8/12/2019 !! Incinerarea deseurilor

1/3

I ncinerarea deseur i lorIncinerarea deseurilor a devenit importanta in Romania odata cu intrarea in Uniunea Europeana. S-au dezvoltat

multe afaceri cu incinerare de deseuri sau neutralizarea si reducerea volumului lor prin alte metode.

Desi se primeste finantare europeana pentru constructia de incineratoare nu se avanta lumea cu capu inainte

inspre acest domeniu. De ce oare? Pai motivul este destul de simplu normele de mediu care trebuiesc indeplinite

sunt destul de drastic. O scapare de sub control a gazelor evacuate poate duce la amenzi usturatoare.

Incineratoarele sunt obligate sa aiba aparatura de monitorizare continua cu inregistrarea datelor si pastrarea lor

pentru controalele Garzii de Mediu. Raportarea rezultatelor trebuie facuta la fiecare jumatate de ora (fiind niste

limite maxime impuse) dar trebuie respectate si limitele impuse pe 24 de ore.Daca in cazul cresterii emisiilor de clor acestea se pot reduce in timp foarte scurt prin introducerea de oxid de

calciu (CaO) care reactioneaza cu clorul degajat din ardere si se formeaza clorura de calciu CaCl2reducand astfel

emisiile de poluant, in cazul in care se ard deseuri bogate in sulf, azot sau carbon solutia nu este asa de simpla,

pentru a evita depasirea limitelor impuse e necesara cunoasterea compozitiilor deseurilor si efectuarea unui calcul

preliminar pentru adetermina cantitatea maxima de deseuri care va fi introdusa in incinerator cu fiecare sarja.

Valorile maxime admise pentru emisiile in aer in urma arderilor deseurilor in incineratoare sunt ilustrate in

tabelul de mai jos:

Indicator Valori limita pentru emisii in aer

Valori medii Zilnice mg/m

Pulberi totale 10Substante organice gazoase sau in stare de vapori exprimate

sub forma de carbon organic total10

Acid clorhidric HCl 10

Bioxid de sulf SO2 50

Monoxid de azot NO si bioxid de azot NO2,exprimat ca NO2 200

Valori medii la jumatate de ora

100% din valorile

masurate

97% din

valorile masurate

mg/m mg/m

Pulberi totale 30 10

Substante organice gazoase sau in stare de vapori exprimatesub forma de carbon organic total

20 10

Acid clorhidric HCl 60 10

Acid fluorhidric HF 4 2

Bioxid de sulf SO2 200 50

Monoxid de azot NO si bioxid de azot NO2,exprimat ca NO2 400 200

Valori pentru perioada de prelevare minim 30 min - maxim 8 ore mg/m

Taliu si compusii sai, exprimati ca taliu(Tl) Total 0,05

Mercur si compusii sai, exprimati ca mercur(Hg) 0,05

Antimoniu si compusii sai, exprimati ca antimoniu (Sb)

Total 0,5

Arsen si compusii sai, exprimati ca arsen (As)

Plumb si compusii sai, exprimati ca plumb (Pb)

Crom si compusii sai, exprimati ca crom (Cr)

Cobalt si compusii sai, exprimati ca cobalt (Co)

Cupru si compusii sai, exprimati ca (Cu)

Mangan si compusii sai, exprimati ca mangan (Mn)

Vanadiu si compusii sai, exprimati ca vanadium (V)

Valori pentru perioada de prelevare minim 6 ore - maxim 8 oreng TEQ/ m

TEQ = Toxic EQuivalency

Dioxine si furani, calculate cu factor de echivalenta toxica 0,1Valori pentru concentratiile de monoxid de carbon (cu exceptia

fazei de pornire si oprire)mg/m3

8/12/2019 !! Incinerarea deseurilor

2/3

8/12/2019 !! Incinerarea deseurilor

3/3

acvatice, care se poate resimti imediat sau dupa un anumit timp, in raport cu volumul emisarului. Ridicarea

temperaturii apei determina o puternica inmultire a bacteriilor. In comparatie cu celelalte organisme acvatice,

bacteriile se inmultesc rapid, chiar la cresteri obisnuite ale temperaturii apei.

