. Excesul de Umiditate Pe Terenurile Agricole
4
28. Excesul de umiditate pe terenurile agricole; sursele şi factorii favorizanţi. Apa din sol se consideră a fi în exces atunci când contribuie la reducerea producţiei culturilor agricole, prin stânjenirea dezvoltării plantelor şi prin reducerea capacităţii sistemului radicular de absorbţie pentru apă şi pentru substanţe nutritiv e. Din punct de vedere tenic, se consideră că un sol suferă de exces de umiditate atunci când conţinutul de apă din sol depăşeşte capacitatea de câmp pentru apă. !e poate folosi de asemenea ca referenţial pentru aprecierea manifestării excesului de umiditate, volumul minim de aer care asigură condiţii normale de respiraţie rădăcinilor plantelor şi microorganismelor aerobe, volum care corespunde în general unui procent "#$"% & din volumul total al solului. Din punct de vedere pedogenetic, sunt considerate soluri cu exces de umiditate cele pe care se întâlnesc procese de pseudo gleizare, de gleizare sau de amfi gleizare. 'xcesul de umiditate afectează în (omânia o suprafaţă de circa % milioane ectare, repartizată pe toate folosinţele agricole. 'xcesul de umiditate se manifestă mai puternic pe terenurile relativ plane, cu pante mici, sub 1-3 %, cu microdepresiuni locale, cu soluri argilo$ iluviale podzolite şi podzolice, caracterizate printr$un conţinut mare de argilă. )n zona umedă, excesul de umiditate poate să apară ciar şi pe versanţii cu pante mai mici, în prezenţa unor scimbări de pantă, soluri cu drenaj intern foarte slab, izvoare de coastă etc. *e aceste terenuri, în anii mai bogaţi în precipitaţii se înregistrează frecvent exces de umiditate la suprafaţa solului datorită în special precipitaţiilor căzute în perioada rece a anului +noiembrie martie-, precum şi datorită precipitaţiilor mai abundente din luna mai şi început de iunie. Apa provenit ă din precipitaţii, neavând posibilităţ i de scurgere la suprafaţa terenului şi nici de pătrundere în straturile mai profunde ale solului, se acumulează în stratul arabil producând ciar băltiri în zonele depresionare. 'xcesul apare frecvent la sfârşitul iernii şi se menţine până primăvara târziu, iar în anii ploioşi, pân ă vara. )n depresiun i poate să se menţină cvasi permanent. )nlăturarea apei în exces de la suprafaţa solului şi din profilul de sol se poate realiza pe cale naturală sau artificială. r ena!u l natur al al sol ul ui se re alizea z ă când co nd i ţ ii le de re li ef , de sol ş i idrogeologice ce caracterizează un anumit teritoriu, asigură menţinerea nivelulu i apei freatice la adâncimi mai mari decât adâncimea critică de înmlăştinare sau salinizare a solului. *rin drenaj natural, apa din precipitaţii sau din irigaţii, aflată la un anumit moment dat în exces la suprafaţa solului sau în profilul de sol, este înl ăturat ă într$un timp relativ scurt, fie prin scurgere la suprafaţă sau prin profilul de sol +drenaj natural extern influenţat de relief prin formele specifice, prin gradul de frământare şi panta terenului, etc-, fie prin infiltraţie în adâncime +drenaj natural intern determinat de permeabilitatea solului şi subsolului, de succesiunea straturilor, înclinarea acestora etc.-. Drenajul artificial de suprafaţă este necesar pentru înlăturarea apelor stagnate de la suprafaţa solului sau din partea superioară a profilului de sol, iar drenajul artificial subteran se face în scopul coborârii nivelului apei freatice la o adâncime de la care să nu influenţeze în mod negativ dezvoltarea plantelor şi evoluţia solurilor. Drenajul sau desecarea de suprafaţă se realizează printr$o reţea de canale descise de colectare şi evacuare, prin lucrări de nivelare în pantă sau modelare a terenului, prin drenaj cârtiţă, prin lucrări agrotenice adecvate şi prin adâncirea reţelei idrografice de colectare a apelor.
