-Principalele Tipuri de Reactii Adverse

7/22/2019 -Principalele Tipuri de Reactii Adverse

1/17

PRINCIPALELE TIPURI DE REACTII ADVERSE

Farmacotoxicologia este ramura a farmacologiei ce studiaza efectele( reactiile) adverseproduse de M, precum si patologia medicamentoasa( patologia iatrogena).

Reactiile adverse( RA) sunt reactii nedorite, daunatoare, ce apar la dozele eficace terapeutic.

Factori favorizanti:

-nr mare de medicamente associate ( polimedicatie), cu posibilitatea aparitiei interactiunilor;

- doze eficace mari;

-tratament prelungit;

-stari fiziologice particulare( sarcina, varstnici);

-stari patologice( insuficienta renala si/sau hepatica);

-alti factori( malnutritia, alcoolul, tabagismul, insecticide, alti poluanti de mediu).

1.Efectele secundaresunt consecinta directa sau indirect a actiunilor farmacodinamicesecundare ale M.

Ex.:

-uscaciunea gurii si constipatia date de atropine( antispastic parasimpatolitic) sunt consecinteale actiunilor secundare, respectiv hiposalivatie si scaderea tonusului si peristaltismului

intestinal normal.

- sindroamele(sd) depresive induse de simpatolitice( beta adrenolitice);

-ulcerul gastric poate fi agravat de AINS si AIS, ca o consecinta a blocarii biosintezei PGE 2.

2.Efectele toxic esunt tulburari functionale sau morfologice, diferite de efectelefarmacodinamice si care apar la o parte din indivizii tratati in conditi similar. Pot fi usoare saugrave, uneori chiar fatale. Se pot manifesta la nivelul tuturor tesuturilor si organelor.

Ex.:

-iMA( infarct miocardic acut) si AVC produse de AINS selective CX-2( celecoxib, etoricoxib,parecoxib-vezi rofecoxib retras in 2004) sau de catre terapia estrogenica de substitutie(monoterapie-estrogen- sau biterapie- estrogen + progesteron);

-disgeuzie( gust metalic) la administrarea de antihipertensive IEC( inibitori ai enzimei deconversie).


2/17

3.Efectele cancerigen econstau in initierea si dezvoltarea de celule canceroase. RAcancerigene auun foarte lung timp de latent al fazei tumorale( 20-30 ani).

Substantele incriminate sunt:

-hidrocarburi policiclice( din gudronul de carbine, fum de tigara);

-aminele aromatice;

-nitrozaminele;

-substante alchilante( citostaticele alchilante);

-azocolorantii;

-aflatoxinele produse de mucegaiuri;

-hormonii estrogeni si antagonistii.

4.Efectele mutag eneconstau in alterarea mesajului genetic. Agenti incriminati:

-fizici( radiatiile);

-chimici( substante mutagene).

Exemple de M cancerigene:

-citotoxice alchilante;

-toxicele fusului de diviziune( colchicina, podofilotoxina);

- fungicide.

5.Intoleranta este raspunsul anormal cantitativ si/sau calitativ la un M, deviat de la efectelefarmacodinamice ale M, ce apar numai la o parte din populatie. Este de 2 tipuri:

-congenitala;

-dobandita.

Intoleranta congenitala poate fi :

-de specie;

-de grup( idiosincrazie).

Idiosincrazia se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei, laun M. Apare la scurt timp dupa inceperea tratamentului sau chiar de la prima doza.

Intolerana congenitalaapare la prima doz administrat dintr-un medicament sau dup primeleadministrri. Cauza determinant este o enzimopatie (deficit enzimatic) care se datoreaz unei


3/17

anomalii genetice (gen absent). Aceast deficien enzimatic poate fi latent mult timp,declanarea intoleranei manifestndu-se n momentul n care se administreaz un medicamentcare este biotransformat de ctre enzima deficitar sau absent.

n ultimii ani a aprut o nou tiin numit farmacogenetica, tiin care studiaz aceste

aspecte cu determinare genetic.Cnd exist un teren pentru manifestri idiosincrazice, pot fi evideniate dou tipuri de

manifestri, i anume:

- manifestri farmacocinetice;- manifestri farmacodinamice etc.

