Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, I, A -C, Buc., 1954, 186; V. Mihăilescu...

www.cimec.ro / www.mncr.ro

Ministerul Culturii Muzeul Carpaţilor Răsăriteni

Complexul Muzeal Piatra Neamţ Muzeul de·Istorie Braşov Muzeul Naţional Secuiesc

Ministerul Educaţiei Naţionale Institutul Român de Tracologie Universitatea "Al. 1. Cuza" Iaşi

Catalogul Expoziţiei

CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA DIN CARPAŢII RĂSĂRITENI ÎN LUMINA

NOILOR CERCETĂRI ARHEOLOGICE

Sfântu Gheorghe 1998


Colectiv de redacţie: Valeriu Cavruc - redactor responsabil

Szekely Zsolt - redactor Bat6 Attila şi Galina Cavruc - secretari

Autori: Bart6k Botond

Bat6 Attila Neculai Bolohan Valeriu Cavruc Florea Costea Ovidiu Cotoi

Viorica Crişan Lâszl6 Attila

Gheorghe Lazarovici Szekely Zsolt

Tehnoredactarea şi prelucrarea imaginilor: Marius Dănilă

ISBN: 973-0-00754-3


Introducere

INTRODUCERE

În ultimii ani pe ambii versanţi ai Carpaţilor Răsăriteni s-au făcut descoperiri arheologice importante. Unele dintre ele sunt publicate în revistele de strictă specialitate, altele deocamdată sunt inedite. Şi numai o parte dintre ele au fost expuse publicului larg. Oricum, numărul "beneficiarilor" direcţi ai acestor descoperiri rămâne extrem de restrâns, atâta timp, cât ele nu sunt accesibile şi publicului larg. Expoziţia se adresează în primul rând publicului larg, totodată sunt convins că şi specialiştii vor fi interesaţi să cunoască noi vestigii arheologice "pe viu".

Această expoziţie s-a născut ca urmare a unor preocupări privind punerea în valoare a raporturilor culturale şi demografice dintre Moldova şi Transilvania în antichitate, raporturile în contextul cărora zona Carpaţilor Răsăriteni de cele mai multe ori apare ca o arie de confluenţe culturale. Vizitatorul expoziţiei va constata că adeseori această zonă a unit diverse culturi şi civilizaţii şi a dat naştere unor entităţi culturale de factură mixtă.

Organizatorii expoziţiei s-au bucurat de concursul mai multor muzee din zonă: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Istorie Braşov, Muzeul Brăilei, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Spiritualităţii Româneşti, precum şi de sprijinul Institutului Român de Tracologie şi a Universităţii "Al. 1. Cuza" . Şi pe această cale le aduc sincere mulţumiri colegilor de la aceste instituţii şi îmi exprim speranţa unei colaborări şi în viitor.

În final ţin să precizez că expoziţia nu reflectă toate descoperirile din ultimii ani. Ulterior, eventual în alte ediţii, ea poate fi îmbogăţită, dezvoltată şi extinsă.

Valeriu Cavruc

3


Harta descoperirilor

Harta descoperirilor arheologice recente din Carpaţii Răsăriteni cuprinse în Catalog

4


Albiş

Albiş, com. Cernat, jud. Covasna

Aşezare din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). Istoricul cercetării. Observaţii de teren 1998, Bart6k Botond şi Bordi Zsigmond. Descriere. În cursul lunilor iulie şi august 1998, în grădina Csiszer, cu ocazia săpării mecanice a

fundaţiei pentru un şopron de depozitare de produse agricole, au apărut numeroase vestigii arhelogice. Din observaţiile de teren s-a constatat, în profilul rezultat de intervenţiile mecanice, existenţa a mai multor nivele de locuire. Prin colectarea materialului arheologic de la diverşi cetăţeni din sat se poate constata, existenţa unei aşezări aparţinând culturii Wietenberg.

Bart6k Botond

Materialul se păstrează la Muzeul Naţional Secuiesc:

1. Ceaşcă, fragmentară, cu o toartă supraînălţată, din pastă fină, de culoare neagră, acoperită cu un slip lucios, cu o creastă pe umăr, corpul decorat cu caneluri late, oblice. Cultura Wietenberg. Î = 5,5 cm, D = 10,8 cm, d = 4,5 cm. Nr. inv. 18550.

2. Fragment de farfurie, decorată pe marginea buzei cu două şiruri de triunghiuri imprimate, care alternează cu puncte imprimate, din pastă semigrosieră, de culoare roşie. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

3. Vas fragmentar, din pastă grosieră, cu o toartă în bandă, cu pântec bombat şi decorat pe umăr cu un şir de impunsături în formă de grăunţe, de culoare gri. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

4. Fragment de buză, răsfrântă în afară, decorată pe margine cu linii paralele, oblice, incizate, ,cu un şir de cerculeţe imprimate pe umăr şi cu caneluri late pe pântec, din pastă grosieră, de culoare sură. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

5. Fragment de vas, cu o toartă mică, fără decor, cu buza teşită spre interior, din pastă semigrosieră, de culoare sură. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

6. Fragment de ceaşcă, cu umăr pronunţat, cu buza răsfrântă în afară, fără decor, din pastă fină, de culoare neagră. Cultura Wietenberg. Î = 6 cm, D = 9 cm, d = 3,5 cm. Nr. inv. 18550.

7. Fragment de strachină, din pastă grosieră, cu buza dreaptă, decorată cu un brâu alveolar, în relief, de culoare sură. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

8. Fragment de strachină, din pastă grosieră, cu buza largă, decorată cu un brâu, în relief, alveolar, de culoare brun - cărămiziu. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

9. Fragment de vas, cu o urechiuşă, cu o margine spre interior, din pastă semigrosieră, de culoare roşie. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

10. Vas mic, din pastă grosieră, cu buza dreaptă, cu fundul plat, nedecorat, de culoare cărămizie. Cultura Wietenberg. Î = 4,5 cm, D = 6,3 cm, d = 4,5 cm. Nr. inv. 18550.

11. Fragment dintr-un vas mare, din pastă grosieră, cu buza răsfrântă în afară şi decorată cu triunghiuri haşurate spre interior, prin incizie, iar corpul cu linii vălurite, care alternează cu linii paralele, incizate, de culoare neagră. Cultura Wietenberg. Nr. inv. 18550.

12. Urnă, de dimensiuni mari, cu buza dreaptă, bitronconică, prevăzut cu patru proeminenţe sub buză, cu fundul plat, din pastă grosieră, de culoare neagră. Cultura Wietenberg. Î = 30,5 cm, D = 26,5 cm, d = 11 cm. Nr. inv. 18550.

Szekely Zsolt, Bat6 Attila

Albiş, com. Cernat, jud. Covasna

Biserici romanică transformată în reformată. Istoricul cercetării. Cercetări arheologice în luna august 1998 colectiv condus de Bart6k Botond şi

format din Bordi Zsigmond, Olasz Gabriella, Jân6 Mihâly şi K6nya Âdâm, în urma dezafectării interiorului bisericii au efectuat cercetări arheologice în interiorul şi în exteriorul lăcaşului de cult.

Descrierea sltulul. Cu ocazia cercetărilor s-au descoperit fundaţiile unei biserici romanice din sec. XIII, cu sacristia alipită de navă pe latura nordică. De asemenea s-au dezvelit şi fundaţiile sacristiei

5 www.cimec.ro / www.mncr.ro

Albiş, Bâtca Doamnei

din faza gotică, care a fost dezafectată de cultul reformat. Cu ocazia cercetărilor s-au surprins şi fundaţiile pentru două faze ale porticului adosat pe latura sudică a bisericii în sec. XVIII şi XIX. Pe baza cercetărilor efectuate la Albiş se poate concluziona faptul că, comunitatea de aici, a dispus de o biserică romanică construită în sec al XIII - lea, care la sfârşitul sec. al XV - lea şi la începutul sec. al XVI - lţa a fost reconstruită în stil gotic, ca apoi în secolele al XVIII-lea şi la sfârşitul sec. al XIX - lea să sufere noi modificări prin adosarea unui portic pe latura sudică.

13. Cadă de botez, cu suport, relizată din andezit roşu de Racoş. Are formă de pătrat, cu colţurile teşite, formând un octogon, bitronconică, având la mijloc o nervură profilată. Laturile sunt decorate cu caneluri şi cu motive în "dinţi de lup", aşezate în registre. Pe partea superioară, spartă în vechime, se găsesc orificii de prindere a capacului. Suportul este decorat pe partea superioară cu motive ornamentale stilizate. Piesele au fost realizate într-un atelier şi montate la loc în biserică. Reprezentative sunt semnele dC( meşter:_i pe cristelniţă şi pe suport. Sec. XIII -XIV. Î totală = 95 cm, D surii = 38 cm. Dimensiunile cepului: I = 160 mm. Dimensiunile suportului: L = 97 cm, 1 = 80 cm, î = 19 cm. Se păstrează în biserica reformată din Albiş.

Bart6k Botond

Bâtca Doamnei - Piatra Neamţ, jud. Neamţ

Aşezare aparţinând eneoliticului (Cucuteni A}, epocii bronzului (cultura Monteoru}, cetate dacică (sec. 1 î. d. Hr. -1 d. Hr.) şi o aşezare feudală (sec. XII.).

Istoricul cercetării. Cercetări arheologice sistematice des-făşurate în anii 1928, 1957 şi 1962- 1985. Descrierea sitului. Se află pe creasta unui pinten, denumit Bâtca Doamnei, prelungire spre nord a

Muntelui Doamnei, situat la extremitatea vestică a municipiului Piatra Neamţ. Depunerea cea mai importantă aparţine epocii dacice, pentru care au fost evidenţiate două niveluri de locuire. Materialul arheologic recoltat demonstrează existenţa aici a unui important centru militar şi de cult. Stau mărturie în acest sens cele două aliniamente de tamburi de piatră, ce indică prezenţa a două sanctuare de tipul celor descoperite în Munţii Orăştiei.

Pentru a spori suprafaţa locuibilă al aşezării, pe latura de vest, au fost amenajate trei terase, ultima fiind prevăzută cu un zid de susţinere. Fortificarea aşezării s-a făcut cu predilecţie pe latura nordică, care permitea accesul pe platou. În acest sens s-a procedat la ridicarea unei palisade de 6 m lăţime. Tot pe această latură au fost surprinse urmele a trei şanţuri de fortificaţie aparţinând etapelor de locuire mai vechi. Multă vreme s-a susţinut că cetatea de la Bâtca Doamnei conţinea ca element defensiv şi zid de piatră, ceea ce ar fi apropiat-o de cetăţile similare din Munţii Orăştiei. În ultimul timp însă această observaţie este pusă în discuţie şi acceptată de tot mai puţini cercetători.

Din inventarul aşezării fac parte numeroase fragmente ceramice de factură dacică, importuri greceşti şi romane, printre care şi o splendidă oenochoe din bronz aurit, precum unelte şi arme de fier.

Cetatea de la Bâtca - Doamnei a fost identificată ipotetic cu Petrodava, menţionată de geograful grec Ptolemeu (III, 8, 4). Că această atribuire este corectă sau nu, este greu de precizat în momentul de faţă, mai probabil este, că această cetate să fi făcut parte dintr-un sistem defensiv mai amplu, menit să supravegheze Valea Bistriţei, din care mai făceau parte cetăţile de pe Dealul (Muntele) Cozla, distrusă de lucrările de amenajare a "Cercului Gospodinelor" în 1904 şi cea de la Piatra Şoimului - Calu.

Bibliografie selectlvă N. Gostar, Cetăţi dacice din Moldova, 1969, 9- 12; Dicţionar de istorie veche a României, Buc., 1976, 94- 95; Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, I, A - C, Buc., 1954, 186; V. Mihăilescu - Birliba, Impact of Political Ideas in Romanian archaeology before 1989, Studia Antiqua et Archaeologia, III - IV, 1957, 157-160; A. Buzilă, Despre ceramica daca - getică lucrată cu roata de la Bâtca Doamnei, Piatra Neamţ, McmAntiq., IV- V, 1976, 93- 114.

Materialul se păstrează la Complexul Muzeal Piatra Neamţ.

14. Fructleră, de lut, cu picior, pastă de bună calitate, brun - cărămizie la interior, roşiatică sau ce.1usiu - brună de la arderi secundare. Buza evazată. Piciorul tubular se termină cu o talpă. Este

6


Bâtca Doamnei, Biborţeni

decorată în interiorul farfuriei, cu un val circular, prin lustruire. Lucrată la roată. La Tene. Î = 16,5 cm, d = 10,7 cm, Dm = 28,2 cm. Nr. inv. 4539.

15. Ceaşcă (căţuie) dacică, de lut, de formă tronconică, dintr-o pastă bună, dar cu cioburi pisate şi pietricele, de culoare gălbui - cărămizie, cu pete brune la exterior, de la arderi secundare. Gura largă, evazată, fundul este drept. O toartă groasă leagă o zonă de sub gură cu alta, deasupra fundului. Lucrată la roată. La Tene. Î = 9,5 cm, D = 14,3 cm, d = 6,7 cm. Nr. inv. 4499.

·

Ovidiu Cotoi

Biborţeni, o. Baraolt, jud. Covasna

Aşezare, Neolitic, cultura ceramicii liniare. Istoricul cercetării. 1997, săpături conduse de Szekely Zsolt. Descriere. Pe partea nordică a terasei a fost descoperită o aşezare de scurtă durată cu fragmente

de vase, decorate cu note muzicale, topoare în formă de calapod, toporaşe cultice, de opal alb.

Bibliografie Zs. Szekely, Brăduţ, jud. Covasna, in Cronica Cercetărilor Arheologice - Campania 1997, Călăraşi, 20- 24 Mai 1998,9- 10.

Materialul se păstrează la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni:

16. Topor calapod, din tuf vulcanic. Cultura ceramicii lineare, L = 12,5 cm, l = 3 cm, gr = 4 cm. 17. Toporaş plat, din tuf vulcanic. Cultura ceramicii lineare, L = 5,5 cm, l = 4 cm, gr = 0,5 cm. 18. Topor, fragmentar, din tuf vulcanic. Cultura ceramicii lineare, L = 5,5 cm, l = 4 cm, gr = 1,5 cm. 19-20. Fragmente de unelte de silex. Cultura ceramicii lineare, L = 6 şi 4,5 cm. 2 1. Răzuitoare de silex. Cultura ceramicii lineare, L = 5 cm, l = 3 cm. 22. Idol, antropomorf, fragmentar, cu cap romboidal. Cultura ceramicii lineare, Î = 3 cm, l = 2,5 cm. 23. Ceaşcă, fragmentară, decorată cu linii paralele incizate, lucrată cu mâna. Cultura ceramicii

lineare, Î = 8,5 cm, d = 4,5 cm. 24-43. Fragmente ceramice, de diferite dimensiuni, decorate cu linii incizate şi cu motive de note

muzicale. Cultura ceramicii lineare. 44-45. Fusaiole, din lut ars, una plată, D = 6,5 cm, gr = 1 cm, cealaltă bitronconică D = 4 cm.

Cultura ceramicii lineare. 46. Greutate de plasă, din lut ars. Cultura ceramicii lineare, L = 7 cm, l = 6 cm, gr = 5 cm. 47. Fragment de gardină de lut dintr-o vatră. Cultura ceramicii lineare, L = 9 cm, Î = 9,5 cm. 48. Piatră de pisat. Cultura ceramicii lineare, L = 7 cm, l = 7 cm, gr = 4 cm. 49. Piatră de măcinat. Cultura ceramicii lineare, L = 15 cm, l = 15 cm, gr = 4 cm.

