, precum sesti e.

Deci inteligenta evreiasca si ea exists sise inmulteste necontenit e intiiil crescuta nuse poate mai rail in scolile noastre, care n'aunici un scop national si dau Evreului acelasicapitol mort de cunostinti ca si celorlalti elevi.Din frecventarea lor, el nu capata macar sta-pinirea desavirsita a limbii. Dupd aceasta, Evreulcu diploma noastra. de liceu sau Universitate edespartit de colegii sal, nu se poate impartaside ce au cei mai lenesi si incapabili dintre din-sii si e aruncat pentru toata viata lui asa Intrecer si pamint : nici Turc, nici Turleac, nici Ro-

245

min, nici strain, nici adevarat Evreu, nici cu totulde al nostri, nici cetatean, nici necetatean, nici cujargonul lui de acasa, nici cu graiul nostru cu-rat, asa o minune, o dureroasal minune a firii.

Unil, ce-si simt puteri si bani, se duc si ajungin strainatate scriitori pretuiti, in specialitatealor, cum i-am fi vazut mai blcuros la noi. Altilisi cauta India rostul la nol, se svircolesc intot felul, isi istovesc puterile in rugaciuni siprotestari, se pingaresc prin botezuri nesincere,de care se spala pe urmal pind la singe, se umi-lesc in zadar si pleaca blestemind, cazul Sai-neanu, care, trebue s'o spunem, nu ni facemai multa onoare noua decit lui. Pe citi-va i-amgonit fiind-ca nu ne iubeati iubit si maiputin, facindu-ne din insemnate situatii pestehotare si mai mult rau. Cei mai multi se resig-neaza : fac gazetalrie, medicinal, afaceri, inchi-zindu-se din ce in ce mai mult in singura emu-latie ce li se ingadue : a stringeril banului. Sintprintre el cari ne uresc, sint cari nici oparere despre aceasta si nu se gindesc de multla asa ceva: dar sint si Inca destuicari dinscoala facutal la un loc cu nol, din prieteniilepastrate de atunci, din relatiile zilnice cu socie-tatea romineasca mai mult decit cu vechia E-vreime intransigents si obscuranta, au prins osincera simpatie pentru tara si poporul romin.

Si nu ma sfiesc a spune ca acestor oameni,

si ne -au

n'aii

246

pe cari i-am putea cistiga si asimila si mai mult,pins la botezul, care ar fi pentru ei o renegare,

li se face o mare nedreptate.

XIII.

Evreul strain wzat in Cara.Cine n'a avut prilejul sa calatoreasca de la Pre-

deal la Bucuresti cu o companie de straini, im-podobiti in mare parte cu favorite retezate dupamoda din Budapesta, can apreciail cu foarteputina indulgenta slabiciunile noastre adevaratesail pacatele pe care nu le-am avut nici odata?Trenul merge prea incet dsta e accelerat,domnule!, «Da, in Rominia oprirea la statiiera prea obositoare pentru grabitil oaspeti, cariavead de indeplinit lucruri de cea mai mare in-semnatate de la noua ceasuri de sears innainte;vagoanele erau prea mici pentru maretele forpersoane. Ajungind la afaceri, ei se plingeail,cu strigate de indignare si zimbete de mild, depiedecile ce se pun strainilor cari yin sa scoto-ceasca bogatiile pamintului rominesc sail sa-iusureze schimbul productelor, isi amintiaii unulaltuia drumurile rele, administratia neindestuld-toare si conrupta, cutare scend cu un ministrucaruia i s'a batut din picior, In numele civili-satiei europene, sau i s'a strecurat in buzunar o

247

sums menita sa-1 aduca la sentimente mai bunepentru samsarii lurninatului Apus.

Aceste lucruri, pentru care Ungurul si-ar dape fereastra cu capul in jos oaspetele nepoftit,aventurierul obraznic si gheseftar, noi, popor po-liticos si blind, not le ascultgm cu durere, cuminie, dar lara sa facem pe badaranul cu fa-vorite retezate ca la Buda-Pesta sa inteleaga, insingura limbs potrivita pentru dinsul. Si, dacase amesteca cine-va dintre ai nostri, pentru arectifica unele exagerari sail a da neaparatemuriri, judecatorii se arunca si asupra lui, in-data ce a parasit vagonul: «asta? Dar nu stiffca e acel care in cutare afacere»... Si asa maideparte.

Clevetitorul in casa strains, care ne flied sisi ne injura si, intr'un fel face bine, fiind-casi meritarn, lasindu-ne furati si injurati vor-b este ungureste, nemteste mai ales nemteste ,frantuzeste destul de adese-ori. Ati crede cainnainte va sta.' un Maghiar, un German, un Fran-ces... Priviti-1 insa mai bine: acesti ochi stra-lucitori de viclesug, acest nas incovoiat ca unplisc de pasare pradalnica, aceasta osatura afetil cu liniile nelarnurite, fugare, serpuitoare...E un ales al lui Dumnezeil ; si Maghiarul si Ger-manul, si Francesul, sint Evrei cu totii...

Unii yin pentru afaceri, le incheief string banilsi se duc de unde am fi dorit sa nu fi venit nice

la-

248

odata pentru a ne onora cu visita domniilor lor.Cind afacerile insa all o insemnatate si o du-rata mai mare, atunci representantul Europei isiiea domiciliul in salbatacia noastra si se aco-modeaza cum poate, bietul om suptire, care edeprins cu strade largi, cu case de cite Base'rinduri, cu tramvae electrice supt pamint, cuplati exacte, cu functionari impunatori si toateavantajele civilisatiei. Va fi fiind in acest coltblastamat al lumii, care e tara noastra, si altceva de cit efrumosul cer al Orientulul , carese proslaveste obicinuit de acestl critic)." cu sim-tul fin : vor fi fiind si unele lucruri bune, darasupra for el nu afia vrem sa se opreasca, sipentru atita nu si-ar indulci osinda. Traind cunoi, el ni inseamna zi cu zi pacatele, le no-teaza, si se gindeste la vremea cind be va pu-tea da in vileag pentru a ne infiera astfel. Elva spune atunci, ca un oare- care director alunei societati pentru exploatarea petrolului, canici un om care tine la integritatea sa corpo-rals nu trebuie sa se risce in Rominia, unde arfi intr'o primejdie neaparata , si cite de acestea...

Omul ne ureste si ne despretueste in acelastimp. Ca Evreil,. el ne ureste pentru., ca tinemla o parte de viata noastra politica pe coreli-gionaril si conationalii sal', de situatia umilita aearora el sufere, in puterea admirabilei solida-ritati evreesti.

249

Iar, ca unul ce e nascut intr'o tars de civili-satie veche, sat!, on -cum, mai veche decit anoastra, el zimbeste la cit puturam si not in-nainta pe calea strabatuta pins la capat de celde al doilea popor al sail.

Multi dintre el nu pot spune ce cugeta sisimt, sau tiu sint in stare sa o faca in scris. Darmai tuturora li zac in inima sentimentele ca-ritabile pe care le-a exprimat si le exprima fatade Rominia... Europeanul Bernard La-zare, socialistul franco-iudaic, a carui filantropie,vrednica de un inchinator al lui Hristos, are,pentru a trai, nevoia de a desgropa cite unDreyfus pe zi si a-1 spala inaintea lumii de ne-dreptatea indurata. Si, fiind-ca e vorba de La-zare-ul ratacitor, cine sa fi adunat oare in ca-lea noului MeSia noroadele lui Israel, care mun-cesc fard de raisplata in Egiptul modern al Ro-miniei? Am vazut multimea ce se intorcea aiciin Bucuresti dupd primirea Mintuitorului:in cea mai mare parte, Evrei saraci, foarte sa-raci, cari-si cauta numal de mestesugul si mi-Cul for negot si fuel timpul, nici curajulmanifestatiilor. El se adunara deci tot asa despontaneil ca si «meseriasii» d-lui Joan Bra-tescu, tribunul mahalalelor bucurestene si ami-cul intim al d-lui Tache Ionescu, fruntas «con-servator* romin. fi adus acei ce au incu-nunat cu ghirlande geniala frunte a lui Lazare?

S5.-i

erad,

dad

250

Sad trimbitele A devarului» pasionat pentru uma-nitate ? Sad indemnul sa." vie mai de departe ?

Un lucru e sigur : ca dintre Evreii ce sint lanot cei mai man dusmani ni sint acesti Evreibogati, culti, pe can-i trimite Europa pentru adescoperi bogath intr'o lard neexplorata; carisosesc cu constiinta ca vor fi colonisatorii sth-pini, si earl gasesc in loc neamul for coboritin situatia de natie mai putin indreptatita.

Acestia vor mai mult s'a domine, si nu individualnumai, ci prin tot poporul for ce se alts la noi.Din oficina for pornesc cele mai otravite min-ciuni, cele mai nemernice insinuari; ei predictsprin scris si grail cruciata umanitatil in po-triva noastra.

Fates de dinsii, can se cred in satul pustidtrebue paza cea bung, observarea necontenita.Si, daces vor intelege adevaratele for interese,Evreii nascuti in tarase vor feri de a mai atitaspiritele in potriva lor, organisind alaiuri pentrumintuitori falsi si archangheli de gazeta, dupesindemnul unor aventurieri ca'ra scrupul.

XIV.

Solutiile curente.In chestia evreeasca lucrurile sint asa cum

au fost zugravite, farts patima si farts partenire,in articolele precedente. Sint lucruri stiute de

251

toata lumea, dar care nu se spun bucuros nicide o parte, nici de alta.

Daca multe se ascund cu intentie in ceia cepriveste elementele insemnatei probleme, nu emai multa sincerifate nici in enuntarea solutiilor.

In aceasta privinta sint cloud pareri, dintrecare una e zilnic recomandata, cu mustrari sistrigate de indignare contra noastra., in presaevreiasca din tara si din strainatate. Iar cealaltase gaseste numai in adincul cugetului celor maimulti din barbatii de Stat al Rominiei.

Fara a vorbi de a treia solutie, naiva fa.'ra

indoiala si crunta numai in aparenta, fiind-caacei cari vorbesc pentru dinsa n'ar merge niciodata mai departe decit o improvizatie de ca-fenea. E gonirea Evreilor peste granita, gonirepe care am putea-o indeplini daca la hotarelenoastre ar sta cite-va sute de mil de inlocuitoriromini ai strainilor alungati si daca, pe lingaaceasta, am avea o putere cam ca a Rusiei,care ne-ar pune mai presus de opinia publicaeuropeana si de urmarile el. Despre aceastaparere deci, sa nu mai vorbim: ea va trai Incamulta vreme, teribila si inofensiva, ca atitea altevisuri romantice, de care nu scapa nici intcli-gente de &ltd.

E indiscutabil ca vom avea totdeauna Evreiin mijlocul nostru ca, on ce am face, el vorforma o parte insemnata, din poporatia °rase-

25'2

neasca si ca din silintele economice, pe caretrebuie sa le facem, nu poate resulta decltrecistigarea suprematiei noastre numerice, do-minatiei noastre ca bogatie privata, in oraselepe care le-am perdut.

Dar cum poate fi tovarAsia, neplacuta, dar ine-vitabila, a noastra cu Evreii in viitorul pe caretrebuie sä incepem o-data a-1 pregati in aceastaprivinta?

Evreii de la uDorobantub> si cAdevarul», ex-primind parerea coreligionarilor for cu ambitie

judeca astfel: Cind Rominia cistigatcu sabia InvingItoare independenta, ea mai aveanevoie si de recunoasterea Europei, ai caresdiplomats se adunasera la Berlin pentru a punedin nod lucrurile la cale, in urma razboiuluidin 1877. Pe atunci, ca si astazi, aveam repu-tatia, tot asa de putin indreptatita, ca sintem unpopor fanatic, in stare sa smulga viata celorce cred in Dumnezeil si i se inching supt alteforme, ca prigonim sistematic pe Evrei, din canam ca'cut o class de paria. Intre representantil.Puterilor in congres, eraii si Evrei, si asuprafor ca si asupra colegilor for crestini exer-citat cele. mai marl presiuni pentru a-I face sasupuie pe Romini la conditia desfiintarii piede-cilor oreligioaseD innainte de a li se face locintre popoarele libere. Toate protestarile noastread fost zadarnice : in numele liberalismului tre-

253

buia sa se faca o schimbare constitutionals inaceasta privinta. Am izbutit numal sa zabovimsolutia, platind zabava aceasta cu zilnice si du-reroase umilinte. La urma, cind atentia euro-peana obosise, am strecurat schimbarea intr'oforma mai usoard pentru noi. Ni se cerea aprimi in cetatenia noastra pe toti Evreii, deo data saiz pe categorii marl, prin cari in scurtavreme sa poata patrunde tote la drepturi.Noi am admis principiul ca un Evreil poate fi

deplin cetatean al Rominiel, dar n'am parasitideia ca ping atunci Evreul e un strain. Decitrebuie pentru a-1 primi Intre noi un vot de na-tionalisare al Camerilor, care vot nu poate prividecit pe un singur individ. Votul poate iesiinsa negativ, si Camerele an si alt-ceva de facutdecit sa se ocupe de indigenate. Era de as-teptat deci ceia ce s'a si Intimplat: incetateni-rea until numar infim de Evrei.

Israelitii de la «Dorobantul» si «Adevarul)ne amintesc insa ca alta era intentia congre-sului de la Berlin si ca, acest congres determi-nind Inca starea de lucruri la noi si in vecina-tatea noastra, noi trebuie executam pres-criptiile in chip sincer si desavirsit. Deci, saadunam o Constituanta si sa satisfacem uma-nitatea, tratatele si adevaratele noastre interese,facind din toti Evreii asezati de cit-va timp intars cetateni romini: alegatori, alesi si functio-

sari

251

nari de tot felul. Atunci am fi in sfirsit in rindcu lumea si vrednici de a trai intr'un veac dedreptate si lumina.

Din aceste idei, cu loquacitatea obicinuita afiilor lui Israel, se pot face mil de articole, marlsi midi, de fond si de forma, cu care se poatealimenta o gazeta de propaganda evreiasca, saildoua. Fara a mai pomeni de prelungirea cam-paniei in presa streina.

Dar chestia cu tratatul din Berlin, intiiil, nue asa de simpla. In privinta malurilor Dunaril,in privinta vaselor de razboiil in acest riu siin Marea-Neagra, in privinta hotarelor sudiceale Bulgariei, tratatul nu mai represinta nimic.Schimbari s'ail intimplat in potriva lui si, odatace Puterile care ail alcatuit tratatul, s'ai1 invoitcu acele schimbari, ele inlocuiesc articole res-pective din tratat. Recunoscindu-ni insa inde-pendenta, acreditindu-si represintanti pe lingaCurtea noastra, incheind cu not tratate si con-ventii, Puterile ail recunoscut, cu on -cite reserve,ca prin masurile luate in 1878 not am intelesbine si indeplinit in de ajuns clausa privitoarela Evrei. Deci de tratat, de interventia Europei,

nu ni se poate vorbi, si on -ce tentativa diplo-matica in acest sens s'ar termina ridicul, dadas'ar gasi cine s'o incerce.

Dar sa zicem ca printr'o imprejurare sail prinalta, am putea fi adusi sä dam drepturi tuturor

255

Evreilor, ar fi urmarile, desastroase pentru noi,favorabile pentru dinsii?

Evreii ar avea drepturi la functiuni, dar nu-mires functionarilor, innaintarea lor, distributialor, acestea sint lucruri care nu se pot fixaprin lege decit intr'un chip general, si putereaexecutive are toata latitudinea in ce privestepersoanele. Aceasta putere insa ar fi si dupeschimbarea pe care o cer Evreii, mai mult inmina noastra, cari avem o imensa majoritate,cari am da tonul in Stat, on -ce s'ar petrece sipreface. Moravurile, sentimentele, prejudecatile,acelea nu se pot schimba printr'un vot si, citevreme ele .ar raminea, imparta'sirea Evreilor la.functium ar raminea mica si nedreapta fate denumarul si insusirile lor.

Evreii ar deveni un element in corpul elec-toral. Un mare folos, s'ar zice. Sa vedem: Desecole ei sint deprinsi sa tremure innaintea Cir-muiril, si aceasta nu s'ar sterge lesne din su-fletul lor umilit. Zestre a guvernamentala ar de-veni si mai mare prin cuprinderea Evreilor sa-raci intre alegatori.

S'ar alege poate Evreii, cum se aleg in Bu-covina, de si relativ putini si acolo? Ici si colo,un fruntas mai guraliv, mai bogat, mai darnic,mai indraznet ar patrunde in Camera. Isi in-chipuie cineva insa ce rost ar avea el acolo,si chiar de ar avea citiva tovar'asi? Ginditi-va

2f16

numai la impresia pe care ar produce-o undiscurs cu cunoscutul accent cintator si cu sin-taxa articolelor din «Dorobantub ? Incidentulcomic al presentii socialistilor ieseni in parla-mentul romin, n'ar fi nimic pe linga aceste de-buturi ebraice.

sa zicem insa ca ar iesi din alegeri mai multiEvrei, ca ei ar avea curajul de a lupta pe te-renul for national si religios, ca s'ar organisao partida evreiasca.... S, tim not bine ce in-seamna Inca o lupta electorala patimasa in Ro-minia. Fantasmagoriile singeroase ale frunta-silor de la gazetele evreiesti din strainatate ardeveni atunci o realitate.

Ar folosi ceva Evreii din aceste scene derazboiti civil ?

XV.

