ANUL 579.1

10 BANI EXEMPLARUL- ,% '."3:,

,4;

-

rr° WI=) '

'.

APARE IN TOATE ZILELE

DUMINICA, 29 APR1LIE. 1879.

ABONAMENTUL:In Capil ala : 1 an 24 lei, 6 luni t2 lei, 3 luni 6 lei.

' In Distr ici o : t an 30 lei, 6 luni 11 lei, 3 hini 8 lei.Lxi Straille Late: 1 an 40 lei, 6 luni zo lei, 3 luni to Jel

Director : D. AUG. LAURIAN.

Pentru Abonamente, Anunduri Reclarne, a se' adresa:In :Romania : La Administralie, strada Lipscani, No. it, Typographia Stefan Mihalese.u. - In Francia : la Soi'iété

Havas & 0±, 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria : Abonamente, Arnmciurisi Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, ij,. Vieng. - Pentru anunciuri, venind

din Germania, nu se primesc de at prin Mijlocirea esped.tiunei de anunciuri: .Adolf Steiner , in Hamburg.

CATRE ALEGETORI

Alegerile din anul acesta aü o !nsemnI-tate escept'onall; pentru c representantiinostri al O. se atinga de constitutiuneanume de a rticolul, care ne-a garantat incontra cotro,)irel politice a Evreilor.

cu too suntem datori sa mergem la vot,pentru ca viitoril deputati i senatorT. s. fidadev6ratii representanti al nostri.

Legea interpretativa a legel electorale,introducnd cate-va schimbari in deprinde-rile noastre politice, atragem luarea amintea alegkorilor, spre a se conforma cu dinsele

spre a priveghea esecutarea lor, , cad nu-mal ast-fel putem fi garantati in contra in-selatoriel Oectorale.

Mai antftin de toate, eetatianii sit sa gra-beascit lua ceirtile de alegétorl, cad: faraaceasta carte, nu este nimenT primit la vot.-De si primarul este dator a tramite acestecarp, in cele din urma trei zile , fia -cardLetatian, cu toate acestea este bine, ca silnu asteptam pc primar sil villa la noi -cad cine scie ce se poate intampla - cisil mergem noT la biurouri spre a ni le lua ;sa dim devada,, cil inem la drepturile noas-tre de suveranT, cLlc suverard suntem inzilele de alegerl.

A (Iona -schimbare introdusa in lege este,cil biuroul provizor nu se mai instaleazttprin adamatie, de care bandele aduse decu noap tea in sala alegerilor, ci primarulset delegatul sa, care deschide biuroul la9 ore, pune numele alegtorilor presentl intuna i trage la sorri 3 persoane cu sciintade carte, cari vor forma biuroul provizor,dintre cari eel maï n virsta va fi prep-dinte, iar ce alti doi, secretari. Sub con-ducerea acestor i in tirnp eel putin de 3ore, se Lice alegcrea biuroului definitiv, dincare nu pa face -parte functionarii statu-

, judefului si comunei de ori-ce cate-gorie, precum nte). pricarul cu ajutoarelesale sail membrii comitetului permanent.

Votfifea tine tlou6 zile. To0 agenM admi-qistmtivi, precum prefect,i'; §i tot! impiega-tim prefecturelor, sub-prefectii i top.

sub-prefecturelor, sail de politie stagenta politicnesci, top. procurorii

ludecatorii de instractie, avnd dreptu: devota in acel colcgia, el, nu vor vota

cat a doua-zi, de la 2-4, i nu vor re-manea in sala de alegere de cat pe timpulnecesar spre a ',91 da votul bor. - Top

impiegati nit vor putea sta nici in,ala de alegere, tC imprejurul localelor(le alegerI.

Ori-ce dime a acestor dispositiuni, esteaspru pedepsita de lege. De aceea alegtoriT,inergnd la vot, cum dator este orl-ce ce-I Atian, care tine la drepturile inscrise in con-qitutiune, sil fia priveghiare la intreagaespectare a legel, i sil protesteze la Mil-

1 oa si la tribunal, in contra ori-carel cal-earl a legit

TELEGRAFICEdin ziarele strake.

Sumari6 --Scrisoarea Tarnhtf.-Türr catr? Garibaldi. - DinAfrica.-Etares de asedid din Rusia.-Din camera !nrzilor

Londra, G MaT. - «Bureau Reuter anuntdsub data de eft din Constantinopol :

Scrisoarea autogrard a Tarului adresatil Sul-tanuluT propune amicitie i o bund veeindtate;I ambelor imperil, dar fife' ea s inteascd cuaceastd propunere la vre-o aliantd, Scopul co-1 null s fie combaterea pericolelor interne. Ta-t ul constatii apoi maT incolo, cd, el a dat ordin

eviuMare.In convorbirea ce o avu generalul Obri.tseff

¡al Sultanul si mai tare vointa Taruldf,ikautru o reciprood opropiere i constati,

°

de avantagio; ar fi pmtru Turcia, Leg, sear in-telege cu Asia dire3t i nu prin iut rventiuneaputerilor strdine.

S,Itanul va respunde mdine fa scrisoarea Ta-rului.

Paris, 6' Mar. - Generalul Ttirr a adresatlusf Garibaldi o telegramá, in care aduce a-minte m ,relui patriot italian, cum el, Tiirr a-condos la 1860 pe voluntariI la Marsala substrigiitul : «Italia cu Victor Emanuel.» Genera-lul Tdrr relevâ nna. d..parte armonia VictorEmanuel eu Italia si zice :

Actualul rege s'a fdcut ce este, in deeursulluptelor decurse pentru unitatea Ital- Tot):

incepiind err Cavour i termi-ndird cu Zanardeli, ati luerat pentru ajerigereascopului patriot:c. El roagd pe Garibaldi cumulti insisten, ea sd repete eelor nerdbddlori.

celor neiuteleptl lozinca de la 1860 : «VictorEmanuel ne uneste; nimic sli nu intreprindem,ce ue-ar divide.» Depesa apoi se terming ast-fel :

gotreaga Ta viatd a fost dedicatiti unitdtiimriri lta1ie ; impedecd nimicirea pactuluI deplebiscit, ce leagd casa de Savoya cu poporulitalian. Aceasta e dorinta mea, ce ti-o comunicen ocasiunea aniversdrii a 19-ea de la intrareatriumfalií a acelor niii , pentru care Tu le eralsteaua conduegtoare».

Londra, 6 Aprile.--4<Of6ee Reuter anuntddata de 22 1. c. din CaPstadt aceste :

Ad inceput pregdtirile pentru intrarea in taraZulilor. Patru regimente inainteazi spre Dorn-berg, peste 14 zile se va incepe intrarea prinofensi-vd din Englezilor. -

Viena 6 MaY Prin un nod ucas se deereteazil pentru toard Rusia europeaud starea deasedid. Ziarul <(St. Petresburgskija Wie4owsti<<intre altele citeazd din ucasul sus zis, i acestedispositiuni (Wig Voare,

1. Niel' un civil n'are voe s poarte arme.2. OrY ce suspicionat se aresteazd si se preda

lima tribunal de rgsboi.3. Deed se va eonstata vr'un scop

atunci asupra vinovatuli. se- vor aplica cele malpedepse.

4. Deed nu e nu ast-fel de cas de &Mad, a-tunci arestatul se libereazd depungnd o amendade 300 ruble - sad este depOrtat pe cale ad-ministratt vd.

5. Perscane.:eare in virtutea servieiuldi lorsunt indreptdtiti la purtarea armelor, stint da-tori a Liras aceasta sefului guvernaingntnlui res-pecti v.

/.-3i1 To, 6 Maid. - Din jurualele cele malimportante numai Times adherd la interpreta-tiunea contalut Salisbury in privinta termenu-lui de evacuare, arundtud toatd vine pe tradue-tiunea englezd cea incorectd. Dupii originalultratatului de Berlin - sccis in limba francesii,

ar fi trebuit s evacueze provinciile tur-cestT abia la 3 August.

D. ily Telegraph,<< pang mama un organpdrtinitor al cabinetulni, declard iuterpretatiutuca lui Sal'sbary de fals4; din puyeful de ve-dere al minti sgeidtoase, articulil 7 i 21 aïtratatulni de Berlin, se pot interpreta numaiiitteun fel, si anume, ca la 3 Mai s treacdtot Rusul frantiera Bulgaria' spre Romania, Ru-sia a vätma CU prejudeeatd tratatul de Barlin,

esperienta ultimilor tre an ne invatd, cdmuscalului nu j se mal poate crede, escept:onándc ¡soh &And s'ar dispune de puterea materialdpeutrr constriingt rea MI, la inp'inirea celor pro-mise, conform literei i spiritul din tratat.

'Daily News ride de Salisbury, care se t;nemai superior calendariului. E lucru curios , elldin interpretatiunile de ail, nu se afid nia o

nia in protocoalele congresuldi nici indiscusiunile pr vitoare la o-upatiunea mixtd.Oamenil de rgnd ar declare de sinonime : finitulccupatuniT i evacuarea completd de Rue ; dace

terminul nu se finesce cu 3 Masi , atuncldiva' cat are sd se ia in consideratiume

tratatul de Berlin, pot remdnea linistiti in Ru-melia.

