, nu pentruCe nu vota]i - suplimentuldecultura.ro fileMario DeMezzo despre Premiul „Augustin...

$: , nu pentruCe nu vota]i - suplimentuldecultura.ro fileMario DeMezzo despre Premiul „Augustin Fr\]il\“: „Premiul este f\cut pentru literatura român\, nu pentru gloria unui singur$
Ce nu vota]iRadu Pavel Gheo

Cum a `nceput campania electo-ral\ [i cum, dup\ afi[ele [i clipu-rile electorale, to]i candida]ii laCamera Deputa]ilor [i la SenatulRomâniei s`nt buni, one[ti [i dor-nici s\ ne fac\ via]a fericit\, neva fi greu s\-i alegem pe cei maibuni dintre ei. A[a c\ propun, ori-entativ, c`teva criterii pe baza c\-rora s\ nu vota]i un candidat, in-diferent de partidul din care faceparte.

» pag. 5

ANUL IX » NR. 375 » 17 – 23 noiembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

CRONIC| DE CARTE

~~nn rreeggiissttrruulliiddeeiilloorrggiinnggaa[[ee

Doris Mironescu

Cartea lui Valeriu Gher-ghel, Breviarul sceptic,are toate datele pentru a`nc`nta [i a pune pe g`n-duri deopotriv\. Este, spu-ne autorul, o carte despresimplitate ̀ n interpretare.

» pag. 11

Citi]i un interviu de Florin Iorga `n » pagina 3

Sssst! Repet\Andrei {erban

Olti]a C`ntec

Via]a cultural\ a urbei s-a ani-mat c`nd vestea, anun]at\ `nc\ deanul trecut, c\ Andrei {erban lu-creaz\ la Oper\ a devenit reali-tate. Proiectul s\u ie[ean const\`n reluarea a dou\ mont\ri dejaverificate pe alte scene.

» pag. 7

Datul `n spectacol

Recenta decernare a Premiului Augustin Fr\]il\ a reu[it s\ agite apele literaturii rom=ne. Pe de o parte,am avut impresionanta sum\ de 10.000 de euro oferit\ pentru a recompensa un roman `n cazul acesteiprime edi]ii, Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici. Pe de alt\ parte, am avut [i o gal\ fastuoas\, desf\-[urat\ la InterContinental, care a dat un plus de str\lucire literaturii contemporane. Suficiente motivepentru un interviu cu Mario DeMezzo, membru `n Consiliul director al Asocia]iei Casa de Cultur\ ,ini]iatoarea acestui premiu.

Românii e de[tep]i

Avanpremier\

Bogdan Hrib –Ultimafotografie

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Ultima fotografie de Bog-dan Hrib, care va ap\rea `n cur`ndla Editura Cartea Româneasc\, `ncolec]ia Proz\ .

» pag. 12-13

Mario DeMezzo despre Premiul „Augustin Fr\]il\“:

„Premiul este f\cut pentruliteratura român\, nu pentrugloria unui singur om“

www.suplimentuldecultura.ro

2 » actualitate

Mireasa descul]\,cenzurat\ `n 1958 [i 2012

R. Chiru]\

„Totul a fost foarte subtil“

Mireasa descul]\ este subiectul prin-cipal al evenimentului. De fapt, mo-dul cum aceast\ pies\, jucat\ deactorii Teatrului Dramatic din Ga-la]i `n 1958, a fost cenzurat\ pe ne-a[teptate, dup\ zece reprezenta]ii,de[i subiectul s\u principal era u-nul `n ton cu vremea, colectivizarea.

~n acel an, s-a s\rb\torit la Con-stan]a terminarea colectiviz\rii `nprimul raion, iar Gheorghe Gheor-ghiu-Dej a ]inut un discurs despreacest lucru. Tot atunci s-a spus c\urmeaz\ finalizarea colectiviz\rii`n Gala]i. Numai c\ ]\ranii de aici

au fost foarte reticen]i [i ni[te revol-te ]\r\ne[ti foarte puternice au fost`n\bu[ite cu armata. To]i ]\ranii ca-re se r\sculaser\ au fost du[i la pu[-c\rie `n perioada `n care se juca a-cest spectacol. ~n pies\ ap\rea [idiscursul lui Dej de la Constan]a, seauzea dintr-un megafon, iar ]\ra-nii-actori se opreau s\-l asculte. Ci-neva a considerat c\ gestul putea fiinterpretat prin faptul c\ ]\raniis`nt obliga]i s\ intre `n colectiv\ ,ne-a explicat Alexandru Berceanu.El este cel care a f\cut documenta-rea [i a creat conceptul pentru in-stala]ie. Tot ceea ce a adunat, dincercetarea arhivelor, dar [i prin in-terviuri cu pu]inii arti[ti supra-vie]uitori, a fost trecut `n desen,

`ntr-o band\ reu[it\ semnat\ deSorina Vazelina.

~n 1958, piesa a ajuns la Bucu-re[ti ca favorit\ pentru a c`[tigapremiul Festivalului Teatrelor Dra-matice, a avut ni[te cronici bune,dar cineva s-a temut de leg\turadintre Mireasa descul]\ [i ce se`nt`mpla `n realitate cu ]\ranii [ia cerut scoaterea spectacoluluidin program , poveste[te Alexan-dru Berceanu. Printre cei cu care aref\cut istoria momentului a fostchiar regizorul piesei, Valeriu Moi-sescu: La vremea respectiv\, ac-torii nici nu au [tiut c\ au fost cen-zura]i, nu s-a f\cut mare tam-tam peasta. Doar regizorul era con[tient,pentru c\ [tia c`te spectacole tre-buiau jucate. Totul a fost foartesubtil .

Libertatea de exprimare,ieri [i azi

Prezentarea actului de cenzur\ con-stituie doar o parte a instala]iei. Vi-zitatorii care intr\ `n galeria dincentrul vechi al Capitalei pot exer-sa `n 2012, pe cont propriu, tehni-cile de cenzur\ de acum 50 de ani.Ei au la dispozi]ie un birou, cu o ma-[in\ de scris, creioane, foarfece,dar mai ales [tampilele speciale ca-re se foloseau atunci. Una cu literaB, pentru Bun de reprezentat , [ialta cu litera O, pentru a opri ma-terialul de la publicare ̀ n ̀ ntregime

sau pe buc\]i. Lucrarea ce trebuiecenzurat\ este chiar banda dese-nat\ cu destinul Miresei descul]e.

Instala]ia este pentru un singurom, care prime[te `ntr-un plic in-struc]iunile despre cum trebuietratat materialul. Cel care dore[tes\ lucreze are la dispozi]ie o jum\-tate de or\ sau o or\ `n care poates\ fac\ ce vrea el cu acea lucrare.La final, se `ncheie un referat, `ncare se recomand\ dac\ proiectuls\ fie prezentat ca un decupaj ci-nematografic sau nu [i ce modifi-c\ri trebuie s\ se fac\ , a explicattot Alexandru Berceanu. ~n prime-le dou\ s\pt\m`ni, s-au adunatpeste 20 de mostre, ag\]ate pe pe-re]ii galeriei, care stau m\rturie

despre modul cum percep oame-nii de azi cenzura.

Evenimentul este finan]at de Ad-ministra]ia Fondului Cultural Na-]ional [i face parte dintr-un proiectmai amplu care vizeaz\ libertateade exprimare `n România. Va con-tinua cu o instala]ie a Ioanei P\unacare vorbe[te, de data aceasta, des-pre libertatea de expresie din zile-le noastre.

***T`n\rul cu barb\ [i ochelari seridic\ dup\ o or\ [i recunoa[te c\nu e l\murit cum s\ cenzureze maibine. A pus c`teva [tampile, [i B, [iO, dar nu e sigur dac\ a f\cut bine.Nu-i nimic, nici cenzorii din anii 50nu [tiau.

Hagi, b\iatul de acum celebru `n centrulvechi al Bucure[tiului pentru trandafirii pecare-i vinde seara, intr\ `n `nc\pere, seopre[te l`ng\ biroul unde un t`n\r cu barb\[i ochelari st\ aplecat peste o band\ dese-nat\ [i-l prive[te pentru o secund\. T`n\rulnu observ\, e preocupat s\ cenzureze

imaginile din fa]a sa. Hagi se `ntoarce, cutrandafirii `n m`n\, [i iese deta[at pe u[aAtelierului 35, acolo unde s\l\[luie[te, dedou\ s\pt\m`ni, instala]ia „(n.1958-m.1958) Comisia de ~ndreptare Cultural\,instala]ie submersiv\ [i subversiv\“, pus\la cale de Ofensiva Generozit\]ii O2G.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 375 » 17 – 23 noiembrie 2012

Alexandru Berceanu a pornit laOfensiva Generozit\]ii O2G

Amatorii de senza]ii tari pot exersa tehnicile de cenzur\ utilizate acum o jum\tate desecol `n biroul amenajat ca parte a instala]iei „(n.1958-m.1958) Comisia de~ndreptare Cultural\, instala]ie submersiv\ [i subversiv\“

Interviu realizat de Florin Iorga

Cu toat\ jena, prima `ntrebareeste, recunosc, oarecum... abrup-t\. Am fost `ntrebat de ce senume[te Augustin Fr\]il\ ,tocmai Augustin Fr\]il\ , celmai generos premiu literar ro-mânesc al momentului. Spu-ne]i-mi, v\ rog, ce s\ r\spund?

Augustin Fr\]il\ este un model.Cred c\ unul dintre lucrurile decare noi ducem lips\ `n acest mo-ment este exact acesta: avem valo-rile r\sturnate ̀ ntr-o ierarhie anor-mal\. Munca, pasiunea, dedicarea,constan]a nu mai s`nt apreciate. ~nacest context, Augustin Fr\]il\este un model. Prin felul `n care aconstruit literatura `n România,prin felul `n care a ridicat o editur\`ntreag\ din punct de vedere edi-torial, prin felul `n care via]a lui afost literatura, el trebuie s\ devin\un model. Augustin Fr\]il\ a fostiubit de to]i colegii lui de breasl\. Edrept c\ el a prins o genera]ie cares-a construit altfel dec`t genera]iaactual\, optzeci[tii, [i a fost acolo ̀ nmijlocul lor, `n preajma lor, [i-ahr\nit dragostea de poezie [i de

literatur\ din energia curentului li-terar. Dar felul `n care el s-a d\ruitliteraturii este oric`nd un modelpentru cei care vor s\ marcheze prinmunca lor literatura `n România.Vreau s\ v\ dezv\lui pu]in din culi-sele premiului. Unul din motivelepentru care Dan C. Mih\ilescu [iAlex. {tef\nescu au acceptat cu at`tau[urin]\ s\ fie parte din acest ju-riu a fost faptul c\ premiul s-a nu-mit Augustin Fr\]il\ .

Dorin]a noastr\ este caprestigiul premiului s\dep\[easc\ valoarea lui

O alt\ curiozitate: cum se str`ng10.000 de euro pentru un scriitorromân viu, `n carne [i oase? V\`ntreb asta pentru c\, dup\ [ti-in]a mea, o asemenea sum\ egreu de adunat chiar [i pentrualte cauze mai sensibile la ni-vel social `n clipa de fa]\.

Orice bani se str`ng greu. Este poatemotivul principal pentru care a-ceia care nu pot s\ fac\ asta aleg s\stea pe margine [i s\ critice. Aufost luni (f\r\ exagerare) `ntregi demunc\. Au fost sute de mailuri (dinnou f\r\ exagerare) [i sute de tele-foane, zeci de ̀ nt`lniri pentru a g\sitrei sponsori. Nu este u[or. Trebuies\ alergi mult, s\ ba]i la u[i multe`nchise , s\ intri pe geam atuncic`nd e[ti dat afar\ pe u[\. Trebuies\ pui cauza [i pasiunea pentru pro-iect mai presus de orgoliul t\u. Pen-tru c\, dac\ nu faci asta, nu rezi[tipsihic la toate refuzurile. Dar, `nfinal, g\se[ti oameni care s\ rezone-ze cu cauza ta, g\se[ti oameni carenu numai c\ spun despre cultur\ c\e important\, dar vor s\ [i fac\ unlucru concret. Eu am mers cumva]intit, ̀ n primul r`nd la companiile[i persoanele despre care [tiam c\au un istoric `n sprijinirea actelorculturale. Cred c\ am f\cut o ac]iunede pionierat. Pentru c\ premii litera-re private `n România, de genul ce-lui pe care l-am instituit noi, nu s`nt(multe sau deloc), [i atunci, ca oricemunc\ aflat\ la `nceput, e normals\ fie una care ̀ nt`mpin\ dificult\]i.Dorin]a noastr\, `ns\, este ca, `ntimp, prestigiul premiului s\ dep\-[easc\ valoarea lui.

Cum vi s-a p\rut c\ era perceputPremiul Augustin Fr\]il\ a-tunci c`nd l-a]i anun]at [i cum vi

se pare c\ este perceput acum,dup\ ce l-a]i decernat?

Am trecut prin st\ri contradictorii.Entuziasm atunci c`nd l-am lansat,urmat de perioade de bucurie c`ndam v\zut c\ a fost foarte bine primitde public sau perioade de triste]ev\z`nd cum este criticat cu rea-vo-in]\. ~n final, `ns\, bucuria a fostcea care a c`[tigat, pentru c\ cei maimul]i dintre comentatori fie au a-preciat premiul, fie au exprimat unpunct de vedere neutru. O critic\`n care v\d dorin]a de construc]ie[i `mbun\t\]ire, un sfat bun [i oopinie obiectiv\ s`nt `ntotdeaunabine primite de mine [i de ceilal]icolegi ai mei din board. Dac\ m\deranjeaz\ ceva, acest lucru estec`nd oamenii, de[i informa]i, alegs\ rup\ cr`mpeie din informa]ie [is\ le scoat\ din context sau, [i mair\u, s\ ignore `n totalitate o infor-ma]ie oferit\ clar [i s\ distorsione-ze adev\rul `nc`t s\ dovedeasc\ unpunct de vedere r\ut\cios [i clarinexistent! Din fericire, au fost oa-meni l`ng\ mine care m-au `ncu-rajat [i m-au sus]inut, oameni caremi-au devenit prieteni [i care [i-auoferit necondi]ionat sprijinul `n a-cest proiect. Au fost oameni pe carenu i-am `nt`lnit niciodat\, care auvenit `n ap\rarea premiului [i ideiipe care am avut-o. Le mul]umesc!

Peste 50 de oameni auf\cut voluntariat

Nu v\ ̀ ntreb cum au fost ale[i cri-ticii literari care au f\cut pre-selec]ia volumelor, dar vreau s\[tiu cum i-a]i ales pe bloggeriicare au punctat romanele in-trate `n concurs.

Aici r\spunsul e cel mai simplu. Amvrut o mas\ divers\ de bloggeri,care s\ reprezinte o mas\ divers\de cititori. Am vrut bloggeri cu tra-fic din dou\ motive: pentru c\ ei vincu reprezentativitate [i pentru c\ideile lor s`nt clar apreciate de mul]ioameni dac\ ei aleg s\ se `ntoarc\zilnic pe blogul lor s\ le citeasc\.Am vrut oameni din pres\ care s\[tie s\ ridice valoarea premiului,dar care s\ [tie s\ evalueze un ro-man din punctul de vedere al jurna-listului, diferit de cel al criticuluiliterar. Am vrut [i bloggeri care seocup\ numai de carte, pentru ca oparte a bloggerilor s\ fie cumva

critici cu blog . Ne-am dorit s\avem un grup dinamic [i divers, a[acum s`nt [i cititorii, de fapt. Dac\am fi l\sat decizia la m`na juriuluiliterar, probabil c\ b\t\lia s-ar fidat tot `ntre cele dou\ car]i careau fost pe locurile 1 [i 2 ale blog-gerilor. Ceea ce `nseamn\ c\ alege-rea lor a fost foarte bun\ [i, mai

mult dec`t at`t, ei [i-au luat rolulfoarte `n serios [i au citit c\r]ile cupasiune [i dedicare. Eu s`nt extremde mul]umit [i juriul de anul vi-itor va fi alc\tuit din aceia[i blog-geri ̀ n majoritate, la care sper\m s\mai ad\ug\m c`]iva. Cu c`t mai ma-re juriul, cu at`t mai multe [anses\ avem o c`[tig\toare corect\.

S`nt convins c\, dup\ reu[itaprimei edi]ii, lumea literar\ se`ntreab\ dac\ va mai fi [i o a do-ua edi]ie. Va mai fi? Vor fi pu[ila b\taie tot 10.000 de euro sauspera]i chiar la mai mult?

R\spunsul `l pute]i anticipa: amanun]at deja c\, dac\ vom reu[i s\str`ngem din nou banii, vom facecu siguran]\ edi]ia a doua. Vor fi tot10.000 de euro. Este o sum\ bun\,cred eu, care s\ motiveze autorii s\participe la premiu. Ne vom con-centra anul viitor s\ cre[tem pres-tigiul premiului, s\ `i atragem departea noastr\ pe cei care contea-z\ [i c\rora, din lips\ de timp, nuam reu[it s\ le explic\m bine des-pre ce e vorba `n acest premiu.Premiul este f\cut pentru literatu-ra român\. Nici pentru gloria unuisingur om, nici pentru gloria vreu-nei edituri, nici m\car pentru ca unautor s\ ia 10.000 de euro. Premiuleste f\cut pentru literatura româ-n\, pentru a se vorbi de cinci ro-mane finaliste, pentru a se vorbi deromanul c`[tig\tor, pentru a pro-mova scriitura româneasc\. Ar figreu [i necinstit ca gloria s\ apar-]in\ unui singur om c`nd s`nt peste

50 de oameni care au f\cut volunta-riat ore ̀ ntregi pentru acest proiect.Dar, dac\ anul viitor vom reu[i s\fim mai clari `n a explica acest lu-cru [i `n a-i atrage `n favoarea lite-raturii pe unii oameni care au uncuv`nt de spus, c`[tigul va fi cuat`t mai mare!

Din punctul dumneavoastr\ devedere, se mai ̀ nt`mpl\ ceva ̀ n-tre dou\ edi]ii ale Premiului

Augustin Fr\]il\ , dincolo deinsomniile scriitorilor care as-pir\ s\ [i-l adjudece?