Oamenii de Stat romini chestia evreiasca.Prudenta nu se deosebeste totdeauna lesne

de lipsa de curaj si, cind cprudenta» se manifestsla on -ce prilej, atunci banuiala ca avem a facein realitate cu alt ceva se intareste. Cind mai alesomul prudent pastreaza toata indrazneala sa

care merge une on ping la cinism pentrulucrurile midi si de tot mid, atunci nu mai poatefi decit prea putind

0 astfel de prudenta e a politicianilor nostri,

§i

Indoiala.

257

cu foarte rare exceptii, de care se lipesc, pentrua le discredita, calificative injurioase. Sint tot-deauna oameni pentru o alegere violenta, pentruo cabala ambitioasa si, pentru a atinge scopulmeschin de a inlatura un dusman, sail chiar unprieten, un bun prieten care supara, se intre-buinteaza silinti neobisnuite de inteligenta reala,se alcatuiesc organisari de interese si patimi carisint nespus de dibace. Dar innaintea marilor in-trebari, de care atirna foate maruntisurile viito-rului nostru, innaintea lor, scamatorii si matadorifcarifac asa de minunate salturi mortale innainteapublicului obisnuit, la ceasurile fixe ale come-diei parlamentare, se fac mici de tot, si glasulstrasnic, deprins a indemna pasiunile, se faceslab de tot. Citeva frase stereotipe, care nu re-sults din nici-o cugetare serioasa si din carenici-o masura hotaritoare nu poate izvori, si po-liticianul iti scapa din mina, bucuros ca nu ti-aspus nimic si Ca nu e astfel intru nimic inda-torit prin marturisirile sale.

in chestia evreiasca, se observa acest sistemde lasitate ca in toate celelalte.

Fiecare grupare politica ar avea datoria sa-sispuie neted parerea in aceasta privinta, ca san'avem a face cu surprinderi si ca sä avem drep-tul de a astepta masuri care ar apropia-o de re-solvirea necesard pentru viata linistita. a Statu-lui. Sä stirn daca innaintea noastra se gasesc fi-

17

258

losemiti sail antisemiti, partisani ai incetateniriisail ba, si in ce masura se doreste de dinsiiaceasta incetatenire. Avem doar, in regimulnostru constitutional, votul nostru, si s'ar ca.deasa ni dam seama totdeauna de ce-1 daruim cu-tarui candidat al unui partid anumit. Si dupace am judeca mai bine decit dupa felul cumpartidele inteleg tocmai asemenea chestiuni e-sentiale ?

Nu e insa nimic mai grew decit sa capeti unraspuns cit de putin clar din partea politicia-nului romin tipic, in aceasta chestie evreiasca.Se aduc innainte casuri isolate, se zugravesc ill-naintea ascultatorulul perspective neguroase, incare fiecaruia-i e ingaduit sa vada ce4 place,se face parada de umanitarism si nationalism,de liberalism de moda." veche si conservatismtraditional, si din toate nu se alege nimic.Cutare pare a fi pentru starea de astazi, cu-tare ar fi aplecind la o oarecare schim bare, inunele imprejurari si daca, bine inteles, asa sipe dincolo, cad: un om politic..., in sfirsit, inte-legeti. Adeca nu intelegeti nimic, si politicianulnostru, care, cu toata limbutia lui, urea tocmaiaceasta, e incintat, caci i se pare ca a atinsculmea maestriei in asemenea imprejurari. Fi-reste cal, dupa instructiile primite, presa de par-tid face si ea acelasi joc, pe atit de copilarescpe cit de complicat, cu colori si contururi clar-

259

obscure : sireti oameni, domnule: barbati de Stat !0 nu, barbati de Stat, cad in toate timpurile,

cei ce au meritat acest nume, nu s'ati folositde astfel de mijloace ale slabiciunii, nesiguran-lii si nepriceperii, ci, intemeiati pe credinta c5.in sufletul for a Incoltit o hotarire sanatoasasi binefacatoare, au raspicat-o in fata tuturora,luind raspunderea pe umeril Ior, pe umerii forputernici. Daca numal oameni mestesugiti ar fifacut in lume politica de oportunism, in cuge-tare si in fapta, am culege Inca bureti de pe,paretil pesterelor si am roade came stricata depe oasele dobitoacelor vinate. Indraznetii cu-minti duc innainte viata popoarelor.

Si adeca, in adevar, printr'o cirpeala ici siuna dincolo, printr'o invirtitura de limbs falsai de condeiii mester, crede cineva ca poate ti-

nea pentru totdeauna o situatie ca cea de as-tazi ? Dar cind oare a putut sta in picioare maimulta vreme o stare nelogica ce nu se desfacemacar din dezvoltarea indelungata, pe drumurinormale, a unei societati ?

Cum e astazi cu Evreii la noi, nu poate fimulta vreme. Ca o buruiand salbateca, ei aucoplesit pamintul lasat sterp de lenea noastra.Ogorul fames slobod de dinsa se ingusteazadin ce in ce mai mult. Noi privim asemeneaimprejurari cu o resignatie stupida, ce nu-si maiare pareche in istorie. Nu ne gindim la nimic,

260

si nu lucram nimic. Cu un fatalism orientalasamanator cu al Turcilor sail al neamurilorasiatice menite peiril, lasam sa se desfasure invoe puterile oarbe care navalesc sä ne inghita.De ce ni-am tulbura micile noastre dusmanii,micile noastre ambitil, micile noastre pofte, cindavem Inca atitea clipe de putere si de placereinnaintea noastra si cind doar copiii nostri vorfi aceia pe cari.-1 vor acoperi apele?

Daca n'ar fi fost Intimplarile neasteptate dela 1877-8, nu s'ar fi facut nisi asa o prefacereca impamintenirea individuals prin indoitul votal Camerelor. Am fi lasat lucrurile in haosul de-savirsit, care nu s'a organisat mult prin aceamodificatie formals a Constitutiei. Evreii potveni, se pot duce ; pot purta hainele Galitieisail ale Rusiei, pot pastra dialectul for evreo-german, pot merge la scoala lor, pot invata ro-mineste in licee si universitatI, sail pot stilcicum Ie place limba terii; pot sta in orase, potmerge in sate, de si e oprit; pot vinde in ma-,gazine sail pe strada, cu toate ea legea zicealtfel ; ba, daca ar avea ceva indrazneala ta-cuta, ar putea vota chiar, ar ajunge in functii,ar face ce li-ar trece prin gind. Numal toateinset, fard scandal, cad altfel se turbura som-

201

nul de agonie al oportunismului, care ar peri,daca ar fi silit sa aeschida ochil si sa voiasca.

Acestea sint parerile celor mai' multi barbatipolitici romini in chestia evreiasca.

XVI.

0 solutie 1.Se va intreba acum cetitorul : care e solutia

cu care se incheie aceste studil critice. Ea re-iese din cele spuse ping acum, si citeva cuvintevor ajunge pentni a o precisa.

numele umanitatil, care nu poate tiri niciun popor la sinucidere, in numele contributielplatite une ori, iar de cele mai multe on in-vocate in zadar cu prilejul reclamatiilor, nu potcere locuitoril strain! a! unul Stat national drep-turi politice, amestec in conducerea afacerilor.Cu jalba la cel marl si puternici cari nu se maipot amesteca de-adreptul in casa noastra, cutinguiri nedrepte si nerusinate insulte, cu in-trari triumfale pregatite proorocilor de pe ma-lul Seine!, veniti sa ne insemne pacatele si säceara urgia Cerului asupra-ne, nu se folosestenimic. Slava Domnulul, la noi nu e ca in Tur-cia, si nu traim in Republica ambasadorilor stra-

1. parte din studiu n'a aparut §i in aEpocap.

In

262

inf. Clue are ceva de spus, sa spuie aici si cutoata cuviinta, ca unui oaspete bun, care a su-,ferit multe pe urma bunatatii sale.

E limpede iarasi ca tovarasie cu dusmaniinu se poate, nici fratie cu cine are alt sufletsi vorbeste alta limbs. Deci, cind Evreii ceibogati, carturarf si ambitiosi cer drepturi elec-torale in numele for si al celor ce emigreazapentru motive cu totul altele, trebuie a li se daacest raspuns :

Pregatiti-va parasind, nu legea cu care n'arenimeni nimic de impartit, ci portul, exclusivis-mul social, mai ales limba, care nu e macar avoastra. Nu ni dovediti in fiece clips, ca pansacum, Ca sinteti altii, ca din neam in neam totaltii voiti a fi. Asamanati-va din ce in ce maimult cu noi, si, and yeti fi Romini de religie mo-saics, veti capata si intregimea insusirilor ce sintasigurate in Statul nostru Rominilor. Iar, dacanu se poate..., el bine veti fi ceiace sinteti : locui-tori nesuparati al pamintului nostru, dar strdini.

Din partea noastra, avem insa gresell de in-dreptat. Si anume :

Strainul de o parte, Rominul de alta, ca cloudcategorii legale cu totul deusebite, se poate in-telege. Dar intre ele nu poate fi o stare mijlocie :starea acelui strain care serveste Regelui suptsteagul tariff si ramine totusi strain. S'a presintat°data d lege, care scutia pe Evrei de serviciul

pregultiti-vd...

263

militar si prevedea in schimb o taxa. Si asa nuera drept : scutirea de serviciul militar fara taxase impune, fiind-ca prin aceasta taxa platita nu-mai de Evrei ne intoarcem iarasi la situatia par-ticulars a Evreului, fiind-ca e

Experienta a aratat de ajuns in toate timpu-rile ca Evreii n'ati virtuti rb.'zboinice asa de marl,incit sä nu ne putem lipsi de dinsii, atunci cindavem supt arme pe mindrii Meal ai muntilornostri. Oastea multa costa multi bani de intre-tinere, si un razboiti ce abia s'a incheiat a do-vedit ca numarul nu hotareste cind o oaste isiapara tara. Sa ne multamim cu o oaste de Romini-

Dar se va zice : atunci din toate partile lumiivor napadi aici Evreii, ca in raiul scutirilor. Nunumal decit. Putem primi pe strain' in tara lanot sail nu ; si putem, cu o politie mai buna de-cit cea de astazi, sa descoperim cine ne visi-teaza nepoftiti, pentru a-i indemna sa meargamai departe.

Din vechii Evrei ce avem e sigur insa ca, once vom face, vor raminea totusi multi, mai multide cit am vrea. E interesul nostru ca acestiEvrei pe can nu-I putem scoate sa ne fie citmai putin dusmani. Trebue sa ne gindim la din-sii, sä ne ingrijim in ce fel de alcatuiri religi-oase traiesc, in ce conditii economice se afla,aceasta pentru buna infatisare a tariff si pentrusanatatea tuturor.

Evreii.

264

Acelor ce ar voi sa se apropie de not cu inimasincera, nu li putem faspunde printr'o Impotri-vire ce nu se poate indreptati. Scoala roma-neasch e, de sigur, intaiu pentru copiii romini,dar, rind mai famine loc si pentru altii, nu ein interesul nostru sa -1 facem plait prea stump.Scolile evreiesti pentru Evrei, care se tot inmul-tesc si intaresc, nu ni aduc de sigur tocmai marlservicii.

sfirsit, as crede ca pentru on ce straini,deci si pentru Evrei, sistemul incetatenirii prinindoitul vot al Camerei si Senatului ar trebuiparhsit. 0 cercetare sefioasa asupra presentuluisi trecutului omulul care cere sa fie primit Ro-min nu se poate face : toff Grecii trec doar, cumstie toata lumea, ca < frati din Macedonia» ! Dinnenorocire, rasa speculantilor cu imparnintenirease zice ca nu s'ar fi stins Inca. Anumite con-dith foarte aspre, cit de aspre voiti : citeva ge-neratil in tars, cunoasterea desavirsith a limbii,si ce garantii ar mai putea gasi un om de mes-tesug, ar prinde mai bine. Cercetarea ar putea-oface o instanta judechtoreasca, asa incit minu-nata noastra administratie n'ar avea sa se ames-tece, in paguba tuturora.

Si cu multa, foarte multa munch din parteanoastra ca sa ni ajungem noua insine in toate,mult dezbatuta chestie ar fi resolvita,

STUDI! ASUPRA PART IDULUILIBERAL

I.

0 remaniare ministeriala.

Ultima remaniere, intregire si permutare mi-nisteriala a atras toata atentia asupra partiduluicare ne guverneaza si a dat nastere la un foartemare numar de consideratiuni, in cea mai mareparte interesate, adeca patimase si nedrepte, incritica, asupra acestui noil ministeriti si viitoru-lui in cirmuire al liberalilor.

Pentru unii, e un mare ministeriu, un fel deconcentrare ministeriala a partidului, care seinfatiseaza adversarilor, tern si strainatatii cutoti fruntasil sal necontestati. Pentru altii, e oreclama zadarnica facuta cu oameni fara talentsi fard autoritate morala. Supt deosebite condeie,muiate inteo subventie de guvern sail in unade opositie, aceste doua pareri asa de deo-

266

sebite, se repeta zilnic, de la o coloana de ziarla alta, in forme cu oarecare variatii.

Mi se pare ca acestei premenirl ministeriale,ca si tuturora la noi, i se face prea multa o-noare. in adevar, cu saptamini si luni de zileinnainte se semnaleaza publicului prin titluri culitere enorme, in sumarele ziarului, probabilitatea,posibilitatea sati numai banuiala unei astfel deschimbari. Fel de fel de conjecture, de presu-puneri asupra lucrurilor ce ar fi sa fie, se anuntasi se combat. Ziarele de opositie forteaza nota,daft un zvon de cafenea drept o impartasire o-ficioasd, desfid, ce des se intrebuinteaza acestcuvint in polemicele noastre, asa de putin si-gure si sincere totusi! sa se tagaduiasca prog-nosticul ; in schimb, infasurindu-se in toata morgapotrivita, ca niste oracule ale cirmuitorilor, zia-ristii guvernamentali zimbesc la asemenea pre -supuneri neintemeiate si mintuie totdeauna spu-nind ca, dacal va fi o remaniere, aceasta se vavedea la cutare data, si, in on -ce cas, nu va 11asa de simpla cum se asteapta necunoscatorii,ci va forma un mare eveniment politic cu ne-obicinuite urma."ri,

Trece vremea, lupta de informatii si notitecontinua, tonul se ascuteste, se deschid tot maijos saltarele in care se pastreaza in redactil ca-lifi cativele profesionale; injuria de mare calibru escoasa.' la lumina si intrebuintata. Nerabdatea

267

publicului, incalzit sistematic, prin trimbitile devestire ale unora si prin fioriturile de usoaradestainuire ale altora, incepe sa se vacleasca.In sfirsit, cortina, in dosul careia se petrec demult agitatii febrile, schirnbari de decoruri, tra-vestiri de persoane, aplicafi de mustatl, barbesi favorite false, lupte ciinoase pentru indepli-nirea rolurilor prime, cortina aceia, spre care sintatintiti ochil spectatorilor, ce pindesc cea maimica tremurare pe intinderea el impodobita cufaptele de glorie ale partidului : defildri pe stradain opozitie, status, procesiuni panatenaice in-naintea deosebitelor ghisete de platy la guvern

cortina se ridica. Iath. ceI seapte not !0 lumina orbitoare de apoteosa, platita din

fondurile reservate preset amice, incunjura noulareopag ministerial de azi sail de miine. Dinlocul pe care -1 cunoaste toata lumea si sprecare se indreapta toate privirile, dupa ce ail ad-mirat gloria ce rasare, pornesc atunci suiera-turile, de o forty ce atirna dupa hrana ce s'adat epos antilor cu on ce pret, indivizilor ce nudeosebesc, in toata imensa lume a lul Dumne-zeii, decit doua colori, can fard indoiala cu-nose flora liberale si flora conservatoare, buruieneasijderea, stele guvernamentale si luceferi deopositie si carl, in noptile de insomnie spir-toasa, combat elementele din cerul instelat sipamintul inflorit, care pagubesc clubul. Aplause,

26S

cauta sa covirseasca fluieraturile, si publicul, de-prins cu aceasta lupta, e incintat, multknestevitejilor gladiator'.

Dar nu e de ajuns. in Berlin, in Viena, inParis, in Geneva, in Constantinopol, in Meca,in Haiderabad si in Ceylan, unde sint asa dehazlii maimute, exists persoane can ail imbra-tisat mestesugul de a publica zilnic parer' asu-pra politicil universale. Aceste persoane sintbine lamurite asupra oamenilor si lucrurilor dintara for vad ceva peste hotare, intr'o ye-cinatate mai mare sail mai mica Daca sint °a-men' inteligenti sinceri, parerile for in pri-vinta celor ce se ivesc si se schimba in acestrestrins cerc de visiune, are o importanta. insaei sunt platiti pentru a scrie despre on-ce sa-virseste neamu] omenesc on-unde, deci oschimbare de ministeriii in Rominia are timp dedoua-zeci patru de ceasuri un oare-care in-teres pentru Trebuind sa aprecieze oa-meni, ale caror nume li ajung din cind in cindla ureche, el" se caznesc a-0 aduna ramasitilelasate in amintirea for de cetirea altor articole,rasfoiesc prin dictionare biografice, unde poli-ticianil nostri nu uita trimete expunerea Ca-rierii, cu o fotografie surizatoare si indicatia su-plementara ca ei sint bun' prieteni statornici

Franciei, Gennaniei, insulei Ceylan (dupa dictionar), ajung astfel la un fel de «parere .

si

si

si

si

sidinaii.

a-si

atai

269

Alte on parerea vine gata facuta de la cutareagent in strainatate al partidului, care nu uita.sa remunereze pe marele redactor strain pentrucetirea, remanierea si publicarea prosei exotice.Si articolele, in pagina intaia sail a doua, incepsa apard si cad, la sorocul poster, in foarfecelelacome ale redactorilor nostri, ce le desfac fru-,mos, le traduc si le comunica publicului, cu ne-aparatele recomandatii. A! dumneavoastra con-testati, va sa zica, marile conceptii politice aled-lut Paladi, distinctiunea de cugetator a d-luiStoicescu : ei bine, iata ce zice cunoscutul Izig-sohn sau Lazare Vierfuss, in marele ziar euro-pean cutare... Si adversarul raspunde, despre-tuitor, cu judecata absolut contrara, dar firestecompetenta si nepartenitoare, pe care se intim-pia asa s'o alba ilustrul Teufelfuchs, BernardTausendfuss sau alt miriapod din alt insemnatorgan al presei universale.