Szlkely Zsolt

Biborţeni, o. Baraolt, jud. Covasna

Groapă de cult. Eneoliticului târziu, cultura Bodrogkereszmr. Descriere. Se află la 300 m est de complexul tumular de la Brăduţ, pe partea de sud a terasei. Are

diametrul de 1 m şi conţine următorul inventar: trei vase, dintre care două intregibile, două lame lungi de silex, un topor - ciocan de piatră cu gaură de înmănuşare şi un topor de cupru cu braţele în cruce.

Bibliografie Zs. Szekely, Brăduţ, jud. Covasna, in Cronica Cercetărilor Arheologice - Campania 1997, Călăraşi, 20- 24 Mai 1998, 9- 10.

Materialul se păslr-ează la Muzeul C arpaţilor Râsăriteni:


Biborţeni, Bodeştii de Jos, Borşeni- Bulgărie

50. Vas borcan, cu proeminenţe, din pastă zgrunţuroasă. Cultura Bodrogkeresztur, Î = 9 cm, D = 13 cm, d = 9, 5 cm.

5 1. Vas capac, cu patru urechiuşe, din pastă fină. Cultura Bodrogkeresztur, Î = 9 cm, D = 15,5 cm, d = 9,5 cm.

52-53. Lame (cuţite) din silex. Cultura Bodrogkeresztur , L = 16 cm. 54. Topor ciocan, cu gaură de înmănuşare, din andezit piroscenic propilitizat. Cultura

Bodrogkeresztur, L = 13 cm, l = 5,5 cm, gr = 4 cm. 55. Topor cu braţele în cruce, de cupru. Cultura Bodrogkeresztur, L = 20 cm, l = 5,5 cm, gr = 2,5 cm. 56. Biborţeni- aşezarea culturii ceramicii lineare şi groapa de cult, cultura Bodrogkeresztur.

Szekely Zsolt

Bodeştii de Jos - Frumuşica, corn. Bodeşti, jud. Neamţ

Aşezare din eneolitic (Cucuteni Al, A2, A- B, B), epoca bronzului (Horodiştea- Folteşti, Monteoru, Noua) şi La Tene.

Istoricul cercetării. Descoperit şi cercetat în 1928 de către preotul Constantin Matasă, sondaje în 1930 (împreună cu 1. Andrieşescu), cercetări sistematice între 1939 - 1942.

Descrierea sitului. Sub numele de Frumuşica, este cunoscută staţiunea cucuteniană, situată pe dealul "Cetăţuia", care avansează ca un pinten în valea Cracăului şi domină zona numită Bahna Cetăţuiei.

Aşezarea eneolitică are o suprafaţă de cea. 5 ha şi era mărginită din trei părţi de râpe abrupte, cea îl conferă o bună apărare naturală. Apărarea aşezării a fost completată, probabil, în faza Cucuteni A, cu un şanţ, care bara valea de acces pe latura de SE, rezultând astfel o aşezare de tip "pinten barat" . Săpăturile au evidenţiat existenţa a trei niveluri de locuire, definite, însă, doar pe baze stilistica - tipalogice. Primul şi cel mai bogat nivel de locuire aparţine fazei Cucuteni A2, cu posibilitatea, ca aici, să fi existat şi mult controversata fază Cucuteni A 1 bine individualizată. Din păcate în lipsa observaţiilor stratigrafice, existenţa ei nu poate fi afirmată cu certitudine. Acest nivel este urmat de nivelurile Cucuteni A- B şi B, mai puţin consistente. Sporadic apar şi materiale Horodiştea- Folteşti, Monteoru, (probabil şi Noua) şi La Tene.

Inventarul arheologic este caracterizat de o mare diversitate de forme ceramice şi plastice, ce dovedesc rafinament şi eleganţă, asociate cu decoruri spiralice incizate/sau pictate bi - şi tricrom. Din această staţiune provine celebra "Hora de Frumuşica", aflată în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Piatra Neamţ. Este vorba de un vas suport constituit din şase figurine feminine extrem de stilizate, înlănţuite într-un dans ritual.

Bibliografie selectlvă C. Matasă, Village prehistorique a ceramique peinte dans la Moldavie du Nord, Roumanie, Buc., 1946; S. Marinescu- Bîlcu, "Dansul ritual" în reprezentările plastice neo- eneolitice din Moldova, SCIVA, 25, 1974, 2, 167- 180; VI. Dumitrescu, Arta culturii , Bucureşti, 1979; D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985, 65.


57. Suport, scund, pictat pe ambele părţi, decorul este format din semicercuri cu panglica îngustă, rezervate din fondul roşu, pe un câmp complet alb. Cultura Cucuteni A. Î = 8 cm, D = 16 cm, d = 15,5 cm. Nr. inv. 1 1 19.

Ovidiu Cotoi

Borşeni - Bulgărle, com. Războlenl, jud. Neamţ

Aşezare, epoca bronzului, sec. II- l/1, necopoll birituală, sec. IV- V (2 morminte de înhumaţie, 14 morminte de incineraţie în wnă), aşezare, sec. VI- IX.

8


Borşeni - Bulgărie, Brăduţ

Istoricul cercetării. 1991: descoperire întâmplătoare (mormânt, cultura Sântana de Mureş); 1992: cercetări de suprafaţă şi săpături de salvare; 1994 - 7: cercetări sistematice, Ion Mitrea, Elena Ciubotaru, Gheorghe Dumitroaia.

Desrierea sitului. Satul Borşeni, punctul "Bulgărie" este situat pe terasa stângă a pârâului Valea Albă. Cele trei campanii de săpături au permis dezvelirea a 12 locuinţe adâncite şi de suprafaţă. Dintre acestea trei aparţin locuirii din sec. II - III d. Hr. , şapte aparţin sec. VI -VII, iar două sec. VIII - IX. Inventarul locuinţelor este constituit în special din ceramică lucrată la roată şi cu mâna, fragmente de "vatră portativă", fusaiole, o fibulă carpică realizată prin turnare, etc.

Observaţiile făcute pe marginea acestui material arheologic, coroborate cu cele stratigrafice, au dus la conturarea unui ansamblu arheologic, deosebit de interesant, la Borşeni, dovedind o continuitate de locuire a comunităţilor autohtone începând din sec. II - III şi până în sec. al IX - lea, care corespunde în linii mari procesului de etnogeneză românească.

Bibliografie selectivă

Gh. Dumitroaia, Săpături şi cercetări arheologice de suprafaţă în judeţul Neamţ, MernAnt., XIX, 1994, 509 -521; 1. Mitrea, Gh. Dumitroaia, E. Ciubotaru, Cercetările arheologice de la Borşeni - Neamţ, MernAnt., XXI, 1997, 131- 194.


58. Vas, de lut ars, lucrat la roată, formă bitronconică, gura plată, răsfrântă orizontal şi trei torţi late plasate la distanţe egale, de culoare cenuşie, ars reducător. Sec. IV- VII d. H., Î = 21 cm, D = 30 cm, d = 11 cm. Nr. inv. 17026.

Ovidiu Cotoi

Brăduţ, jud. Covasna

Tumuli din epoca bronzului timpuriu (cultura Schneckenberg B), materiale aparţinând culturii Boian I, faza Bolintineanu, II, faza Giuleşti, culturii Coţofeni I final, complex ritual al culturii Noua.

Istoricul cercetării. 1867: sondaje executate de G. Daniel; din vara anului 1994: săpături sistematice conduse de Szekely Zsolt.

Descrierea sitului. Între Brăduţ şi Biborţeni, la graniţa celor două localităţi, pe platoul "Dealului Rotund" şi pe "Dealul cu Cioturi", se află un complex arheologic format din mai mulţi tumuli. Complexul se află la 4 km est de Brăduţ şi la 3,5 km nord de Biborţeni, la o altitudine de 676 - 696 m. Pe platoul "Dealului Rotund" au fost identificaţi 13 tumuli, din care în anul 1867 au fost deranjaţi şi parţial distruşi 8, iar pe platoul "Dealului cu Cioturi" se găsesc 5, din care unul a fost afectat în trecut.

Au fost descoperite trei morminte în ciste de piatră. Pe platoul "Dealului cu Cioturi", toţi tumulii aparţin bronzului timpuriu, cultura Schneckenberg B, iar pe platoul "Dealului Rotund" se află mai mulţi tumuli care aparţin culturii Schneckenberg B. În mantaua unora dintre tumuli s-a găsit şi material ceramic specific culturii Boian I, faza Bolintineanu, II, faza Giuleşti, în altele ceramică de tip Coţofeni I final. Pe partea nordică a platoului, peste această necropolă tumulară se suprapune parţial un complex cu caracter ritual din prima fază a culturii Noua, constând din vase întregi şi fragmente depuse.

Bibliografie B. Orbân, A Szekelyfold leirâsa, 1, Pesta, 1868, 221 - 3; M. Roska, A zsinegdiszes agyagmiivesseg Erdelyben, Debrecen, 1939, 4- 5; Zs. Szekely, Şantierul arheologic Brăduţ, judeţul Covasna- Zona tumulilor, Cercetări Arheologice în aria nord - tracă, 1, Buc., 1995, 106- 114; ldem, Necropola tumulară de la Brăduţ, judeţul Covasna. Rezultatele săpăturilor din anul 1995 - 1996, Cercetări Arheologice în aria nord - tracă, Il, Buc., 1997, 41 - 54; ldem, Brăduţ, jud. Covasna, Cronica Cercetărilor Arheologice - Campania 1997, Călăraşi, 20- 24 Mai 1998, 9- 10.

Matel"ialul se păst•·ează la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni.


Brăduţ, Chilieni

59. Topor de piatră, şlefuită, din opal alb. Cultura Boian, L = 8 cm, 1 = 4,5 cm, gr = 2 cm. 60. Topor de piatră, şlefuită, din opal alb. Cultura Boian, L = 6 cm, 1 = 4 cm, gr = 2 cm. 6 1. Topor de piatră, din opal alb. Cultura Boian, L = 8,5 cm, 1 = 2,5 cm, gr = 2,5 cm. 62-69. Răzuitoare din andezit, silex, opal, tuf vulcanic. Cultura Boian. 70-77. Fragmente de ceramică, din buza vaselor, un fund de strecurătoare, decora te cu motive în

tablă de şah. Cultura Boian. 78-83. Fragmente de vase, din talpa, fundul, buza, peretele vaselor, de culoarea neagră, cenuşie,

decorate cu linii incizate. Cultura Boian. 84-90. Fragmente de vase, ornamentate cu motive meandrice, linii incizate, brâu crestat, proemi

nenţe, punctuleţe. Cultura Boian. 9 1. Strachină, fragmentară, decorată cu şnur imprimat, din pastă fină, de culoare sură. Cultura

Schneckenberg, Î = 15 cm, D = 20 cm. 92. Ceaşcă, cu o toartă în bandă, trasă din buză, decorată sub buză cu o linie imprimată cu şnur, cu

umăr pronunţat, de culoare sură, pastă fină. Cultura Schneckenberg, Î = 7,5 cm, D = 6,5 cm, d = 4 cm. 93. Vas, cu pântec bombat, cu două toarte mici în bandă, de culoare roşie, cu slip. Cultura Noua,

Î = 28 cm, D = 2 1 cm, d = 12 cm. 94. Vas, în formă de sac, decorat cu brâu alveolar, din pastă grosieră, cărămizie. Cultura Noua,

Î = 30 cm, D = 25 cm, d = 8,5 cm. 95. Ceaşcă, bitronconică, cu două torţi supraînălţate, decorată sub buză cu două linii paralele,

incizate. Cultura Noua, Î = 11 cm, D = 13 cm, d = 8 cm, Dm = 17 cm. 96. Ceaşcă, cu o toartă în bandă, cu pântec bombat, din pastă grosieră. Cultura Noua, Î = 9 cm,

D = 8,5 cm, d = 6 cm. 97. Ceaşcă, mică, cu două torţi supraînălţate, decorată sub buză cu două linii paralele, incizate şi

pe pântec, cu linii verticale. Cultura Noua, Î = 7 cm, D = 7 cm, d = 4,5 cm, Dm = 9 cm. 98. Ceaşcă, mică, bitronconică, cu buza răsfrântă în afară, prevăzută cu două torţi supraînălţate.

Cultura Noua, Î = 5 cm, D = 6 cm, d = 4 cm, Dm = 8 cm. 99. Ceaşcă, mică, bitronconică, cu două torţi supraînălţate, decorată sub buză cu o linie incizată.

Cultura Noua, Î = 5 cm, D = 5 cm, d = 3 cm, Dm = 7 cm. 100. Ceaşcă, mică, cu două torţi supraînălţate, cu buza răsfrântă în afară, din pastă roşie, acope

rită cu slip, cu corp bombat. Cultura Noua, Î = 6 cm, D = 6 cm. 10 1. Brăduţ - zona tumulilor, vedere generală. 102. Brăduţ - turnului nr. 18.

Szekely Zsolt

Chilieni, Mun. SF. Gheorghe, Jud. Covasna

Aşezări aparţinând culturilor Boian, Precucuteni, La Tene- ului dacic, sec. Jv, V- VI, VII, XII- XIII. Istoricul cercetării. Sondaje şi cercetări sistematice. 1987 - 1989: Szekely Zoltân, Bart6k Botond,

Szekely Zsolt; 1990 - 1998: Bart6k Botond, Kellan Tibor, Bordi Zsigmond, Pâl Istvân. Descrierea sitului. Au fost descoperite complexe de locuire, cultura Boian, din secolele IV şi XII

XIII, cuptoare de redus minereu de fier, de ars ceramică şi de copt pâine, din aceleaşi perioade: Prezenţa locuirii din secolele I a. Chr. - I p. Chr. este atestată prin moneda lui Antonius, iar moneda lui Costantius al II-lea, alături de numeroasele obiecte şi arme din fier, întăreşte bogata locuire din secolul IV p. Chr.

Bart6k Botond

Materialul se păstrează la Muzeul Naţional Secuiesc.

103. Cupă, fragmentară, (întregită), înaltă, decorată cu linii paralele, incizatc şi cu crestături, din pastă fină, cu loare gri deschis. Cultura Boian. Î = 13 cm. D = 11,3 cm, d = 6,5 cm, nr. inv. 18549.

104. Vas, fragmentar, cu pllntcc bombat, decorat cu un şir de pătrăţele excizate, (tablă de şah), dedesubt cu un ţ;ir de triunghiuri lungi, cu vârful in jos, scobite, din pastă grosieră, de culoare ncago:-ă. Cultura Boian. nr. inv. 18548.

10


Chilieni

1 05. Fragment din peretele unui vas, decorat cu benzi scobite, late, care alternează cu benzi pline, din pastă zgrunţuroasă, de culoare neagră. Cultura Boian, nr. inv. 18548.

106. Idem.

107. Fragment din peretele unui vas, decorat cu trei linii paralele, incizate, din pastă zgrunţuroasă, de culoare sură. Cultura Boian.

1 08. Fragment, din partea de jos, a unui vas, mare, peretele fiind decorat cu o bandă în relief, cu împunsături de degete, una verticală, ce.alaltă în curbă, cu fund plat, din pastă zgrunţuroasă, de culoare brun - cărămizie. La Tene, dacic, 1 = 20 cm, d = 15 cm, nr. inv. 18559.