1. Manifestri idiosincrazice de tip farmacocineticManifestrile farmacocineticevizeaz devierea de la traseul normal

pe care medicamentul l are n organism, cu afectarea uneia sau mai multor etapefarmacocinetice. Consecinele acestor manifestri pot fi datorate tipului de distribuie respectivmetabolizare (rapid sau lent) i modului de eliminare. Acest tip de manifestri sunt de doufeluri i anume:

- farmacoterapice, care pot conduce la ineficien terapeutic, cnd medicamentul seadministreaz la subieci metabolizatori rapizi;

- farmacotoxicologice, cnd medicamentul se administreaz la subieci metabolizatorileni, cnd creterea concentraiei plasmatice poate atinge niveluri superioaredomeniului terapeutic etc.

n continuare vor fi prezentate principalele tipuri de enzimopatii responsabile de reaciiadverse de tip idiosincrazic cu manifestri farmacocinetice, i anume:

a.Deficit de pseudocolinesteraz

Aceast enzim este biosintetizat n ficat i este ntlnit n plasm. Enzima are rolul dea biotransforma medicamente cum sunt suxametoniul etc. Datorit structurii anormale aenzimei, capacitatea de metabolizare a acestei substane este mic, conducnd la cretereadozei plasmatice de suxametoniu pn n domeniul toxic. Acest deficit enzimatic este ntlnit cufrecven crescut n ri din Asia Mic, de exemplu: Iran, Irak etc.

b.Tulburri de acetilare

N-acetiltransferaza hepatic prezint mai multe forme polimorfe care difer n privina

vitezei cu care se acetileaz diferitele medicamente n procesul biotransformrilor. Din acestpunct de vedere, persoanele care prezint anomalii genetice de acest tip se pot ncadra ndou grupe, i anume:

- persoane la care acetilarea se face rapid;- persoane la care acetilarea se face lent etc.


4/17

Distribuia celor dou categorii este dependent i de apartenena rasial , procentulprimei categorii fiind mai ridicat la rasa galben, ajungnd pn la 90 % n Japonia sau 95 100 % la eschimoii canadieni.

Prin acetilare sunt metabolizate diferite medicamente, ca de exemplu: izoniazida,

hidralazina, procainamida, fenalazina, dapsona, sulfazolina etc.Timpul de njumtire al izoniazidei, de exemplu, este de 2 3 ori mai mare la acetilare

lent, conducnd la concentraii plasmatice de pn la 10 ori mai mari la aceast categorie depersoane. Datorit acetilrii lente, procentul de izoniazid nemetabolizat este de aproximativ10 ori mai mare la acetilatorii leni dect la cei rapizi.

Aceast anomalie de biotransformare are urmtoarele consecine farmacologice:

- dozele eficiente medii sunt ineficace la persoane din categoria acetilatorilor rapizi;- la acetilatorii leni, izoniazida i alte medicamente din aceast categorie produc reacii

adverse puternice.n continuare se vor prezenta cteva din reaciile adverse prezente la indivizii acetilatorileni, dup administrarea unor medicamente, ca de exemplu:

- la izoniazid n urma asocierii cu rifampicina poate s apar hepatita iatrogen,neuropatii periferice, sindrom de lupus eritematos etc.;

- la fenelazin, reacii hepatice i la nivelul S.N.C.;c.Tulburri de oxidare

i acest gen de tulburri idiosincrazice sunt rezultat al polimorfismului unor sistemeenzimatice dependente de citocromul P450.

Aceast enzimopatie tip cu oxidare lent estentlnit la europeni n procent de 9 10 %.

Dintre tulburrile enzimatice cu repercusiuni asupra oxidrii amintim cele determinate de:

c.1.Existena de forme polimorfe ale hidroxilazelor

Datorit existenei diferitelor forme polimorfe ale acestei enzime, persoanele la careexist aceast anomalie pot fi mprite n trei grupe din punct de vedere al vitezei proceseloroxidative determinate pe anumite substane medicamentoase, ca de exemplu debrisoquin, ianume:

- metabolizatori leni;- metabolizatori intermediari;- metabolizatori rapizi etc.

Enzima implicat n metabolismul substanelor amintite este 4-hidroxilaza.

Exist medicamente asemntoare debrisoquinului din punct de vedere alpolimorfismului enzimelor de care sunt metabolizate, ca de


5/17

exemplu:

- -adrenolitice (metoprolol, timolol);- antidepresive triciclice (amitriptilina etc.);- sparteina etc.

Exist medicamente cu polimorfism diferit de debrisoquin n ce privete enzimeleoxidative implicate n metabolizare, ca de exemplu: fenitoina, warfarina, tolbutamida etc.

c.2. Polimorfismul alchilazelor

Exist subieci la care metabolizarea unor medicamente ca paracetamolul devineanormal, conducndla o cretere exagerat a methemoglobinei.

