,, Planul Urbanistic Zonal - CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

proiectul

,, Planul Urbanistic Zonal - CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC,

EXTRAVILAN SANMIHAIU ROMAN, PARCELA NR CADASTRAL

P1074/3, JUDETUL TIMIS”

Elaborator : Meilescu Cornel Dr Tr Severin

Beneficiar: SC HIGH TIM ENERGY SRL

2

CUPRINSIntroducere 4I. Informaţii privind planul supus aprobării 71.Denumirea planului 72.Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 143.Modificările fizice ce decurg din plan 164.Resursele naturale necesare implementării planului: preluare de apă, resurseregenerabile, resurse neregenerabile, etc

17

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

17

6.Emisii şi deşeuri generate de plan în apă, aer, pe suprafaţa unde suntdepozitate deşeurile şi modalitatea de eliminare a acestora

17

7.Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia planului:categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren ce vor fi ocupatetemporar/permanent de către plan (ex. drumuri de acces, tehnologice, amprizadrumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, etc.)

19

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, etc., mijloace de construcţienecesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentarepoate afecta integritatea ariei naturale de intere comunitar

20

9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării planului şi eşalonarea perioadei deimplementare a planului

20

10.Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului 2111.Descrierea proceselor tehnologice ale planului 2112.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impactcumulativ cu planuri care sunt în procedură de evaluare şi care poate afecta arianaturală de interes comunitar

22

13.Alte informaţii solicitate de către Autoritatea Competentă pentru ProtecţiaMediului

22

II. Informaţii privind ariile natural protejate de interes comunitar afectate deimplementarea planului

22

2.1. Date privind ariile natural protejate de interes comunitar, suprafaţa, tipuride ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prinimplementarea planului

22

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate aplanului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interescomunitar

33

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestoracu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

37

2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 42 2.4.1.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate.42

2.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea 44

3

ariei naturale protejate de interes comunitar 2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management44

2.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care sepot produce în viitor

44

2.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală aariei naturale protejate de interes comunitar

44

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar 45III. Identificarea şi evaluarea impactului 45 3.1.Tipurile de poluare care pot fi generate de plan 45 3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze

negativ aria protejată48

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate 50 3.4.Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar50

3.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului 51 3.6.Monitorizarea impactului de mediu 53CONCLUZII 59BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 62Curriculum Vitae Europass 64

4

Introducere

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactul potențialal construirii unui parc fotovoltaic in situl Natura 2000 ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş,pe raza comunei Sanmihaiu Roman, județul Timis, de către SC High Tim Energy SRL.

Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile OM 19/2010 și aghidului metodologic ce face parte integrantă din acesta, cu privire la evaluareaadecvată.

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

· Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT 135/76/84/1284 din 2010 – pentruaprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentruproiecte publice și private;

La realizarea prezentului raport s-a mai ținut cont de următoarele documente dezvoltateîn conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiarMinisterul Mediului și Gospodăririi Apelor:

· Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;· Manualul EIA;· Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în procedura

de evaluare a impactului asupra mediului;· Ghid metodologic privind evaluarea adecvată

(www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid _Evaluare_Adecvata.doc)

Precum și de:

· Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of theHabitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DGEnvironment, 2002;

· Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000,European Commission, DGEnvironment 2010.

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CCE “Ape”,79/409 ‘’Pasari’’, 92/43 ‘’Habitate’’ (din perspective propunerii includerii zonei în rețeauanațională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fostconceput) și o serie de efecte indirecte care trebuie gestionate în scopul conformării cureglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturorefectelor determinate răspunde și unor principia ce stau la baza legislației de protecție amediului:

5

· inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;· evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea

tehnologiei optime;· necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a

deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea adecvată are drept obiect evidențierea efectelor cu potențial negative ce arputea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura2000 previzionate a apărea în urma implementării unui Plan sau Proiect, ce ar conducela pierderea valorii conservative a sitului țintă, prin afectarea negativă a elementelor defloră, faună sau a habitatelor, conducând la apariția unor disfuncționalități bio-ecocenotice sau la efecte disruptive asupra rețelei Natura 2000.

Evaluarea adecvată încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activităților legate deacesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante de mediu, cuaccent asupra biodiversității. Evaluarea adecvată conține analize tehnice prin care seoferă informații asupra cauzelor și efectelor induse de proiect, a consecințelor cumulateale acestora, sumate cu impactul cauzat de activități anterioare și prezente, formulândipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele anivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversității în special, de peamplasamentul studiat.

Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea și reducereaconsecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 cetranspune obiectivele Directivelor europene 92/43 “Habitate”, respective 79/409“Păsări”. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primelefaze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactuluiecologic negative al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluare adecvată are rolul de a furniza informații factorilorresponsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celormai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelor negativeassociate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate este obținerea de către SC High Tim Energy SRL aactului de reglementare conform emis de către APM Timis pentru realizarea planului.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al comunei Sanmihaiu Roman, jud Timis,planul urmând a se realiza și în siturile Natura 2000 ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş.

Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare științificăexaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a atributelor legatede factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediuluica fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție deobiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe șiindirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care

6

nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei ariinaturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativaria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit să asiste procesuldecisional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovareaproiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii de floră, faună)ale sitului, prin identificarea și evaluarea efectelor preconizate, asociate proiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact semnificativ trebuiedeterminată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interescomunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect semnificativpentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă acelașiefect pentru un alt tip de arie protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluareeste un caz individual care trebuie tratată în funcție de obiectivele de conservare aleariei naturale protejate de interes comunitar și de caracteristicile planului sauproiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planuluisau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interes comunitar, darși din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

7

I. Informaţii privind planul supus aprobării

1.Denumirea planului:

,,Planul Urbanistic Zonal - CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC, EXTRAVILANSANMIHAIU ROMAN, PARCELA NR CADASTRAL P1074/3, JUDETUL TIMIS”.

1.1.Titularul planului:SC HIGH TIM ENERGY SRL

1.2.Date de identificare ale titularului de plan:CUI: 30949164Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J35/2906/2012Sediu social: Timisoara, str Gheorghe Doja, nr 5, cam. 1, apart 1, jud Timis

1.3.Descrierea planuluiPrezentul plan urbanistic zonal propune si realizarea unui parc fotovoltaic de o

capacitate de 2,016 MW, in extravilanul localitatii Sanmihaiu Roman, jud. Timis, fiindamplasat pe teritoriul sitului de importanta comunitara ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş.Parcul fotovoltaic, este format din mai multe panouri fotovoltaice, montate pe suportimetalici cu picioare autoforante, impartite in grupuri de panouri asezate pe randuri,corelat cu tensiunea de intrare in invertoare.Aceasta tehnologie de montare a suportilor metalici pentru panourile fotovoltaice faceca in interiorul parcului fotovoltaic sa nu existe nici o fundatie din beton, iar terenul va fiutilizat ca si pasune privata pentru animale sau pentru cosit.S-au avut in vedere panouri fotovoltaice performante cu putere mare pe unitatea desuprafata si eficienta foarte buna in ce priveste transformarea enrgiei radiatiei solare inenergie electrica.Grupurile de panouri se vor lega la cutii de conexiuni, care ulterior grupat vor firacordate la intrarea invertoarelor, pentru realizarea conversiei parametrilor energieielectrice, din curent continuu in curent alternativ. Conexiunea pana la invertor se vaface prin cabluri de energie electrica pozate pe suportii metalici, sau pozate in pamant.Amplasarea panourilor este orientata inspre sud, la un unghi de inclinare de 35 degrade.

8

Panourile fotovoltaice sunt grupate astfel incat sa asigure putere de intrare a modulelorde invertoare. Stringurile de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricatemetalice cu picioare autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1.5 m fata decota finita a terenului sistematizat. Intre sirurile de panouri fotovoltaice regimul terenuluiva ramane neschimbat, respectiv pasune.

Date tehnice ale Centralei electrice fotovoltaice

Parcul de panouri fotovoltaice ce face obiectul prezentului studiu va fi compus dinpanouri fotovoltaice, montate pe structuri metalice si invertoare sunt echipate cuurmătoarele protecţii:- protecţie polaritate inversă CC- deconectare la încărcare în CC ESS- protecţie la scurtcircuit în CA- monitorizare masă- monitorizare reţea (SMA GRID GUARD)- integrated all-pole sensitive leakage monitoring unit.Toate funcţiile protecţiilor sunt realizate folosind tehnologii de ultimă generaţie. De lainvertor transportul energiei se va face printr-o reţea de JT într-o firidă de reţea apoiîntr-o cutie de distribuţie, apoi într-un post de transformare.Astfel pentru transferul puterii electrice produse de catre panourile fotovoltaice catreSEN sunt necesare instalatii electrice de distributie de medie tensiune amplasate inincinta parcului fotovoltaic. Aceste instalatii electrice de distributie de medie tensiunepreiau puterea electrica de la invertoare la tesiunea de 0,4 kV si o transferă, prinintermediul posturilor de transformare 20/0,4 kV la tensiunea de 20 kV catre barele de20 kV ale punctului de conexiune proiectat.

Parametrii energetici care descriu locul de producere

Centala electrica fotovoltaica Sanmihaiu Roman va fi compusa din :Panouri fotovoltaice de tip CANADIAN CS6P-250 P:

Caracteristicile unui panou, pentru conditii standard (1000W/mp, AM:1.5, Temp.:250C) sunt:

Tip modul CS6P-250PPutere nominala (± 3%) (Wp) 250.00 WTensiunea la Pmax (Umpp) 30,1 VCurentul la Pmax ( Impp) 8,3 ATensiunea in gol (U0c) 37,2 VCurentul de scurtcircuit (Isc) 8,87 ADimensiuni modul(Lungine/latime/grosime)

1638/982/44 mm

9

Pasii de montare a suportilor respectiv a panourilor pe suporti, sunt urmatorii :

Montare piloni de sustinere Montare rame pe piloni

Fixare sine de sprijin pentru panouri Fixare panou fotovoltaic pe sinele de sustinere

Invertoare cc/caIn privinta invertoarelor cc/ca s-a optat pentru- Invertoare ABB PVS800-57 de 500 kWA.

Grupare module fotovoltaice – CEF Sanmihaiu RomanPanourile fotovoltaice sunt grupate in siruri/planuri/grupe, astfel incât să fie asigurateconditiile tehnice impuse de intrarile in invertoare.

Parcul fotovoltaic Sanmihaiu Roman este format din 8064 panouri fotovoltaice fabricatede firma CanadianSolar, conectate cate 2016 panouri pe unul din cele 4 invertorarecentrale ABB. Puterea instalata a parcului fotovoltaic Sanmihaiu Roman fiind 2,016MWp.

Caracteristicile invertoarelor

Invertoarele din gama ABB sunt conforme standardelor VDE, CEI, UNE, RD, EDF,Golden Sun.

10

Invertoarele din gama ABB îndeplinesc specificatiile directive BDEW pentrumonitorizare retea astfel :- Limitarea puterii in caz de supraincarcare a reteleiPentru a evita supraincarcarea retelei pe scurta durata, operatorul de retea va preseta ovaloare nominala a puterii active pe care invertorul o va implementa in 60 sec. Valoareanominala este transmisa invertoarelor modulat prin receptorul de control la variatiilor incombinatie cu Dispozitivul de limitare a puterii. Limitarile tipice sunt 100, 60, 30 si 0 %din puterea nominala.- Controlul puterii functie de frecventaPornind de la o frecventa a retelei de 50.2 Hz invertorul va reduce automat puterea catva debitata de-alungul unei curbe caracteristice functie de frecventa si va contribui inacest mod la stabilizarea acestui parametru- Suport static prin puterea reactiva

Pentru a pastra nivelul tensiunii constant, invertorul furnizeaza petere reacticacapacitiva sau inductiva prin 3 metode:- resetarea fixa a puterii reactive de catre operatorul de retea , intre cosφ=0.95 capacitivsi cosφ=0.95 inductiv;- presetarea dinamica a puterii reactive de catre operatorul de retea la oricare valoareintre cosφ=0.95 capacitiv si cosφ=0.95 inductiv; aceasta valoare se transmite printr- undispozitiv de comunicare sau printr-un semnal standard de curent (4...20 mA) ;- controlul puterii reactive cu ajutorul unei curbe caracteristice : se controleaza nivelulputerii reactive sau defazajul, dependent de puterea debitata in retea si nivelul detensiune al retelei.

Evacuarea in SEN a puteriiConform Ordin ANRE nr. 129/2008, art. 7 , utilizatorul (CEF) , functie de putereamaxima evacuata in punctul de delimitare se incadreaza in clasa D (intre 0,1 – 2,5MVA).Evacuarea in sistem a puterii electrice generate de CEF Sanmihaiu Roman, se face prinintermediul unui PC 20kV, racordat la LEA 20kV existenta in zona .

Instalatii electrice de distributie din interiorul parculuiPanourile sunt inseriate in cadrul unui rand si apoi grupate la o cutie de conexiune.Cutiile de conexiune sunt racordate prin cablu de energie electrica armat, cu izolatie cuprotectie impotriva rozatoarelor, montat ingropat in pamant la cota de - 0.8m fata decota finita a terenului sistematizat, la invertoarele de putere aflate in cabina prefabricataa posturilor de transformare. Posturile de transformare, sunt legate intre ele prin cablude 20kV.

Instalatii de legare la pamant si echipotentializare

11

Instalatiile de legare la pamant si echipotentializare, se refera la totalitatea legaturilor lacentura de legare la pamant a tuturor elementelor metalice care pot ajunge accidentalsub tensiune.

S-a prevazut un sistem de platbanda de otel zincat de dimensiuni 25x4 mm, cu zincaredubla, pentru montaj direct in pamant. La centura principala de impmantare se vorconecta toate modulele metalice pentru montajul panourilor. Echipotentializareamodulelor fotovoltaice se va face prin ramele metalice ale tablourilor. Fiecare tablouelectric secundar de distributie se va lega la centura de impamantare printr-o piesa deseparatie montata pe postamentul de beton al tabloului. Fiecare tablou se va lega laimpamantare prin conductor MYF galben-verde, de sectiune minima 1/2 x conductorulde faza.

Fiecare modul de invertor se va lega la centura principala de impamantare princonductor MYF galben-verde de 16 mmp, legat in piesa de separatie etansa.Intregul parc fotovoltaic, inclusiv cabinele tehnice si posturile de transformare se vorlega la aceeasi contur de impamantare prin platbanda de Ol-Zn 25x4 mm.