Serviciul telegrafic al .Romäniei LiberesMai 9 - 4 ore seara

Petersburg, 8 Mal. -0 imprimerie secretd,ce servia la propaganda iiibilist, s'a descoperitchiar in minititerul editor ai comuni-catilor. (Acea-

noutate e confirm eta de tMornine, Post»

J

a

g,

ANUNCIURILE:Lima mica pe pagina ; bani

Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 14Epistole nefrancate se refusa'. - Artkold nepublicati nu

se inapoiaza. - Pentru rubrica:Insertiuni si Reclamo,.Redacliunea nu e resp nsabija

dare wdaugl, cd, i mina acestel descoperirY, s'adart.stat opt functionari).

Londra, 9 May. - Guvernul e hotdrIitmad 5000 de oatmeal* in ajutorul lordului Chelm-sford, ea sd, continue rgsbeiul contra Zuluilor ;

vor piece in curgnd la Natal.crimes, anuntd, ci d. Wolf, comisar englaz,

care fusese insdrcieat cu directiunes fivantelorRumeliel orientate, se va intoarce in Englitera,dupd instalarea lu Alco-pasa n postal sgd deearvernator al provincia.

Constantinopol, 9 Ma. - Ptiart e dispusiiia parte la confermta ambasadorilor din Con-stantinopol, p ntru regularea cestiunei fruntarielor greee. .

Viena, 9 Mai. -0 telegramá din Berlin &titre<qagblatt, ziee, c principele ie Batlemberg.vatrece prin Viena, la intoarcerea sa -din Livad;a.

- 9 Mai - 8 ore sears. -

Praga, 9 Mai. - Clubul partidei Cehilora hotdrdt sd nu mg 'numeased ca deputati, incolegiile electorale ale orelo i satelor, can-didatii apartingnd nobleta.

(Hans]

CO.

A se vedea ultime.scirf pe pagina

Bucuresci,- 28 Aprile.-Din cite diferite puncte de vederi nu

tereseaza pe tarit alegerile, ce sunt sitceap6. !

Alegtorii trebue sa se gindiasca cu ma-turitate, ca viitoarele Cameri vor da, peungi marea i insemnata lor hotarire, ingrava cestiune a Evreilor, - vor da, zicem,

directiunea ce va (AU sta urmeze toateafacerile noastre interioare, in tot de-cursul maul period legislativ, i sa nu pier-dem un singur moment din vedere, cil patruani, ort-cat ar fi si-i consideram, in teorileterice, ca o singura clipeala, in viata uneTnatiuni, el pot ave.a totusi o valoare prac-ticit imensa, dupa felul cum vor sci sa-T

intrebuinteze conducaoril intereselor pu-blice. Si conductorii acestor interese, voresi din urnele noastre de alegatori. Causanostra vom servi dar, dac, vom sci sil neachitarn, ca oameni luminati si libel% dechiemarea ce ne face legea, spre a delegadintre not pe aceia ee-I vom crede capa-bili de a carmui cu bine politica Ora noastre.

Rolul nostru de organ independent nueste, in fata alegerilor, de a intreprinde, caorganele de partid, o lupta, cu arme de jincri-minari inveninate, in contra uneia, sag incontra celer rake, din taberele politice, cart

disputi onoarea, sag interesul, de a tineasub bratul lor portofoliurile ministeriale.

Nu in curentul acesta, tulburat de va-lurile atator pasiunT, lasa-ne-vom sa fimAcusatiunile si reeriminarile, pornite din ne-msurata dorinta a invingerii in alegeri, nupot servi mutt naiuniX. Situatiunea este ast-fel, in cat nimic nu poate fi aratat, sub formacurata a adevarului, i numai adevrul arputea sa fie de un interes real pentru

La musica aceasta sgomotoasa i diso -nanti, alcatuita numai din invective si a-cusatiuni, noi nu voim sa adaogim Met osingura noti.

Va veni, la timpul sa, rolul criticei severe,a luarel de seama, cat de neinduplecata, des-pre modul cum ail intrebuintat i cum vorintrebuiqa politicii no§tr1 puterile ce le-aincredintat tara.

Acum noT credem insä, ea acusatiunilearuucate, cu atata profusiune, far& reserve,fiat discernamant, i in starea de nervosi- 'tate politick, in care ne at1m nu

in-in-

ra''

efect, de cat a infierOntk. peste m3ura, pa-siunile, de o parte si de alta, tocmai andnatiunea, in preziva resolvarii unei cestiuniatit de aqltoare prin sine, Ca aceia aEvreilor, are nevoiede tot sample el rece,de toata linistea el sufleteasca.

Un esces ,de zcl peutru causa noastraproprie, ca partid, sag coterie, ar putea sCivatame uner cause mai Ora

salvarii intereselor ei.Si ne fie permis a crede, ci, inchiOndii-

ne pentru timpul de fat& in rolul arétariiobjective a importantei acestor alegeri, ne amindeplinit o datorie impusa noult, ca organanimat de dorul curat al triT si de simtulcelel mal perfecte impartialitOti.

Mal presus de ori ce consideratiune, seridici, in aceste momente solemne, idea dea pune in relief insemnatatea actului cons-titutional ce- suntem obligati a indeplini, ca,luminati in destul asupra ,rolului nostru dealegtori, sa hotirlm, prin alegerile ce vomface, asupra modului in care voim a inau-gura soarta noastra de natiune indepen-denti.

De un' singur lucru, toata lumen trebuesit fie convinsk

Nol nu mat avem timp de pierdut." De la o natiune, intrata in faza el de ma-

.tui itate, se cere laboare, seriositate i preve-den pentru viitor.

Cu incercitri zadarnice, sa nu ne mal in-cumetam.

SI judecam partidele i pe oamenii lor .

dupa fapte, si si alegem dintre barbatil a-ceia, desprecari vom fi convinsi, ci, prinmunca lor, prin lumineie §i prin calitatilelor personate, vor aduce servicil pipaite pro-pasirei noastre nationale.

Avem atat de facut ! !

Fill a ne inhama la carul de triumf alnici unel partide, ne simtim datorl a repeta

Si cumpinim toate i si Warn bine seama.

CRONICA ZILEICitim in »Monitorul ofieiaV de ail:- M. S. R. Domnul a primit ieri in eudientii

particolard, pe Ex. S. D. comite Boyos de Sprin-zenstein, trdmis extra-ordinar i ministru pleni-potentiar al M. S. impgratul Austriei i rege alUngariel.

Eseelenta Sa a avut onoarea a remite din par-tea Augnstului S6U Suveran o serisoare, prin caremultumesee Domnitorului si Doarnnel pentrufelicitiriIe ce Altetele Lor Regale '1 ad trdmis,on ocasiunea eela de a 25-cea aniversare a eu-nuniilor M.M. L.L. Imperiale i Regele Apoitolice.

Astral', la orele 11 si juingtate daitineata, M.S. R. Domnul, fata fiind d. ministru de resb.;1

d. general coniandant al divisia a II, a pre-sentat, la palat,. Augustului St,' frate, pe totid -nil ofieerl superiorl din g trnisond, ea earl A.S. Principele Leopold a bind-voit a convorbi inmodal eel mai cordial.

A. S. Piineipele Leopold a prima, la orate2, pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat al RomIniel.-X-

Prin decret domnesc, d. Bdriceauu triirnisextraordinar i ministru pleuipotentier, pe langácurtea imperiald din Viena, e autorisat a primi

purta insigniele ordinuluT de _Merit civil , el.

I, ce i-a fost conferite de A. S. S. prineipele deWaldek-Pyrmont. -X-

0 nOui intrunire electorald a partidululberal se va tinea duminied , 29 Aprile, in saleAteneului. -

Se crede va sosi d.

tiann, din adlgtoria sa in M .1dava.

Laffit

fmpie-

oti

STIRI

'le

intoi

rninistrii italieni,

i

-

criminal,

.spre

mg,

IV-a

.

trit-

111.

alt

:

li-

--- Xraid",

111.-No.

§i

111111111111

d-

cesti

tit:

it

'1'

till'

en

aft:

ttg

sg

art

'st

tarA,

au

cg. Rr-

-

0

a-91

g stild

g

i

9i

el

si

tAriti.

marl: linidilli

si

si

stmatti,

aira,es rre.1143. .

In urma demisionara did So. Pastia, d. C.C. Cerchez a fost numit primer al Iasi lor, pre-

/cum ne comunica ziarele ia§ane.-X -

Martia trecuta a avut loc la Ia§1 o intrunireelectoralie, la care ad luat parte, atilt alegato-

ril din partidul liberal, cat §i eel din patidulliberal-moderat unit eu cel conservator.

Dupe maT multe -euvéntarI, tinute de repre-sintanta deosibitelor 'particle, s'ati propus ea can-didatT :

Din partea liberalilor, la Camera: dd. V. Ale-exandri, col. I; d. D. Lange, col. II ; dd. Sc. Pas-

tia Al. M. Sendrea, Al. Gheorghiu §i Al. H lban,col. III ; d. V. Gheorghian, col. IV. Pentru senat :

d. Adamachi, d. d-r. An. Fatu, col. ILDin partea liberalilor unite' cu conservatoriT,

s'ad propus, la camera: D. T. L. Maiorescu,

col. I ; d. I. Ciupercescu. col. II ; dd. Gh. Mar-

zeseu, Jacob Negruzzi, V. Conte §i .C. Christo-

dulo Cercerez, col. III; pentru colegiul al IVpersoana nu e desemnata

Aeestea le citim in »Stafefa".-X -

Miscarea electoralá« e titlul unu ziar ce a

inceput a apare in Iasi..E1 este organul grupulusi «liberal §i indepen-

dent".Pe eat se vede, el are s rámana inchis nu-

mel in eeroul mi§carilor electorate.Din parte-ne liana slimes nould mesager.