2. Manifestri idiosincrazice de tip farmacodinamic

Reaciile adverse de acest tip au manifestri farmacotoxicologice care pot fi de dou feluri:

- reacii adverse diferite de cele specifice ale medicamentului respectiv;- reacii adverse diferite din punct de vedere cantitativ, manifestate prin frecven i

intensitate crescut chiar la administrarea unei doze mici dintr-un anume medicamentetc.

n continuare se vor prezenta principalele enzimopatii care implic manifestri de ordinfarmacodinamic.

a)Reacii adverse de tip idiosincrazic rezultate prin deficit de glucozo -6-fosfat dehidrogenaz

(G-6-PD)

Sunt cunoscute aproximativ 80 de variaii polimorfe ale acestei enzime.

Incidena indivizilor avnd aceast enzimopatie este mai ales n zona n care este rspnditmalaria, apariia acestei deficiene poate fi o modalitate de aprare mpotriva parazitului. ndeficien enzimatic, cantitatea de glutation redus este mic, rolul enzimei este meninereaconcentraiei normale n hematii. n deficiena de glutation redus este defavorizat dezvoltareaprotozoarului, dar totodat se reduce i rezistena eritrocitului la substanele oxidante care vorproduce hemoliza accentuat, cum ar fi:

- antimalarice, sulfamide antibacteriene, tolbutamid, nitrofurantoin etc.Acest deficit enzimatic este ntlnit la aproximativ 3 % din

populaia globului.

Hemoliza rezultat n deficit enzimatic poate fi redus sau de proporii, rezultnd anemiegrav, uneori chiar cu consecine letale.

Manifestarile clinice a deficienelor ar fi urmtoarele:

- anemie acut hemolitic;


6/17

- anemie cronic;- icter fiziologic provocat la nou-nscut etc.

b) Reacii adverse de tip idiosincrazic manifestate prin deficit de uridin-difosfat-

glucuroniltransferaz (UDP-glucuroniltransferaza)

Deficiena acestei enzime afecteaz att biotransformarea prin glucuronoconjugare aunor componente endogene ca bilirubina, avnd consecine creterea concentraiei plasmaticei apoi icter, ct i a unor substane medicamentoase. Glucuronoconjugarea este obiotransformare a stadiului II de metabolizare a metaboliilor rezultai n urma metaboliz-rilordin stadiul I.

Substanele medicamentoase care sufer glucuronoconjugare sunt: sulfamide,barbiturice, morfinomimetice, analgezice-antipiretiece, hormoni steroizi etc.

c) Acatalazia

Eritrocitele conin catalazo-enzime care catalizeaz reacii de transformare a apeioxigenate (H2O2) n ap.

Din punct de vedere al procentului n care se gsete enzima la diferite persoane,exist:

- indivizi acatalazici;- indivizi hipocatalazici;- indivizi normali etc.

La persoanele care manifest acest deficit enzimatic, n urma contactului dintre apaoxigenat i snge nu rezult efervescen. Rspndirea acestei afeciuni este mic, fiind

ntlnit n unele ri ca: Elveia, Japonia etc.

d)Reacii adverse de tip idiosincrazic produse prin deficit de NADH-methemoglobin-reductaz

n lipsa acestei enzime nu are loc reducerea methemoglobinei la hemoglobin,consecinele fiind creterea methemoglobiei la valori cu 20 50 de ori mai mult dect la indiviziinormali. Frecvena enzimopatiei este mic, i anume la aproximativ 1 % din pers oane.

Substanele medicamentoase puternic oxidante sunt methemoglobinizate, iar prin deficitenzimatic, chiar la doze uzuale terapeutice pot rezulta methemoglobinemii severe, care au carezultat scderea capacitii de oxigenare a esuturilor, deoarecemethemoglobina nu transportoxigenul, iar ca simptome caracteristice sunt: dispneea, cianoza etc.

Dintre methemoglobinizante amintim: derivai de anilin din categoria analgezice-antipiretice (paracetamol, fenacetin), sulfamide, antimalarice etc.

e)Reacii adverse de tip idiosincrazic produse prin deficit de inducie de -ALA sintetaza

hepatic

Excesul enzimei este determinat genetic i este responsabil de


7/17

apariia porfiriilor hepatice acute.

Aceste suferine sunt rezultat al dereglrii metabolismului porfirinic, iar ca manifestri potfi (ca rezultat al acumulrii acestora n ficat): diferite tulburri gastro -intestinale dureroase saudiferite tulburri neurologice (nevrite periferice), tulburri psihice, fotodermatoze cutanate etc.