Ne-am dori foarte mult s\ fie ac-]iuni de promovare ale romanuluic`[tig\tor, organizate de Asocia]iaCasa de Cultur\ `n parteneriat cuEditura Polirom. Am vrea s\ fa-cem, de exemplu, dezbateri `n liceevizavi de carte sau poate vizavi dec\r]ile finaliste (Via]a lui KostasVenetis Octavian Soviany [i c`[-tig\toarea, Matei Brunul LucianTeodorovici). ~n acela[i timp, ̀ ns\,ne dorim foarte mult ca edituriles\ fie mai aproape de noi `n rela]iade parteneriat pe care `ncerc\m s\o cl\dim. Noi punem la dispozi]iaediturilor un mijloc [i un contextpe care ele ar trebui s\ `l foloseas-c\, al\turi de noi, evident, pe c`t demult posibil. Am observat un lucruinteresant: dac\ d\m o c\utare peGoogle dup\ cuvintele premiullit... , prima sugestie este premiulliterar Augustin Fr\]il\ . Ne dorimca anul viitor, c`nd organiz\m edi-]ia a doua, aceste c\ut\ri s\ r\m`n\primele `n lista de sugestii!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 375 » 17 – 23 noiembrie 2012

actualitate « 3

» Premiul este f\cut pentru literatura român\, pentru ase vorbi de 5 romane finaliste, pentru a se vorbi deromanul c`[tig\tor, pentru a promova scriituraromâneasc\. Ar fi greu [i necinstit ca gloria s\ apar]in\unui singur om c`nd s`nt peste 50 de oameni care auf\cut voluntariat ore `ntregi pentru acest proiect.

MMaarriioo DDeeMMeezzzzoo ddeesspprree PPrreemmiiuull „„AAuugguussttiinn FFrr\\]]iill\\““::

„Premiul este f\cut pentru literaturaromân\, nu pentru gloria unui singur om“Pe 7 noiembrie, a fostdecernat marele premiu„Augustin Fr\]il\“. Spun„mare“ pentru c\ au fostpu[i la b\taie 10.000 deeuro doar pentru premiul `nsine, banii fiind acorda]i pesistemul „`nving\torul iatot“. Nu mai st\m s\ soco-tim exact „m\run]i[ul“ le-gat de organizare [i de fas-tuoasa gal\ de premieredesf\[urat\ la InterConti-nental, dar [tim c\ exist\ [ic\ undeva se contabilizeaz\la virgul\. Despre tsunamiulde b`rfe generate de apari-]ia acestui concurs [i mai alesde sistemul de premiere nuare rost s\ mai vorbim, eplin Internetul. Ideea este c\aveam toate motivele s\st\m de vorb\ cu omul dinspatele acestei pove[ti cumiz\ pentru literaturaromân\ contemporan\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 375 » 17 – 23 noiembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Am g\sit, sp`nzurat\ de u-[a casei, o gazet\ electoral\.Gazeta poporului se nume[-

te ea [i nu e altceva dec`t `n-c\ o form\ de risip\ financia-r\, cu efecte discutabile, dinnoianul de flutura[i, afi[e,c\r]ulii de-o [chioap\ cu optpagini [i pliante care ne s`ntl\sate pe acas\ de domnii

catinda]i la alegerile dindecembrie.

S`nt mul]i oameni care sedeclar\ agasa]i de campaniaelectoral\. Unii dintre ei auajuns s\-[i declame chiarstarea de sc`rb\, `n simpleconversa]ii, pe bloguri ori

`n ziare. Am impresia c\ to]iace[tia se iau mai `n seriosdec`t candida]ii pe care-i res-ping organic. Lor le recomandun mic antidot, pe care sub-semnatul `l folose[te de anide zile, `n special `n perioa-de [ugube]e cum este ceaprin care trecem. Antidotulse nume[te P\storel Teodo-reanu. Citindu-i epigrame-le, realizezi c\ politica nu aumblat niciodat\ cu fust\ [i c\umorul a fost, dintotdeauna,cel mai eficient analgezic.Asta, mai ales c`nd ajungi laconstatarea amar\ c\ nu ai pecine vota, a[a cum, probabil,

a f\cut-o [i P\storel c`nd ascris urm\toarele: Din Ba-nat p`n\ la Ia[i/ Se resimtelipsa s\rii./ Fiindc\ cei maimul]i ocna[i/ Au ajuns la c`r-ma ]\rii! .

Nu m-am g`ndit defel lacontemporanul nostru domnCrin atunci c`nd am cititconstatarea h`trului Al. O.,dup\ vizita unui ministru ro-mân `n Spania: Am trimisla mauri/ Un ministru nou,/Printre-at`]ia tauri/ S\ fie[i-un bou! . Nici pe oameni caAndrei Marga nu po]i s\-ilipe[ti nu-i a[a? deloc deurm\torul catren, pe care

veselul P\storel i-l dedic\domnului cameleon MihailSadoveanu: Venea o moar\pe Siret/ Leg\n`ndu-se pe-ocoast\,/ {i-n ea un autor [i-ret/Macin\ f\in\ proast\! .

Promisesem mai sus c`-teva electorale . ~ntr-o pe-rioad\ neagr\ [i tulbure dinistoria noastr\ recent\, c`ndcomuni[tii se preg\teau s\intre `n istorie prin fraud\[i cu bocanci sovietici, mis-ter Teodoreanu comenteaz\simbolul de campanie alvajnicilor inventatori ai Re-publicii Populare: Nu cre-deam s-ajung vreodat\/ C-ams\ pot s\ fiu `n stare/ Ca f\-c`nd pipi pe garduri,/ S\ ofac direct ̀ n... soare! . Ast\zi,avem afaceri[ti care credc\, pun`ndu-[i la breloc un pa-lat de aur, se transform\ `n

Mesia [i `n politicieni lumi-na]i. Domnului Gigi B. i se po-trive[te perfect epigrama scri-s\ de ie[eanul nostru cu har a-cum vreo [aizeci de ani, dup\ce Peli[orul fusese transfor-mat de lumina]ii de la R\s\-rit `n cas\ de crea]ie : Voi,creatori ai artei pure./ Cesta]i acuma la p\dure,/ S\ fi]iaten]i c`nd v\ plimba]i/ S\nu c\lca]i... `n ce crea]i! .

Am s\ `nchei cel mai ve-sel text pe care l-a[ fi pututscrie `n perioada asta me-ritul e-al boemului meu ie-[ean cu o dedica]ie pentruto]i intelectualii angaja]ipolitic, care se uit\ doar

`nspre Occident [i niciodat\`n oglind\. Dup\ r\zboi, prin-trepoe]ii proletculti[ti ce-ap\-ruser\ precum ciupercile o-tr\vite dup\ ploaie, s-a strecu-rat [i doamna Veronica Po-rumbacu. D`nsa z\mislise [ipublicase versurile: O, Euro-p\, te simt `n mine,/ Te simtad`nc `n mine! . P\storel `id\ replica : Mult stimat\Veronic\./ Eu credeam c-o aimai mic\!/ Dar m\rturisi-rea-]i clar\/ Din Gazeta Lite-rar\,/ Dovede[te elocvent/ C\`n chestia matale,/ De-ad`n-cimi fenomenale,/ Intr\-ntre-gul continent! .

Pam-pam!

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Re]et\ anti-electrocutare la electorale

4 » actualitate

Romancierul american, v\zutde cei mai mul]i drept cea maimare speran]\ a SUA de alua, dup\ o „secet\“ de 20 deani, un Nobel pentru literatur\,a anun]at c\ a luat hot\r`reas\ se retrag\ din activitate.

Drago[ Cojocaru

Nemesis va fi ultima mea carte ,anun]\ Philip Roth `ntr-un interviuacordat revistei franceze InRocks ,nu mai am inten]ia s\ scriu `n ur-

m\torii zece ani. Ca s\ fiu sincer,

am terminat cu literatura! Uita]i laE.M. Forster s-a oprit din scris lav`rsta de 40 de ani! Iar eu, care amscris carte dup\ carte, n-am maiscris nimic de trei ani. Prefer s\ lu-crez la arhiva mea, s\ o predau bio-grafului meu. I-am dat deja mii

de pagini care s`nt memorii nelite-rare, nepublicabile `n forma actu-al\. Nu inten]ionez s\-mi scriu me-moriile, dar vreau ca biografulmeu s\ aib\ la dispozi]ie acestmaterial pentru cartea sa, `nain-te ca eu s\ mor.

De la scris la recitit

~n acela[i interviu, Roth dezv\-luie faptul c\ scrisul a fost `ntot-deauna o ocupa]ie dificil\ pentruel. Problema , spune autorul ame-rican, e c\ m-am `ndr\gostit deliteratur\ `nc\ din copil\rie. Mait`rziu, mi-am zis c\ a[ putea deve-ni scriitor. Atunci am `ncercat s\fac asta [i mi-a reu[it, p`n\ la unpunct. Dac\ a[ fi putut face cevamai bun `n via]\, crede]i-m\, a[ fif\cut cu drag\ inim\! Dar, la `nce-put, scrisul a fost ceva foarte in-citant, a[a `nc`t am continuat s\scriu! .

Roth poveste[te cum, la 74 deani, a realizat c\ nu mai are sufi-cient timp la dispozi]ie. A hot\r`t s\reciteasc\ volumele pe care le iu-bise la 20-30 de ani, fiindc\ pe ace-lea nu le mai recite[ti niciodat\ :Dostoievski, Turgheniev, Conrad,Hemingway... Pe urm\, a decis s\`[i reciteasc\ propriile romane, ̀ n-cep`nd cu ultimul, Nemesis.

„Cine are nevoie s\citeasc\ o alt\ cartemediocr\?“

Am citit p`n\ m-am s\turat, p`n\la Complexul lui Portnoy, careeste imperfect , poveste[te scriito-rul, am vrut s\ v\d dac\ mi-am

pierdut vremea scriind. Am ajunsla concluzia c\, mai degrab\, amreu[it s\ fac ceva. Pot s\ spun la felca boxerul Joe Louis, c\ «am f\cutce am putut cu ce am avut la dis-pozi]ie». Atunci am decis c\ amterminat cu fic]iunea. Nu vreau s\mai scriu, s\ mai citesc, nici nuvreau s\ mai vorbesc despre fic]iu-ne. Am consacrat romanului toat\via]a mea: l-am studiat, l-am predat,l-am scris [i l-am citit! De ajuns!Nu mai simt acela[i fanatism pen-tru scris pe care l-am resim]it toa-t\ via]a. Ideea de a `nfrunta `nc\ odat\ scriitura ̀ mi este imposibil\!

La `ntrebarea interlocutoruluifrancez, dac\ nu crede c\ aceast\atitudine este exagerat\, Roth a re-plicat c\, `n viziunea lui, a scrie`nseamn\ s\ gre[e[ti `ntotdeauna .

Toate ciornele tale spun povesteae[ecului t\u , crede autorul, numai am energia frustr\rii, for]a dea m\ confrunta. C\ci a scrie ̀ nseam-n\ a fi frustrat: `]i petreci vremeapun`nd pe h`rtie cuv`ntul gre[it,fraza gre[it\, povestea gre[it\. Te`n[eli f\r\ `ncetare, e[uezi f\r\`ncetare [i trebuie, astfel, s\ tr\-ie[ti `ntr-o frustrare perpetu\. ~]ispui permanent c\ nu merge, c\trebuie s\ o iei de la `nceput. Amobosit. Traversez o epoc\ diferit\a vie]ii mele; mi-am pierdut oriceform\ de fanatism [i nu resimtnici o melancolie .

Nu cred , spune Philip Roth,c\ o carte `n plus sau `n minus ar

schimba ceea ce am f\cut deja. Da-c\ a[ scrie o nou\ carte, aceasta arfi probabil ratat\. Cine are nevoies\ citeasc\ o alt\ carte mediocr\? .

» „Pot s\ spun la fel ca boxerul Joe Louis, c\ «am f\cutce am putut cu ce am avut la dispozi]ie». Atunci amdecis c\ am terminat cu fic]iunea. Nu vreau s\ maiscriu, s\ mai citesc, nici nu vreau s\ mai vorbescdespre fic]iune. Am consacrat romanului toat\ via]amea: l-am studiat, l-am predat, l-am scris [i l-am citit!De ajuns! Nu mai simt acela[i fanatism pentru scris pecare l-am resim]it toat\ via]a.“ – Philip Roth

Philip Roth:„M\ retrag!“


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

1) Averea. Dac\ respectivul can-didat a mai avut ocazia s\ comba-t\ `n Parlamentul României [i da-c\, `n timpul `n care a luptat acolopentru bun\starea poporului, ave-rea personal\ i-a sporit de la o ca-s\ [i c`teva mii de lei sau euro lasute de mii (sau milioane) de lei, eu-ro sau orice altceva. Dac\ i-au cres-cut `n balconul apartamentului c`-teva case sau terenuri intravilane.Dac\ a dat sau a luat cu `mprumutsume de bani c`t bugetul unui or\-[el românesc. ~n toate aceste ca-zuri a]i fi ni[te dobitoci dac\ a]ipune [tampila cu Votat pe nume-le lui (zic dobitoci `n sensul ju-c\u[ `n care dul\ului fraierit dindesenele animate i se transform\]easta `ntr-una de asin).

Un om care se `mbog\]e[te `nparlament, nu f\c`ndu-[i meseria(dac\ are vreuna), e de nevotat. Emai mare p\catul s\ strici un votpentru un jecm\nitor. G`ndi]i-v\:banii pentru medicamente com-pensate [i pentru tratamente me-dicale adecvate, banii pentru re-novarea [i modernizarea [colilor

[i spitalelor, banii pentru reface-rea [oselelor, `ntre]inerea c\ilorferate [i a localit\]ilor, banii care arasigura plata salariilor ori a pen-siilor, ba chiar m\rirea lor, baniicare ar fi permis reducerea taxe-lor [i impozitelor... to]i banii \[tia,care v-ar fi f\cut s\ tr\i]i mai bi-ne, s`nt `n conturile care au cres-cut pe timpul mandatelor de se-natori [i deputa]i. Numai un ma-sochist ar vota `mbog\]i]ii dinpolitic\.

2) Domiciliul. Dac\ un candidatnu este din localitatea sau m\cardin jude]ul unde candideaz\. A[aceva nu trebuie votat dec`t cusmoal\ [i pene. O arat\ experien-]ele trecute: odat\ ales, individulo s\ uite cu totul de prostimea ca-re l-a trimis la Bucure[ti. Nu-i pa-s\ de oamenii aceia, nu-i cunoa[te[i nici nu vrea s\-i cunoasc\. Vreadoar s\ fie ales [i s-ar mul]umi [icu voturile unor gu[teri dac\ l-artrimite `n parlament. Da, o s\ seplimbe vreo lun\ prin teritoriu ,o s\ vorbeasc\ la mitinguri [i o s\

spun\ c\ e [i el berlinez, teleorm\-nean, ar\dean sau ie[ean, dup\care nici n-o s\ mai ]in\ minte ci-ne sau de ce l-a ales. O s\ fie con-vins c\ l-a ales Partidul ([i poatec\ acesta e adev\rul).

3) Traseismul. Dac\ un candidat s-amutat de cel pu]in dou\ ori de la unpartid la altul. O singur\ mutarear putea reprezenta o ajustare sauo adecvare doctrinar\, c\ci orici-ne poate gre[i o dat\ sau i se pot`n[ela a[tept\rile lui oneste, de ompolitic român. Dar dou\-trei-pa-tru mut\ri eventual de la par-tidul care pierde puterea la cel ca-re pare s\ o c`[tige dovedesc unoportunism de cea mai joas\ spe]\.Un politician traseist n-are niciprincipii, nici scrupule [i `[i min-te cu neobr\zare aleg\torii. P`n\[i anun]area candidaturii e o min-ciun\ sfruntat\ (una doctrinar\),iar cine `ncepe a[a de n\valnic v\asigur c\ nu se va opri niciodat\din minciuni.

4) Vedetismul TV. Dac\ apare exce-siv de des la televizor. Politicie-nii care apar foarte des la televi-ziuni fie au foarte mult timp liber,fie `[i fac din prezen]a pe ecranprincipala lor meserie. C`nd uncandidat (eventual fost senatorsau deputat) s-a `ndr\gostit exce-siv de televiziune, e cu totul contra-indicat s\ `l vota]i. Asta dac\ nucumva v\ dori]i un deputat sauun senator pe care s\-l doar\ `n[ezut de aleg\torii s\i, unul des-pre care s\ povesti]i a doua zi pela gardul casei cum c\ uite ce bi-ne a zis-o sau ce frumos vorbe[te.Fiindc\ asta o s\ fie activitatealui `n cei patru ani de mandat: os\ o zic\, o s\ vorbeasc\, dar nu os\ fac\ nimic.

Pe de alt\ parte, dac\ respecti-vul candidat are at`t de mult timpliber `nc`t `l poate risipi `n talk-show-uri, iar ar fi o prostie imen-s\ s\ `l vota]i: cine `[i ia `n seriosslujba nu are timp liber. Are timpliber doar dac\ trage chiulul [i `[iutilizeaz\ pozi]ia `n propriul luifolos adic\ `n defavoarea pros-t\nacilor care l-au ales [i `i pl\tescsalariul.

~n opinia mea, ace[tia s`nt oa-menii care nu ar trebui vota]i nici-decum, `n nici o circumstan]\. Da-c\ dup\ o asemenea selec]ie mair\m`n c`]iva candida]i, vota]i-i peaceia, indiferent de partid. Nu pute]igre[i mai r\u dec`t p`n\ acum.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Ce nu vota]i

» Un om care se`mbog\]e[te `nparlament, nu f\c`ndu-[imeseria (dac\ arevreuna), e de nevotat. Emai mare p\catul s\strici un vot pentru unjecm\nitor.

Cum a `nceput campania electoral\ [i cum, dup\ afi[ele [iclipurile electorale, to]i candida]ii la Camera Deputa]ilor [i laSenatul României s`nt buni, one[ti [i dornici s\ ne fac\ via]afericit\, ne va fi greu s\-i alegem pe cei mai buni dintre ei. A[ac\ propun aici, orientativ, c`teva criterii pe baza c\rora s\ nuvota]i un candidat, indiferent de partidul din care face parte.


