1.

Avsffi wm- BrRr

12 ANTONIO G. ITURBENu conteazi cate tcoli vor inchide nazittii, k rnspundea. Ori de

cete ori cineva se va opri intr-un col! si povesteascn ceva |i copiii sevor a{eza in jurul lui si asculte, acolo se va fi infintat o qcoale.

U9a pavilionului se deschide brusc giJakopek, paznicul, aleargnspre camera tefului blocului, Hirsch. Sabolii lui stropesc duqu-meaua cu pnmantul umed din bgnr, iar atmosfera pHcute de sigu-ranln din blocul 31 dispare. Din collul s:u, Dita AdlerovS prive;tehipnotizati micile pete de noroi: par nesemnificative, dar transmitr.ealitate, la fel cum o singurn picnturn de cerneaE pnteazn o stra-chini intreagi de lapte.

$ase, qase, qase!

Este semnaln care indicn sosirea g;rzilor SS in blocd 31 9i inintregul pavfion se isci un murmur. in acea fabricA de drstrugere devieti carc este Auschwitz-Bi*enau, unde cuptoarele funcqioneazi zi

9i noapte avnnd drept combustibil trupuri umane, blocd 3 t este unrnatipic, o ciudefenie. Mai bine zis, o anomalie. O reu$itd a lui FredyHinch. care la hcepur a fosr un simplu antrenor sponiv pentru gru-puri de tineri qi acum este un adet care a.leargi ia Auschwitz intr-unmaraton cu obstacole impotria c€lui mai marc tiv.ilug de vie$ dinistoria umanit'lii. A reuEit sn cdnvingn autorit:file gerrnane air &9ffcd a'i fine ocupafi pe copii intr-o baraci ar inlesni munca pirin-

iilor din acel bgtu BIIb, pe care-I numesc ,,la$r familial", cnci, incelelalte, copiii sunt tot atat de rari precum pdsdrile. La Ausch\ .itz nuexisti pestui; se elechocuteazn in garduri.

inaltd comandant aI lagirului a acceptat sl se creeze un loc pen-tlu copii, poate cn aceasta a fost intentia sa de la inceput, dar cucondigia ca acesta sn fie un bloc cu activitni ludice: era total interzisipredarca oricirei mat€rii Wolar€.

Hirsch i9i scoate capul pe u9a camerei sa.le de Blockaltester din blo-cu1 3t $i nu este nevoie sn spun: nimic nici asistenlei, nici profesorilorcare sunt cu ochii pircniti asupra lui. Incuviinleazi dand imperceptibildin cap. Privirea lui transmite exigeng. El face inotdgauna ce uebuiesi faci qi se a$teapti ca toati lurnea si procedeze la fel.

Bihliot..2.a de la Aus.hwitz 13

Irctiile se opresc ii se tmnsformn in cAntecele banale in germaniin jocuri de ghicitori pentru ca, atunci cerrd if vor arlta pdvircaiiti lupii arieni, sn se deadi ci totul €ste in reguu. in general, pa-alcdtuiti din lreo doi soldafi intrn tuesc in bamci, dar de-abiade u5;, sti cateva secunde obsewdndu-i pe copii, uneori chiar

uo canrrc sau ii m;ngije pe cap pe un mi"u1.9i imediat dupnisi continui rondul

DarJakop& mai adauga c€va la alarma conventiona.E:Insp€4ie! Inspecge!

Inspeclia este altceva. Trebuie sd se alinieze, au loc perchezi$,

ii interoghead pe cei mai mici pentru a incerca si-i descoasiob$nn asdel inforrnagii, profitend de naivitatea lor. N-au ohinut

iodatn nimic. Copin cei mai mici inleleg mai mult decat afiieaz;lor murdare de muci.

Cineva toptefte: ,,Prcotul!..." Si lalneqt€ un murmur de dezolare.

esre numjr un subofiier SS lun obwha,filvn\ care umbu inror-cu mdinile vdrdte in ma.necile l€stonului ca un cleric, deli sin-

lui relisie cunoscuti este aceea a cruzimii.