Substanele medicamentoase care produc inducia acestei enzime pot da la doze uzualeterapeutice crize de porfirie. Exemple de astfel de medicamente inductoare enzimatice sunt:

- alcool etilic;- hipnotice barbiturice, glutetimida etc.;- sulfamide, antidiabetice (tolbutamid);- benzodiazepine (clordiazepoxid);- anticonvulsivante (fenitoina);- analgezice-antipiretice (aminofenazona);- contraceptive orale;

- antimicotice (griseofulvina) etc.f)Hemoglobinopatii

Hemoglobina normal este format din 4 lanuri peptidice:

- 2 lanuri

- 2 lanuri

Exist hemoglobinopatii n care apar hemoglobine anormale cu toate implicaiilefiziologice i fiziopatologice care deriv din aceast stare patologic, ca de exemplu:

- hemoglobina Zrich are n lanurile o molecul de histidin nlocuit cu o moleculde arginin. Administrarea de medicamen-te din clasa sulfamidelor la aceste persoanepoate conduce la anumite suferine ca: anemie prin hemoliz, hiperbilirubinemie cu icter.

- hemoglobina H care are 4 lanuri beta. Persoanele care au acest tip de hemoglobinsunt sensibile la substane oxidante, manifestrile fiind aproximativ identice cu cele

ntlnite la administrarea sulfamidelor la persoane cu hemoglobin Zrich.g)Reacii adverse de tip idiosincrazic ca rezultat al deficienei genetice de fenilalanil-4-

hidroxilaz.

Deficitul enzimei menionate conduce la fenilcetonurie n urma metabolizrii fenilalanineila acid fenilpiruvic i fenilacetic, nu n tirozin. Datorit acestei deficiene de metabolizare, la

bolnavii care au aceast suferin tirozina devine aminoacid esenial, fiind necesarintroducerea acestuia n organism prin aport exogen. La rndul su, tirozina este transformatde ctre enzimele corespunztoare n catecolamine n dopa i apoi n dopamin, adrenalinetc. Rolul catecolaminelor n organism este foarte important, deoarece sunt neurotransmitorietc. Problema rezultat n urma acestei deficiene este c att fenilalanina, ct i metaboliiirezultai n urma oxidrii sunt toxici pentru S.N.C.


8/17

De aceea, cnd exist acest deficit, pot rezulta deficiene mintale la copii, manifestateprin retardare. Problema poate fi rezolvat prin regim dietetic lipsit de fenilalanin.

La bolnavii cu acest deficit enzimatic are loc o sensibilizare a receptorilor adrenergici (prinexternalizare), ceea ce d efecte hipertensive grave la administrarea unor doze terapeutice de

catecolamine. Fenomenul este datorat deficienei unei cantiti adecvate de mediatori.h)Rezistena la medicament pe fondul unei condiionri genetice

Rezistena la aciunea diferitelor medicamente este o reacie advers pe fond genetic,care se manifest printr-un rspuns farmacodinamic nul sau mult diminuat la administrareamedicamentelor n doze uzuale terapeutice.

Ca exemple de afeciuni carese ncadreaz n aceast grup amintim:

- rahitismul rezistent la vitamina D, boal care presupune administrarea de dozesuperioare celor terapeutice uzuale;

- rezistena la anticoagulantele cumarinice, care de asemenea se caracterizeaz prinabsena efectului anticoagulant la administrarea dozelor uzuale terapeutice etc.i )Glaucomul cortizonic

La unii bolnavi, prin administrarea de corticosteroizi, n sacul conjunctival poate rezulta ocretere intens a presiunii intraoculare, conducnd chiar la apariia glaucomului. Mecanismulde producere a bolii nu este bine cunoscut.

j)Hipertermia malign

Aceast suferin poate aprea n cursul anesteziei generale, avnd ca manifestri:

hiperpirexie, rigiditate muscular etc., avnd drept cauz modificarea capacitii de legare aionilor de calciu de ctre musculatura striat.

Intoleranta dobandita apare in cursul vietii si este temporara sau permanenta. Se mai numestehipersensibilitate sau sensibilizare. Reprezinta de fapt o alergie la M, avand un mecanismimunologic.

Mecanismul immunologic implica:

-contactul M alergizant cu organismul, cu formarea de anticorpi( imunoglobuline) si/sausensibilizarea limfocitelor;

-un contact ulterior al organismului sensibilizat cu M alergen si declansarea reactiei alergice.

Factori favorizanti ai aparitiei alergiei medicamentoase:

-dependenti de M: potentialul antigenic al M, frecventa contactului cu organismul;

-dependenti de organism: reactivitatea individuala( mai mare la femei) , atopia ereditara si caleade adm( aparitia mai frecventa la aplicarea locala,pe piele si mucoase).


9/17

Indivizii atopici au o predispozitie genetic la reactii alergice de tip I anafilactic si manifestadiverse boli alergice( urticarie, eczema, astm bronsic allergic, febra fanului). La indivizii atopicisunt CI M alergizante, iar atunci cand sunt strict necesare, adm, se face cu precautie, evitandu-se zona cutanata si mucoasele.