6 » muzic\

Anivers\rile muzicaleale anului: Alfred Cortot

Anul acesta, c`nd Fran]a come-moreaz\ cei 50 de ani scur[i de lamoartea lui Alfred Cortot, este maigreu s\ te la[i prad\ viziunii idili-ce, netezirii istoriei, la care pianis-tul [i biograful s\u au conlucrat,mai mult sau mai pu]in con[tient.

Bernard Gavoty, autorul c\r]iiamintite, bine cunoscut [i români-lor pentru convorbirile sale radio-difuzate cu George Enescu, a avutprivilegiul de a fi o vreme foarteapropiat de Cortot. Acesta `i cereas\ scrie despre el o carte obiectiv\ ,s\ le arate mai tinerilor piani[ticum ̀ ntr-o existen]\ de artist ac]iu-

nea poate fecunda visul, tot a[a cum`ntr-o via]\ de om visul poate da unsens ac]iunii. [...]Aminti]i-le c\ pia-nul este f\cut pentru muzic\, a[acum arti[tii s`nt f\cu]i s\ serveas-c\ arta, [i nu invers .

Crezul lui Alfred Cortot, ̀ mp\rt\-[it [i de Florica Musicescu, r\m`nevalabil p`n\ ast\zi. La fel [i `ndem-nurile sale transmise tinerilor con-fra]i la o v`rst\ `naintat\, `nainteadispari]iei lui, `n 1962. Ele s`ntcitate de istoricul [i mai recentulbiograf al pianistului, François An-selmi, `ntr-un relativ amplu dosarconsacrat anivers\rii lui Cortot dec\tre lunarul Diapason . Muzicatrebuie s\ fie contagioas\, primej-dioas\, sublim\... Iar lucr\rile pe ca-re le ve]i interpreta av`nd aceast\`n]elegere, cu fiecare zi mai intim\,a misterului profund al artei vorna[te, poate, acest frison interiorcare face s\ presim]i apropiereade adev\rul artistic...

Adev\rul artistic este `nsumataproape integral, dar nu exhaustiv,`ntr-un set omagial de 40 de discuricu imprim\rile lui Cortot, organi-zate cronologic, `ncep`nd de la celeacustice din 1919, p`n\ la o selec]iedintr-o proiectat\, dar r\mas\ ne`n-cheiat\ [i nepublicat\ p`n\ ast\ziedi]ie complet\ a sonatelor pentru

pian de Beethoven, `nregistrate `n1958-59. Ascult`ndu-l pe Cortot, `nmultele imprim\ri p\strate, adeseaduble, unele chiar patru sau cinci va-riante, cu muzica lui Chopin, Franksau Schumann, ̀ ntre mul]i al]ii, ̀ n-]elegi mai bine caracterizarea pe ca-re i-o f\cea un critic ̀ nc\ din 1908: unartist care se integreaz\ ̀ n capodo-perele pe care le interpreteaz\; el leresuscit\, le tr\ie[te [i `nc\ `n formape care le-au dat-o creatorii lor. Nudecade niciodat\ la prostul gust de aimpune propria personalitate pestecea a mae[trilor a c\ror muzic\ oaduce la via]\ pe claviatur\. Artasa este pioas\, veridic\, are for]aunui adev\rat discipolat .

F\r\ `ndoial\, EMI France [i Ré-mi Jacobs, cel ce a f\cut selec]ia pie-selor incluse ̀ n setul Alfred Cortot.Anniversary Edition [i care preg\-te[te o tez\ despre cursurile de inter-pretare ale pianistului, reu[esc s\-iridice un adev\rat monument cu o-cazia celebr\rii de anul acesta, chiardac\ uneori remasterizarea nu las\impresia utiliz\rii la maximum acapacit\]ilor tehnice actuale de res-tituire a sunetului original. RémiJacobs atrage aten]ia ̀ ntr-o not\ edi-torial\ c\ edi]ia nu reprezint\ o in-tegral\ a interpret\rilor p\strate`n arhive, dar c\ acelea re]inute i-mortalizeaz\ geniul interpretativ allui Alfred Cortot, al c\rui joc se recu-noa[te cu u[urin]\ prin originalita-tea tu[eului [i inteligen]a textelormuzicale .

Edi]iile de asemenea anvergur\este greu s\ ating\ perfec]iunea, [idiver[ii cunosc\tori ai artei pianis-tului semnaleaz\ cu regret c`tevaabsen]e istorice , cum ar fi aceea aprimelor sale `nregistr\ri, probabildin 1902, `n calitate de acompania-tor al unei celebre soprane, Felia Lit-vinne (publicate pe CD sub etichetaMarston), a Concertului Nr. 2 de Cho-pin sub bagheta lui Mengelbergdin 1944, la Paris (Malibran), a ce-lui de Schumann, cu Ferenc Fricsay

la pupitru (Audite) sau a `nregistr\-rilor solo f\cute la Tokyo `n 1952(RCA Japan, Shinseido).

Dac\ de la volumul omagial al luiBernard Gavoty, din 1977, p`n\ as-t\zi adev\rul artistic r\m`ne ne-schimbat, ba chiar consolidat, coor-donatele adev\rului istoric des-pre personalitatea [i omul Cortots-au modificat considerabil datori-t\ unei `ntregi genera]ii de cercet\-tori `n istorie [i muzicologie, `ntrecare se cuvin men]iona]i MyriamChimènes, François Anselmi, Fré-déric Gaussin etc.

Cercet\rile lor `n arhive atest\,iar ei afirm\ explicit c\ personalita-tea lui Alfred Cortot a r\mas p\ta-t\ [i reputa]ia sa a fost umbrit\durabil de asocierea [i colaborareacu guvernul pro-nazist de la Vichy,al c\rui discurs reac]ionar, atuncila mod\, `l folose[te `n calitate dedemnitar al regimului. ~n aceast\calitate i se [i repro[eaz\ c\ s-a ar\-tat indiferent fa]\ de elevi de-ai s\ievrei, cum au fost Clara Haskil [iVlado Perlemuter, ca [i fa]\ de dure-rea unuia din colegii s\i de [coal\,celebrul pedagog Lazare-Lévy, ve-nit s\-l roage s\ intervin\ `n favoa-rea fiului s\u, lupt\tor ̀ n rezisten]\,capturat, internat [i torturat `n la-g\rul de la Drancy, pentru a fi ulte-rior ucis la Auschwitz. ~n toat\ a-ceast\ perioad\ tragic\, Alfred Cortot[i-a urmat cariera personal\, neezi-t`nd s\ c`nte `n concerte organizatede propaganda german\ [i s\ se pro-duc\ `n ]\rile ocupate de nazi[ti, lainvita]ia acestora.

Cazul lui Cortot , scria recentFrançois Anselmi, ilustreaz\ ̀ n do-meniul muzicii c\ perioada Ocupa-]iei continu\ s\ apar]in\ acelui«trecut ce nu trece» . O abordare cear putea fi luat\ ca exemplu [i delumea muzical\ româneasc\, supu-s\ adesea unei bru[te amnezii c`nde vorba de istorie, ca `n cazul diri-jorului George Georgescu. Daraceasta este o alt\ discu]ie...

P\strez `n bibliotec\ o carteap\rut\ `n 1977, c`nd lumeamuzical\ francez\ aniversacentenarul na[terii mareluipianist Alfred Cortot. Unadin multele fotografii decolec]ie ale pianistului `mieste cu deosebire apropiat\de suflet. Dat`nd din 1936, ea`i `nf\]i[eaz\ pe GeorgeEnescu, Cortot, Yvonne As-truc, Marcel Ciampi, JacquesThibaud [i, `n prim-plan, pet`n\rul Yehudi Menuhin al\-turi de surorile sale, to]i z`m-bitori, except`nd gazda, Enescu, [i a[eza]i pe treptelede la intrarea `n re[edin]aacestuia de la Meudon. Oimagine aproape idilic\ aunei `ntregi lumi muzicale!

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

M-am g`ndit, `n timpul concertului, la reac]ia lui Ceau[escu, dac\ l-ar fiv\zut pe John Mayall pe scena S\lii Palatului, acolo unde c`rmaciulobi[nuia s\ dea spectacole indigeste... Ce s\ zic? Istoria contrafactu-al\ e un joc ce m\ amuz\ rareori. ~mprejurarea nu era `ns\ de natur\s\ m\ absolve de tenta]ie. Sala Palatului r\m`ne una dintre cele maibune construc]ii din punctul de vedere al acusticii. La at`]ia ani dup\ce destina]ia principal\ (Congresele Partidului) a trecut `n legendaneagr\, se p\streaz\ bine ca sonorizare, perfect plasat\ ca s\ po]iajunge acas\ dup\ eveniment, noaptea, c`nd str\zile Bucure[tilors`nt b`ntuite de haite canine ca-n cea mai grozav\ jungl\ urban\.

Aspectul sonor(iz\rii) m-a fericit `n asemenea m\sur\, c\ n-am g\sitnici cel mai mic defect concertului John Mayall din 11 noiembrie 2012,spre deosebire de c`]iva prieteni, preten]io[i degust\tori de blues. RaduLupa[cu, de exemplu, a depistat nu [tiu ce sc\deri la primele piese.Ioan Big, vr`nd s\ par\ ultraexigent, mi-a oferit cea mai bun\ caracte-rizare a spectacolului. Zicea Big, bine motivat, c\ totul s-a ridicat lanivelul unui show de club, unde maximum 100 de cunosc\tori puteau sa-vura, pe l`ng\ inevitabilele t\rii lichide, un playlist [i-o performan]\ cenu distoneaz\ ̀ n [irul celor cu care tat\l ([i bunicul, adaug eu) bluesuluibritanic ne-a obi[nuit. P\i, am replicat, asta e caracteristica oric\ruiconcert de blues, c\ doar genul \sta de muzic\ nu se c`nt\ `n s\li pre-ten]ioase, ci `n cluburi, pivni]e [i-alte localuri `nghesuite! La noi, fi-indc\ Mayall a venit dup\ 17 ani, unde ai fi vrut s\-l duc\ promotorulPaul Nanc\? ~n club la Titu-gar\? Merit\ din plin locul unde a c`ntat,fiindc\ n-a f\cut rabat de la calitate, nici n-a mimat antrenul, bunadispozi]ie, pl\cerea de-a c`nta! Cum s\ nu ne bucure o sear\ ca asta?

Fire[te, n-am apucat s\ formulez obiec]iile fa]\ de amiciipreten]io[i. Le scriu acum pentru a preg\ti observa]ia urm\toare.Locuind `n provincie [i ocupat cu diverse probleme profesionale,ajung regretabil de rar la concertele pe care a[ dori s\ le v\d [i caretoate se ]in `n capitala cea balcanic mirositoare. De aici provine en-tuziasmul de novice, pe care ̀ l dezl\n]ui st`rnit de comuniunea cu sune-tul dens, dinamic, cu instrumentele clar puse `n relief de-o instala]ie co-respunz\toare. {i la John McLaughlin, acum patru ani, am tr\it sen-za]ia. Ca s\ m\ conving de eficacitatea sonoriz\rii, am ie[it din sal\`n cursul ultimului solo de baterie al lui Jay Davenport [i-am ascultatbubuitul tobelor rostogolit p`n\ la subsolul unde dormitau ni[te in[iam\r`]i, pesemne homle[i de-ai casei. Am stat `n primul r`nd, ca s\ fo-tografiez, am urcat [i la ultimul scaun, de unde am comis o `nregistrarecu alur\ de bootleg [ca s\ testez l\udatele performan]e ale aparatuluimeu foto, despre care fabricantul spune c\ [i filmeaz\ (numai volann-are!)]. Ei bine, sunetul se auzea peste tot la fel, iar despre naturale-]ea, echilibrul [i vigoarea lui nu insist, c\ s-ar crede c\ exagerez.

La cei 79 de ani, John Mayall nu d\ semne de oboseal\. ChitaristulRocky Athas aproape c\ s-a sufocat de sete, h\ituit de solistica luiMayall. Basistul Greg Rzab `ns\ a dialogat cu b\tr`nul vocalist-muzi-cu]ist, `ntr-o inspirat\ b\t\lie de virtuozit\]i f\r\ fisur\. Or fi pre-g\tit-o dinainte, or fi executat-o [i alt\ dat\, nu conteaz\. Au ob]inutaplauzele unei s\li aproape pline, `nc`ntat\ la maximum de str\luci-toarea improviza]ie.

Aplauze a ob]inut [i Harry Tavitian, invitat s\ deschid\ concertul.Prest(idigit)a]ia sa ne-a convins c\ alegerea lui n-a fost un hat`r de organi-zator, ci alegere logic\, semnat\ John Mayall.

Blues de lux

Harry Tavitian John Mayall

FO

TO

: Dum

itru

Ung

urea

nu

Enescu [i Cortot la Meudon


~n regia de oper\, Andrei {erban adebutat `n 1980, cu Evgheni One-ghin de Ceaikovski, la Welsh Na-tional Opera, Cardiff. Implicat `nprocesul de teatralizare a acestuigen artistic tradi]ional prin defi-ni]ie, regizorul a colaborat cu in-stitu]ii de v`rf din `ntreaga lume:Metropolitan, Covent Garden,Lyric Theatre Chicago, ChâteletParis, Bastille Paris, StaatsoperViena, Opernhaus Zürich. Precumau procedat to]i marii directori descen\ `n ultimele decenii, {erbana infuzat conven]ionalitatea ope-rei cu prospe]imea unor mijloacece ]in de specificul artei teatrale,anul`nd grani]ele ferme dintre spe-cii at`t de `nrudite. Un mic curs,de c`teva pagini bune, despre re-gia de oper\ a inserat `n sumaruldintr-O biografie, volumul ap\-rut la Polirom `n 2006, un state-ment foarte conving\tor `n privin-]a punctelor convergente `ntre ar-ta interpret\rii unui text drama-tic [i a unei partituri muzicale. Decitit, chiar [i de profani!

Reflexe de creatorpedagog

Ca om de teatru, i-am urm\rit carie-ra. Am avut ocazia s-o fac pornind

de la r\d\cinile carierei lui interna-]ionale, la La Mama, locul unde aajuns gra]ie lui Ellen Stewart, unscouter cu talent `nn\scut `n aciti oamenii, arti[tii, `n a crede [ia investi `n ei. ~n arhiva a[ez\m`n-tului, din demisolul din Queens,`n Off-Off Broadway, se afl\ m\[-tile din Trilogia lui {erban, foto-grafii, `nregistr\ri video ale spec-tacolului care a inaugurat TheAnnex, sala unde Kantor [i-a ju-cat Clasa moart\, iar Brook, Con-ferin]a p\s\rilor. S`nt spa]ii careau intrat `n enciclopediile mon-diale datorit\ celor care au creatacolo. Iar {erban e de mult\ vre-me printre ei. Am v\zut apoi a-proape tot ce a lucrat `n ]ar\, amasistat [i la c`teva repeti]ii des-chise, `n care publicului, acest ele-ment at`t de important al actuluiartistic, `i era `ng\duit s\ priveas-c\ la laboratorul ce preced\ pre-miera. {erban trateaz\ publiculcu un respect egal aceluia cu care`i onoreaz\ pe arti[tii cu care `[iface spectacolele. Simte nevoia s\fie apropiat de spectatori, s\ comu-nice. }ine conferin]e, scrie, de lac\r]i la scrisori deschise. E un re-flex al creatorului pedagog, alcelui care `mpr\[tie cu generozi-tate [i discipolilor, ori simplilor

curio[i, din priceperea [i expe-rien]a acumulate. Ca regizor, pen-tru {erban importante s`nt c\uta-rea, drumul. Expedi]ia estetic\.~l intereseaz\ feedback-ul. Au fostrepeti]ii deschise la Sibiu, la Tea-trul Radu Stanca , la Cluj, la Na-]ional [i Teatrul Maghiar de Stat,la Bucure[ti, la Bulandra [i Ode-on. Andrei {erban e el `nsu[i unspectacol. Se fr\m`nt\, g`nde[tetot timpul, ajusteaz\, combustiacreativ\ e continu\. Secondat deDaniela Dima, companioana devia]\ [i munc\, persuadeaz\ princharism\, printr-o putere de ela-borare extraordinar\, prin capa-citatea, de invidiat [i de urmat, dea-[i men]ine floarea tinere]ii vie.Floarea despre care vorbea Zeami`n tratatul s\u de art\ teatral\.

Pentru echipa Opereiie[ene, proiectul e unexerci]iu necesar

Acum le-a oferit ie[enilor o reluare.P`n\ la punct [i virgul\, inclusivfinalul, un bis la care `n celebrul

rondo, dirijorul iese din fos\, ur-c\ la ramp\ [i anim\ deopotriv\arti[ti [i public! Afl`nd c\ lucrea-z\ la Ia[i, la Oper\, dup\ ce v\zu-se Oedip la Bucure[ti, cu ceva ani`n urm\, un jurnalist bucure[teanm\ `ntreab\ cum r\m`ne cu ori-ginalitatea, cu creativitatea [ichiar cu drepturile de autor, dac\e vorba despre o reluare. Drepts\ zic, nu m\ g`ndisem, dar pe locmi-au venit `n minte exemplelelui Tompa Gabor, care a f\cut depatru ori, `n patru teatre, `n limbidiferite, aceea[i variant\, excep-]ional\, cu C`nt\rea]a cheal\, [iSilviu Purc\rete, care a montatFemeia care [i-a pierdut jartierele[i la Limoges, [i la Bucure[ti. {ifaptul c\ {erban a revizitat frec-vent autori [i texte, realiz`nd ver-siuni diferite ale Unchiului Va-nia, Livezii de vi[ini ori Pesc\ru-[ului lui Cehov.