109. Fragment, din buza unui vas, mare, cu marginea răsfrântă în afară, cu o proeminenţă plată şi cu un brâu alveolar, din pastă zgrunţuroasă, de culoare sură. La Tene, dacic, nr. inv. 1 8559.

1 10. Fragment, din partea de sus, a unui vas, cu buza răsfrântă în afară, fără decor, din pastă grosieră, de culoare brun - cărămizie, cu urme de ardere secundară. La Tene, dacic, nr. inv. 1 8557.

1 11. Vas borcan, cu pântec bombat, cu buza răsfrântă în afară, umărul fiind decorat cu un şir de triunghiuri, imprimate cu vârf de cuţit, din pastă semigrosieră, de culoare sură. Sec. IV, Î = 26 cm, D = 19 cm, d = 11,8 cm, nr. inv. 18552.

1 12 . Ceaşcă, fragmentară, decorată cu un şir de alveole pe marginea fundului, din pastă grosieră, de culoare sură. Sec. IV, Î = 7,5 cm, D = 1 1,3 cm, d = 19,5 cm, nr. inv. 18318.

1 13. Idem. Î = 7,5 cm, D = 11,3 cm, d = 8,8 cm, nr. inv. 18464. 114. Fragment de buză, dintr-un vas borcan, cu marginea răsfrântă în afară, decorat cu un şir de

triunghiuri, imprimate cu vârf de cuţit, din pastă grosieră, de culoare sură. Sec. IV, nr. inv. 18540. 1 15-116. Fragmente de buze, de străchini, din pastă fină, de culoare cărămizie. Sec. IV, nr. inv. 18560. 1 1 7. Creuzet, cu fundul plat, cu buza dreaptă, de formă evazată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare

sură. Sec. IV , Î = 2,8 cm, D = 2,8 cm, d =2 cm, nr. inv. 18455 . 1 1 8. Fusaiolă, plată, din pastă semifină, de culoare gri. Sec. IV, D = 3,5 cm, gr = 0,8 cm, nr. inv. 18523. 119. Idem. D = 4 cm, Gr = 0,9 cm, nr. inv. 18523. 120. Fusaiolă, plată, din pastă fină, de culoare roşie. Sec. IV, D =4,3 cm, gr = 0,6 cm, nr . inv. 1 8523. 12 1 . Fusaiolă, plată, din pastă fină, de culoare sură. Sec. IV, D = 3,5 cm, gr = 2 cm, nr. inv. 1 8538. 122. Fusaiolă, bitronconică, din pastă fină, de culoare neagră. Sec. IV, D = 3,5 cm, gr = 3,2 cm, nr.

inv. 18538. 1 23. Fusaiolă, din pastă semigrosieră, de culoare sură. Sec. IV, D = 3,3 cm, Gr = 2,2 cm, nr. inv. 18538. 124. Disc, plat, din pastă fină, de culoare roşie. Sec. IV, D = 4,2 cm, gr = 1,5 cm, nr. inv. 1 8454. 125. Strachină, cu gura răsfrântă în afară, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare sură. Sec. IV,

Î = 9, 6 cm, D = 23,3 cm, D = 6,8 cm, nr. inv. 18316. 126. Piatră de şlefuit. Sec. IV, L = 10,2 cm, 1 = 2 cm, nr. inv. 1 8452. 127. Idem, fragmentară, de culoare neagră. L = 5 cm, 1 = 2 cm. Sec. IV, nr. inv. 1 8541 . 128. Idem. L = 6 cm, 1 = 3,2 cm. Sec. IV, nr. inv. 18453. 129. Fragment de sticlă, romană (?), decorată cu o bandă crestată în relief, de culoare verde

deschis. Sec. IV, nr. inv. 18321. 130. Inel de cupru, de deget, cu capetele deschise. Sec. IV, nr. inv. 1 8532. 13 1 - 1 32. Puluri, din ceramică. Sec. IV, D = 3,5 şi 3 cm, gr = 0,3 şi 0,6 cm, nr. inv. 18524. 133 . Fibulă de bronz, cu resort spiralic, cu tub şi ac fragmentar. Sec. IV, nr. inv. 1 8531. 134. Fusaiolă, de formă bitronconică, decorată cu puncte, cerculeţe, linii incizate în zig - zag, din

pastă fină, de culoare roşie. Sec. IV, D = 3,5 cm, gr = 1,5 cm, nr. inv. 1 8556. 135 . Mărgea, din pastă de teracotă, de formă globulară, învelită cu un slip negru, lucios. Sec. IV ,

Î = 2 cm, D = 2 cm, nr. inv. 1 8535. 136. Piaptăn de os, fragmentar, cu placă dublă de prindere, nituite cu cuie de bronz, decorat cu

cerculeţe. Sec. IV. Dimensiunile 4 x 3 cm, nr. inv. 18533. 137. Râşniţă de piatră, fragmentară, găurită. Sec. IV , D = 35 cm, gr = 10 cm, nr. inv. 18581. 138 . Râşniţă de piatră. Sec. IV , D = 28 cm, gr = 13 cm, nr. inv. 1 8581. 139. Strachină, cu marginea plată, evazată, cu umăr pronunţat, fără decor, lucrat la roată, din

pastă fină, de culoare gri. Sec. IV, Î = 9,5 cm, D = 26 cm, d = 8,5 cm, nr. inv. 18555. 140- 14 7. Fragmente de buze din vase de tip Krausengefăsse şi fragmente de străchini, de diferite

dimensiuni, cu marginea largă, cu umăr pronunţat, fără decor, din pastă fină, de culoare gri, acoperiţi cu slip. Sec. IV, nr. inv. 18558.

11


Chilieni, Ciomortan

148-1 50. Fragmente de căni, de diferite dimensiuni, decorate cu linii incizate sau cu benzi în relief, din pastă fină, de culoare gri. Sec. IV, nr. inv. 1 8553.

1 5 1 - 1 53 . Fragmente de buze şi de perete de vase, de diferite dimensiuni, decorate cu caneluri late şi cu linii paralele, incizate, cu buza îngroşată, de culoare neagră, brun deschis, din pastă fină. Sec. IV, nr. inv. 1 8554.

1 54- 1 58 . Fragmente de căldări de lut, de diferite dimensiuni, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Sec. XII- XIII, nr. inv. 1 8043, 1 8 3 1 4, 1 8522.

1 59- 1 65. Fragmente de oale borcan, cu buza răsfrântă în afară, cu pântec bombat, unele decorate cu linii ondulate şi cu linii paralele, incizate, din pastă semigrosieră, de culoare brun - cărămizie, cu urme de ardere secundară. Sec. XII -XIII, nr. inv. 1 8542.

1 66. Vârf de săgeată, fragmentară, de formă plată, cu aripioare şi cu tub de înmănuşare. Sec. XIIXIII, nr. inv. 1 8526.

1 67. Pinten de fier, fragmentar, cu rotiţă cu aripioare. Sec. XII- XIII, nr. inv. 1 8546. 1 68. Idem. Nr. inv. 1 8547.

Szekely Zsolt, Bat6 Attila

Ciomortan - Păuleni, corn. Şoimeni, jud. Harghita

Aşezare, cultura Ariuşd, perioada mijlocie a epocii bronzului - cultura Ciomortan. Istoricul cercetării. Cercetări în perioada interbelică, Al. Ferenczi (cetate dacică). M. Roska o

încadrează în epoca bronzului. 1956, 1960, 1967: cercetări sistematice, z. Szekely. Descrierea sitului. "Dâmbul Cetăţii" este situat între satul Şoimeni, fosta localitate Ciomortan

(Csikcsomortân) şi comuna Păuleni, pe un teren ridicat, care este o prelungire a movilei "Nyirtetă", şi se află între două pâraie. În partea sudică curge pârâul Remetea (Remete), iar în partea nordică pârâul "Nyirpataka". Laturile care sunt la nord şi la sud de movilă sunt abrupte, iar pe partea nord -estică se află un val cu şanţ. Pe latura vestică este un şanţ de apărare, iar valul nu se poate observa în relief. La est, şanţul şi valul de apărare desparte "Dâmbul Cetăţii" de restul movilei. Pe vârf se află un platou de formă ovală.

Pe baza observaţiilor stratigrafice, s-a constatat că, pe acest loc prima dată s-au aşezat purtătorii culturii Ariuşd, dintr-o fază târzie de dezvoltare.

În privinţa formelor de vase, ceaşca cu gât înalt şi cu toartă, caracteristică acestei culturi, are analogii în mediul Glina, Schneckenberg Monteoru I C 3, precum şi în materialul culturii Costişa.

A doua variantă a ceştilor, cea cu gât scurt şi cu toartă mică, tipologie este mai aproape de cele caracteristice culturii Costişa, decât de cultura Schneckenberg şi Monteoru I C 4. Totuşi, forma lor nu este identică cu cele întâlnite în cultura Costişa, unde sunt bitronconice, mai scunde sau mai înalte şi cu toarta supraînălţată.

În ceea ce priveşte decorul dominant al ceştilor şi al castroanalor, triunghiurile lungi, haşurate, seamănă cu cele întâlnite în cultura Costişa.

Cultura Ciomortan, descoperită deocamdată, numai în sud - estul Transilvaniei, se încadrează cronologic între ultima etapă de dezvoltare a bronzului timpuriu (B T III) şi cultura Wietenberg. Este sincronă cu cultura Monteoru I C 3 .

Bibliografie Z. Szekely, Cultura Ciomortan, Aluta, 2, 1970, 71 - 76; Zs. Szekely, Perioada timpurie şi începutul celei mijlocii a epocii bronzului în sud - estul Transilvaniei, Seria bibliotheca Thracologica, XXI , Buc., 1997, 53 · 60.

Materialul se păstrează la Muzeul Naţional Secuiesc.

169. Ceaşcă, cu gât înalt şi toartă înaltă, care este e g ală ca lăţime, porneşte din buză şi se leagă de umăr. Este apr·opiată de gâtul ceştii. Cultura Ciumurla11, nr. inv. 16413.

170. Ceaşcă, cu toartă mică, scurtă, ca şi gâtui, care este mai scund. Cultura Ciomot1an, nr. inv. 16413. 171. Castron, de formă bitronconică. Cultura Ciomortan, nr. inv. 16412.

12


Ciomortan, Costişa

1 72. Idem. Nr. inv. l64 1 1 . 1 73. Idem. Nr. inv. 1 64 1 3.

Szekely Zsolt

Costişa, corn. Costişa, jud. Neamţ

Material aparţinând culturii Precucuteni, aşezare din epoca bronzului (culturile Costişa, Monteoru). Istoricul cercetării. Cercetări, 1 937: Radu Vulpe, Constantin Matasă; 1 959 - 60: Radu Vulpe. Descrierea sitului. Staţiunea de pe "Dealul Cetăţii" se află deasupra satului Costişa, pe terasa supe-

rioară din stânga văii Bistriţei, pe un promontoriu, mărginit de râpe abrupte şi legat de restul terasei printr-o şa. Locul oferea o bună apăr.are naturală şi o vizibilitate bună asupra văii Bistriţei. Încă din vechime, capacitatea defensivă a locului a fost completată cu trei şanţuri de fortificaţie, săpate probabil în timpul locuirii Monteoru.

În 1937 a fost descoperit un material ceramic, de o factură necunoscută încă. Pe baza acestui material va fi definită ulterior o nouă cultură arheologică aparţinând epocii bronzului, cultura Costişa. Situaţia stratigrafică pe "Cetăţuia" de la Costişa se prezintă astfel: la bază un strat cu material precucutenian, gros de circa 0,30 - 0,40 m, suprapus de o depunere subţire (O, 1 5 m), cu materiale, care prezintă similitudini cu cele din nivelul 112 de la Izvoare. Următoarea fază de locuire datează din epoca bronzului este divizată stratigrafic în două niveluri: primul, mai timpuriu, conţine materiale Costişa; al doilea, aparţine fazei mijlocii a culturii Monteoru. Locuinţele culturii Costişa erau construite din chirpici cu nuiele. Vetrele aveau lipitura direct pe pământ. Ceramica, care se asociază acestor complexe, este reprezentată de ceşcuţe cu două torţi, amfore bitronconice, cu gât cilindric, străchini tronconice, realizate din pastă grosieră etc. Decorul cel mai răspândit este constituit din triunghiuri incise cu vârful în jos, dispuse pe umărul, vaselor, care alternează uneori cu benzi, umplute cu puncte.

Nivelurile de tip Monteoru sunt reprezentate de pavimente de bolovani, asociate cu material eeramic caracteristic. Aceste structuri suprapun în numeroase cazuri complexe ale culturii Costişa. Ceramica prezintă o varietate destul de mare. Formele principale sunt: ceaşca cu două torţi cu şa, de cele mai multe ori şi cu prag, askos - uri, vase pântecoase, cu marginea răsfrântă lângă buză, baluri tronconice cu marginea evazată etc. Decorul este realizat prin benzi incise, în relief sau prin mai multe linii reunite în bandă.

Bibliografie selectivă . Al. Vulpe, Dacia, NS, 5, 1961, 105 - 122; Al. Vulpe, M. Zamoşteanu, Săpăturile de la Costişa, Materiale şi Cercetări, VIII, 1962, 309 - 316; S. Marinescu - Bîlcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Buc., 1974, Anexe,·157- 158.

Materialul se păstrează la Complexul Muzeal P.iatra Neamţ.

1 74. Vas, de tip amforă, bitronconic, cu gâtui înalt, din ceramică fină, de culoare cărămizie, cu pete negre, cu două torţi late. Decor incizat: două benzi punctate între linii, ce se întrerup la torţi, fiind prelungite sub acestea pe corpul vasului. Restul: triunghiuri cu vârful în jos. Cultura Costişa, Î = 25 cm, Dm = 1 9, 1 cm, d = 9, 1 cm, nr. inv. 5408.

1 75 . Ceaşcă, din pastă fină, de culoare neagră - cenuşie, formă bitronconică, tortiţele lipsă. Decor incizat: o linie punctată sub buză, trei benzi circulare întrerupte de prinderea torţilor; triunghiuri cu vârful în jos, între rupte de două benzi în spic. Cultura Costişa, Î = 7, 7 cm, D = 7,3 cm, Dm = 1 O cm, nr. inv. 5428.

1 76. Ceaşcă, din pastă fină, de culoare neagră - cenuşie, cu tortiţele supraînălţate, cu câte doi lobi "ansa lunata" în secţiune, forma bitronconică, cu gâtui drept, o toartă lipsă. Decor liniar pe umăr, întrerupt de torţi, cu triunghiuri cu vârful în jos, incizate. Cultura Costişa, Î = 1 0, 6 cm, D = 7,5 cm, Dm = 10, 6 cm, nr. inv. 5427.

1 77. Ceaşcă, cu două torţi supraînălţate, cu corp globular, lucrat cu mâna, din pastă grosieră, neagră, decorat cu impresiuni sub gât. Cultura Costişa, Î = 7 cm, D = 6 cm, d = 3 cm, Dm = 7 cm, nr. inv. 16420.

13


Costişa, Covasna

1 78. Ceaşcă, bitronconică, cu gâtui cilindric, uşor evazat, cu fundul concav, cu două torţi supraînălţate, cu secţiunea "ansa lunata" . Decorul este format din 1 6 triunghiuri haşurate, incise, cu vârful în jos, pe umăr. Ornamentul triunghiular alternează cu 4 benzi de linii verticale, incise etc. Cultura Costişa, Î = 8 cm, D = 7 cm, d = 4 cm, Dm = 10 cm, nr. inv. 4709.