Tipuri de reacii alergice

Reaciile alergice se mpart, n funcie de mecanismul imunologic implicat, n patrucategorii, i anume:

a) Reacii alergice de tip I (tip anafilactic)

Aceste reacii fac parte din categoria alergiilor de tip imediat i au la baz cuplareaantigenului cu IgE, de pe suprafaa granulocitelor bazofile, mastocitelor, declannd eliberareaunor mediatori ai inflamaiei, ca de exemplu: histamina, prostaglandina, serotonina etc. Acetimediatori eliberai vor aciona pe receptorii specifici situai la nivelul diferitelor organe, rezultnd:

- alergii minore ca: rinite alergice, prurit, urticarie, edem Quinque etc.

- sau alergii majore ca astmul bronic sau ocul anafilactic etc.Medicamentele care pot determina reacii alergice de tip I sunt: penicilinele, dextroza,

anestezice locale, acid acetilsalicilic etc.

b) Reacii alergice de tip II

Acest tip de reacii alergice de tip imediat apar n urma formrii de anticorpi IgG sau IgHcare acioneaz mpotriva unor componente tisulare, efectul principal fiind citotoxic.

Manifestri clinice rezultate n urma reaciilor alergice de tip II sunt:

- anemia hemolitic imun (produs de penicilin, rifampicin, sulfamide, fenacetin etc.);- trombocitopenie imun, produs de: sulfamide, rifampicin, tiazide diuretice etc.;- granulocitopenie (produs de peniciline, sulfamide, aminofenazo- n, hipoglicemiante,

fenilbutazon etc.).Tot n aceast categorie pot fi ncadrate i hepatita cronic imun produs de:

metildopa, fenilbutazon sau lupusul eritematos produs de antimalarice etc.

c) Reacii alergice de tip III

Sunt tot reacii alergice de tip imediat, rezultate n urma formrii unor complexecirculante ntre antigeni i anticorpii IgG i IgH, complexe care se fixeaz n vasele mici,

producnd inflamaii ale acestora.Manifestrile clinice ale acestor procese sunt:

- boala serului, care poate fi produs de peniciline (forma retard), sulfamide etc.;- eozinofilie pulmonar, care poate fi produs de: sulfamide, furazolidon etc.;- glomerulonefrit cronic poate fi produs de srurile de aur;d) Reacii alergice de tip IV


10/17

Sunt alergii ntrziate datorate sensibilizrii limfocitelor T, care elibereaz limfokina,substan generatoare de infiltrate monocelulare.

Manifestrile clinice a acestui tip de reacii alergice sunt:

- dermatite de contact, care pot fi produse de aminoglicozide ca: gentamicina, neomicinaetc.;

- eritem polimorf, care poate fi produs de: sulfamide, peniciline, barbiturice, izoniazid,acid acetilsalicilic etc.

e) Reacii alergice autoimune

Din aceast categorie avem urmtoarele tipuri de manifestri de

tip alergic:

- hepatite autoimunepot fi produse de sulfamide, izoniazid, fenotiazine etc.;- miastenii autoimunepot fi produse de D-penicilamina;-

anemie hemolitic autoimun poate fi produs de -metildopa etc.f) oc alergic medicamentosEste mai frecvent la persoane cu polimedicaie sau avnd diferite suferine, ca: nevroze,

tulburri endocrine etc.

ocul alergic medicamentos este cea mai grav reacie alergic, cu o frecven demanifestare n continu cretere.

ocul alergic poate fi de mai multe feluri, dar are n general un debut rapid, osimptomatologie alarmant, evoluie rapid i un sfrit care poate fi exitus (moarte) saurestabilire prin intervenie de urgen asupra pacientului.

Modaliti profilactice de investigare i tratament a manifestrilor de tip alergic

Pentru a preveni manifestrile alergice iatrogene, se propun cteva msuri de ordinprofilactic, i anume:

- utilizarea cu mult discernmnt a medicamentelor cu potenial alergizant ridicat;- evitarea utilizrii topice,cutanate sau pe mucoase a medicamentelor foarte alergizante,

ca de exemplu: peniciline, sulfamide etc.Ca metode de investigare a manifestrilor de tip alergic, existurmtoarele modaliti:

- anamneza atent a bolnavilor;- teste in vitro (test de hemaglutinare pasiv etc.);- teste cutanate (intradermoreacie etc.)

Ca mod de tratament al manifestrilor de tip alergic se indic:

- oprirea urgent a administrrii medicamentului;- utilizarea de medicamente antialergice (antihistaminice H1, adrenalin sau corticosteroizi

administrate i.v. lent).