- Haide, haide, haidelTu,Iuda, chiar tu, spune: ,,Vnd, vnd...'l-qicevnd, domn e Stein?- Odce! Pentru numele lui Dumnezeu, fiule, orice!Doi profesori ridicn ingrijorali capetele. Au in mainile lor ceva

interzis la Auschwitz qi pot fi condamnali la moarte daci iid. Acele unelte, atat de perionoase incat delinerea lor este

de pedeapsn capitaH, nu sunt arme de foc, nici obiecte ascu$te,

sau contondente. Acele obiecte de care se tem atet de multimplacabile ale Reichului nu sunt altce\a decat cn4i: cn4i

rupte, {ire loi ti apmape distruse. Dar naziyii le urmertsc, leiesc $ le interzic in mod obsesiv De-a lungul istoriei, toli dicta-tiranii;i asupritorii, fie ei arieni, negri, orientali, arabi, slavi sau

orice culoare a pielii, 6e cn apnrau revolugia populari, privileginedominant.. ponrnca lui Dumnezeu sau disciplina sumarn

militarilor, oricare le-ar 6 fost ideologia, cu toFr au a!'ut ceva in

14 ANTONIO G, ITURBEcomun: mereu au persecutat c! invequna.re ca{le. Acestea sunt foartepericuloase, stimuleazi gardirca.

Grupurile sunt la locul lor fredonand in Eteptar€a sosirii gnrzilor,dar o fate intrerupe armonia speciici unei badci liniqtite, desrinatidistracliei, !i o ia la lugn, printre cercurile de scaune, prcvocand unintreg tireboi.

La pnmand

Ce faci? Egti nebunn? aude stdgandu-i.se.Un profesor incearci s-o tra$ de blaf ca sn o opreasc;, dar ea se

lereqte 9i continun sn abrge impiedicindu-se, cAnd ceea ce Febuie eisi faci este si stea linigtili ca si tr€ac; neobsewaF. Se urcn pe sobaorizontde d€ un metm in;lfime, carc impate pavilionul in doun ju-mntnli, $ sa.re zgomotos in cealaftn parte. Chiar intrece mnsura 9idir6rni un scaun gol, care se rostogolette zgomotos, Hsend si se at-teard pentru o clipi ticerea peste aciivit5iile suslinure de prof€sori.

Afurisito! O sn ne dai de gol pe toli! gipd doamna lftiikov6, roqiede minie. Copiii, cnnd ea nu este de fap, ii spLrn ,doamna Buduf'.Nu stie.; tocmai lata la.are dp: a.r,m r losr cea care i-a inventar po-recla- Atazn& in tundd paviJionului, cu suprareghetorii, proasto!

Dar lata nu se opreqte, iqi continui cursa frenetici, {irn sn ia seamala toate privirile dezaprobatoare. Multi copii se uiri la ea fascinai cumhoineregte cu picioarele slabe acoperite cu niEte $osete lungi de l^ni,cu dungi orizontale. Este o fati foarte slabi, dar nu bolnivicioasd, cunigte plete castanii care flutud dintr-o parte in alta in timp ce ea fugeintr-un zigzag npid printre grupuri. Dita Adlerov6 se mirci pdnrresute de persoare, dar aleargn singurn. Mereu alergrn singuri.

Ajunge gerpuind pan; in centrul barncii ;i acolo iii face loc, cu chiu,cu vai, in mijlocut unui gmp. indepirteazd cu bruschele un scarm $i oletiqi cade rcstogolindu-se.

Hei, cine te crezi! ii strign de pe podea.Pmfesoara din Brno prive;te cu iimire cum se inligitead in fala

ei. giEjnd. dnara bibliorecrra. Fare.d aibe dmp. ni,ci r.iluflaJ€ pen-Eu a spune ce}?, Dita ii smulg€ cartea din maini g profesoara se simte

Bibliotecara de la Auschwnz 15

u|urad. Cand, dupt o clipi, rcaclioneazi pentru a-i mullumi,rBte deja h ca!i\,a pati mad distanfn d€ ea. Mai sunt doar cete\.a

pAni la sosirea naz\tilorMarody care a vizut manelra, o agreapti d€ja in afara

i. h di din zbor cartea de algebrn, de parcd i-ar preda $taGra.dea.rgi disperati spre supraveghetori car.e, in fundut barncii, se

cd mituri pe jos.afl.4 incn h jumetaEa d$mului cand observi ci vocile gru-slibesc pentru o clip;, se incovoaie la fel ca flacdra unei lumn-

se deschide o fereastrl. Nu trebuie s; se intoarca penFu a&a deschii u|a ti ci intd gen e SS. Se hse sn cadi brusc si

intr-un gIup de fetile de unsprezece ani. Varn d4ite sub$'$ incruciqeazn bragele la piept pentru a evita ca acestea si