1 79. Ceaşcă, lipsindu-i una dintre torţi. Decorul format dintr-o bandă cu benzi verticale, din câte patru linii incise. Marginea superioară a decorului e tivită orizontal cu o bandă. de două linii paralele, incise. Toarta este lată, cu creasta ascuţită, supraînălţată. Epoca bronzului, 1 = 6, 7 cm, D = 6, 7 cm, nr. inv. 3323.

Ovidiu Cotoi

Covasna - "Cetatea Zânelor", jud. Covasna

Cetate dacică. Istoricul cercetării. Săpături efectuate de Al. Ferenczi ( 1942 - 1 943), C. Daicoviciu ( 1 949), V. Sârbu

şi V. Crişan, 1 998. Descrierea sitului. Cetatea, situată pe un munte înalt de 930 m, a fost construită atât pentru a fi un

centru al comunităţilor dacice din această zonă, cât şi pentru control al intrărilor şi ieşirilor în 1 dinspre sud - estul Transilvaniei spre sudul Moldovei şi estul Munteniei.

Lucrările de amenajare au fost impresionante, ele incluzând atât obţinerea unei suprafeţe terasate de aproape 10.000 m2, cât şi ridicarea unor fortificaţii de apărare sau de susţinere a teraselor, de cea. 700 m lungime.

Arnenajările au cuprins atât tăierea promontoriului, pe care s-a aflat acropola, cât şi amenajarea a 3 - 4 terase, pe laturile de nord, vest şi sud; partea dinspre est este foarte abruptă. Diferenţele de nivel, faţă de acropolă, cât şi dintre terase, sunt de 7 - 8 m.

Acropola, ce includea o suprafaţă de circa 700 m2, a avut o fortificaţie circulară chiar pe baza platoului şi un zid de susţinere la baza acestuia. Acestea impresionează atât prin dimensiuni, cât şi prin modul complicat de construire.

Terasa 1-a, cu o suprafaţă de circa 3 .000 m2, era mărginită de un zid, lat de 2,20 - 2,50 m, format din doi paramenţi şi emplecton. Pentru paramenţi s-au selectat pietrele mai mari şi cu unele laturi plate, iar ca liant s-a folosit lutul; deocamdată nu s-a observat întrebuinţarea lemnului în structura zidului. În unele zone, paramentul exterior se păstrează pe o înălţime de 1 ,20 - 1 ,50 m, format din 10 - 1 2 asize.

Terasa a 11-a, include o suprafaţă de peste 3.700 m2• Fortificaţia ei este de aproape 250 m; vestigiile acesteia sunt impresionante, şi ele se evidenţiază pe aproape toată lungimea terasei. Rămâne de văzut dacă este vorba de un zid sau de un val întărit cu piatră.

Terasa a III-a, situată doar pe laturile de vest şi nord ale muntelui, este mai mică, fortificaţia, lungă de cea. 1 50 m, incluzând o suprafaţă de circa 1 50 m2•

Nu este exclus ca, până la baza muntelui, dacii să fi amenajat şi alte terase, aşa cum par a sugera observaţiile preliminare.

Cronologia. Materialele arheologice, recoltate până în prezent, par a data fortificaţia din sec. 1 a. Chr. - până la 106 d. Chr. Dacă momentul ridicării fortificaţiei este mai dificil de precizat cu exactitate, sfârşitul ei pare mai sigur - la începutul sec. II d. Chr. , cu ocazia războaielor daca - romane. Oricum, o distrugere anterioară cuceririi romane s-a observat la zidul de pe terasa 1-a într-o perioadă încă greu de precizat. Prezenţa unor relativ numeroase fragmente de vase hallstattiene de pe terasa 1-a sugerează o amenajare a muntelui chiar din prima epocă a fierului. Este de semnalat şi prezenţa, sporadică, a unor {Ţagmente de vase ceramice din bronzul mijlociu.

Dezastrul ecologic din noiembrie 1 995 a dus la prăbuşirea, aproape totală, a arborilor, aceştia antrenând între rădăcinile lor părţi din ziduri şi complexe. ca şi inventarul din stratul arheologic.

Cercetările arheologice la acest monument se impun, atât datorită caracteni.lui lor de salvare, cât şi pentru o mai bună cunoaştere a civilizaţiei geto - dacilor din sud - estul Transilvaniei. Deasemenea, o eventuală conservare - restaurare a fortificaţiilor şi a complexelor, va constitui un punct de mare atracţie turistică.

14


Covasna, Davideni

1 80. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre muntele pe care se află cetatea. 1 8 1 . Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere de pe cetate spre staţiunea Covasna. 1 82 . Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre acropolă şi Terasele 1-11; se observă consecinţele

dezastrului ecologic din noiembrie 1 995 . 1 83 . Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre Terasa 1-a şi acropolă. 1 84. Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre Terasele 1-11, de pe acropolă. 1 85 . Covasna - "Cetatea Zânelor" - vedere spre acropolă, de pe Terasa 1-a; se observă zidul de

susţinere şi fotificaţia de la marginea acropolei. 1 86. Covasna - "Cetatea Zânelor" - profilul de vest al secţiunii S l , de pe terasa 1-a, se observă cele

două etape de distrugere a zidului de la marginea Terasei 1 -a. 1 87. Covasna - "Cetatea Zânelor" - zidul de la marginea Terasei 1 -a, văzut dinspre interior. 1 88. Covasna - "Cetatea Zânelor" - zidul de la marginea terasei 1-a, văzut din exterior. 1 89. Covasna - "Cetatea Zânelor" - zidul Terasei 1-a, în sectorul sud - estic, văzut din interior.

Valeriu Sârbu, Viorica Crişan

Davideni, corn. Ţibucani, Jud. Neamţ

Aşezare aparţinând culturii Precucuteni, epocii bronzului, Hallstattului, La Tene- ului, sec. V- VII. Istoricul cercetării. Sondaj de informare în 1969; cercetări sistematice între 1970 - 1996. Descrierea sitului. Staţiunea de la Davideni (corn. Ţibucani) este situată pe terasa inferioară de pe

dreapta râului Moldova, în punctul denumit "La Izvoare- Spieşti" . Terasa, şi implicit aşezarea, se află în stânga şoselei 'Iărgu Neamţ - Războieni - Piatra Neamţ, la circa 1,5 km nord de satul Davideni.

În 1 969 a fost precizat contextul arheologic ce putea fi pus în legătură cu colierul bastarnic (Kronenhalsring). Pe baza cercetărilor s-au conturat mai multe etape de locuire, aparţinând unor epoci diferite. Cele mai timpurii locuiri aparţin culturii Precucuteni şi epocii bronzului, ilustrate în special de fragmente sporadice de ceramică. Deasupra acestui nivel se găsesc, din loc în loc, materiale de tip hallstattian şi La Tene (materiale de factură geto - dacică şi bastarnică). Peste acest nivel se suprapune locuirea prefeudală (sec. V- VII). Pentru a completa tabloul arheologic al zonei trebuie să mai menţionăm, că la 3 km de sat, în punctul "Tabla Davidenilor" a fost descoperit un tezaur de monede imperiale, ce acoperă răstimpul de la Nero la Marcus Aurelius .

Aşezarea prefeudală se întinde pc o suprafaţă mare, ocupând, cu preponderenţă, zona de terasă situată laN şi SV de zona cu izvoare naturale, multe din locuinţe fiind aşezate în preajma acestor izvoare. Locuinţele (peste 70) sunt de tipul celor adâncite în pământ (bordeie şi semibordeie). Ambele tipuri au forma rectangulară şi colţurile uşor rotunjite. Unele, puţine la număr, prezintă la colţuri gropi de formă circulară sau ovală, în care au fost introduşi stâlpi de susţinere a pereţilor şi acoperişului. La cele mai multe însă, nu au fost descoperite asemenea gropi, ceea ce presupune că întreaga structură să fi fost ridicată pe tălpici de lemn.

În interiorul complexelor de locuire au fost descoperite numeroase obiecte de fier, os, lut, piatră şi nu în ultimul rând, obiecte de podoabă. Unele dintre aceste obiecte de podoabă au fost realizate de localnici. Stă mărturie în acest sens un tipar de turnat. Altele sunt importuri venite din lumea romana - bizantină: fibule, cruciuliţe din bronz, piepteni etc. Împreună cu obiectele şi uneltele mai sus amintite a apărut o mare cantitate de ceramică autohtonă, lucrată la roată sau cu mâna, cu ornamentaţie realizată prin incizie, precum şi ceramică de import venită tot din lumea romana - bizantină. Au fost deasemenea descoperite fragmente ceramice lucrata cu mâna, care prin trăsăturile lor au fost atribuite slavilor.

Materialul descoperit, foarte bogat, încadrează aşezarea de la Davideni în seria locuirilor de tip Costişa - Botoşana- Hansca specifică ariei est - carpatice.

Bibliografie selectivă 1. Mitrea, Principalele .rezultate ale cercetărilor arheologice din aşezarea de la Davideni (sec. V - VII e.n.), MemAnt., VI - VIII, 1981, 65 - 92; 1. Mitrea, Aşezarea din sec. V - VII de la Davideni, jud. Neamţ. Cercetările arheologice din anii 1988 - 1991, MemAntiq, XIX, 1994, 279 - 332; Gh. Dumitroaia, Săpăturile arheologice din jud. Neamţ, (1994 - 1995), MemAntiq., XX, 1995,307 - 314.

Materialul se păstrează in Complexul Muzeal Piatra Neamţ.

15


Davideni, Dochia

1 90. Vas borcan, din pastă de culoare brun - cenuşie, cu buza răsfrântă spre exterior, cu o canelură sub buză. Sec.VII d. H., Î = 20,7 cm, D = 12 ,8 cm, d = 8,4 cm, nr. inv. 1 7950.

Ovidiu Cotoi

Dochia, com. Girov, jud. Neamţ

Material ceramic aparţinând culturii Noua, necropolă carpică (sfârşitul sec. III). Istoricul cercetării. Descoperire întâmplătoare în 1963 a patru morminte de incineraţie; observaţii

de suprafaţă în 1 996, cercetări sistematice în anii 1997 - 1998, N. Bolohan. Descrierea sitului. Satul Dochia este situat în partea est - centrală a depresiunii Cracău - Bistriţa,

unitate geografică drenată de câteva cursuri. de apă, cu caracter permanent sau semipermanent. Această zonă, datorită condiţiilor climatice şi de relief, a oferit de-a lungul timpului condiţii propice pentru stabilirea comunităţilor umane.

În vara anilor 1997/8 au fost trasate secţiuni de control (S 1 _vi) şi (A1 - A6), în urma cărora, în caseta A6, au apărut, primele 5 morminte de incineraţie, aparţinând civilizaţiei carpice. Acestea sunt situate între 0,50 - 0,70 m de la suprafaţa actuală a solului şi prezintă caracteristici tipice şi pentru alte descoperiri situate, la est şi vest de Carpaţi. Astfel, carpii au folosit incineraţia în cimitire plane, depunând resturile cinerare în interiorul sau exteriorul urnelor.

Conţinutul gropilor funerare constă în ceramică lucrată cu mâna sau la roată, resturi de oase umane puternic arse, pigmenţi de arsură, cărbune sau o placă de centură, lucrată din fier, în conţinutul gropii mormântului nr. 3 .

Ceramica manufacturată, apare doar la mormintele nr. 3 ş i 5, fiind reprezentată tipologie, doar, de oale. Acestea sunt lucrate din pastă grosieră cu pietricele şi nisip, prezentând culoarea maroniu -cărămizie, cu pete negricioase la exterior. Asemenea tipuri de vase au fost descoperite atât în zona extracarpatică (Dochia, Văleni, Locusteni), cât şi în zona intracarpatică (Soporu de Câmpie).

Ceramica lucrată la roată, din pastă fină, bine arsă, de culoare gri sau maronie, este reprezentată de două forme: oala (3 variante) şi capacul - strachină (2 variante), fiind prezentă, cu excepţia mormântului nr. 3, în toate celelalte morminte.

Pe lângă ceramică, au mai fost descoperite şi obiecte din bronz (fibulă carpică, pandantiv -amuletă, cercei, inel), de fier (placă de centură), din calcedoniu sau pastă sticloasă (mărgele).

Observaţiile arheologice şi studierea artefactelor din cadrul necropolei carpice de la Dochia - La Perdele, precum şi cercetarea altor 8 morminte, identificate, în acelaşi spaţiu funerar, în vara anului 1998, permit datarea acesteia către sfârşitul sec. al III- lea.

Bibliografie selectlvă C. Scorpan, Necropola carpică de la Dochia (r. Piatra Neamţ, reg. Bacău), ArhMold., V, 1967, 331 - 337; N. Bolohan, The Carpic Cemetery from Dochia (Neamţ County). Preliminary Notes, Studia Antiqua et Arhaeologia, V. 1998, 117 - 134.

Materialul se păstrează la Complexpl Muzeal Piatra Neamţ.

1 9 1 . Urnă, din pastă fină, cenuşie, lucrat la roată, cu buza evazată. Sec. III d. H.- carpică, Î = 23 cm, D = 20 cm, d = 8 cm, Dm = 19 cm, nr. inv. M 1 .

1 92. Urnă, din pastă fină, cenuşie, lucrat l a roată, c u buza evazată. Sec. III d. H.- carpică, Î = 24 cm, D = 2 1 cm, d = 9,5 cm, Dm = 2 1 ,5 cm, nr. inv. M2.

1 93. Capac urnă, din pastă fină,de culoare cenuşie, lucrat la roată. Sec. III d. H.- carpică, Î = 8 cm ,D = 20,5 cm, d = 5 cm, nr. inv. M2.

1 94. Urnă, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară, cu buza evazată, tăiată drept, lucrat cu mana. Sec. III d. H.- carpică, Î = 3 1 cm, D = 18 cm, d = 12 cm, Dm = 19 cin, nr. inv. M3.

195. Strachină, din pastă fină, el� culoar� cenuşie, lucrat la roată. Sec. III d. II.- carpică, Î = 6 cm, D = 17 cm, d = 6,5 cm, nr. inv. M4.

Neculai Bolohan

16


Aşezarea culturii Gdva de la Sf. Gheorghe, Ghelăieşti-Nedeia

Aşezarea culturii Gava de la Sf. Gheorghe - Horticom S. A.

Aşezare aparţinând Hallstatt - ului (cultura Gdva). Istoricul cercetării. Descoperit la mijlocul anilor '80 de către Ferenc Batos; sondaj arheologic în

1 998 de către Attila Lâszl6. Descrierea sitului. Pe teritoriul livezii, ce aparţine, actualmente, Horticom S. A. din Sf. Gheorghe,

cartierul Simeria, profesorul Ferenc Batos, împreună cu elevii săi, a descoperit, fragmente ceramice, aparţinând culturii Gâva. Predat la Muzeul din Sf. Gheorghe, materialul a fost publicat, parţial, de Zsolt Szekely (Acta Musei Napocensis, 3 1 , 1994, 1 , 1 73 - 177).