11/17

6.Tolerantaconsta intr-o sensibilitate redusa sau absenta la unele actiuni ale unui M.

Tipuri de toleranta:

-innascuta;

-dobandita.

Toleranta innascuta( congenitala) poate fi de specie sau grup.

Toleranta de specie: iepurele are tolerant innascuta la atropine deoarece dispune aatropinesteraza ce metabolizeza rapid atropine.

Toleranta de specie:indivizii hidroxilatori rapizi prezinta rezistenta la anticoagulante si necesitadoze mai mari din acest M.

Toleranta dobandita poate fi:

-acuta(tahifilaxie);

-cronica( obisnuita).

Tolerana acut const n scderea treptat a efectului produs de medicamente prinadministrri repetate, la intervale scurte de timp. Acest tip de toleran are urmtoarelecaracteristici:

- fenomenul este reversibil, dup ntreruperea tratamentului;- tolerana se instaleaz rapid;- efectul se diminueaz treptat, pn la dispariie;-

durata efectului este scurt, dup ntreruperea tratamentului.Tahifilaxia are urmtorul mecanism de producere:

- epuizarea sau saturarea unor receptori;- desensibilizarea receptorilor prin internalizare (down regulation).

Exemple de medicamente care pot da tahifilaxie sunt:

- efedrina, 2-adrenomimetice, nitrii organici coronarodilatatori etc.Tolerana cronic const n scderea efectului substanelor medicamentoase dup

administrarea repetat, fiind necesar creterea dozei pentru obinerea aceluiai efect. Datoritobinuinei, organismul poate s suporte la un anumit moment chiar doze toxice fr probleme.

Un tip de obinuin este mitridatismul, nume care vine de la Mitridates, regele Pontului, care aexperimentat o astfel de toleran cronic dobndit.

Tolerana cronic are urmtoarele caracteristici:

- se instaleaz lent;- este necesar creterea treptat a dozelor;- fenomenul este reversibil dup o perioad de timp mai ndelungat.


12/17

i n cazul acestui tip de toleran, mecanismul farmacodinamic este desensibilizareareceptorilor prin down regulation.

Acest tip de toleran poate fi dat de substane medicamentoase, ca: hipnotice barbiturice,agoniti opioizi etc.

Toleranta incrucisata apare intre n M, metabolizate de acelasi system enzymatic sau careactioneaza pe acelasi substrat reactive. Se instaleaza pentru un M si se manifesta asupra altuiM.

Ex.: consumatorii de alcol sunt mai putin sensibili la narcotice.

7.Famacodependentaeste o stare psihica sau/si fizica, caracterizata prin modificari decomportament si prin alte reactii, incluzand nevoia de a lua substanta continuu sau periodic,pentru a resimti efecte psiice sau a evita suferintele privatiunii.

Tipuri de farmacodependenta:

-psihica,

-fizica.

Farmacodependenta psihica este o stare psihica ce consta in modificari de comportament siintr-o stare mental particulara, ce necesita psihic administrarea continua sau periodica asubstantei, procurata prin orice mijloc,pentru a obtine o senzatie de bine( euforie) sau pentruinlaturareadisconfortului psihic, in pofida faptului ca indivizii respective stiu ca le dauneazasanatatii, situatiei familial si sociale,si ca se expun la riscuri pentru procurare.

Farmacodependenta fizica este o stare patologica, cauzata de adm repetata a unor substante,

ceea ce se evidentiaza numai la intreruperea tratamentului sau reducerea importanta a dozelor.

Toxicomania este o stare de intoxicatie cronica, creprezentata de:

-farmacodependenta psihica,

-farmacodependenta fizica,

-toleranta ( obisnuinta).

Substante capabile sa produca toxicomanii:

-deprimante sNC( alcool, barbiturice, sedative, tranchilizante)

-morfinomimetice( morfina, heroina);

-stimulente SNC(tip amfetamina);

-halucinogene( LSD), cannabis, etc.

Efecte adverse la intreruperea administratii medicamentelor(M).


13/17

1.Efect de rico seu( rebound), este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cublocante ale receptorilor:

-antihistaminice H2( cimetidina, ranitidine, famotidina, nizatidina);intreruperea brusca poateduce la agravarea ulcerului, chiar ulcer perforat.

-beta adrenolitice, tip propranolol( intreruperea brusca poate declansa crize de angina);

Efectul rebound se manifesta clinic prin revenirea bolii tratate , exacerbate dupa intrerupereabrusca a tratamentului indelungat..