Indiile galante, oper\ balet `npatru acte [i prolog, e montat\ rar.La noi, se pare, niciodat\. Oricum,nu recent. Libretul lui Louis Fu-zelier e naiv, s`nt patru secven]epe tema iubirii, tratate cu mijloa-cele muzicale ale barocului. Pen-tru echipa Operei ie[ene, proiectule un exerci]iu necesar. A fost ca o[coal\, ca un atelier, a[a cum tre-buie s\ fie orice nou demers, inci-

tant, provocator. O impresionant\desf\[urare de for]e umane, scenapare pe momente ne`nc\p\toare,instrumente noi, reacordare, mul-]ime de manevre tehnice deseschimb\ri de decoruri, lumini, su-te de costume, soli[ti, balet, cor,ma[in\rii de f\cut valuri, ciclora-m\, se joac\ [i `n sal\, se c`nt\ dela balcon, din loj\. Invadarea a-ceasta a spa]iului teatral rezervatpublicului a des\v`r[it-o {erban`n Unchiul Vania de la Maghiaruldin Cluj. Acum, sala proiectat\ deHelmer [i Fellner la mijlocul se-colului XIX reprezint\ `n sine oscenografie adecvat\ lucr\rii luiRameau. Costumele, decorurile, u-tilizarea cortinei pictate, ref\cut\dup\ recenta restaurare, ca fun-dal `n una din secven]e au conso-nat cu decora]iunile interioare. In-diile galante e luminos, vibrant,tonic. {erban a dezvoltat ludic li-bretul, realiz`nd un spectacol `ncare faptul c\ nivelul vocilor nuatinge excep]ionalul e contraba-lansat de bucuria de a juca, trans-ferat\ [i publicului. Cum declara`n preambul, regizorul a dorit s\ne ofere trei ore de bucurie, de e-vadare `n fic]iune din imanen]aunui cotidian cenu[iu.

Cu voin]\ [i imagina]ie, neputem sim]i ca la Paris!

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Via]a cultural\ a urbei s-a animat c`nd vestea, anun]at\`nc\ de anul trecut, c\ Andrei {erban lucreaz\ la Oper\a devenit realitate. Proiectul s\u ie[ean const\ `nreluarea a dou\ mont\ri deja verificate pe alte scene:opera balet Indiile galante de Rameau, `n versiunea dela Opera Garnier Paris (1999, reluat\ `n 2004 [iimprimat\ pe DVD pentru televiziune [i exploatarecomercial\) [i Troienele, parte a Trilogiei realizate la LaMama New York, un triptic ce i-a adus celebritateamondial\ `n anii ’70, reluat la `nceputul anilor ’90 [i laNa]ionalul bucure[tean, av`nd-o atunci [i pe BeatriceRancea `n distribu]ie.


Sssst! Repet\ Andrei {erban

» Ca regizor, pentru{erban importante s`ntc\utarea, drumul.Expedi]ia estetic\. ~lintereseaz\ feedback-ul.


S`nte]i vorb\re] `n via]a de zi cuzi. A[a p\stra]i echilibrul cu t\-cerile de pe ecran?

Una vine `n continuarea celeilalte.Noi, oamenii, vorbim c`nd s`ntem `m-preun\, dar cea mai mare parte a zileine-o petrecem singuri, t\c`nd. Defapt, cred c\ t\cerea e mult mai ci-nematografic\ dec`t ne-t\cerea .Nu exist\ prea multe cuvinte `n fil-mele mele, dar s`nt o mul]ime de su-nete. Nici nu [ti]i c`t de mult sunetintr\ la montaj. Dac\ a]i vedea unfilm de-al meu pe un Stereo Dolbyde calitate, a]i observa c\ fiecarepas\re are o contribu]ie precis\. Eadev\rat c\ uneori prefer monologuldialogului, chiar [i c`nd oamenii ̀ [ivorbesc unii altora, dar nu am o te-orie ̀ n privin]a asta. Adev\rul e c\,atunci c`nd oamenii schimb\ infor-ma]ii, capacitatea imaginii de a exis-ta ̀ ntr-un spa]iu poetic ̀ nceteaz\ s\mai fie o provocare. Odat\ ce ̀ ntrebi:Cine e omul \sta? [i ]i se r\spun-

de: E Mark , am ob]inut o informa-]ie [i nu ne mai punem ̀ ntreb\ri, numai medit\m, nu ne mai imagin\m.~n filmele mele `ncerc pe c`t posibils\ reduc informa]ia asta e provo-carea mea (uneori cam grea), darchiar [i c`nd scriu un scenariu mise `nt`mpl\ uneori s\ aleg variantacea mai simpl\ [i s\ m\ `ntreb: Dece n-a[ pune scena c`nd el spune as-ta [i asta?... [i pe urm\ termin pri-mul draft [i v\d c\ acel moment afost o dovad\ de lene din partea mea.

Cum arat\ scenariile dvs.? Cani[te haiku-uri?

Ca ni[te descrieri, nu foarte scurtetotu[i, c\ci nu le scriu doar pentrumine, ci [i pentru produc\tori. ~n-cerc s\ descriu mi[c\rile cine in-tr\ ̀ n cadru, cine ce face , iar dac\exist\ dialog, atunci inventez un soide dialog ritmic pentru c\ e nece-sar\ o oarecare muzicalitate nuneap\rat `n sensul con]inutului.

Ce fel de muzic\ asculta]i de obicei?

{ti]i care e c`nt\re]ul meu cel mai iu-bit de pe `ntreaga planet\? Leonard

Cohen. Pe locul doi e Maria Callas amuzicii arabe, Umm Kulthum.

A]i putea fi un bun scriitor.

A[ putea, mi s-a [i propus, dar nu [tiude ce nu am f\cut-o p`n\ acum. Amdestule lucruri ̀ n minte [i uneorichiar m\ g`ndesc la cutare sau cu-tare poveste care ar trebui s\ fiecunoscut\ [i de ceilal]i. Am publicatc`teva articole, dar nu pot spune c\s`nt scriitor. ~n schimb, m\ g`ndescdestul de mult la acest lucru.

Dac\ nu scrie]i, ce face]i?

G\tesc. Tot timpul. G\tesc o mie dechestii [i experimentez la fel cumfac [i `n cinema. Cred c\ pentru mi-ne g\titul e un fel de c\utare de sine asemenea cinemaului. E tot narativ.

E [i muzical?

Desigur! G\titul e narativ [i nu e de-loc liniar. }ine [i de montaj, de felulcum combini ingredientele. Nu tre-buie doar s\ sim]i ce cu ce merge, dar[i s\ `]i asumi riscuri. Eu nu g\tescniciodat\ dup\ re]ete, le iau ca pe unpunct de plecare, a[a cum se `nt`m-pl\ cu scenariile [i cu ideile. Nu m\`ncred ̀ n conven]ii. De pild\, nu g\-tesc ar\be[te pentru c\ [tiu c\ num-a[ duce ̀ n acea direc]ie. S\ g\te[tiar\be[te e ca [i cum ai face un filmhollywoodian foarte bun, ori eu nus`nt `n stare s\ fac asta. Am nevoiede o re]et\ care s\ mi se potriveasc\.Dac\ m-ar vedea mama g\tind o re-]et\ ar\beasc\, s-ar distra a[a c\`ncerc s\ evit acest lucru vizit`ndalte gastronomii.

~n ce rela]ie s`nte]i cu timpul? S`n-te]i nostalgic? Duce]i `n perma-nen]\ dorul timpului care a tre-cut? V\ scap\ printre degete (youmiss time all the time)?

Da, ̀ mi scap\ printre degete. E cevatipic pentru mine, dar s`nt `n priz\,s`nt foarte con[tient de faptul c\trebuie s\ evit confruntarea cu tim-pul care trece [i o fac, de pild\, c`ndmerg cu BMW-ul (ma[ina oficial\ aFestivalului Les Films de Cannes àBucarest). Dac\ pot evita BMW-ul [is-o iau pe jos, o fac. I-am spus de maimulte ori [oferului c\ prefer s\ mergpe jos pentru c\ timpul se lunge[teatunci c`nd o iei la pas.

Cum v\ ajut\ filmele s\ uita]itrecerea timpului?

~ns\[i ideea realiz\rii unui film eo rezisten]\ `n fa]a timpului care

se scurge. Cu alte cuvinte, c`nd cre-ezi o imagine poetic\, deja mergi`n sensul opus acelor de ceasornic,deoarece dimensiunea temporal\a unei imagini poetice e ceva in-controlabil.

V\ referi]i la film ca la un proces?

Nu neap\rat. Chiar [i c`nd `l pri-ve[ti. De c`te ori nu se `nt`mpl\s\ vezi un film care nu are o or\[i jum\tate `n timp real? Aceastaeste o lume a viselor. Cred c\ de la`nceput p`n\ la sf`r[it atuncic`nd g\te[ti sau faci un film di-mensiunea temporal\ are o alt\semnifica]ie dec`t `n via]a real\.Timpul e exact ceea ce facem dinel. De pild\, consider c\ poezia e unloc foarte bun unde po]i `ncepe s\opre[ti curgerea timpului. Umorulla fel. C`nd r`dem, ̀ ntrerupem curge-rea timpului.

{ti]i ce se spune despre cei carer`d c\ tr\iesc mai mult. E unparadox: opre[ti timpul, dar `l[i prelunge[ti.

Dar sim]i asta. Eu simt acest lucruexact `n acest moment, nu mai t`r-ziu. Nara]iunea umorului `n sinecon]ine [i ea o alt\ dimensiune.

Nu vi se `nt`mpl\ uneori s\ v\par\ r\u c\ a]i f\cut doar treilungmetraje?

Din motive financiare, desigur.(R`de.) Nu [tiu de ce am f\cut at`tde pu]in. S-ar putea s\ regret acestlucru. Adev\rul e c\ am a[teptatmult p`n\ s\ fiu absolut sigur c\fiecare film `mi era necesar. Poa-te c\ nu g`ndesc corect. Al]i regi-zori trec de la un film la altul fiepentru c\ nu pot a[tepta, fie pen-tru c\ a[a func]ioneaz\ impulsu-rile lor, fie pentru multe alte mo-tive dar eu am nevoie s\ [tiu c\ceea ce vreau s\ fac este a[ezat(layered) ca imagine. Nu vreau doars\ am o idee. E ca `n pictur\. Pot s\mai pigmentez culoarea iar [i iar,astfel `nc`t imaginea s\ devin\stratificat\, dens\ [i a[ezat\.

Ave]i filmul `n dvs. `nainte dea `ncepe s\ filma]i?

Nu `ntotdeauna. Am o ambian]\, oanume senza]ie lucru care se apli-c\ tuturor artelor, nu doar filmului.

Dac\ Mungiu v-ar propune s\face]i un scurtmetraj despre

8 » interviu

Interviu cu Elia Suleiman [i Matteo Garrone

Cinemaul `ntregastronomie [i erotic\Recent, Cristian Mungiu a invitat la Bucure[ti doi cunoscu]i regizori contemporani –Elia Suleiman [i Matteo Garrone, cu ocazia celei de-a treia edi]ii a Festivalului LesFilms de Cannes à Bucarest. Dou\ personalit\]i diferite, fermec\toare fiecare `nparte. Palestinianul Suleiman, care a tr\it mai mult prin str\in\tate, e un rafinat pecare l-ai asculta ore `n [ir, dar care e n\r\va[ c`nd `l calci pe botin\, pe c`nd italianule de o senzitivitate surprinz\toare pentru cineva care a f\cut o cronic\ dur\ cao]elul a Mafiei napolitane (Gomorra).

Interviuri realizate de Iulia Blaga

Elia Suleiman: „Pentru mine,g\titul e un fel de c\utare desine – asemenea cinemaului“Elia Suleiman n-a avut nevoie de `ntreb\ri ca s\povesteasc\, de[i ora 10.30 i s-a p\rut prea matinal\pentru o conferin]\ de pres\ („mai ales c`nd n-ai b\utdestul\ cafea [i n-ai fumat destule ]ig\ri“). Singurullucru care l-a deranjat a fost parchetul care sc`r]`ia subpa[ii angaja]ilor Institutului Francez din Bucure[ti (banu, [i aparatele de fotografiat – „parc\ a]i executa undictator“). P`n\ c`nd s-a enervat [i s-a oprit, a apucat s\confirme c\ [i-a am`nat plecarea cu o zi ca s\ se plimbe`n afara Bucure[tiului (România p\r`ndu-i „un amestecparadoxal `ntre vechiul regim [i vibra]iile tinereigenera]ii“). {i a mai spus un lucru care completeaz\imaginea unui epigon interesant al lui Jacques Tati [iBuster Keaton, n\scut `n Nazaret [i duc`ndu-[i casa `nspate, prin lume: pentru el, filmul nu e o „carier\“, ci o„continu\ autocunoa[tere“. Mai multe, `n interviul care `ncepe suav, gastronomic [ise termin\ destul de col]os.

Bucure[ti a[a cum a]i f\cut ̀ n {ap-te zile la Havana, cu ce a]i ̀ ncepe?

Observ c\ a]i auzit ni[te b`rfe pe un-deva. (R`de.) Nu [tiu ce s\ zic, mair\m`n o zi ca s\ v\d ce a[ putea face`n eventualitatea ̀ n care a[ mai faceun film ca cel din Cuba. Sau, m\rog, nu m\ g`ndesc neap\rat la unfilm scurt sau lung. E prea devremes\ m\ pronun], dar a[ vrea s\ facun film impresionist, ca o schi]\.Pur [i simplu s\ v\d ce iese.

A]i descoperit ni[te asem\n\ri ̀ n-tre Havana [i ora[ul dvs., Nazaret.

Da, dar nu neap\rat Nazaretul de azi,c`t cel de acum 40 de ani, `nainte caglobalizarea s\ loveasc\ cu mai pu-]ine ma[ini [i mai pu]in\ poluare.Singura asem\nare care nu se apli-c\ peste tot e blocada, ceea ce m-af\cut s\ spun odat\ ce am ajuns `nCuba: M\ simt ca `n Gaza . Multedin lucrurile pe care noi le conside-r\m necesare [i naturale s`nt pentrucubanezi obiectul unei lupte de zi cuzi. Ceea ce iar\[i e asem\n\tor e unsoi de sentiment colectiv pe care `lau oamenii `ntr-un loc dificil, un soide leg\tur\ care ̀ i face s\ se str\du-iasc\ s\ p\streze pl\cerile de fiecarezi. A[a c\ atunci c`nd danseaz\, dan-seaz\ ca nebunii [i felul `n caretr\iesc via]a din plin `mi aminte[tede multe locuri din lume unde exist\blocad\, cum ar fi Sarajevo sau Ra-mallah, unde punctele de control nudau drumul nim\nui, dar, odat\ in-trat ̀ n ora[, descoperi c\ barurile s`ntpline. E [i asta o form\ de rezisten]\.

C`t de greu e s\ fii regizor is-raelo-palestinian?

Nu s`nt regizor israelo-palestinian,nu [tiu ce v-a dat aceast\ impresie.

Nazaret e `n Israel.

De facto. Eu s`nt palestinian.

V-am ̀ ntrebat pentru c\ filmele dvs.`ncearc\ s\ echilibreze lucrurile.

Deloc. Cred c\, dac\ a[ ̀ ncerca s\ leechilibrez, a]i ob]ine varianta co-rect\ politic.

Numai c\ filmele dvs. nu fac pro-pagand\.

Nici acest cuv`nt nu e `n dic]iona-rul meu. Din momentul ̀ n care ai o]int\ ideologic\, politic\ sau so-cial\ , e posibil s\ nu mai facifilme. {tiu destui regizori care facasta [i nu merg s\ le v\d filmelepentru c\ nu mai resimt nici o pl\-cere. Risc, poezie, c\l\torie, s\ te la[imoale ̀ n universul t\u, f\r\ nici uncontrol de sine toate aceste lu-cruri alc\tuiesc cinemaul.

Nu am spus c\ nu s`nte]i dedicat,dar lua]i `n r\sp\r stereotipu-rile ambelor p\r]i, iar asta v\creeaz\ o pozi]ie echilibrat\.

Am `n]eles. Era vorba doar de cu-vinte. Umorul nu are o ]int\, el exis-t\ pur [i simplu.


interviu « 9


A]i trecut de la interesul pentru pove[ti per-sonale (L imbalsamatore) sau care frizeaz\patologicul (Primo amore) la pove[ti ampleca Gomorra sau Reality, care ating ceea ce afost numit p`ntecele `ntunecat al globaliz\-rii ( the dark underbelly of globalisation ).Reality e tot un film despre globalizare.

Ce `n]elege]i prin globalizare?

Ceea ce `n Gomorra era numit sistemul(Camorra av`nd rela]ii `n toat\ lumea). ~nReality are leg\tur\ cu faptul c\ televiziu-nea une[te sub aceea[i p\l\rie oameni din`ntreaga lume. Am dreptate?

Poate c\ da, `ns\ interesul meu e `ntotdeaunalegat de conflictul uman. Exist\ ̀ ntotdeauna oproblem\ uman\, un conflict ̀ ntre om [i sistem.Cred c\ cele mai importante teme din Realityse refer\ la pierderea identit\]ii, la preten]ia dea fi altcineva, la visul pe care ̀ l urm\rim [i ca-re sf`r[e[te prin a ne ̀ nghi]i. Ca ̀ ntr-un basm.

Televiziunea e [i ea parte a sistemului?

E sistemul, da, [i are nevoie de victime pentrua supravie]ui, la fel ca sistemul criminal dinGomorra. Vorbesc despre sclavi, dar manieraprin care m\ apropii `n fiecare film de subiecte una uman\. Nu vreau s\ judec pe nimeni, nuvreau s\ fac pe moralistul [i s\-i ar\t cu de-getul pe cei buni [i pe cei r\i. Vreau s\ urm\-resc personajele [i s\ m\ apropii de ele pentruc\ s`ntem cu to]ii parte a aceluia[i sistem.Luciano din Reality este sedus de program, `ntimp ce eu pot fi sedus de altceva, pentru c\[i eu fac parte din sistem.

A]i crescut cu teatrul (tat\l dvs. fiind criticteatral), dar filmele pe care le face]i tr\dea-z\ dragostea pentru cinema. Face]i referirela Scarface `n Gomorra, iar Reality seam\-n\ pe alocuri cu un film italian vechi.

Da, referin]ele mele din Reality au fost cinema-tograful italian, comediile italiene ale anilor60. Iubesc cinemaul, de aceea m-am [i f\cut

regizor. Primul film de care ̀ mi amintesc a fostun Walt Disney, Robin Hood, dar primul filmcare mi-a pl\cut la nivel intelectual a fostFragii s\lbatici al lui Ingmar Bergman.

