Protectia mediului natural - cerinta intrinseca a unei dezvoltari economice moderne

Neimpunnd ns asupra aciunilor sale un control adecvat i contient, omul las cale liber dezlnuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calitii vieii sale ct i asupra evoluiei biosferei.

Protectia mediului natural - cerinta intrinseca a unei dezvoltari economice moderneDin aceste motive n rndurile oamenilor de tiin, ale oamenilor politici, ale populaiei n ansamblu, s-a format treptat convingerea c, n condiiile civilizaiei contemporane, activitatea economic presupune nu numai preocuparea de a spori volumul i calitatea bunurilor materiale i a serviciilor prin asigurarea n mod curent a unei eficiene economice ridicate, ci i o grij crescnd de a proteja mediul nconjurtor, care n ultima analiz, constituie condiia material de baz a creterii economice.

Protectia mediului natural - cerinta intrinseca a unei dezvoltari economice moderneDevine tot mai evident faptul c, n condiiile unui mediu puternic degradat i poluat, un standard de via material fie el i foarte ridicat i pierde orice sens, nemaiinnd seama de influena negativ a acestui mediu asupra evoluiei n perspectiv a fenomenelor naturale i biologice i, prin aceasta, asupra creterii economice nsei.

Protectia mediului natural - cerinta intrinseca a unei dezvoltari economice modernen asemenea mprejurri apare tot mai necesar elaborarea i adoptarea unei politici economice de larg perspectiv, n care s-i gseasc locul o strategie ecologic concretizat n aciuni speciale de protejare a mediului nconjurtor, integrate n programe de dezvoltare economic, precum i n crearea unor mecanisme economico-sociale de nfptuire a acestor programe, ca i n realizarea unui cadru legislativ i instituional adecvat.

Devine astfel necesar studiul acestor fenomene n cadrul unei discipline care s nbine armonios elementele de baz ale economiei cu sfera proteciei mediului, i creia din punct de vedere didactic se numete economia mediului.

Economia mediului, aa cum a fost definit, este o disciplin de grani ntre ecologie i tiinele economice, care studiaz repartiia pe glob a resurselor naturale, precum i utilizarea lor n concordan cu meninerea echilibrului ecologic n natur.

Economia mediului, are menirea de a mbina dezvoltare economic-social cu protejarea permanent a mediului ambiant.

Economia mediului trebuie s militeze mpotriva economismului excesiv, dar i a ecologismului ngust, conservator, care exclude necesitatea dezvoltrii economice necesare societii contemporane.

Economia mediului stabilete prioritile att n domeniul economic ct i al proteciei mediului, astfel nct interesele omului i integritatea naturii s coexiste armonios.

1. PROTECIA MEDIULUI NATURAL CERIN INTRINSEC A UNEI DEZVOLTRI ECONOMICE MODERNE

Este un lucru elementar, dar fundamental, acela c omul nu se afl n afara legilor care guverneaz viaa pe planeta noastr, ci, din contra, c orice vietate pmntean s-a format, s-a dezvoltat i se va dezvolta n interaciune cu mediul natural.

ntreaga micare a fenomenelor i proceselor din sfera raportului om-natur este indisolubil legat de naintarea i complexitatea istoric a produciei (n sens larg), deci a muncii. Constituind un proces n care omul efectueaz, reglementeaz i controleaz schimbul de materii dintre el i mediu, munca presupune att expresie, contradicia dintre cele dou pri.

1. Privit n micarea sa, raportul dintre oamenii care utilizeaz factorii naturali n interesul lor spre a-i satisface necesitile i natur presupune:

a. o latur cantitativ care privete scara desfurrii nevoilor omului i a extragerii din natur a ceea ce i trebuie, lucru care i afl expresia n contradicia dintre nevoile de resurse, pe de o parte, i dimensiunile resurselor oferite de natur, pe de alt parte.

Referat despre Protectia muncii si a mediului ambiantAsigurarea masurilor privind protectia muncii se rasfrange asupra intregului proces de munca, incepand de la faza de cercetare-proiectare pana la executare si exploatare. Actiunea de protectie a muncii se desfasoara in trei directii principale: juridica, tehnica si igienico-sanitara.

Masurile igienico-sanitare urmaresc scopul crearii unor conditii de munca sanatoase si confortabile, precum si protectia angajatilor de influenta factorilor nocivi, capabili sa produca boli profesionale, otraviri, intoxicatii profesionale acute etc.