În vara 1998, am reuşit, datorită informaţiilor primite la faţa locului de praf. F. Batos, şi în urma unor recunoaşteri arheologice minuţioase, să identificăm, locul descoperirii şi să efectuăm un prim sondaj arheologic. Aşezarea, întinsă probabil pe o suprafaţă mare, greu de precizat acum, se află pe terasa în pantă lină ce coboară de la vest spre est, dinspre înălţimile numite "Pâke", "Orotvân", "Pădurea Chilieni" ("Kilyeni erdo"), "Capul pârâului Pal" (Pal pataka feje"), spre valea Oltului, respectiv spre şoseaua Sf. Gheorghe - Ilieni. Spre nord şi sud, aşezarea este mărginită, după cât se pare, de pârâurile T6k şi Pâl (T6k - pataka, Pâl - pataka), spre care terenul coboară în pante uşoare.

Ne dăm, seama, acum, că sondajul nostru din iulie 1 998 (S 1 -2), a fost efectuat în periferia sitului arheologic, pe panta ce coboară spre pârâul T6k, fără să afecteze nucleul aşezării.

Fragmentele ceramice recoltate, dovedesc, fără dubiu, existenţa aici a unei aşezări întinse tip Gava (începând chiar cu faza timpurie a acestei culturi), a cărei cercetare se impune a fi continuată.

Attila Lasz/6

Ghelăieşti - Nedeia, corn. Bârgăoani, jud. Neamţ

Aşezare cucuteniană (fazele A, B1) . Istoricul cercetării. Descoperit în 1 933 de către M. Cojocaru; vizitat în 1 965 de M. Babeş şi V.

Mihăilescu - Bîrliba; săpături sistematice între 1969 - 1 986 de A. Niţu, D. Monah, Şt. Cucoş. Descrieriea sitului. Satul Ghelăieşti este situat pe parte dreaptă a şoselei Piatra Nemţ - Roman, la

26 km de oraşul Piatra Neamţ, pe dealul Nedeia, mai exact pe un pinten al acestuia, denumit "Coada Piscului", care pătrunde în şesul mlăştinos al Bahnei Vlădicenilor.

Săpăturile au avut drept rezultat identificarea a două niveluri de locuire, atribuite fazelor Cucuteni A şi B 1 . Fazei Cucuteni A îi aparţin câteva locuinţe şi câteva gropi menajere. Dezvoltarea maximă a comunităţii cucuteniene de aici a fost atinsă în faza Cucuteni B. Acestui orizont cronologic îi aparţin numeroase locuinţe, datate Cucuteni B 1, şi trei complexe rituale.

Inventarul ceramic al primului nivel de locuire este constituit din ceramică nepictată, cu decor adâncit, considerată de autorii cercetărilor ca fiind de factură sau de transmisie pre - sau protocucuteniană, ceramică pictată bi- şi tricrom. Nivelul Cucuteni B este ilustrat de un bogat inventar ceramic, pictat în stilurilor y, ll, l; şi l:. Dintre acestea se găsesc câteva vase şi fragmente ceramice, cu decor zoomorf şi antropomorf, pictat.

Blbliografle selectlvă A. Niţu, Şt. Cucoş, D. Monah, Ghelăieşti (P:i,atra Neamţ). Săpăturile din 1969 in aşezarea cucuteniană "Nedeia", MemAntiq., III, 1971, 1 1 - 64; D. Monah, Şi. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, laşi, 1985. ··


196. Cupă, bitronconică, cu gâtui drept, gura uşor evazată, pictură în registre verticale (negru) şi orizontale (roşii). Cultura Cucuteni , Î = 1 1 cm, D = 9 cm, Dm = 1 2 cm, nr. inv. 10504.

197. Vas, bitronconic, cu pictură şi două tortiţe, gura strâmtă, lucrat la mâna, din pastă fină, arsă oxidant. Cultura Cucuteni AB, Î = 29 cm, D =9 cm, d = 1 6 cm, Dm = 34 cm, nr. inv. 1 0279.

198. Vas, binoclu, lucrat la mână, din pastă fină, pictat. Cultura Cucuteni AB, Î = 20 cm, L = 35 cm, D = 1 6cm, d = 13 şi 15 cm, nr. inv. 1 3207.

Ovidiu Cotoi

1 7


Homiceni, Izvoare

Homiceni, corn. Bărgăoani, jud. Neamţ

Tezaur roman (sec. I - Il. D. Chr.), aşezare carpică, prefeudală (sec. VI - VII. D. Chr.). Istoricul cercetării. Cercetări în 1 986 de către E. Petrişor, E. Ciubotaru. Descrierea sitului. În punctul "Bendeasca" a fost descoperită o bogată aşezare carpică, peste care

s-a suprapus o alta, datată în sec. VI - VII d. Hr. Cercetările din acest punct au fost impuse de descoperirea întâmplătoare a unui mic tezaur monetar, constituit din 666 denari imperiali romani, ce se desfăşoară între anii 54 d. Hr. (Nero) şi 141 d. Hr. (Antoninus Pius) . Tot cu acest prilej au fost dezvelite locuinţe de suprafaţă, vetre, gropi de provizii, precum şi mai multe gropi rituale.

Ceramica autohtonă, de tradiţie geto - dacică, este lucrată fie de mână dintr-o pastă cu impurităţi, fie la roată dintr-o pastă fină, arsă preponderent reducător, cu analogii în cadrul descoperirilor de tip carpic de la Poiana - Dulceşti, Văleni - Boteşti, Piatra Neamţ - Lutărie, etc.

În asociaţie cu ceramica autohtonă a fost descoperită şi o importantă cantitate de ceramică de import, reprezentată, în special, prin tipul de amforă Al (tipologia lui Gh. Bichir), lucrat dintr-o pastă zgrunţuroasă de culoare alb - gălbui sau roz - gălbui, A3 sau amforele ulcior caracteristice sec. II - III d. Hr.

Bibliografie E. Petrişor, Aşezarea carpică de la Homiceni, jud. Neamţ, MemAntiq., XV - XVII, 1 987, 99 - 114; Gh. Dumitroaia, Săpăturile arheologice din jud. Neamţ (1986), MemAntiq., XV- XVII, 1 987, 292; E. Petrişor, Tezaurul monetar de la Homiceni (II), jud. Neamţ, Mem Antiq., XIX, 1994, 355 - 399.


199. Fructieră, din lut ars, lucrat la roată, de culoare roşie, cu angobă, piciorul gol în interior, cupa cu buza îngroşată şi cu o canelură sub buză. Sec. II - III d. H., Î = 1 2,2 cm, D = 1 7 cm, d = 8 cm, nr. inv. 1 7942 .

Ovidiu Cotoi

Izvoare, corn. Dumbrava Roşie, jud. Neamţ

Aşezare neo · eneolitică. Istoricul cercetării. Descoperit, 1 923, Constantin Matasă; sondaj, 1 93 1 , Constantin Matasă; săpă

turi sistematice, 1 936 - 48, Radu Vulpe; cercetare, 1944, V. N. Danilenko; săpături sistematice, 1984-, Ştefan Cucoş, Victor Spinei, Dan Monah, Gheorghe Dumitroaia, Marius Alexianu; 1987 - 1990, coordonator, Silvia Marinescu - Bîlcu.

Descrierea sitului. Staţiunea neo - eneolitică de la Izvoare se află situată pe terasa medie a Bistriţei, la 8 krn SE de oraşul Piatra Neamţ.

Depunerera arheologică este foarte mare, măsurând între 2,5 şi 3 m. R. Vulpe a distins patru faze de locuire: Izvoare 1 1 = Precucuteni; Izvoare Iz = Precucuteni III; Izvoare II 1a - II1b = cea mai veche locuire Cucuteni denumită de R. Vulpe Protocucuteni (Cucuteni A1 în periodizare lui Vl. Dumitrescu); Izvoare 112 = Cucuteni A3. La nord de promontoriu, într-o săpătură efectuată în 1 936, a fost evidenţiată şi o locuire medievală.

Inventarul ceramic al staţiunii se remarcă prin diversitatea formelor şi bogăţia decorului, unele piese fiind veritabile opere artistice. Edificator în acest sens este vasul cu colonete aparţinând locuirii cucuteniene din faza Cucuteni A3.

Bibliografie selectivă R Vulpe, Civilisation precucutenienne recement decovuerte a Izvoare en Moldavie, Eurasia Septentrionalis Antiqua, XI, 1 937, 1 34 - 1 46; Idcm, Izvoare. Săpăturilc din 1 936 - 1 948, Ed . Academiei, 1 957; D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, laşi, 1 985; S. Marinescu - Bîlcu, M. Alexianu, E. Ciubotaru, Săpăturile de la Izvoare - Piatra Neamţ din anul 1 987, MemAntiq, XVIII, 1 992, 1 73 - 1 88.

Materi"J.lul se păstrează la Complexul Muzeal Piatra Neamţ.

1 8


Izvoare, Leţ

200. Vas cu picior, din lu! ars, lucrat la mână, din pastă fină, ardere oxidantă, pictat înainte de ardere. Cultura Cucuteni A, 1 = 35 cm, D = 3 1 cm, d = 18 cm, nr. inv. 1 8455.

Ovidiu Cotoi

Leţ, corn. Boroşneul Mare, jud. Covasna

Aşezare Star�evo - Criş, Boian, faza Giuleşti, eneolitică (cultura Cucuteni B, C), epoca bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt, romană, medievală.

Istoricul cercetărilor. Săpături, 1949, M. Macrea şi Z. Szekely; 1955, 1. Nestor şi E. Zaharia, Z. Szekely; Z. Szekely; 1 996 - 7, Gh. Lazarovici, M. Meşter. Cercetări s-au efectuat în punctul "Cetate Var", dar şi în diferite locuri ale întinsei suprafeţe locuite.

Descrierea sitului. Staţiunea se află pe un grind înalt de 30 m, lung de cea. 800 m, lat de 150 m, afectat în partea de sud - est de o carieră de piatră şi nisip. Zona de est, nord şi sud sunt abrupte, iar cea de est cu o pantă lină.

Proiectul de cercetare prevedea verificarea stratigrafiei în diferite puncte ale staţiunii precum şi deschiderea unei suprafeţe pentru precizarea naturii complexelor şi obţinerea unor materiale în condiţii cât mai clare de stratigrafie şi realizarea unei baze de date pentru materialele neo-eneolitice. O casetă în afara cetăţii medievale a arătat o cu totul altă stratigrafie.

Straturile de cultură sunt în cea mai mare parte amestecate din cauza densităţii de complexe şi a faptului că din nivelele superioare pornesc gropi neolitice târzii, (Boian - Giuleşti pornesc la cea. - 50 cm) sau eneolitice (Cultura Ariuşd- Cucuteni , pornesc de la adâncimea de la - 30 cm, pe la - 50 cm), care taie straturile inferioare Startevo - Criş.

Sondajul deschis a avut iniţial dimensiunea de 2 x 6 m extins apoi la 2 x 10 m. S-a săpat pe carouri de 2 x 2 m, iar acolo unde a fost necesar pe carouri de 1 x 1 m în c. 4. Cu toate acestea materialele, cu excepţia adâncimilor în care complexele începeau a se delimita, în toate celelalte situaţii a fost un mare amestec arheologic atât între culturi cât şi între faze.

Descoperirile aparţinând culturii Starl:evo - Criş provin din resturile unui strat de cultură cu două nivele, neseparabile întotdeauna clar. Din diferite orizonturi ale acestuia pornesc gropi, care taie stratul de cultură (G3 - G5), fără a aparţine unui singur orizont. Una dintre gropi (G 1 ) credem că avea rol cultic, deoarece în ea au fost depuse mai multe fragmente ceramice de la mai multe vase, unele pictate cu alb şi un picior de altar de cult. Dimensiunile gropilor sunt de cea. 40 x 60 x 45 cm adâncime.

Groapa 1 este o groapă cu dimensiunile aproximative (marginile nu au fost prinse decât la baza ei): diametru! de cea. 40 cm, cu adâncimea de cea. 30 cm. În groapă au fost depuse un picior de altăraş de cult, fragmente de la mai multe vase, un fragment de vas cu pictură albă. Fragmentele au fost depuse unele peste altele direct, fără pământ între ele. Pământul din amestecul gropii era din pământ, stratul săpat, mai puţin pământ galben din lutul în care s-a adâncit, ceea ce ridică unele semne de întrebare privind intenţia de umplere. Întrucât gura gropii nu a fost surprinsă este posibil ca pământul galben să fi ajuns doar în partea superioară a ei. Vasele aparţin etapei SC III B - IV A, nefiind din cele mai timpurii etape de la Leţ. Prezenţa pieselor sparte şi depunerea unor fragmente din ele ne determină a considera groapa ca având un rol cultic.

Bibliografie 1. Nestor, Materiale, III, 1 957, 59 - 63.

Materialul se păstrează la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni.

202. Amforetă, din pastă fină, lustruită, cărămizie - roşcată. Cultura Startevo - Criş IliE - IVA, Î =

1 3 cm, D = 8,8 cm, d = 6 cm, Dm = 14 cm, nr. inv. A 1459 203. Fragment, dintr-un picior de altăra.ş de cult, din lut ars, amestecat cu pleavă, lustruit, cu cupă

semisferică, decorat cu incizii late, în meandre. Cultura Startevo - Criş IIIB � IVA, Î = 9 cm, 1 = 7 cm, nr. inv. A 1 8 1 6.

204. Fragment, dintr-un picior de altăra.ş de cult, cu cupă semisferică, decorat cu incizii late şi cu un ochi, cu apăsări triunghiulare, formând arcade cruţate, lustruit, din lut ars, amestecat cu pleavă şi cioburi pisate. Cultura Startevo- Criş IIIB - IVA, Î = 9 cm, nr. iov. A 1 457.

19


Leţ

205. Fragment, de oală, netezită, mată sau lustruită, cărămiziu - roşcat, cu urme de linii albe pe umăr şi pe burtă, cu toartă tubulară. Cultura Starcevo - Criş IIIB - IVA, L = 1 4 cm, 1 = 1 0 cm, nr. inv. 1063.

206. Fragment, de oală, netezită, mată sau lustruită, căr:ărniziu - roşcat, cu urme de linii albe pe umăr şi pe burtă, cu toartă tubulară. Cultura Starcevo - Criş IIIB - IVA, L = 13 cm, 1 = 1 0 cm, nr. inv. 1455.

207. Fragment ceramic, mat, brună, cu motive rectilinii, cu pictură, cu linii brun închis. Cultura Startevo - Criş IVA, nr. inv. A 1 507.

207-208. Fragmente ceramlce, brune, cu barbotină neorganizată, respectiv organizată în şiruri verticale. Cultura Starcevo - Criş IVA, nr. inv. A 14 19, 1392.

209-2 1 1 . Fragmente ceramice, din lut ars, amestecat cu pleavă, brună, decorate cu ciupituri şi impresiuni cu unghia. Cultura Startevo - Criş IVA, nr. inv. A 1 4 1 6, 1 42 1 .

i 13. Fragment ceramic, de culoare brună, decorat cu incizii verticale, adânci. Cultura Starcevo Criş IVA, nr. inv. A 1 427.

2 14. Fragment ceramic, de culoare neagră , <;enuşie, decorat cu un şir de trei proeminenţe. Cultura Startevo - Criş IVA, nr. inv. 1 550.

2 14-227. Fragmente ceramice, din capac, vase, străchini, pahare, din pastă cărămizie, neagră cenuşie, bine arse, lustruite, unele cu slip, decorate cu motive meandrice, benzi incizate, triunghiuri excizate, linii curbe, paralele, crestături, caneluri. Cultura Boian, faza Giuleşti timpurie şi târzie, nr. inv. A 1 038 - 9, 1 1 07, 1 137, 1 750, 1 754, 1769 - 72, 1 776, 1 779, 178 1 - 3, 1 790 - 1 , 1793 - 4.