Dup un repaus de eat-va timp »Let t,rna"a inceput ear s lumineze opinia publica din

Brila, asupra mijloacelor ce intrebuinteaza oa-

mena in alegerT.,

413.TABIeKolnisehe Zeitung» anunta, c cestiunea for-

tulul Arab-Tabia, la a arui posesiune pretin-

dead atat Ru§ii, cat §i Romana §i care a fost

ocupat, apol evaeuat de &Are ceT d'antid, -e aproape de a fi resolvata. Comisiunea granite-lor s'ar pronunta probabil contra eererilor Ro-ranilor. ! Granita s'ar forma de inside dunareana

de la rsaritul Arab-Tabiel; iar fortul acesta a r

suferi soarta Silistrel, treand la Bulgaria.- Comisiunea europeana dunareana se va in

truni la 9 Mal' in Bueuresd. Dupe informatiunilenumitulta ziar, mal mul delegate' al comisiuna

ar fi sosit in Romania.(Dents).

...dramarr

. DIN AFARA

Anglia si Afganistanul.

Ce mal fac Englezii i Afganistanii? Se

pregatesc a incheia pacea atat de mult do-rit a si de o parte si de alta

Iakub Khan a plecat deja la Gundamuk,pentru a incepe aid negocierile de pace cumaiorul Cavagnari, delegatul guvernului en-.

glez. Se crede, c Iacub Khan va consimtila toate cererile Englezilor ; in urmä gla-sul lui Standard" va fi darä cu toate a-

cestea au4it i Indiile engleze vor dobändi

in sfarsit in partea de calm Afganistanfaimoasele granite sciintifice» , cad nu voravea de rezultat nici mai mult riic mai pu-

FOITA "ROMANI.E.1 LIBERE, 1

ANIORUR1LE 1111111 NIHILISTDE

PAUL VERNIER-IJ r mar e

III

Profitand de momentul, and danturile eraiiin apogeul lor, and invitatil sale ouprin§I de

placere, nu putead observe mi§earile sale, nic .

a surprinde vorbele sale, principele cauta cuochii pe junele deer §i nu inarzte, a '1 vedea,

pe jumatate ascune de perdelele und ferestre,

absorbit in o muta contemplatie.0 repede privire '1 fgeu s descopere indata

obieetul extasuluY.El surlse.Natalia trecea ri4itoare si superba.Se a propie dar de june, care nu o vadeu ve-

nind, si '1 lovi incet pe umar.- Pe cine privitl ast-fel ? Intrebe el.

Sergiu tresari, ro§i i niurmura cate-va vorbeneintelese, pe and intre-vorbitorul sat Conti-nua farti a se turbura :

- A§ jura ó e§t.T. amorezat Sa vedem,

ROMANIA LIBERA

de Cat cucerirea und a treia pärti din

teritorul Afganistanului.Iakub Khan a avut, inainte de plecarea

sa din. Kabul, norocul», de a vedea mu-rind pe fiul mal mare a lu ir Ali , princare moarte el este sctipat de un primej-dios pretendent de tron i rival.

Englezilor le va fi indoit de bine-venitapacea cu Afganistanul , nu numar pentrucuceririle teritoriale pe cad le obtin ci

din alta causa. Regele din Birma , Thibo ,

concentrat deja trupele sale - la grani-tele posesiunilor engleze !..

0 petrecere la principele Bismark.

SA nu se creadä, ct voim a face descrie-rea unei petreceri, in ce priveSce mancä-rile, beuturile, multimea t feliul lor ; ar fio intreprindere indrasneatä i chiar in-grata . . . Voim a insira simplu persoanele principale, cad luara parte la ultima.soirée" al principelui Bismark. Aceastäinsirare de persoane poate servi ca ma-terial pentru eel obicinutI a face combi-

nari í deductiuni politico din multe lucrurine-politicoase" .

Se afla la masa la Bismark , pe längapretinii sei traditionali, ceipetenia partidu-lui clerical, Windthorst ; cancelarul 61 pur-t, toatä seara de brat si 61 presinta intregeisale familii. Felicitat in mod ironic de vre-ocati-va liberali pentru aceasta intorsura asortei, Windthorst respunse rid6nd: Ex-tra centrum nulla salus". Apoi se atilt cape-tenia protestatoriloralsatiani, in acel'asT timpinsä clerical, Charles Grad, care se vede,a de and Francia se republicaniseaza me-rett, nu mai are acel dor de ea ca mai ina-inte. Esaltianul autonomist si liberal, neam-tul Schneegans, era fag en acesta ca disgra:-tiat de Bismark.

Saloanele cancelarului bojniail in urmäde clericali conservatory ruginiti; libera-hi se aflatt intro minoritate disparentä.

DIN TRANSILVANIA-.-Cine are vreme §i-§Y v a da oatenealä a ceti

acum ziarele din Transilvania, va afla in elenegregit un "faimos» diseurs, rostit de cake de-putatul Brasovulel, Nieolae Stravoiti, in cameraungureasea din Pesta., in cestiunea proiectuldde maghiarisare. Monitoriul consistoriulul din

Sibid l'a publicat eel d'antaid, orecland, negre-§it, ci sevarsesee prin aetul acestd publicari unmare act "patriotic» §i eromanese», Poate s fi

avut de altminterea dreptate, and se map&cu aceasta incredintare, cad aceste doug vorbe"patriotic» §i "romanese» ati eu totul alt inte-les la Sibid si Brasov decum buna oara in altepartY ale Ardealulia, unde mal predomnese "pre-judiciile, contra "lathing' maghiare si a parla-mentuha el. Nu De-a convins oare filosofia po-sitivista de aetad, c toate, toate sunt in lumeaasta relative,

!!...schimbilcioase dupa loc §i indi-

viUna cetitorT ne vor intreba poate, pentru ce

nu l' am publicat si nol ! De ce ? Ne insultamziarul. Un resumat insa totu§i awn face din el,dar nu in mod obiectiv ci nu ma ea punet de

spune aeestea unia vechiti amice Ma cunostTin destul spre a §ti, c seeretul va fi cu fideli-tate §i scrupulositate pastrat. Aica ! Patin cu-ragid ! Daca insist, credeffeo bine, este aam un vag presimtimánt c a§ putea sa-tY fiti

folositor.- genera'e, voT ! sepeta oficerul cumirare.

-. De sigur c ed. i pentru ce nu ? JuneleasT plea, capul si murmura:

- Oh ! nu. Erale, nu m'e intrebatl nimic.

- Dar din contra', tid

conjur gene-

ti . Am, daatrebue s vä spun totul, puternice motive pen-tru aceasta.

Sergiu '1 privi, speriat de acea ce ameia,

pärand ea face o violenta sforta asupra lul in-su§l, respunse eu o voce surda

-E bine ! da, iubese nebun. E bine ! d

sunt nenorocit §i desperat.Desperat! Pentru ce ?

- Pentru pentru et aceea pe care oi ubese

El se opri ea §i cum forte I lipsia, apor

incera a vorbi, dar nid un sunet nu esi dingatul sd straps.

Generalul 'T intinse mane,

lecare pentru o constatare ce voim a face. 0constatare trista, dar adevrata ; §i inainte detoate adevdrul !...

*

NoT nu am fi voit s vedem aid un romendin ArJeal in parlamentul Ungariel, nieT o data,

prin eirmare niel cu prilegiul desbatera protee-tuluI de maghiarisare. Dad, s'a ivit idsa unul,perdut, retacit, simbol vid §i incarnat a deca-dentd §i ruing und natiunl, sa se fi purtatcel putin cu vrednieie, nu in ce privesee natiu-

nea, nu, cad cu aeeasta nu mast are nimic aface, ci in ce privesce prop ia sa individualitate,mandria sa. Se zice, c vn4toril §i renegatanatiunilor aunt predomniti de partea individualäa fiinteT lor, de un egoism escesiv i nemásurat,care atund and nu poate 6 satisfeleut prinmijloacele natiuneT, el face sa paraseasea drape-

lul el. Un individ cum se cade, trebue sa

aiba inst §i egoismul de a nu fi urgisit §i flue-rat.. Iertare! ne uitasem, ot toate sunt relative,

si ea, este egoism inalt si plant, care inaltadimpreuna cu pe earl' stapanesce

pe totí ce-y incongioara, §i este egoism inar§av§i injositor, care vestejesce §i usuca toate in ca-

lea sa... In numarul acestor egoi§tI se numérali deputatul din Brasov, Nicolad SUNvoid.