Onorati domni Vier- si Tausendfuss, ne parebine ca va ocupati de not in mijlocul cugeta-rilor ce va napustesc, dar sa ni dati voie sastim not mai bine cit cintaresc oamenil pe cariii vedem, ii auzim si supt cirmuirea carora traim.

Pe urma, nu mai putin onorati scriitori ro-mini, cari ne lamuriti ce e cu ministeriul noii,iata si o alta parere ce se poate avea asupralui. Un partid se judeca dufid forfele lui qi duficiscopurile fie care le urincire§te grin ele. Daca

270

printr'o schimbare ministeriala se anunta cisti-garea de forte noud, aceasta e foarte insemnat,si astfel ar fi in casul de fata clack sal zicem,numele d-lui Panu s'ar fi gasit in locul aceluial d-lui Stoicescu. Daca printr'o schimbare mi-nisteriald, se aduce in fruntea unui departamento persoand al cdrui nume e un cunoscut pro-gram, cum a fost si este presenta d-lui Sturdzala Razboiu, da, acesta e iardsi un lucru vred-nic de apreciat. Dar ca se fac oare-care schim-bari la fatadd, trecindu-se statuia din dreaptain stinga si aducind din salon, unde se stabi-leste o veche statuie de fronton, o alta, carefusese in reparatie sail nu se credea sa poatdsuporta zguduirile stradei ce se misca, pen-tru atita lucru nu face sd se vorbeascd mult.

Dar despre partidul insusi, numeros, botarit,Impodobit cu aureola succesului financiar, in-crezut peste masurd in soliditatea-1 cu totul apa-Tenth', despre acesta se cuvine a se vorbi, nucu catuia in mind sail cu injuria pe buze, ciistoriceste si cu nepdrtenire.

II.

Cel ce fac politics si se gandesc la rostulei cad. cel mai multi dintre politicianii nostrisint pentru o directie sail pentru alta numal

271

din causa foloaselor ce li pot veni, si nucugeta mai departe, isi fac, in cea mai mareparte, aceasta socoteala in privinta partidelornoastre, unitare sail, cum se zice de cine nupricepe, «dezbinatel. (cam ca «dezbinarea, cese observa adese on intre sergentul de stradasi clientii sal obisnuiti). Deci iata acea socotealkpe atit de comoda, re cit de falsa:

intiia conceptie asupra trecutului si ratiuniide a fi a partidelor. Ea vine de la liberate,cad zic asa: «La inceput... a fost Cuvintul, siDuhul lui Dumnezeil se purta pe de-asupra a-.

Actul al doilea a fost Fanariotii, carisint conservators (pe cind el, saracii, erail. denevoie, revolutionari in buzunarele noastre). A-tuna a venit Tudor Viadimirescu, care a in-ceput curentul liberal. «Boierilp coalisatcu... ceilalti Greci, si 1-ail omorit. Tara a suferitpe urma for vre-o doud-zeci de ani. Pe urmaa venit 0 Mie Opt Sute Patruzeci si Opt: salu-tati, domnilor ! El a invins in sfirsit pe «boierli,cari au plecat, blestemind, din cetatuia for denedreptate. «Partidul liberal)) era biruitorul : ela fost insa inlaturat de Turd si de Rusi, canintervenira, de la conducerea in sens mintuitor,prin reforme, a afacerilor. intors insa, atuncicind Napoleon al III-lea a smuls Taruhn domi-natia in Rasarit. «Partidul liberal» s'a infatisatdin noil ca Arhanghelul cu sabia minunata: el

pelor.,

s'ail

S'ail

272

a facut Unirea principatelor. Ca Domn pesteintregul neam romanesc aproape liber, prin vo-inta s'a ales Cuza. Dar Alexan-dru Joan I-id, care a facut si uncle reformebune, s'a demoralisat rapede, devenind asa unfel de Milan de vesela memorie. Atunci «par-tidul liberal>> a adus principele strain. Pestecitiva ani din Domnia lui Carol 1-id, ceruldin Rasarit s'a innegrit a razboiii aveamprilejul sa ni cucerim neatirnarea prin sabianoastra. Atunci a venit iarasi, fireste, partidulliberal, care a facut si Razboiul. Tara era inca,dupa Razboid, nedeplin organizata, in desor-dinea inceputurilor pripite : partidul liberal afacut organisarea patriei. Niste ambitiosi ad sa-virsit apoi lovitura de strada din 1888, si ei audobindit astfel puterea. Dar, neputind guverna,partidul liberal li-a luat locul. Ce a facut dataaceasta, nu e bine sa se spuie. Conservatoriiau venit iarasi, sail, cum se zice : «ad ridicatiarasi capul». Incapacitatea for i-a trintit dinnod la pamint. Natiunea a adus iarasi la cirmape incercatul «partid liberal». Eram pe pragulruinel, si agentii sechestrului plecase acum atreinsolvabilitatea noastra ; partidul liberal a resol-vat prin economil criza, si a salvat astfel dinnod patria.

Conclusia nu poate fi cleat aceasta ; partidulliberal e cel mai mare ceia ce se qi vede cel

sliberalilor,,

273

mai vechiu, cel mai meritos. El aduce recoltebune, fericire, glorie. E adevaratul partid altariff, al ,(natiunii >, al lui Dumnezett. Adversarilsent niste fantose miscate in parte de straini,sent o umplutura, niste vechili fare putere siinitiative, pe cari partidul II lase in fruntea tre-bilor cind simte nevoia de a se odihni, cind ise impune oare-cum sa simta aceasta nevoie.

Idealul ? Apoi care ar putea fi altul decit catoate mintile sa se lumineze in privinta inevi-tabilel superioritatI, atit de indelungd vreme do-cumentata, a partidulul liberal si sa se inscriela club ?! Atunci marea opera de unitate

ar fi indeplinita, si s'ar savirsi un eveni-ment vrednic de a figura alaturea cu Unirea din1859. E adeVarat ca trebuie sa fie doua partide,prin analogie cu ziva si noaptea, cu focul siapa, cu otrava si antidotul : dar se poate inla-tura aceasta mica greutate. Cum se numesc ye-rificatori al socotelilor Statului, cari nu verifiednimic decit plata exacta si punctuala a diurneilor, cum se aleg inspectori administrativi cu do-miciliul fix si cari nu inspecteaza nimic, asa s'arnumi, cu o diurna convenabila, oposanti cari sanu face opositie si sa nu vie nice odata la gu-vern. in locul luptelor intre satui si fiaminzi,earl dau un caracter tragic timpurilor noastrede transitie catre fericirea linistita a raiului o-mogen liberal, ar fi usoare jocuri de florets intre

18

poli-tica

274

bine-nutritii, ce si-ar imparti roluri de acesteluptatoare, cari usureazA digestia.

Acum, un alt fel de oposanti tot s'ar ghsi:cei ce ar vedea lucrurile cum sint si n'ar puteasa fie cumparati prin nimic ca sa minta sau sätaca. Dar acestia ar fi probabil oameni saraci

&CA ar vorbi prea mult, ar muri de foamein cimpia cu riurile de lapte, prin care ar ratacioamenii si animalele partidului liberal lard ad-versarf. Ar mai fi, e drept, si oare-care milioanede teranime, la care e periculos sa se gindeascaprea mult un om politic serios, fiind-ca i-ar zdrun-cina sanatatea de spirit trebuitoare pentru a eir-mui bine. Niste oposanti cari stiu sa intrebuin-teze unelte agricole si pentru alte scopuri de-cit acela, firesc, de a scormoni parnintul pentrubanii de buzunar al boierului respectiv. Dar fatade acestia exista mijloace corective intr'o socie-tate moderna, care asigura armonia netulburataintre lenesil rasplatiti si harnicil peritori de foame.

Aceasta e conceptia despre trecut a partiduluiliberal-national si resultatele ce par a decurgedin& in sa.

Adversaril, trebuie sa recunoastem aufost totdeauna adinc impresionati de aceastaistorie, mai ad hoc decit on -ce Divanuri de pelume. Pe cind liberalii au expus lucrurile de laFa cerea Lumii pans astAzi cu convingerea pa-timasa a Evreilor din alte timpuri, cind vorbiail

si,

275

de poporul ales si de neamurile pagine, con-servatoril ail presintat totdeauna certificatele forde serviciu care tard cu oare-care sovdiala sinesiguranta, ca niste oameni cart ar avea intrecutul for lucruri ce se cuvine a fi ascunse.La catastiful de date al liberalilor, ei nu gasiaddecit una pentru a o opune: data cind Dom-nul, dezgustat, era sa plece, si, cum stiff, unfruntas conservator a intervenit, luind raspun-derea situatiei. Ca temeitix al apararii se lua apoladministratia financiara a lui Mavrogheni. Deatunci s'ati addogat reforrnele sociale si finan-ciare ale cabinetului Catargiu-Carp. Dar ce sintacestea pe linga Facerea Lumii, 1821, 1848,etc etc. ? !

Limbile si condeiele se misca pentru enun-tarea acestor idei si, cu cit ele se spun maides, cu atit prejudecata se sapa mai adinc inmintea tuturora.

Ei bine, nu! be o parte si de alta, avem aface cu o istorie absolut falsificata si, daca, inrealitate, partidul condus de d. Carp e partidulnob'. aceasta trebuie sa-i fie gloria al min-tuirii prin reforme curagioase, partidul liberale fie tot nog si el. «Faptele marl» , acelea aucu totul alt rost, cum se va vedea; si de la unitca si de la altii nu se incape alta recoman da-tie decit prin ceia ce sint ca valoare umanasi ceia ce vor sl realiseze printr'insa.

t

276

bed, fara a tulbura jocul nevinovat al per-soanelor ce vreau sa petreaca cu o masca a-coperita de stravechiul mucegain «liberal» sail«conservator», sä ne fie permis a vorbi, nu degrandele de Spania sail de dominul roz, ci dedomnul X si de domnul X, persoane foarte binecunoscute.

Ltd ce e cu cfaptele marl) pe cari nu secuvine sa le confisce nimeni pentru a face re-clama electorala si la pomenirea carora, faradeosebire de partid, se poate descoperi on -ceRomin, ca la trecerea unor steaguri biruitoare,sprijinite prin munca si jertfa tuturora.

1821? 0 rascoala de tarani in partile unddera mai multa viata si unde era maigrew sa-i tie supt jugul birului si hrapirilor. 0jacquerie, asa cum o poate face taranul xomin,aproape lard varsare de singe, cu vorbe de in-telepciune batrineasca pe buze, atunci cind la«civilisatio in asemenea imprejurari se inneacain singe dreptatea si nedreptatea, ce e bun sice e rail. Tudor pandurul nu s'a gindit, inviata lui de cugetator tacut si intunecat asuprasuferintelor taranimil, intre cari traia ca un bo-ierinas, nu s'a gindit ca din el va face un stra-

inteinsil

,

277

mos partidul liberal ce era sä fie in tara sa. Dela rascoala lui n'a pornit nimic, cum s'a vaditlimpede in progresul cercefarilor istorice: Tur-cii au vazut tot-d'auna in el un hain ca si inIpsilanti. Grecii s'aij inlaturat singuri de la Dom-nia noastra si de la on -ce dregatorie turceasca,prin revolta lor, si la Constantinopol s'a tinutseams, nu de aircile lui Tudor, ci de jalbele bo-ierilor moldoveni mai mid in ranguri. Acestiaformaii o grupa cu aspiratil liberale nu unfiartic 1 si ei vecleaii in Tudor, cum vedeaiitoti islicarii si calugaril de atunci, feudalil ro-mini, un crazvratitorD, un «inselator) etc., asaun fel de deputat socialist al satenilor rominiadeca.

1848 ? facut ucenicil lui Lazar, cu He-liade in frunte, ce se visa un fel de Voevod alRevolutiei ; facut fostil studenti la Paris siaceia cari nu-si ispravisera Inca studiile, ci a-lergara.' in tara, indata dupa evenimentele pari-siene din Februar, aducind revolutia, calda Inca,pentru ca si compatriotil lor sa guste din bine-facerile el liberatoare. Acestia au luptat o luptape care nu trebuie sa ni-o Inchipuim strasnicde grea si care s'a terminat cu o infringere ;toata lumea cu sentimentele nobile a aplaudatin tail actiunea lor. Pins ce s'a svonit de im-partirea mosiilor, in urma alcatuirii unui oare-care comitet. numai putini boieri prea batrini

1-ail

l

L-ail

278

si prea simtitori la sgomot au fost contra im-plintatorilor tricolorului egalitar pe acest vechiapamint de privilegii. Toti au facut loc paradei,ce a defilat ca intre prieteni, si cine stie ? daceVoda Bibescu n'ar fi fost pe tronul de sub biu-roul consulului rusesc si n'ar fi ocupat un asade innalt locin increderea acestel Maiestati cardcoroan cele cloud mini domnesti ar fi aplaudatca Si toate cele-lalte mini, unele cu mdtanii boie-resti, altele mai aspre de tejghea sail de meste-sug. Acesta e «anul 1848», pe care trebue sa-1prquim dupa intentiile ce 1-ail adus si dupa ur-marile ce au pornit de la dinsul, iar nu dupafaptele indeplinite, caci acestea nu exists. Cumse vede, 0 Mie Opt Sute Patru-zeci si Opt, cumaiusculele sale rosii, ce se perindeaza asa deimpunator, nu e decit caricature, produsa maitirzia, in mintea cluptatorilorD de atunci sau aurmasilor, din deosebite motive de interes.

Unirea a facut-o toatd inteligenta romaneasca,si nu numai acesta carturari, ci, impreund cudinsii, simplii tarani, cari, asezati pentru an-tiia card dupa inchiderea epocei eroice, cind in-fratiail arcul si sabia linga boieril din acelasi-singe, nu s'ail mirat, nu s'ail sfiit, ci au spus, infrumosul grain nestramutat de-a lungul veacu-rilor, in mai putine vorbe decit alth, dar smulsedin bietul for suflet amarit de nevbi, aceleasaginduri de iubire pentru tara si neam. Contra

279

Unirii, afard de imbecilii ce nu vreail sa inte-leaga macar cu mintea altuia, ail fost numai can-didatil de Domnie, Carl' nu erail nimic prin me-ritele nationale sail popularitatea lor, ci aveailnumai anumite drepturi asupra unui singur prin-cipat. Ei ail fost impotriva marei opere de in-tarire, fiind-ca rostul for era taiat odata cu gra-nita Milcovului.

Razboiul? Cine 1-a facut, aceasta o stini bine,cu toate ca uitam totdeauna a o spune: marelebiruitor tacut, care a trecut prin triumful gene-ralilor si politicianilor pentru a se intoarce lasaracia plugului, cu mini acoperite de glorioaserane. De-a lungul fruniosului bulevard ce des-pica inghesuiala vechiului Bucuresti de 11161-can si hatiruri s'ail asezat pietrele ce vor sus-tinea statuile lui C. A. Rosetti si I. C. Bratianu,can le merits fares indoiala, -- mac curind dinpartea tarii, decit a partidului. Dar cine s'agindit macar ca la Bulgari sa ridice dinbronzul cules in pungile sarace ca si in caselede fier ale milionarilor marele monument come-morativ al razboiului, din privelistea caruia sase mindreasca on -cine va trece 1?

i, daces vre-o data ni-am simti solidaritateanationala si nu aceia, de trei ori nemernica,

1. Astazi exista un vot a Camerilor pentru ridicareamonumentului... din darnicia budgetului patriotic.

280

de clasa, partid, gasca si familie, s'ar gindi oarecineva la adevarata icoana ce trebuetiseze monumentul ? Nu steaguri si tunuri sitrofee si penaje de straluciti ofiteri superiori, ciun dorobant cu opinca taranului in picioare similenara caciula a taranului pe cap, intinzinddin mocirla singeroasa a cimpului de lupta co-roana de fier a neatirnarii regalului sau Domn.Convingerile cu simbrie sa taca : Razboiul 1-ainceput Regele Carol si 1-a savirsit taranul !

Organisarea tariff? a facut-o, nu partidul li-beral care, cum vom vedea, fusese numai, oclipa, si nu ma' era, ci Ioan Bratianu. E ofoarte mare deosebire.

Conservathrii veniti la putere in 1888 n'aucazut din alt motiv decit al crises de curatiresi alegere, al selectiei dupa inteligenta si mora-litate, ce incepea intre oamenii politic' ai nostri.

Partidul liberal ce li-a luat locul a cazutdin causa unei crise interioare, crisa de qefie,care s'a mintuit numai acum. Noul guvern con-servator a cazut fiind-ca, procesul de selectiunese urma, fiind-ca nu puteati sta in acelasi ministeriu si in acelasi partid Petru Carp si TacheIonescu. lar, la intoarcerea liberalilor, crisa fi-

nanciard a temperat-o a fi resolvit-o de-finitiv d. Dimitrie Sturdza. Adeca partidulliberalh ? De loc, ci contra partidului liberal.

sa infa-

I-iil

fares

281

IV.