Instalatii de protectie impotriva trasnetelorNivelul de protectie calculat pentru parcul fotovoltaic, conform normativului I20-2000este NORMAL IV.Solutia aleasa este formata din paratrasnete cu dispozitiv de amorsare cu un avans deamorsare de 60uS, montate pe catarge metalice cu o inaltime utila de 10m, montate inlocurile indicate pe planse.Fiecare paratrasnet se va lega la centura principala de impamantare printr-o piesa deseparatie, iar coborarile vor fi formate din conductor de cupru stanat de 70mm, pozataparent pe stalpul metalic de montare.Fiecare coborare va fi prevazuta cu un contor de lovituri de trasnet, montat pe stalpul demontaj, pentru verificarile periodice si mentenanta.Instalatia de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice si a celor de comutatie seva face prin descarcatoare clasa B+C, montate in tablourile electrice de dsitributie aleposturilor TDRI precum si in tablourile de distributie secundare TD.Fiecare invertor va fi protejat impotriva circulatiilor inverse de putere precum si impotrivasupratensiunilor.

BILANT TERITORIALTema de proiectare: realizarea unui parc pentru productia de energie fotovoltaica(echiparea cu panouri cu celule fotovoltaice) pe o suprafata de teren de 4,9686 ha, învederea descărcării în reţeau ENEL.Planul urbanistic zonal s-a elaborat avand în vedere urmatorii parametrii:-zonificarea functionala a parcelelor avand ca scop cresterea eficientei economice, prinfolosirea intensiva a acestuia;-asigurarea echiparii tehnico edilitare a zonei.

P.O.T.max = 0.40% (conform Certificat de Urbanism nr. 312 din 17.12.2012Suprafaţa de 4,9686 ha cuprinde spaţiul alocat: parcului fotovoltaic (a panorurilor

12

fotovoltaice, a staţiilor de transformare a energiei necesare colectarii şi transmiteriiacesteia), platformele şi drumurile tehnologice şi spaţii verzi.

SUPRAFEŢE mp. %

Total zonă studiată-inscris in C.F. 49 686 100,00Total zonă studiată-măsurat în teren 49 686 100,00

Suprafața destinată panourilor 28 362 57,08

Circulații interioare - -

Spaţii verzi 14 906 30,00

Drumuri inclusiv trotuare şi spaţii verzi de aliniament 6 418 12,92

P.O.T. Activități economice 55%

Platformele dintre panourile fotovoltaice raman inierbate cu compozitia floristicanaturala initiala.Circulaţia terenurilor.

SUPRAFEŢE mp. %

Total zonă studiată-inscris in C.F. 49 686 100,00Total zonă studiată-măsurat în teren 49 686 100,00

Suprafaţa de parcelat 43 268 87,08

Suprafaţă care trece în domeniul public 6 418 12,92

Indici UrbanisticiProcentul de ocupare a terenului propus în zonă respectă anexa 2 din R.G.U.Procentul de ocupare a terenului s-a calculat pentru zonă de activități economice.Spatiul verde e particular.POT maxim admis este de 55% pentru zona activități economice.Suprafeţele destinate amplasării panourilor fotovoltaice vor fi zone verzi.Panourile fotovoltaice vor fi amplasate pe structură portantă metalică fixată în teren cuajutorul unor minipiloţi autofiletanţi care vor permite cresterea vegetaţiei (iarbă).Vegetaţia de sub panourile fotovoltaice va fi cosita si oferita ca hrana animalelor saupasunata de oi.

Canalele de desecare nu sunt pe amplasament ci in vecinatateaamplasamentului.

Terenul este proprietate privată.

13

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciucare prin efectul lor fotovoltaic genereaza curent electric. Racordarea se va realiza prinintermediul unui punct de conexiune de 20 kV, conform NTE ENEL.

Perioada de realizare a lucrarilor va fi de 6 luni.

Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de2,016 MW, prin :

-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;-amplasarea panourilor forvoltaice.Imprejmuirea zonei va fi realizata cu tarusi din otel, cu inaltimea cu cel putin 2,5

m; tarusii vor sustine o retea metalica din otel zincat cu inaltimea de aproximativ 2 m sivor fi infipti direct in pamant la o adancime de aproximativ 50 cm. Imprejmuirea va fiinaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului planuluide catre fauna terestra.

Pentru accesul in zona de amplasare a parcului fotovoltaic se va realiza o poartaglisanta cu dimensiunile totale (l x h) de circa 6,0 x 2,0 m). Poarta va fi constituita dintr-un cadru lejer de profile de otel zincat. Stalpii de sustinere vor fi din profile de otel zinca,ancorate in teren.

Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor invigoare.Exista sistem de securitate a parcului fotovoltaic.Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 25 ani.

1.4. Obiectivul planuluiSchimbarea destinatiei de folosinta a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol,

pentru constituirea unui trup intravilan, in scopul construirii unui parc energeticfotovoltaic, pe o suprafata de 4,9686 ha, avand o capacitate de 2,016 MW.

În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 312/08.10.2012.

1.5. Informaţii privind producţia care se va realizaTerenul are o suprafaţă de 4,9686 ha şi se află in extravilanul loc. Sanmihaiu

Roman, judetul Timis.Parcul energetic fotovoltaic va avea o capacitate de 2,016 MW.

1.6.Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimiceutilizate

Materiile prime care se vor utiliza la construirea parcului fotovoltaic constau in:8064 panouri, invertoare, 4 invertoare, cabluri de diferite tensiuni, gard, structurimetalice pe care se vor monta panourile, pietris necesar pentru a realiza patul pe carese vor amplasa transformatoarele, sol decopertat de la amplasarea transformatoarelor.

14

Balastul si nisipul vor fi achizionate pe baza de contract de la unitati specializateautorizate, utilizate la amplasarea transformatoarelor.

Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectueazăla societăţi specializate autorizate.

În activitate nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

2.Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelorSTEREO 70

Terenul se află din punct de vedere administrativ în extravilanul localităţiiSanmihaiu Roman, jud. Timiş, fiind proprietate privată.

Terenul are o suprafaţă de 4,9686 ha şi se află in extravilanul loc. SanmihaiuRoman, judetul Timis, (nr. CF 403778), nr. top/cad P1074/3.

Suprafata ocupata de parcul fotovoltaic in coordonate stereo70:

Nr X(m) Y(m)1 472887,377 194008,4173 472955,100 194142,3954 472716,204 194263,557

11 472562,408 194227,86113 472540,387 194184,400

Fig.Vecinatati amplasament

15

Fig. Drum acces

Fig. Vedere generala

16

Comuna Sanmihaiu Roman se gaseste situata pe DJ 591 A.Locatia planului se afla in extravilanul localitatii Sanmihaiu Roman, la circa 0,5 kmdistanta de acesta si 10 km fata de municipiul Timisoara, in apropierea unei linii dedistributie a energiei electrice de inalta tensiune.

Accesul se face pe DE 1078 (4.0 m lăţime).

3.Modificările fizice ce decurg din plan

Tema PUZ-ului:- edificarea unui parc fotovoltaic, pe o suprafata de 4,9686 ha;- echipare edilitara: evacuarea apei pluviale, energie electrica;- trasarea si profilarea drumurilor tehnologice interioare in relatie cu drumul de acces sicu celalalte drumuri din zonă;- modul de ocupare a terenului si conditiile de realizare ale constructiilor specifice incorelare cu cadrul natural existent.

Situaţia existentă :

Terenul face parte din extravilanul comunei Sînmihaiu Român. Terenul aredestinaţie agricolă (pășune).Terenul luat în studiu este situat în sudul teritoriului administrativ al comunei SînmihaiuRomân, fiind legat de restul localităţii prin DE1078-4,00m.Limitele terenului sunt:la Vest: Ps1074/2la Nord: DE1078-4,00mla Est: Ps1074/4la Sud: HCn1076.Terenul este inconjurat pe 3 laturi de canale de desecare.

Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracterpreponderent de productie a energiei din surse regenerabile.

Situaţia propusă :Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de

2,016 MW, prin :-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;-amplasarea panourilor forvoltaice.

17

4.Resursele naturale necesare implementării planului

Energia solaraParcul fotovoltaic va fi format din 8064 panouri (putere panou 250 W), 4

invertoare.Puterea nominala sistemului : 1000W /mp(siliciu cristalin).

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

In vederea realizarii planului nu se vor exploata resurse naturale din aria deinteres comunitar.

6.Emisii şi deşeuri generate de plan în apă, aer, pe suprafaţa unde suntdepozitate deşeurile şi modalitatea de eliminare a acestora

6.1.Protecţia apeiPe amplasament nu exista niciun curs de apa.In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece

terenul este in extravilanul localitatii.Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului

fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de launitati specializate autorizate.

Pe amplasament se va instala toaleta ecologica.

6.2.Protecţia aeruluiSurse de impurificare a aerului:-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.Emisii de poluanţi:-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi

dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi deazot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili.În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate dearderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zonaamplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/reparareaacestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

6.3.Protecţia solului si subsoluluiSursele de impurificare ale solului pot fi:-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati

specializate autorizate. Personalul va fi instruit pentru respectarea modalităţilor degestionare corespunzătoare a deşeurilor.

18

-folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeriaccidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vorlua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă aorganelor competente.

Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va facedoar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

6.4.Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilorPe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel

de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cuun grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonădatorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitateaoperaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza inlimitele parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibruluiecologic din zonă.

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fatade perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosireaunor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectandbineinteles prevederile legale in vigoare.

6.5.Protecţia împotriva radiaţiilorNu e cazul. Activitatea nu va avea niciun impact asupra nivelului de radiaţii din

zonă.

6.6.Protecţia ecosistemelor terestre şi acvaticeTipul de habitat din zonă este reprezentat de teren arabil.Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor

respecta:-conditiile impuse in avizele obtinute;-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei

specii de flora si fauna;-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc.

6.7.PeisajulPrin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor

activităţi:v Delimitarea si dotarea zonelor functionale.v Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in

acest sens.

6.8.Protecţia aşezărilor umaneAmplasamentul este situat in extravilanul localitatii Sanmihaiu Roman, jud. Timis.

Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor umane.

19

6.9.DeşeuriDeşeurile rezultate din activitate se împart în trei categorii:-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate pe parcursul

activităţii de realizare a planului. Planul va fi realizat in 6 luni.Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a

planului.

Gestionarea deşeurilorNr.crt.

Deseuri Coddeseu

conf. H.G.nr.856/200

2

Gestionare UM Cantittotala

1 Deseurimenajere

20 03 01 Europubele + preluatde societăţispecializate autorizate

mc 2

2 Deseuri dinlemn pe carevin panourile(Europaleti)

20 01 38 Container+predatifurnizorului saupreluate de societăţispecializate autorizate

Buc. 1000

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.

6.10.Gospodărirea substanţelor chimice şi periculoaseÎn activitate se utilizează doar combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil

lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate.Nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

7.Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia planului :categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren ce vor fi ocupatetemporar/permanent de către plan (ex. drumuri de acces, tehnologice, amprizadrumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, etc.)

Terenul face parte din extravilanul comunei Sînmihaiu Român. Terenul aredestinaţie agricolă (pășune).Terenul luat în studiu este situat în sudul teritoriului administrativ al comunei SînmihaiuRomân, fiind legat de restul localităţii prin DE1078-4,00m.Limitele terenului sunt:la Vest: Ps1074/2la Nord: DE1078-4,00mla Est: Ps1074/4la Sud: HCn1076.

20

Terenul este inconjurat pe 3 laturi de canale de desecare.

Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracterpreponderent de productie a energiei din surse regenerabile.

Situaţia propusă :Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de

2,016 MW, prin :-schimbarea folosintei terenului agricol in teren pentru constructii;-introducerea terenului in intravilan, ca trup izolat;-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;-amplasarea panourilor forvoltaice.

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului(dezafectarea, reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, etc., mijloace deconstrucţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor serviciisuplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului fotovoltaic, terenul va fi adusla starea lui initiala de teren arabil (pasune) prin efectuarea urmatoarelor operatii:

-demontarea parcului fotovoltaic;- transportul componentelor.Dezafectarea si aducerea terenului la starea initiala nu va afecta integritatea ariei

naturale protejate datorita faptului ca starea initiala a terenului a fost teren arabil(pasune).

9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonareaperioadei de implementare a planului etc.

Durata realizării planului va fi de 6 luni. Esalonarea perioadei de realizare aplanului se gaseste redata in tabelul de mai jos.

Durata de functionare a Parcului fotovoltaic va fi de 25 de ani.

Eşalonarea perioadei de realizare a planuluiNr.crt.

Denumire etapă derealizare

Responsabil Perioada Sursa definanţare

1 Realizarea imprejmuirii Titularulproiectului

30 zile Surse proprii definanţare

2 Montarea structurilormetalice

Titularulproiectului


3 Montarea cablurilor Titularulproiectului


4 Montarea panourilor Titularulproiectului


5 Montarea invertoarelor Titularul 45 zile Surse proprii de

21

proiectului finanţare6 Realizare drum acces

pietonal si autoTitularul

proiectului20 zile Surse proprii de

finanţare8 Montare sistem de

supraveghereTitularul

proiectului10 zile Surse proprii de

finanţare9 Realizare instalatie de

racordareTitularul

proiectului4 luni: 120 zile Surse proprii de

finanţareUnele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 6

luni

Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 40 zile si va contine urmatoareleetapele din tabelul de mai jos.

Eşalonarea perioadei de dezafectare a planuluiNr.crt.

Denumire etapă dedezafectare


1 Demontarea parculuifotovoltaic



2 Incarcarea si transportulcomponentelor


10 zi Surse proprii definanţare

Total 40 zile -

10.Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Activităţile generate ca rezultat al implementării planului constau în:v activităţi de organizare de şantier;v realizarea infrastructurii rutierev delimitarea si dotarea zonelor functionale.

11.Descrierea proceselor tehnologice ale planuluiProcesul de realizare al parcului fotovoltaic va consta în efectuarea următoarelor

lucrări:-realizarea imprejmuirii;-montarea structurilor metalice;-montarea cablurilor;-montarea panourilor;-montarea invertoarelor;-realizarea drum acces pietonal si auto;-montarea sistemului de supraveghere;-realizare instalatie de racordare.

22

12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce potgenera impact cumulativ cu planul care este în procedură de evaluare şi carepoate afecta aria naturală de interes comunitar

In cadrul sitului ROSCI0390 Sărăturile Diniaş , nu exista proiecte similare sau alte tipuride proiecte care pot genera impreuna cu prezentul proiect un efect cumulativsemnificativ asupra sitului mai sus mentionat .Cu toate acestea exista la momentul analizei asupra prezentului proiect un proiect aflatin procedura la Agentia pentru Protectia Mediului Timis care se regaseste in cadrulsitului ROSPA 0144 UIVAR- DINIAS : „Parc fotovoltaic -S.C. PANOU ENERGS.R.L.” Proiectul : „Parc fotovoltaic -S.C. PANOU ENERG S.R.L.” nu poate induce unimpact cumulativ cu planul prezent fiind departe de amplasamentul prezentului plan( aprox 5km).Din punct de vedere al impactului cumulativ se poate concluziona că impactul indus defragmentarea temporară a habitatelor şi posibila perturbare a faunei prin activităţiledesfăşurate în sit, este nesemnificativ.

13.Alte informaţii solicitate de către ACPM

Nu e cazul.

II. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectatede implementarea planului

2.1. Date privind ariile natural protejate de interes comunitar, suprafaţa,tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prinimplementarea planului

2.1.1. Suprafaţă

ROSCI0390 Sărăturile Diniaş

Suprafaţa sitului:1.012 haCoordonatele sitului:N 45° 40' 50", E 21° 4' 32"Regiuni administrative:100% - judeţul TimişLegături cu alte situri Natura 2000:ROSPA0144 Uivar - DiniaşDescrierea sitului:4% - 211-213 Culturi (teren arabil)94% - 231 Păşuni

23

2% - 242, 243 Alte terenuri arabileCalitate şi importanţă:Situl este situat în Câmpia joasă a Banatului. Vegetaţia este caracteristică solurilorsărăturate din partea de SV a României şi are un pronunţat caracter mozaicat,reflectând existenţa unor microbiotopuri condiţionate edafic. Asociaţiile vegetalecaracteristice solurilor sărăturate (Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943,Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetumpseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943) sunt prezente sub formă deenclave cu suprafaţă variabilă, la marginea culturilor agricole şi a canalelor de desecareîn localităţile cu terenuri sărăturate. Acestea sunt prezente pe soloneţuri şi lăcoviştisărăturate în microstaţiuni uşor depresionare în care apa bălteşte în perioada ploioasă;în perioada secetoasă, de vară, se înregistrează un pronunţat deficit de umiditate. Solulare reacţie puternic bazică (pH 8,75 – 11,25) şi un conţinut de săruri care depăşeştevalorile determinate la asociaţia precedentă (3,28 – 3,40 %).Diversitatea mare a solurilor sărăturate, la care se adaugă o accentuată neuniformitatea microreliefului, marcată şi de prezenţa fenomenelor de eroziune, au determinat omare variaţie a covorului vegetal, care se prezintă ca un mozaic viu, expresie a florei şifaunei variate şi bogate.Specificul rezervaţiei îl conferă halofitele obligate, preferante şi suportante, care suntlarg răspândite şi contribuie efectiv la edificarea covorului vegetal al pajiştilor halofile depe aceste suprafeţe. Prezenţa unui însemnat număr de halofite accidentale, deşiacestea au o participare limitată la edificarea fitocenozelor, oferă totuşi posibilitateaprognozării unor direcţii de evoluţie a covorului vegetal favorabile economiei, prindirijarea principalilor factori pedologici ce asigură o bună troficitate solurilor. Deşi unteritoriu limitat şi într-o regiune aparent monotonă sub aspect floristic vegetează totuşiun important număr de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofitepreferante, 57 halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totulîntâmplătoare în vegetaţia halofilă, provenite îndeosebi din fitocenozele antropogeneînvecinate.Tipuri de vegetaţie de sărături reprezentative pentru pajisti şi mlaştini halofile panonice,care se dezvoltă mozaicat. În trecut, terenul a fost parţial îmbunătăţit pentru agricultură.În prezent, pe suprafeţe importante s-a reinstalat vegetaţia potenţială.Dintre speciile de libelule (Ordinul Odonata) prezente în sit se remarcă o specie dinfamilia Lestidae, Lestes barbarus, care este adaptată la condiţii de secetă (indiviziiadulţi au mobilitate crescută iar ouălele sunt rezistente la uscăciune), fiind tipică pentruzone cu canalele cu apă temporară şi chiar sărăturată.Vulnerabilitate:Începând cu anul 1960, s-au executat lucrări intense de imbunătăţiri funciare care audus la transformări profunde în ceea ce priveşte solul, flora şi vegetaţia. În ultimii ani,prin abandonarea acestor lucrări, pe anumite suprafeţe, s-a revenit la vegetaţiapotenţială. Situl este vulnerabil la activităţile antropice necontrolate. Orice lucrareagricolă poate afecta grav integritatea sitului.Activităţi antropice în interiorul sitului şi în jurul acestuia :păşunat, creşterea animalelor,depozitarea deşeurilor menajere.Relaţiile sitului cu alte arii protejate- desemnate la nivel naţional sau regional:

24

R004 Rezervaţie naturală – 48,07% - 2.746. Sărăturile Diniaş

Fig. Încadrarea în zona

25

Fig . Amplasare plan

26

2.1.2. Tipuri de ecosisteme

Situl este situat în Câmpia joasă a Banatului. Vegetaţia este caracteristicăsolurilor sărăturate din partea de SV a României şi are un pronunţat caracter mozaicat,reflectând existenţa unor microbiotopuri condiţionate edafic. Asociaţiile vegetalecaracteristice solurilor sărăturate (Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943,Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetumpseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943) sunt prezente sub formă deenclave cu suprafaţă variabilă, la marginea culturilor agricole şi a canalelor de desecareîn localităţile cu terenuri sărăturate. Acestea sunt prezente pe soloneţuri şi lăcoviştisărăturate în microstaţiuni uşor depresionare în care apa bălteşte în perioada ploioasă;în perioada secetoasă, de vară, se înregistrează un pronunţat deficit de umiditate. Solulare reacţie puternic bazică (pH 8,75 – 11,25) şi un conţinut de săruri care depăşeştevalorile determinate la asociaţia precedentă (3,28 – 3,40 %).Diversitatea mare a solurilor sărăturate, la care se adaugă o accentuată neuniformitatea microreliefului, marcată şi de prezenţa fenomenelor de eroziune, au determinat omare variaţie a covorului vegetal, care se prezintă ca un mozaic viu, expresie a florei şifaunei variate şi bogate.Specificul rezervaţiei îl conferă halofitele obligate, preferante şi suportante, care suntlarg răspândite şi contribuie efectiv la edificarea covorului vegetal al pajiştilor halofile depe aceste suprafeţe. Prezenţa unui însemnat număr de halofite accidentale, deşiacestea au o participare limitată la edificarea fitocenozelor, oferă totuşi posibilitateaprognozării unor direcţii de evoluţie a covorului vegetal favorabile economiei, prindirijarea principalilor factori pedologici ce asigură o bună troficitate solurilor. Deşi unteritoriu limitat şi într-o regiune aparent monotonă sub aspect floristic vegetează totuşiun important număr de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofitepreferante, 57 halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totulîntâmplătoare în vegetaţia halofilă, provenite îndeosebi din fitocenozele antropogeneînvecinate.Tipuri de vegetaţie de sărături reprezentative pentru pajisti şi mlaştini halofile panonice,care se dezvoltă mozaicat. În trecut, terenul a fost parţial îmbunătăţit pentru agricultură.În prezent, pe suprafeţe importante s-a reinstalat vegetaţia potenţială.Dintre speciile de libelule (Ordinul Odonata) prezente în sit se remarcă o specie dinfamilia Lestidae, Lestes barbarus, care este adaptată la condiţii de secetă (indiviziiadulţi au mobilitate crescută iar ouălele sunt rezistente la uscăciune), fiind tipică pentruzone cu canalele cu apă temporară şi chiar sărăturată.

2.1.4. Descrierea biotopuluiRelieful Banatului se caracterizează printr-o mare complexitate a formelor

morfologice, cu structuri geologice specifice, legate de geneza în timp şi spaţiu a părţiide vest a ţării. Aspectul general este de amfiteatru cu o câmpie larg deschisă spre vest,flancată de dealuri şi munţi în est. Lunca Timişului este situată în Câmpia Timişului,câmpie joasă, situată pe cursurile inferioare ale principalelor râuri bănăţene, de la BegaVeche în nord, şi Moraviţa în sud, incluzându-le pe acestea. Crovurile sunt mai puţinîntâlnite, întâlnindu-se numai pe interfluviul Bega – Timiş şi în stânga Timişului, la Jebel.

27

Panta foarte mică favorizează inundarea şi menţinerea apelor care persistă perioadeîndelungate, fenomen înlesnit şi de nivelul ridicat al apelor freatice. Toate caracteristicilehidrogeochimice ale Câmpiei Timişului au determinat efectuarea unor lucrări decanalizări, desecări şi îndiguiri încă din secolul XVIII, care se continuă şi în prezent. Cutoate acestea sunt încă prezente urmele vechilor râuri cu meandre, braţe şi cursuripărăsite, cu bălţi şi lacuri, cele mai multe permanente, dovezi ale fenomenelor dedivagare a principalelor cursuri de apă Timiş şi Bega. Altitudinea scade de la nord-estspre sud-vest de la 90-95 m la 80 m şi chiar sub această valoare, altitudinea medie aariei naturale protejate fiind de 94 m.

Clima. Poziţia geografică a Banatului la interferenţa maselor de aer cu caractermaritim din vest cu cele cu caracter continental din est şi nord – est, la care se adaugăşi influenţa unor mase de aer cald din Bazinul Mediteranean, determină existenţa înaceastă regiune a unui climat temperat cu grad de continentalism moderat şi cuinfluenţe submediteraneene variate ca intensitate de la o zonă la alta. Clima regiunii,caracterizată de datele Staţiei Meteorologice Timişoara înregistrează temperaturi mediimultianuale de 10,60 C în perioada 1872 – 1999, înregistrându-se maxima de 410C îndata de 16.08.1952 şi minima de -35,30C în 29.01.1963. Numărul mediu al zilelor cuîngheţ este de ca. 42 – 44, iar numărul zilelor tropicale (t. max. ≥300C) oscilează înmedie între 26 şi 40. Umiditatea atmosferică înregistrează o medie anuală de 72%, cuvalori mai ridicate în luna ianuarie şi mai scăzute în luna iulie. Precipitaţiile atmosfericeanuale medii sunt cuprinse între 625 – 631 mm, iar numărul mediu anual de zile cuprecipitaţii este cuprins între 128 – 141. Nebulozitatea este în general scăzută, în lunilede vară şi ceva mai ridicată toamna şi iarna. Media plurianuală a nebulozităţii localeeste 5,2. Numărul mediu anual al zilelor cu vânt este cuprins între 258 – 266. Vitezamedie a vântului este de 2 – 4m/s, iar frecvenţa medie este de 10%. Austrul suflă tottimpul anului cu preponderenţă vara, dinspre S – V şi V, aduce uscăciune şi datorităvitezei sporite (de peste 100 km/h) uneori determină prelungirea sezoanelor secetoase(vara) sau a celor geroase (iarna).

Hidrogeologia/Geologia. Câmpia de Vest are o constituţie petrografică simplă.Peste blocurile cristaline din fundament s-au aşternut formaţiuni sedimentare aparţinândtortonianului (nisipuri, argile, calcare, gresii), sarmaţianului (marne, nisipuri, marnenisipoase), panonianului (marne, argile, nisipuri, pietrişuri), iar depozitele de vârstăcuaternară (pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri) acoperă întreaga câmpie.

Statia hidrogeologica experimentala Dinias este amplasata pe interfluviulBega-Timis, care face parte din Campia joasa a Timisului, la randul sau integratain marea unitate a Campiei de Vest, delimitata la nord de canalul Bega intrelocalitatile Sanmihaiu Roman si Uivar, la sud de raul Timis intre localitatile Peciu Nou siGiulvaz, la est de aliniamentul localitatilor Sanmihaiu Roman si Peciu Nou, iar la vest dealiniamentul localitatilor Uivar, Sanmartinul Sarbesc si Giulvaz. Localitatea Dinias segaseste aproximativ in centrul perimetrului statiei experimentale.

Dupa tipul genetic, este o campie aluviala de subsidenta recenta, cu vaiputin adanci, cu meandre si albii parasite, care acumuleaza surplusul deumiditate, terase ingropate, acoperite partial de depozite proluvio-deluviale. S-aformat prin colmatarea treptata a lacului plioceno-cuaternar si s-a transformat inuscat, care a fost apoi modelat de agentii exogeni. Natura predominant fluviatila adepunerilor este atestata si de neuniformitatea litologica specifica intalnita.

28

Existenta unei vaste arii cu exces de umiditate a determinat executarea unorlucrari hidroameliorative de amploare, care s-au integrat in microrelieful regiunii.Aceasta trasatura caracteristica Banatului se datoreaza fenomenului de subsidentadin partea de sud-vest a campiei Timisului, activ din cuaternar si pana inprezent.

Suprafata morfologica este plana cu o usoara inclinare ENE-VSV, care adeterminat orientarea generala a cursurilor raurilor, dintre care Timisul si Begasunt cele principale. Altitudinea are aceeasi variatie , fiind de 87-95 m.

Din punct de vedere geologic, arealul studiat face parte din marea unitatestructurala a depresiunii Panonice, formata la sfarsitul cretacicului pe unfundament cristalin epi-mezozonal, intens fracturat de o retea de falii pe care s-auridicat spre suprafata morfologica intruziuni magmatice.

Cretacicul superior, depus discordant peste fundament, este constituit dinmarne cu intercalatii de gresii calcaroase, calcare si gresii argiloase. Mai dezvoltatesunt depozitele neozoice apartinand eocenului reprezentate de brecii calcaroase sigresii conglomeratice, precum si cele de varsta miocena constituite din marne sigresii calcaroase. Partea superioara a miocenului se constituie in formatiunipanoniene cu grosimi variabile intre 1000-2000 m, alcatuite dintr-o succesiune deargile, marne, nisipuri, pietrisuri si gresii.

Geologia de suprafata este reprezentata de pietrisuri, nisipuri, argile siargile nisipoase de varsta cuaternara, cu grosimi de 60-80 m.

Cele mai recente aluviuni sunt atribuite holocenului si ocupa luncile sialbiile raurilor pe grosimi reduse, 10-20 m, fiind alcatuite din pietrisuri, nisipuri siargile uneori nisipoase.

Obiectul de investigare al statiei experimentale Dinias este stratul freatic careformeaza primul orizont acvifer al zonei. Investigarea se face prin intermediul a 43foraje de mica adancime.

Pentru zona Dinias-Uivar investigarea orizontului freatic s-a facut prin forajele destudiu Dinias F1 si Uivar F1.

In zona localitatii Dinias directa generala de curgere a apei subterane esteSE-NV. Gradientul hidraulic variaza de la I = 0,44-0,8 ‰. Nivelurile piezometricepredominante sunt cuprinse intre 0,0-2,0 m.

Orizontul freatic este format din doua strate, separate de un strat de argila slabprafoasa. Primul strat este cuprins intre adancimile de 1,5-13,0 m. Grosimea lui variazade la 2-5 m in partea de nord pana la 6-12 m in partea sudica fiind alcatuit din nisipurimedii si grosiere cenusii, mai putin fine si rar cu elemente de pietris. Stratul al doileaeste cuprins intre adancimile de 16-24 m si este format din nisipuri fine si medii cenusii.Culcusul stratului este reprezentat printr-o argila compacta vanata, iar coperisul stratuluiacvifer este constituit din argile nisipoase si prafuri argiloase. Apa subterana are unusor caracter asensional.