Limita maxim admisa a temperaturii apelor uzate evacuate in resursele de apa este de 35 C (NTPA -

001/2002), iar pentru cele evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor de 40 C (NTPA - 002/2002).

Conductivitatea electrica- se datoreaza substantelor minerale dizolvate in apa, crescnd paralel cu gradul de

mineralizare al acesteia. Solidele in suspensie cresc conductivitatea, iar temperatura o face sa varieze.

Caracteristici chimice

Printre indicatorii chimici care dau informatii referitoare la poluarea produsa de catre apele uzate provenite dinactivitatea avicola, amintim: pH-ul, reziduul fix, azotul amoniacal, amoniacul, nitritii, nitratii, fosforul, consumul

chimic de oxigen (CCO), consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), grasimile, proteinele, etc.

pH-ulreprezinta logaritmul zecimal negativ al activitatii ionilor de hidrogen, exprimat in unitati de pH. pH-ul

apelor uzate poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor,

impiedicnd desfasurarea normala a procesului de autopurificare.

Reziduul fixreprezinta totalitatea substantelor minerale si organice dizolvate in apa, stabile la temperatura de

105-+2 C.

Azotulse gaseste sub forma de azot molecular, saruri de amoniu, nitriti, nitrati, ca si sub forma combinatiilor

organice. Azotul amoniacal rezulta din hidratarea amoniacului.

Amoniaculapare in urma poluarii apei cu substante organice, care sufera descompunere, fiind primul termen al

degradarii substantelor azotate. Prezenta lui indica o poluare recenta.Nitritii(azotitii)apar in urma poluarii cu substante organice, fie prin oxidarea partiala a radicalului aminic, fie

prin reducerea nitratilor. Indica o poluare mai veche, dar alaturi de concentratii ridicate de amoniac arata ca

poluarea continua.

Nitratii(azotatii)apar in ape cu continut de substante organice, radicalul aminic fiind complet mineralizat.

Nitratii sunt sarurile utilizate de producatorii primari in sinteza proteinelor.

Consumulchimicdeoxigenreprezinta concentratia masica de oxigen echivalenta cu cantitatea de bicromat de

potasiu (sau de permanganat de potasiu) consumata de materiile dizolvate in suspensie, in cazul in care o proba de

apa este tratata cu acesti oxidanti.

Consumulbiochimicdeoxigenreprezinta cantitatea de oxigen care se consuma pentru degradarea oxidativa

de catre microorganisme a substantelor organice continute intr-un litru de apa. S-a stabilit conventional ca

determinarea consumului biochimic de oxigen sa se efectueze pentru o perioada de incubare de mai multe zile(CBOn), dar de regula de 5 zile -

+ 6 ore (CBO5).

Unde se duc mustele iarna?

Ieri am vazut prima musca de anul asta si m-am intrebat: De unde vin mustele?. Oare se duc si ele in tarile

calde si vin odata cu pasarile sau au alt secret doar de ele stiut. Asa ca am ignorat totul in jurul meu si am inceput

sa caut totul despre muste. Iata ce am aflat:

Fiecare musca femela poate depune pana la aproximativ 500 de oua in serii de 75-150 de oua. Ouale sunt albe

si au o marime de circa 1-2 mm. Dupa o evolutie embrionara de aproximativ 15-25 de ore ies din oua larve

(viermi), care nu au nici cap, nici picioare. Larvele (viermii) se hranesc cu materie organica aflata in putrezire

(degradare) din gunoaie sau din fecale cersc in marime si trec la stadiul de pupa. In functie de conditiile de mediularvele se transforma in pupe dupa 4-13 zile in conditii optime 35-38 oC sau dupa 14-30 de zile pentru temperaturi

intre 12-17 oC.

Musca adulta traieste 21-30 de zile. Dupa 36 de ore de la tranformarea in adult femelele sunt gata de

reproducere.

Si acum raspunsul la intrebare: Peste iarna mustele hiberneaza in stadiu de larva sau pupa in locuri calde

(gunoiul de grajd, copost, etc.). Primavara cum da caldura se transforma in muste adulte.

Si ca o curiozitate dupa ce se transforma in adult mustele nu mai cresc. Diferenta de marime se datoreaza

abundentei sau lipsei hranei in stadiile de larva (vierme) sau pupa.