Prin lege e stabilit ca protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si ca obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectie a muncii o au- potrivit atributiilor ce le revin - cei care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica la locul de munca, sefii sectiilor, sectoarelor, atelierelor etc.

Masuri privind tehnica securitatiiMasurile principale de protectie contra electrocutarilor

Masurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt urmatoarele:- partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune in timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere intamplatoare, ceea ce se realizeaza prin izolari, carcasari, ingradiri, amplasari la inaltimi inaccesibile, blocari(protectie prin inaccesibilitate);- folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile: - izolarea de protectie;- separarea de protectie;- protectie prin legare la pamant;- protectie prin legare la nul;- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa;- deconectarea automata in cazul aparitiei unei scurgeri de curent periculoasa;- egalizarea potentialelor;- folosirea mijloacelor individuale de protectie;- organizarea corespunzatoare a lucrului.

Protectia prin legare la pamant si protectia prin legare la nul sunt principalele masuri de protectie contra electrocutarii prin atingere indirecta.

Masuri privind protectia impotriva incendiilorPentru combaterea incendiilor la intreprinderea de confectii sunt prevazute urmatoarele masuri:- toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia impotriva incendiilor, iar toate subdiviziunile intreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propaganda si agitatie cu privire la combaterea incendiilor;

- prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiara a sectoarelor, depozitelor si altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;

- intreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicare rapida despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri, care se vor mentine in ordine exemplara;

- toate utilajele vor fi mentinute in stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor regla si unge, pentru a preveni supraincalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afla in contact de frictiune, precum si formarea scanteilor, iar zonele si agregatele ce se afla in miscare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;

- la sfarsitul zilei de munca responsabilii de securitatea incendiara vor controla minutios toate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta instalatiile electrice si sistemul de iluminat, vor incuia usile sub lacat.

Mijloace de stingere a incendiilor:- apa- nisipul- paturi imbibate cu apa- substante chimicestingatoare : - cu pulbere Flores si dioxid de carbon ( Co2)

Folosirea stingatoarelor:- se trage siguranta- se apasa puternic parghia si asteptati 5-6 secunde- trageti furtunul- apasati parghia din nou si indreptati jetul spre baza focului.

Protectia mediului ambiantUna din principalele actiuni negative a omului asupra mediului inconjurator sunt substantele poluante asa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluantii bacteriali si biologici, substantele minerale, metalele grele, acizii si sarurile neorganice, acumularile de roci goale si namoluri, substantele radioactive, zgomotul, poluarea electromagnetica etc.

Pentru a reduce la minimum influenta intreprinderilor industriei usoare in general si a celor de confectii in particular proiectul prevede urmatoarele masuri:- emisiile in atmosfera din sistemele de ventilatie vor fi supuse curatii intr-un sistem modern de filtre din panza tip "maneca";- apele utilizate in procesul tehnologic si pentru necesitatile igienico - sanitare se vor diversa in sistemul central de canalizare a localitatii;- pentru a cunoaste consumul de apa si a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt instalate contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea cat mai rationala a apei;- toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a intreprinderii vor fi inverzite, cunoscandu-se cert rolul plantelor in asanarea mediului ambiant;- deseurile de productie se vor acumula in containere speciale cu utilizare ulterioara, mai cu seama a deseurilor textile;- teritoriile oferente intreprinderii (atelierului) vor fi mentinute intr-o curatenie exemplara;

Metode de analiza a gradului de poluare

Determinarea concentraiilor diferiilor compui poluani se poate face prin diferite metode. n funcie de caracteristici, acestea pot fi clasificate n mai multe categorii [2]. Astfel:

I. Dup principiile de msurare, metodele de determinare se mpart n:- metode chimice;- metode fizice;- metode fizico-chimice;- metode biologice.

II. Dup forma de prelevare i analizare a mostrelor, metodele de analiz se mpart n:- metode manuale;- metode semiautomate;- metode automate.

III. n funcie de modul de prezentare a rezultatelor analizei, analizele pot fi:- metode cu citire direc a rezultatelor;- metode cu afiare i memorare.