Prin pompari experimentale si calcule s-au obtinut parametrii hidrogeologici aiforajului : Nivel piezometric Np = 1,50 m,

Debit Q = 5,0 l/s, Denivelare s = 2,70 m, Debit specific q = 1,85 l/s/m,

29

Permeabilitate Kf = 43,0 m/zi, Raza de influenta R = 177 m, Transmisivitatea T = 778,8 m2/zi.Apa cantonata in orizontul freatic prezinta depasiri a limitei exceptionale la

indicatorii : fier - Fe++ > 1,0 mg/l, duritate temporara Dtemp.= 30,8˚Germane, substanteorganice KMnO4 = 12,2 mg/l.

In zona localitatii Uivar directia generala de curgere a apei subterane esteSE-NV.Nivelurile piezometrice sunt cuprinse intre Np = 0,0-5,0 m, nivelul fiind influentatde precipitatii. Panta hidraulica este redusa I = 0,3-0,8 ‰. Forajul de studiu al freaticuluiF1 Uivar a interceptat si captat orizontul freatic alcatuit dintr-un strat cantonat intre 3,5-6,9 m, format din nisip fin micaceu de culoare cenusie-galbuie. In coperis stratul suportaargile compacte si praf argilos-nisipos, iar in culcus argila prafoasa fin nisipoasa.

Prin pompari experimentale si calculul parametrilor s-au obtinut caracteristicilehidrogeologice ale freaticului:

Nivelul piezometric Np = 1,18 m, Nivelul dinamic Nd = 5,34 m, Denivelare s = 4,16 m, Debit Q = 0,80 l/s, Debit specific q = 0,19 l/s/m, Raza de influenta R = 33,8 m, Coeficient filtratie Kf = 2,86 m/zi,

Transmisivitatea T = 16,6 m2/zi.Calitativ, la ultimele analizele chimice efectuate la forajul F1 Uivar, in anul 2008,

apa freatica este nepotabila datorita depasirii limitelor la indicatorii: Substante organice CCOMn = 8,20 mg/l Duritate totala = 26,88˚ Germane Mangan = 0,45 mg/l.

Comparand rezultatele analizelor fizico-chimice ale apelor subterane din forajeledin zona Dinias-Uivar a rezultat acestea au un caracter slab alcalin cu mineralizatiatotala sub 1g/l fiind carbosodice si hidrocarbonatate. Apele freatice avand nivelul ridicat,frecvent intre 0-2 m, pot avea influenta asupra solurilor.

Complexul acvifer freatic care face obiectul acestui studiu, apartine depozitelorcuaternare alimentat din rauri si precipitatii. Terenul este stabil din punct de vederegeotehnic si este situat intr-o zona cu o clima temperata.

Apa subterană a fost interceptată la adancimea de 1,2-1,5m. Sunt posibileacumulări de apă meteorică în zona superioară a terenului de fundare în perioadele cuploi abundente sau de topire a zăpezilor. Terenul este delimitat de canale de desecarepe 3 laturi.

Lucrările proiectate se consideră că nu vor influenţa regimul apelor de suprafaţăsau subterane, având în vedere că proiectul nu utilizeaza apa si nu evacueaza apeuzate menajere pe perioada de functionare. Pentru perioada de executie si functionarese va monta o toaleta ecologica care va fi vidanjata ori de cate ori este necesar de catrefirme abilitate in acest sens.

30

Prezenta investitie se va realiza in extravilanul localitatii Sanmihaiu Roman, jud.Timis, pe parcela de teren identificata prin numarul cadastral 403778. Parceleleaferente parcului insumeaza 4,9686 ha.

Pedologia. În această zonă, datorită substratelor litologice, vegetaţiei, condiţiilorclimatice şi hidrologice, pot fi identificate numeroase tipuri genetice de sol, în diversestadii evolutive şi cu o amplă variabilitate trofică. Tipurile şi subtipurile de sol întâlniteaici sunt:

· cernoziom tipic, format în câmpie pe luturi mărnoase; acid până la moderatacid, foarte humifer, cu troficitate ridicată (conţinut mare în humus, baze şiazot total), cu un regim de umiditate normal şi cu o capacitate mare deaprovizionare cu apă cedabilă;

· sol aluvial tipic, format în luncă pe aluviuni heterogene din punct de vederegranulometric; acid, moderat humifer, troficitate mijlocie, regim de umiditatenormal şi capacitate mare de reţinere a apei;

· sol aluvial molic-vertic, format în luncă pe aluviuni fine; acid până la slab acidmoderat humifer, troficitate foarte ridicată şi volum edafic mijlociu;

· sol aluvial gleizat, format în luncă cu nivelul apei freatice la adâncimea de100-125 m; acid până la neutru, slab până la foarte humifer, luto-nisipos pânăla argilos;

· sol aluvial molic gleizat, format în luncă pe aluviuni mai fine; acid până laneutru, moderat până la foarte humifer, luto-prăfos până la luto-argilos sauchiar argilos.

2.1.5. Alte date privind aria naturală protejată de interes comunitarAria naturală protejată ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş a fost desemnată Sit de

Importanţă Comunitară prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţăcomunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Scopul principal al instituirii sitului ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş este deconservare a habitatului Natura 2000 inclus la 1530 Pajisti şi mlaştini sărăturatepanonice şi ponto-sarmatice.

Conform formularului standard Natura 2000, în fişa sitului ROSCI0390, suntcuprinse următoarele:

Habitate:Pajisti si mlastini saraturate panonice – 1530.

Descriere habitat Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (Cod Natura2000: 1530) – tip de habitat prioritar;

- habitat de sărături medii sau puternice, cu soluri de tip soloneţ sau solonceac, umedesau înmlăş tinite, zvântate în perioadele de secetă ale verii; este populat de speciihalofile obligate, puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destulde redusă a substratului. Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritimedin Delta Dunării şi din zona Complexului lagunar Razelm-Sinoe. Speciile caracteristicesunt: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum,Artemisia pontica, Lepidium

31

crassifolium,Salicornia europaea, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra,Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri,Limonium gmelini, Carex divisa, Kochia laniflora, Agropyron elongatum, Halimioneverrucifera, Taraxacum bessarabicum,Trifolium fragiferum, Triglochin maritima, Leuzeaaltaica, Festuca arundinacea ssp.orientalis, Pholiurus pannonicus,Plantagocoronopus,Camphorosma annua,Acorellus pannonicus,etc

- asociaţii vegetale caracteristice:Halocnemetum strobilacei(Keller 1925)Ţopa1939;Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975;Limonio-Aeluropetumlittoralis Sanda et Popescu 1992;Caricetum divisae Slavnič1948;Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999;Taraxaco bessarabici-Caricetumdistantis Sanda et Popescu 1978;Caricetum distantis Rapaics 1927;Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae(santonicum)Ţopa 1939,Agropyretum elongati Şerbănescu (1959)1965; Halimionetum(Obionetum) verruciferae(Keller 1923) Ţopa 1939,Puccinellietum limosae Rapaics exSoó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927,Scorzonero parviflorae-Juncetumgerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum annonici(Soó 1927) Ţopa 1939,Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

- specii de faună specifice: moluşte – Helicopsis striata austriaca; insecte – Callimorphaquadripunctaria, Lycaena dispar; mamifere – Microtus oeconomus mehelyi,Spermophilus citellus; păsări – Botaurus stellatus, Platalea leucorodia, Porzana parva,Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea,Panurus biarmicus (Gafta, Mountford et al., 2008).

Mlaştinile şi stepele sărăturate panonice sunt incluse la tipul de habitat prioritar Natura2000, intitulat: *1530 Pannonian salt steppes and salt marshes. Acest habitat esterăspândit la nivelul Uniunii Europene preponderent în bioregiunea Panonică şi, maipuţin, în bioregiunea Continentală, într-un număr redus de state membre, respectiv:Ungaria, Austria, Slovacia, România şi Bulgaria. În România prezenţa habitatului a fostmenţionată şi în bioregiunea Stepică. Cea mai mare suprafaţă ocupatăde acest habitateste concentrată în Ungaria, pentru celelalte ţări, habitatul prezintă o distribuţieprocentuală redusă pentru bioregiunile menţionate.Pentru reţeaua europeană Natura 2000 au fost desemnate, în toate cele 5 state, unnumăr de situri de importanţă comunitară(SCIs): Ungaria - 94, Austria – 4, Slovacia – 3(conform cu: European Commission, Tehnical Report 2008 03/24). Până la seminariilebiogeografice din 2008, pentru România au fost propuse 21 situri, iar pentru Bulgaria –9. Pentru prezenta analiză comparativă, se fac referiri doar la România şi Ungaria. ÎnBuletinul de Informaţii al Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic de la Universitatea dinCluj (vol. II, nr. 1-4), în 1922, Iuliu Prodan publica prima lucrare cu privire la ecologiaplantelor halofile din România, comparate cu cele din Ungaria. În România, habitatuleste prezent în mod special în Câmpia de Vest (bioregiunea Panonică), dar prinasimilarea unor tipuri de vegetaţie, caracteristice ţării noastre, prezente în zona deinfuenţă ponto-sarmatică , habitatul a fost echivalat cu un număr de 26 tipuri de habitate(DoniţăN. & al., 2005, 2006; Gafta D. & Mountfort O., 2008). Ca rezultat al cercetărilorîn teren, între 2008-2010, pentru România se mai propun 12 situri noi Natura 2000 în

32

bioregiunea anonică şi 3 în bioregiunea Stepică. În Ungaria, suprafaţa ocupată dehabitatul *1530 este de 208770 ha in cele 94 situri Natura 2000 desemnate pentru acesttip de habitat. Habitatului i-au fost asimilate un număr de 50 asociaţii de plante (conformclasificării Molnár & Borhidi 2003).

Alte specii importante de floră şi faună:Nevertebrate:

- Coenonympha pamphilus;- Aeshna affinis;- Sympetrum sanguineum;- Lestes barbarus.

Flora:Achillea setaceaAlisma plantago-aquaticaArtemisia santonicumArtemisia santonicum ssp. patensArtemisia vulgarisAster tripolium ssp. pannonicusBassia prostrataBromus hordeaceusCentaurea cyanusCerastium dubiumCynodon dactylonDaucus carotaFestuca pseudovinaFilago vulgarisGalium verumGypsophila muralisHordeum hystrixLactuca salignaLemna minorLimonium gmeliniiLolium perenneLotus angustissimusMedicago minimaPholiurus pannonicusPhragmites australisPimpinella saxifragaPlantago tenuifloraPoa bulbosaPrunus spinosaPuccinellia distansScirpus maritimus ssp. maritimusSorghum halepenseTrifolium angulatumTrifolium fragiferum

33

Trifolium repensTypha angustifoliaXanthium strumarium ssp. italicum

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate aplanului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interescomunitar

Specii şi habitate prezentate în formularul standard Natura 2000 ROSCI0390 –Sărăturile Diniaş

Suprafaţa analizată face parte din situl ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş, situat înCâmpia joasă a Banatului.

Perimetrul situat în Câmpia Sânmihai-Diniaş [câmpie aluvio-proluvială a Timişuluiinferior (Câmpie joasă) - influenţată de regimul hidric al solurilor şi de circulaţiaascendentă a sărurilor].

Metode de evaluare:- opinia expertului,- observaţiile in teren,- fotografiile,- inventarieri naţionale,- colectarea în sit a probelor pentru determinare şi date din Lista Roşie şi/sau

Cartea Roşie pentru speciile de interes conservativ,- pentru habitatele incluse în Natura 2000 s-a consemnat prezenţa/absenţa

habitatelor de interes conservativ şi a habitatelor prioritare. Pentru aceasta s-afolosit lucrarea Habitatele din Romania (2005, 2006) şi Manualul de interpretarea habitatelor (2008)

Studiile efectuate asupra florei s-au centrat pe stabilirea posibilului impactgenerat de amplasarea exploatării în zona studiată, cu accent asupra siturilor Natura2000 şi pe identificarea de măsuri care să asigure menţinerea stării favorabile deconservare a eventualelor habitate şi specii de plante.

Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta &John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop:

1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care îndeplinesc criteriilepentru reţeaua Natura 2000.

2. Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial, conform obiectivelorprogramului Natura 2000: suprafaţa a fost inventariată din punctul de vedere botanic(prin recunoaşterea fitocenozelor care o caracterizează - prin luarea în considerare aspeciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prinrecunoaşterea caracteristicilor staţiunii - localizare geografică, altitudine, relief, rocă şisol).

3. Inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnarea ariilorspeciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

34

S-au făcut liste de specii. S-a analizat componenţa floristică, gradul de acoperirecu vegetaţie a zonei şi gradul de perturbate a comunităţilor vegetale ca urmare aimpactului antropic. Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic,pentru a stabili dacă în teritoriul cercetat există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.

Nomenclatura plantelor după Ciocârlan (2009).Perimetrul situat în Câmpia Sânmihai-Diniaş [câmpie aluvio-proluvială a Timişului

inferior (Câmpie joasă) - influenţată de regimul hidric al solurilor şi de circulaţiaascendentă a sărurilor].

Terenul este ocupat de pajiştile mezofile, mezohigrofile şi higrofile degradate,păşunate. Pe terenuri plane, reavene-umede s-au instalat fitocenozele asociaţieiAgrostideto-Festucetum pratensis Soó 1949. Structura şi compoziţia covorului vegetaleste puternic afectată de păşunat (fig. 1, fig. 2).

Figura 1 Figura 2

Pe marginea canalelor de desecare şi acolo unde există exces de umiditate seîntâlnesc fitocenoze ale asociaţiei Eleocharietum palustris Schennikov 1919, unde suntprezente speciile Eleocharis palustris, Agrostis stolonifera, Potentilla reptans (fig. 3). Deasemenea, a fost identificată specia Ranunculus aquatilis L. (fig. 4).

Figure 3 Figure 4

35

Lista speciilor din perimetrul analizat cuprinde:Achillea milefolium L.Agrostis capillaris L.Agrostis stolonifera LAlopecurus aequalis Sobol.Carduus nutans L. (fig. 5)Carex hirta L.Cerastium dubium (Bast.) GuepinCerastium glomeratum Thuill.Cichorium intybus L. subsp. intybusCirsium vulgare (Savi) Ten.Cynodon dactylon (L.) Pers.Eleocharis palustris (L.) Roem. et Schult.Elymus repens (L.) GouldFestuca pratensis Huds.Hypochoeris radicata L.Juncus gerardi Loisel.Juncus tenuis Willd.Lolium perenne L.Lotus corniculatus L.Lysimachia nummularia L.Medicago lupulina L.Muscari tenuiflorum TauschPlantago lanceolata L.Poa annua L.Poa pratensis L.Potentilla argentea L.Potentilla reptans L.Scorzonera cana (C.A.Mey.) Hoffm.Rorippa pyrenaica (L.) Rchb.Rorippa sylvestris (L.) Besser subsp. kerneri (Menyh.) SoóTrifolium fragiferum L.Trifolium hybridum L.Trifolium pratense L.Trifolium repens LRanunculus bulbosus L.Ranunculus aquatilis L. (fig. 4)Ranunculus repens L.Rumex conglomeratus MurrayTaraxacum officinale Weber ex F.H.Wigg.Veronica serpyllifolia L.