Fetigele o privesc piez\, amuzate, in timp ce profesoara, foartele face semn cu birbia si ftedoneze in continuare. La intrarean, gnrzile SS, dupn ce privesc timp de cateva secunde pano-

rtrigi una dintre vorbele lor preferate:Adttund

atteme tAcerea. inceteazn cantecelele tijocd ,,Vid, ved... Mit-paralizead. Si totugi, in mijlocul tecerii, se aude cum cinevalimpede a cincea simfode a lui Beerhoven. Preofl este un ser-

de temut, dar chiar ti et pare oar€cum idtat, penru cit insolegte

Doarrme ajutl-ne! se aude toptind vocea proGsoa-rei.inte de rizboi, mama Ditei canra la pian !i de aceea il distingepe Beethwen. iqi da searna cn a mai auzit ti inainte acest

de apdnr de a fluiera simloniile eu o precizie de meloman.&a intamplat dupi ce au cehtorir timp de rrei zile ingrnmndid

ragon de mnrfuri inchis, firi mdncare qi frrn apn, venindthetoul din Terezin, unde fusesed deportali odatn expulzali din

li unde au treit vreme de un an. Era noapte cand au ajuns lau. ii era cu neputinp se uite zgomotul de 6er vechi

Po4ii mari merarjce.:nd acea'u s-a deschis. ii.ra cu nepurinri

16 ANTONIO G. ITURBIse uite prima gxd de aer n:ce, care mirosea a came arsn. ii era cuncputinld sn uitc scantejcrca luminilor intense in noapte: peronul eralu:ninat ca o sah de operatii. Apoi ordinele, lovilurile cu patul pustiiin tabla vagonului, impu$dturile, fluier;turile, tipctele. fi, in mijlocul conluzici, acea simfonie de Beethoven fluieratn impecabil, cuun calm absolul, de cilre un dpitan, un Hauptsturm{iihrer pe cari:chiar;i girzile SS il priveau cu spaimn.

in ziua aceea, olileml a trecut aproape de Dita, iar ea i-a vizulunilbrma impecab n, m: u$le de un ilb imaculat ti Cmcea de Fii:rpc picptul vcstonului; o medalie carc nu se cagtign decnt in luptd. S-a

oprit in 1ala unui grup de mame 9i copii ti cu mana inm;nupd l-ab:itut pe umnr prietcnos pc unul dintrc micugi. Ba chiar a 9i zimbit.A arntat spre doi frali gemeni de paisprezece ani Zden;k liJirka - tiun caporal ea gr:bil s;-i scoatn din rand. Mama s-a ag:fat de poalatunicii gardianului 9i a ingenuncheat implorand sn nu-i ia. Cnpitanula inlervenit lbarte calm:

Nicnicri nu vor fi tratagi cum ii va trata unchiulJoset

$i, intr-o oarecare m:surn, aF avea si fie. Nimeni din intregulAuschwitz nu se atingea nici micar de un fir dc ptu al perechilor dcgemeni pe canr le colecliona, pentru experimentele sale, doctoruuosel'

Mengele. Nimeni nu avea s:-i trateze ca el in macabrelc sale cxpcri,mente genetice, menite sn cerceteze felul cum nemioaicele ar putea sinascn gemeni ti, asLill, si creasd num:rul natteilor ariene. F:rta ti Iaminte*c pc Mcngele indcpnnmdu-sc cu copiii de mani, neincetenclnicio cfipn sn fluiere liniqtit.

Aceea$ simfonie care acum se aude in blocul 3 I .Mengde...