Transcript of . Excesul de Umiditate Pe Terenurile Agricole
28. Excesul de umiditate pe terenurile agricole; sursele i factorii favorizani.
Apa din sol se consider a fi n exces atunci cnd contribuie la reducerea produciei culturilor agricole, prin stnjenirea dezvoltrii plantelor i prin reducerea capacitii sistemului radicular de absorbie pentru ap i pentru substane nutritive.Din punct de vedere tehnic, se consider c un sol sufer de exces de umiditate atunci cnd coninutul de ap din sol depete capacitatea de cmp pentru ap. Se poate folosi de asemenea ca referenial pentru aprecierea manifestrii excesului de umiditate, volumul minim de aer care asigur condiii normale de respiraie rdcinilor plantelor i microorganismelor aerobe, volum care corespunde n general unui procent 10-15 % din volumul total al solului. Din punct de vedere pedogenetic, sunt considerate soluri cu exces de umiditate cele pe care se ntlnesc procese de pseudogleizare, de gleizare sau de amfigleizare.Excesul de umiditate afecteaz n Romnia o suprafa de circa 5 milioane hectare, repartizat pe toate folosinele agricole. Excesul de umiditate se manifest mai puternic pe terenurile relativ plane, cu pante mici, sub 1-3 %, cu microdepresiuni locale, cu soluri argilo-iluviale podzolite i podzolice, caracterizate printr-un coninut mare de argil. n zona umed, excesul de umiditate poate s apar chiar i pe versanii cu pante mai mici, n prezena unor schimbri de pant, soluri cu drenaj intern foarte slab, izvoare de coast etc.Pe aceste terenuri, n anii mai bogai n precipitaii se nregistreaz frecvent exces de umiditate la suprafaa solului datorit n special precipitaiilor czute n perioada rece a anului (noiembrie martie), precum i datorit precipitaiilor mai abundente din luna mai i nceput de iunie. Apa provenit din precipitaii, neavnd posibiliti de scurgere la suprafaa terenului i nici de ptrundere n straturile mai profunde ale solului, se acumuleaz n stratul arabil producnd chiar bltiri n zonele depresionare.Excesul apare frecvent la sfritul iernii i se menine pn primvara trziu, iar n anii ploioi, pn vara. n depresiuni poate s se menin cvasi permanent.nlturarea apei n exces de la suprafaa solului i din profilul de sol se poate realiza pe cale natural sau artificial.Drenajul natural al solului se realizeaz cnd condiiile de relief, de sol i hidrogeologice ce caracterizeaz un anumit teritoriu, asigur meninerea nivelului apei freatice la adncimi mai mari dect adncimea critic de nmltinare sau salinizare a solului. Prin drenaj natural, apa din precipitaii sau din irigaii, aflat la un anumit moment dat n exces la suprafaa solului sau n profilul de sol, este nlturat ntr-un timp relativ scurt, fie prin scurgere la suprafa sau prin profilul de sol (drenaj natural extern influenat de relief prin formele specifice, prin gradul de frmntare i panta terenului, etc), fie prin infiltraie n adncime (drenaj natural intern determinat de permeabilitatea solului i subsolului, de succesiunea straturilor, nclinarea acestora etc.).Drenajul artificial de suprafa este necesar pentru nlturarea apelor stagnate de la suprafaa solului sau din partea superioar a profilului de sol, iar drenajul artificial subteran se face n scopul coborrii nivelului apei freatice la o adncime de la care s nu influeneze n mod negativ dezvoltarea plantelor i evoluia solurilor.Drenajul sau desecarea de suprafa se realizeaz printr-o reea de canale deschise de colectare i evacuare, prin lucrri de nivelare n pant sau modelare a terenului, prin drenaj crti, prin lucrri agrotehnice adecvate i prin adncirea reelei hidrografice de colectare a apelor.Drenajul subteran se realizeaz prin intermediul unei reele de drenuri absorbante sau puuri i o reea de canale de colectare i evacuare a apei din drenuri.
Sursele de ap i factorii care favorizeaz formarea excesului de umiditate.
Precipitaiile abundente, apa freatic cu nivelul ridicat, apa rurilor n perioada de inundaie i apa de irigaie n exces constituie principalele surse de ap care contribuie la formarea excesului de umiditate pe teritoriul rii noastre.Factorii care favorizeaz formarea excesului de umiditate de la suprafaa solului sau din profilul de sol se mpart n factori naturali i antropici. Dintre factorii naturali, cei mai importani sunt: clima, relieful, hidrografia, hidrogeologia i condiiile pedo-litologice. Factorii antropici cuprind interveniile omului prin care se modific n sens negativ bilanul apei pe un anumit teritoriu.La formarea excesului de ap pe un anumit teritoriu contribuie prin asociere mai muli factori i surse de ap.1.1.Clima, prin elementele sale principale: precipitaii, temperatur i evapotranspiraie, constituie factorul cu ponderea cea mai mare n formarea excesului de umiditate.n funcie de aceti factori, teritoriul rii noastre a fost mprit n trei zone climatice: umed, subumed i secetoas.