{i acum ce filme vede]i?

Depinde, `mi plac filmele care m\ transport\`n alt\ dimensiune.

SF-uri?

Nu. (R`de.) Filmele unor mari cinea[ti, care [iei vorbesc despre realitate, dar `ntr-o manier\

foarte personal\, ar\t`ndu-]i lucruri pe care nule [tiai. To]i marii cinea[ti, toate filmele marinu au de-a face doar cu realismul, ci [i cu alt-ceva. Se deschid spre o alt\ dimensiune caretransfigureaz\ realitatea. De pild\, `mi placDavid Lynch [i Aki Kaurismäki cinea[ticare nu s`nt reali[ti, dar care cu toate asteas`nt adev\ra]i (true). Este o mare diferen]\.

V\ plac filmele române[ti ale ultimilor ani?

Din p\cate, nu am v\zut dec`t filmele lui Cris-tian (n.red. Cristian Mungiu), dar nu [i altefilme române[ti, ca s\ pot da un r\spunsmai amplu.

C`t de grea e povara unui film, cum e Go-morra, care a avut un a[a mare succes?

P\i, am sim]it ceva presiune... din partea mea.

Nu din partea Mafiei.

Nu, deloc.

Nu v-a sunat nimeni?

Nu. N-am avut niciodat\ probleme cu Camorra.Nu [tiu dac\ vor s\-mi fac\ ceva, pentru c\nu mi-au spus, dar nu s-a `nt`mplat nimic.

V\ teme]i?

Deloc. De ce ar trebui s\ m\ tem? Ce am spusdespre ei?

I-a]i pus `ntr-o lumin\ nefavorabil\.

Gomorra e un film despre conflictul uman, iarceea ce spun ̀ n film nu e o noutate, toat\ lumea[tie. {i atunci, de ce ar trebui s\ `mi fie fric\?

Dup\ Gomorra, expecta]iile tuturor fa]\ demine au crescut [i toat\ lumea inclusiv eu sea[tepta ca noul meu film s\ fie la fel de puternic.~ns\ fiecare poveste pe care o g\seam nu mi sep\rea suficient de tare, a[a c\ mi-am pierdut [ieu un pic identitatea, ca Luciano. Am `nceputs\ fac diverse lucruri care se a[teptau de lamine, dup\ care m-am oprit, am plecat de la oidee foarte simpl\ [i ea s-a dezvoltat p`n\ laurm\ `n Reality.

Ave]i acum o alt\ poveste?

Nu. Acum promovez Reality, dup\ care o s\ m\re`ntorc la Roma [i voi `ncerca s\ m\ concen-trez pe viitorul meu proiect. Nu `l am `nc\, dara[ vrea s\ `ncep de undeva, s\ `ncerc s\ `l g\-sesc. Din p\cate, e foarte dureroas\ perioada`n care trebuie s\ cau]i o nou\ iubire.

{i interviurile s`nt dureroase?

It s work.

Autorul lui Gomorra [i Reality, ambele premiate cu GrandPrix du Jury la Cannes, a p\rut destul de acru la conferin]a depres\, ca [i cum l-ar fi sup\rat o durere surd\ de m\sea. (Dara acceptat toate interviurile care i-au fost solicitate.) Nici nua spus lucruri prea spectaculoase. D\dea mai degrab\impresia c\ nu e genul care vorbe[te prea mult. Nici nu e demirare, pentru c\ e un tip vizual, [colit ca pictor [i trecutapoi la cinema – prin intermediul posturii de asistent decamer\. ~n tête-à-tête, cineastul care a avut curajul de a faceun film despre mafia napolitan\ `n timp ce autorul c\r]ii

inspiratoare, Roberto Saviano, era (cum e [i azi) p\zit zi [inoapte de carabinieri `]i las\ alt\ impresie. Cu fularul dat detrei ori `n jurul g`tului ca [i cum s-ar ap\ra, vorbe[te `ncet [inu te prive[te `n ochi dec`t uneori, la ultimul cuv`nt al frazeipe care o spune. Pare mai t`n\r dec`t cei 44 de ani `mplini]i `noctombrie [i pare s\ aib\ for]a celor vulnerabili. Ori l-amprins `ntr-un moment delicat, c`nd, de[i promoveaz\ Realityprin lume, deja se perpele[te `n a[teptarea unui nou subiect.O nou\ dragoste, cum spune `n interviul de mai jos, care, dinp\cate, nu poate re]ine [i timbrul vocii.

» „Gomorra e un film despre con-flictul uman, iar ceea ce spun `nfilm nu e o noutate, toat\ lumea[tie. {i atunci, de ce ar trebui s\`mi fie fric\?“ – Matteo Garrone

Matteo Garrone: „E foarte dureroas\ perioada de c\utare a unei noi iubiri“


10 » carte

Florin Irimia

~n 1635, un oarecare Caspar, soldatde profesie, se `ntoarce `n Lorenadup\ R\zboiul de Treizeci de Ani,dar confund\ casa p\rinteasc\ cuo alta, drept pentru care ì treceprin foc [i sabie pe ocupan]ii ei, maipu]in pe mezina familiei, MarieAubertin, pe care o ia de nevast\.Neamul Obertinilor `[i `ncepeaastfel saga. ~n 1769, Frédéric, urma-[ul lui Caspar, ̀ [i face curaj [i plea-c\ din Lorena ca s\-[i f\ureasc\ unviitor ̀ n ̀ ndep\rtatul Banat, unde,dup\ multe peripe]ii, va ajunge s\`ntemeieze satul Triebswetter(ideea lui, modificat\ pu]in de no-bilul local), devenind mai apoi jude-c\tor. E un pas mare pentru Frédé-ric, devenit acum Frederick, care lael `n ]ar\ se `ndeletnicea cu o ocu-pa]ie destul de meschin\: v`n\toa-rea de ]igani, care pe vremea aceeaera legal\ [i se pl\tea. O sut\ cinci-zeci [i cinci de ani mai t`rziu, `n1924, un oarecare Jakob f\r\-nume`[i p\r\se[te satul natal, Boc[a, pen-tru a descinde taman ̀ n Triebswetter(Tomnatic, `n român\), devenit `n-tre timp un sat de [vabi harnici, nudeparte de Timi[oara. Destina]ia luinu este ̀ nt`mpl\toare. A citit ̀ ntr-unziar c\ Elsa Obertin, de cur`nd `n-toars\ din America, ar vrea s\ se m\-rite, dar nu prea are cu cine. E greu

s\ g\se[ti un b\rbat dup\ ce ai trecutde-o v`rst\ [i, mai ales, c`nd ai maimul]i bani dec`t majoritatea lor. Acitit [i [i-a spus, ei bine, eu voi fi b\r-batul ei. Chiar dac\ se gr\be[te canucumva altul s\ i-o ia ̀ nainte (chiar[i a[a, `[i g\se[te timp s\ fure unceas de aur), nu reu[e[te s\ ajung\`nainte ca fulgerul dintr-o furtun\n\prasnic\ s\ fac\ scrum gospod\-ria Obertinilor. Ceea ce nu-nseamn\c-a picat prost. Dimpotriv\. A picatla ]anc. Distrugerea gospod\riei de-vine un motiv `n plus pentru ca El-sa s\-l ia de b\rbat. At`t de bine s-aupotrivit cele dou\ momente, tr\sne-tul [i sosirea lui Jakob, `nc`t ai pu-tea zice c\ au fost puse la cale dec\tre un diavol. Cum ce diavol? Dia-volul care se ascunde `n orice fur-tun\. Nu m\ crede]i? Atunci lua]i[i citi]i cartea, ve]i afla [i alte lu-cruri pe care nu le [tia]i. De exem-plu, cum a fost colonizat Banatul, dec\tre cine [i ce s-a `nt`mplat cu oa-menii \[tia de-a lungul timpului. Cuei, dar nu numai cu ei, c\ci au avutvecini s`rbi, români, chiar [i ]igani.Dar s\ revenim. Jakob e t`n\r, v`n-jos, suficient de chipe[ [i hot\r`ts\-[i fac\ un nume. Doar c\ st\ prostla capitolul finan]e. Asta ì spune [ifemeii, pe care onestitatea lui o iaprin surprindere. Ea va veni cu nu-mele [i cu banii, el va avea grij\

s\ ̀ nmul]easc\ ace[ti bani [i s\ per-petueze numele. La o zi dup\ asta,femeia `[i d\ acordul. Tat\l ei, Nic-laus, mai b\tr`n, mai experimentat,simte c\ ceva nu-i a bun\, dar p`n\la urm\ pragmatismul [i nevoia c`[-tig\. Jakob, devenit Obertin, `[i ]inepromisiunea. Gospod\ria `nflore[-te, banii se `nmul]esc, apare [i-unmo[tenitor [i toat\ lumea e fericit\.The end. Ei bine, nu. P`n\ la urm\,s`ntem `ntr-un roman de Florescu,unde pu]ine lucruri se termin\ cubine. Dar pentru un timp, nou-`nte-meiata familie chiar prosper\. Ba-nii chiar se `nmul]esc. Elsa chiarr\m`ne `ns\rcinat\. Numai c\, oda-t\ ce se vede cu sacii `n c\ru]\, ati-tudinea lui Jakob se schimb\. Nu i-mediat [i nu deodat\, dar de schim-bat se schimb\. ~n primul r`nd, numai e at`t de onest. Nu fusese nicip`n\ atunci sinceritatea `ntruchipa-t\, dar de-acum va fi [i mai m`r[av.~i face un copil Elsei, cel\lalt Jacobdin roman, Jacob cu c, care este tot-odat\ [i naratorul romanului, vomreveni asupra acestui aspect, dar seculc\ pe ascuns [i cu ]iganca dinsat, care ̀ n felul acesta ̀ l va avea peSarelo, fratele vitreg al naratorului.Apoi, pe m\sur\ ce anii vor trece,va deveni din ce `n ce mai nechib-zuit, mai despotic [i mai violent, a-semenea vremurilor care vor venipeste oameni, ì vor prinde `n t\v\-lugul lor ira]ional [i-i vor aruncape fiecare care ̀ ncotro. ~ntr-adev\r,pr\bu[irea lui Jakob [i, `n general,a familiei Obertin devine simbolic\pentru pr\bu[irea `ntregii comu-nit\]i de [vabi din Banat. Devenindsus]in\tori ai Germaniei naziste [iai Celui Mai Mare Comandant alTuturor Timpurilor, cum ̀ l numescei pe Hitler, dup\ terminarea r\zbo-iului s`nt lua]i la ochi de Armata

sovietic\ [i o parte dintre ei se tre-zesc deporta]i `n Siberia. A venitvremea, sugereaz\ cineva, ca cei r\-ma[i nedeporta]i s\ se deportezesinguri, adic\ s\ se `ntoarc\ `napoide unde au venit, cu aproape dou\secole `n urm\. La `nceput, lumeaprive[te ideea drept o glum\, bun\sau proast\ `n func]ie de cel ce-oaude, dar mai t`rziu gluma se vatransforma `ntr-un adev\rat plande b\taie. {vabii se vor `ntoarce`n Lorena, doar c\ acum Lorenase afl\ `n Fran]a [i pentru asta vafi nevoie s\ mituiasc\ nu doar au-torit\]ile române, ci [i pe cele fran-ceze. E un lucru pe care evreii l-auf\cut din genera]ie `n genera]ie[i cur`nd vor trebui s\-l fac\ dinnou. Dar nu despre evrei e vorba`n romanul lui Florescu, de[i s`ntaminti]i tangen]ial. ~n mod ironic,parte din aceast\ c\l\torie va fi fi-nan]at\ de Jakob, cel care nu vreas\ plece [i pl\nuie[te s\ se conver-teasc\ la comunism. Spun ironic,pentru c\ aurul pe care `l vor pl\ti[vabii ì apar]ine acestuia, darfelul `n care ajunge s\ se despart\de el nu e din cele mai altruiste. Lamomentul acela, min]ile i se `ntu-necaser\ aproape complet. Nu `n-t`mpl\tor va face `n a[a fel `nc`t s\nu-[i lase nici b\iatul s\ plece. Evorba de Jacob, naratorul nostru,care va ajunge s\-[i care tat\l `nspinare (la figurat) la fel cum odini-oar\ `l c\rase pe-un cer[etor ologdin Timi[oara (la propriu). N-ar fiprima tr\dare a tat\lui. Tot dincauza b\tr`nului mai `ntreprin-sese o c\l\torie, ce-i drept nu foar-te departe, dar asta pentru c\ a avutcurajul s\ sar\ din tren. A tr\it a-tunci c`]iva ani pe l`ng\ un preotromân care se ocupa cu `nmorm`n-tarea cre[tineasc\ a scheletelor

pe care le g\sea `n p\m`nt, nufoarte ad`nc `ngropate. {i g\seadestule. Acum `ns\ nu mai are sc\-pare. Autorit\]ile comuniste ìvor trimite pe to]i `n B\r\gan, un-de deja li s-a marcat por]iunea deteren pe care `[i vor ridica borde-iul. România schimba foaia [i oschimba pentru vreo patruzeci deani.

Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\este un roman la fel de panoramicca [i celelalte ale scriitorului. Es-te `n egal\ m\sur\ un roman al`ntemeierilor cum este unul al de-port\rilor, al dezr\d\cin\rilorfor]ate. Iar `ntre o `ntemeiere [i odeportare, st\ via]a cu tot ce areea mai frumos, dar [i mai ur`t.Iar c`nd tragi linia, `]i dai seamac\ ur`tul e `ntotdeauna `n propor-]ie mai mare. Cel pu]in aici, `nRomânia.

C\t\lin Dorian Florescu, Jacob sehot\r\[te s\ iubeasc\, traducere [i notede Mariana B\rbulescu, colec]ia „FictionLtd“, Editura Polirom, 2012

De-acum [tim: ori de c`te ori `ncepem un roman deC\t\lin Dorian Florescu, vom avea mult de umblat. Nudoar pe distan]e spa]iale, dar [i temporale. Evident,Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\ nu face excep]ie, doarc\ de data asta c\l\toriile nu mai cuprind mai multecontinente, ca `n Zaira sau Vremea minunilor, ci selimiteaz\ la unul, unul [i bun, cum se zice, de[i„bun\tatea“ nu are prea multe `n comun cu vremurile`n care aceste c\l\torii se desf\[oar\.

S\pt\m`na trecut\ v-am is-torisit despre tinerii inimo[ide la Look Inside [i desprecum, de c`]iva ani, las [i eu,te miri pe unde prin ora[,c`te un ciorchine de strugu-re, dar f\r\ vreun bile]el l\-muritor. ~ncheiam a[a: Vre]is\ [ti]i de ce fac asta? De ceam ales nu o par\ sau un m\rsau o portocal\, ci fix un stru-gure? {i de ce, c`te toamneoi mai prinde, unde [i cumoi putea, o s\ las pentru cine-va un strugure, [i `nc\ unul,[i `nc\ unul? (va urma) . Cas\ m\ ]in de cuv`nt, urmea-z\ ceva care seam\n\ a po-veste. Numai c\ am tr\it-oaievea, cu sim]urile v`lvoi

[i cu sufletul explodat debucurie. Dar [i de minuna-re. Totul s-a petrecut `ntr-ozi incredibil de frumoas\ (20septembrie 2005), `ntr-unt\r`m mirific de pe rivieraitalian\ (Cinque Terre) [i aavut un deznod\m`nt mai ce-va ca-n basme. Pentru cinenu [tie, Cinque Terre urc\ o-ficial (UNESCO) sus de tot ̀ nTop 10 al celor mai frumoa-se priveli[ti din lume. E osalb\ de splendori (cinci or\-[ele medievale coco]ate pest`nci, dealuri cu vi]\-de-vie,drum [erpuit de-a lungulcoastei), care se `ntinde pe]\rmul M\rii Ligurice, maisus de Genova. Pe-acolo m-a

preumblat draga mea Vul-tura[, prietena Smaranda.Am str\b\tut raiul pe jos, cuun vapora[ [i cu trenul, de di-minea]a p`n\ seara t`rziu.

Adev\rul e c\ totul ni s-ap\rut ca-n vis, dar minu-nea-minune a avut loc pe lapr`nz, dup\ ce am doveditVia dell amore, care-i chiaro cale a iubirii. Ne-am desf\-tat pe o teras\ deasupra m\-rii cu un affogato [i am por-nit-o iar la drum, pe str\zileManarolei. Era cald, mi-erasete [i, de[i aveam ap\ la noi,mi s-a f\cut o poft\ nebun\ destruguri. Poate [i pentru c\,nu [tiu de ce, mi-am adus a-minte de povestea pe caremi-o tot spunea bunica, des-pre b\tr`nul care p\c\le[temoartea cu un strugure. {iatunci moartea nu vine repe-de la el, pentru c\ se desfat\

mult cu ciorchinele (1 bob =1 an). Iar mie `mi ploua `ngur\ c`nd `mi `nchipuiam cebun putea s\ fie strugurele\la molf\it at`ta vreme. Ah,ce n-a[ da, Vultura[ule, s\m\n`nc un strugure, am iz-bucnit eu plin\ de poft\ [iam dep\nat repede povesteab\bu]ei. Atunci Anda a `n-ceput s\ se uite grijulie ca oclo[c\ dup\ un minimarket.Nimic. Ne-am a[ezat istovitepe o banc\ dintr-un mic scuar,cu marea undeva jos, sub noi,am oftat a p\rere de r\u, amzis ceva cu t`njire despre a-prozarele de acas\, c`nd, deo-dat\, am amu]it. Pe balustra-da de piatr\ din fa]a noastr\,pe o pung\ de carton st\teacuminte un ciorchine de stru-gure. Doamne, maica mea, ces\ fie asta? Ne-am apropiat,l-am pip\it. Era adev\rat.

Ne-am uitat ̀ mprejur: nimeni.Am mai stat pu]in pe g`nduri,l-am luat, l-am sp\lat la o ci[-mea [i l-am m`ncat am`ndou\bob cu bob, f\r\ s\ zicem p`s.Apoi am pornit mai departe[i-am ̀ nceput s\ delir\m des-pre minuni, vr\ji, sincroni-cit\]i [cl.