IV. Dup durata i fecvena determinrilor, metodele pot fi: - continue;- periodicce;- intermitente.

V. n funcie de locul de analizare a mostrelor, metodele se mpart astfel:- metode cu prelevare i transport a mostrelor i analiza ulterioar a datelor;- metode de analiz n timp real cu afiare imediat a datelor i posibiliti de alarmare.

Independent de specificul polurii i a mediului poluat, identificarea i msurarea gradului de poluare se poate face prin:- Analize organoleptice;- Utilizarea indicatorilor biologici;- Analize de laborator.

ANALIZA ORGANOLEPTICAnaliza organoleptic are un caracter limitat de aplicare, pe de-o parte, datorit proprietilor fiziologice ale agentului poluant care trebuie s acioneze difereniat asupra simurilor omului, iar pe de alt parte, datorit sensibilitii organismului uman la aciunea agentului poluant. Detectarea operativ a agentului poluant prin simuri implic necesitatea ca acestea s fie excitate la concentraii ct mai reduse ale agentului poluant, pentru a nu periclita sntatea personalului implicat n asemenea analiz.

Analiza organoleptic implic urmtoarele simuri:- vederea;- mirosul;- gustul;- auzul.

1. VedereaVizual pot fi depistate fumul, smogul, turbiditatea i coloraia apei, petele de ulei i de alte substane poluante pe teren, ca i urmrile ulterioare ale polurii, mai ales cele care afecteaz vegetaia. Determinarea culorii pentru apa potabil se face prin compunerea cu o scar colorimetric platincobalt sau cu o scar colorimetric bicromat cobalt. Observarea culorii se face pe vertical pe eprubete colorimetrice de prob i etalon corespunztor. Gradaia colorimetric este de la 0 la 80, din zece n zece.

2. MirosulMirosul poate servi pentru depistarea agenilor poluani atmosferici. n plus, mirosului i se asociaz i primele simptome de iritare a aparatului respirator, care reacioneaz chiar la concentratii relativ mici de poluani, sub cele toxice (tabelul 8.1). Mirosul poate fi aplicat i n analiza organoleptic a apei i exist o scar de intensiti a mirosurilor.

3. GustulPoate fi aplicat n aprecierea calitii apei potabile. Pentru aceasta, dup testarea apei, se poate preciza felul gustului: acidulat, srat, amar, srat amrui, dulce, acru, special.

4. AuzulAuzul este un indicator fin al polurii sonore.

Poluarea radioactiva - un pericol pentru intreaga umanitate Identificarea si cercetarea radiatiilor incepe sa-i pasioneze pe cercetatori, asa ca la inceputul secolului trecut Rutherfort si elevii lui, Chadwick, Cockfroft is Walton, au investigat proprietatile nucleelor cu ajutorul unor particule accelerate artificial la energii cinetice mai mari decat cele ale radiatiilor, emise de substante radioactive.

Poluarea radioactiva - un pericol pentru intreaga umanitate - Ce inseamna radioactivitatea?Anumiti nuclizi sunt stabili, dar multi nu. Stabilitatea unui nucleu este data de numerele de neutroni si de protoni, de configuratia lor, precum si de fortele pe care le exercita unii asupra altora. Un nuclid instabil se transforma in mod spontan in nuclidul unui alt element si, facand aceasta, emite radiatii. Aceasta proprietate se numeste radioactivitate, transformarea se cheama dezintegrare, iar nuclidul se numeste radionuclid. De exemplu, carbonul-14 este un radionuclid care se dezintegreaza in azot-14, un nuclid stabil. Plumbul-210 este un radionuclid care se dezintegreaza prin seria prezentata in figura 1, ultimul produs de dezintegrare fiind un izotop stabil al plumbului. Dintre cei aproximativ 1700 nuclizi cunoscuti, circa 280 sunt stabili.

Poluarea radioactiva - un pericol pentru intreaga umanitateRadiatiile emise in mod obisnuit de radionuclizi sunt: particule alfa, particule beta si fotoni gamma. O particula alfa consta din doi protoni si doi neutroni legati impreuna; ea este astfel grea si are o sarcina egala cu doua sarcini elementare. Radiatia gamma reprezinta o cantitate discreta de energie fara masa sau sarcina, care se propaga ca o unda. In mod obisnuit energia cu care sunt emise radiatiile se exprima in unitatea numita electron-volt, cu simbolul eV: aceasta este echivalenta cu energia castigata de un electron care strabate o diferenta de potential de un volt. De exemplu, energia unei particule alfa emise de polonium-210 este de circa 5,3 MeV.