Sursele de ap care pot favoriza formarea excesului de umiditate:1 precipitaiile czute pe suprafaa afectat de exces; 2 - precipitaiile czute pe zonele limitrofe nalte;3 apa freatic situat la mic adncime; 4 apa freatic din zonele limitrofe; 5 apele de infiltraieprin i pe sub dig; 6 apele de irigaie n exces.
Valorile elementelor climatice pe zone de umiditate
Zona climaticTemperatura anual 0CPrecipitaii anuale, mmEvapotranspiraia potenial anual, mm
UmedSubumedSecetoas4-98-1110-11,51 000-600700-450550-350550-700650-750700-800
Zona umed se caracterizeaz printr-un regim hidric excedentar, datorit faptului c precipitaiile depesc evapotranspiraia n aproape tot timpul anului, cu excepia lunilor iulie i august.Zona subumed se caracterizeaz printr-un regim hidric periodic percolativ, precipitaiile depind evapotranspiraia, de regul numai n perioada noiembrie-aprilie. n aceast zon excesul de umiditate apare pe terenurile cu drenaj natural slab n perioada rece a anului.Zona secetoas se caracterizeaz printr-o cantitate de precipitaii mai mic dect evapotranspiraia, cu excepia perioadelor ploioase de la sfrit de var i nceput de primvar, cnd pe terenurile cu drenaj slab poate s apar n anii ploioi un exces temporar de umiditate.Precipitaiile constituie principala surs pentru majoritatea suprafeelor cu exces de umiditate din ara noastr.Precipitaiile contribuie la formarea excesului de ap nu att prin cantitatea medie multianual, care numai n zona umed depete evapotranspiraia potenial anual, ci prin variaia mare a regimului precipitaiilor de la un an la altul, iar n cursul aceluiai an de la un sezon la altul i de la o lun la alta. n majoritatea zonelor din ara noastr excesul de ap apare n anii ploioi, care n ultimul secol s-au nregistrat o dat la circa 16 ani, cu o durat de 2-4 ani; de aceea anii ploioi reprezint circa 20 % din numrul total de ani Ultima perioad ploioas s-a nregistrat n anii 1969-1973, cnd excesul de precipitaii, nsumat pe ntregul interval, a depit cu 1000 mm media multianual a precipitaiilor. Ca urmare, suprafaa afectat de exces de umiditate a depit 8 milioane hectare, producnd pagube mari n primul rnd n sectorul agricol dar i n alte sectoare ale economiei.Calculele de asigurri au evideniat faptul c astfel de perioade ploioase apar numai o dat sau de dou ori ntr-o sut de ani.Un rol hotrtor n formarea excesului de ap l are i perioada n care cad precipitaiile. Astfel, precipitaiile care cad n perioada rece a anului (noiembrie-aprilie), datorit evapotranspiraiei i temperaturilor reduse, conduc la un excedent de ap n sol chiar n cazul unor cantiti nu prea mari de precipitaii. Acelai efect l au i precipitaiile care cad n intervale scurte de timp. n condiiile rii noastre precipitaiile nsumate care cad n 1-5 zile consecutive pot depi 150 mm.1.2.Relieful terenului, depresionar sau plat, puin fragmentat, cu pante mici, sub 1-2 %, cu drenaj extern defectuos, caracteristic luncilor i cmpiilor joase, unor terase i cmpuri nalte, n special din Cmpia de Vest, din Cmpia Siretului, din unele zone de cmpie din Muntenia i oltenia, favorizeaz stagnarea sau scurgerea apei cu viteze foarte mici, umezirea excesiv a solului i implicit formarea excesului de umiditate, fie la suprafaa solului, fie n profilul de sol.Situaii deosebite se ntlnesc n cmpiile loessice n care s-au format crovuri i n fostele funduri de lacuri din incintele ndiguite.n aceste formaii de relief, n perioadele mai bogate n precipitaii se acumuleaz ap care bltete la suprafaa solului. Astfel, n anii foarte ploioi i mai ales n cazul succesiunii a 2-3 ani ploioi, blile formate n crovuri i microdepresiuni acoper peste 25 % din suprafaa terenurilor agricole din