Cind tonul gray se iea in articole de fond ma-sive de gazetarii si gazetarasii mai mult evrei,pc cari II cunoastern bine cit si cum sint deconvinsi de ideile liberale, gpartidulD un felde ggrande armee» e infatisat ca pornind dinadincimile trecutului pe care 1-a creat, dominindprin puterea-i de pricepere si prin superiorita-tea indiscutabila a numarului momentul de fatessi privincl viitorul ca o cucerire sigurai. Acestae singurul partid trainic, pe care nu-1 poateameninta nimic, si deci tine are nevoe de o so-cietate de asigurare cu toata garantia necesarai,sa vie si el in rindurile unde gtoate numerelesint cistigkoareo, ca la cea mai bung din lo-teril.

El nu! partidul liberal e nou, si nu poate sanadajduiasca decit o duratg de citi-va ani dezile, ping vor aparea pretutindeni la suprafatasemnele de prefacere ce zgudue on unde, in-viata noastra, adincimile. Daces oamenii politici,carora li apartine acest ziar, vor avea taria tre-buitoare pentru a inlatura ispita de pierzare aadesiunilor interesate si a promiscuitatilor cese alatuesc pentru govern, daces, in loc sa seamestece din nal cu aceia de cars abiadespartit, se vor tinea putini in cetatea for de

sad

282

convingeri, innaltindu-se prin isolarea in mijlocuIconruptiei, nevoia lucrurilor va aduce la dinsii,nu numal constiintile oneste ce sint Inca tinutesupt un farmec railfacator in cealalta organi-sare econservatoareD, dar si pe cei mai bunidintre liberall, cars vor innota, in clipa naufra-giului, din rasputeri catre aceasta corabie sigura.

Cad' partidului liberal ii lipseste on -ce ele-mente de trainicie, dintre acelea care se pot mar-turisi.

In adevar, un partid tare, cu sorti de cluratalin viitor, trebuie sa represinte una din cloud :sau o class socials constienta, cu interese siaspirari bine definite, sail un avint de idel neo-bisnuit de puternic si pentru aducerea la Inde-plinire a carora sa trebuiasca silintile mai mul-tor generatil aprinse de entusiasm si de rivna"desinteresata, sail, in sfirsit, o traditie istorica_deosebit de veche si traind puternic in inimileoamenilor.

De exemplu, in Franta de astazi, sint, intr'omultime de grupe, ce reprezinta nuance, prie-tenii, clientele, alcatuiri ininisteriale, trei partide,cari au fiecare unul din acele temeiuri de caream vorbit. Partidul monarchist regalist sauimperialistnu mai represinta o class sociald binehotarita, de cind urmasii stegarilor crinului si vul-turului au deprins casatoriile cu fetele bancherilorevrei si de cind tonul it dad in comitetele re-

283

galiste persoane cu totul lipsite de stramosi.Dar it tine in picioare, si-1 va tinea Inca multavreme, faptul istoric ca veacuri intregi un su-veran a condus patria francesa pe drumuri deprosperitate si glorie si ca traesc Inca, fara altpunct de raliare de cit amintirea si speranta,urmasii acelora ce ail incunjurat °data persoanaregala. Pe de alta parte, cind viii Inca inFranta sentimentul ca o infringere nerazbunatapateaza, cara prescriptie, onoarea unui popor,cum sa nu se gaseasch oameni cari sa asteptepe biruitorul de mine siintregitorul hotarului dininvierea imparatiei cuceritoare, care cu un veacin urma a uimit lumea ?

Republicanii statului-quo infatiseaza intereseleburghesiei, pentru care mai mult s'a facut Re-volutia cea mare, ce a cules cele mai multefoloase, pe cari nu e bucuroasa sa le impartscu cine sta mai jos de cit dinsa : presidentiaRepublicei e o suveranitate burghesa la niveluloricarei ambitil dibace. Dar masele populareridica si ele pretentii de buns stare economicssi de impartasire la con ducerea Statului, pe carele merits si una si alta, prin munca neconte-nita.', in conditii de strigatoare nedreptate ;un partid, partidul socialist care samana nu-mai ca nume cu partidul socialist german sailengles s'a format in chip firesc pentru a ex-prima aceste nevoi si aspiratii.

si

284

Aceasta e o viata politics normala, partideleacestea sint partide naturale, pe care nu le-aimpus nici-o imitare zadarnica a strainatatii, nicio anglomanie ridicula". Cit se va pastra aiureadecit in carti amintirea marii legende regale,cit spiritul de razbunare va strabate granita mu-tilata din Rasarit, cit vor fi burghesii hotaritisa nuschimbe

primeasca pe nimeni la masa ca sa letalerele, cit timp, in sfirsit, robil din a-

teliere caci acolo taranii, midi proprietari e-copomi si cumpaniti, fac parte mai mult dinburghesie vor sa fie alt-ceva, atita timpFranta isi va avea partidele de care vorbiratn.

Dar la not care e legitimarea socials a unuipartid «liberal ?

Clase avem si noi, mai distincte decit onunde, asa de distincte incit formeaza «natilD deo-sebite st vrajmase, in generalitatea locurilor.E clasa boierilor, a Evreilor si a taranilor, claseaproape ireductibile si la o apropiata contbpirea carora nici nu se poate gindi cineva. Acesteclase isi au limba for : boierul vorbeste frantu-zeste, ceteste in on -ce cas frantuzeste; Evreulvorbeste un fel de nemteste ; barbarul taran sin-gur trcliqte in limba romaneasca, pe care celecloud Inatii) o cunosc si o intrebuinteaza maimult sail mai putin. Ele isi au partea for deo-sebita: boierul ce se imbraca european, Evreulce pastreaza costumul galitian al parintilor, inch-

285

silor si stramosilor sal ; taranul a canal falnicalimbracaminte de libertate si lupta e inscrisa inneperitoarea marmura. a Coloanei de biruinta,veche de doua mil de ani. Ele isi au legea fordeosebita: boierul e liber-cugetator sail inclinaspre catclicismul frantuzesc; Evreul are legeaneamului sail, iar crestinul rasaritean ramine safie numai taranul, ca si vecinil nostri puternicide la Rasarit.

Sarbatorile acestor clase nu shit aceleasi, hranafor se mai deosebeste ; fondul de idei al fie-careia, ii este propriu. in Stat fiecare din «nap»41 are rostul el distinct, si s'a creat chiar osituatie particulars, in ceia ce priveste dreptulelectoral, fiecaruia : boierul voteaza direct, tara-nul indirect, iar Evreul de loc.

El bine, care din aceste clase e represin-tata de partidul liberal, in care si-ar fi pus toatasperantele?

V.

Raspunsul nu poate fi decit acesta: partidulliberal, marele, trainicul, minunatul, nu repre-sinta nici o class. El represinta doar enatiunea»,precum se stie, si de aceeia se si chiama cpar-tid national», dar, cum nu poate tagadui niciun om nepartinitor, exists cele trei gnatii» si,

986

prin urmare, iubindu-le pe toate, cum face, desigur, partidul liberal, nevoia lucrurilor, mai taredecit on -ce consideratil sentimentale, ii impune8A-§i recunoasca." de sprijinitoare pe una din a-ceste clase. Caci aparatorul boierului, acel care1-ar tinea in gelatina grass a budgetelor deimprumut, nu poate fi si aparatorul taranului,caruia toata aceasta alimentatie parasitara de-savirsita nu-i foloseste, ci-i strica; si, cind cine-va se infatiseaza in numele Rominului artificial,combinat de la orase, el nu poate fi si man-datarul lui Jehovah, zeul national, pentru ocro-tirea deosebita a gnatiuniip evreesti in Rominia.Articole sforditoare se pot card indoiala scrie deoameni platiti bine, cari vad, prin urmare, toatelucrurile intr'o aureola de our rosiatec, dar nue mai putin adevarat ca, in toata desvoltareaistoriel universale, interesele puternice si du-rabile de class ail format principala ratiune dea fi si eel mai sigur temeiii al partidelor poli-tice.

Boierimea nu e represintata de liberali, in in-tregimea el. Aceasta boierime e incapabila, asacum se gaseste astazi, sa aiba o singura con-stiinta, o singura indreptare, si sä se adreseze,pentru ocrotirea unor interese unitare, bine va-zute si studiate, unui anume partid. Pins la U-nire si la viata noastra noud se mai putea vorbiinca de o castaboiereasca, ai carel membri, adesea

287

cu numele strain, erail inruditi insa in fel dechipuri, dintr'o generatie in alta, cu cele maivechi familii boieresti bastinase. Boier era atuncifiul sail ruda altui boier ; el avea mosii si case,se ocupa cu agricultura, cu cresterea vitelor sicu gospodaria cases. Interesul de clasa stateainteaceia ca negustorimea, mestesugarii, taraniish nu se amestece nici-odata in trebile Statuluisi ca nimeni sa nu turbure stapinirea asuprateritoriului tariff, pe care locuiaii, in sate, oa-meni ce-i erail supusi boierului, neavind pamintullor, si trebuiail sa lucreze in on -ce conditil pepamintul boieresc.

Cind liberalii visatori de la 1848, cars erailintreaga generatie tinara de atunci, au luat Ro-mania cea noua, pe care n'o creasers numai ei,in primire, revolutionarii mai statornici in ye-chile for principii au mers mai departe in operafor de imitatie, singura in care, afara de foarteputine exceptii, sail dovedit chemati si destoi-nici ; la patru-zeci si opt, ei. dorise «Revolu-tia, pentru ca Francesii avusera o adevaratarevolutie, cu adinci motive de desvoltare normala.Burghesia francesa iesise biruitoare din toateaceste lupte si incercari cu partisanii vechiuluiregim aristocratic, si ea pusese stapinire pe StatInca supt forma monarhica a imparatiei Jul Na-poleon al III-lea, chemat Inainte de toate pen-tru a apara de socialists interesele burghese si

288

pentru a hrani noua class domnitoare cu pineanational& a gloriei in razboaie ; cu atit mac multdominatia ei exclusiva s'a vazut, de toata lumea,cind decorul imperial a cazut, facind loc ocir-muirii prin prerdinti de Republica, in redingotasi fracul ors -cardi cetatean.

Oamenii nostri au judecat ca e scris in ce-ruff ca si nos sa avem un regim burghes.

0 greutate- era : n'aveam aproape de loc inMoldova o burghesie, car dincoace burghesiaaceia, lard avere, cultura, prestigiu si amintiride lupta, era ca vac de dinsa, si numai pentrua inlocui pe boieri nu era facuta. Dar, fara sase uite la aceasta, partidul liberal si-a dat toatesilintile, in aceasta epoca de speranta noua, casa fabrice o burghesie politica. De aid a resul-tat, nu o inlocuire de class, ci o contaminare declass, amestecul vechii aristocratic cu tot felulde elemente pe sari le judeca odinioara inferi-care : camaraderia la alegeri si in fun ctii cu

pielaril sau cavafii si, pe urma, printr'odezvoltare naturals, inrudirea cu aceiasi cavafi,pielari si bacani. Citi-va baeti de la tars, boie-

cu totul prin invatatura in scal secundarealcatuite dupa noima liceelor francese pentrucopiii oamenilor!nstariti, adaus in acest a-malgam social. In sfirsit, strainii care n'aveailnenorocirea de a se fi nascut Evrei, innotara in-curind in aceleasi ape liberale, si, neaparat, cu-

rand,

riti

eau

289

rat nationale. Astfel se alcatui una din celemai putin vrednice de stima ce se poate in chipuidintre clasele dominante : Idea traditii, fiind-caboierii adevarati le uitase, fara aspiratii, fiind-caelementele noua burghese nu venise ca o forth'care razbate, reinnoind, ci drill de poftele lor,care maresc conruptia; fard adevarati solidari-tate, fiind-ca, totusi, in adincul inimil lor, el nuse iubiail intre sine, ci Cantau sa se utilisezeunii pe altil.

Clasa aceasta era neaparat o clash boiereasca",

pentru ca privilegiul si guvernul nu se puteailintelege, dupa atitea secole de dominatie prinboieri, de cit ast-fel : functia, notorietatea

inlocuiall caftanul de odinioard, care ridicape cineva din rindurile simplilor muritori. Ve-chile familii pastrara morga lor de odinioara.' sivazura si de acum innainte, in aceasta parodiede democratie constitutionala, toate lucrurile dinpunctul de vedere al trasurii si al salonului ;parvenitii, capabili de insolenta lor obisnuita, seintrecura cu vechii boieri in a face pe ciocoiul:in vorba frantuzeasca, in distinctia impecabila aimbracamintii si mobilarii, in evitarea on -careirelatii mai strinse cu cine nu se avintase Incasus, si in ignorarea taranului.

Regimul favorisa tot mai mult aceasta imbc-gatire a boierimii de budget prin parveniti dinburghesie. in curind, ei furs asa de multi, incit,

19

poli-tica

290

cu emigrarile unora in taxi de civilisatie supe-rioarh, care-i reclamaii, cu inmultirea monstru-°ash a functionarismului, el Inch nu-0 puteailafla rostul. Se organisarh atunci in mai multeclientele, iar acestea in societatr de exploatare.Partidul liberal-national, marele partid al pro-gramului si neamului, cu tremolo si lacrami, n'afost si nu este, supt raportul rostului sail so-cial, decit una din aceste asociatil, si tot asade strain ca si partidul d-lui Tache Ionescu, ri-dicat pe scutul altel bande de budgetivori, deadevarata si mare democratie.

Ceia ce vom arata studiind legaturile partidu-lui liberal cu taranimea.

VI.

Partidul liberal-national suns tine si pare aresuma ce e mai innalt in dorintele, in aspiratiileunui popor fara stapin. Las'ind la o parte, pentruun moment, nationalismul, calificatia de liberalare o origine de imprumut, o march de fabricsstrains, pe care toata lumea o cunoaste. Revo-lutia francesa, devenita, prin molipsire si princuceriri, o revolutie europeana, dach nu o mis-care de prefacere universals, a sfarimat legaturilede traditie ale societatilor omenesci, pretinzindsa pue in locul lor, pe temeiul Dumnezeului

291

modern al Ratiunii, libertatea de desvoltare, deinnaintare in masura puterilor sale, a fiecaruia.Dupa dictatura revolutionary insa, a urmat operioada de reactiune neaparata, in care popoa-rele si-au ridicat iarasi, pe altarele pustiite aleautoritatii istorice, zeii aruncati jos. Atunci,pentrt ca sa apere ce mai ramasese din izbin-dele fericite ale Revolutiel, pentru ca sa se rea-duca ea, Revolutia, si sä se intregeasca, s'a al-catuit, in Franta si in unele tari ale Apusului,mai asemenea cu dinsa, un partid al libertatiiumane, un partid liberal. Acest partid, care cu-prindea pe dictatori maziliti, ramasi fanaticiintr'o batrineta care nu le atingea si inima, si,alaturi cu entusiasmul for nesecat pentru vidulfilantropic, pe tinerii ce se ridicad inteun timpmeschin, sfios, supus, peste stagnatia molesitoarea earuia sufla insa, din timp in timp, trezindviata in cei ce mai erau capabili de dinsa, vin-tul marilor amintiri, ce alcatuiail si marile spe-rante ale viitorului. Partidul acesta a zguduittronurile monarchilor absoluti la 1830, le-a sfa.-rimat in 1848, a trebuit sa asiste la noua forridicare spoita cu constitutionalism sarbad sizadarnic, sau mascata in rosil draperii republi-cane. Burghesia, pe care se razimase tiberalii,s'a impacat cu mai putin decit marile for vi-suri de actiune lard stavila a puterilor ome-nesti: luind masa in primire sau facindu-si un

292

loc larg la dinsa, ea nu s'a mai ocupat de a-narchismul poetic, de metafisica mintuitoare amarilor apostoli ce smulsese pentru dinsa im-parfasirea la putere sail stapinirea el exclusivd.Liberalismul a dispdrut pe alocuri, de oare cenimeni nu mai avea nevoie de doctrina, frase-ologia si steagui lui vested, si burghesia a fostde acolo innainte represintata prin grupari opor,tuniste, care se intelegeati intre dinsele in res-pectul pentru forme constitutionale care asigu-rail acestei clase sociale situatia ce o dobindise.Tar alte clase, organisiridu -se in lumina culturilpentru toata lumea si constiintil nedreptatilorindurate, si-ail creat noun directii politice, socia-liste saii anarhiste.

Chid, impreund cu restul parodiel, am luat la1848 liberalismul frances, putini dintre importa-torii ce credeau ca aduc un talisman de pro-gres pentru neamul lor, si-ail dat seams ca notn'avem si nu putem inventa o clash' pentrudoctrina liberala a concurentil neoprite intrecapitalurile de on -ce fel. E in adevar induiosa-tor de ridicol sa se vadd silintele patriotice si,umanitare ale tinerilor cari rascoleail tejghelelepentru a gdsi iubitori al Drepturilor Omului, dus-math inviersunati al aristocratilor intre chirTrufandachii, Tachii, Lachil si all oaspet1 trans-danubieni, si se intorceati apoi cu deznadejdeachinuitoare ca n'ail gasit in acesti demni Greco-

293

Sirbo-Armeno-Bulgari niste purtatori viteji aitricolorului amenintat de reactiune. Si, dincolode pacatoasele tirguri ale timpului, pe cimpiilebinecuvintate, adevaratul neam roma.'nesc, stra-vechiul castigator al luptelor pentru viata si ma-rire, neobositul muncitori care isi tinea presen-tul si isi asigura viitorul, scormonind, rabdator,tarina din care rasaria pinea noastra cea detoate zilele, acela se trudia ca si innaintepentru altil, nestiutor de steagul libertatii ce seridica pentru jupinii de la orase si coconasii cevenise sh le «sfarime lanturile*.