* *

Ce este proieetul de maghiarisare, cu care a-

tenteaa, astad natiunea maghiara pe Romanaaserviet de ea? Prelungirea, repetarea sub onoua, ma IB oderna form a. a luptei, ce a intre-prins acest popor fanatic% §i eselusiv de la des-aleoarea sa in Dacia centrala mere' in contraelementulu .

roman coloonitor. Tot dauna a e-si stet a:masta tendinta de desnationalisare ; nu-

rnaí modul eT de manifestare variase dupa epooe

§i relatiunile istorice. Cum ad resistat pang a-cum Romanil din Ardeal in potriva acestd fa-tale tentative? Prin mijloacele cele maY simple,

dictate de fire. AtentatT, insultatT §i nedrepta-

titI de UngurI, RomaniT a inceput sa-T urasea,Vsa-i ,furasea cu o hotarire §i adancime potentate

pana la fanatism,-cum poate un numra un po-

P6r atentat, insultat §i nedreptatit in tot ce aremaT scrimp, Dial sfänt, un popor care pe range

aceastri pornire generala la popoa maI are §iealitatea de roman : nu culture, nu autonomiaconfesiunilor, nu, nu maY §tid ce fleacurT, in-

cadrate in rame ce eclipseaza §i se insinua pri-vitorinlia superficial cu o importanta, ce in rea-

litate nu o ad. Revolutiunea do la 1437, lup-tele luT Horea si Iancu, programa si juram6ntulnatiunel la 15 Mai 1848, nu ad fost de cat totatatea, manifestarI §i confirmarl prin ange §ijuraminte a acestuT mod de procedere firese.

Aceastä lupta cere insa suferinte, abdare,

neajunsurY i jertfe, §i nu toti oamena sunt oa-

meni, nu totl ad aceea§T carne, nu acel'a§Y

gauge §i nu aceeasi creerl constitueso organis-mul fie caruia. Indivi4a stable fana curagid §i

inaltil mandrie deserteaza de sub steagul natiu-nilor, dnd acestea sufer, si tree la dusmanT;

iar dusmana grabesc aceastá desertare prin mbe-

surI bine ehibzuite dupa locurl, oamenT ei timp.

Pana la 1848 RomaniT earl paraseall cause na-tiund lor se %eerie nobia ungud ; privilegiile

de casta resplatead. §i catl nu ad trecut !...

CatY nu §1-ati uitat natia §i limba, earl sufe-

read in ureilinte ocara und staii de lnerurI

- Ghicese, murmura el, eel putin credghici. Ea e bogata §i vo l. suntetY saraci. Este

oare aceasta ?Junele facu un semn de afirmare, care in-

spira- i earl pentru ce suntetY nenorocitl, eata

pentru ce suntetT. desperatI Copile ! Oare oconsideratiune a§a de meschina este de o va-loare oare care, and e vorba de viitorul, derepaosul a doua esistente ? Este oare permisunuT om de yeti:urea voastra, de ,meritul vos-

tru, de a se opri la asemenea nimicurl ?Sergiu avu un suds slab.

Sant eu toate acestea obligat de a me'opri aci, zise el cu totul ineat. Dacia atT scidaca atI putea

Eh ! zed nu seid de at rn lueru, este ca

tatal car e ar face din saracia voastra -so urtm vorba - o pedia, la unirea ' voastra,ar fi un rad tata.

- 'Via! vol! printul zieetl aceasta ;

striga oficerul zapacit.Lasit-m s continud §i fiica care nu

te-ar voi ar fi prea- Oh ! D-zeul med t D-zeul med ! 'mT pare

oi visez.- ET nu, ami'eul met, nu visatl. Obidnuit

eseept'onele, spre a se introduce intr'ö Yttrug natiune §i a vorbi o mug timbre . ma favo isatode no r1oc4l

privilegiile incetara ; eel' ce suii

cerinl ciíJur iarT. Trantirea ce suferi cu ac 1memorabil prilegid ungura fu etat de eumpli-ta, evenimentele ce urmara imediat eat de ne-norocite si funeste pentru el, in cat pang pe lianiT 60 popotul maghiar, aservit si amenintat§i el on desnationalisare de Austria gerenananu se mai gandia - cad nu putea --a aservt§i desnationalisa si el pe alta. Indata et), pe la1863, rè'sari insa din nod soarele pentru acest.

element, naparea inaleita se trezi calla saniusee indata cum e obiceiul el j eine erad inapropiere ? Romana.

Lupta pentru aservire i desnationalisare in-.cepu earaeT. Aservirea isbuti. Jumatatea elemen-tulust nostra, Romana de .peste muntT , nu adastral' niel patrie, uic domn, nid legT, nid li.bertatY . nu ad nimic. Tot ce e este stree'in, esteunguresc ; eT sunt o turrne de desmostenitie Nutot ast-fel sta insa lucrul cu maghiarisarea ro-manilor; aotiunea dusmanulul este maT grea,peUtru-a, se trateaa de comorile interioare ale until' popor, la care' cu gred se poate ajunge§i earl numd cu mijloace eseeptional de dibace

se pot rapi §i stinge. Ungura ad eautat dupaacestea mijloaee ; ungurisarea prin nobilitare seanihilase prin stergerea castelor §i pe range', a-ceasta rezultatele el fusesera §i pride la , 1848putin corespunetoare asteptarilor. Ce era de fa-cut ? NoT oredem e ne substituim deplin inmoiul de rationare al maghiarilor, and zieem,ca eT si-ad stabilit ast-fel noul metod al desna-tionalisard : eSuntem in sect. XIX , si-ad zis

a, nu maI merge Ilia cu privileghle , raid cutorte brut& Toeing acest secol , eivilisatiunealuT, ne ofera insa doua arme, aualoage in fond

eel& lalte douse §i mal eficaee in ce pi ivesce rezul-tatele. Romänil din Ardeal ei lingerie , ca a- a-pliam, -§i-ad zis tot d-stad astazT din inte-ligenta si popor. Care este pitima oeld -de an-taid, pentru .ce este ea "iuteligenta ? Negre§it

pentru ca st investeasa functiunT in stet§i sit traiasea prin mijloace domnesel. Acestelfunctirml §i acestea mijloace ne i le vom da -insa de cat pa pretul maghiarisiird. Ce prie escepoporul-§i-ad zis tot ungura-,lipsit de condu-cerea eapetelor luminate el nu ma' Iresint araid o primejdie serioasa. Nu ne temern c el

vom vedea and va ridiandu-se siugur ; pentrua remAnea insa tot «3iflqar», trebue sli7l impe-dee am in desvoltarea sa. Pe ealea materiala lvoila gad sistematic prin cele maY felurite mij-loace, pe calea intelectuala vom imp me stu-diarea Iimbel noistre, cad vor fi destuT earl o

vor invata si earl se vor adapa apoT de culturenoastra nationala, nepute.'nd invela limba ger-mana,-cel cad nu o vor putea invéta , 6§1.

vor perde eel putin timpul cu ea ; vor stagnain intuneree si dobitocie, §i nu e si acesta unprofit» ?

Asa vor fi ratiouat dupa parerea noastra un-guril si nu are cine-va de at sa mearga inArdeal, §i va vedea luerurl si privelisef carI nuad putut rezulta de at din o aplicare consciin-cioasa §i sistematica a principielor de lupta ce

am schitat mal sus prin substitutiune. A§a stäturd si cu . genesa proiectuluT de maghiari-

sare.

a nu vedea in jurul vostru de cat injosire,pce:risie, cupid tate, talsificarl de eonsciinte, nu

potl crede, c sunt pe id, pe colea; adevratloamen'i one§t1. Nu potl erede et : sub danteLleoficiale, sub decoratiunI, placle cordoane bate oinima sineera, §i ca in dosul functionaralul in-vidiat, meet, detestat, e un tatl ferieit de a in-talni in fine un om sineer, onest, asemenea

de a putea zice:«Amice, smit mandru de tine. Iube§el sin-

ceramente pe flica mea care v'o recta ase-

menea, fie clis in treaeat estl singurul inlume onoarea de' a m primi de teta.,

Sergiu nu putea crede urechilor sale, aid o-cbilor c : el simti parehetul lipsind picioare

lor sale, se agate, de perdele, si ar fi apt,daca generalul nu 1-ar fi sustinut. Bucuria '1suffoca atata ferioire, urmand dupd o aa tris-

teta, era de sigur prea greet de suportat.NimenY nu v4use nimie din aceasta mici

scent

(Va urine)Lacs ap

inca.

-X-

tin,

-Vol !

§i,

*

--

-

La

,

et

i

-fa-mi

intima.

411.

si

imposibil V6'

sií

iiidivii

sa

roil, 'mY

dificila.

1848

,

gi

* *

'1

!

li-a

li

*

gi

-

a

mill.

aiai

--;

,

"

ROMANIA LIBER A

Inteligent romand din Ardeal este maghia-risatd in cea maY mare parte prin functiunilece ()elapse', in stat. Vet( zice c inch scie romd-nesce ? Ce face asta, and 'Anima e e perdutgpentru rote §i idiomul maghiar s'a naturali-sat pguA la pertectiune in gura el%

Miron Re nail, mitropolitul din Sibid, picarddin &And in and la ((Casa Magnatilor, (camerade sus) din Pesta. De ce? E doamne s ia §i

el parte la sfatul «Orel» unguresei , cu gro6Y§i baronii"; s facg §i el figurg importantd ,

vorbiascg si de el ziarele. C6.61' pasg luT, c na-tiunea a hotgrit sh se observe starea de pro-testare fatg- de intreaga constitutie maghiarg ,in prima linie darg fatg, de parlamentul ungu-rev, -nu-Y el maI pre sus de natiune , el me-tropolitul mard metropoll gr. etc. etc.pasg lT C1 natiunea nu recunoacce aid rege,Ma mini triT ungurescI ; el cocheteazd; mnn-o i bea cu el. Ce'l rasa insfár§:t lul-ca sg vor-bim port u ad personam, c discursurile sale suntcreation contort si schiloadd a und capacitdflnepotriv: d pentru politia. Strdlucirea §i asti-gul ! . .