36

Figure 5

CONCLUZII

În perimetrul luat în studiu nu s-au identificat specii sau habitate de interescomunitar, nici specii de pe listele roşii naţionale.

Analiza speciilor şi habitatelor în zona implementării planuluiFlora si habitate

Nu s-au identificat specii sau habitate de interes comunitar, nici specii de pelistele roşii naţionale.

Tipuri de habitate

Prezenţă amplasament/vecinătate

Nr.

crt.

Cod

HabitatDenumire ştiinţifică

Identificare

% din

suprafaţa

sitului

% din

populaţia

sitului

Relaţia dintre teritoriul ariei protejate şi plan

1 1530

Pajisti si mlastini

saraturate

panonice (Anexa

2 din OUG

57/2007)

A 0 0Planul NU are impact asupra habitatului

Absent în zona de implementare a planului

37

Nevertebrate

Prezenţă amplasament/vecinătateNr.crt.

Denumireştiinţifică Identificare

% dinsuprafaţa

sitului

% dinpopulaţia

sitului

Relaţia dintre teritoriul arieiprotejate şi plan

1Coenonymphapamphilus A - -

- habitatul speciei nu este afectat de

plan şi NU are legătură cu planul

- nu se reduce biocenoza din regnul

animal

2 Aeshna affinis A - -




animal

3 Sympetrumsanguineum

A - -




animal

4 Lestes barbarus A - -




animal

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestoracu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

NevertebrateCoenonympha pamphilus, - specie de future care se găsește într-o diversitate mare dehabitate, începând cu zona de câmpie până în zona munților nu foarte înalți. Este ospecie colonial, adulți arareori părăsec colonia, iar dacă o fac și găsesc condițiiprielnice, ”ocupă” acel habitat.Aeshna affinis - specie de libelulă, care prefer apele stangnante, temporare care disparpe perioada de vară și care de regulă sunt suprapopulate de tufărișuri joase, stuf șitrestie.Sympetrum sanguineum – prefer apele stangante, cu vegetație luxuriantă și în generalevită apele acide sau curgătoare. Habitatele preferate sunt de regulă eutrofe șipermanente, dar pot fi întâlnite și în zone cu ape temporare.Lestes barbarous – specie preferă habitatele acvatice sau higrofile efemere, mai multdecât orice altă specie de Lestes, în mod normal vizitează zone care se usucă în varatimpurie, precum dune de nisip, zone depresionare sau pajiști mezofile.

38

PlanteArtemisia santonicum ssp. patens – specie care preferă zonele sărăturoase, caracterizează un habitatcomunitar deose bit de important pentru vegetația din România. Subspecia este incertă în românia.Festuca pseudovina – specie perenă, de 20-35 cm, înflorește între lunile mai-iulie, frecventăîn zona stepică, în pajiști mai mult sau mai puțin sărăturate. Este specie xeromezofile.Puccinellia distans – specie perenă, de 15-50 cm, inflorește în linile iunie-iulie, frecventă înzona stepică, în pajiști umede și salinizate.Xanthium strumarium ssp. italicum – specie anuală, de 40-100 cm înălțime, frecventă dinzona stepică până în zona de pădure de stejar, în locuri ruderale și pe lângă culturileagricole. Specie mezohigrofilă, subtermică și indicatoare de sol azotat.Artemisia vulgaris – plantă perenială, specia poate fi considerate pe alocuri invazivă, seîntâlnește în zonele ruderalizate, suprapășunate.Pimpinella saxifraga – specie perenă , care înflorește în perioada iulie-noiembrie, destul defrecventă, cu carater submediteranean.Galium verum - specie perenă, 30-80 cm, inflorește în perioada VI-VIII, frecventă în zona desilvostepă, pajiști și tufărișuri. Specie xeromezofilă.Centaurea cyanus – specie anuală, anuală de iarnă, 30-70 cm, înflorește în lunile iunie-iulie,frecventă în zona de stepă, precum și pe locurile ruderalizate sau pe lângă culturile agricole.Specie xeromezofilă – mezofilă.Prunus spinosa – specie de arbust, înflorește primavera lunile martie-aprilie, frecvent dinzonele de câmpie până în zonele muntoase nu foarte înalte, întlnit în zona de pajiște, la litierapădurilor sau pe lângă drumuri și culture agricole.Sorghum halepense – specie perenă, 1-2 metri, înflorește în lunile VI-VIII, frecventă din zonastepică până în zona pădurilor de stejar, precum și în locurile ruderalizate și în zonele cuculture agricole, în special porumb. Specie termofilă, mezofilă-mezohogrofilă.Achillea setacea – specie perenă, 20-40 cm, înflorește în perioada iunie-august, frecventă înzona stepică, pe pajiști uscate, specie oligotrofă, xerofilă-xeromezofilă.Plantago tenuiflora – specie anuală, 5-15 cm, sporadică în zona stepică, întâlnită în pajiștiumede și salinizate, specie mezohalofilă.Aster tripolium ssp. pannonicus – specie perenă, 20-60 cm, înflorește în lunile iunie-noiembrie, frecventă în zona stepică, pe pajiști umede și sărăturate. Mai puțin suculentădecât surata acesteia.Lolium perenne – specie perenă, 30-70 cm, înflorește în perioada mai-noiembrie, frecventă înzona stepică, pe pajiști, în locuri cultivate și ruderalizate, specie mezofilă, este cultivate și caiarbă de gazon.Trifolium repens - trifoi târâtor, specie perenă, 5-25 cm, înflorește în perioada mai-noiembrie,frecvent în zona stepică, pe pajiști și în locuri ruderalizate bine drenate.Artemisia santonicum - specie care preferă zonele sărăturoase, caracterizează un habitatcomunitar deose bit de important pentru vegetația din RomâniaLimonium gmelinii – specie perenă, 20-60 cm, înflorește în perioada iunile-noiembrie,frecventă în zona stepică, pe pajiști în sărături continentale. Specie mezohigrohalofilă.Gypsophila muralis – specie anuală, 5-20 cm, înflorește în perioada iunie-noiembrie,sporadică în zonele de stepă, pe pajiști, în locuri temporar inundate, crovuri, suportă șisărăturarea slabă.Poa bulbosa – specie perenă, 15-30 cm, înflorește în perioada aprilie – iulie, frecventă în

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Artemisia+santonicum+ssp.+patens&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Festuca+pseudovina&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Puccinellia+distans&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Xanthium+strumarium+ssp.+italicum&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Artemisia+vulgaris&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Pimpinella+saxifraga&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Galium+verum&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Centaurea+cyanus&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Prunus+spinosa&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Sorghum+halepense&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Achillea+setacea&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Plantago+tenuiflora&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Aster+tripolium+ssp.+pannonicus&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Lolium+perenne&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Trifolium+repens&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Artemisia+santonicum&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Limonium+gmelinii&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Gypsophila+muralis&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Poa+bulbosa&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

39

zonele stepice, pe pajiști uscate, ruderalizate, specie xeromezofilă.Hordeum hystrix – specie anuală, 10-40 cm, înflorește în perioada mai-iulie, sporadică înzona stepică, pe pajiști uscate, ruderalizate, slab salinizate.Bromus hordeaceus – specie anuală, anuală de iarnă, 20-28 cm, înflorește în perioada mai-iunie, frecventă în zona stepică, locuri ruderalizate, specie mezofilă.Pholiurus pannonicus – specie anuală, 5-15 cm, înflorește în mai-iunie, srporadică în zonastepică până în zona pădurilor de stejar, pe pajiști mai mult sau mai puțin salinizate și umede.Specie mezohigrohalofilă.Cerastium dubium - specie anuală, până în 30 cm, înflorește în lunile aprilie-iunie, sporadicăîn zoan de silvostepă, local în zonele temporar inundate, mai mult sau mai puțin sărăturate.Trifolium angulatum – specie anuală, 10-40 cm, înflorește în mai-iulie, sporadică în zona desilvostepă, pe pajiști sărăturate, specie higrohalofilă.Lactuca saligna – specie anuală-bisanuală, 30-100 xm, înflorește în iulie-august, frecventă înzoan de stepă, în locuri ruderale, pajiști, tufărișusir, uneori sărături slabe.Daucus carota – specie anuală, 30-100 cm, înflorește în iunie-noiembrie, frecventă în zonade stepă, pajiști tufărișuri, locuri ruderalizate, pecie euritermă.Filago vulgaris - specie anuală, 5-35 cm, iulie-noiembrie, frecventă în zona de stepă, pajiștiuscate, tăieturi de pădure, specie ologotrofă, pionieră.Medicago minima – specie anuală, 5-30 cm, înflorește în aprilie-iulie, frecventă în zonastepică, pajiști aride, nisipoase. Specie oligotrofă, xerofilă-xeromezofilă.Cynodon dactylon - specie perenă, 10-30 cm, înflorește în iunie-august, foarte frecventă înzona stepică, pajiști, locuri ruderalizate și cultivate, pe soluri cu textură ușoară, unoeri slabsărăturate. Specie xeromezofilă.Trifolium fragiferum – specie perenă, 10-30 cm, înflorește în iunie-noiembrie, frecventă înzona stepică, pe pajiști mai mult sau mai puțin umede, pe maulu apelor, adesea în locuri maimult sau mai puțin sărăturate, specie pionieră, eutrofă, mezohigrofilă.Lotus angustissimus – specie anuală, 5-35 cm, mai-iulie, sporadică în zona de stepă până înzona pădurilor de stejar, pe pajiști ruderalizate, mai mult sau mai puțin sărăturate, specieoligotrofă, xerofilă, halofilă.Phragmites australis –.âspecie perenă, 1-4 m, iulie-noiembrie, frecventă în zonele de stepă,în mlaștini, ape stagnante puțin adânci, malul apelor, culture pe cernoziomuri freatic-umede.Alisma plantago-aquatica - specie perenă, 20-70 cm, înflorește în iunie-august, frecventă înzona de stepă, în mlaștini, pe malul lacurilor și apelor sau bălților. Specie hirgo-hidrofilă.Typha angustifolia – specie perenă, 1-2,5 m, înflorește în iulie-august, frecventă în zonastepică, pe ape stagnante sau lin curgătoare, bălți, stufărișuri.Scirpus maritimus ssp. maritimus - specie perenă, 301-20 cm, înflorește în iunie-august,foarte frecventă în zona stepică, în stufărișuri, mlaștini orezării.Bassia prostrata - specie perenă, subarbust, 10-60 cm, iulie-noiembrie, sporadică în zona destepă, pe locuri însorite, pe soluri nisipoase sau leoss.Lemna minor- specie perenă, mai-iunie, frecventă în zonele stepice, pe ape stagnante

Descriere habitat, Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (CodNatura 2000: 1530) – tip de habitat prioritar;

- habitat de sărături medii sau puternice, cu soluri de tip soloneţ sau solonceac, umedesau înmlăş tinite, zvântate în perioadele de secetă ale verii; este populat de specii

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Hordeum+hystrix&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Bromus+hordeaceus&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Pholiurus+pannonicus&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Cerastium+dubium&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Trifolium+angulatum&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Lactuca+saligna&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Daucus+carota&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Filago+vulgaris&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Medicago+minima&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Cynodon+dactylon&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Trifolium+fragiferum&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Lotus+angustissimus&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Phragmites+australis&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Alisma+plantago-aquatica&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Typha+angustifolia&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Scirpus+maritimus+ssp.+maritimus&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Bassia+prostrata&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Lemna+minor&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

40

halofile obligate, puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destulde redusă a substratului. Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritimedin Delta Dunării şi din zona Complexului lagunar Razelm-Sinoe. Speciile caracteristicesunt: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum,Artemisia pontica, Lepidiumcrassifolium,Salicornia europaea, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra,Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri,Limonium gmelini, Carex divisa, Kochia laniflora, Agropyron elongatum, Halimioneverrucifera, Taraxacum bessarabicum,Trifolium fragiferum, Triglochin maritima, Leuzeaaltaica, Festuca arundinacea ssp.orientalis, Pholiurus pannonicus,Plantagocoronopus,Camphorosma annua,Acorellus pannonicus,etc

- asociaţii vegetale caracteristice:Halocnemetum strobilacei(Keller 1925)Ţopa1939;Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975;Limonio-Aeluropetumlittoralis Sanda et Popescu 1992;Caricetum divisae Slavnič1948;Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999;Taraxaco bessarabici-Caricetumdistantis Sanda et Popescu 1978;Caricetum distantis Rapaics 1927;Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae(santonicum)Ţopa 1939,Agropyretum elongati Şerbănescu (1959)1965; Halimionetum(Obionetum) verruciferae(Keller 1923) Ţopa 1939,Puccinellietum limosae Rapaics exSoó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927,Scorzonero parviflorae-Juncetumgerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum annonici(Soó 1927) Ţopa 1939,Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

- specii de faună specifice: moluşte – Helicopsis striata austriaca; insecte – Callimorphaquadripunctaria, Lycaena dispar; mamifere – Microtus oeconomus mehelyi,Spermophilus citellus; păsări – Botaurus stellatus, Platalea leucorodia, Porzana parva,Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea,Panurus biarmicus (Gafta, Mountford et al., 2008).

Asociaţiile vegetale caracteristice solurilor sărăturate din situl ROSCI0390:

Asociaţia Caracterizare Prezenţaîn PP

Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg.1943

Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix– valoare conservativă moderatăOcupă terenuri plane cu microdenivelări şimicrodepresiuni unde se acumulează apaşi sărurile minerale mai concentrate.Soluri: soloneţuri mai mult sau mai puţinsolodizate, cu pH cuprins între 6,5–8.Specia caracteristică: Hordeum hystrixocupă terenurile lipsite de vegetaţie, umedeîn timpul primăverii, dar uscate în sezonulsecetos.Alături de Hordeum hystrix se mai dezvoltă:Pholiurus pannonicus, Cerastium dubium,Gypsophila muralis, Scleranthus annuus,Camomilla recutita, Scorzonera cana,Plantago tenuiflora, Lepidium ruderale.

Nu

41

Toate aceste plante formeazã etajulinferior, care realizează o acoperire relativmare. Etajul superior este format din puţinespecii, dintre care mai reprezentative sunt:Puccinellia limosa, Alopecurus pratensis,Lolium perenne, Limonium gmelini, Bromushordeaceus.

Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927)Soo 1933

Fitocenozele asociaţiei se instalează pesoluri slab până la accentuat sărăturate.Specia caracteristică: Camphorosmaannua, care ocupă la Diniaș suprafețeapreciabile. În suprafețele unde apare tindesă excludă orice altă specie de plantă,imprimând un caracter monoton. Vara,câmpurile ocupate de aceste fitocenoze sedisting uşor datorită culorii roşii dată detulpinile roşcate ale speciei dominante.Valoare conservativă moderată

Nu

Artemisio-Festucetum pseudovinae (Magyar1928) Soo

Pajişti ponto-panonice de Festucapseudovina, Peucedanum officinale şiArtemisia santonicum ssp. patens– valoareconservativă moderatăOcupă pante uşor înclinate cu expoziţiisudice.Soluri: lăcovişti, soloneţuri slab sărăturate,umede primăvara, aride vara.Fitocenoze halofile în componenţa căroraparticipă speciile moderat până la slabhalofile, cum sunt: Festuca pseudovina,Peucedanum officinale, Artemisiasantonicum ssp. patens, Achillea setacea,Limonium gmelini, Ranunculus pedatus,Lotus angustissimus, Trifolium striatum,Bupleurum tenuissimum, care realizeazăstratul superior al vegetaţiei.Specii edificatoare: Festuca pseudovina,Artemisia santonicum, Achillea setacea,Limonium gmelini.Specii caracteristice: Festuca pseudovina,Artemisia santonicum ssp. patens,Peucedanum officinale.Alte specii importante: Ranunculuspedatus, Lotus angustissimus, Trifoliumangulatum, T. striatum, Camphorosmaannua, Myosurus minumus, Lotus tenuis,Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium,Trifolium fragiferum, Juncus gerardi,Hordeumhystrix.

Nu

Puccinellietum limosae Rapaics 1927 Asociaţie halofilă cu cele maiextinsefitocenoze, localizate în depresiunifoarte umede până la mlăştinoase.Stratul superficial al solului prezintă oreacţie neutră până la bazică, concentraţiaîn substanţe minerale fiind mai mare vara.Specii: Hordeum hystrix, Lotus tenuis,

Nu

42

Trifolium fragiferum.Valoare conservativă moderată

Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics1927) Wendelbg 1943

Asociaţia se instalează în locuridepresionare unde apa stagnează pânăprimăvara târziu. Fitocenozele asociaţieivegetează pe sărături sulfatice saucarbonatice. Predominarea alternativă acelor două specii caracteristice a condus lasepararea a două subasociaţii:pholiuretosum (Bodrogközy 1956) Soó1964 şi plantaginetosum tenuiflorae Soó1964.Valoare conservativă moderată

Nu

Asociaţiile vegetale caracteristice solurilor sărăturate, şi anume:Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943,Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933,Artemisio-Festucetum pseudovinae (Magyar 1928) Soo,Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)nu sunt prezente pe suprafaţa analizată.

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Starea de conservare a habitatelor:Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto sarmatice (1530) – În formularul

standard Natura 2000 a sitului ROSCI0390 – Sărăturile Diniaş, habitatul este inclus încategoria de conservare B – conservare bună.

Starea de conservare a speciilor:

Speciile de nevertebrate si plante din formularul standard Natura 2000 au oprezenta nesemnificativa in cadrul sitului.

2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Evaluarea unui plan care ar putea afecta integritatea unui sit Natura 2000 se faceîn principal prin determinarea efectelor potenţiale ale activităţilor respective asupraspeciilor şi tipurilor de habitat pentru care a fost desemnat situl.

Descrierea tipului de habitat şi a speciilor de flora si fauna s-a realizat princonsultarea bibliografiei de specialitate, referitor la caracterul geografic, ecologic,fitosociologic al fitocenozei, precum şi a celei cu referire la ecologia şi etologia speciiloridentificate.

Amplasamentul propus nu cuprinde habitatul Pajisti si mlastini saraturate panonicesi ponto sarmatice reprezentativ pentru sit si afecteaza speciile de flora si faunaprezentate in formularul standard.

43

2.4.1.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sauhabitatele de interes comunitar afectate

Pentru identificarea speciilor de nevertebrate din zona de interes a fost utilizatămetoda traseelor. Au fost notate: specia, nr. de indivizi, etc.

Au fost parcurse mai multe transecte în cadrul zonei de interogare în care s-aurmărit prezenţa directă sau indirectă a faunei terestre, respectiv a faunei temporarnectonice.

Perioada de interogare a vegetaţiei şi a faunei s-a făcut în sezonul cald mai-iunie,respectiv în sezonul rece octombrie-noiembrie.Zona de interogare ştiinţifică a faunei terestre/temporar nectonică a avut o zona deinterogare de aproximativ 50000 m2.

Determinările efectuate au evidentiat ca pe suprafata influentată de planulpropus NU există specii de fauna de interes comunitar, astfel încât nu se puneproblema unui impact semnificativ asupra faunei.

Metoda de determinare a vegetatiei existentă pe amplasamentul analizatMetode de evaluare:

- opinia expertului,- observaţiile in teren,- fotografiile,- inventarieri naţionale,- colectarea în sit a probelor pentru determinare şi date din Lista Roşie şi/sau

Cartea Roşie pentru speciile de interes conservativ,- pentru habitatele incluse în Natura 2000 s-a consemnat prezenţa/absenţa

habitatelor de interes conservativ şi a habitatelor prioritare. Pentru aceasta s-afolosit lucrarea Habitatele din Romania (2005, 2006) şi Manualul de interpretarea habitatelor (2008)

Studiile efectuate asupra florei s-au centrat pe stabilirea posibilului impactgenerat de amplasarea exploatării în zona studiată, cu accent asupra siturilor Natura2000 şi pe identificarea de măsuri care să asigure menţinerea stării favorabile deconservare a eventualelor habitate şi specii de plante.

Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta &John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop:

1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care îndeplinesc criteriilepentru reţeaua Natura 2000.

2. Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial, conform obiectivelorprogramului Natura 2000: suprafaţa a fost inventariată din punctul de vedere botanic(prin recunoaşterea fitocenozelor care o caracterizează - prin luarea în considerare aspeciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prinrecunoaşterea caracteristicilor staţiunii - localizare geografică, altitudine, relief, rocă şisol).

3. Inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnarea ariilorspeciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

S-au făcut liste de specii. S-a analizat componenţa floristică, gradul de acoperirecu vegetaţie a zonei şi gradul de perturbate a comunităţilor vegetale ca urmare a

44

impactului antropic. Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic,pentru a stabili dacă în teritoriul cercetat există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.

Nomenclatura plantelor după Ciocârlan (2009).

Determinările efectuate au evidentiat ca pe suprafata influentată de planulpropus NU există specii de plante si habitate de interes comunitar, astfel încât nuse pune problema unui impact semnificativ asupra vegetatiei.

2.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritateaariei naturale protejate de interes comunitar

Până în prezent la nivelul sitului nu a fost descris setul de relaţii structurale şifuncţionale care participă la menţinerea integrităţii sitului.

Structura sitului este afectat de activităţile antropice, aşa cum apar descrise înFormularul standard Natura 2000.

2.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interescomunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Situl nu a fost atribuit in custodie astfel incat indeplinirea obligatiilor deadministrare a sitului revin APM Timis. Pana la acest moment APM timis a elaborat sitransmis spre aprobare catre autoritatea publica centrala setul de masuri minime deconservare.

2.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Din datele prezentate in formularul standard Natura 2000, aprobat prin OM207/2006 în concordanţă cu formularul standard Natura 2000, starea de conservarea ahabitatului Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto sarmatice este buna.

2.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturaleprotejate de interes comunitar

Planul propus ocupa o suprafata de 0,49% din suprafata sitului ROSCI0390 –Sărăturile Diniaş (cu o suprafaţă 1012 ha) şi care cuprinde:

Clase de habitat pondere in%

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cudezmiriștire) 4.00

N14 - Pajiști ameliorate 94.00

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?corine=N12



45

Clase de habitat pondere in%

N15 - Alte terenuri arabile 2.00TOTAL SUPRAFATA HABITAT

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

Zona deţine un potenţial turistic deosebit mai ales prin valorificarea râului Bega,potentialului balnear şi a tradiţiilor locale.

III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de plan

3.1.1.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersiapoluanţilor în mediu

a. Protecţia calităţii apelor: In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoareceterenul este in extravilanul localitatii. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.

Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parculuifotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de launitati specializate autorizate. Pe amplasament se va amplasa o toaleta ecologica careva fi vidanjata periodic.

b. Protecţia aerului:Surse de impurificare a aerului:-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.Emisii de poluanţi:-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi


c. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel

de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cuun grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonădatorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitateaoperaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza inlimitele parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibruluiecologic din zonă.

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fatade perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea


46

unor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectandbineinteles prevederile legale in vigoare.

d. Protecţia împotriva radiaţiilor:Nu e cazul. Activitatea nu va avea niciun impact asupra nivelului de radiaţii din

zonă.e. Protecţia solului şi a subsolului:Sursele de impurificare ale solului pot fi:-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati




f. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:Tipul de habitat din zonă este reprezentat de teren arabil.Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor

respecta:-conditiile impuse in avizele obtinute;-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei

specii de flora si fauna;-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc.g.PeisajulPrin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor

activităţi:v Delimitarea si dotarea zonelor functionale.v Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in

acest sens.h. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Sanmihaiu Roman, jud. Timis.

Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor umane.i. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:Deşeurile rezultate din activitate se împart în trei categorii:-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate pe parcursul

activităţii de realizare a planului. Planul va fi realizat e luni.Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a

planului.

47

Gestionarea deşeurilorNr.crt.

Deseuri Coddeseuconf. H.G.nr.856/2002

Gestionare UM Cantittotala

1 Deseurimenajere

20 03 01 Europubele + preluatde societăţispecializate autorizate

mc 2

2 Deseuri dinlemn pe carevin panourile(Europaleti)

20 01 38 Container+predatifurnizorului saupreluate de societăţispecializate autorizate

Buc. 1000

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.j. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoaseÎn activitate se utilizează doar combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil

lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate.Nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

3.1.2.Analiza gradului de poluare asupra componentelor de mediu apă, aer,sol.

a.Poluarea apei:In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece

terenul este in extravilanul localitatii. Pentru implementarea planului nu e nevoie de apa.Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului

fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de launitati specializate autorizate. Pe amplasament se va amplasa o toaleta ecologica careva fi vidanjata periodic.

b.Poluarea aerului:Surse de impurificare a aerului:-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.Emisii de poluanţi:-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi


c.Poluarea solului:Sursele de impurificare ale solului pot fi:-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;

48

-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati




Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu aer, apă şisol activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursa semnificativă depoluare dacă se respectă condiţiile menţionate anterior.

3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativaria protejată

3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediuluiIn faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aerului

poate exista doar in cazul in care:-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri

de apa. Canalele de desecare se gasesc in vecinatatea amplasamentului (conformcapitolului Vecinatati).

Impactul direct si indirect asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar nu afost identificat in zona planului propus.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impactdirect, prin amplasarea panourilor. Mentionam ca dupa dezafectarea planului acestcadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil (pasune).

Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national sicomunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora si fauna de interes

comunitar.Pe perioada functionarii planului, impactul direct si indirect asupra speciilor si

habitatelor de interes comunitar nu este identificat.Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe

perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.Pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate de interes comunitar.

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului : nu exista impact pe termenlung la nicio specie si habitat de interes comunitar.

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului

49

Perioada de construire:-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului

fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conformSTAS10009/1998 „Acustica in constructii. Acustica urbana”-Limitele admisibile alenivelului de zgomot; desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limiteleparametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibrului ecologic dinzonă.

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fatade perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosireaunor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectandbineinteles prevederile legale in vigoare.

Pe perioada de implementare a planului nu exista impact pe termen scurt.

3.2.4.Impact rezidual. Datorita lucrarilor de desecare, pasunatului intensiv inzona de implementare a planului, a indus lipsa de habitate si specii de interes comunitarsi prin urmare induce un impact rezidual redus.

3.2.5.Impactul cumulativ.In cadrul sitului ROSCI0390 Sărăturile Diniaş , nu exista proiecte similare sau

alte tipuri de proiecte care pot genera impreuna cu prezentul proiect un efect cumulativsemnificativ asupra sitului mai sus mentionat .Cu toate acestea exista la momentul analizei asupra prezentului proiect un proiect aflatin procedura la Agentia pentru Protectia Mediului Timis care se regaseste in cadrulsitului ROSPA 0144 UIVAR- DINIAS : „Parc fotovoltaic -S.C. PANOU ENERGS.R.L.”

Proiectul : „Parc fotovoltaic -S.C. PANOU ENERG S.R.L.” nu poate induceun impact cumulativ cu planul prezent fiind departe de amplasamentul prezentului plan( aprox 5km).Din punct de vedere al impactului cumulativ se poate concluziona că impactul indus defragmentarea temporară a habitatelor şi posibila perturbare a faunei prin activităţiledesfăşurate în sit, este nesemnificativ.

Descrierea rezumativă a impactului:- impactul asupra populaţiei – nu exista impact, zona amplasamentului este inextravilan;- impactul asupra sănătăţii umane - fără impact asupra sănătăţii umane;- impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planuluideoarece nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic;pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate de interes comunitar;- impactul asupra faunei: este nesemnificativ;- impactul asupra solului – nesemnificativ, nu existã şi nu au fost identificatesurse de poluanţi pentru sol şi subsol;- impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nuexistă surse de poluare a apelor;- impactul asupra calităţii aerului, climei – nesemnificativ, doar in perioada deexecutie a planului;

50

- impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei deimplementare a planului;- impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;- impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintreaceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fostidentificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;-extinderea impactului (zona geografică, numărulpopulaţiei/habitatelor/speciilor afectate) – nu se preconizează o extindere aimpactului asupra zonei geografice, populaţiei din zonă şi din localităţileînvecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unulnesemnificativ.- magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ;- probabilitatea impactului –redusă;- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai înperioada de constructie;- natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zonaamplasamentului prin pasunat intensiv, terenul fiind pasune.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea defunctionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor de interescomunitar pentru care a fost desemnata aria protejata ROSCI0390 – SărăturileDiniaş.

Impactul în faza de construcţie:-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului

fotovoltaic. Desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilornormali de lucru, conform normelor legale in vigoare, asigurându-se astfel păstrareaechilibrului ecologic din zonă.

Impactul în faza de functionare:Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe

perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.

3.4.Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din arianaturală protejată de interes comunitar

3.4.1.Impactul asupra vegetaţiei şi fauneiImpactul asupra vegetatiei este redus pentru ca in zona amplasamentului nu

exista specii si habitate de interes comunitar. Nu exista impact deoarece terenuldestinat planului nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic.

3.4.2.Impact asupra speciilor şi habitatelor ariei naturale protejate datorităschimbarii destinaţiei terenului

Acest tip de impact se datorează:

51

-pierderii habitatului – în zona de implementare a planului nu există habitate deinteres comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar;

- fragmentării habitatului – deoarece in zona planului nu sunt habitate prioritare,nu se pune problema fragmentarii;

- modificării habitatului - deoarece in zona planului nu sunt habitate prioritare, nuse pune problema fragmentarii;

- perturbării speciilor – planul actual nu contribuie la perturbarea speciilor dinzona şi nu influenţeză statutul de conservare al speciilor din sit.

- dislocării speciilor- implementarea planului actual nu duce la o dislocare aspeciilor de interes comunitar.