Numai c\ mie tot `mi erasete [i poft\. Doamne, am zismai `n glum\, mai `n serios,[tiu c\ nu se face s\ `ntindcoarda, dar n-ai putea s\ nemai dai un ciorchine? Nu finehalit\, a spus repede Vul-tura[. Nu for]a. A[a-i, amzis eu ru[inat\. Nu trebuiefor]at nimic. Peste nici dou\

minute ne-am oprit brusc,cu picioarele t\iate de sur-priz\ [i parc\ de fric\. ~n fa-]a noastr\, pe jos, ̀ n col]ul u-nui mic ie[ind deasupra m\-rii, z\cea o pung\ de nailontransparent\ cu doi ciorchinide struguri mari [i albi. Pu-te]i s\ ne crede]i c\ nu i-amluat? {i c\ pre] de mai binede-o or\ n-am scos nici un cu-v`nt? Poate `n]elege]i acumde ce, ̀ n fiecare toamn\, obi[-nuiesc s\ las la vedere prinora[, pe c`te-o banc\ sau oteras\, un ciorchine mare destruguri pentru oricine o aveanevoie de el, s\-l m\n`nces\n\tos.

Secretul Adrianei

Adriana Babe]iCa-n basme

Din Lorena `n Tomnatic [i-napoi


Doris Mironescu

Investigator curios al abera]iilorsemnific\rii, colec]ionar de cazuriciudate [i extreme de a g`ndi lite-ratura [i lectura, a[a cum `l [tiam,Valeriu Gherghel `[i ordoneaz\`n cartea de fa]\ medita]ia `n ju-rul unei mari teme. E vorba dechestiunea falsei cunoa[teri, ob-]inut\ prin interpretare obstina-t\ f\cut\ spre gloria interpretu-lui. Vinova]ii s`nt mai ales criti-cii risipitori, `mp\timi]ii sensu-rilor profunde pe care le pot ghicichiar [i (mai ales) acolo unde nicinu poate fi vorba de ele. La fel devinova]i s`nt [i doctrinarii uneisingure biserici, de unde `nva]\sf`r[itul necesar al activit\]ii lorinterpretative, pentru atingereac\ruia orice mijloc este permis.Dup\ cum p\c\to[i s`nt [i cei ca-re interzic descoperirea oric\ruisens, c`t de aproximativ, `n textullor clocotind de borborigme, ceicare denigreaz\ interpretarea dinprea mare respect pentru vreodogm\ ce]oas\ a obiectului artis-tic, `nsemn`nd orice sau nimic.Prilej pentru autor de a scrie textedespre delirul interpret\rii ca [idespre laconism, despre tautologieca [i despre nimic. Preferata mea eseria de patru eseuri dedicate rozei,diserta]ii asupra desfolierii seman-tice a unui arhisimbol, cel al tran-dafirului, de la Angelus Silesiusp`n\ la Gertrude Stein. ~n toate a-cestea, Valeriu Gherghel r\m`neacela[i autor de p\strat pe primul

raft pe care-l cuno[team din spec-taculosul s\u volum anterior Po-runca lui rabbi Akiba (2006).

Eseuri inventive,spumoase [i ingenioase

Pun`nd `n chip explicit problemainterpret\rii, Valeriu Gherghel pa-re s\-[i `ngusteze plaja de investi-ga]ie hermeneutic\ fa]\ de carteadin 2006 [i s\-[i aleag\ o singur\tem\ spre studiu [i buchisire spor-nic\: adecvarea `n interpretare,`n]eleas\ ca eliminare metodic\ atot ceea ce ì poate prisosi. Poatec\, `ntr-adev\r, eseistul ie[ean s-adecis s\ dea, dup\ r\sf\]atul volumanterior, o lucrare de silin]\ , ca-re s\ aleag\ o problem\ [i s-o epu-izeze. Dar dac\ aceasta va fi fostinten]ia lui, din fericire ea nu aputut fi pus\ `n practic\. Cum sepoate u[or vedea, eseurile lui Va-leriu Gherghel r\m`n la fel de in-ventive, spumoase, ingenioase, cumult spirit, ca [i cele din volumulanterior. Autorul discut\ pe largvirtu]ile folosirii judicioase a bri-ciului lui Ockham, compar`ndu-lecu p\catele aplic\rii unei lecturioculte la, de pild\, Povestea celortrei purcelu[i. Dreptatea lui ErichAuerbach `n interpretarea lui DonQuijote literal, `n contrast cu ale-goreza spiritualist\ descoperit\`n aceea[i carte de Miguel de Una-muno. Lipsa de inspira]ie a Sf`n-tului Augustin de a c\uta sensurim`ntuitoare `ntr-o gre[eal\ de tra-ducere. Absurda ipseitate a poeziei

moderne, ab]in`ndu-se cu orice pre]s\ semnifice pentru ca, ̀ n schimb,

s\ poat\ s\ fie , a[a cum ì cere,`ntr-un vers pe nedrept celebru,Archibald MacLeish. Sumedeniade ciud\]enii rafinate ale spiritelorlivre[ti, de la poezia f\r\ cuvintea lui Christian Morgenstern la di-feritele scrieri literare compusedin pagini albe ale lui LaurenceSterne, Alexandru Odobescu, Va-silisk Gnedov sau Mihai Ursachi.Rezumatele `ntr-o fraz\ ale Iliadei,ale C\ut\rii timpului pierdut sauMoby Dick, confruntate cu minuna-tul arbitrar al indexurilor de c\r]i,care `nvecineaz\, printre altele,Creta, crima [i crustaceele.

Despre sens [i lectur\

Nu am s\ insist prea mult asuprautilit\]ii acestei pledoarii pentru osimplitate dificil\ `n lectur\ `n mo-mentul [i `n locul nostru culturalde sub soare. ~ntr-adev\r, o anumi-t\ tradi]ie a f\cut ca `n Româniaa zecea muz\ s\ fie atribuit\ criti-cii literare: astfel, complexitateaabundent\ a putut s\ par\, uneori,un imperativ al criticii, chiar dac\aceasta nu putea fi atins\ dec`tprintr-un abuz. {i, da, criticii au ne-voie s\ li se reaminteasc\ uneoric\ orice lectur\ este, deja, hermene-utic\; c\ bucuria cititului nu eniciodat\ suficient de naiv\ ca s\poat\ fi opus\ interpret\rii; c\exist\ predispozi]ii de lectur\ ca-re pot deturna cele mai bune in-ten]ii interpretative; c\ diferitelemituri ale artistului ( arta ca for-m\ de via]\ , de exemplu) nu tre-buie s\ devin\ neap\rat [i ale cri-ticului literar. Din acest punct devedere, voioasele [i eruditele tre-ceri `n revist\ ale erorilor de lec-tur\ [i ale obscurit\]ilor definitivedin texte canonice (literare saureligioase) `[i `mplinesc rolul cueficien]\ [i elegan]\. Cred `ns\ c\frumuse]ea [i importan]a c\r]iilui Valeriu Gherghel trebuie c\u-tate `n alt\ parte.

Pun`nd problema interpret\riijuste, Gherghel vorbe[te despresens [i lectur\, despre buna `n]ele-gere a mesajelor [i semnelor. Pro-blem\ ginga[\, pe care nu putem s\o expediem ca pe o `ntrebare des-pre metod\, ca [i cum recursul la o[coal\ teoretic\ sau alta ar l\muriceva. ~ntrebarea acestei c\r]i estetocmai `ntrebarea eseistului ([i aeseului, `n general): cum pot cititextele f\r\ a le falsifica [i f\r\ ca,astfel, s\ m\ falsific pe mine `n-sumi? Cum [tiu c\ nu tr\dez ide-ea, `nseriind-o for]at unei inter-pret\ri predefinite, trat`nd-o cape o idee primit\ de-a gata? Pentruc\, s\ nu ne l\s\m `n[ela]i, chiarvorbind de Sf`ntul Augustin exegetal Bibliei sau de Auerbach cititor

al lui Quijote, Valeriu Gherghel totdespre sine vorbe[te. Este condi-]ia eseistului care [tie c\ nu te apro-pii de tine `nsu]i f\c`ndu-]i auto-biografia flatant\, ci prin lecturaatent\ a celor care au vorbit, c`ndva,`n numele t\u. O spune singur, laun moment dat: ~n definitiv, pen-tru a vorbi deschis, nu at`t precur-sorii lui Albérès m-au interesat, c`tprecursorii mei. Nu s`nt mul]i... .

Nu doar elegan]\ stilistic\

M-a fascinat, [i `n aceast\ carte aeseistului ie[ean, punerea `n sce-n\ a eului. Poate gre[esc vorbinddespre asta: m\ tem s\ nu se `n]e-leag\ c\ Gherghel ar oferi un spec-tacol narcisist `n cartea sa, pe ca-re doar privilegia]ii `l detecteaz\.Nu cred a[a ceva. Autorul s-a as-cuns c`t se poate de bine; de altfel,impresia unor cititori c\ noua car-te a lui Gherghel e mai [tiin]ifi-c\ dec`t prima vine din aceea c\el [i-a mascat acum prezen]a `ntext cu mai mult\ consecven]\. Cutoate acestea, iscusitele aparte-uriadresate cititorului atent r\m`n:`ntr-un loc, cititorul e interpelatdirect, cu o bine jucat\ curiozita-te, `n leg\tur\ cu cutare apari]ie

din Commedia dantesc\ ( V\ a-minti]i? ); `n alt\ parte, teatrul ste-ril al conflictului interpret\rilorst`rne[te c\in]a, plictisul, z\d\r-nicia, discre]ia, sim]\m`ntul inuti-lit\]ii, umilin]a ; aiurea, o inflo-rescen]\ subit\ a discursului `lsemnaleaz\ pe ironist: Iat\ gal-benul: prive[te ciorchinele aces-tui strugure! Iat\ dulcele: gust\mierea! Iat\ ro[ul: consider\ tran-dafirul lui William Blake! . Nusubliniez aceste fraze pentru c\ele ar da savoarea unei c\r]i ca-re nu are nevoie de astfel de efectesecundare ca s\ str\luceasc\, cipentru a vorbi despre raportul de`ndep\rtare al eseistului fa]\ deobiectele interpret\rii sale, pe ca-re nu le gust\ pur [i simplu, ci le

consider\ . Eseistul este cumvalegat s\ scrie despre interpretare.E destinul s\u de om care `nt`rziepe marginea sensurilor, ale lui [iale altora. Nu mai e vorba doar deelegan]\ stilistic\: Valeriu Gher-ghel e unul dintre cei mai puriesei[ti pe care ì avem. {i rostulcriticii literare e s\ spun\ asta.

Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic. {ialte eseuri despre simplitate, colec]ia„Plural. Eseu“, Editura Polirom, 2012


carte « 11

~n registrul ideilor ginga[eCartea lui Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic, are toatedatele pentru a `nc`nta [i a pune pe g`nduri deopotriv\.Este, spune autorul, o carte despre simplitate `ninterpretare, un fel de pledoarie pentru onestitate `nactul lecturii [i `mpotriva dezvolt\rilor pletorice,`mpotriva lecturilor „interesante“. Dar problema e maicomplicat\ dec`t at`t.


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulUltima fotografie deBogdan Hrib, care vaap\rea `n cur`nd la EdituraCartea Româneasc\, `ncolec]ia „Proz\“.

– FRAGMENT –

48Dezn\dejdeCred c\ nu m\ mai simt bine nici

pe uscat...

Natura e arid\... Chiar [i verde-le vegeta]iei e o nuan]\ de maro.Sau c\r\miziu. Doar apa e verde,c`nd nu e albastr\ ca cerul. Iar ce-rul are un albastru care nu exist\...

Delirez `n mar[. Merg la doi me-tri `n spatele ei. {i `n spatele lor.S`nt ultimul. {i `n fa]a ochilor v\ddoar funduri. Multe. C`teva zeci.

Apoi, brusc se `ntoarce.

{tii c\ nu-mi place s\ mearg\cineva `n urma mea!

Nu ̀ n]eleg. Dar ̀ [i d\ seama c\ aexagerat cu tonul r\zboinic. O pri-vesc ame]it, blocat [i t\cut. Vreodoi colegi [i c`]iva turi[ti se uit\spre noi, de[i s`nt sigur c\ nu `n]e-leg nici o boab\ de român\.

Iart\-m\. Nu trebuia s\ vor-besc a[a...

Nu-i r\spund nimic.

E tensionat\ [i m\ hot\r\sc s\`ncerc s\ nu o scap din ochi. A totvorbit de ultima c\l\torie. De Ca-pul Bunei Speran]e. De excursia as-ta aici. C\l\torie. P\cat c\ nu am pus[i acest cuv`nt pe list\. Se pare c\ nu`mi ajung cincizeci de cuvinte...

Nu [tiu ce s\ cred [i ce s\ fac.Nu mai vreau s\ m\ apropii de ea,dar nici nu pot s\ o las pentru c\mi-e fric\. Poate c\ ar fi trebuit s\fi `ncercat s\ o mai v\d. S\ mai vor-bim. Dar n-am putut. Acum mi-efoarte fric\. De mine [i de ea.

~mi z`mbe[te.

La ce te g`nde[ti at`t de `n-cruntat?

Dar nu mai e z`mbetul de la `n-ceput, e doar un rictus crispat,profesional...

Nu mai avem nimic s\ ne spu-nem. Am consumat totul. Am v\r-sat fiecare ̀ n cel\lalt tot ce am avut.Milioane de amintiri [i de frus-tr\ri [i de `nfr`ngeri. Probabil c\fiecare, incon[tient, a cerut o sal-vare de la cel\lalt, dar ar fi fost im-posibil, ne m`njiser\m prea multcu amintirile celuilalt ca [i c`ndam tr\it fiecare dou\ vie]i `ncol\-cite, a mea [i a ei, ca reprezentarea

aiuritoare a ADN-ului cu spiralaparc\ f\r\ de sf`r[it...

Nimic.

M\ g`ndeam s\-]i fac o poz\.Cerul [i oceanul au culori minu-nate. Ireale.

Continu\ s\ sur`d\.

Sigur. Dar nu aici. Sus. Pest`nci. Mai avem pu]in.

Aprob `nclin`nd din cap [i g`-fìnd u[or, din lips\ de mi[care.Aparatul mi se b\l\ng\ne haoticpe burt\, e greu; transpir pe t`m-ple [i pe spate pentru c\ soareleeste din ce `n ce mai puternic. P`-n\ [i auriul soarelui pare c\ batespre portocaliu, a `mprumutat ce-va din culoarea pietrelor...

Sus pe platou bate v`ntul, unv`nt uscat, dar pl\cut, nici fier-binte, nici rece.

O privesc din nou [i constat c\nu am mai v\zut-o niciodat\ ̀ n pan-taloni scur]i. {i f\r\ s\ vreau ìadmir picioarele lungi, bronzate[i puternice, s`nt pofticios un pic.Dar e doar dorin]\, poft\. Nimicaltceva. {i esteticul venit dinsprefotografie... Doar at`t...

De ce oare nu s-a putut? Ce ne-aoprit? Ce m-a oprit pe mine? Fri-ca de un nou `nceput? Amintirile`mp\rt\[ite? Frica... Da, groazaunui nou film f\r\ happy-end.

Uite aici!

~mi strig\ tot `n române[te, de-[i [tiu c\ nu e prea elegant. Ceilal]icolegi o privesc cu resemnare. Ecu picioarele str`nse, unul l`ng\cel\lalt, cu mìnile `ntinse, pe mar-ginea st`ncilor [i prive[te spremine cu un z`mbet uria[ [i resem-nat [i trist...

Mai ]ii minte Titanicul?

Nu r\spund imediat. Dar apucaparatul cu m`na dreapt\.

Secven]a c`nd ea st\ la pro-va... Actri]a... Am uitat cum o chea-m\. ~n fine, n-are importan]\. St\la prova cu mìnile desf\cute, des-chise, `n b\t\ia brizei...

Da, ]in minte, Diana...

F\-mi o poz\ a[a, te rog...

{i ultimele dou\ cuvinte, te rog,au fost abia [optite.

Ridic aparatul, de[i undeva `nad`nc, `n subcon[tient, [tiu c\ nutrebuie s\ fac asta, c\ risc enorm,c\ acesta e momentul cel mai pe-riculos [i, Doamne, dac\ se `nt`m-pl\ ceva [i...

Potrivesc expunerea tacticos `ntimp ce ea st\ tot a[a cu mìnile ri-dicate. ~n jurul nostru [i al]ii facfotografii, s`nt r\sp`ndi]i pe totplatoul, aud vocile fr`nte `n con-versa]ii de jur-`mprejurul meu.

Aten]ie! ì strig.

{i ea este atent\ la mine [i des-chide bra]ele la maximum [i eu`ncadrez atent, tacticos [i, dup\un r\gaz de o secund\ sau dou\, a[af\ceam `ntotdeauna c`nd trebuias\ trag un cadru bine g`ndit, ap\spe buton. O singur\ dat\. Un foc.O imagine.

Cobor aparatul [i `ncerc s\ pri-vesc poza `n micul ecran de pe spa-tele aparatului, nu prea reu[esc dincauza soarelui puternic, m\ rotescpu]in, c\ut`nd un unghi mai bun,`mi scot ochelarii din toc, iar soa-rele care m\ orbe[te, ̀ n fine g\sesco pozi]ie umbrit\ [i privesc.

E ea. Evident c\ e ea. Am prinsexact ce mi-am dorit. Un cadru ex-celent, o expresie care pare, de[inu v\d prea bine, foarte frumoas\...A[ fi vrut s\ am un aparat mainou, cu un ecran mai mare, s\ fiusigur c\ e imaginea perfect\. Ar tre-bui, totu[i, s\ mai `ncerc una...

Nu [tiu c`t timp a trecut de c`ndam declan[at. Cinci secunde, zece,poate, maximum cincisprezece.Dar `n fa]a mea, la [apte-opt metrinu mai e nimeni. Marginea st`nci-lor e pustie. Doar oceanul [i valu-rile sale...

{i nimic altceva.

Iar cuv`ntul e dezn\dejde. E uncuv`nt greu care se pronun]\ rar.Sau deloc.