Ace( face N. Strdvoiu. Lasg cash i mastin Bra §i un numgr oare-care de procese in-curcate §i nesfär§ite, ca s meargg la Pesta ,in cam a ungureasa, a fie §i el ve4T doamue

4:1( pi i t» §i s capete i «5 florenl v. a.» pezi, iar and va fi servit destul rasa stdphnitoareal ti :meatg §i pe el in vre-o functie grasg intara sa. C .-Y pasg luT, cg lucreazg in contra ho-tdrIrei uat unite, in contra intereselor §i

el!Aeest om a fost, care a rostit faimosul dis-

curs in camera maghiard, in cestiunea introdu-ceriï legal de na ghiarisare. C le premise ne-aradeslu§it asupra inOividuluY ce avea s vorbeasa

L supra naturel acesta proiect.Singura cale pe care se pot zgdgrnici tendin-

tele acEsta proiect este tot cea vcche ura, in-streinarea, abisul rrá margins( intre atent ttorY§i victimg. Conciliarea politia, fie cgt de par-tialg, le preparg cale::. ; «irifrilirea» lesprijinesce§i realiseazg. Sad se poate da and-va de min-clung firea ?...

Ce a vorbit insi d. Strdvoin' ?Deputatul Stravoid in discursul ail nu §Y-a

prea bgtut capul cu pro ectul de lege ; in rea-1 tate ilia nu a protstt contra la, cdcl de-clara la sfár§itul vorbirel, c «nu se teme srt ri-zulte din el pentru natiune nid un ad,» De ce

se fi maI impotrivit d r ?... Ceea ce desvolth&avoid fu programul ad politic : infrdtirea cuorT ce prep a Ronignilor cu Ungurit Cu orT cepret, am zis, CCY advocated Stavoid recunoasce,prImul 1:omdu de la 1848 iecoace, constitutia,rtgele, legile §i in sfir§it suporioritatea legitimäa o linnet maghiare asipra natiunel romdnescIde p. te munti.

Cum fierbe slog. Oar, ce strdbate inch oinimg cur tá i patriotieg, la aspectul acesteInelegiuirY. Cine s'a ales, cine s'a insgrcinat cuingratul §i perfidul rol, de a sfg§ia cu o obrds-nicie gag pereche programul celor 40,000 derománl de pe cgmpul Blaulu !... (And ar simti

umbrele, cgnd ar aui i ele, and s'ar pu-tea incarna §i arma pentru uu moment numaYen pumnalul resbundrel, ele s'ar resbuna ne-gre§it, aceasta-Y sfant, de o insult á. eta de a-marg ce le educe unul din...... copil natiuneldin care genie parte, pentru care luptsrd §imurirg ! Sermanul Barnut i toath ceata sa deluptgtorY, mortl deja sad inalruntitY de o lingd§i grea viatd, cine s scuipe cu atdta mescbi-nerie pe mgretul product al greleY §i augeroa-seI lor mead !.,.. Cine sh' atent ze o natiune innadndria, dreptul, interesele §i viitorul eI !... Deeste o m dngdiere pentru un Mafia sort it, evänzgtorul nu este hied de cgt unul, adea...dar se sfdr§im !...

411,

88.

ROMANIA SI TRACTATUL DE BERLIN.Cestiunea

Profesorul din Bucuresci, d N. Codrescu,ne tramite un studiu asupra cestiL nel isra-ilite Intrinsul sunt coprinse multe adev6ruri,D. Codrescu propune o solutiune nouti, cemerita, a fi discutata. Pentru a inlesni 'des-baterea i formarea unel serioase convicti-uni, incepem astki publicarea acestni studiu.

Un principat, restrins intre vgrfurileCarpatilor, mdretul fluviu Dungrea, Prutu §i Ma-rea-neagrd, cáruia natura nu i-a refuzat nid u-nul din darurile sale, in care un popor padnic§i laborios, bfgnd §i inteligint, cauth a'§7. mgripa§il care civilisatiune,-este oprit in mersulsdt de o imprejurare fatal, de o nedreptate o-

meniasa, care inert nu e iudepluuit, dar in a-aria consumare sd pale multd sthruintd.

Nedreptatoa i-se face de Europa, la a cdreiareoanoscintd, Romgnia are puternice §i legitimedrepturT.

Ea este solicitath si cu impetrire sustinutá deacel', earl goY i flgandnii, alungatl de soartg §ide cele alte neamurT, §'ad gdsit un refugiu, unadápost - dar ce zic, - o imbrAtigare in tara§i poporul romdnesc.

Nu roil s vorbrsc, raid sg fac istoria prin-cipatulul romän, &Ad ea este si trebue sg fie cu-noscut orT skill bun cethtian, §i cu atgt maYmult oamendor politiel, chematl a hotdri §i alucra in interesul uatiunel lor si a echilibru-luT european dar void intreba:

Uitat-a oare Eiropa §i oameniT s politid,pe poporul acela care cu loirbAia strd,mo§ilor

RomanY, a apärat in cursul rna multor se-cole continentul acesta in-contra intunericulul,ce se intindea prin foetal §i feral oardelor barbare ?

Uitat-a ea oare pe poporul acela, care cuvitej'a i tenacitatea eel caracteriseazg, a im-pedecat §i infránat dorinta cuceritoare a devas-tatorilor, dInt ast-fel timpul necesar occi-dentulul Europe!, pentru a se consolida §i a'§Ypune ea cea dinegid bazele sigure &Are progres§i civilisatiune. ?

Uitat-a ea oare, pe acel popor liniscit §i aptpentru culturh ? Pe acel principat care s'a for-mat fgrg s turbure pacea Europa, fgrg s'o costeun ban sad un soldat?

ma educe ea oare aminte de acel fpo-por, pe care 'la admirat la Nicopoli, la Plevnala Rahova, la Vidin, nand pe cgmpul de luptgeroil fiT peutru marea causä' a liberatel?

Crede ea oare acelea ce i-sg spun de inimiciino§tri ocultT, addpostitI §i crescutT in tara noastrg,desghetatl in shill nostru, cd statul roman estecompus din o adungturg de latronT, este locuit deun popor barbar i incult. ?

o ! nu.Europa nu poate a fie atgt de negreaptd.Dug ne-am adresa, nu la un ministru al until

st it, nu la un ceatian format, - ci la un in-divid cu oare care judeeatg, cu o dreaptg i bungcredintd, ne ar zice: statul roman are drepturineprescriptibile la recuno§tinta Europei, el iu-besce libertatea aid a luptat pentru ea.

Dacg, este sta. pentru ce se despretuesc ase-menea drepturT §i se create, principiI pentru oclich' de oamenT, earl Wiese numaT din munca §ie stew ala altora. ?

Peatru ce se calcg in picioare prerogativile,amorul proprid §i demnitatea rind natiuni ?

CarT sunt drepturile acesteI elioT ovreesd, larecunoscinta EuropeT ? ce datorie are Europa deindeplinit fatil cu mutt! oamenT pervert)", pen-tru a ne sacr:fica pe nol interes$-lor i esploa-tgrilor lor, pentru a desmosteni pe eroil de laGrivita §i a face din tara romdnoas peste 3sad 4 generatiunY, o Palesting. ?

Bawl' lor, stan§Y prin mijloace nepermise, fieeT orT cat de numero§Y, nu le vor crea drepturY;onestitatea lealitatea §i iubirea tdreY in carelocuesc , numaY acestea le vor da drepturTnumaY aceste 'Y vor pune in andul oamenilor.

Dar acum s ne intoarcem l voT fiitorilorcetgtenY aY Romania.

Cine §i ur de sunt strruno§ii vo§tri, earl sg filuptat in un timp oare care, pentru aceastg targ,prin vr'un sarrificit de or-ce naturg.?

Carl §i unde sunt averile voastre aduse de volaid, numal rentru amorul tgrel ace§tia §i pen-tru a copious la fericirea i prosperarea eT. ?

Puteti N oi sg ne ardtati vre un strebun, care,Mated cu avutiile sale, sg fi venit in mijlo-nostru §i &A se fi distins prin onoarea, capacitatea§i activitatea sa in sustinerea §i iubirea aces-ta tgrY ?

Intrat-ad ceY maY multi ovreY, in Ronahnia,ou alt-ceva afarg de o arjd §i un gea-mantan ?

Intrat-ati cel putin, cu pappoarte in regulg §ipe la puntele determinate ale granitel ?

Venitatl eu o alt intentiune de cgt aceia de alace banl prin orY-ce mijloace ?

Care vg sunt drepturile voastre asupra tendace§tia ?