228. Bol semisferic, cu buza evazată, fără decor, din pastă zgrunţuroasă. Cultura Cucuteni A4, Î =

5,5 cm, D = 10 cm, d = 3 cm, nr. inv. A 100 1 . 229. Săpăligă, din corn de cerb, ramura 1 a fost tăiată şi pe locul ei a fost perforată în formă pătrată

(2 x 2 cm), tăişul săpăligii este pe axul cornului. Cultura Ariuşd, A3 - A4, L = 35 cm, 1 = 7 cm, gr = 5 cm, nr. inv. A 1000.

230-235. Fragmente ceramice, de umăr de amforă, buze sau picioare de cupă, din pastă semifină, netezite, cărămizie sau gălbuie, pictate pe brun cu gălbui sau cu brun închis pe cărămiziu, mată pe fondul vasului, fără angobă. Cultura Ariuşd - Cucuteni, faza B, nr. inv. A 1066, 1 1 04, 1 136, 1 138, 1 1 84, 1 19 1 .

236-246. Fragmente ceramice, de t.tmăr de amfore, buze de castroane, pahare, din pastă fină, lustruită, brună, brun - gălbuie, neagră, din argilă fină, pictate cu dungi subţiri, curboliniare, spiraliere în alb/crem pe fondul vasului sau pe angobă, benzi late în arcade, caneluri orizontale pe gât şi umăr. Cultura Cucuteni A2, nr. inv. A 1067, 1 085, 1 1 0 1 , 1 106, 1 154, 1 1 94, 1 227, 1 259, 1 320 a, b.

247-250. Fragmente ceramice, de pereţi şi buze de amfore, din pastă semifină, lustruită sau mată, brun sau cărămizie, pictate cu dungi late, roşii, meandrice, mărginite de linii subţiri, brune. Cultura Ariuşd - Cucuteni, A3 - A4, nr. inv. 1094, 1304, 1340.

25 1 -253. Fragmente ceramice, de perete de amforă, farfurie, castron, din pastă semifină, lustruită, cărămizie, pictate cu dungi înguste, apropiate, formând meandre sau arcade. Cultura Ariuşd -Cucuteni A3 - A4, nr. inv. A 1 3 3 1 , 1 332, 1372.

254-258. Fragmente ceramice, de perete de amforă mică sau castroane cu buza dreaptă, din pastă fină, cărămizie, cu angobă albă, pictate cu brun, gen "horror vacui", formând dungi înguste, mate, cu motive meandrice, turboliniare. Cultura Ariuşd - Cucuteni AB, nr. inv. A 1 176 - 7, 1344, 1 35 1 , 1 358.

259-260. Fragmente ceramice, de buză şi perete de amforă, din pastă semifină, cărămizie, lustruită, pictate cu dungi late, albe, formând meandre sau spaţii curbe. Cultura Ariuşd - Cucuteni, A3 - A4, nr. inv. 1 084, 1 1 78 .

26 1 -262. Fragmente ceramice, de perete de amforă, din pastă uzuală, cărămizie, mată, cu angobă albă, pictată cu dungi înguste din 3 - 4 linii. Cultura Ariuşd - �·ucuteni AB, nr. inv. A 1 12 1 , 1355.

263. Fragment de pahar, din pastă fină, cărămizie, lustruită, cu proeminenţă perforată drept toartă, cu pictură bicromă, benzi late, albe, mărgini te de bandă îngustă, brună. Cultura Ariuşd - Cucuteni AB, Î = 7 cm, D = 1 4 cm, nr. inv. A 1258.

264. CoadA de l ingură, din pastă fină, lustruită, cărămizie, proeminenţă perforată drept toartă, pictură bicromă, cu benzi late, albe, mărginite de benzi subţiri brune. Cultura Ariuşd - Cucuteni AB, L == 4 cm, 1 = 4,5 cm, gr = 0,5 cm, nr. inv. A 1258.

Gheorghe Lazarovici

20


Lunea - Poiana Slatinei, Malnaş-Băi

Lunea - Poiana Slatinei, corn. Vînători, jud. Neamţ

Aşezare Starcevo - Criş, Precucuteni, Cucuteni, epoca bronzului (cultura Costişa, Komarovo, Noua), Hallstatt, La Tene. Urme sporadice carpice, Sântana de Mureş.

Istoricul cercetării. Săpături sistematice, 1 983 - 1 995, Gh. Dumitroaia. Descrierea sitului. Staţiunea arheologică de la Lunea - Poiana Slatinei, este situată pe versantul

estic al Culmii Pleşului, în apropierea unui izvor abundent de slatină Stratigrafia este diferită de la o zonă la alta. Astfel, în zona A depozitul cu o grosime maximă de 2,80

m, constituit din mai multe straturi de ardere, cenuşă, cărbune şi ceramică aparţine aproape în întregime culturii Startevo-Criş III B - IV A. S-au descoperit deasemenea şi materiale de tip Precucuteni II, din epoca bronzului (Costişa, Komarovo şi Noua) şi cea a fierului (Corlăţeni, Canlia). Sunt prezente şi resturi de tip Cucuteni, carpice şi Sântana de Mureş, dar ele nu formează straturi arheologice coerente. În zona B, stratigrafia este mai complicată. Depozitul Starcevo - Criş este suprapus de un nivel ilustrat prin câteva fragmente linear - ceramice şi Precucuteni III. Mult mai consistentă este depunerea cucutenienă formată din două niveluri: la bază o depunere Cucuteni A; iar la partea superioară o depunere Cucuteni B, la care se adaugă numeroase fragmente ceramice de tip C. Imediat sub stratul vegetal au apărut fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului, Hallstattului timpuriu, (Corlăteni şi La 1ene I, de tip Canlia). Depunerea cucuteniană are o importantă particularitate şi prin aceea că ea conţine numeroase fragmente de "briquetages " care sunt puse în legătură cu exploatarea sării. În zona C a fost evidenţiată o depunere arheologică relativ redusă (cea 0,65 m grosime), care aparţine aspectului cultural Canlia, fără să fie remarcate resturi materiale care să aparţină neo - eneoliticului.

Bibliografie selectivă Gh. Dumitroaia, La station arheologique de Lunea - Poiana Slatinei, BAI, 1, 1987, 253 - 258; Idem, Depunerile nea - eneolitiee de la Lunea şi Oglinzi, Jud. Neamt, MemAntiq., XIX, 1994, 7 - 82.


265-279. Fragmente ceramice, decoraţe cu motive incizate, motivul spic, romburi, triunghiuri cu linii incizate, lucrate din pastă grosieră. Cultura Costişa.

Ovidiu Cotoi

Malnaş - Băi, corn. Bodoc, jud. Covasna

Aşezare aparţinând culturii Ariuşd • Cucuteni, urme ale culturilor Coţofeni şi Wietenberg. Istoricul cercetă

.rii. Sondaj, 1909, F. Lâszl6, J. Teutsch, H. Schmidt; săpături sistematice, 1976 -

1 989, A. Lâszl6. Descrierea sitului. Staţiunea se află pe un promontoriu al Munţilor Baraoltului, numit de localnici

"Fiivenyesteto" (în traducere: culme nisipoasă, culme cu prundiş), care se înalţă cu 20 - 25 m deasupra confluenţei pârâului Şomoş cu Oltul. Sistemul de fortificaţie al aşezării a fost amplasat tocmai în zona, în care acest promontoriu "se desprinde" de platoul mai întins reprezentând terasa inferioară a Oltului.

În evoluţia aşezării au putut fi distinse patru niveluri de locuire (1, II, Illa, Illb, notate de jos în sus), atribuite, mai ales pe baza trăsăturilor stilistice ale ceramicii, fazei Cucuteni A2 _ 3. Descoperirile arheologice, observaţiile făcute în cursul săpăturilor, ca şi investigaţiile interdisciplinare întreprinse, au contribuit la o mai bună cunoaştere a civilizaţiei Ariuşd - Cucuteni, în general, şi a aspectului său intracarpatic, în special (mediul ambiant şi exploatarea acestuia, sistemul de fortificaţie, modul de construire a locuinţelor, tehnici de cultivare a pământului, rolul economic al creşterii animalelor şi al vânatului, meşteşugurile casnice, spiritualitatea).

În laboratorul de la Heidelberg au fost obţinute următoarele datări radiocarbon, efectuate pe mostre, provenind din complexele aparţinând nivelului II de locuire:

Hd - 1 5082 (oase): 5407 +/- 20 BP = 3475 +/- bc = 4337 - 4240 CAL BC ( 1 6) Hd - 1 4 1 1 8 (cărbune): 5663 +/- 42 BP = 3 7 1 3 +/- bc = 4576 - 4465 CAL BC ( 1 6) Hd - 1 4 1 09 (cărbune): 5497 +/- 1 00 BP = 3547 +/- 1 00 bc = 4460 - 4244 CAL BC ( 1 6)

2 1


Malnaş-Băi

Hd - 1 5278 (oase): 5349 +/- 40 BP = 3399 +/- 40 bc = 4306 - 4049 CAL BC ( 1 6) . Alte datări 14C, încă nepublicate, au fost obţinute în Laboratorul de la Gliwice (Polonia). Pe "Fiivenyestetă", alături de aşezarea Ariuşd - Cucuteni, au fost descoperite şi urme ale culturilor

Coţofeni şi Wietenberg, fără ca acestea să constituie niveluri de locuire distincte.

Bibliografie A. U.szl6, Şantierul arheologic Malnaş Băi, Materiale, Tulcea, 1980, 124 - 1 26. Idem, Date noi privind tehnica de construcţie a locuinţelor neolitice, Arheologia Moldovei, XII, 1988, 23 - 31; Idem, Recent Data on Neolithic House - Building Techniques and Foundation Sacrifices, Third Symposium on Upper Palaeolithic, Mesolithic and Neolithic Populations of Europe and the Mediterranean Basin. Summaries, Budapest, 1990, 17; Idem, Neue Angaben iiber die Befestigungsanlagen der Ansiedlungen der Ariuşd Cucuteni Kultur, Actes du XIIe Congres International des Sciences Prehistoriques et Protohistoriques, 2, Bratislava, 1993, 352 - 354; Idem, Le sud - est de la Transylvanie dans le neolithique tardif et le chalcolitique. Nouvelles donnees et considerations, The Fourth Millenium BC. Proceedings of the International Symposium Nessebur, 28 - 30, August 1992 (Edited by Petya Georgieva), Sofia, 1993, 62 - 76; Idem, Aşezări întărite ale culturii Ariuşd - Cucuteni în sud - estul Transilvaniei. Fortificarea aşezării de la Malnaş Băi, Arheologia Moldovei, XVI, 1993, 33 - 50; Idem, Nature et culture en Transylvanie orientale dans le neolitique. Contributions archeologiques et archeozoologiques a la connaissance du developpement de la civilisation Ariuşd - Cucuteni - Tripolie, Nature et Culture. Actes du colloque International de Liege, 13 - 17 decembre 1993 (sous la direction de Marcel Otte), I, 499 - 528 (în colaborare cu S. Haimovici); ERAUL, No. 68, 1996; M. Mantu, Câteva consideraţii privind cronologia absolută a neo - eneoliticului din România, SCIVA, 46, 1995, 213 - 235; A. �szl6, Malnaş, Situri arheologice cercetate în perioada 1983 - 1992. Comisia Naţională de arheologie. Muzeul Brăilei, Brăila, 1996, 68 - 69; Idem, Malnaş Băi, Cronica cercetărilor arheologice 1983 - 1992. Comisia Naţională de Arheologie, Bucureşti, 1997, 52 - 53.

Materialul se păstrează la Seminarul de Arheologie al Universităţii "Al . 1. Cuza" din Iaşi.

280. Vas, cu două torţi, pictat cu două culori (alb, marou), pe fond cărămiziu, cultura Ariuşd -Cucuteni, Î = 20 cm, D = 1 7 cm, d = 5 cm, Dm = 20 cm.

2 8 1 . Străchinuţă, cărămiziu - brună, decorat cu motive incizate, cultura Wietenberg, Î = 5 cm, D = Dm = 10,5 cm.

282. Vas, roşu cu o toartă, pictat cu linii cărămizii, cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 12 cm, D = 10 cm, d = 3 ,5 cm, Dm = 1 1 ,5 cm, nr. inv. 359.

283. Suport, miniatură, pictat cu lini albe, pe fond cărămiziu, cu două orificii, cultura Ariuşd -Cucuteni, Î = 8 cm, D = 4,5 cm, d = 5,5 cm, nr. inv. 220.

284. Suport vas, restaurat,. pictat pţ f�md alb cu cărămiziu şi negru, cu motive geometrice, având două orificii, cultura Ariuşd - Cucuteni, 1 = 26 cm, D = 20 cm, d = 23,5 cm. · ·

285. Suport vas, de mari dimensiuni, pictat pe fond alb cu cărămiziu şi negru, cu motive geometrice, având două orificii, cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 29 cm, D = 27,5 cm, d = 39 cm.

286. Polonic, pictat, cu alb, cu motive geometrice, cu un orificiu pe toartă, cultura Ariuşd -Cucuteni, L = 28,5 cm, D = 7,5 cm.

287. Brăzdar, din corn de cerb, ruptă la orificiul pătrat, partea de jos are o muchie, tăiat pe axul cornului, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 28 cm.

288. Brăzdar, din corn de cerb, curbat, prevăzut cu un orificiu pătrat de 3,5 x 3,5 cm, partea inferioară e ruptă, cultura Ariuşd - Cucuteni, L =3 1 cm.

289. Fusaiolă, din lut ars, cultura Ariuşd - Cucuteni, Dm = 4,5 cm, Dg = l cm, nr. inv. 203. 290. Model de barcă, din lut ars, din pastă grosolană, cărămizie, cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 3,5

cm, L = 7 cm, l = 3,5 cm, nr. inv. 144. 291 . Fusaiolă, din lut ars, cultura Ariuşd - Cucuteni, Dm = 4,5 cm, Dg = 1 cm, nr. inv. 339. 292. Piesă conică, din lut ars, corn ?, cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 5 cm, D =4 cm, nr. inv. 107. 293. Pandantiv, discoidal, din lut, cu d�cor "au r�pousse", cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 1 ,5 cm,

D =4,5 cm, nr. inv. 2 1 2 . 294. Vas mlnlatural, execuţie grosolană , cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 4,5 cm, D = 4 cm, d = 3

cm, IU'. inv. 66. 295. Vas mlnlatural, cu buza evazată, cu corpul bombat, cultura Ari.uşd - Cucuteni, Î = 3,5 cm,

D =3,5 cm, d = 2 cn1, Dn1 = 4 cn1, nr. inv. 60.

22


Malnaş-Băi, Nemţişor - Branişte

296. Fragment, de statuetă feminină, din pastă fină, cenuşie, cu decor incizat pe partea inferioară (formă de romb), cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 8 cm, d = 4 cm, nr. inv. 256.

297. Fragment, de statu�tă feminină, din pastă semifină, cărămizie, cu două proeminenţe pe piept, cultura Ariuşd - Cucuteni, 1 = 6 cm, l = 5,5 cm, nr. inv. 404 . • 298. Fragment, de statuetă zoomorfă (bou?), din pastă fină, cărămizie, cultura Ariuşd - Cucuteni, 1 = 4 cm, L = 6,5 cm, l = 3cm, nr. inv. 24 1 .