2.Efectul de retragere(wit hdr awal) este declansat la intreruperea unui tratament indelungat cuagonisti ai receptorilor. Sindromul de retragere se manifesta prin simptome psihice si somatic,opuse sau complementare actiunilor farmacodinamice ale M a carui adm, a fost intrerupta.

Ex.: oprirea adm. morfinei dupa o terapie indelungata poate declansa un sd. asemanator casimptomatologie cu cel de abstinenta la morfinomani.

3.Insufic ienta functio nala a unei glande endocrine periferice poate fi declansata laintreruperea brusca a unui tratament( trat) indelungat cu hormone naturali sau de sinteza aiglandei respective, admca medicatie fiziopatologica, la doze farmacotoxico;ogice.

Ex.: intreruperea brusca a tratamentului cu glucocorticoizi poate declansa o simptomatologie deinsuficienta corticosuprarenala.

Efecte imuno supresoare, reacti i adverse la intreruperea administrari i m edicamentelor,

efecte asupra repro duceri i si fatului.

1.Efectele im unosu presoare, constau in deprimarea sau suprimarea capacitatii imunitare de

aparare. In terapeutica se utilizeaza M pentru actiunea lor modulatoare asupra sistemuluiimunitar:

-imunostimulatoare( hormone timici, levamisol);

-imunomodulatoare( corticosteroizi, citostatice).

Tipuri de efecte adverse imunosupresive:

a.agranulocitoza, cu manifestare clinica acuta si evolutie dramatic imediata spre exitus;

b.deficienta imunitara latenta, cu evolutie mascata si manifestare clinica tardiva prin:

- infectii deosebit de grave;

-tumori maligne, dezvoltate pe fondul de imunodepresie.

a.Agranulocitoza poate fi declansata de numeroase M:

-analgeziceantipiretice( algocalmin);


14/17

-sulfonamide antimicrobiene, hipoglicemiante;

-AB si CT( cloramfenicol, peniciline, cefalosporine, fluorochinolone);-anticonvulsivante(carbamazepina, fenitoin);

-antihistaminice H 1 si H2( cimetidina), etc.

Agranulocitoza se manifesta clinic acut, dramatic, punand viata in pericol prin soc toxiinfectios.

Tratamentul, facut corect si de urgenta, reduce mortalitatea si consta in:

-oprirea imediata a adm M,

-spitalizare si izolare in camera sterile,

-tratament de urgenta cu asocieri de AB bactericide, in doze mari,

-transfuzie de granulocite si transplant medular( in caz de aplazie medulara).

b.Deficienta imunitara latenta

Factori cauzali incriminati in sd. de imuno-deficiienta dobandita :

-virotici( HIV);

-toxici,

-carentiali,

-medicamentosi(iatrogenici).

Factorul medicamentos este reprezentat de abuzul de M cu potential advers imunodepresivridicat si poate interveni astfel:

-inducerea sd. de deficient imunitara;

-grabirea declansarii sd.(SIDA), la un individ HIV +;

-potentarea si agravarea unui sd. manifest.

M incriminate de RA de imunodeficienta latenta:

-cloramfenicol- actiune hipoplazica medulara;

- alcool( cronic), AB( tetraciclina, rifampicina, eritromicina), CT( cotrimoxazol, nitrofurantoin)-deprimarea imunitatii celulare( inhibarea sintezei AND);

-nicotina(excesiv), antiepileptice( fenitoina), AB( streptomicina)-deprimarea imunitatii umorale(scaderea sintezei de anticorpi);

- AB( cloramfenicol, tetracicline, streptomicina)-actiune limfocitotoxica directa.


15/17

Masuri de profilaxie a efectelor adverse imunosupresive:

-cunoasterea M cu potential farmacotoxicologic imunosupresiv;

-AB-terapie stiintifica si rationala pentru reducerea riscului de :ascensiune a rezistenteibacteriene, scaderea capacitatii de aparare imunitara, esec al AB-terapiei.

-limitarea rationala a terapiei cu AB si CT in copilarie, in cursul dezvoltarii sistemului imunitar;

-contraindicarea AB-terapiei empirice( fara antibiograma) la diabetici.

Reacti i adverse la intreruperea administrari i medicamentelor

La intreruperea brusca a unui tratament medicamentos de lunga durata se pot declansa RA,consecinta a adaptarii fiziologice compensatorii la agresiunea M administrat.

Tipuri de RA la intreruperea brusca a farmacoterapiei:

-efect de ricoseu( rebound),

-sd. de retragere,

-insuficienta functionala.

a.Efectul de reboundeste declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata, cublocante ale receptorilor. Ex:

-antihistaminice H2( cimetidina, ranitidine, famotidina)

-beta adrenolitice( propranolol)

-anticolinergice( atropina, thihexifenidil).