De tarani au vorbit in 1848 numai unil, siaceasta pentru a face teorii si card cea mai micaidee de chipul cum, s'ar putea incepe chemareafor la conducerea Statulul, printr'un sir intregde reforme sociale si printr'o indelungata ac-tiune a scolii. Daca.' RevolutiaD ar fi durat, s'arfi sadit prin sate arbori al libertatii, s'ar fi in-naltat in pari caciuli frigiene, de miel tricolor,s'ar fi batut in tinte de aceiasi coloare cDrep-turile Omului) care sta la orase si voteaza di-rect, s'ar fi invatat in scoll pustii, fiind-ca n'arfi fost serioase, catechismele cetateanului, careincepuse a se redacta in cea mai mare graba,ceruta.' de imprejurarile grele. S'ar fi uitatnumai un singur lucru : anume ca taranul ro-min n'are nevoe nici de caciulile Frigiei si nicide Drepturile jupinulul Lache, care voteaza la

,

294

colegiul intiiu din Jidovimea sau Bulgarimeaunui cmunicipium», ca, fara sa aiba aceste po-doabe ale poporului, el a cistigat biruintele, carese cereau intr'una, an de an, pentru a ne pastraneamul, pentru a ne da un nume si a ne inte-meia un drept de train. Si aceste lucruri marl'le-a indeplinit taranul atunci, ping la o vremenumai, si nu ditfici aceasta vreme. fiind-ca bi-ruitorul se lupta pentru mosia cea mica a luicind apara mosia cea mare a tuturora, pentruca si el era unul din domnii pamintului, pestecare nu suferia sa se intinda pietrele de hotarale nimanuia, ci implinta tot mai adinc pe alesale in brazda de sabie, stropita de singele caldal biruintelor. Trecutul nostru n'are o alts taintsdecit aceasta: insotirea taranului cu tara, mos-neanului cu mosia, intr'o vecinica rodire de bo-gatie si de eroism.

Boierul traia atunci, in 1848, multamit cumunca straina a cimpiilor hrapite, si lui nu-i maitrebuia decit siguranta si inmultirea mijloace-lor de a cheltui. Tejghetarul de alt singe decitnot avea destul norocul gasit fard truda in taracare-si dezmostenia muncitorii. Daca ar fi fostintelegatori sip sinceri, liberalii reformatori i-arfi lasat si pe unii si pe altil in plata lui Dum-nezeil, ca pe un amestec conrupt de rase, dincare s'ar fi desfacut de la sine cei buni si fo-lositori. Unde se cerea munca si unde chema

295

datoria, era Ia mintuirea taranimii, pentru drep-tate, pentru neam si pentru progresul omenirii.

Liberali si nationali ?Dar unde aiurea decit Ia sate erail robii,

unde intepeniail mini gata de lucru, care nu-sigasiau ogorul, si in ce alter parte se putea ras-cumpara neamul Minas curat ca in timpurilemarl ? Aid reformatorii trebuiail sa-si prefacerin steag sfintit prin lupta cinstita.' peteca pes-trita ce flutura in virful prajinii noua-noute?

§i cum s'a intimplat ca partidul gliberal-na-tionab> n'a ajuns sä fie mai liberal si mai na-tional decit partidul conservator, care poate sase cheme tot asa, find insa de acum innainteliberal si national ?

VII.

Deci datoria unui partid liberal, liberal pen-tru noi, si nu pentru ca aiurea era, in alte im-prejurari, un partid liberal pentru al ii, era safacer din taranime elementul dominant in viatanoastra pe toate terenurile, sa dea in Stat, ineconomia nationala, in viata culturala o icoanacit mai desavirsita a sateanului romin. Pentruaceasta se cadea ca milioanele cufundate de yea-curl' in intunerec, ducind viata dobitoacelor sia buruienilor parasite ale cimpului, sa capete o

296

constiinta prin luminarea inteleapta si chibzuitaa gindului lor. Si pentru aceasta trebuia ince-put de aiurea : prin intemeiarea din noti a mos-nenilor, prin restitutia fiamintului, smuls cu sila,cumparat cu siretenie si cedat de acei cari-1avuse, cu durerea inimil.

Daca partidul liberal ar fi indeplinit aceastamisiune, daca am vedea astazi in sate inflori-toare tarani sanatosi si multamiti, cari si-ar ad-ministra iu voie gospodaria tuturor si ar puteasal -si faca auzite pins sus dorintele, daca acestioameni, cart sunt adevarata Rominie, ar fi sta-pinh Rominiel prin votul for constient, ce ar do-mina luptele electorale, atunci pe cea maifrumoasa din pietele capitalei regatului s'ar cu-veni sä se innalte o statuie simbolica, in mar-mura sau arama careia sal se vesniceasca recu-nostinta noastra a tuturora fatal de oamenii e-nergici si capabili cari ni-ar fi asigurat viitorultariff si viata neamului. Pe linga acest partid, inadevar national, ce figura trista ar face partidulconservator din acest sistem politic, care partidar fi o simpla grupare de interese egoiste, de rafpatrioti plini de parere de rail pentru to ate pro-gresele indeplinite !

Ce a fost insa in adevar, stim cu totii, de sinu ne lamurim de o potriva.

chestia tcircineascci avem din nenorocireuna, dupa cinci-zeci de ani aproape de alibe-

In

297

ralism,, una care striga la cer, aproape ca in cean tii ti zi a eliberaril de sub jugul strain, in

aceasta chestie de capetenie, s'ail facut pinsacum : o revolutie si un numar de cirpeli.

Revolutia inseamna luarea unui drum noil inviata unui popor, taierea unei carari prin stinca,dupa imprejurari : cu dinamita multimilor sfa-rimatoare, sau cu lovitura de cazma rabdatoaresi necontenita a omului de Stat patriot. La noi,din departatul veac al optsprezecelea, cind unGrec a decretat, in numele dreptului impres-criptibil al omului la libertate, desfiintarea ser-biel legale, care lega pe taran de acela care-Irapise mosia, de atunci s'a facut o singurarevolutie socials. Ca popor, nu eram in stare s'ofacem not : unii, cel putini, n'aveam destula i-nima pentru aceasta ; iar celor multi le lipseaconstiinta si organisarea, care presupun la in-ceput o cultura generala. Taranului, care o ce-ruse numai muncind si rugindu-se altuia decitoamenilor nedrepti, i s'a daruit pamintul prinactul cel mai indraznet si mai binefacator, prinhotarirea cea mai binecuvintata ce s'a luat inistoria noastra constitutionala din timpurile mo-derne. Cuza-Voda si Mihail Kogalniceanu auimproprietarit pe tarani, fard sa se verse o pi-ca."tura de singe in acea zi de mare rasplata.

Mihail Kogalniceanu va sa zica partidul li-beral ... A nu ! Partidul liberal n'avea atunci o

298

organisatie vrednica de acest nume, si lupte con-stitutionale in intelesul de acum nu se dadeailInca. Mihai Kogalniceanu era atunci, cum a fosttotdeauna, de fapt, numai Mihai Kogalniceanu,ceia ce 1-a facut sal piarda dupa moarte statuiace i se cuvine, cu atit mai mult cu cit n'o areInca. Oamenii ce au represintat mai pe urmapartidul liberal, erail, ca si viitorii sefi al parti-dulul conservator, in opositie fata de guvernulpersonal, de fericitul guvern personal al princi-pelui. Si unii si altii voiaii Constitutia, lupta par-tidelor pentru alternarea la Putere, guvernul prinpopor, represintat de clicele, gastele si mesterilelectorali.

Masura luata era folositoare, si facea mai pu-ternica Romania, dar ea nu era intreaga cleatpentru momentul trecator al unel generatil deimproprietariti. Proprietatea mica trebtia asigu-rata, dupa ce ea fusese stability prin lege.

Asigurata fata de sfarimarea ei in petece,care sint mai mutt o piedeca, o incurcatura, de-cit temeiul unei gospodarii sigure. Se cadea catransmiterea el la copii sa fie supusa unor anu-mite regule, cu atit mai mult, cu cit in trecut,in cea decadere a poporatiei noastreagricole, se afla o invatatura pentru cine cetisesi meditase ca s'o poata pricepe.

Dreptul abstract si ratiunea pura juridica sintfrumoase lucruri, dar Innaintea for trece pentru.

299

on -ce om politic serios binele until popor, carepoate sere alt ceva de cit principii consacratesi deductiuni logice. 0 oprire a zestrel in pa-mint, un majorat taranesc nu &ail solutil deinlaturat, fiind-ca altfel ar fi scriind in cutare

pe care ministrul sau deputatul X le-ar ficitit cind invAta la Paris intelepciunea practicindnebunia.

Si proprietatea mica trebuia asigurata fata denevoia ce pindia pe taran la fiece an de re-colta neindestulatoare. Boierul, fostul stapin, iistatea in preajma, ca sa-1 indatoreasca cu o mina,iar cu cealalta sa-1 incatuseze. Intre nevoia unuiasi ajutorul interesat al celuilalt trebuia sa segaseasca Statul, care, cu banul tuturora si cubanul bine indreptat al taranilor chiar, sa-I min-tuie fara alte gin duff.

Partidul liberal a cirmuit lungi ani de zile,dupa 1866. A facut multe lucrurl in acest rastimp. Dar intru cit taranul a folosit pe urma lul?Si intru cit a folosit pe urma tuturora?

In citeva rinduri, dupd rascoala saracilor cim-pulyti sail in preajma el, li s'a aruncat ceva dince se putea imparti inca, in anumite locuri a-deca, ajunse ale Statului. Cind trebuia sa sefaca inutila tocmeala intre taran si proprietar,pins la cultivarea inimil acestuia, s'a reglernentattocmeala. Si... s'a vorbit, si la vot, de o Casa Ru-raid, despre care de mult timp ne lipsesc stirile.

&dill',

300

Cirpeh adeca, expediente, traganare de azi pingmini, intr'o chestie de viata. $i, mai ales, masuriluate din vint, fara prealabila ancheta generalaa staril de lucruri, fara un lung studiu pregatitor.

$i de ce aceasta, de la un partid liberal sinational ? E limpede de tot. Partidul acesta la-sase la o parte pe tarani din calculele sale, in-ventase o alts clash" pe care sa se razime, siaceasta clash", amestec fard nume, etnic si social,era... erati tocmai marl.' feudatari al timpuri-lor noug !

Cind un partid nu represinta o clash" sociala,care sa-si fi cistigat prin lupta insemnatatea, else poate legitima alt-fel de cit prin intereselecomune ale unor oameni puternici si bine or-ganisati prin faptul ca ei conduce lupta pen-tru realisarea unor reforme ce privesc un intregpopor, si nu numai anumite strate din el. Aceastas'a intimplat in America de Nord, cind chestiadaca sclavia neagra trebue Inca tolerata, saii secuvine sa se inlature, potrivit cu crestinismul,cu civilisatia si cu dreptatea, a impartit pe ce-tatenil, Statelor-Unite in cloud tabere, ce In-tilnit cu armele in mina.. in Franta, deosebitelenuante republicane inteles Intru citva siau dat mina cu o parte din sbcialisti pentru asfarima pregatirile reactiunii monarchice si cle-ricale.

s'ati

sail

301

Pentru a indeplini oarecare transformari maimult sau mai putin adinci in compunerea boie-rimil conducatoare si orinduirea Statului, libe-

putut razima pe foarte multe simpatii :ei ail fost fara indoiala in curent cu timpul, cuaspiratiile, care framintail acum vre-o jumatatede veac noua generatie. Dar de atunci acelereforme au fost indeplinite, si dincolo de elepartidul n'a mai deschis nici o perspective, incare alte vremuri sa descopere alte ideale si samearga deci in urma acelor ce ar proclama ne-cesitatea atingerii lor.

In afara de presa interesata si de membriipartidului, in numele carora ea vorbeste, nu sepoate zice ca liberalii-nationah servesc astazi,prin actiunea for de opositie sail de guvern, odirectie ce ar stapini spiritele unei parti insem-nate din Rominii ce se gindesc la tara for faraa face insa politica militants. Supt raportul idei-lor, ca si supt raportul claselor sociale distinctesi desvoltate in chip natural, partidul liberal nue refiresentativ, si nu-si gaseste legitimatia, ne-cesara in una din aceste cloud categorii, on lace popor de cultura.

Cind insa un partid e numai o asociatie, incare pot intra, de altmintrelea, si oamen! de ta-lent, minati de cine stie ce nevoi si dorinte,

cind i se poate aplica, precum s'a facut

rata s'ail

--si li-

302

beralilor, calificativul injurios de colectivitate,acest partid n'are sorb, de durata, nisi garantilde viitor. in mijlocul lui, Iupta surdA de ambitii,viermuirea murdara a poftelor materiale, se in-tetesc tot mai mutt, si nimeni nu se mai gin-deste de la o vreme la cortina impodobita cumobile si zadarnice alegorii, ce trebuie sa inseleasteptarea publicului, care plateste si are drep-tul sa judece. La un anume moment, prin spar-turile vechil pinze, apar miseliile reale ale vi-natorii de bani straini si de gloriold nemeri-tata. Si, pe cind lumea suierd pe actorii ceuitat rolul, acestia pleaca in toate partite, oca-rindu-se fara rusine unii pe altii.

De ce nu s'a intimplat asa cu partidul libe-ral, in care, slava Domnului, lipsit oameniice facut afacerile : case marl, mosil intinse,capitaluri imbielsugate, prin politica nationala apoporului romin, nici de aceia pentru cari ros-tul vietii statea in privilegiul ca sa poata tiparicard de visits cu «ministreD sail «ancien mi-nistre), ce orbesc pe prosti?

Salvarea liberalilor a venit dintr'aceia ca inmijlocul for s'a gasit cineva care sa-I confisce :pentru sine, pentru politica sa patriotica si de-sinteresatd, pentru entusiasmul sau nobil de acAuta sal faca binele, fie prin on -ce oameni sipe on -ce cale. Se poate zice ca de la 1877 pins

shad

nabshall

303

pe la 1890 n'a existat un partid liberal, si ca abiase mai pastrase, un timp, la initiati, amintireafiintil unui partid conservator. Cite puteri erailin tars, le-a luat in mina sa puternica si dibaceThan Bratianu, si a facut cu -ele ce n'ar fi pu-tut indeplini vre-o data un barbat politic maiconsecvent, un minuitor de oameni cu senti-mente mai delicate in alegerea colaboratorilorsal. Cu liberalii, pe cari-I organizase altadata,dar si cu on -cine altul se oferia sau consimtiasa lucreze cu dinsul, pentru toata viata sau pe-un timp anumit, a intemeiat Bratianu o partedin institutiile fundamentale ale Romaniei mo-derne.

Si partidul, care-i ridica asta-zi statuie, pentrusine, mai mult decit pentru dinsul, si care facepelerinagiile stiute cu multimi nepioase, in carei se vacieste insa puterea, ace] partid ar facebine sa nu reclame prea mult pentru el pe ma-rele mort, care apartine, de fapt, memoriei saleproprii si tariff, pe care a servit-o asa cum s'apriceput, prin binefaceri si greseli. Dar binefa-cerile ar fi intrecut cu mult mai mult greselile,cad', priceperea lui de om practic, de patrun-zator al imprejurarilor a fost mai mare decitcum, s'ar desface numai din opera lui, dacael ar fi avut pe linga sine numai ajutoare sisprijinitori cu aceleasi insusiri de suflet si deinima ca dinsul.

304

Dar stim ca n'a fost asa. Si anume Joan Bra-tianu a intimpinat la al sal o indoita piedeckdin care a resultat micsurarea, umilirea lui intaina si apol caderea «dictatorului , dupa ceizece ant de putere si de lupta.

Unit, stiindu-se folositori sati chiar indispen-sabill, au abusat de aceasta, invirtit dara-verele in marginile legit, sail in acelea matlarge ale iertaril ce se da acolitilor. Cine nu-siaduce aminte de anumite vorbe ale lui Bratianu,care ail fost rau interpretate, caci ele nu eraunumal sincer adevarate, ci si adinc dureroasein gura lui, fiind, de fapt, un tipat- de desperareal omului cu minile legate in groapa cu leis ?Va aduceti aminte de «butoiul fara fund» si decasasinatele si procesele scandaloasep, pe careatot-puternicul in aparenta striga lumil, in mi-nia lui, ca a fost silit sä le tolereze pentru a.guverna, pentru a guverna bine, in sensul luisail in al tuturora ?

Dar pacatele «liberalilor» fata de Joan Bra-tianu nu se opresc aici.

IX.

Bratianu era fara indoiala ambitios, de ambi-tia nobila a faptelor, ca si de ambitia vulgaraa puterii, si, mat ales la batrineta.", ii placea sa

si-au

305

aiba mina la cirma, chiar daca ar fi ca ea sarugineasca in stapinirea lui energie. Darnu era, de sigur, dintre aceia, cars, in potrivabu.nului simt si in ciuda ridiculului, de careon -ce om inteligent are cuvint a se teme, secatard sus ca sa ramiie vesnic, cu ghiarele in-,clestate de ramura atinsa. Stia cum se ajungela guvern, stia cum se guverneaza, dar ii eracunoscut si chipul cum se paraseste cu demni-tate un portofoliu ministerial.

Dar unii din vechii sal tovarasi de lupta intinerete si foarte multi dintre recrutil norocului,talentului prestigiului sail nu intelegeati savada inchisa era Bratianu decit atunci cind eis'ar satura de profiturile in avere si stralucire,adica." intr'un viitor asa de indepartat, in cit seconfunda cu nici o data.