3.4.3.Gradul de afectare a integrităţii ariei naturale protejate de interescomunitar

a. reducerea habitatelor si a speciilor de interes comunitar - nu este cazuldeoarece nu au fost identificate în zona de implementare a planului habitate si specii deinteres comunitar;

b. nu este cazul fragmentării habitatelor;c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile - nu este

cazul;d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de

interes comunitar - nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus esteformat doar din terenuri arabile (pasune), acestea fiind ecosisteme a căror relaţiistructurale şi funcţionale sunt minimalizate prin pasunat. Prin realizarea planului nu seschimba vegetatia existenta.

3.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului se regaseste in tabelulde mai jos, pe ambele perioade ale planului: de executie si functionare a planului.

Nr.Crt.

Masuri de reducere a impactuluiasupra mediului

Etapa de realizare a planului

Masuri de reducere a impactuluiasupra mediului

Etapa de funcţionare a planului1 Gardul ce va delimita suprafata

parcului fotovoltaic va fi inaltat cucirca 30 cm fata de teren pentru apermite tranzitarea perimetruluiparcului de catre fauna terestra,pentru a evita fragmentareahabitatelor specifice fauneiterestre.

Monitorizarea nevertebratelor mai-iunie

Nu se vor utiliza substantechimice, capcane respectivdispozitive sonore pentru acombate fauna terestra si temporarnectonica din perimetrul studiat

Nu se vor utiliza substantechimice, capcane respectivdispozitive sonore pentru acombate fauna terestra sitemporar nectonica din perimetrulstudiat

2 Imprejmuirea sa nu fie conectata la Identificarea, respectiv remedierea

52

o sursa de curent electricdeoarece pot exista mortalitati inrandul faunei terestre

efectelor care induc reducereaefectivelor de fauna terestra incazul in care panourile fotovoltaiceinduc/cauzeaza mortalitati inrandul populatiilor din zona deimplementare a planului

3 Cablurile care vor realizaconexiunea intre panouri sicentrala fotovoltaica nu vor fiamplasate in aer ele urmand a fiingropate, evitandu-se astfelelectrocutarea accidentala apasarilor respectiv a fauneiterestre.

Mentinerea spatiilor verzi de pearealul planului intr-o starefavorabila pentru a sporiproductivitatea naturala (bazapiramidei trofice) situatie care vafavoriza aparitia unor lanturi troficebine consolidate. Vegetatie va ficosita sau pasunata.

4 Respectarea intervalelor de odihna(sezon cald aprilie-septembrie,interval orar 20-08, sezon receoctombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatiispeciilor de vertebrate de taliemica

Interzicerea amplasarii pe razaplanului a unor dispozitive careprin sunetul lor sa perturbebioritmul faunei terestre

5 Respectarea perioadelor dereproducere specifice vertebratelorde talie mica in vederea evitariimortalitatii speciilor de vertebratede talie mica (martie-iunie)

Respectarea condiţiilor impuse înactele de reglementare, sau aaltor avize/acorduri obţinute,precum şi a legislaţiei în vigoare

6 Respectarea condiţiilor impuse înactele de reglementare, sau a altoravize/acorduri obţinute, precum şia legislaţiei în vigoare

Interzicerea oricărei forme derecoltare, capturare, ucidere avreunei specii de floră sau faunădin zonă

7 Respectarea normelor/programuluide lucru

Informarea institutiilor de mediu(Agentia de Protectie a Mediului,Garda Nationala de Mediu) cuprivire la orice incident cu impactnegativ asupra ariei naturaleprotejate

8 Înlăturarea oricărui impact negativasupra solului, apei, aerului (ex.scurgeri de combustibil, ulei,depunerea necontrolată adeşeurilor de orice fel, etc)

Intezicerea pe toata durata dedesfasurare a activitatii adistrugerii sau colectarii cuiburilorsi oualor, capturarea sauomorarea puilor si pasarilor adulte,perturbarea pasarilor din arealulperimetrului

9 Interzicerea oricărei forme de Utilizarea doar a drumurilor de

53

recoltare, capturare, ucidere avreunei specii de floră sau faunădin zonă

acces desemnate pentru circulatiaautovehiculelor pe perimetrul arieinaturale protejate

10 Organizarea corespunzătoare şicronologică a activităţilor deşantier:-realizarea imprejmuirii;-montarea structurilor metalice;-montarea cablurilor;-montarea panourilor;-montarea invertoarelor;-realizarea drum acces pietonal siauto;-montarea sistemului desupraveghere;-realizare instalatie de racordare;

-

11 Monitorizarea stării tehnice autilajelor şi maşinilor utilizate

-

12 Instruirea personalului careexecuta lucrarile prevazute inproiect, referitoare la importantaamplasamentul desemnat ca sitNatura 2000, asigurandu-seobiectivele de conservare al sitului

-

13 Informarea institutiilor de mediu(Agentia de Protectie a Mediului,Garda Nationala de Mediu) cuprivire la orice incident cu impactnegativ asupra ariei naturaleprotejate

-

14 Intezicerea pe toata durata derealizare a proiectului a distrugeriisau colectarii cuiburilor si oualor,capturarea sau omorarea puilor sipasarilor adulte, perturbareapasarilor din arealul planului

-

15 Utilizarea doar a drumurilor deacces desemnate pentru circulatiaautovehiculelor pe perimetrul arieinaturale protejate

-

3.6.Monitorizarea impactuluiMonitorizarea impactului în perioada de realizare a planului: se regăseşte în

tabelul de mai jos.Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de realizare a planului

54

Nr.crt.

Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa definanţare

1 Gardul ce va delimitasuprafata parculuifotovoltaic va fiinaltat cu circa 30 cmfata de teren pentrua permite tranzitareaperimetrului parculuide catre faunaterestra, pentru aevita fragmentareahabitatelor specificefaunei terestre.

Titularul planului sidirigintele de

santier

Pe perioada derealizare aplanului,

6 luni

Surse propriide finanţare

2 Nu se vor utilizasubstante chimice,capcane respectivdispozitive sonorepentru a combatefauna terestra sitemporar nectonicadin perimetrul studiat


santier


6 luni


3 Imprejmuirea sa nufie conectat la osursa decurent electricdeoarece pot existamortalitati in randulfaunei terestrerespectiv fauneitemporar nectonice(in perioada demigratie)


santier


6 luni


4 Cablurile care vorrealiza conexiuneaintre panouri sicentrala fotovoltaicanu vor fi amplasatein aer ele urmand a fiingropate, evitandu-se astfelelectrocutareaaccidentala a


santier


6 luniAprilie-septembrieinterval orar 20-08Octombrie-martieinterval orar 17-09


55

pasarilor respectiv afaunei terestre.

5 Respectareaintervalelor deodihna (sezon caldaprilie-septembrie,interval orar 20-08,sezon receoctombrie-martie,interval orar 17-09 )in vederea evitariimortalitatii speciilorde vertebrate de taliemica


santier

Aprilie-iunie Surse propriide finanţare

6 Respectareaperioadelor dereproducerespecificevertebratelor de taliemica in vedereaevitarii mortalitatiispeciilor devertebrate de taliemica (martie-iunie)


santier


6 luni


7 Respectareacondiţiilor impuse înactele dereglementare, sau aaltor avize/acorduriobţinute, precum şi alegislaţiei în vigoare


santier


6 luni


8 Respectareanormelor/programuluide lucru


santier


6 luni


9 Înlăturarea oricăruiimpact negativasupra solului, apei,aerului (ex. scurgeride combustibil, ulei,depunereanecontrolată adeşeurilor de oricefel, etc)


santier


6 luni


56

10 Interzicerea oricăreiforme de recoltare,capturare, ucidere avreunei specii defloră sau faună dinzonă


santier


6 luni


11 Organizareacorespunzătoare şicronologică aactivităţilor deşantier:-realizareaimprejmuirii;-montarea structurilormetalice;-montarea cablurilor;-montareapanourilor;-montareainvertoarelor;-realizarea drumacces pietonal siauto;-montarea sistemuluide supraveghere;-realizare instalatiede racordare;

Titularul planului Conformverificărilor tehnicespecifice utilajelorşi maşinilorutilizate


12 Monitorizarea stăriitehnice a utilajelor şimaşinilor utilizate


santier


6 luni


13 Instruireapersonalului careexecuta lucrarileprevazute in proiect,referitoare laimportantaamplasamentuldesemnat ca sitNatura 2000,asigurandu-seobiectivele deconservare al sitului


santier


6 luni


14 Informareainstitutiilor de mediu(Agentia de Protectie


santier



57

a Mediului, GardaNationala de Mediu)cu privire la oriceincident cu impactnegativ asupra arieinaturale protejate

6 luni

15 Intezicerea pe toatadurata de realizare aproiectului adistrugerii saucolectarii cuiburilor sioualor, capturareasau omorarea puilorsi pasarilor adulte,perturbarea pasarilordin arealul planului


santier


6 luni


Monitorizarea impactului în perioada de functionare a planului: se regăseşte întabelul de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,în perioada de functionare a planului

Nr.crt.

Denumiremăsură


1 Monitorizareaspeciilor denevertebratedescrise informularulstandard, mai-iunie

Titularul planuluişi personalul despecialitatecontractat înacest sens

mai-iunie,In primii 2 ani

Surse propriide finantare

2 Nu se vor utilizasubstantechimice, capcanerespectivdispozitivesonore pentru acombate faunaterestra sitemporarnectonica dinperimetrul studiat

Titularul planului Pe perioada defunctionare a

planului (25 ani)


3 Identificarearespectivremediereaefectelor care


planului (25 ani)


58

induc reducereaefectivelor defauna terestra sitemporarnectonica incazul in carepanourilefotovoltaiceinduc/cauzeazamortalitati inrandulpopulatiilor dinzona deimplementare aplanului

4 Mentinereavegetatiei de pearealul planuluiintr-o starefavorabila pentrua sporiproductivitateanaturala (bazapiramidei trofice)situatie care vafavoriza aparitiaunor lanturitrofice bineconsolidate


planului (25 ani)


5 Interzicereaamplasarii peraza planului aunor dispozitivecare prin sunetullor sa perturbebioritmul fauneiterestre


planului (25 ani)


6 Respectareacondiţiilor impuseîn actele dereglementare,sau a altoravize/acorduriobţinute, precumşi a legislaţiei învigoare


planului (25 ani)


59

7 Interzicereaoricărei forme derecoltare,capturare,ucidere a vreuneispecii de florăsau faună dinzonă


planului (25 ani)


8 Informareainstitutiilor demediu (Agentiade Protectie aMediului, GardaNationala deMediu) cu privirela orice incidentcu impact negativasupra arieinaturale protejate


planului (25 ani)


9 Intezicerea petoata durata dedesfasurare aactivitatii adistrugerii saucolectariicuiburilor sioualor,capturarea sauomorarea puilorsi pasariloradulte,perturbareapasarilor dinarealulperimetrului


planului (25 ani)


CONCLUZII

In faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aeruluipoate exista doar in cazul in care:

-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri

de apa.

60

Speciile si habiatatele de interes comunitar nu sunt afectate de realizareaplanului, deoarece nu exista pe amplasament.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impactdirect, prin amplasarea panourilor. Mentionam ca dupa dezafectarea planului acestcadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil (pasune).

Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national sicomunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora si fauna de interes

comunitar.

Pe perioada functionarii planului,Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe

perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului

prin pasunatul intensiv.Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national si

comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.Impactul asupra populaţiei – nu exista impact, zona amplasamentului este in

extravilan.Impactul asupra sănătăţii umane - fără impact asupra sănătăţii umane.Impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului nu

prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic. In zona de studiu nuau fost identificate specii de flora de interes comunitar, fiind prezente doar specii faravaloare ecologica.

Impactul asupra faunei: este nesemnificativ .Impactul asupra solului - nu existã şi nu au fost identificate surse de poluanţi

pentru sol şi subsol.Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu există

surse de poluare a apelor.Impactul asupra calităţii aerului, climei – afectat nesemnificativ doar in perioada

de executie a planului.Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei de implementare

a planului, absent in faza de functionare a planului.Impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus; se va reveni la

cadrul natural anterior dupa implementarea planului (25 ani).Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre

aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost identificateobiective ale patrimoniului istoric şi cultural.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilorafectate) – nu se preconizează o extindere a impactului asupra zonei geografice,populaţiei din zonă şi din localităţile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii,impactul general fiind unul nesemnificativ.

Magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ.

61

Probabilitatea impactului –redusă.Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai în perioada

de constructie.Natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.Modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de

interes comunitar - nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus esteformat doar din terenuri arabile acestea fiind agroecosisteme a căror relaţii structurale şifuncţionale sunt minimalizate şi controlate de om.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea defunctionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor si habitatelor deinteres comunitar pentru care a fost desemnata aria protejata ROSCI0390 –Sărăturile Diniaş.

Intocmit,Meilescu Cornel

62

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta./Ediţia a III-a/. Bucureşti: Edit. Ceres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9.

2. DIHORU G. & NEGREAN G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România.Edit. Academiei Române, Bucureşti. 630 pp.

3. DONIŢĂ N,. POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ I.A. 2005.Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti

4. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-CONSTANTINESCU MIHAELA, MIHĂILESCU SIMONA &BIRIŞ I.A. (2006). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pp.

5. GAFTA D. & MOUNTFORD J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a habitatelorNatura 2000 din România. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, România.

6. SANDA V., ŐLLERER K. & BURESCU P. 2008. Fitocenozele din România.Sintaxonomie, structură dinamică şi evoluţii. Bucureşti: Ars. Docedi: 517 pp.

7. SĂVULESCU Tr. (ed.). 1952-1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti:Edit. Academiei Române. Vol. 1-13.

8. ***Sustainable Development: From Brundtland to Rio 2012 Background Paper[Prepared by John Drexhage and Deborah Murphy, International Institute forSustainable Development (IISD)] prepared for consideration by the High LevelPanel on Global Sustainability) at its first meeting, 19 September 2010

9. ***Legea nr. 13 din 11 martie 1993, pentru aderarea României la Convenţiaprivind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptatăla Berna la 19 septembrie 1979. M. Of. nr. 62/1993.

10. ***Legea nr. 58 din 2 august 1994, pentru ratificarea Convenţiei privinddiversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. M. Of. nr.199/1994.

11. ***Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Bucureşti 2008. 151 pp.

12. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului deconservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România.

13. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificată şi completată) privind conservareaspeciilor de păsări sălbatice.

14. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificată şi completată) privind conservareahabitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.

15. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr. 739/31.10.2007)privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

16. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1581/08.12.2005 (M.Of. nr. 24/11.01.2006)Hotărârea de Guvern nr. 1143/18.09.2007 (M.Of. nr. 691/11.10.2007) Hotărâreade Guvern nr. 2151/30.11.2004 (M.Of. nr. 38/12.01.2005) privind instituirearegimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

17. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006)privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede deimportanţă internaţională.