UEa camerei responsabilului acelui bloc se deschide cu un ulorscirl6jt !i Block?iltcstcr Hirsch iesc d;n cnmerula sa, prelicnndu-sephcut suprins de vizita gnrzilor SS. Loveite sonor din c c6ie pentmal sal,ra pF olilFr: csre o lormul; dF

'F,pc.r prin.J"e-i ff, unoat,

rangul dc militar, dar cstc si un mod de a indica oatitudine mar$ald,nicisupusn, nici infricogad. Mengele abia dacn il pdvetle, este absent

Bibliotc.ara de ta Aurhrviv l7

ll (x,ntinui si fluierc cu ma.inile ]a spare, de parc: toate asrea n-arnvflr nimic dc-a lace cu el. Scryenrul Preorul, cun ii spun cu totiir(l\rcazi inceperea cu ochii sij aproapc transpaftnfi, firA sn scoaliln(d m6inile din manecile vcstonului, cnzutc pcste poali, nu toaftednprrnc de tocul pistolului.

.hkopek nu s-a inteiat.Inspecie, tuptctte Oberschaldihrerul.

(;nrzile SS carcl insolesc ii npeti ordinul;i il amplificS, tDns-lirnrAndul intr-m st.ignt care intr: in timpanele prizonierjlor. Dita,Itr nriilocul corului de I!te, simte un fior, igi stringc bralele pe lnnsntrrp iti simte fo;netul drFlor lipire de coastc. Dac: descopcri c6 arei'Irlih: la ea, totul se va s|e$i.

N-arfi drcpl... goptqte.Arc paisprezece ani si toatn viaia inainre, mutre dc fEcut. Nu a

;ttrtrrt nici micarincepe ceva- ii vin nr minte cuvintcle pe care mamarl l. td rcpeti de ani de zile, cand fata sc plange de soarta ei: ,,Devhril t rnzboiui, Ed;ta... rnzbotul".

l,ra arir dc mha in, dr dproapF .d n: ri m,i rminre;re , um erahtlx'r! cend nu exista r:zboiul. La fel cum ascunde cnrtilc sub rochieItt lccl loc in care i s-a luat tot cc avca, pisrreaztr, dc asemenea, inrrrlDl(d.i un Jlbum de Inrug.Jhi la,urF.i rrinriri in.hjd.o,lii .il[' crn i \; remFm,,r.7F , Im F'r lum.a cand n,r c{ilra reJma.

Sc vede pc sineinsiti lavArsta de nounani, pimnitnin fata ceasuluirrt'r)nomic din Piala Primiici din Praga, la incepurut anului 1939l'rlvct pulin pieziivechiul schelet carc supraveghea acoperigurite dinfi'cl orat, cu enormele sale orbite goale, ca nittc gnuri negre.

l,a'qcoalS le spusescri ci mareie ccas era o masinnrie mecanicnlnolhnsivi, conccputd de maestrul Hanus cu mai bine de cinci sccoleItt ru rli. Dar legenda pc care o povesteau bunicite o insrijora: regelel.n poluncit tui Hnnus se construiasci ceasul astronomic cu sratuelrl. ftrre defilau la necare orn fixn g apoi le-a ordonal port:ireilor seirll.i N(t)ati ochii, ca sn nu mai poad niciodati reprcduce o asemeneatrrlrrrrrriilie pentm un alt monarh. Drepr rizbunare, ceasornicanrl a

18 ANTONIO G.1TURBEinrodus mana iniuntrut mecanismului ti l-a para'lizat Cand angre-

najele i-au diat mana, mEiniria s-a blocat ti nu a mai putut fi rePa-

.# ti-p a. mul$ ani. NoaPtea visa uneori acea mind amputatd

..-r;"i l" *' ti-" i." printre rotil" djnlate ale masinariei Scheletul, ;,., ur, .tooor.i:i u incepur fesdvalul mecanic: o defilare de p5-.'i uo,o.u,. .ur. se deslnqoa# ca se Ie aminlea5'e cedlrnilor ( 5*inut.t. ".

i^ping ne*oas' unel€ pe alt"le iar orele rrec una dupi

alta, ca acele 6'gurine care, de ceteva s€cole, intrau 9i iegeau gr5bite

din acea cutie muzicaH neob4nuitn Totuti, acum i$ dn seama' im-

pierrira de grodr:. ra la vinta dc noua ani o fetita inca nu obsen:

,..rr ru.^li ct d".a dmpul estr o coada gro^sa o mare nem\('ri

9i llpidoase. in carc nu inainrezi De aceea la acea rirst)L ceasunle

insdeimi,ntd doar dac, au st helere lin# rtereDita. dnand str;ns acele ca4j vechj Lare o Puteou condamna

la

c"m"ra de gazare. o lrde cu no"raigie Pe frtitd tcricid de allSda(i

Cind o insJlea pe mama ei Ia cumpireturi prin centru' ii pEcea si

se opreascd in fala ceasului asronomic din Piala Primiriei' dar nu

pentru a privi spectacolul mecanic, cici in realitate acel schelet o

nelinistea_mai mult decat loia si recunoasci, ci pentrll a s€ 'hsha

uitandu-s€ cu coada ochiului Ia trecntorii duqi pe ganduri' mulgi din-

re ei striini aflaF in trec€re prin capitali, care obsewau foarte con-

centrali apadfia pipugilor automate se ablinea cu greu se nu radS

'e"a"i .t a^let 'ir.

a" uimire 9i risul prostesc aI celor prezenli

Imeaiat te innenta porecte. i$ amintegte cu o urmi de melancolie

d una dinhe distracliile sale prcferate em si pund porecle tuturoroamenilor, indeosebi vecinilor qi cuno;tintelor pfinlilor ei Pe in-

renau doamnri Cortlieb, care iti indndea mulr 8;ru1 ca si'{i dea

imponanla. o ,ruln.u ..aoamna Ciraii" lar pe rapilerul ' t'e$in de l'z

rrir*" i. i.., -*or.' 'hel li cosre[\' il poreclisc'tn sinea ri "dom-

nU C,p ae-St.ra*. isi amintesre cum mergea cnlila melri in urmd

ou-,iur'ri, care-$i agita clopotelul cand se a,Ituia in intersec$a din

Diala Starome,dc 5i ,' pierdea Ytrpuind in carti'nn Josefou dupn.are ea o lua la fuge sPre pr:vn'Iia domnului Ornesr' de unde mamd

Bibliorecara de la Aushsirz 19

lesntui pentru a-i confecliona hainele f fustele de iarna.

inos cu niqte beculele colorate care se aprindeau unul dupnajungeau sus ti o luau apoi de la capit.

n-ar fi fost o fetild care alerga cu acea fericire nepisntoare apoate cd, trecand pe langi chiotcd venzitorului de ziare, arde reami c: era o coadd lunga de cumparnrori fi.a. in era-

de demplare ale ziarului L kfi Noa y, n d, de paru dnduriun corp de literi enorm, mai degrabi saiga decet informa pe

iu: ,,Guvemul accepti intrarea armatei german€ in Pmga'!.deschide o clipd ochii ;i vede qerzile SS adulme.ind prin

uitat cat de mult ii plicea acel magazin, care avea la intrare un

la fiert toati noaptea de vineri sprc snmbntn. Cum sn nu-9i

ile nu au au-rt loc brusc, ci progesiv De$i a fost o zi in

baricii. Dau la o parte chiar qi desenele aternate de pereli cucuie ale cimr vArfuri sunt fabricate din sarmi, ca sn radn daca

se ascund€ cera sub ele. Nimeni nu vorbegte, iar zgomotulcotmbdind se aude limpede in acel hangar care miroase a

ti a mucegai. $i a tearne. Este mirosul rezboirnui. Din pu-pe care li-l amintette de pe \.remea cand era copiH, mereu iiln minte cn pacea mirosea a supi concentrati de pul, car'€ eIa

gustul mi€lului foafte rumenit gi cel al pastei de ou5 cuI Lungi zile de gcoaH ti dupi-amieijucand totronul 1i de-a v-a!i

cu Ma.rgit $i a.lte col€ge, zile care se estompeazn in amin-ci... Pann cend totul a intEt in de.lin.

copiliria s-a inchis ca pe$tera lui Ali Baba ti a rnmas ingro-ln nisip. i;i aminte;re perfecl acea zi. Ea nu trie in (e zi d srp-

dar s-a indmplat pe 15 martie 1939. iatrcg oraqul Przga s-atl€muraild.

Iacrimile de crista.l ale lnmpii din saton vibrau, dar a qtiut cn nuUn cutemur, pentru d nimeni nu a]erga, nici nu se panica. Tatil

b.a ceafca de cear la micrn dejun qi citea ziarul, pre6cnndu-sede parcn nimic nu s-ar 6 intlmplat.