DoritT oare din inimg §i sufletul vostru, cafacetI fiT aY Romania §i sa o iubitY ca

pe o mama ?Aceasta o puteatY face §i inainte de 1866 §i

chiar0! oamenT fgrg inim i fr cunoscinth, o-

Nu vedetY vol, c comitetl actul eel maYmonstruos, cldndu-vb' in adoptiune prin impu-nere, lulled de mumg o bard', pe care atI deso-norat'o, pe carea Y inghenuchiat'o, pe care voitY

a o strgpunge, cu care septet! iu luptg - §icu toae acestea, maY putetI 4ice cd, o inbitl ?.. .

(Va urma)

Alegeri libere-Citim in Lanterna" din Braila.La 23 ale ace§tia, fiind ziva cu patronagiul

St. Gheorghe, §i tot de o-datg patronul stin-darduld gardd c:vice din urbea noastrg, s'afault in sus meutionata biseria un servicid re-ligios, in onoarea stindardului, :uncle ad luatparte atgt §eiff superiorY al gardel, cat §i gar-

Dupg terminarea serviciuluY religios, s'ad ti-nut discursurT in fata gardi§tilor, Mgt de co-mand ntele d. MArgdritescu, cat si de d-1 primar

d-1 prefect.Reinturngudu-se drapelul la legiune, inainte

de a fi depus la locul lul, d-1 Márgkitescu or-dona supu§ilvr se, srt se formeze cared, iar stindardul sg fie a§ezat la mifloc, eeea ce s'a §i

%cut in curtea primgrieI.AtuncI d-1 Mgrggritescu intre alte brapoave,

ar fi articulat la adresa atgt a §efilor cgt §i agardi§tilor : »Gardi§tY ! juraff pe acest stindard,,care '1 avetl inaintea voastrg, ca cu alegerile»viitcare yeti vota pentru guvernul actua1.4

Se poate oare o maY sfruntatg enteral dinpartea bimba§uld. d. Margdritescu ? Iatg liber-tate de alegerY sub radicalY ! ! !

Sermane drapel ! ceY ce '§Y ag pierdut tot cemoat maT sacru in eY, cel ce ati conruptpang si con§tiiuta lor, asth-4Y nu le-a maY re-mas de cgt mijlocul profaugriY tale ! ! !

Vom reveni maT pe larg cu numerul viitor.

ARENA ZIARELORRomanul" publica o parte din discursul

tinut la 1866 de d. Batianu, spre a se ve-dea care erati vederile particle liberate incestiunea evreilor, chiar atunc1 and i- se a-duce acusarea, a voia introducerea lor inmasä. El declara, c greseala mare ail co-mis acei ce ail combatut art. 6 din con-stitutiune, care dad, s'ar fi votat, cu ga-rantiile indicate de d. Bratianu, ar fi re-solvat cestiunea pericli-teze intru nimic interesele Wit economice,politice i nationale.

Dupa ce arata amara expiatiune ce in-cearca a zI tara, «Bomanul» stigmatiseazaast-tel pe ceI cart', dup dnsul, sunt singurifvinovatf :

Conservatoril ad deschis Israelitilor portileRomania ; conservatoril s'ad ridicat in contraguvernulnY liberal, and acesta s'a incercat apune pedicY návdliril evreescY ; conservatoril, prinurmare, sunt compromig in aceastg cestiune...

* * * Revendicand onoarea de a fi avutsingur curagiul de a sustine ind de 1; in-ceput o solutiune categoricá a cestiunil E-vreilor,--Binele public" face un attuneapel catre alegtor spre a nu incredintamandatul lor de at acelora, carl li va de-clara, n'ar putea concede mat mult E-vreilor, de cat o impamantenire

Serviciwl telegrafio al .Romanieí Were*10 Mal - 9 ore dim.

Londra, 9 Mat - Camera comunelor. - D.Hamburg intreabg pe guvern, dada' s'a fixat odata precisd pentru evacuarea complete' a Ru-melieY orientale de &Are trupele ruse. D. Burkerespunde, ort nu s'ad fixat alte date de cgt ace-lea ale tratatuld de Berlin; dar cg e asigurat,

evacnare a se va efectua ma de repede pecgt vor permite impregiurgrile.

Secretarul de Stat la ministerul afaeerilorstreine anunth apoY e Englitera a consim-t t la mijlocirea Puterilor in cestiunea frunta-rielor grece §i a ea a consimtit si la aceea,aceastg mijlocire sg fie %cued de ambasadorTla Constantinopol. Intrebat fiind, dacg ambasa-doril vor lucra in mod colectiv intrunindu-sein conferinth, sad numaY individual, d. Burokrefusg de a rgspunde.

Viena, 9 MaY. - Se asigurg, c inchidereasolemnd a ReichsrathuluY se va face in 17 aleacest el lunY.

o telegramá' din Constantinopol, adresatg zia-rule! 4Politisehe Correspondenz,, spune, c nutrebue sil se dea prea mare incredere sgomotelorrelative la o alianth ruso-turcg (?)

Berlin, 9 MaT. Reichstagul a hotgrgttriimitii, parte din proectele vernal! la studiul

mid comisiunY de 28 membriY, ear cea-l'altgparte a fie discutatd in §edintd plenard.

(Havas).

Teatru de yard : DACIAMarti', la 1 MaY, va avea loo inaugararea a-

cestul no* teatru, care intrece tot ce posedgacum in BucurescY in genu acesta, putgnd rive-lisa en cele mat marY stabilimente teatrale dinParis, Londra i Viena.

Se MD, inteinsul doug rindurY de loje cu an-treed' separate , stale numerot ate asemenealocurY imprejurul meselor. Ecleragiul de gaz cupeste 200 becurY. D. I, D. Ionescu, a angsjanumaY celebritY europene, printre care specie-MAY cum nu s'a maI vdcjut in Capitalg, garan-tInt asemenea pentru intrepretatrunY decente §imoralitatea spectacolelor, ast-fel cit orY-ce fami-lie va putea participa la aceste serate amusante§i atractoare.

Un alt avantagid, care nu'l posedg nia un sta-biliment d'aci ne oferh d. Ionescu, adieg : Chiar intimp de ploaie representatiile vor avea loc inteatru de iarnii, 'Lin care s'a introdus ventila-tiunT nol.

Conferintele corpului didactic primarDIN CAPITALA

Duminecg 29 Aprile, d. Mirescu va vorbi des-pre modul cum s'ar putea preda maY bine arit -metica in clasa IV-a.

Societatea studenlilor in medicinaSocietatea roagg pe totl domniY, ckora li s'ad

Wands liste de subscriptiunT, sg bine-voiasa ale reinapoia cu orT ce sumg va fi incasatg, pen-tru a se putea regula conturile i depunerea ba-nilor.

Pre§edinte, K. Stauceanu.

SOCIETATEA. ROMANAde

Arme, Gimnastica i Dare la SemnDuminieg, 29 Aprile, orele 12 ameazi, con-

curs, cu premiI, la tirul cu pistolul, in localulSociethtd din strada Batistea No. 2.

Comitetul.

CURSUL BUCURESCI

MARE CASA DE SCHIMBLA

Bursa Bucuresei"I. M. FERMO BENZAL

No. 48. STRADA LIPSCANI No. 48.

Pe diva de 28 Aprilie 1879 ora 12OBLIGATIIINI

10% Oblig. rurale. . . . .» elite la sort! 98 argint

80/0 domeniale 101 1011/2991/2ev;te la sort1 . argint. . .

Dob. 10 .fr.,

Obig. CaseI pens. 300 let . 175 1787% Serisurl funciare rurale . . .7048%

urbane 871/4 881/4Impr. Municipal. 981/2 99

» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) . . , 26 27Renta RomAnA 673/4 681/4ActiunI (Dacia» 200 205

, «Romania, 78 82010Cupoane rurale exigibile 1 arg.

, domeniale , ila

Camp. Wind.1001/4 no%

serisurlcontra aur

,ArgintBilete hypotecare contra aur.'labia hartie . ,FlorinulLose Ottomane .

CURSUL DIN VIENA

9 Maiü

NapoleonulDucatulLose OtomaneRubla HArtie

CIIRSUL DIN BERLIN9 Malt].

Obli. edile ferate romineActittnile »Priorititl »

OppenheimRuble harVeSternLose Otomane

CIIRSUL DIN PARIS9 Maiù

Renta RomAnüLose Otomane

SCHIMBUL 28 Aprilie

Paris (3 Inn°, la vedere

Londra (3 Inn!), la vedere

Berlin (3 la-1), la vedere

Viena la vedereAdresa pentru telegrame,

1/2 aur1 % 1 1,t41 1/4 1 %

2 41 2 411/22 16 2 16%42 - 45

9 39 9 385 54 5 55

20 - 20 -112 25 112 50

88 -1 8629 80 30 -86 10 87 90

195 10-

194 90

26 - 35 -

67 1/4 6743

1/4-43

99 30100 1525 525 25

122 %123

2 15

Fermo & enzal.

? Ce'Y

vIito-

rulul

:

.

astg-if

sT

s

astga.

,

si

sä

- sil

pgng

-

. ,

-

1..AnneMalf7nrCe

srt

sg

§1

ert

'

-

Nu'§I.

,

ye

israiliilor, fárä

,

individualL

cg,

cg

1

: o

qi

. ,

,

.......

-

111=111

'

&

.

.

ti

st

dijtil.

't).'

rat

. . . . . .