Efectul rebound( de revenire) se manifesta clinic prin revenirea bolii tratate, exacerbate dupaintreruperea brusca a tratamentului indelungat.

Ex: la intrerupere brusca a antiulceroaselor anti H2, agravarea ulcerului gastro-duodenal poatemerge pana la perforare.

b.Sindromul de retragere ( withdrawal sd.)este declansat la intreruperea unui tratament delunga durata cu agonisti ai receptorilor dintr-un system modulator sau inhibitor.

Ex:- opiacee morfinomimetice( oprirea morfinei dupa o terapie indelungata poate declansa unsd. similar ca simptomatologie sindromului de abstinenta la morfinomani);

-intreruperea unei terapii indelungate cu Ph, poate declansa o criza convulsivanta.

Sd de retragere se manifesta clinic prin simptome psihice si somatice, opuse saucomplementare actiunilor farmacodinamice ale M a carui adm a fost oprita.

c. Insuficienta functionala


16/17

Insuficientele functionale, ce pot fi declansate la intreruperea brusca a hormonilor glandelorendocrine periferice, se manifesta clinic prin simptomatologia cunoscuta pentru hipofunctiaglandei respective.

Ex.:-glucocorticoizii, adm ca medicatie antiinflamatoare in doze farmacologice,pot declansa osimptomatologie corticosuprarenaliana.

Efecte asupra reprod uceri i si fatului

Mcare difuzeaza prin placenta sunt numeroase deoarece placenta, fiind o membrane lipidica cupori si cu sisteme membranare de transport active, permit difuziunea de la mama la fat asubstantelor liposolubile precum si hidrosolubile: aminoacizi, vitamine, hormone, AB si CT,narcotice, hipnotice, tranchilizate, neuroleptice, antiepileptice, analgezice antipiretice simofinomimetice, citostatice, etc.

Incidenta cea mai mare a RA este in primele luni, cand predomina riscul de malformatii( efecteteratogene).

Efecte adverse asupra embriogenezei.

Embriogeneza reprezinta diferentierea tesuturilor, organelor si sistemelor( saptamanile 3-8).

M proscrise la gravide, datorita potentialului teratogen:

-antineoplazice antimetaboliti( metotrexat) produc malformatii cranio-faciale;

- estrogeni-feminizarea fatului masculin, malformatii uterine, malformatii genitor-urinare labarbati,

-contraceptive orale- risc de pseudohermafrodism feminin;-anticoagulante cumarinice-malformatii SNC si cranio-faciale;

-derivati vitamina A, retinoizi antiacneici( izotretinoin)-malformatii cardiac, SNC,

-antiepileptice: carbamazepina, fenitoin, acid valproic((spina bifida, malformatii cardio-vasculare).

Efecte adverse asupra fetogenezei

Fetogeneza consta in diferentierea celulara, maturizarea functional si cresterea cantitativa a

tesuturilor( saptaminile 9-pana la sfarsitul vietii intrauterine).Ex:

-opiode( morfina)-deprimare respiratorie, sd de abstinenta la NN;

-AB si CT: cloramfenicol- sd cenusiu, tetracicline-dentitie anormala si colorata in galben,aminoglicozice- ototoxicitate, cotrimoxazol-icter nuclear, chinolone si fluorochinolone-artropatii.


17/17

Efecte adverse in perioadele prenatala si obstreticala:

-stimulatoare ale motilitatii uterine( ocitocice) pot provoca avort, nastere premature, asfixie:purgative( antrachinone, aloe), beta adrenolitice neselective( propranolol);

-inhibitoare ale motilitatii uterine (tocolitice) pot cauza intarzierea nasterii, prelungirea sau

oprirea travaliului: AINS( indometacin, Aspirina),analgezice opiode( morfina).

Efecte adverse asupra sugarului

Sugarul poate fi expus la RA provocate de Mluate de mama si excretate in lapte.

Bariera sange-lapte reprezinta o membrane lipidica cu pori si permite eliminarea in laptelematern a multor M.

M CI in timpul alaptarii:

-AB si CT( vezi M embriogeneza);

-anticoagulante orale, sangerari spontane;

-analgezice-antipiretice( paracetamol), methemoglobinemie;

-glucocorticoizii,insuficienta corticosuprarenala,intarzieri de crestere,

-purgative( antrachinone)- diaree.

M ce pot suprima lactatia:

-alcaloizi din ergot( bromocriptina), inhibarea secretiei de prolactina,

-hormoni estrogeni, contraceptive orale, efecte estrogenice.

-Principalele Tipuri de Reactii Adverse

Documents

Transcript of -Principalele Tipuri de Reactii Adverse