Poluarea radioactiva - un pericol pentru intreaga umanitateIn natura exista cateva elemente radioactive, cele mai cunoscute fiind uraniul is toriul. Alte cateva elemente au izotopi radioactivi care se gasesc in natura, cei mai stabili fiind carbonul-14 si potasiul-40. In ultimele decenii s-au produs cu mijloace artificiale cateva sute de izotopi radioactivi ai elementelor naturale, inclusiv cei bine cunoscuti ca strontiul-90, cesiu-137 si iod-131. S-au produs, de asemenea, si cateva elemente radioactive, de exemplu, prometiu si plutoniu, dar cel din urma apare sub forma de urme si in minereurile de uraniu.

Activitatea unei cantitati de radionuclid este data de rata cu care se produc dezintegrari spontane. Activitatea se exprima printr-o unitate numita becquerel (Bq). Un becqurel este egal cu o dezintegrare a unui radionuclid intr-o secunda. In trecut activitatea se exprima cu unitatea numita curie (Ci), totusi folosita si astazi, mai rar. relatiile dintre aceste doua unitati sunt prezentate in anexa 1.Timpul necesar ca activitatea unui radionuclid sa scada la jumatate, prin dezintegrare, se numeste timp de injumatatire, symbol Tf. Fiecare radionuclid are un timp de injumatatire unic si nealterabil : pentru carbon-14 el este de 5730 de ani; pentru bariu-140 de 12,8 zile; pentru lantan-140 de 40,3 ore; pentru plutoniu-239 de 24131 ani; pentru uranium-238 de 4,47 .109 ani. Valorile timpilor de injumatatire ai diferitilor radionuclizi variaza intre fractiuni de secunda si milioane de ani.

In timpi succesiv egali cu timpul de injumatatire, activitatea unui radionuclid se reduce prin dezintegrare la 1/2, 1/4, 1/8, 1/16 s.a.m.d. din valoarea initiala, astfel ca este posibil sa prevedem activitatea care va fi ramas la orice moment de timp ulterior. Pe masura ce cantitatea de radionuclid descreste, radiatia emisa descreste in mod proportional. Un nuclid stabil se poate considera a fi un radionuclid cu un timp de injumatatire infinit.Poluarea aerului si a soluluiO data cu cresterea popu- latiei umane si cu dezvoltarea industriei, poluarea a cuprins teritorii din ce in ce mai intinse.In prezent, sunt raspandite in ecosfera un numar urias de deseuri, unele greu biodegradabile(pesticide,deseuri radioactive s.a.).

POLUAREA AERULUI ,,aerul curat este un amestec de gaze a caror proportie se mentine cons- tanta in straturile inferioare ale atmosferei; actiunea constanta a aerului reprezinta una dintre conditiile de baza ale mentinerii vietii pe Terra. Componentii aerului sunt: Azot (78,09%),Oxigen (20,94%), Argon (0,93%), Bioxid de car- bon(0,03%), +alte gaze. Prin poluare apare o impurificare a aerului, o modificare a compozitiei sale normale.

CAUZE:a)Factori ce caracterizeaza civilizatia moderna:-cresterea productiei industriale;-cresterea circulatiei rutiere;-aparitia deseurilor menajere incinerate;-cresterea consumului de energie provenind din combustibili clasici;-cresterea zgomotului etc.

b)Principalele surse de poluare a aerului:-arderea combustibililor;-praful de la fabricile de ciment;-gazele din industria chimica;-particule radioactive generate de accidente nucleare sau de experimentare a armamentului nuclear;-diferite emisii rezultate din procesele de fermentatie etc.

Poluantii atmosferici, in functie de starea lor de agregare, sunt:A.poluanti gazosi-reprezinta 90% din masa totala de poluanti atmosferici;B.particule solide-reprezinta 10% din masa totala de poluanti atmosferici;

A.POLUANTII GAZOSI1.Bioxidul de carbon(CO ).Este un gaz periculos pt. ca prin dublarea concentratiei sale din aer devine un ,,perturbator climatic.Se stie ca o dublare a concentratiei CO ar putea produce o crestere in medie cu 3,6C a tempera- turii superficiale a mediului, asa-numitul ,,efect de sera.Cresterea sa exage- rata in ultimul secol se datoreaza:-despaduririlor masive;-consumului exagerat de combustibili fosili folositi ini industrie pt. produ- cerea de energie.