. . .

. .. .... . . . . ....

.....

, .

. ..

ORECEIEZMIHIEM. .1011VREINIBRIONEMARIORRENONER

ROMANIA LIBER A&REMIIRMOREAMIX WE2MMIMMIR

ROWLAND'SMACASSAR OIL

Cunoscut de 80 aril ct eel mat bunrestaurator, preservator infrumnsetAtoral enamel (prdlni). Butilia are un dop

de stie16. 4 gi 8 fraud

ROWLAND'S KALYILORInfrumnseteap carnaaginnea i stirpesoe

petete de piele 6 franc'.

ROWLAND'S ODONTOAlbesce dintii si irnpedicl caria. 3 fr. 50 c.

ROWLAND'S EUCONIAE un nod si dace praf de toakiti. Cum-*a tt. tot-d'anna articoH de la ROWLAND20, BATON GARDEN, LONDRA. Toff ar-ticolit adevrirati poartO firma : A. ROW-LAND & SONS cu earactere rogil pe in-

- vellitoare, a dire imitatiune conside-p. rati-o ca furaM. De vtiv4are la totl

fa -macihtil gi parfumerit 3 francL

gswialeaukap,. '; .'

Dr. LUPUSs'a mutat in Calea Rahovei No. 53

(Calea Craiovel)

"4. - W.A ""ePrV,

\V. STAADECKERStrada Smeirdan (Germanci) No. S

RECOM A NDA DEPOUL SEUirw

UtIMATOAnELE MASINE :

.e0E-ZZ2Z5131M211.641VEMP.ie.c.:-., "

PENTRU AGRICULTORI: PENTRU MORARI:Locomobile, MaOne de treerat

(Hornsby)

Makiine de treerat cu 'MinaMutntmale de Caulluk

negre i albe 34 metre [1]

Batease de porumb cu aburBatoase de porumb cu !Mina

in diferite mgrimi

Matiine de secerat(Wood Favorita)

Ma§ine de semitnatPlugurT Vidats

in toate mgrimile §i on 2 brasde

llia§ine de presat fir cit abursistem Mayer cu

1, 2 §i 3 cylindre

Ior de malcinatpe postament de lemn cu 1, 2

§i 3 perechi de pietrePietre de môrX

franuzese i ungurescillfori§ce de manit

3tatine de jupuit gritne(Schälinaschine)

Eureca in 2 mgrimi

AspiratorY pentru nablurY

Curatitor1complecte, sistem nohcurätind grine de toate semintele streinein 2 mlrimi (pentrn mori marl i mid)

nine de burat in t6te humerileMa§ine de titiat gram

Ma§ine de curittit grit; 2 marirdi

(Alice de transportare

Vir CASE DE FER ENGLESESCI 0 de VIENNA IliaMASINE PERFECTIONATE PENTRU TYPOGRAPHI; SF; LYTOGRAPHII

,i,`"2IMAISSFe4i °S tie v. 7, . ,.' . tEr . di

rauaneaesewasiassamessailesteminaleramr

Premle

16,600FR.

ELIXIR VINOSQUINA LAROCHE este un Efixi,. tin

continend principiele celor 3 vecli,pe quinquina.

De ua amaraciune placuta el esteen mutt superior vinurilor seu sire.purilor de quinquina si lucres ta eaaperitif, tome, eau febrifug, in eon.tra atregtiunitor stomachulfte, ea.biciunilor, a anemiei ei a 0igtiril4rinvechite, etc.

FERRIJCINOSCoribisat cu ua eare de ter bart.

assimil biIa. Quina Laroche ti wineunul din reconstituanti cei mai 41-caci in contra saracid *angel ai sia decolorat:unei /ui, a ch/orosei, alymphatismuh.i, aleuziei, a onva-lescentelor prea 'ungi; el emit a sifavoriseaza digestitz):5a, etc.PIES, 22, Strad, Droaot, si s artauttli.

Deposit in Bucuresci laOvesa, Risdofer, Schmetau, 'Guru

Dimbovici.

ca71-, a,r. ,.

4'6 ,2= 4;,'..

MIMI DE SI,SCUT (hi Moldova)PERFECTIONAT

IN CAPATINE I TOSCoucureazg in cualitate, dulcime i albete, chiar acelui Frances,

preturi mult mai ettine de &At toate fabricatiunile streine ; -Depositul §i unica 0 genturä pentru toatg Romgnia Marese afig, la subsemnatii.

Ruggm pe onor. comercianti din capitalá §i provincii sg bine-voiascO a se adresa la noi pentru comandele d-lor uncle preturileqi conditiunile se pot vedea.

Efeotuarea se face prompt in Mg cgte 12 ogpiitgni circa 125hilo i in Nadi' ate 100 kiloo.

(R. 614 9-2-1)

Cu stimi

S. MITCH tt FiU(COMISIONERI)

Strada SmOrdan (GerntanO) No. 2.

4;k5

a PerfectiuneREGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI

=aage..V.11.

DE

Doamna S. A. ALLENR eup-ste in tot-d'a-una a reda pihnlui alb,

culoarea junetel sale, 'I conmnicl viatg, ereg-

tere nod i o frumusete lucindrt. Efectul este_ .rur i perfect, face sit. dispara imediat culoarea

albl a prulutAceasta nu este o vopsea ci o preparativii a

Ord proprietate nafnrald gi nfail.bill este de a

, inari punt. Snperioritatea bunätatea regene-ra.b

ratorulni sunt recnnosente in Inmea intreagO.Lers. Veritabfla preparape se vinde infisuratA in chArtie rosá 10U

Deposit principal 114 si 116 Calea Southampton Londra (Engliteret)Se aRá, tle.;x6nilare la toti =fed, parfumeri 9i farmacisti

l'inefatea en ridiento la Domnii Appel 4. C-nie N. Nic.ol.elscaLolivier etc. in aucurefti,

-,::gegiLGE ratiakik PanERBVIMMOIMIZZIOZErgaraft

w:_zavamt ,t,4:777mapiga4a6mrAATA,ix,..7,14-mpainisw

# Ocasiune Rara *t.La magasinnl meù din Strada Lipscanl.

No. 29 se gAsegte un mare deposit de vinurifrancese spre desfacere pretnrile neaulite.

-V".. R.A.COVIT.A.29. Strada Lipscanf 29.

12 butile vin Malaga12 , , Madera . .

12 Oporto ' . .

12 a , Xeres . .

12 , Champagne Cart-Blanche12 , Creme de Bonzy . .

12 , Ay superienr12 » Medoc

Saint12 , Jullien12 , Choteau la fitte . . .

ce)

ca

C.)

))2

co

Cabot.,4,4

ki3V.

fr. 15151515454033182024

Tot in acest magasin se mai afil i unmare deposit de siropuri francese diferite gus-tuff : de smenra, cirest rodii i portocale.

Desfacerea bOuturilor de mat sus bread,nnmal piing la finitul acestel luni ear naltr-furile ce se ating de specialitat:a mea decolonia,e, delicatese in acest magasin se vinde

it N preturile moderate.

iitAtarisats';,4' °./Z' )4%* '

Cu

4.6i2"

re7eama3weereleAtt

cu Extract de ArdelPuternic revulsif eu ?null superior Thapsiei, uleiutui de

Croton, etc., si nepresintand inconvenientele lor.Intermediar intre Sinapism, a oaruia actiune este rapide, dera treoatore, si

Vesicatore a canna energie nu COOVirie cleat unelor case..

mneActie ne IMMEDIATA si CONTINUA, ne oceasionand neei DURER1MANCAR1ME, dora numai ealdura, ua usturime usora si meta villa, 'pain, aebemand sanoele la pele, sobimba reul.

SU VERAbTA in GUTURAIUR1LE noui seu obronice ,general tote

BRONCHITA , 'pGRIPPA, CATARRHU, ANGINE, ASTHME, si in irritatiunilegatmlut seu peptului, precum si in DURER1LE NEV ALGICE aeu RHUMA-TISM ALE, &mane., Lumbago, eto.COIR RE, pharmacian, strada Cherche-1?IId1, 29, PARIS.

Se gasesce la pharrnaciani prancipali.r

ECIIMMESIMi WEIMICEMISE.S031 10/M0M.MGraa~/ eawaxxrummlLalW -,,;.

REHMITUL UVRAGIU CAP D'OPER A ORIGINAL

11')04 EIL1,ELE PERU! si IINGINIREATRATAND DESPRE

1

a esit acum de sub tiai r;a 48-a editie sub titlul :

PERDEREA PERULUIOa §i cine algturAnd o marca postalg V poate procura acéstil

carte, care se espediazá gratis-franco in toate pgrtile lumei.A se adrssa autorului

EMIL übIIiiLEIPZIG, Lessingstrasse l5

wtmia**-

De vempre Vempre!CU PRETUL MODERAT

0 11ASINA DE TREERATputin matt':

Sistemul Clayton, forta de 8 caTAmatoril se vor adresa in strada Beni No. 88

la D-nu I. Balog.