299. Fragment, de statuetă zoomorfă (bou?), din pastă fină, cenuşie, cultura Ariuşd - Cucuteni, Î =

5 cm, L = 8,5 cm, l = 3,5 cm, nr. inv. 58. 300. Vârf de suliţă, din os, prevăzut cu o gaură, capătul dinspre coadă tăiat circular, cultura Ariuşd

- Cucuteni, L = 1 1 ,5 cm, l = 2 cm, nr. inv. 69. 30 1 . Harpon, din os, prevăzut cu un orificiu, cultura Ariuşd - Cucuteni, L ::;:: 12,5 cm, l = 2,5 cm,

nr. inv. 70. 302. Lingură, din os, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 1 0,5 cm, lcozii = 1 ,5 cm, D = 4 cm, nr. inv. 53. 303. Străpungător, din os, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 9 cm, nr. inv. 122. 304. Fragment, străpungător, din os, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 6 cm, nr. inv. 1 19. 305. Fragment, topor, din cupru, cu braţele în cruce, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 7 cm, l = 4 �m. 306. Sulă, de cupru, cu două vârfuri, dreptunghiular în secţiune, culturaAriuşd - Cucuteni, L = 10 cm. 307. Daltă de piatră, şlefuită, cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 1 ,5 cm, L = 8 cm, l = 3 cm. 308 . Vârf de săgeată, din silex, secţiune triunghiulară, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 3,5 cm, l =

1 ,5 cm, nr. inv. 3 1 7. 309. Străpungător, din silex, plat, cultura AriuŞd - Cucuteni, L = 6 cm, l = 1 ,3 cm, nr. inv. 297. 3 10. Lamă, de silex, cenuşie, secţiune triunghiulară, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 3,5 cm, l = 1 ,8

cm, nr. inv. 159. 3 1 1 . Lamă, de silex, neagră, secţiune triunghiulară, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 5,3 cm, l = 1 ,2

cm, nr. inv. 306. 3 12 . Răzuitoare, din silex, cenuşie, trapez în secţiune, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 4,5 cm, l =

2, 7 cm, nr. inv. 4. .

3 13. Răzuitoare, din silex, marou deschis, trapez în secţiune, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 3,2 cm, l = 2,2 cm, nr. inv. 12 .

3 14. Răzultoare, din silex, cenuşie, trapez în secţiune, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 3 cm, l = 1 , 8 cm, nr. inv. 243.

3 1 5 . Răzultoare, din silex, neagră, triunghiular în secţiune, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 3,3 cm, 1 = 1 ,5 cm, nr. inv. 409.

3 16. Răzuitoare, din silex, vişinie, triunghiular în secţiune, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 5 cm, 1 = 2,7 cm.

3 1 7. Răzuitoare, din silex, neagră, trapez în secţiune, cultura Ariuşd - Cucuteni, L = 3,5 cm, 1 = 2,8 cm, nr. inv. 125. , 3 J8 . Frecător, de piatră, pătrat neregu�at, cultura Ariuşd - Cucuteni, 4,5 x 5 cm, nr. inv. 1 .

3 19. Percutor, de piatră, aproape rotundă, Cultura Ariuşd - Cucuteni, Î = 6 cm, D = 7 cm. 320. Vas, cu două torţi, pictat cu două culori (alb, marou), pe fond cărămiziu, cultura Ariuşd -

Cucuteni, Î = 20 cm, D = 1 7 cm, d = 5 cm, Dm = 20 cm. 32 1 . Înălţimea pe care se află aşezarea de tip Ariuşd (Fiivenyesteto), văzută dinspre confluenţa

pârâului Somoş cu Oltul. 322. Locuinţa 1 (din nivelul Illb), în cursul săpăturii. 323. Vatră din nivelul Illa, în cursul demontării. 324. Secţiune prin gropile de stâlpi din marginea de nord a locuinţei 2 (nivelul II). 325. Suport, de vas, in situ, îngropat în podeaua locuinţei 2 (nivelul II). 326. Secţiune prin sistemul de apărare al aşezării.

Attila Lasz/6

Nemţişor - Branişte, corn. Vânători, jud. Neamţ

Necropola tumulară, cultura tumulilor subcarpatici (sec. III - IV d. H.).

23


Nemţişor-Branişte, Peteni

Istoricul cercetării. Săpături sistematice, 1 974 - 1 992 (cu întreruperi), iniţiate de V. Mihăilescu -Bîrliba.

Descrierea sitului. Este situată pe malul stâng al Ozanei, la circa 1 km de şoseaua 1ărgu - Neamţ -Poiana Teiului.

Numărul tumulilor se ridică la treizeci şi patru, dimensiunile lor variind între 6 şi 1 2 m diametru şi între 0,20 m şi 1,5 - 2 m înălţime. Turn ulii par a se grupa în t�ei mari sectoare: 11 în partea de NE, 1 2 în partea centrală a necropolei şi alţi 10 răspândiţi spre V. Intre 1 977 şi 1 979 au mai fost efectuate cercetări în alte două necropole tumulare care s-au dovedit a aparţine aceluiaşi grup cultural; Târzia, corn. Brusturi; Gura Secului, sat Nemţişor, corn. Vânători, jud. Neamţ.

În urma acestor cercetări de amploare, s-a putut observa existenţa unor ritualuri funerare diferite: incineraţie într-un loc special şi depunere în gropi în grupul de sud; incineraţie pe loc sau în altă parte şi depunere în urne la grupul septentrional; incinerare într-un loc special şi depunere în gropi în prealabil purificate prin foc, în cadrul grupului de ve.st.

Inventarul tumulilor este constituit din fragmente ceramice (amfore, amforete, urne, castroane etc.), lucrate preponderent la roată, cea. 40%, oase calcinate aparţinând defuncţilor şi ofrandelor (resturi de cai, ovicaprine, câini, porci sau păsări), lemn carbonizat, obiecte metalice sau de altă natură, arse de foc.

Materialele se păstrează la Complexul Muzeal Piatra Neamţ.

Bibliografie selectlvi V. Mihăilescu - Bârliba, Un nouveau groupe cultural sur le teritoire de Roumanie. Les fouilles de Branişte -Nemţişor (corn. Vânători, dep. de Neamţ), Dacia NS, XXIV, 1980, 181 - 208; N. Miriţoiu, M. Şt. Udrescu, Consideration antropologiques preliminaires sur la necropole de Branişte - Nemţişor (Dep. de Neamţ), Dacia,

NS, XXIV, 1980, 209 - 220. E. Cârciumaru, M. Cârciumaru, Analyze chimique et spectrographiques d'un echantillon de Branişte, Dacia, NS, XXIV, 1980, 221 - 222.

Ovidiu Cotoi

Peteni, com. Zăbala, jud. Covasna

Aşezare din epoca bronzului (culturile Ciomortan şi Noua), necropolă din evul mediu timpuriu (sec. XII - XIII d. Chr.).

Istoricul crecetării. Descoperit şi cercetat în 1 962, 1 978 - 9 de Z. şi Zs. Szekely. Descrierea sitului. Situl se află la capătul sud - vestic al satului Peteni (corn. Zăbala), pe terasa unui

pârâu. Terenul este ridicat şi înconjurat la nord de un pârâu, iar la sud, de mlaştini. În 1 962 s-a constatat că unele locuinţe sunt de tip cenuşar, în 1 978 au fost dezvelite două bordeie de formă dreptunghiulară, iar în 1 979, numai o singură locuinţă, dar cu dimensiuni mai mari.

În locuinţă, şi în afara ei, a fost descoperit un bogat material ceramic, unelte din os, piatră şi din lut ars, caracteristic pentru cultura Noua. Ceramica de tip Ciomortan provine din stratul de cultură împreună cu ceramica de tip Noua.

Bibliografie 1. Nestor, Istoria României, 1, Buc., 1960, 13; A. C. Florescu, ArhMold., 2 - 3, 1964, 164. Z. Szekely, Aluta, 1970, fig. 7/1 - 3, Zs. Szekely, Consideraţii arheologice privind aşezarea din epoca bronzului de la Peteni, jud. Covasna, Materiale şi Cercetări Arheologice, Thlcea, 1980, 129 - 134.

Materialele se păstrează la Muzeul Naţional Secuiesc.

327. Vas (amforă) intregibil(ă) cu două torţi. Forma ei se inscrie in tipul vaselor cu gât înalt şi toarta înaltă, cunoscute din cultura Ciomortan. Î = 26,3 cm, D = 1 O cm, d = 7 cm, Dm = 21 cm. Nr. inv. 1 7779.

Szekely Zsalt

24


Piatra Şoimului, Racoş

Piatra Şoimului, com. Piatra Şoimului, jud. Neamţ

Aşezare aparţinând culturilor Cucuteni, fazele A, A - B, B, Costişa, Hallstatt, geto - dacic (sec. I î. D. Chr. - I d. Chr.).

Istoricul cercetării. Săpături sistematice, 1 935 - 40, R. Vulpe; 1973, S. Marinescu - Bîlcu, Şt. Cucoş, V. Mihăilescu - Bîrliba.

Descrierea sltului. La intrarea în satul Piatra - Şoimului (Calu), pe înălţimea Horodiştea se află o staţiune arheologică cu stratigrafie complexă, cu faze de locuire aparţinând mai multor epoci. Cele mai timpurii locuiri aparţin culturii Cucuteni, fazele A, A - B şi B. După S. Marinescu - Bîlcu pe Horodiştea ar fi documentată şi o locuire precucuteniană, prin descoperirea unui vas tronconic, cu umăr prelungit şi buza uşor evazată, decorat cu caneluri orizontale, subliniate cu linii imprimate, care aparţine fazei Precucuteni III. Ceramica cucuteniană, pictată este extrem de abundentă şi de o calitate artistică deosebită. Reţine atenţia un vas tronconic cu buza lobată, pictat policrom, care trădează puternice influenţe Bodrogkeresztur.

Descoperirile de la Piatra Şoimului sunt completate de nivelul de locuire geto - dacic din sec. I î. d. Hr. - I. d. Hr.

Inventarul aşezării este divers: ceramică autohtonă lucrată la roată sau manual, ceramică de import sau imitaţii după vase de import, unelte şi arme de fier, etc. Deosebite ca realizare sunt câteva vase kantharos realizate de meşteri autohtoni, din care unul prezintă un decor pictat cu roşu. Au mai fost surprinse o locuire hallstattiană şi resturi sporadice de tip Costişa.

Bibliografie selectivă R. Vulpe, Les fouilles de Calu, Dacia, VII - VIII, 1 941, 13 - 68; A. Stoia, Les fouilles arheologiques en Roumanie ( 1975), Dacia, NS, XX, 1976, 280; D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985.

Materialul se află la Complexul Muzeal Piatra Neamţ.

328. Cană, lucrată cu mâna, de mari dimensiuni, bitronconică, dar cu muchiile rotunjite. Pasta este grosieră, gri - cărămizie, cu o angobă, groasă, neagră. Fundul drept, zona de maximă curbură rotunjită, buza rotunjită, larg răsfrântă. Din buza este trasă, uşor supraînălţată, o toartă, prinsă de zona maximei curburi. Î = 1 8,7 cm, D = 1 4 cm, d = 9,4 cm, Dm = 2, 1 7 cm. Nr. iov. 5484.

Ovidiu Cotoi Racoş, jud. Braşov

1 . Racoş. T lpla Onnenlşulul. Fortificaţie daclcă. Istoricul cercetării. Cercetări sistematice ( 1981 - 1 998) Ioan Glodariu, Florea Costea, Angelica Bălos. Descrierea sltulul. Cetatea este înconjurată spre est - sud - vest de mai multe terase antropogene.

Locuire sporadică în bronzul mijlociu şi final şi foarte intensă în prima şi a doua epocă a fierului. Zid din piatră parţial fasonată, lung de 100 m şi gros de 3 m. În incintă, o cazarmă, un sanctuar cu aliniamente de piatră şi un sanctuar circular; pe terasa Il, un alt sanctuar circular, al doilea ca mărime din Dacia. Zidul este construit în sec. 1 î. d. Chr.

2. Racoş. Piatra Detunată. Fortificaţie hallstattiană şi dacică. Istoricul cercetării. Sondaje Ioan Glodariu, Florea Costea ( 1982 - 1983) şi cercetări sistematice

Florea Costea, Angelica Bălos ( 1995 - 1 998). Descrierea sitului. Fortificaţie hallstattiană, cu val dublu şi şanţ, lungi de 1 80 m, peste care se

înalţă un zid dacic, din piatră parţial fasonată şi pământ. Locuiri foarte intense în bronzul mijlociu şi final (cultura Wietenberg), Hallstatt şi La Tene. Locuirea dacică începe în sec. IV - III î. de Chr. şi sfârşeşte la cucerirea romană, zidul datând din timpul lui Burebista. Numeroase terase locuite în epocile amintite.

3. Racoş. Tipia Racoşului. Cetate daclcă. Istoricul cercetării. Nu este cercetată sistematic, locuirile din epocile amintite fiind cunoscute din

sondaje (Florea Costea).

25


Racoş

Descrierea sitului. Cetate dacică, cu zid de piatră fasonată la exterior, lung de 85 m şi gros de peste 2 m, refolosit în evul mediu timpuriu.

4. Racoş. Dealul Vărăriei. (Meszes). Fortificaţie din prima epocă a fierului şi dacică. Istoricul cercetării. Sondaje: Ioan Glodariu, Florea Costea· (1982), cercetări sistematice Florea

Costea, Adriana Ardeu, Angelica Bălos (1997 - 1998). Descrierea sitului. Fortificaţie din prima epocă a fieru.lui, cu val dublu şi şanţ, lungi de peste 525 m

şi înalte de 3 - 1 1 m, refolosită parţial de daci lncepând din sec. I t. d. Chr.

Materialul se păstrează la Muzeul de Istorie Braşov.

329. Vas-borcan, din depunerea rituală. Epoca dacică, f = 25 cm, Dm = 20 cm, nr. inv. 11/62 1 8. 330. Vas-borcan, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 25,5 cm, Dm = 21 cm, nr. inv." Il/6 1 67. 33 1 . Vas-borcan, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 14 cm, Dm = 11 cm, nr. inv. Il/6156. 332. Borcan, miniatural, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 5,8 cm. Dm • 5,5 cm, nr. inv.

11/6 1 62. 333. Borcan, miniatural, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 6,5 cm, Dm • 5 cm, nr. inv.

11/6 1 58. 334. Borcan, miniatural, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 8 cm, Dm • 6 cm. 335. Borcan, miniatura!, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 7 cm. Dm. • 6,5 cm, nr. inv.