Seful for in acest ton se cuprindea si oafirmatie de proprietate trebuia sa le asiguresituatia dobindita, chiar daca el s'ar fi simtit!Darin, lasat in urma .de vremurile noua ce ve-nise, ajuns la capatul misiunii sale. Si, ca sa seperpetueze «viziratul), acelas sef, din minilecaruia incepuse a luneca frinele de fier ale des-poticilor partisani, trebuia sa duch corabia inape dulci, linistite, moarte, fara sa infrunte vrepdata primejdioasa, rasplatitoarea lupta cu va-lurile turburate ale criselor mail. Se putea oare

chiar daca ar fi vrut el, si nu still ,daca a20

fara

sau

306

vrut sau ba, se putea oare, ca o chestie caacea taraneasca, de exemplu, sä fie adusa in dis-cutie, cind atitea interese erail sa fie jignite,cind atitea nemultamiri puteau sa. izbucneasca,aducind un vot neplacut al Camerelor, o math-festatie cutezdtoare de strada si retragereaMinisteriulul, uciderea clostel cu ouale de aur.

Nu, mai bine guvernul aparent, oportunist,stagnant, and pretiosl, pierduti pentru dezvoltareaunul popor : asa a fost silit ss guverneze Bra-tianu in ultimii anI inn ainte de cadere.

Si aceasta cadere adus-o oare in mareparte sa zic : in cea mai mare parte? insisiliberalil, pretorienii rebel!, cari nu mai gasiaudestul loc la impartirile de pine si la jocurilede circ ale ministeriilor schimbatoare ? Rasfoitiintliul volam din Discursurile Parlamentare aled-lui Tache Ionescu, si yeti vedea sub cea maidesAvirOta transparenta de frase usoare si descuse zadarnice tipul tinarului liberal de la 1888,care ar sta bucuros la dreapta... sefului si arconsimti cu placere sa-1 mosteneasca, in intre-gime sail in parte, dar, gasind cercul in-chis si un scaun de asteptare numai in antica-mera unde se uitati candidatil, s'a ridicat in-tr'o admirabila miscare de revolts pentru a in-fiera pe seful de odinioara, ce nu putea sa facaminunea Mintuitorului cu cele cinci pin! si ceidol pesti al demnitatilor si 'functiunilor superi-

n'an

intlin

307

oare. Sefie acelor generosi debutanti erail nu-mai nista nemultamiti din ambitie ; mai multierati aceia care gasiati portile prea mice la ma-rele restaurant national gratuit al_ budgetului.Nici unit, nici altii nu puteail sa ierte, si con -servatoril ce luptail contra lul Bratianu n'atiavut nici-odata energia, intr'un fel admirabild,a acestor feroci energumeni al rasturnarii.

Bratianu cazu, si, deprins sa conduce toate,el muri din caderea sa politics. Aceia dintrefostii liberall care nu-1 iertara nici dupe aceasta,ci voiau sa impinge spre temnita pe aceastaumbra glorioasa a lui insusi, i -au otravit si celedin urma zile triste, dupe ce-i pricinuise cea maidureroasa infringere.

Pe urma ? Imensa clienteld, scazuta numal inparte prin desertari, cerea din nob'. puterea. Bi-ruitorii fostului for sef gasira.' din noti drumul lapartid, prin declaratii de pocainta sati prin paradede sentimente nobile cu prilejul propunerii dedare in kidecata. Acuma era, in adevar, cu to-tul alts situatie : el veniati cu siguranta de a-0avea portofoliile, dupd ce dovedisera cit railsint in stare sa face si, apoi, prin retragerea,compromiterea, moartea unora dintre batrini sedeschisese locuri in fata. Lipsi la apel doar ta-lentatul Y, care descoperi si mai bune locuri inprimul -rang la noul partid conservator ce se or-ganisase si, avind nevoe de oameni, mai inchi-

308

dea ochii une on cind deschidea usa la o bataediscreta.

Ce erail sa faca acum liberalil impacati, in-fratiti, resarutati intre sine ? Natural, sa facaopositie pentru a guverna si sa guverneze pen,tru a guverna mai departe. De legitimarea forca partid, prin orientarea socials sail prin dervotarea catre o ideie, n'aveati habar cei mai multi_

Raminea atunci o solutie : un nal sef, o nouaconfiscare din partea unui om care sa aiba co,rectitudine personala, energie si iubire de tail,trei insusiri care scusa multe defecte si trebuiesa dea neaparat autoritatea suprema intr'un par-tid alcatuit din cine se alcaltuieste partidul libe-ral romin.

Dintre cei ramasi in viata, dd. Statescu si Ad-relian n'aveati, din deosebite motive, mina defier si puterea de lucru ce trebuia pentru a dormina pe vinatoril de cistiguri si locuri, si pen-tru a face munca altora, ce nu in telegeati samun ceasca.

Pe de alfal parte, generatia noua nu adusesecu sine oameni cu insusirile neaparate. Dintrebatrini raminea d. Sturdza, d cea mai elemen,tars pricepere politica cerea recunoasterea luiimediata, subordonarea absoluta catre dinsuldin partea unui partid, care, altfel, trebuia sasemacine, sa se sfisie, sa dispara in risul lumii,

In loc de aceasta, s'a dat in public sefia d-lui

309

Sturdza, si i s'a contestat in particular, chiar pevremile de opositie, 0 imprejurare neasteptat1a adus pe liberali la putere, si atunci jocul deodinioard fata de Bratianu se incepu, cu nea-samanat mai mult curaj, fata de noul sef, A-,

ceiasi ridicare a steagului adevarat, liberal, a-ceiasi parada zadarnica cu un «drape], de pecare vremea stersese vechia inscriptie, in loculcareia nimainui nu-i dadea mina sal afle o altanoua, aceiasi alianta, pentru dobori seful,cu adversaril politici, cu adversarii de «principii»,dach se poate vorbi de asa ceva. Deosebireafata de trecut sta numai intr'aceia ca, multa-mita altei intimplari, liberalii «drapelistii» gu-vernard citeva luni ca ministeriu provisoriti, Siaveaii deci in reclarnarea puterei un precedentsin care le placea sa vada, cu totul fara logics,un drept. D. Sturdza a cazut, si dupd caderealui, intimplarile din 1888, cu intoarcerea oilorra staulul, vas cu ieslele goale, s'aii repetat.

Peste citiva ani, d. Tache Ionescu, fost li-beral si ramas in toatd viata ra un «liberal> cla-sic, in interesul post-bratienist al cuvintului, a-duse lucrurile asa incit d. Sturdza ajunse dinnal la putere.

Data aceasta, experienta trecutului, mai multdecit strasnica nevoie a tariff de a fi scapatade cea mai grea crisa economics pe care o in-fruntasem hotari pe liberali sa fie ceia ce,

a-si

!

310

fara alta legitimatie, trebue neaparat sa fieoamenii cuiva. Daca un gest de chemare n'axfi venit din partidul conservator, acest cine-va ar fi putut sä fie d. Tache lonescu. Dinfericirea tariff, era d. Sturdza, si, in fata partisa-nilor sal desolati, batrinul om de Stat facu totce putea face: o energica chirurgie in parasi-tismul si supra-alimentatia functionarilor, si e-vita pentru moment ascutisul crizei. Meritul fa-mine insa, bine inteles, al omului care a avutacest curaj, si nu al acelor ce an trebuit sa ise piece, pentru a se impartasi la putere.

Dar d. Sturdza, la virsta sa, ar putea recla-ma, dupd ce va mai da ce are sa mai dea, o-dihna pe care nu si-a ingaduit-o ping acuma.Ce va face atuncea marele partid, care traestesi guverneaza acum numai prin aceasta perso-nalitate ?

Ar putea sa devie... an partid liberal, supuin-du-se directiei tinerilor ce au venit de curindla dinsul, dupd ce au cam imbatrinit in stagiulromantic inutil al socialismului uvrier. Acestitineri par a voi reforme pentru taranime, ince-pind si urmind pe o cale ce le e proprie: votuluniversal si altele, in folosul carora noul partidconservator nu poate crede. Atunci ar fi o or-ganisatie politica de care sa se poata tineasama, altfel decit supt raportul numarului suptcare puate concura si tribunul bucurestean d.

311

Bratescu. Un partid si cellalt ar infatisa atuncitariff adevarate solutiile sale, si ar lasa-o sa ju-dece. Unul ar controla si completa poate pecelalalt in marea opera de reforme ce s'ar des-chide. Daca. totusi e nevoe de cloud partide, sinu de nuante in acelas partid de reforme...

Daca insa tinerii ar fi prea obositi, prea pu-tini tineri, prea redusi la numar si prea putinunits intre sine, ca sa se poata impune, atuncis'ar petrece de buns seama acest lucru. Libe-ralii descompune : individualitatile culte,corecte, cu spirit de jertfa si energie in con-vingeri ar veni aid ; iar cealalta gloata ar a-lerga la parintele el natural, in felul de a vedeaal cartlia ar recunoaste pe deplin pe al sag.

s'ar

1NTERVENTIA

AMERICANO-ENGLESA.

I.

0 poveste biblicitSe stie ca o Alianta Israelite exists numai in

mintea imaginative a celor ce nu iubesc popo-rul ales intre 'toate celelalte, si nimeni nu seindoeste, iarasi, ca Evreii nostri, cu acte denastere locale sail internationa. le, fa.'ra deosebire,sint printre cel mai credinciosi prieteni ai nos-tri, printre eel mai devotati fii al patriei rominesi ca el sufar, lard a gasi in inima for curagiulde a se plinge, toata pArtenitoarea nedreptatece cade necontenit, card nici o vinovatie, asu-pra for din partea rudelor vitrege.

Dar Dumnezeul tutelar veghiaza si acum, cain zilele de our ale Vechiului Testament, asu-pra urmasilor directi ai patriarchilor, profetilorsi aristocratilor printre neamuri din semintiile

313

lui Israel si Iuda. EI, bunii Evrei, iarta si uitatoate, ca regretatul coleg a'ineanu, ce a plecatbinecuvintind pe «romineste,) siinjurind pe fran--tuzeste patria ce 1-a prigonit; dar la zei drep-tatea hotareste mai mult decit cornpatimirea sibunatatea, si la zeii d'innaintea Noudi Legaturi.cu atit mai mult. Iehovah si-a ridicat dreaptarazbunatoare pentru a pedepsi pe neascultato-rul romin, care lasase in saracie si su-ferinta pe ititiii nascuti ai Domnului legasein lanturile unel noua robii a Egiptului.

Duhul lui Dumnezeil se cohori ast-fel asuprannui om din neamul, sail mai bine din neamu-rile Republicil Americil de Nord, unde toate po-poarele sint ingaduite a munci in voie, in nu-mele sfint al Cistigulm si al Placeril. Acel omse chema Mister Hay si avea in ingrijirea satoate legaturile cu popoarele mai vechi, ce im-

trinise in trindavie si in intunecimea mintil.i alesul lui Iehovah, Mister Hay, merse la a-

cela, care, in numele Atotputernicului, stapi-nea pe un numar de am asupra miliardarilor,milionarilor, rentierilor, lucratorilor, anarchistilorsi vagabonzilor, vorbi ast-fel: Domnule Pre-sident. Se- aft' intr'un unghiil al pacatoasei Eu-rope muribunde citeva faramaturi de miez o-menesc, ce-si dad numele de popor romin si auintemeiat un Stat ce se chiama Rominia si care,vorba talentatului savant Vaschide, student la

poporsi-t

si-I

314

Paris, se poate deosebi cu oare-care silinta nu-mai pe suprafata tarcata a unei harti geogra-fice de dimensiuni mai marl'. E tarisoara aceia,in care o mare societate a noastra a vrut sacumpere petroleul din pamint, ca sa nu-1 scoa-ta nici-o-data si, ca sa vorbim de lucruri maiapropiate, peste un riu ce se numeste Duna-rea, si e mare pentru acest mic continent, seafla alts tarisoara de salbateci, Bulgaria, caree cunoscuta Domniei Tale si marelui «popor2,american pentru ca acolo o misionard a civilisatieinoastre a fort prinsa de representatii oficiall alMacedoniei revolutionare si not ne-am aratat pu-terea imparateasca razbunind ofensa adusa, Sta-telor-Unite prin plata, in our card grey, a su-nael pe care a fixat-o presidentia ministeriuluidin pesterile muntilor mace doneni.

Cu acea Romanie nu prea avem legaturi:,griul, porumbul nostru raspinge doar griul si po-rumbul lor, si not hranim porci de o nuantasanitara mai aleasa, si taiem vite a caror cameo punem in poloboace si miluim cu dinsa peinnapoiatii Europeni; e, adeca, un fel de con-curenta economics intre ni si acest adversarinfinitesimal. Si atit.

Dar iata ca, de un timp, pe corabii umbritede toate steagurile, yin vagabonzi si de acolo,multi, tot mai multi, cu banii eforiilor, cubanii for proprii si, mai des, fara nici un ban.

315

Toti poarta intiparit in figura lor tipul ro-min : nasul de vultur, ochii rosil de soarec, zu-lufii ce le atirna la ure chi. Poarta costum na-tional romin : fesuri, streamale de blana de vulpe,saluri, anterie de pielea Dracului», papuci ti-flip.; vorbesc in cea mai mare puritate graiulromin, care se stie ca e un dialect al limbiigermane, asa cum se vorbeste in Galitia si Po-Ionia ruseasca. De secole, stramosii lor locuiescsolul ingust al Rominiei, la dasparagenirea ca-ruia au lucrat mai mult decit on -cari altii. Sintoameni insufletiti de cele mai bune sentimente,lucratori harnici ai pamintului, deschizatori decivilisatie in cel mai deplin inteles al cuvintu-lui. Vin multi, tot mai multi, si sintem asa debucurosi de dinsii, incit pe toti i-am trimeteinnapoi.

El pleaca din Romania fiind-ca sint prigoniti :insultati, batuti, thiati, spinzurati. Ogoarele a-colo nu se ingrasa decit cu singele lor, carese vinde foarte ieften. intrebati despre motivulsuferintelor lor, el raspund de necrezut !ca e numal religia lor deosebita. El sint de ve-chia lege a lui Moise, iar cccei laltiu Romini sintcei mai turbati pravoslavnici.

El bine, not nu mai putem suferi aceasta.Sintem cel mai sensibil dintre popoarele lumii

si, la basa tuturor trusturilor, Tamany-hallurilor,comitetelor electorale, asasinatelor anarchiste si

316

lynchagiurilor noastre e tot ideia umanitara.Ce n'a fa'cut predecesorul tau, stapine, pentruizbinda civilisatiel si intarirea iubirii dintre oa-meni? Cuba suferea de reaua administratie spa-niola, Cuba, frumoasa insula, careia-I doriamasa de bune tarife vamale si tratate de comert.Ne-am ridicat atunci, am silit pe Spaniolirazboiti, am facut praf cordbfile si am tras latints in soldatil for astazi Cuba, liberata, areo rea administratie cuband. Aceiasi Spanioli

pe nobilil locuitori al Filipinelor: ammem si acolo pentru civilisatie ; am impuscatpe Spanioli intiiu, pe indigeni in urrnA., si astazIlinistea domneste in infloritorul archipelag.

Cad nol sintem poporul liber intre cele li-bere. Rominii au desfiintat robia numal zeceani innaintea noastra. La dinsil, cei mai multidin proprietaril de robI, fiind niste salbateci;primit despagubirea guvernului liberator ; la nolproprietaril, umanitari convinsi, au fa'cut unrazboiti civil, pentru a tinea lantul de gitul devita al negrulul. La Romini, Evreul gdseste mi-ce usd deschia innaintea lul si nu e raspinsnici de la casatorii mixte; la nol, poporul- model,negrul care insults pe o albs, e. ars de via demultimea sensibila, la nol restauratorii elegantinu vind o bere unui client fara sa nu se asi-gure de albeata absoluta a fetil lul, la not E-vreul e indepartat de locuinta on -carul cetatean

la

o-primaii

n'ail

817

ce se respects. Noi sintem libera, umanitaraAmerica !.

Sa intervenim, stapine. Ce costa o nota di-plomatica pentru o tars bogata, si ce ma costape mine, specialist in materie, redactiunea ei?Sa invatam minte pe barbari, sa le vorbim delibertate, de umanitate, pe care se razima morralitatea noastra! Alegerile se apropie, si votu-rile vor merge de la sine care representantulprincipiilor superioare ale civilisatiei moderne.Si, mai .la urma, nici Rominilor nu le poate facenici o paguba : va fi pentru dinsii o somatievenita din planeta Mars, date fiind relatiilenoastre cu dinsii, respectul pe care-I au pentrunol, mijloacele de constringere ce ne stair laindemina si rasunetul pe care cuvintul nostru-1are de obiceia in Europa, unde nu e asa ceyaca doctrina lui Monroe.

Presidentul Roosevelt avuse un accident deautomobil si tinuse cite-va sute de mii de dis-cursuri pe platforma trenurilor, tronul sail de-mocratic. in dispositia de spirit, in care se gasea,el asculta, fireste, de rugamintea lui Hay, omullui Dunmezeil, nota fu scrisa, trimeasa si voialui Iehovah se indeplini.

Povestea biblica urmeaza in alt numar al a-cestui ziar.

318

II.

Apelul facut omenirii de guvernul care re-presinta civilisarea Cubei si a Filipinelor, trus-turile, Tamany-hallurile-, consortiile imorale pen-tru captarea voturilor, marfurilor, beneficiilor deStat si particulare, trebuia- sa gaseasca rasunetmacar intr'un unghiti privilegiat al Europei inmina. Acolo macar, pentru onoarea batrinuluicontinent, se mai pastreaza o simtire deosebita,foarte fins, pentru dreptatea fara hotare, pentruumanitatea ce imbratiseaza toate neamurile. Nue numele Angliei pe buzele tutulor celor ce segindesc la o patrie a drepturilor omenesti?