Dac\ v-a]i imaginat vreodat\ c\timpul poate `nghe]a `ntr-o cartepo[tal\ de carton, atunci a[a simteu. ~nghe] [i eu privind `n fa]\ ocarte po[tal\ ca un zid. Un peisajminunat `n care nu se afl\ nici ofiin]\. Cred c\ o s\ m\ lovesc de acelzid care avanseaz\ spre mine...

49

Speran]\

Nu [tiu ce s-a mai `nt`mplat.M-am speriat at`t de tare, `nc`tm-am `mpiedicat de ceva sau amalunecat pe pietri[... Apoi am c\-zut pe jos printre pietre. Am un cu-cui mare undeva deasupra ochiuluidrept. Aparatul a sc\pat neatins...

E lini[te. S`nt tot pe st`nci. ~miduc m`na la fa]\ [i la cap. Umfl\-tura pulseaz\. Nu s`nt singur. Cei-lal]i mi[un\ prin preajm\. Uniifac poze. Pare c\ nu s-a `nt`mplatnimic. Nimeni nu se agit\. Nu audsirene sau voci impacientate ur-l`nd la telefoane mobile...

Mergem cu to]ii spre un panoumare de lemn pe care scrie `n en-glez\ c\ ne afl\m la Capul BuneiSperan]e. S`nt n\uc [i tot nu `n]e-leg unde e Diana. Sau nu vreau s\`n]eleg... Am v\zut printre mem-brii echipajului care ne `nso]esc,s`nt vreo cinci `n acelea[i unifor-me albe, dar cu elemente vestimen-tare mai pu]in oficiale, pantaloni

scur]i, pantofi de sport, tricouri,oarece discu]ii [optite `n care mis-a p\rut c\ am auzit pomenit nu-mele Dianei. Nu [tiu ce ar trebuis\ fac, s\ m\ duc [i s\ le spun c\ea voia s\ se arunce de pe st`nci, c\venirea ei aici a fost unicul scopal particip\rii la aceast\ ultim\croazier\, de[i [tia c\ se va vedeadin nou cu italianul \la porc... Nu[tia de mine. Ei [i?

S`nte]i bine, nu-i a[a? m\ `n-treab\ o domni[oar\ `n uniform\,`ntr-o englez\ cu un accent pronun-]at. V-a]i revenit, nu-i a[a?

Da, cred...

Poate c\ a fost o ame]eal\.Mai facem c`teva fotografii [i mer-gem spre autocar. {i apoi la mas\.

Da, sigur, dar...

Dac\ ave]i nevoie de ceva,s\-mi spune]i.

Da, sigur, dar...

Vre]i un pic de ap\?

Nu. Nu, mul]umesc.

Nu am curajul s\ `ntreb? Pri-vesc la aparat, pe ecran e `nc\ po-za ei.

Diana, colega ta?

Z`mbet profesional.

Era pe aici. M\ uit dup\ ea.E pe aici.

Eu m\ uit dup\ ea [i n-o v\d.{i ei [tiu c\ nu mai e. Ar trebuis\ [tie. Nu vor s\ sperie turi[tii?

Nu am curajul s\ privesc `n jos,acolo pe marginea st`ncii. Mi-e fri-c\ de ceea ce pot vedea. Nu s`nt unviteaz. Dar probabil c\ cineva aprivit [i `n jos. Vreun coleg sauvreo coleg\ din echipaj. Cineva arfi trebuit s\ fac\ ceva...

Facem fotografii cu to]ii, cu gru-pul; t`n\ra care a conversat cumine acum c`teva minute colectea-z\ o duzin\ de savoniere digitale[i declan[eaz\ c`te o imagine cuacela[i grup pe fiecare aparat.Grupul r`de, se distreaz\, se str`m-b\. E poza pe care o pui `n ram\deasupra biroului sau o trimi]i pee-mail colegilor de serviciu, dova-da c\ ai fost acolo, la Capul BuneiSperan]e.

Ciudat, de pe st`ncile maro-ro[-cate, un fel de roz\toare mari, ce-nu[iu-maronii [i ele, ne privesc im-pasibile, s`nt at`t de obi[nuite cuturi[tii, sau poate c\ nici nu neprivesc, pentru c\ nu le v\d ochii,poate stau doar la soare, dorm,viseaz\ [i r`d de noi `n sinea lor...

Am m`ncat absent la restau-rant. Nu mai [tiu ce. Am m`ncatca un automat. A fost gustos. {i amb\ut ap\. Mult\ ap\. M-am `ntorspe nav\ [i am tot a[teptat s\ apa-r\. Am sunat-o. De zeci de ori timpde dou\ ore. Telefonul era `nchis.

AUTORUL

BOGDAN HRIB s-a n\scut `n 1966, la Bucure[ti. De[i a absolvitFacultatea de Construc]ii Civile, nu a lucrat niciodat\ ca ingi-ner. Fotograf [i jurnalist, el public\ reportaje, interviuri [i re-cenzii de carte `n presa româneasc\. A fondat Editura Tritonic`n 1993 [i este consilier editorial la Crime Scene [i laPublica]iile Flac\ra. A sus]inut prelegeri despre editarea decarte, rela]ii publice [i fotojurnalism la mai multe universit\]i.Este vicepre[edinte al Romanian Crime Writers Club (2010) [imembru al Uniunii Scriitorilor din România (2011), precum [icoordonator de proiect pentru Mystery & Thriller Festival.

A scris o carte cu re]ete pentru salate Salad Bar, pe care a sem-nat-o cu pseudonim. A publicat romanele: Filiera greceasc\ (2006),Blestemul manuscrisului (coautor `mpreun\ cu R\zvan Dolea, 2008)[i Somalia, Mon Amour (coautor `mpreun\ cu Sofia Matei, 2009), toatetrei la Tritonic; urm\torul din serie, Ucide]i generalul, a ap\rut laCrime Scene `n 2011 [i a fost tradus `n limba englez\, `n acela[i an,cu titlul Kill the General, la editura britanic\ Profusion Crime.

Bogdan Hrib – Ultima fotografie


M-am dus s\ `ntreb. N-o mai v\-zuse nimeni din excursie sau dela mas\. Nu se [tia prea exact. To-tu[i cineva i-a anun]at dispari]ia.C\pitanul a fost informat. Nu s-au`ngrijorat la `nceput prea tare. Amvorbit [i eu cu c\pitanul, p\rea se-rios, dar nu speriat. A explicat c\,citez, probabil s-a produs vreunmic incident nepl\cut.

Dar a doua zi, c`nd vaporul tre-buia s\ plece [i ea tot nu ap\ruse,situa]ia a fost raportat\ poli]ieisud-africane... Au trimis un elicop-ter la Capul Bunei Speran]e. Eu amr\mas la bord, n-am avut curajul s\cer s\ merg cu ei. Nu au g\sit-o.

Vaporul trebuia s\ plece maideparte. Mi-a fost fric\ s\ r\m`nsingur `n ora[. Mi-era fric\, groaz\c\ o voi g\si prin vreun h\u, lovi-t\ de valuri [i de st`nci, descom-pus\ de apa verde a oceanului...

C\pitanul a raportat inciden-tul la companie. Au mai `nt`rziato zi. A avut o scurt\ discu]ie [i cumine. Era u[or `ncurcat, dar a pro-mis c\ va face tot ce e posibil s\ re-zolve aceast\ enigm\. A[a a zis,aceast\ enigm\. Un cuv`nt atentales, elegant, diplomatic, f\r\ pa-nic\ sau responsabilit\]i suplimen-tare. Poli]ia nu ne-a cerut declara-]ii nou\, pasagerilor. A discutatdoar cu echipajul. Au g\sit [i oscuz\ pentru `nt`rziere: o excursiesurpriz\. Turi[tii au vizitat Par-cul na]ional Table Mountain [iinsula Robben, cea pe care a fost`nchis Nelson Mandela. Nimeninu a avut nimic de obiectat... Aufost mul]umi]i. Au f\cut cu to]ii miide poze...

Eu am r\mas la bord [i, c`ndQueen of the Seven Seas s-a des-prins de cheiul masiv al portuluiCape Town, chiar atunci, am arun-cat aparatul peste bord. A c\zutgreu [i cu un pleosc\it `nfundat.N-a observat nimeni. Sau n-au vruts\ observe. L-am v\zut cum se scu-fund\, cu ultima ei fotografie afi-[at\ pe ecranul mic. F\r\ nici unregret. Am `nghi]it greu nodul ding`t [i, cl\tin`ndu-m\, am hot\r`t s\`ncep noua mea via]\... Atunci nu[tiam cum [i de unde...

Am hot\r`t s\ stau ascuns res-tul c\l\toriei. Nu mai aveam chefde nimeni [i nimic.

Navigam deja de o zi c`nd `na-inte de amiaz\ a b\tut cineva lau[a cabinei. Am s\rit g`ndindu-m\c\ e careva care `mi d\ vreo vestedespre ea; c\pitanul `mi promise-se c\, dac\ poli]ia sud-african\ areorice informa]ie, i-o vor comunicaimediat [i apoi el mie. Am deschis.

Era Caja cu j care se pronun]\ i.

Avea pe ea un tricou lung [ialb cu ceva foarte colorat desenatpe piept, picioarele goale, p\rul le-gat cu un [nur roz, `ntr-o parte. Unz`mbet timid, abia schi]at [i dou\sticle de bere. Dou\ Carl s.

N-am chef, am `ncercat s\ m\`mpotrivesc.

M-a `mpins `n camer\ u[or, darfoarte ferm [i a pus sticlele abu-rinde pe birou.

Alex, vrei s\ te culci cu mine?

Probabil c\ am privit-o cu omutr\ at`t de jalnic\, `nc`t a `nce-put s\ r`d\.

Nu vreau, Caja. Nu vreau s\ facdragoste [i nu vreau nici bere.

Ba vrei!

{i m-a s\rutat pe gur\ cu at`ta pa-tim\, `nc`t am acceptat. De poft\.{i berea dup\. De[i nu mai era totat`t de rece.

Nu [tiu c`t a mai durat c\l\toria.C`teva zile, o s\pt\m`n\ sau maimult. Din c`nd `n c`nd duceam m`-na dup\ aparatul foto [i `mi amin-team de tot ce se `nt`mplase. Cajam-a c\rat la discotec\ [i la masaj[i peste tot m\ provoca. Am avut ung`nd s\ o rog s\-mi returneze po-zele, adic\ s\ le [tearg\, apoi mi-amdat seama c\ s`nt stupid. Nu [tiu cevoia fata asta de la mine, dar eramcon[tient c\ imediat ce vom debar-ca ̀ n La Valletta [i ne vom desp\r]i,va uita de mine [i va p\stra pozele.Cred c\ undeva `n mintea ei com-plicat\ sau simpl\ [i diferit\, eaa[a m\ pl\tea pentru serviciul f\-cut. Pe maic\-sa am mai v\zut-odoar de vreo trei ori, seara la mas\,la alt\ mas\, o dat\ al\turi de c\pi-tan, alt\ dat\ l`ng\ un domn bine,cu pip\ [i arom\ de britanic. Nu-[i dorea cuceriri, doar companii...

Caja s-a str\duit mult, ca [ic`nd s-ar fi sim]it r\spunz\toare

pentru mine, alterna unele ges-turi de fiic\ r\sf\]at\ cu cele de a-mant\ p\tima[\. Am b\ut mult\bere danez\ [i o chestie ciudat\pe care tot ea a g\sit-o [i care secheam\ Akvavit, ca [i b\utura a-celei finlandeze... Am f\cut sex,nu se poate numi dragoste, `n totfelul de cotloane [i la un momentdat am fost con[tient c\ feti]a Ca-ja `ncerca un curs de maturizareaccelerat\, folosindu-m\ pe mi-ne. Cred c\ m-am g`ndit o dat\ laromanul lui Bromfield, Vin ploile,[i m-am decis c\ ar trebui s\-l re-citesc acum, la cincizeci de ani.Am iubit-o `ntr-o barc\ de salva-re [i `ntr-un col] de bar, la ore t`r-zii, ba [i, ca ̀ ntr-un film porno slab,pe o chiuvet\ la toaleta fetelor, du-p\ ce blocasem u[a, de[i ea ar fivrut s\ o lase deschis\, [i `n pisci-n\ `n timpul unui film cu JamesBond la care se uitau cel pu]in150 de pasageri, a[a c\ nimeni nune-a b\gat `n seam\ gemeteleprintre at`tea `mpu[c\turi.

A[a a fost p`n\ `n La Valletta,c`nd a debarcat dup\ un ultims\rut p\tima[ pe gur\, chiar lamarginea pasarelei. {i a disp\rutapoi. M-am cazat imediat laGreat Harbour Hotel, aveam vede-rea spre golf [i am plecat era`nc\ devreme pentru mas\ sausomn s\ m\ plimb.

Am g\sit Muzeul Malta at War[i m-am oprit. Am pl\tit taxa [i amintrat cu sfial\ [i curiozitate [ipoate cu un fel de speran]\ ascun-s\. C\l\toria pe mare r\m`nea `nurm\. M`ine, un avion charterspre Bucure[ti [i apoi...

O domni]\ m-a lovit cu un pli-ant `n cap [i apoi, scuz`ndu-se, a`nceput s\ spun\ `n englez\ c\ nu[tie dac\ acea casc\ din vitrin\ enem]easc\ sau britanic\, pentruc\ nu prea se pricepe. Mi-a sc\-pat o `njur\tur\ pe jum\tate `n-ghi]it\. {i ea a exclamat:

Aaa, s`nte]i român. Ce bine!Nu vre]i s\-mi explica]i [i mieaici, ar\ta pe harta din m`ini, undese afl\...

{i a[a a `nceput cealalt\ partedin via]a mea. De aceea am folo-sit cuv`ntul speran]\...

Acest roman ar trebui s\ fieun omagiu adus fotografiei [ifotografilor. Tat\l meu mi-apus aparatul `n m`n\, mamamea m-a sus]inut, prieteniimei mi-au cerut pozele, le-aucump\rat [i le-au p\strat,probabil; colegii din pres\ [imae[trii cei mari [i vechi dinAsocia]ia Arti[tilor Fotografim-au `ncurajat [i m-au`nv\]at, copilul meu [i so]iamea fotografiaz\ [i ei cu osavonier\ digital\, cu untelefon sau din c`nd `n c`ndreu[esc s\ pun\ m`na peb\tr`nul [i uria[ul meu

aparat. Am p\strat fotografiadoar ca o firav\ [i timid\pasiune de vacan]\ [i timpliber; din nefericire c`teodat\,[i nu rar, suf\r din cauzaasta... (Bogdan Hrib)

Expert al suspansului, alneprev\zutului, al stiluluialert [i palpitant, Bogdan Hribvine `n romanul psihologic cutoate aceste calit\]i care sedovedesc fertile [i manevreaz\cu siguran]\ destineverosimile, dar [i incitante.Pariez c\ el `[i va cuceri [i dedata asta cititorii. (HoriaGârbea)

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Bogdan-Alexandru St\nescu, Apoi, dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul, colec]ia „Poezie“,Editura Cartea Româneasc\, 66 de pagini, 19.95 lei

Apoi, dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul este debutul lui Bogdan-AlexandruSt\nescu, B.A.S. Compendiu al unei opere poetice care continu\ s\ se scrie,cartea st\ sub semnul epopeii antice. ~ntr-o Iliad\ pe dos, eroi fragili ai timpu-lui nostru, vulnerabili din cap p`n\-n cre[tet, `[i `nfrunt\ spaimele, exil`ndu-se`n propria memorie, lupt`nd la por]ile cet\]ii, `n r\zboiul cotidian al supra-vie]uirii. O lupt\ prin cea]\, `n spatele unui scut de h`rtie.

Am publicat poezie `n 1999, `ntr-o revist\ care se numea «Luceaf\rul». Auurmat pentru mine doisprezece ani de lupte pe care le-am dus fie cu propriaumbr\ (majoritatea), fie cu cele `nconjur\toare. ~n vara lui 2012 m-am hot\r`ts\ distrug tot ce str`nsesem `n acest timp [i, sub impulsul unei manii dioni-siace [i totu[i livre[ti, mi-am recl\dit zidurile de ap\rare. Volumul acesta,debutul meu, e desp\r]irea de dansul orgiastic, de verbozitatea tinereasc\, e oarestare a ira]ionalului `n forme marmoreene. Poate fi ultima pauz\ a sufle-tului `naintea `nfrunt\rii unei c\r\ri f\r\ de `ntoarcere. (B.A.S.)

Andra Rotaru, Lemur, colec]ia „Poezie“, Editura Cartea Româneasc\,84 de pagini, 19.95 lei

Lemurii, `n mitologia roman\, erau voci ale spiritelor. Lemur estepersonajul principal al lumii recreate de Andra Rotaru, dar nu estedoar o voce a spiritelor, ci, metamorfozat `n cutie vie de rezonan]\ atuturor sunetelor care `l `nconjoar\, tr\ie[te experien]e fabuloase.El va empatiza [i va reac]iona surprinz\tor `n concordan]\ cu aces-tea. N\scut din respira]ia cuvintelor, Lemurul este acea fiin]\stranie ascuns\ `n fiecare poem.

Nu [tiu dec`t at`t: c\ acest Lemur a ap\rut cam `n acela[i timp [ipe alocuri `ntrep\truns cu propriul meu spectacol Lamur (Lamur The most beautiful I can), `ntr-o perioad\ care s-a soldat cu doimor]i sau poate mai delicat spus dispari]ii fizice [i vreo alte dou\psihice (sau nu [tiu cum s\ le zic mai bine) a patru dintre persona-jele implicate `n poveste (pove[ti). {i `n acea perioad\, primul afost lemurul. (Ana C\t\lina Gubandru coregraf, performer)

CARTEA

Obama scrie o carte `mpreun\ cu Elie WieselDoi laurea]i ai Premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, su-pravie]uitor al Holocaustului, [i Barack Obama, pre[edinteleSUA, `[i unesc for]ele pentru a scrie `mpreun\ o carte a doiprieteni . ~ntr-un interviu oferit site-ului Haaretz , Wiesel,`n v`rst\ de 84 de ani, a declarat c\ lucrul la carte, `ntrerupt peperioada campaniei electorale, a fost reluat dup\ ce Obama afost reales la Casa Alb\. Eu [i Obama am hot\r`t s\ scriem`mpreun\ o carte, o carte a doi prieteni , a explicat Wiesel.