Cmpia Vlsiei de la Nord de Bucureti i din Cmpia Burnazului, din apropierea oraului Giurgiu .Relieful mai favorizeaz formarea excesului de ap n zonele de trecere brusc de la o pant mare a versanilor la o pant redus, situaie frecvent ntlnit la noi n ar.1.3.Reeaua hidrografic, prin densitate i adncime, influeneaz drenajul natural al terenurilor vecine i indirect mrimea i intensitatea excesului de ap. Reeaua hidrografic puin adnc, colmatat, uneori cu patul albiei mai ridicat dect terenurile limitrofe, situaie ntlnit n special n Cmpia de Vest i podiul Brladului, favorizeaz formarea excesului de umiditate. Drenaj natural nesatisfctor se ntlnete i n teritoriile cu reea hidrografic rar, n aa zisele interfluvii unde n perioadele ploioase se acumuleaz ap. Caracteristic din acest punct de vedere este zona din Cmpia Romn, cuprins ntre Arge i Siret, zon n care n anii 1972-1973 s-au format adevrate lacuri ( Cmpia Pogoanele Buzu ).1.4.Hidrogeologia anumitor teritorii, caracterizat prin situarea apei freatice n apropierea suprafeei solului precum i circulaia cu vitez redus a acesteia, favorizeaz formarea excesului de umiditate n profilul de sol sau chiar bltiri temporare ale apei la suprafaa solului n anii ploioi, prin formarea unor straturi suprafreatice. Astfel de straturi apar frecvent pe solurile pseudogleice din zona premontan a judeului Suceava, la adncimea de 0,4-0,7 m. Stratul suprafreatic se formeaz ncepnd cu luna martie la topirea zpezii sau din luna mai cnd cad ploi abundente i dureaz pn n luna iunie sau iulie. Apa freatic se afl la o adncime de 6-12 m.1.5.Caracteristicile pedolitologice influeneaz n mare msur drenajul intern al solului. Astfel, cu ct solul este mai argilos, mai greu, cu att drenajul intern este mai redus iar excesul de umiditate mai frecvent, cu o durat mai mare i poate s apar chiar i la cantiti mai reduse de precipitaii.Pe de alt parte, condiiile pedologice amplific de cele mai multe ori efectele altor factori naturali sau artificiali.Alturi de textur, un rol n formarea excesului l au alctuirea litologic de la suprafa i succesiunea straturilor pe profilul de sol.Oprea i colab., 1974, arat c pe aproape toate solurile cu exces de umiditate se nregistreaz, la adncimea de 0,4-0,6 m, un strat cu permeabilitate redus, format prin acumularea fraciunilor argiloase splate din partea superioar a profilului de sol. n anii ploioi, deasupra acestor straturi se formeaz uneori straturi suprafreatice.2.Factorii antropici. Omul, prin exploatarea neraional a amenajrilor pentru irigaii, printr-o agrotehnic necorespunztoare i printr-o serie de lucrri de acumulare i barare a scurgerilor poate contribui la formarea excesului de umiditate, iar prin lucrri de drenaj la eliminarea acestuia.Aciunile mai importante prin care omul contribuie la formarea excesului de ap sunt strns legate de: introducerea irigaiilor n zonele cu nivelul freatic ridicat, fr a se lua msuri pentru reducerea la maxim a pierderilor de ap din reea i cmp n aa fel nct s nu se contribuie la alimentarea apei freatice; aplicarea neraional a irigaiei, cu pierderi mari de ap n cmp i pe reea, pe solurile cu drenaj intern redus i fr scurgere de suprafa; executarea de acumulri n zona de es, cu caracter agro-piscicol sau complex, care prin nivelul hidrostatic ridicat pot favoriza infiltraii puternice n zonele limitrofe cu cote mai joase, conducnd la nmltinarea i/sau salinizarea acestora; bararea scurgerilor de suprafa prin executarea de ramblee de ci de comunicaie, situaie ntlnit pe autostrada Bucureti Piteti; reducerea permeabilitii solurilor prin executarea lucrrilor agricole la umiditi ridicate sau cu utilaje care produc o tasare puternic a solului.