Anglia avea datoria fata de sine, fata de tre-cutul si presentul el, de a protesta alaturi degeneroasa America impotriva suferintelor la careRominii fard inima aft osindit pe fratii for dereligiunea mosaics.

Unii se vor fi gindit, la vestea acestei de adoua interventii, la politica pe care Anglia o ur-meaza de multa vreme in Orient, si vor fi gd-sit ca actul de dojana nemeritata pentru not nuse potriveste cu aceasta politica traditionala, dela care ne-a venit si mult bine. Cite popoaretra.esc la miazazi de Carpati se afla supt veci-nica amenintare a unel cuceriri rusesti, a uneinimiciri adeca a fiintil lor: acesta e aid norul

319

de plumb ce apasa vecinic asupra sufletelor in-grijorate de viitor. Daca Austria se impotrivesteacestor ten dinti brutale si crude, ea insasi n'areminile tocmai curate, si abia au trecut vre-otrei-zeci de ani de cind a ocupat cu gloante sighiulele Bosnia sirbeasca, pentruStim bine Ca, daca diplomatia muscaleasca ga-seste in Anglia aka piedeca, cel putin tot asade puternica si de neclintita, explicatia sta inanumite interese de comert pe care le-ar jigninespus incununarea Sfintei Sofii din Constan-tinopol cu o caciula de baschir. Dar asemeneamotive nu se vad asa der limpede ca acelea cese tin de planurile cuceritoare, si Anglia puteasa apara in Rasarit ca aparatoarea desinteresatasi nobila a libertatii popoarelor.

Si acum palmuirea noastra prin cunoscutanota, care intreba pe celelalte Puteri daca n'arfi timpul sä se iea impreuna masuri de constrin-gere impotriva salbataciei indaratnice a Romi-nilor... Si aceasta fa."ra a ne face caritatea dea lua oare-cari informatii prealabile, de a rasfoi,sa zicem, cel putin cartea englesa recenta, incare se cuprind si ideile, asa de cuminti si dedrepte, pe care le area in privinta Evreilor nos-tri sir White, fostul ambasador engles la Bu-curesti, care, ce e dreptul, se nascuse in Polo-nia si putea pretui mai bine decit altii rasa cesufere pe urma noastra...

«civilisatie,.

,320

Dar mirarea inceteaza cind considers cinevace a facut Anglia ieri Inca si ce urmeaza rsafaca si pind astazi.

Innainte de a interveni la not in numele civi-lisatiel, umanitatii, dreptatii, noua Anglie a luiChamberlain, Kraftmenschia dupa cerintelecolului de energie, a facut sa triumfe aceastadumnezeiasca Treime pe cimpiile arse cu focsi scaldate cu singe ale Africei de sud. Se stieCA traiau acolo, organisati in republici a carororinduire nu privia pe nimeni, niste eroici ta-Tani, cars chelnasera ei intiiu roada din pamintulpustiii al Cafrului. isi lasasera." o tars infloritoaresi cautasera un tarm indepartat, plin numai deprimejdii, ca sa-si poata pastra legea in careLredeail si pe care puteri mai marl decit a forcautase sa li-o smulga din suflet. Lucrind ceamai Brea munca si cea mai putin rasplatitoare,ei izbutise a 'Astra de-a lungul veacurilor inacest colt al Africei o scinteie din civilisatia Eu-ropei crestine a veaculul al XVII-lea,

Ei stateati insa in drumul Angliei, si, oamenipasnici, ei se dadura inlaturi, tot mai adinc cu.plugul in zarea salbataciel. Nenorocirea for facuca plugul acesta sa descopere alt our decit algriielor coapte, si spre minele de metal pretios,pe care nu erail in stare sa-I scoata singuri, senapusti pleava lumil, zgiriind cu unghii lacomepamintul ce ascundea marea bogatie gata facut4.

se-

321

Se infratira in numele sfint al cistigului acestivagabonzi inchiaburiti, se organisard, si limbileingreuiate de osinza, incepura sa ceard drepturi,egalitatea constitutionala intre aventurierul cazutdin cer si coboritorul a cinci generatii de lucra-tori cinstiti al tarinei.

Nu vedeti o oare-care asemanare intre acestisalbatecl de Burl si nor salbatecii, intre «uitlan-deriiD lor, ce muriau fara drepturi, si Evreilnostri3 ce nu pot trai fara a vota deputatii si se-natorii romini ?

Anglia vecind nu putea tolera apasarea acestorinteresanti straini, fir al civilisatiei veacului, degrosolanii pastori si taranI ai rases primitive. Easoma deci, in numele umanitatii, pe care nimenin'o poate represinta mar bine decit Hay siChamberlain, in numele dreptatii si al culturii,pe Burl sa fach jertfa propriel for fiinti, sa im-bratiseze pe Evreii, Englesii, German ii, Rusii,etc., etc. din Johannesburg si astfel &á se aratevrednici de timpurile de lumina in care traesc.Somatia nu fu priMita, fiind-ca nu putea fi pri-mita, si atunci incepu razboiul binefacator. Prin-tr'o logica a lucrurilor, simbriasii en-glesi, tocmiti, cu haine rosin si biftecuri gustoase,pentru varsa singele pentru patriel fura ba-tuti de taranimea Burilor, care aveaa o pusca sistiail de ce trag cu dinsa. Atunci bath tot marmulti flied puss in miscare, multimi nenumarate

21

ciudata

a-si

322

furs aruncate de pe corabii ; in num ele civilisa-tiei satele perira in flacari ; prinsii pe cimpul delupta dreapta fura impuscati a hotii, femeile sicopiii fura maturati din toate partile, in toiuliernii, catre lagarele de concentrare, unde foa-metea si boalele ramasera sa se lupte cu dinsii.

Iar ebravii» soldati se pusera pe goana celorcare-i ofensasera invingind, si se gramadira zeceasupra uniiia : de mila tariff ]or pustiite eroiciifruntasi ai Burilor coborira." in sfirsit steagul, siAnglia -i asigura de munificenta imperials cucare va cauta sa aline suferintele pricinuite dedinsa. Astazi insa generalii buff merg cersind inEuropa o pine de mild pentru neamul lor... Angliae pe atit dd generoasa pe cit e de dreapta...

Si cum adeca de acolo sa." auzim not cuvintede mustrare fiind-ca nu sintem untani? Ajungeoare ca un popor sa fie mic si un Stat slabpentru ca sa admits cea mai scandaloasa in-toarcere a rolurilor ? Sail Evreii, cari prin. coJa-borarea Gasterilor cu Sainenil au pus la caleaceasia comedie diplomatica, aspira la viitorulcivilisat, engles si american nu mai putina] caselor aprinse si lagarelor de concentrarepentru omorul in masa al femeilor si copiilor ?

SIPCA $1 PLEYNA_

Prin pasul de la Sipca, unde ail gasit cada-vrele mutilate ale soldatilor lor, Rusil ail trecutin 1877 Balcanii pentru a lua in primire pe ge-neralisimul turc, ce-si a§lepta soarta in cimpiaRumeliel. Sultanul nu mac avea nici o oOre laindamina si din trimbitile biruitoare ale navali-torilor se anunta Europel acel tratat revolutionardin San-Stefano, care bulgarisa Turcia si inlocul caruia diplomatii de la Berlin ail izbutitsa inscrie in dreptul international o cirpealaneindestulatoare, nedreapta si plina de urmaritumultuoase in viata politica de la sudul Car-patilor.

Bulgaril, al caror Tarat medieval inviase unmoment din mila Imparatului rusesc, n'ail uitatnici luptele de atunci, care i -au chemat la viatade sine statatoare, nici sperantele grapdioase pecare le trezise tratatul de o clipeala. Cind aldoua-zeci si cincilea an a venit pentru a chemaserbarea unei aniversari, el ail dat festivitatilor

324

proportii marl, cit patriotismul for fanatic siprovocator pentru vecini.

La razboiii participaii, undeva, la o parte deatentia lumii, bandele bulgare, ceva in genul e-roilor carI and acum satele din Macedonia, nisterepresentanti mediocri al unei idei drepte si alunor sentimente nobile. Bandele cautase si in-nainte de 1876 sa arraga atentia celor puterniciasupra suferintelor pe care Bulgarii le induratidin partea Turcilor ; cind ostirile liberatoarevenira dincolo de Dunare, ele dadura un mi-nuscul loc in umbra acestor colaboratori pecari nici o armata luptind supt steagul unuiStat nu -i poate recunoaste.

Fireste insa ca pentru actualii oameni poli-tici si patrioti din tara vecina, cconcursul» ban-delor e peste masura de insemnat si, in actelede vitejie isolata ale acelor ce fa.'ceaii parte dinele, se vede o manifestatie de viata, o legitimarea drepturilor capatate dupa lupte, in care nea-mul bulgaresc s'ar fi amestecat in chip visibilsi apreciabil. Sirbil s'afi luptat atuncl, fie si pen-tru ca s5 se pomeneasca de urmasi infringerilefor ; Grecii au gramadit ostasi la hotare ; Ro-minii au scos pe Osman-Pasa din Plevna, caretaia drumul crestinilor. Bulgaril sint prea min-chi pentru ca, in on ce lucru, el sa nu pretindamacar paritatea cu vecinii lor ; si lath' de ceispravile bandelor s'aii pref5.'cut intr'un stralucit

325

capitol de istorie militara, pe care 1-a admis,dupa cit se vede cu acest prilej, presa si opiniapublica europeana.

Manevrele a 35.000 de oameni de trupe bul-garesti desfasurat, de bine, de rail, in pa-surile memorabile ale Balcanilor, spre amintirealuptatorilor farce steag din 1877. Aceasta nu sefacea insa pentru a jigni pe liberatoril venitidin marea,

Slavilorsfinta Rusie pravoslavnica, ocrotitoa-

rea nedreptatiti. Din potriva, invitatiilecatre straini au apucat singura cale care duceaspre aceasta tara. in presenta Rusilor carI sa-virsise marea opera de acum doudzeci si cincide ani trebuia sa se dovedeasca insusirile tine-rel armate bulgare, alcatuita pe temelia vitezelorbande de atunci si era permis publiculul bul-garesc sa vada in aceasta priveliste militaraneobicinuita o comemorare a «colaboratielx. din1877-8 pentru cucerirea independentii.

Invitatia a fost primita cu bucurie si graba.Fiul Marelul -Duce Nicolae cunoscut la notprin telegrama in care principele Carol era ru-gat sa vie, cin on -ce conditili, pentru a ajutape Rusil in primejdie, o numeroasa suita debdtrint generail si ofiteri ail primit la $ipca de-filarea trupelor bulgare. Aceasta era Rusia ofi-ciala, care merse apoi la Constantinopol sa a-sigure pe Sultan ca toate cele intimplate nupriviail decit indepartatul trecut, nu aveail

s'ail

326

niti-o legatura cu presentul si nu pregatiailcitusi de putin un viitor de navaliri, cotropire simutilare. in acelasi timp, pentru ca si cealaltanota sa nu lipseasch in razboinicul concert, cu-noscutul ambasador al panslavismului, Ignatiev,

al carui chip figura dupa al Tarului si aleMarilor-Duci in albumele ce se impartiail gratisla not pe timpul razboiului batrinul Ignatieva venit ca neoficial, ca mare apostol slay nere-cunoscut, care tutusi se coboara in Sofia la A-gentia rush' si face parte din suita Altetel SaleImperiale Nicolae Nicolaevici. Si in acelasi timp,pentru a distra pe innaltul oaspete, Cehii, cars,dupa cit se stie, n'ail luptat in 1877, ail venitla Sipca cu coroane si panglici nationale iar,pentru ochil bunului batrin Ignatiev, colonelulIancov a facut oare-care focuri de artificii inMacedonia, focuri a caror. explicatie festiva seva fi dat la Constantinopol in chipul cel maimultdmitor.

** *

Dar vremea inainteaza si lunile ce se stre-coara desteapta si alte amintiri decit eroismulbandelor bulgare si defilarea singeroasa de laSipca.

Nu stiii, poate ca ma insel si in adevarprosa ziarelor mail. din Europa nu intareste con-jecturile mele. dar mi se pare ca innainte de

327

triumful mare de la Sipca ar fi fost marea pri-mejdie de la Plevna, un foarte neplacirt eveni-ment pentru mindria ruseasca. Cu aceasta oca-sie s'ar fi descoperit si faptul ca Rominia nu enumai vechia Moldova plus Tara-Romaneasca,adica un loc pe unde se trece si se petrece, ciun Stat modern, avind o armata pregatita, galasä infrunte focul, si un Domn ce nu doria ni-mic -mai mult decit sä dovedeasca lumil insu-sirile poporului sati, ale luptatorilor ce erail o-pera sa. Iarasi mi se pare ca." din lagarul rusar fi venit o invitare foarte calduroasa si grab-nica, apoi ca mai multe zeci de mil de ostasiar fi trecut Dunarea si, intr'un avint vrednic detimpurile legendare, ar fi sfarimat zidul de otelce apara pe Osman, invingatorul, umilitorulRusilor. Vad iarasi in acest trecut cuceriri, tri-umfuri, rasunet de aclamatii in jurul voinicilor...

Dar nu, trebuie sä ma fi inselind. La Sipcanu s'a vorbit de asa ceva, si in comemorarealiberarii n'a fost vorba decit de bande si dearmata ruseasca: nici-o telegrams recunoscatoaren'a venit catre acela in minile caruia Osmansi-a dat sabia...

Dar, daca totusi ar fi adevarate acele lucruri,nu s'ar cuveni oare ca o deputatie din toate re-gimentele romanesti ce ail luptat la Plevna sämearga in apropiata zi aniversara pentru a serbamodest si pios victoria de alts data? Vecinii

328

nostri Bulgarii ar fi incintati ca dupd Sipca lise d5 prilejul de a serba si Plevna, dupdunit liberatori Si pe ceilalti 1.

3. Represintantii ostirii romine an mers in adevar laPlevna, avind in fruntea for pe regele Carol. Si cu a-cest prilej vecinii nostri au aratat aduc aminte deajutorul romanesc ca si de al Rusilor, dar tot pe rind,nu de toate la olalta.

call

-NILUL I EDICTUL DE NANTES

0 insusire superioara la un barbat politic eaceia de a resuma intr'un moment dat otreaga situatie, de a cuprinde un intreg sir delamuriri, de a face sa fulgere innaintea ochiloro solutie minunata, in citeva cuvinte numai,intr'o figura retorica sail intr'o amintire a unuifapt asamanator bine cunoscut. La noi, nu sepot cita multi fruntasi sau sefi de partid carisa fi fost inzestrati cu acest dar, ce provoacaadmiratia mai mult decit on -care altul si faceminuni intr'o salsa de intrunire ca si intr'o ca-mera de prieteni. Toata lumea care e capabilade o apreciare dreapta, va recunoaste insa caaceasta calitate, qi aceasta calitate, a fost datade natura celui mai simpatic dintre viitorii con-ducatori al destinelor tariff, acelui pe care par-tisanii lui 11 urmeaza, sarutind in farina sail inmocirla drumurilor politicei zilnice urmele-i mi-nunate.

in-

330

Era un banchet, un banchet de recunostinta,la care luau parte numai intelectuali, in mareparte cu cefile stacojii si inveliti cu osinza pebani de imprumut sau pe gratisul Statului, caredistinge pe acei ce se consacra vietii innalte agindului, pe martirii cugetarii ce se rasplatesteprin ea insasi. Fruntile inguste ale acestor fi-losofi broboniail de prisosul licvidului cerebral,scos la suprafata de caldura lul Iunie. Din pa-harele inchiriafe, vinuri daruite intelectualule sarac si merits bautura aproapelui se scur-geail pe gitlejuri ce se miscaii fa.'ra voe, astep-tind momentul in care li se va permite, conformprogramulul, a scoate sunete oratorice. Acelas.bielsug de licvid, de apa... clocotita, se observain cuvintarile acvatice ale inteleptilor, ce cintatipe rind imnul for de adoratie catre patronul tu-turor meritelor. Si, cind ii veni rindul, in aceastaiatmosfera umeda, in mijlocul acestul bielsug sug-gestiv, in fata acestor ochi ce terseail lacomipentru viitorul pe care 1-ar fi smuls cu dintii,ce nu se tociaii nici-odata, sarbatoritul, amin-tindu-si de politica financiara pe care o facusecind era la putere, arunca o vorba, care resumatotul, trecutul, presentul si viitorul : Eu sint Ni-lul, riul cu fecunda revArsare, care risipeste pen-tru a imbogati (Sail asa ceva).

Nilul ?... Acesta era in adevar : Nilul, si ascul-tAtorii, uimiti de adevarul acestul cuvint, ca si

331

de frumuseta lui suggestive, vazura Innainteafor mocirla budgetului revarsindu-se, si se vi-sara forfotind intr'insa unul linga altul, dind a-cestui Iut, asa de vulgar in aparenta, o viatape atit de bogata, pe cit de respingatoare. Asa,cu fracurile si camasilc for albe, s'ar fi aruncatorbeste in revarsarea, ce hraneste atit de binepe cine e deprins a trai in noroiul budgetar.Toti: crocodilii, ichneumonii, ipopotamii, broastelesi simplii viermi de Nil...

Si Nilul va raminea pentru totdeauna ca ogeniala figura represintind triumful parasitismu-lui politic in apele indoielnice al vistieriei predate.