63

18. LEGEA nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene apeisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial,ParteaI nr. 536 din 23 iulie 2002.

19. LEGEA nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vieţiisălbatice şi a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr.62/25.03.1993.

20. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planuluide amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.

21. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologie ecologică; Ed Eurobit, Timişoara.22. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elemente de ecologie factorială; Ed.

Mirton, Timişoara.23. MARUŞCA T., 2006, Îndrumar metodologic de gospodărire ecologică a pajiştilor

în ariile protejate, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti24. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE nr.

1964/13.12.2007 (M.Of. nr. 98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arienaturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

25. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 195/22.12.2005 privindprotecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr.88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr.586/06.07.2006) modificată de Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of.nr. 713/22.10.2007) şi de Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr.808/03.12.2008).

26. ORDIN nr. 19/2010 ordin al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobareaGhidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale aleplanurilor sau proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes comunitar.

27. ORDONANŢA DE URGENŢĂ, nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilorprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

28. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007)privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă aGuvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) si Legea 49/2011 .

DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARIISTUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA

1.Memoriu PUZ Radu Botis Birou Individual de Arhitectură2.Certificatul de Urbanism

64

Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume IOANA CIORTAN

Adresa str. Gheorghe Ţiţeica, nr. 5, Craiova, jud. Dolj, România

Telefon Fix.: (+ 40) 0251413820 Mobil: (+ 40) 0722375805

E-mail [email protected] românăData naşterii 26 septembrie 1968

Sex feminin

Locul de muncă vizat / Domeniulocupaţional

Biolog

Experienţa profesională

Perioada 1. activitate desfăşurată în sectorul sanitar:- 28 august 1987 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa. Carnet de muncă seria Bh.Nr.0055624 - 1987 – 1988 - activitate desfăşurată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova, SecţiaObstetrică- Ginecologie în vederea promovării examenului de specializare- 1988 – 1989 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa

- 1989 - mai 2001 încadrată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Funcţia sau postul ocupat 1. Asistentă medicală obstetrică-ginecologie

Numele şi adresa angajatorului 1.- Spitalul Comunal Pleniţa- Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate - asistenţă medicală în sistemul sanitar

mailto:ciortanioana:@yahoo.com

65

Perioada 2. activitate desfăşurată la Grădina Botanică a Univ. din Craiova- X. 2001 - 1. XII. 2002 - Referent (M) III - şef sector Sistematica Plantelor- 1. XII. 2002 - 1. X. 2006 - Referent (S) II - şef sector Sistematica Plantelor- 1. X. 2006 până în prezent Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Funcţia sau postul ocupat 2. Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Numele şi adresa angajatorului 2. Universitate din Craiova, str. A. I. Cuza, nr.13, Craiova, Romania, Cod Postal:200585

- Grădina Botanică „ Al. Buia” a Universităţii din Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ-CercetareGrădina Botanică „Alexandru Buia”, str. Constantin Lecca, nr. 32, Craiova, Cod

Poştal: 200217

66

Principalele activităţi şi responsabilităţi 2. - coordonarea activităţii din sectorul Sistematica Plantelor al Grădinii Botanice „Al.Buia”:

- identificarea, determinarea şi întocmirea fişelor pentru fiecare taxon dinsector;

- îmbogăţirea colecţiilor de plante existente prin:o comenzi de seminţe prin intermediul cataloagelor de seminţe

oferite de alte instituţii similare din ţară şi străinătate;o obţinerea de plante din seminţe colectate din flora spontană

(uneori şi flora cultivată);o introducerea în sector a numeroase specii de plante din flora

spontană;o înmulţirea plantelor existente în sector ca şi a altor plante din

sectoarele Grădinii;- colectarea şi determinarea seminţelor oferite la schimb cu alte instituţii

similare;- cercetări privind înmulţirea plantelor;- urmărirea ontogeniei plantelor obţinute şi întocmirea de fişe de observaţie

pentru fiecare specie.- 2001 - 2008 responsabil cu întreţinerea HERBARULUI Grădinii Botanice; în acestsens am contribuit la menţinerea şi îmbogăţirea herbarului, asociate cu studiitaxonomice.- asigurarea protecţiei şi conservării active a diversităţii vegetale, prin îmbinareaactivităţilor de conservare in situ cu cele ex situ) (deplasări în teren, în diverse zoneale Olteniei, în vederea identificării speciilor aflate în diverse stadii de periclitare şiconservarea lor ex situ, ca şi colectarea de seminţe).- promovarea educaţiei pentru mediu (educaţie ecologică pentru adulţi şi copii).- consultanţă în domeniul terapiei vegetale.- participarea la elaborarea INDEX SEMINUM Universitatis Craiovensis HortusBotanicus ,,Alexandru Buia” Craiova nr. 44-53 (2002-2011)- documentarea permanentă asupra domeniului de activitate (întocmirea de referate,fişe, tehnoredactarea cărţii „Introducere în botanica filogenetică” – Popescu, 2009)

Educaţie şi formare

67

Perioada 1.- 1983-1987 – elevă - Liceul Sanitar Craiova - Diploma de bacalaureat, profil

SANITAR,sesiunea iunie 1987, Seria E, Nr. 195789-nr. 455/03 iulie 1987- 1987 - 1988 - studii pentru obţinerea Certificatului de calificare în meseria soră

medicală,profil obstetrică-ginecologie. Certificat Seria E, Nr. 129544-nr. 783/03.VI. 1987,Proces verbal nr. 13.962/02. IX. 1988- 1992 - studii pentru obţinerea titlului de asistent medical. Diploma nr. 439/21. VI.

1994- 1993 - Atelier curs - Planificare familială. Certificat Seria A, Nr. 7454/08. X. 1993- 1998 - obţinerea Autorizaţiei de liberă practică, nr. 1139/30. VI. 1998

Perioada 2.- 1998 - 2002 - studentă- 2002 - 2003 - studii aprofundate în domeniul Bazele biologice ale protecţiei plantelor

Calificarea / diploma obţinută 2. Biolog - Diploma de Licenţă Seria U, Nr. 0038146 - nr. 2021/4. IX. 2003.

Discipline principale studiate /competenţe profesionale dobândite

botanică, micologie, fitocenologie, anatomie, genetică

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

- Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Secţia Biologie - Ştiinte Agricole

Perioada - 1. XI. 2003 – XI. 2010, doctorand în domeniul BIOLOGIE. Titlul tezei:DIVERSITATEA TAXONOMICĂ,CENOLOGICĂ ŞI ECOLOGICĂ AMACROMICETELOR DIN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie – Diploma Seria H, Nr. 0003249 - nr. 449/11. VII. 2011

Discipline principale studiate /competenţe profesionale dobândite

micologie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare

- Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă română

68

Limbi străine engleza, francezaÎnţelegere Vorbire

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Competenţe şi abilităţi sociale - spirit de echipă manifestat cu ocazia desfăşurării diverselor activităţi specifice locului de muncă:- educaţie ecologică pentru adulţi şi copii;- consultanţă în domeniul terapiei vegetale;- furnizarea de date de specialitate şi de referinţă publicului larg;- furnizarea de material vegetal pentru: simpozioane, întruniri, etc.;- implicare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă colectivul din care

fac parte- colaborare cu cadre didactice ale Catedrei de Botanică la elaborarea de

materiale ştiinţifice de specialitate- participarea ca membru la trei contracte de cercetare (v. CONTRACTE).- -specializarea pe încă un grup de organisme - fungi – care au un rol

determinat în biologia şi ecologia plantelorCompetenţe şi aptitudini organizatorice - coordonarea activităţii muncitorilor din sector. Din anul 2009 instruirea unui tehnician

care mi-a fost repartizat la sector.- definirea responsabilităţilor şi obligaţiunilor pe care le are fiecare angajat alsectorului unei grădini botanice privind conservarea şi menegementul resurselorvegetale.- înfiinţarea unei biblioteci personale prin achiziţionare (cumpărare) de cărţi,enciclopedii, reviste, broşuri etc.

Competenţe şi aptitudini tehnice - technoredactare computerizată- utilizarea echipamentelor specifice de teren, laborator (GPS, reportofon, camere foto, microscopfotonic, lupă etc.)

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare acalculatorului

stăpânire a programelor de PC din pachetul Microsoft Office (Word, ArcView GIS 3.1, Power Point,Excel etc.) şi a programelor de prelucrare grafică

Alte competenţe şi aptitudini

Permis de conducere Categoria B, nr. D00130453J

69

Anexe

Participarea ca membru la următoarele contracte de cercetare:1. Contract de cercetare 16C/10.04.2006 „Cercetări privind plantele decorative cutalie redusă, sortiment, elemente de tehnologie de cultură şi identificarea despecii noi în flora spontană”. Tema 1, Cod CNCSIS 175. Director proiect - AntonDoina; 17 membri: Conf. dr. Gavrilescu Elena, Lect. dr. Nicu Carmen, Lect. dr.Costache Iulian, Lect. dr. Costea Dorin, Lect. dr. Mărăcineanu Cristian, Asist drd.Răduţoiu Daniel, Asist drd. Manda Manuela, Ing. Stoedin Livia, Ing. Cruceru Sonia,Ing. Osiceanu Silvia, Ing. Magdalina Mihaela, Biolog Boruz Violeta, Biolog CiortanIoana, Masteranzi: Gava Ionela, Cheie Mirela, Anuţa Simion Carmen, Stud. MiliciRadu. Durata 3 ani. 2006-2009.2. "Studiul complex al florei antropofile din oraşele: Craiova, Băileşti, Calafat,Tg. Cărbunesti, Tg. Jiu”- GRANTURI CONTRACTATE CU C.N.C.S.I.S. – M.E.C. Nr.23C, Tip A, Tema 33, COD. CNCSIS 7. Autorii: Director – Prof. G. Popescu; Membrii:Lect. Iulian Costache; Asist. drd. Daniel Răduţoiu; Asist. drd. George CătălinSimeanu; Ing. Ion Stan; Biolog Ioana Ciortan & Tehn. Dragoş Dumitriu. Anii deexecutie: 2000 – 2003.3. Cod Proiect: 3240; Nr. Contract : 32150. Titlu proiectului: ,,Evaluarea efectelorpoluarii si a schimbarilor climatice asupra biodiversitatii si starii socio -economice a populatiei in bazinul mijlociu al Jiului”. Acronimul proiectului:POLMEDJIU; Arie tematica: 3 - MediuDirectorul de proiect: prof. dr. Corneanu Gabriel4. Proiect : „Managementul durabil al sitului Natura 2000 Igniş”

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt conforme cu realitatea.

Data: Semnătura,8 martie 2013 Ioana CIORTAN

70

CURRICULUM VITAE

1. Nume: MEILESCU

2. Prenume: CORNEL

3. Data de nastere: 22.07.1963

4. Nationalitatea: ROMANA

5. Stare civila: casatorit

6. Nivelul Educational:

Institutia(de la Data – la Data) Diploma obtinuta si nivelul de scolarizare:

Universitatea „Babes-Bolyai” – Facultatea de

Biologie, Geologie,Geografie

(1982-1987)

Licenţă - Inginer Geolog

Universitatea Tehnică Cluj– Universitatea Minnesota

(2000-2001)

Post-universitar – Diploma Eco-Management – Managementul Administratival Mediului

Japan InternationalCooperation Agency

Sapporo(2000)

Post-universitar – Diploma Administraţie de Mediu

Ministerul Muncii, Familieişi Egalităţii de şanseMinisterul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului(2010)

Certificat de absolvire – Manager de proiect

7. Limbi straine: se indica nivelul de competenta pe scara de la 1 la 5 (1 - excelent; 5 - incepator)

Limba Citit Vorbit ScrisEngleza 3 3 3

Franceza 3 2 2

8. Membrii ai unor corpuri profesionale: 2011 – Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţiamediului

9. Alte aptitudini: (de ex. P.C., etc.): Utilizare programe Word, Excel, Power Point; permis auto cat. B

10. Pozitia profesionala in acest moment: Manager

71

11. Vechimea in cadrul operatorului economic: 1 an si 2 luni

12. Experienta profesionala

De la Data– pana la

DataLocatia Operatorul

economic Pozitia Descrierea

2011-prezent

DrobetaTurnu Severin

SCAquaseverin

SRLManager Studii de mediu si gospodarirea apelor

2008-2011 DrobetaTurnu Severin

Consiliul JudeţeanMehedinţi

Inspectorcontractual /

ManagerUIP

Coordonarea activitatii de protectie siconservare a Geoparcului PlatoulMehedinti

Manager UIP – Managementul integrat aldeseurilor in judetul Mehedinţi, proiect deasistenta tehnica promovat de MinisterulMediului si Padurilor in parteneriat cuCJMh

2007-2008 Alexandria,Romania

JV TeleormanEcosoil-Geiger

Manager calitate/Reprezentant

adjunct

Coordonarea activitatilor privind executia sicalitatea executiei lucrarilor in cadrulproiectului

Managementul integrat al deseurilor injudetul Teleorman

2006-2007 Drobeta TurnuSeverin

ConsiliulJudeţeanMehedinţi

CoordonatorGeoparc

Coordonarea activitatii de protectie siconservare a Geoparcului Platoul Mehedinţi


STRABAGROMANIA

SRL

Responsabilasigurareacalităţii / şef

laborator

Coordonarea activitatilor privind calitateaexecutiei lucrarilor in cadrul proiectuluiReabilitarea Drumului National DN 6,Distanta = 34 km

2003 Bucuresti

MinisterulAgriculturii,Pădurilor şiProtecţieiMediului

Consilier

Coordonarea ConventiilorInternationale: Ramsar si Carpati,Responsabil pentru realizareaCoridorului Verde al Dunarii InferioareOrganizarea retelei de arii protejate inRomania

2001-2003 Bucureşti Mivan KierRomania SRL Consilier

Membru al echipei de coordonare aproiectului Alimentarea cu apa inmediul rural, judetele Mehedinti, Dolj,Valcea


Agenţia pentruProtecţiaMediului

MehedintiDirector

Coordonarea activitatilor de protectie amediului in judetul Mehedinti.Promovarea sistemului privindcalitatea mediului in judetul Mehedinti

72


Scoala nr 6 siliceul

“Decebal”Profesor Activitate didactica – materia Geografie

1996 West Chester ,PA USA

BostanResearch Inc. Inginer Cercetari in domeniul avioanelor Micro UAV


MuzeulRegiunii

Portile de Fier

Coordonatorsecţia Ştiinţele

NaturiiStudii de geologie

1987-1990 Husnicioara,jud Mehedinti

IntreprindereaMiniera

MehedinţiInginer geolog Coordonarea activitatilor geologice- miniere

Declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevederilor referitoare la falsul în declaraţii din Codul penal, ca dateleinscrise in prezentul CV sunt corecte şi corespund realităţii

,, Planul Urbanistic Zonal - CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of ,, Planul Urbanistic Zonal - CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...