Poluarea aerului si a solului2.Oxidul de carbon(CO).Sursele de CO sunt: eruptiile vulcanice, incendiile forestiere, arderile de combustibili (benzina),carbune, lemn, deseuri, gunoaie arse.In concentratii normale este inofensiv, dar este foarte toxic la o rata mai ridicata. Bacteriile din sol absorb CO din aer si il transforma in sol in CO saumetan(CH ), mentinandu-l in concentratie normala in aer.Surse de deseuri radioactive

- zonele de extracie i preparare de minereuri de uraniu, sau de thorium,- depozitarea necorespunztoare a materialelor rezultate radioactive,- accidente sau avarii la instalaiile nuclearo-electrice, nucleare, la vapoare, submarine, avioane cu ncarcatur nuclear,- experiene militare nucleare,- instalaiile de producere i accelerare de particule, necesare studiului structurii materiei i pentru producerea de izotopi artificiali,- instalaiile de control defectoscopic (cu raze X sau izotopi radioactivi) din industria constructoare de maini, construcii civile etc.- tratarea sau depozitarea incorect a deeurilor radioactive, din centralele nuclearo-electrice.Exist numeroase surse de poluare radioactiv cu importan secundar datorit activiti lor mici, dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase.

Dintre acestea, la nivel mondial, trebuie menionate:- 3321 unitti nucleare n economie i viaa social (industrie, spitale, antiere, cercetare, nvtmnt etc.) care utilizeaz:- circa 6000 de aparate generatoare de raze X,- circa 510 instalaii cu surse de iridium sau cobalt pentru controlul nedistructiv industrial (activitatea total 20 000 Ci),- circa 300 000 surse radioactive diferite (cu activitate mic ntre 2 Ci i cteva sute de mCi) utilizate n diferite procese industriale (msurat grosimi sau nivele n rezervoare, controlul proceselor tehnologice etc.).

Surse cu importan mare n Romnia datorit iradierii ridicate pe care o pot produce sunt instalaiile nucleare, productorii de combustibil nuclear uzat, deintorii de combustibil uzat i / sau deeuri radioactive.

Dintre acestea se pot meniona urmtoarele:- reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1, mpreun cu instalaiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavod,- reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2, mpreun cu instalaiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavod,- filiala "FCN", situat pe amplasamentul RAAN-SCN de la Mioveni-Arges,- filiala "Feldioara" de fabricatie a pulberii sintetizabile de dioxid de uraniu de calitate nuclear,- reactorul de ncercri de materiale tip TRIGA(R)-14 MW mpreun cu instalaiile nucleare asociate (LEPI, SIGMA i STDR), situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni-Arge,- reactorul de cercetare tip VVR-S(R) - 2 MWt, mpreun cu instalaiile nucleare conexe (DCNU, CPR, STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" Magurele-Bucuresti,- depozitul naional de deeuri radioactive (DNDR), situat pe amplasamentul Bia-Bihor,- titularii de autorizaie pentru utilizarea radioizotopilor, sub form de surse nchise i/sau deschise de radiaii nucleare, n aplicii nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie, medicina, cercetare, aprare, s.a.).- Cantitile de deeuri radioactive estimate a fi produse prin operarea acestor instalaii nucleare pe durat de via proiectata sunt: la reactorul energetic tip CANDU 6(R) - circa. 3750 tone de HLW (SFuDD) i circa. 2100 m3 de LILW, majoritar SL i o parte mic LL,- reactorul de ncercri de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: circa. 1 tona de HLW (SFuDD) i circa. 300 m3 de LILW majoritar SL i o mica parte LL,- reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2 MWt: circa. 0.5 tone de HLW (SFuDD) i circa. 300 m3 de LILW majoritar SL i o mica parte LL,- apliciile radioizotopilor n industrie, medicina, cercetare: circa. 15 m3/(milion locuitori), de deeuri tip LILW-SL.

O cantitate important de deeuri radioactive, cu mult peste valorile caracteristice produciei de deeuri generate prin operarea i respectiv dezafectarea instalaiilor nucleare, este generat prin operarea instalaiilor nucleare industriale de extracie i prelucrare a minereurilor de uraniu.