* *

Trec citeva luni de zile, si domnul Hay arecuriositatea de a vedea cum se poarta acei an-tropoizi din Rominia semi-asiatica, peste carivointa Dumnezeului aminduror Testamentelor1-a facut gardian responsabil. Ce a aflat, trebuiaSA-i provoace indignarea. Omorurile din Filipinenu erail nimic pe linga ceia ce se petrecea inodiosul Bucuresti insingerat. Anume, guvernuldecretase acolo moartea tuturor Evreilor. Lu-crul fusese pregatit in cea mai mare taina, sinici-una dintre nefericitele victime, inchinin-du-se seara innainte de a se odihni de greauamunca a <functionariului comerciah, nu se gin-

*

332

dise ca soarele nu va mai rlsari a doua zi pen-tru dinsul.

Cind se facu miez de noapte, clopotul de laMitropolie incepu sa sune lugubru, si celelalteclopote ale bisericilor din vale it urmara, in-tr'un ingrozitor concert, al carui rost it stiailnumai calaii ce-1 ordonase. Acestia, urmati deo multime de pravoslavnici, turbati de fanatism,se aruncard in bande asupra cartierelor evreesti,innecindu-le in singe. Nu numal atit; puterea pu-blics, fall sfiala, participa la macel : soldati,ofiteri, ping la cele mai innalte- trepte, trageaucu pusca in bietil osinditi pentru lege. Se spunechiar ca din casa umbrita de steagul tariff, arfi pornit focuri asupra fugarilor, ce nu stiatiin ce unghiuri de lume H se poate ierta crimade a se inchina lui Dumnezeu altfel decit u-cigasii. Era noaptea Sfintului... Tarabuta, pecare Israel a insemnat-o cu negru in analelesale. Iar Hay denunta crima, si chema pe vino-vati innaintea tribunalului Um anitatii.

Acestia refusard, impietriti si neatinsi de ca.-inta, sa se infatiseze; ba unii risers cinic lacuvintele de mustrare, trimetind pe represin-tantul civilisatiei la o plimbare salutard. Emu-lul Nilului insa nu putea cugeta si lucra ca unvulgar politician. Stapinit de idei innalte dedreptate, patruns de idealuri superioare, el fa-gadui, la venirea sa din noti la putere, clack' nu

333

sa razbune trecutul, cel putin sa rasplateasca,sa asigure pe acel cari suferise. Rominii ar fiatacat si mai departe pe Evrei, daca acestian'ar fi avut la indamind orase intariteDoro-hoiul, Botosanii, Iasii, arm ata for nationals,parlamentul for in Nordul Moldovel. Acesteatrebuiail sa le aiba, a zis facatorul de dreptate,si sintem siguri ca asa va fi intr'un apropiatviitor.

Dar trebuia cuvintul, care sa resume nobilafagaduiala. El a fulgerat iarasi inaintea cetito-rilor ziarelor conservatoare de nuanta demago-gica si hebreogogica: daca e o noapte de ma-cQ1 si, clack' vor fi cetati de siguranta, ei bineva fi... Edictul de Nantes !

Asa a aparut de suet tipar vestirea Edictuluide Nantes pentru Evreii din Romania. Si edic-tul a fost revocat, cind s'a gasit cine sa sem-naleze monstruositatea cuvintului, adica farazabava, si fara alts paguba decit a iubitorilorde lucruri vesele.

SCR1SOAREA D -LUI CARP

r.

Acum cite-va zile s'a tiparit in coloanele aces-tui ziar un memorabil document de patriotism lu-minat, de grija desinteresata pentru innaintareaacestei fari, nu in frase de bilciu, in titluri min-cinoase si in pretentii goale, ci in munca va-zuta pentru ori-cine si impuindu-se pretuiriituturora. Batrinul fruntas al tariff care cu aproapedoff ani in urrna s'a coborit de la guvern canimeni altul innainte de dinsul, despretuind dela nemasurata inaltime a intregei datoril inde-plinite toate svircolirile captatorilor de voturi sifabricantilor de majoritati mai mult sau malputin necuvintatoare, a spus, in putine cuvinte,cumpanite si senine, un lucru neauzit : anumeca orasele si tirgurile nu exista numal pentrua face locuri la masa neplatita oamenilor inca-pabili de o ocupatie serioasa si folositoare, cipentru -a fi o podoaba a tariff si un element de

335

capetenie in dezvoltarea el. Si, ca sa indepli-neasca aceasta misiune, le trebue conducatorigospodari, cu tragere de inima si ambitie no-bila, cari sa chiverniseasca averea conlocuito-rilor for cu aceiasi ingrijire ca pe a for proprie.Primari si consilierl, cari sa stie a deveni asade indispensabili prin serviciile ce ar aduce,incit nici un guvern, afara bine inteles de acelaal barbarilor ce sint cunoscuti, sa nu cutezea lucra pentru inlaturarea tor.

Legitimarea recomandatiilor domnului Carpo poate gasi ori-cine, stringindu-si in minte im-presiile culese din centrele noastre urbane, sariprivind in jurul sail, chiar clack' ar sta intr'ostrada de frunte a Capitalei regatului romin.Sint on -unde lucruri de care s'ar rusina ori-cinepriveste lucrurile din punctul de vedere al ci-vilisatiei pe care sintem tinuti a a represinta.Nu mai departe decit in August al anului acestuiatrecatorii cari strabateail bulevardul Coltei, pu-tea5 sa admire la intretaierea Jul cu Strada Ro-mana, si Strada Primaverei un monument unic,aproape neexplicabil pentru strainul ce s'ar firatacit prin tara noastra. Un grotesc pavilionde lemn simulind piatra, acoperit de crengi debrad uscate, rupte, terfelite ; fragmente de pinzerepresintind subiecte alegorice atirnaa prin col-turf, si, in fata copiilor din imprejurime, carilasasera urme eterne ale visitaril dese acute

336

cladirii, un biet soldat, toropit de soarele arza-tor, pazia aceasta frumuseta. Ei bine, acest con-glomerat inform, pingarit ping. la dezgust, era.pavilionul cochet care, infasurat de drapele, a-dapostia la 10 Maid 1909 pe regelecare, in amintirea biruintilor de acum un patrarde veac, privia trecindu-i ostasii supt insigniilenoua, binecuvintate pentru izbinda i aparareapatriei. Primaria avuse atita de lucru, incit da-duse lumii luni intregi de zile aceasta privelisteinj ositoare.

Duceti-va in al doilea oras al tariff, la Iasi.Veti vedea capodopere de rail gust, minuni deignoranta architectonics, batjocuri ale bunuluisimt si crime contra sanatatii publice. Strabatetinumai strada principals : s'o luam de la Copoilin jos. Dupg o scurta calatorie intr'un aier im-prospiltat la fiece bataie de vint cu curente rail -mirositoare, ajungind la cofetaria Tufli, putetiadmira pe un rond de asfalt ce incunjura stil-pul unui lampion electric, doua band, asezateparalel, pe care se gasesc oameni de curaj casa le ocupe, stind astfel, senini, in mijloculcirculatiei, ai carei arbitri se pare a sint.1Jitati-vg. innainte : e un bulevard deschis catregars : nu yeti uita, de sigur, nici frumuseta ar-borilor, nici calitatea cladirilor ce-1 impodobesc.Mai departe, iata o frumoasa piata, o piata noua,de proportii fara indoiala unice in lume, re-

Rominiei,

337

sultat capricios al jocului politic cu exproprie-rile. Daca ati ajuns la Mitropolie, veti admiracu cita arta aceasta enorma cladire costisitoarese ascunde privirilor indiscrete : noul Mitropo-lit a propus sa se faca o piata, oferind terenul,dar i s'a spus ca nu sint bani, din motivede gospodarie bine cunoscute. In fats, pala-tul principelui Ferdinand, incunjurat de ba-Farb, cu lanturile Imprejmuitoare rupte, cu stil-pil de piatra smulsi din pamint : groapa devar nu e Inca astupata, asteptind sa ser-veasca de sepulcru al unui betiv. intirziat ; peun parete a1 easel vecine palatul e in co-municatie directs cu mai multe cuiburi de E-vrei suptiri , trecatoril au protestat in repetiterinduri contra lipsei vespasianelor, care se ex-plied de altfel Intr'un oras asa de curat. Dupdtoate acestea, Iesenii se miry de ce Principelenu s'ar grabi sa se instaleze in cladirea pe carecomuna i-o pastreaza cu atita buna-cuviinta !.Uite, mai incolo, o scoala : despretuind luminamaterials, genialul architect a Inlocuit ferestreledin fatada cu doua marl harti geografice, din-tre care socot ca una trebuie sa represinte Sa-hara cu Nigritia, iar cealalta Tara de foc ; pen-tru a da elevilor notiunea accidentelor solului,terenul nu e nivelat nici pins acum si, fiind Ti-ber de on -ce Imprejmuiri, intretine cultul li-bertatil in sufletele tinere ; ca o imagine a pros-

22

338

peritatil politicianilor romini cind Sint la gu-vern, un porc, nemuritor, se parer std. tdlanitintr'o groapA fabricata anume : e pentru co-muna ceia ce ar fi ursii pentru Berna sau po-rumbii Sfintului Marc pentru Venetia, anima-lul simbolic. Cine nu cunoaste pravaliile delinga biserica catolica, n'are idee de architec-ture gotica, asa cum se practica pe vremea cindGotil se aflail la not si aveail conflicte cu Hu-nil ; ele se pastreaza tocmal pentru a ne a-minti aceste timpuri Indepartate, cind se alcd-tuia poporul nostru ; a le dArima ar fi o crime,cind poate sa darlme cineva o sums de bise-ricl seculare, cari nu sint indestul de frecven-tate de noua populatie ebraica a Iasilor si me-rita sa dispara. Lasam «Cafeneaua de Vienacu chelneril sal feminini, legati sub falcI, a-ruticam o privire tufisurilor din car)." se Innalta.Banca Natiohala si darn cu ochil de statuia luiStefan cel Mare, asezata intre squaruri, undepentru Intlia oars anul acesta vazui crincenalupta a unui batrIn gradinar cu buruieni tenace.Monumentul se razima pe pamint nepietruit sicu nivelatia... pierduta. in fund, telul calatorieI:Palatul Administrativ, vestit in toata lumea prinacela ca fiecare din odaile sale intunecoasepute altfel.

,

339

D. Carp a crezut ca." e vremea s'a firn de fapt'n Europa, sa samanam macar cu e barb ara »Rusie, unde e atita ordine si ingrijire in orase.A scris indemnul sail. Si ce i s'a r'aspuns ?

II

Prin glasul unui autorisat representant al sail,partidul conservator demagogic s'a grabit sa Fa-mureasca lumea asupra insemnatatif scrisorifd-lui Carp. Ori ce s'ar fi parut naivilor ca.' des-copar intr'insa, d. Ionescu a proclamat ea scri-soarea e un simplu e moft » inofensiv, care nupoate inspira alt ceva de cit asa in treacat ve-selia unui serios bArbat politic.

Presa aceleiasi grapari politice n'asteptase, cee drept, destainuirea inspiratorului ei pentru asupune unel critici competente acele citeva rin-duff fara greutate.

Cine ar fi crezut ca vede in scrisoare un pa-triotism luminat si modern, o judecata senina atimpurilor de astazi si o inteleapta indreptareCare viitor, se insela, naivul, nepracticul, visa-torui ! Circulara adresata de d. Carp avea defapt un singur scop : Sä sfatuiasca pe aderentilsal, grupati in minuscule cluburi, insule batutede -marea murdard a oportunismului, a seabtinea de la alegerile comunale. Convingerea

340

ca «junimismuln sail nu poate sa invinga sailsa se manifeste onorabil, si-o formase d. Carpla vederea triumfurilor castigate de adversariisai «conservatori, elocventa minunata a neo-fitilor d-lui Ionescu, imposantele manifestatii aleunor cetateni cari inteleg legatura strinsa ceexists intre iarna apropiata si o anumita haina,pe care n'ail cu ce sa si-o cumpere si nu cu-teaza s'o capete altfel, orbitoarele luminatii dinfata clubului sau, aceste splendide apusuri desoare, influentase asa de mult pe d. Carp, incit,intr'o forma suptire ce lucru naiv iarasi !daduse semnalul retragerii. Caci nu e asa, aspune aderentilor sä voteze oameni cinstiti, eidentic cu a le recomanda sa vinture si el pleava,ca atitia altii!

Dar dupd ultimele deshisiri ale invatatorului,tema aceasta va fi parasita, pentru a fiinlocuitaprin tema «moftuluin.

Si noua ni se pare aceasta cu mult mai in-dreptatita. In adevar, stim si not ce nu e «moft»,ci actiune, serioasa si binefa."catoare, contributiepatriotica la alcatuirea unui viitor mai bun. Nue «moftn revarsarea Nilului pentru candidatii deslujbe usoare si de cistiguri fa."ra slujbe si chiar

vre-un fel de ocupatie ; nu e umoftn feri-cirea Evreilor scapati cu viata din ghiarelenoastre printr'un Edict de Nantes, ce ar creaStatul domnului rabin Beck in Statul Mariel

:

fail

341

Sale Regelui Carol ; nu e «moft > civilisarea prinexercitii de bicicleta daco-romind si prin dan-turi de un Innalt nationalism ale fratilor din Ma-cedonia, ce s'ar pregati Inca in scoll, cultivin-du-si in deosebite chipuri muschii romini cu canli sint Inzestrate picioarele.

Nu sint omofturI» pentru ea: revarsindu-se Ni-lul, ale carui izvoare care e curios cum de

cautat atita vreme, cind ele slut asa deaproape de mintea omului se aft' in buzu-narele noastre ale tuturor, se creaza legiuni fi-dele de masticators si digeranti, multamita ca-rora se poate face mult timp o bung politicade .x conservator). Fagaduindu-se cetati de sigu-ranta si parlamente religioase Iudeilor ce sufarpe urma intolerantii rominesti, cine stie, ochiiagen al marilor bancheri semiti, cars tin in minafor adesea rostul lumii, intr'o epoca fericita caaceasta, s'ar putea opri in treacat asupra guriide our ce predica dreptatea si civilisatia nepar-tenitoare, si nu stam asa de departe de vremeacind se faceaii Domni din mila vatqvilor femei-lor din Seraiii pentru ca sa ne revoltam la- gin-dul ca putem avea ministri cu stampila AliantelIsraelite pe frunte. In sfirsit, prin ce se poaterecomanda mai bine cineva ca un patriot, incare neamul poate avea incredere, decit cum-parind bicicle culturale, platind din buil]. Sta-tului, can sint doar al Natiunii, profesori de o

s'ail

342

eruditie deosebita pentru acele bicicle si direc-tors pentru acesti valorosi profesori de bicicle?

Nu, acestea nu sint =mofturi precum nu enici gpolitica imperiala."» auziti bine imperia-lismul romin, cu o tars de la Virciorova pinsla Burdujeni pe care o anuntase si se ara-tase gata a Incepe s'o indeplineasca nu stitinine, al carui nume imi scapa. San poate-si a-duce cineva aminte de acest inventator care-simerits de sigur brevetul, ea si .acelasi, san al-tul, pentru edict si pentru ce s'a mai pomenitInca ?

Partidul liberal e numeros, el are puterea as-tazi si o va Iinea poate multa vreme. Cind seafla cineva in aceasta situatie, s'ar cadea sä fiedrept si -sa admire ce merits sa fie admirat.

Dar anumite necesitati, resultind din calitateasi tendintele ,acelor multi din cars se alcatueste,silesc pe marele partid a face azi si mine politicaabsOlut comoda a imutabilitatii. Economiile le-afacut, personal, d. D. Sturdza ; pentru rest, par-tidul garanteaza ca nu se va schimba nimic.Caci totul sta asa de bine !

Si sa vie cineva pentru a spune ca ar fibine sa se inceapa, la comuna azi, in Stat mine,guvernul pentru Lei guvernati? Ce Indrazneala!

343

0 sfinta indignare cuprinde pe Bratestil dedincolo. insa, de oars ce un liberal nu poatevorbi ca un demagog declarat, si unui_ partidde asanare nu-I sta bine a ride de acel cari opredica aiurea, se servesc, de gazetari rnesteri,articolase suptiri: co da : gospodaria comunala ;bun lucru, dar, de sigur, pentru viitor», si asamai departe.

Numai cit un lucru. Intre multele pe care le.stie partidul liberal, e si acela ca vom trai omie de ani Inca, pentru a pierde in gilcevi peatit de miserabile pe cit (le sterpe, pretiosi animeniti pentru munca ?

TABLA CUPRINSULUT

Pag.

Un indemn 15Un regret

Polemici stiintifice in presa politica 9Oameni impar %iali 120 incercare 16Incoronarea d-lni Gr. Tocilescu la Dorohoi . 210 declaratie. . . ,,,,. 250 noua explicare a minciunii in presa. , 29Viitorul partidelor politica 32Asupra casului de la Iasi 38Un filosot electoral D. loan Bratescu 43Chestiuni man 47Universitarii in via %a politica ... 52Rominismul in Bucovina 63Supararea patriarchului ecumenic. 95Episcopul Mihail Pavel 100IRominismula vechiu si noul nationalism. . 105Pericolul liceelor 110Politica latina 116Ateneismul de provincie 121Nationalismul roman in forma austriaca 1270 parere de rau 132Un congres de ref orme . 139infratire Romino-Maghiara 144Era noua in Bucovina 151Cugetari asupra unui banchet. de intelectuah 157Adversaril schimbarii morale 165In chestia evreiasca . . 177Studii asupra partidului liberal 265Interventia americano-englesa 812§ipca si Plevna 323Nilul si edictul de Nantes , ..... 329Scrisoarea d-lui Carp 334

,

. .

. . . . . . . ..... . . . ....

. . . . . . . . . . .

. . . .

. . . .

. .

.

. . . . .

. . . . .

. . . .... . . . . . ...

. . . , ..................

.