Un ténér Basaralnanpraeticti in agonomie, douse a lua mogii

mad in admistratie sag o mogie in esploa-are. - Doritorii se Tor adresa strada Mo-

del No. 3 in locuinta D-rtilui Marin, in

oate ziIil pang la. 10 ore de diminealli in alte ore,

arendatMogia Poeana din Dolj plasa JiuluT o ore degara Fi1iaT, intindere trel mii pogoane int-ecare noil su'e pogoane arabile, trel hanurto moar6 pe Glotru en zece alergitoare, tag-zed pogo:me vie se (la in arendit de la sfGheorghe 1880 si chiar de scum.

Asemenea se vinde gi padurta dupe aceastaproprictati in total sail in parquete de osutO pogoane.

Doritori se pot adresa in toate flile la

ora non/ dimineata, seara la gepte in Craiovala d. Alexandra Aman untie vor vedea gi

conditiuea. R 605 3-3-3

nefsemaYg,-,v42.-rrn

Vie de 17 pogoane, bine lucrat-in Manti, dealul Cerngtesc,20 minute de statia Valea Muggreascg ; acarete pentru toate treibuintele. Unelte §i boloboace deprima cualitate. Se oferg cumpg-rritorilor a o plti in fanduri.

Ghiá CantacuzinoStrada Pitar Mop No 3

In lipsg,,," la d. Al. Cantacuzino lafabrica timbrelor in ministerul definance. (20-3-5)

AvisKoenen zugrav de firme si table sa mu-

tat in strada Academiel No. 23 GrAdina Stavri) cu o a dona intrare strada biserica Envis-a-vis de Mazar Paga.

Mare si begat asortiment tuturor felu-riler de liten tie stirli.

yinaigre de Toilette jj

à A-Acest Oot superior a1be5ce i reco-resce pelea. previne 5i face sa trifica

cap.;

eahniza durerile de

ED. PINAUDI,-Boulevard de Strasbourg, Paris

-

FEU BRAVAIS(FES DIALISAT BRAVAIS)

Adoptat in 56te spit/dole. Recomandat de toe,

/ Contra A n ens , Chlorosei , Debilitatel ,Slabiclunel , Me! Albe etc.

PERIM BRA V A IS (fer liquid in pictturl concentrate) estesingurnl scutit de orl-ce acid; el Ware pia( uS od6re pielgust si nu produce Idol constipapune, Mel diarie, niel In-caldire, Mel osten6le stomaculul; mar mult,este singurul caretrze inegresce mici-ted-datd

Este eel mid economic din feruginóse, un flacon duréza nil limaDRPOSIT OEYEIMI. la l aria : IS, rue Lafayette (pile l'Opéra) 1i fn Mee farmaciele

A se feri de imitatiuni periculöse si a cere marca fabricef de aciTramiterea gratis dupa uS cerere francata a unel interesante broeure

asupra A nemiel i tralamentului sea.La Bucuresel, Friedrich Bras. farmacist.droghlet.

,;":,`;'. ' -4,`t 4.4);

CAPSULE M ATHEY- GAYLU.S

. ' ses.

Orievrerie StraubCasa STRAUB §i FIU are onoare d'a insciinta pe onora;

public din Bucuresci si din provincig eg, din causa mutgrei slecu prgvglia, este silit a suspanda momentan vanslarea artic3'elorstile; adica de la Sf. Gheorghe pänd la 20 Maid stil nod, lacare termin va avea loo Deschidere nuod prävälli situatä ii Ca-lea Victorief No. 58 in casele Bursan, in fata oroloiuhCretulescu.

610 6-4

STRAUB si =7.FABRICANTI DE ARGINTARIE LA GEISLINGEN WORT, :PERT

Representall de Boma Alfred Renier

IL:mudIPA

De arendat De la 1880 Aprile inainte : mosia Pr isiceni -posta,o posta departs de Bucur§ti ; 2) mopia Pisani din

Vla§ca, po§tiT departe de Bucure§ti.Doctor Turnescu Bur -resti

ro

Prima C. R. Priv. societate de navigatiune cu vapoare pe DunAre

VAPOARELE' Intre Viena Buda-Pesta, Turnu-Severin

Giurgiu si Galati

DE POSTAcglgtoresce ast-f

dupg cum nrmeasImai la. vale :

Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-GalatzIN JOS

Plecare din Bada-Pesta Marti, Vinerl t Duminicl 11 ore noapten,, Orgova Joni. Duminid gi Marti a. in.» » Severin , » , » a 4 ore

»

dinGiurgin Vineri, Luni si Mereuri 2112

Sosire Galati SAmbSti, Marti gi hot p.

IN SUSPlecare din Galati LunI Joni gi Simbliti 9 ore a. m.

Giurgin Marti, Vinerl gi Daminici 1 ore', p. n.Sasire in T. Severin Mercurt SAmbata gi Lunt sera.Plecare din T. Severin Jot, Duminicti gi Marti dimineata

Orsovain Buda-Pesta

,Juoi.

a. In.Sosire Sambittl, Mari i

Serviclul local intre Galati-Firäll3Plecare din Galati in fie care zi la 7112, 11 ore a. m. i 2112 ore Is.

BrAila 9 ore a, m. si 1, 41/2 ore p.

Metternich" intre Galati-OdefitiaMare din Galati Merend, 8 ore dimineata

Odesa Simbäti 6 ore snara

Servitiul local intre. Galati Talcia-Ismail-KiliaPlecare de la Galati la Tulcea Ismail Marti, gi StimbIta 8 ore a. in,

Galati Tulcea Ismail, Eilia Joni 6 ore diminealaTulcea Marti si Simbtä 12 ore amiaIfTulcea Ismail Kilia Juoi 10 ore a. in.

IN SUSD la Men la Ismail Morel/it Vinerl i Duminicrt 4 (re dimineats,

Ismail la Tulcea 10 a. in.Tulcea la Galati 1 an eaztKiiia la Ismail-TuIcea-Galati Juoi 3 . nilde mirfini en plecarea lor de la Galati in sus in fin-caro Lunt

dimapoarel circula regulat.VinerIneeata vorl Agenfa SorietAtil Danublene.

Afte.40-Adra- .

P. In.»

CU INVELIS SUBTIRE DE GLUTENPreparate de doetorul CLIN. - PREMIUL MONTYON.

Capsulele Matley-Gaylus , pe Esenta de Santal asociata ea 'Balsamice , Poeedésil. nit

efieaoitate inoontestabilli si aunt intrebui4ate ou eel mill mare succes pentru a vindecarepede scurgerne inveobite sad recente , Blennorrhagia , Gonvorhea , Blennorrhea Leucorrhea ,

Cgstita , Urethrita , Catarul i eele-alte Bóle ale Be§ eel i tóte afeetiunile canalarnor urinare."Multstmitrt invlitulul lor subtire de gluten , care e forte asirnilabil , Capsulele

Gaylus se pot mistui de persónele cele ma' delicate gi nu oboseso ,stomachul."(Gazete des Hopitaux de Paris).

A se lua 9,-12 capsule pe di. Fie:care flacon insocit de 0, instructiune detailatA se feri de contra-faced si a cere ca garantio pe fle-care flacon de capsul»

Gaylus 'Alarm 'de fabdcri (depusA) cu semniitura Clin 4,41 C-11149 gi MEDAL! A PREMIUM' I

MONTYON.PARIS, CLIN et C-nio, 14, Rue RACINE, fila ldte tamarind din 1. oni fin a

Bunt"; Tipografia Stefan Mihilescu, Str. Lipscani No. 11, - Com 7006

ail. U LVZ_

dmeddaet ea gceeest,imnetentedceesesbiet as' pNe n' a:1r ua csae, Ice; aleirnaCi?(11

. color alte purgat

i5unlueileDEcaRrAi tieuTnonsft,PestiltualedIee nausregpa Ifirrivea al;r.

D.oPc et or sr

SXHAU1- . decat atunci eandive%

Bind cu totul anulata prin effectul bunei al mentanuniintrebiddla151

tea litteeettaeunualtlmuceeretaezlietbnien

it convin mai blur, dupe occupatiunile et Ile. Oboséla purg diuse'e,.),

cu beuturi intaritore, p r icumvinu, catea,c38i.Fiatare alege pentru a se p arga ora si mancal

.., ,,,,// ' /define se decide cineva a reincepe oil, de cate ori este nece

Cutii de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., la Paris B. Doctored DEHAU'L lilt;'idle pharmaciele. A exige cu fie care

limbele.c ate eartietca de 72 pi9;"",

CCTIt1Rend tRUTECUUM in tine a cere Manualul DoCariou.DERADT, velum de 488 pagine tn limbs (...aricess. .;.,-

Doctorul Stgicescuniutat strada Calonfire ;cu 9 (alituri de lb'

tel de Londra. R. 612-8-1)

1111

Trice,

cu

. .= ,. ,-

..,

»

.

16)600

De

Valea

3

1)

m.

Ismail

CHARTIA LARDY,

Mathey-nieI-u6-datd

s'a

hi

-

§i

§i mich

i

)0i

.

.

.

»

,

,,

1

c

rl XOR

.iieI

dititit.

It

L'-EiT

A

1.

f

,,

Vi-

-7

fool .v.

rur cede de a se pre& di

ea.

mat cu few

,pnuercgiadtieveo,boas :elast.apennutruluccar,eaCzo Id rbantl.0

oo

0*tIS A 1?011,tot.

, .

..

. . . .

d-luf

.91=MEMMMI

IME1111rdi

4

, ,

..

,si

.-----

.

*vv.,*