Cei doi s-au `nt`lnit prima oar\ c`nd Wiesel a ]inut o confe-rin]\ la colegiul la care studia viitorul pre[edinte al SUA. S-au`mprietenit `n 2009, c`nd Wiesel a fost invitat s\ `l `nso]easc\pe Obama `ntr-o vizit\ `n fostul lag\r Buchenwald. Cei dois`nt ast\zi buni prieteni [i cineaz\ deseori `mpreun\. Vor-bim despre filosofie, contemplare, g`nduri, dar niciodat\ de-spre politic\. Obama este un g`nditor, o persoan\ profund\ [icu mult\ curiozitate intelectual\ , a declarat Wiesel.

Autorul nu a dorit s\ vorbeasc\ despre subiectul c\r]iiscrise `n colaborare cu pre[edintele SUA: Nu v\ pot spunenimic, s`nt supersti]ios. Nu vorbe[ti despre un copil care nus-a n\scut `nc\! .

~ntr-un interviu acordat ziaruluiLe Monde , cu ocazia lans\rii fil-

mului Argo (a c\rui regie o sem-neaz\ [i `n care joac\ rolul prin-cipal), Ben Affleck insist\ perma-nent c\ nu mai este vedeta de pevremuri, ci a devenit un adev\rat

storyteller .C`nd, `n 2007, Ben Affleck ie-

[ea pe marile ecrane cu primul s\ufilm ca regizor, fostul wonderboyal Hollywoodului, laureat (`mpre-un\ cu Matt Damon) cu un Oscarpentru scenariu, era aproape `n-scris pe o pant\ a e[ecului, dup\o supramediatizat\ poveste dedragoste cu J-Lo [i un [ir de ro-luri ratate. Dar Gone Baby Gone,filmul lui Affleck, reu[ea perfor-man]a de a-i seduce pe critici, unsucces urmat `n 2010 de The Town,iar anul acesta cu Argo. Treifilme care reprezint\, cum spunerevista Premiere , cea mai spec-taculoas\ reconversie de la Holly-wood , care `l transform\ pe BenAffleck dintr-o vedet\ `n declin`ntr-un cineast nominalizat laOscar.

Cu Argo, noul s\u film, Affleckconfirm\ acest statut, pun`nd `nscen\, `n aplauzele criticilor, is-toria bazat\ pe fapte reale a uneisalv\ri de ostatici din Iranul ocu-pat de revolu]ionarii islamici. Fil-mul lui Affleck spune povesteaalian]ei dintre Hollywood [i CIA,

`ntre puterile soft [i hard aleAmericii. Cu bune [i rele, CIA[i Hollywoodul au deseori acela[iobiectiv: acela de a-[i ̀ n[ela victime-le , spune Affleck, Hollywood-uleste centrul mondial al «storytel-ling-ului». Nu e de mirare c\ po-litica se inspir\ din metodele sale.E exact ceea ce Khomeyni a f\cut ̀ nIran c`nd a pus m`na pe putere .

~n film, Affleck joac\ rolul cre-ierului opera]iei de extragere.

Actorul regizor recunoa[te c\ a re-g\sit o form\ de alter ego `n acestagent tenace [i discret, care `[isacrific\ via]a de familie pentrubinele na]iunii. Personajul meu ac-]ioneaz\ `n aceea[i manier\ ca unregizor pe platouri , explic\ Affleck,trebuie s\ c`[tige `ncrederea echi-

pei sale, s\ ̀ [i ]in\ ego-ul ̀ n frù, s\ì fac\ s\ cread\ `ntr-o poveste, s\stea pu]in deoparte, pentru a-[i p\s-tra autoritatea asupra lor .


interna]ional « 15

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

peste400 de titluri

disponibile

Salman Rushdie [i John le Carré:marea `mp\careConflictul dintre ei a `nceput `nurm\ cu 15 ani, dup\ celebra fatwa,c`nd John le Carré a criticat Verse-tele satanice. A urmat una dintrecele mai renumite polemici din lu-mea literar\ a ultimilor ani; `n pa-ginile publica]iei The Guardian ,Rushdie l-a f\cut pe le Carré pom-pous ass , iar le Carré l-a acuzatpe Rushdie c\ se autocanonizeaz\ .

Luna trecut\ `ns\, Rushdie, prezent la un festival literar laCheltenham, a spus publicului c`t de mult `l admir\ pe le Carréca scriitor. Cred c\ Tinker Taylor Soldier Spy este unul din-tre marile romane ale Britaniei postbelice , a m\rturisit auto-rul Versetelor satanice. Le Carré a scos [i el la iveal\ ramurade m\slin, `ntr-o declara]ie `n Times : Regret aceast\ dis-put\. ~l admir pe Salman pentru opera [i curajul lui [i respectpozi]ia sa. Ce s-ar `nt`mpla dac\ l-a[ `nt`lni mìne? A[ str`ngec\lduros m`na unui coleg scriitor cu adev\rat briliant .

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

Trent Reznor re`nvieNine Inch Nails~n timp ce pune tu[ele finale ultimuluidisc al noului s\u grup, How to DestroyAngels, Trent Reznor a dezv\luit faptulc\ se lucreaz\ ceva `n zona vechii saleforma]ii, Nine Inch Nails, care a intrat `nhibernare ̀ n 2009. R\m`ne]i pe aproape,o s\ vedem ce se `nt`mpl\ , a declarat mu-zicianul [i produc\torul american revis-tei Rolling Stone .

Pe moment, Reznor este mai ocupat caniciodat\: lucreaz\ la coloana sonor\ ajocului video Black Ops 2 [i preg\te[teun nou EP [i un nou LP cu grupul How toDestroy Angels, un trio din care face par-te [i so]ia sa, Mariqueen Maandig. ~n-cerc\m s\ ne distr\m [i, `n acela[i timp,s\ facem ce putem mai bine pentru a-i de-termina pe oameni s\ fie interesa]i de a-cest proiect , spune Reznor.

Despre noul material cu NIN, Reznor nua dezv\luit foarte multe, dar a dat asigu-r\ri c\ scrie noi c`ntece [i c\ se g`nde[te[i la un viitor turneu sub aceast\ titula-tur\. Mi-a pl\cut ce fac cu How to Des-troy Angels, dar este loc [i pentru mate-rial de genul Nine Inch Nails. E un pro-dus cu totul diferit , asigur\ Reznor.

Ben Affleck: „storytelling“`ntre Hollywood [i CIA

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..


Stima]i concet\]eni,v\ mul]umim c\ a]i venit`n num\r at`t de mare!Asta denot\ c\ ave]i `n-credere `n noi [i `n plat-forma noastr\ politic\.

Da pui, se dau [i pui?Sau numai g\le]i?

Or s\ fie de toate pen-tru toat\ lumea! De fapt,de asta v-am chemat as-t\zi aici, ca s\ v\ ar\t\mc`t de bine va fi pentru toa-t\ lumea din acest cole-giu, bine`n]eles, dac\ o s\ne vota]i, pe mine [i pe dom-nul Kovaks.

Auzi, dom Boghi]o-iu, da de unde a venit co-

legul matale, c\ nimeni depe aici nu-l cunoa[te?

Domnul Kovaks nueste de prin partea locu-lui, e din Ardeal, `ns\ estefoarte hot\r`t s\ lupte `m-preun\ cu mine pentru bi-nele dumneavoastr\. Dinziua `n care i-am povestitc`te probleme s`nt de rezol-vat aici, s-a `ndr\gostit peloc de aceste meleaguri [ia jurat c\ nu va avea sta-re p`n\ c`nd nu v\ va aju-ta s\ tr\i]i mai bine.

M\ g`ndeam eu, c\dup\ nume nu e de la noi.O fi neam cu domnul de laforma]ia Phoenix? C\ i-amv\zut mai demult la Ia[i.

Nu, e doar o coinci-den]\ de nume. Uita]i, a ve-nit [i camionul cu pui. Defapt s`nt pulpe de pui. Ime-diat o s\ primi]i fiecare c`teo pung\. Aceste pulpe repre-zint\, dac\-mi permite]is\ spun a[a, picioarele fira-ve ale democra]iei noastre,pe care `mpreun\ cu colegulmeu o s-o facem mult maistabil\ [i mai prosper\ pen-tru to]i locuitorii acestuicolegiu. ~n primul r`ndvom construi un spital pecinci nivele, `n care fieca-re cet\]ean s\ fie primit [itratat cu respect pentru ane bucura de o popula]ies\n\toas\ [i activ\. Eupersonal voi ridica prime-le trei nivele, iar domnulKovaks le va face pe ulti-mele dou\ plus acoperi[ul.

Da de ce matale facitrei [i el numai dou\?

Pentru c\, stima]i con-cet\]eni, dumnealui va fa-ce [i acoperi[ul.

S\ pun\ tabl\ din aiabun\, nu ca aia de la depo-zit de la Mitru]\. De doiani `mi plou\ `n cas\.

Sigur, v\ garant\mc\ vom folosi doar materia-le de cea mai bun\ calitate.Noi nu ne-am b\tut [i nune vom bate niciodat\ jocde electoratul nostru.

Auzi, dom Boghi]oiu,da o s\ fie [i sal\ de na[teri?C\ fata mea e gravid\ `n lunaa treia [i are r\u de autobuz.

Sigur c\ da, la etajulpatru.

A, deci colegul o fa-ce. Bravo, jos p\l\ria, a[ada! Da matale ce faci laprimele trei?

P\i tot ce mai tre-buie, oftalmologie, inter-ne, boli de inim\, de oase,de ficat, tot ce e nevoie.

Oare nu poate domnulKovaks s\ fac\ `ntì partealui, s\ stea [i fata mea lini[-tit\? Da s\ ne r\spund\ el,de ce numai matale vorbe[ti?

Colegul meu nu vor-be[te foarte bine române[-te. El e mai mult cu fapta, nucu vorba.

Nu s`nt at`t de entuziast\. Fiecarefilm al seriei demarate acum 50de ani a fost spectaculos [i sexypentru timpul lui (chiar [i c`nd afost nereu[it), str\duindu-se (a[a a[i avansat/rezistat seria) s\ vin\ cupu]in mai mult dec`t precedentul.Mai multe gadgeturi, mai mult spec-tacol, mai mult sprijin pe partea teh-nic\ (inevitabil, tehnica evolueaz\).

Bond, James Bond este mai emaciat [i maiesen]ializat ca niciodat\

Skyfall e primul film al seriei Bondcare intr\ `n cinematografeleIMAX (de[i n-a fost filmat ̀ n IMAX),ceea ce m\ duce cu g`ndul la Mi-siune: Imposibil\ Ghost Protocol(2011), pe care regizorul Brad Birdl-a dorit filmat `n IMAX, dar nu `n3D ([i, `ntr-adev\r, ame]eai odat\cu Tom Cruise pe cl\direa Burj Kha-lifa). Dac\ amintesc de Ghost Pro-tocol e pentru c\ Skyfall nu mi s-ap\rut mai reu[it din punct de vede-re sportiv, al spectacolului urm\-ririlor, luptelor [i cascadoriilor, dar

partea lui de consolare vine dinfaptul c\ cei 50 de ani ì aduc `n a-nul de gra]ie 2012 mai mult miez[i un soi de concluzie solemn\. Pu-n`ndu-l (alt\ idee foarte bun\) peJavier Bardem `n rol negativ unfost agent MI6 (la fel de briliant caBond, la fel de apreciat pe t\cutede placida M) Sam Mendes ̀ i punelui Bond `n fa]\ o oglind\ `ntoars\cu capul ̀ n jos. Dac\ Bond a trecutpeste faptul c\ M a riscat s\-l piar-d\, Raoul Silva s-a `ntors `mpotri-va mamei (subalternii ̀ i spun luiM Ma m ca [i cum ar spune

Mum ), care l-a tr\dat c`nd dato-ria i-o cerea. Cu trauma de respin-gere poten]at\ de gelozia fa]\ decel\lalt fiu al lui M, Silva devinela fel de implacabil ca Anton Chi-gurh din Nu exist\ ]ar\ pentrub\tr`ni/No Country for Old Men,dar de alt\ nuan]\, mai pe stilulludic al Joker-ului. Javier Bar-dem pune carne pe schema unuipersonaj despre care ]i-e greu s\crezi c\ a ajuns din agent MI6 at`tde varz\ la cap, dar are meritul c\echilibreaz\ lipsa de afectivitate

a lui Bond, care e mai emaciat [imai esen]ializat ca niciodat\ (ca-tharsisul s\u se petrece `ntr-un modcu totul nea[teptat).

~napoi la grenadele de bun-sim]

~n schimb, filmul e dezechilibratpe partea gra]iilor feminine, Nao-mie Harris (Eve Moneypenny) [iBérénice Lim Marlohe (Sévérine)neintr`nd `n alchimie cu Bond.Yin-ul e `n schimb echilibrat de fi-gura lui M (Judi Dench e la a [ap-tea [i ultima prezen]\ `n serie), c\-reia scenariul ì d\ mai mult\ con-sisten]\. M va trebui s\ pl\teasc\pentru c\ [i-a sacrificat puiul, iarimaginea ei de clo[c\ cap\t\ `ncapitolul urm\ririi calit\]ile ele-mentului feminin amenin]at cudistrugerea. {i, `ntr-adev\r, fi-gura matern\ va fi `nlocuit\ deuna patern\, de un M masculin

de la Mallory (Ralph Fiennes), no-ul [ef al Intelligence and SecurityCommittee, genericul final d`n-du-ne asigur\ri c\ James Bondva reveni.

C\ `[i rupe cordonul ombilical`n al 50-lea an vrea s\ spun\ c\ se-ria s-a maturizat? Asta am putea`n]elege din scenariul scris de NealPurvis, Robert Wade [i John Lo-gan, pe care Sam Mendes `l prelu-creaz\ cu siguran]\ evident\ [i cudorin]a de a s\rb\tori aniversareaprintr-o revenire la simplitatea deodinioar\ la gadgeturi necom-plicate, la grenade de bun-sim], laamintiri, vezi superba Aston Mar-tin DB5 pe care Bond a condus-oprima oar\ `n Goldfinger (1964).Nu vom [ti dec`t la al 24-lea film.Deocamdat\, s-a `nchis o etap\.

007: Coordonata Skyfall/Skyfall. Regia:Sam Mendes. Cu: Daniel Craig, JudiDench, Javier Bardem, Ralph Fiennes

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

TigerLilliesTigri `n floare. Dac\ ar c`nta `nfiecare toamn\ `n Bucure[ti, `n-tr-o sal\ ̀ n care se aude ca-n palm\,cu machiaj de zombi, grimase [iochi str\lucitori, cu acordeon, pi-an, ukulele, tobe, contrabas, fe-r\str\u, theremin, cu recuzitaburlesc\ noir, ca [i cum am fi`ntr-un cabaret fin de siècle, findu monde de fapt, pe la 2 dimi-nea]a, cu pahare de whisky datepe g`t unul dup\ altul, sau maibine `ntr-un bar din port, cu t`rfetriste [i un aer de dezolare, cu ho-hote criminale [i cu]ite bine as-cu]ite, cu teama de via]\ cevamai puternic\ dec`t teama demoarte, sau pe un cargobot cares\ ne duc\ pe to]i, ilegal, `n Ma-dagascar, unde s\ tr\im c`tevaluni f\c`nd focuri p`n\ la r\s\ritpe plajele pustii [i dormind prin-tre broa[tele-]estoase, unde s\ nezboare v`ntul din sud p\l\riile [is\ c`nt\m The human race I dlike to drown cu nisip printredin]i [i pe limb\, dac\ Tiger Lil-lies ar sta cu noi la cafea `ntr-odiminea]\ de noiembrie `n barulhotelului Howard Johnson dinBucure[ti [i am vorbi despreBrecht, Waits, Burton, Doors, cu-raj, umanitate, dac\ am r`de lafel de mult [i mie nu mi-ar venis\ cred c\ pot s\ spun tot felul deprostii, a[a, f\r\ consecin]e, uno-ra dintre cei mai cool londonezidin univers, dac\ toate astea s-ar`nt`mpla `n fiecare an, exact la felca-n 2012 sau pu]in diferit, dac\ar continua s\ vin\ aici (e deja apatra oar\) c`nt`nd despre devie-re, anormalitate, ciud\]enie ca [icum ar fi cele mai fire[ti lucruridin lume, lecuindu-ne de idei como-de [i de team\, f\c`ndu-ne ne`n-frica]i c`t ]ine concertul [i pu]indup\ aceea, ascu]indu-ne sim]ulpentru detalii [i inimile adormi-te ca pe cu]ite, plimb`nd prin fa]aochilor no[tri tot freak show-ulrasei umane [i turn`nd peste noisute de kilograme de tandre]e so-lid\, buc\]i de mìni `ntinse c\treneferici]i [i abandona]i, dac\ n-aruita s\ strecoare [i un My FunnyValentine spre sf`r[it, c`t s\ tre-mure tencuiala, atunci eu n-a[ maipleca niciodat\ din Bucure[ti. Celpu]in nu p`n\ la sf`r[itul lumii.

007: Coordonata Skyfall/Skyfall se bucur\ de o pri-mire entuziast\ nu doardin partea spectatorilor dintoat\ lumea, care au datn\val\ `n cinematografes\-l vad\. Criticii britanici [i americani laud\ `n cor pres-ta]ia regizorului britanic Sam Mendes [i spun c\ al 23-leaJames Bond e superior precedentului, 007: Partea lui deconsolare/ Quantum of Solace (2008). Acela p\timise dincauza grevelor profesioni[tilor de la Hollywood (p`n\ [iDaniel Craig contribuise la scenariu), pe c`nd produc]ianoului Bond a fost `nt`rziat\ de criza financiar\.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food


Film

Iulia Blaga

Promisiuni

La 50 de ani, Bond rupecordonul ombilical

, nu pentruCe nu vota]i - suplimentuldecultura.ro fileMario DeMezzo despre Premiul „Augustin...

Documents

Transcript of , nu pentruCe nu vota]i - suplimentuldecultura.ro fileMario DeMezzo despre Premiul „Augustin...