Il/6 1 59. 336. Cupă-pahar, din depunerea rituală. Hallstatt ?, nr. inv. 11/6 161. 337. Strachină, din depunerea rituală. Hallstatt, în depunerea de epoca4aclcC, I • l0 cm, Dm =

1 1 cm, nr. inv. 11/6 1 97. 338. Castron, din depunerea rituală. Celtic (?), vas în depunerea de epoca 4at:lt:ll, l • 17 cm, Dm

= 27 cm, nr. inv. 11/6 1 63. 339. Strachină (bol), din depunerea rituală. Hallstatt, vas în depunerea de epoca dacică, Î = 6,5

cm, Dm = 14 cm, nr. inv. 11/6 1 66. 340. Strachină (bol), din depunerea rituală. Hallstatt, vas în depunerea de epoca dacică, Î = 5 cm,

Dm = 1 5 cm, nr. inv. 11/63 10. 341 . Fusaiolă, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 2,8 cm, Dm • 4 � m: fnv. Il/6 1 7 1 . 342. Fructieri-platou, din depunerea rituală. Epoca dacică, Dm = 2 9 cm, nr. fnv. "11/6 1 64. 343. Ceaşcă, dacică, din depunerea rituală. Epoca dacică, Î = 5 cm, Dm = 1 1 cm., nr. inv. 11/6168. 344. Ceaşcă, dacică, din depunerea rituală. Efoca dacică, Î = 4,5 cm, Dm = 7 cm, nr. inv. Il/63 1 1 . 345. Cap sceptru (?), os, Cultura Wtetenberg, = 12 cm, l = 8 cm, gr = 7 cm. nr. inv. Il/63 12. 346. Borcan, dacică, Î = 1 9 cm, nr. inv. Il/6269. 347. Viselor, hallstattian, cu o toartă. nr. inv. 11/6 1 68. 348. Vas, hallstattian, de culoare neagră. 349. Viselor, cu două urechiuşe, Î = 4 cm, nr. inv. Il/6 1 74. 350. Fibulă celtică, din bronz, sfârşitul sec. IV - începutul sec. m f. 4. Chr. L = 5 cm, L resort =

2,5 cm, nr. inv. Il/5952. 35 1 . Monedă romani republicani, de argint. Epoca dacică, Gr • 4 g.; nr. inv. Il/ 63 13 . 352. Monedă grecească, de argint. Epoca dacică, Gr = 3,250 gr, nr. in'& D/63 1-4. 353. Monedă, de argint, de la Dyrrhachium. Epoca dacică, Copăcel, jud. Braşov, Gr = 2,550 gr, nr.

inv. 11/6278. 354. Monedă, de argint, de la Dyrrhachium. Epoca dacică, Coplcel,jud. Braşov. Gr = 2,950 gr, nr.

inv. 11/6279. 355. Brăţară, de bronz, fragmentară, faţetată în interior, decorat! tn exterior. Epoca dacică, L = 39

mrn, nr. inv. 11/6074. 356. Brăţară, de bronz, fragmentară. nedecorată. Epoca daciclf, L = 49 mrn, nr. inv. Il/6 1 07. 357. VArf de sigeată, de bronz, plată, nedecorată. Epoca dacicl1, L = 38 mm, nr. inv. II/6 1 04. 358. PiesA de bronz, indată, cu trei nervuri. Epoca dacicll., D = 25 mm, nr. inv. II/ 6 1 23. 359. Plăcuţă de ar81DA. in formă de cuţit. n.Jginită. Epoca dacică, L = 1 3 mm. nr. inv. II/6062. 360. PUicutA de bronz, dccorată, având şi două perforaţi.i. Epoca daciclJ., L = 75 mm, 1 = 40 mm,

nr. inv. IJ/6 1 08.

26


Racoş, Rusăieşti

36 1 . Ac de bronz, cu măciulie şi cu patru tiscuri. Epoca dacică, L = 42 mm, nr. inv. 11/6 105. 362. Brăţară (?) de bronz, cu corp răsucit, capete cu secţiuni pătrate şi ascuţite. Epoca dacică,

D = 38 mm, nr. inv. 11/6070. 363. Topor, din fier. Epoca dacică, L = 19 cm, lmax. = 93 cm nr. inv. 11/63 15 . 364. Săgeată, din fier, cu tub de fixare. Epoca dacică, L = 7 cm, l = 2 cm, nr. inv. III 63 1 6. 365. Vârf de săgeată, din fier, cu aripioare, cu "tub". Epoca dacică, L = 44 mm, l = 1 3 mm, nr. inv.

11/63 1 7. 366. Fibulă de fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/63 18 . 367-370. Cuţite de fier. Epoca dacică. 37 1 . Zăbală de fier. Epoca dacică. 372. Ţintă de fier. Epoca dacică. 373. Ţintă de fier. Epoca dacică. 374. Balama (?). Epoca dacică. 375. Pinten de fier. Epoca dacică. 376. Pinten de fier. Epoca dacică. 377. Piron de fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/6 1 79. 378. Piron de fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/6 180. 379. Piron de fier. Epoca dacică. 380. Ac de bronz. Hallstatt, nr. inv. 11/6090. 3 8 1 . Ac de bronz. Hallstatt. 382. Ac de bronz, îndoit. Hallstatt, nr. inv. 11/6067. 383. Lamă de cuţit, din bronz. Hallstatt, nr. inv. 11/6 19 1 . 384. Amuletă, "paste", din os. Hallstatt, nr. inv. 11/6 1 92. 385. Fibulă de fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/6 185. 386. Fibulă (?) sau toartă de vas (?), din fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/61 86. 387. Săgeată, cu două aripioare, cu tija torsionată. Epoca, dacică. 388. Vârf de lance, din fier foliform. Epoca dacică, nr. inv. III 6 100. 389. Ferecător, din fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/6 1 83 . 390. Potcoavă, de fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/62 15 . 39 1 . Cuţitoaie-fierăstrau, din fier. Epoca dacică, nr. inv. 11/6 103 . 392. Verigă, din bronz. Epoca dacică, nr. inv. 11/6077. 393. Inel de bronz, cu patină nobilă, descoperit în S24, m16, A. - 0,42 m. Epoca dacică, nr. inv. 11/6 188. 394. Inel, verigă (?), de bronz. Epoca dacică, D = 15 mm, nr. inv. 11/607 1 . 395. Topor, de fier, de tip "celt". Epoca dacică, nr. inv. 11/6 1 1 8. 396. Vedere asupra fortificaţiilor dacice de la Racoş: Piatra Detunată şi Dealul Vărăriel. 397. Vedere asupra fortificaţiei dacice de la Racoş: Dealul Vărărlel. 398. Vedere asupra fortificaţilor dacice de la Racoş: Tlpia Ormenişului, Piatra Detunată. 399. Vedere asupre fortificaţiei de la Racoş: Tlpla Racoşulul.

Florea Costea

Rusăieşti - Dealul Ghindaru, corn. Poduri, jud. Neamţ

Aşezare precucutenlană, cucutenlană, epoca bronzului (culturile Costişa, Monteoru). Istoricul cercetării. Semnalată în 1 978 de A. Bujor; săpături sistematice, 1 979 - 1996, D. Monah,

S. Antonescu, A. Bujor, Şt. Cucoş, Gh. Dumitroaia, Dr. Popovici, V. Cotiugă, O. Cotoi. Descrierea situlul. Pe terasa din dreapta râului Tazlăul Sărat, în locul pe locul numit "Între Pâraie",

un pinten desprins din Dealul Ghindaru, a fost semnalată o staţiune cucuteniană de tip tell. Cercetările perieghetice au relevat existenţa unei "acropole" de formă aproximativ circulară, mai înaltă decât orizontala terasei cu 3 - 4 m. "Acropola" are o suprafaţă de 1 2000 m2 în timp ce aşezarea întreagă ocupă cea. 80.000 mp.

Cercetările sistematice au evidenţiat o depunere stratigrafică impresionantă. Cel mai vechi nivel de locuire aparţine fazei Precucuteni II tdrzie, urmată de un prim ori:;o:ont Precucuteni III clasic. Următorul orizont a fost incadrat intr-o fază târzie Precucuteni III, cu elemente care anunţă naşterea

27


Rusăieşti, Traian

cucutenianului. Stratigrafia staţiunii este completată de depuneri consistente Cucuteni Al> A - B, B 1

şi B2• Ultimul moment aparţine epocii bronzului, ilustrat de materiale de tip Costişa şi Monteoru. Mai trebuie menţionată descoperirea în 1 996 a unui mormânt de înhumaţie cu scheletul întins pe spate care datează probabil din epoca istorică.

Toate nivelurile au furnizat numeroase locuinţe cu platformă, gropi şi vetre. În nivelul Cucuteni B au fost descoperite şi două sanctuare. Inventarul ceramic este extrem de divers, de la ceramica incizată şi excizată a nivelului Precucuteni II la ceramica pictată bi - şi tricrom a fazei Cucuteni A2 sau cea pictată în stilurile y, b, I şi s caracteristică fazelor A - B şi B.

Au fost descoperite, de asemenea, un important·număr de idoli antropomorfi şi zoomorfi. Uneltele din silex, piatră şlefuită şi aramă întregesc inventarul staţiunii. Multe din piesele recoltate în tell - ul de la Poduri - Dealul Ghindaru reprezintă centre de interes ale colecţiei Muzeului Judeţean de Istorie Piatra Neamţ.

Enumerăm aici celebrul "Sobor al zeiţelor" din aşezarea Precucuteni Il, vasul cu colonete, analog cu cel de la Izvoare şi cu cupele picior din nivelul Cucuteni A, vasul bitronconic cu siluete umane din faza Cucuteni B a locuirii etc.

Bibliografie selectivă D. Monah, S. Antonescu, A. Bujor, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din comuna Poduri, Jud. Bacău, MCA, Tulcea, 1980, 86 - 99; D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985, 131; D. Monah, Dr. Popovici, Gh. Dumitroaia, Şt. Cucoş, Al. Bujor, Raport preliminar asupra săpăturilor arheologice de la Poduri - Dealul Ghindaru (1984 - 5), MemAntiq., XV - XVII, 1 987, 9 - 20; Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civilization of Europe, Bucureşti, 1997.


400. Vas, din pastă fină, de formă bitronconică, cu gâtui drept şi gura largă, pictură stilizată cu brun închis. Cultura Cucuteni B, Î = 1 5 cm, D = 1 1 ,2 cm, d = 5 cm, nr. inv. 1 7937.

401 . Vas, fragment, (partea superoară), din pastă de culoare cenuşie, gâtui drept, înalt, cu două torţi late care pornesc de la bază, decor format din triunghiuri cu linii haşurate şi puncte, Cultura Costişa, Î = 1 3 cm, D = 14,3 cm, nr. inv. 17939.

402. Fragment de vas, cu o toartă, bitronconic, din pastă grosieră, neagră - cenuşie, decorat cu motive incizate pe gât şi pe corp, cu linii paralele, între ele cu impresiuni, cu linii curboliniare. Cultura Costişa, Î = 20 cm, D = 14 cm, Dm = 20 cm, nr. inv. C2.

Ovidiu Cotoi

Traian - Dealul Fântânilor, com. Zăneşti

Aşeşare neo-eneolitică (culturile ceramicii lineare, Precucuteni, Cucuteni). Istoricul cercetării. Descoperit în1 936 de C. Matasă; sondaj, 1936, cercetări sistematice 1 936 - 40,

1946 - 196 1 , Vl. Dumitrescu, H. Dumitrescu. Descrierea sitului. Aşezarea se află în apropierea locului, numit "Dealul Fântânilor", pe un frag

ment din terasa inferioară de pe stângă Bistriţei, având o suprafaţă de cea. 4 ha. Din punct de vedere cultural, în staţiunea de la Traian - Dealul F'antânilor au fost evidenţiate unne de

locuire aparţinând culturii ceramicii lineare, culturii Precucuteni, faza a III - a şi Cucuteni A - B. În acest sens amintim că aşezarea Cucuteni A - B de la Traian este una din puţinele cercetate pe scară largă.

Analiza ceramicii pictate de aici i-a permis profesorului Vl. Dumitrescu să nuanţeze tipologia stilurilor picturale elaborată de H. Schmidt. Deasemenea descoperirea unui pandantiv mic din aur, a vasului cu gura lobată, precum şi a unor fragmente ceramice aparţin�nd ol"izontului cu torţi pastilate, au creat posibilitatea racordării cronologil.:e a fazei Cucuteni A - B 1 cu cultura Bodrogkeresztur şi orizontul, mai sus amintit, al cera.nllcii cu torţi pastilate.

Săpăturile ce au surprins o mare parte din aşezare, au permis surprinderea şi cercetarea a nwnerol:se locuinţe, fără platfarmă, unele· prezcntând urmele unor rituri de fundare. În nivelul

28


Traian, Turia, Vârgh iş

aparţinând locuirii Cucuteni A - B au fost sesizate şi câteva înmormântări cu caracter ritual, care au adus elemente noi privitoare la spiritualitatea comunitătilor cucuteniene.

·

Bibliografie selectivă C. Matasă, Cercetări din preistoria Judeţului Neamţ, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1938, 97, 32; VI. Dumitrescu, La station prehistorique de Traian (dep. de Neamţ, Moldavie), Dacia IX - X, 1941 - 44, Buc., 1945, 1 1 - 14; D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985, 155.


403. Vas, miniatura!, în formă ·de "trifoi cu patru foi", pastă fină, cărămizie, lucrat la mână. Cultura Cucuteni AB, Î =3,5 cm, D = 5 cm, nr. inv. 5773/3.

404. Vaselor dublu, lucrat la mână, din pastă fină, cărămizie. Cultura Cucuteni AB, Î = 5 cm, D = 3 şi 3,5 cm, d = 1 ,5 cm, nr. inv. 5773.

Turia, jud. Covasna

Lociunţă şi groapă (cultura Boian, faza Giuleşti). Istoricul cercetării. Săpătură Zs. Szekely.

Ovidiu Cotoi

Descrierea sitului. Pe malul stâng al pârâului Turia, la capătul nord - estic al comunei, pe o terasă ridicată, denumită "Judeţ" (Vârmegye), în stratul de cultură au fost descoperite resturile unei locuinţe de suprafaţă şi o groapă.

Dimensiunile locuinţei au fost stabilite de suprafaţa acoperită de fragmente de vase şi de culoarea diferită a umpluturii locuinţei. În colţul nord-vestic a fost o vatră rotundă cu suprafaţa lustruită şi cu gardină de lut. Forma locuinţei a fost dreptunghiulară, cu axa lungă spre est-vest. Dimensiunile: 5 x 3 m.

Lângă latura nordică a locuinţei a fost o groapă, în formă de sac, cu gura largă şi cu fundul plat. În mijlocul gropii a fost un vas dreptunghiular, prevăzut cu picioare plate.


405. Vas, dreptunghiular, marginea dreaptă, din pastă fină, amestecat cu pleavă, cu suprafaţa lustruită, interior şi exterior de culoarea neagră, cu gura largă, cu ornament incizat, motiv "tablă de şah", triunghiuri şi motive geometrice, pe fund având picioruşe plate. Î = 1 8 cm, D = 1 6 x 12 cm, d = 19,5 x 1 3,5 cm, Dm = 25 cm, 23 cm, nr. inv. 1 846.

Szekely Zsolt

Com. Vârghiş, jud. Covasna

Biserica din lemn, aparţinând cultului reformat Istoricul cercetării. Săpături sistematice, 1 994 - 6, B. Bart6k, T. Kellân, A. K6nya, G. Olasz, M. Jân6. Descrierea sltului. În urma lucrărilor neautorizate pentru executarea fundaţiilor la un nou lăcaş

pentru cultul reformat din localitate, a apărut un postament din piatră prevăzut, cu scriere runică, şi elemente arhitectonice romanice.

În urma cercetărilor s-au descoperit fundaţiile unui complex ecleziastic având două faze de construcţie: romanică din sec. XI II - lea şi gotică de la sfârşitul sec. al XV - lea - începutul secolului al XVI - lea. Cu ocazia cercetărilor s-au descoperit de asemenea un tezaur monetar compus din 55 de piese, monede de argint ale lui Sigismund de Luxemburg, Ioan de Hunedoara, Matei Corvinul. Tezaurul constituie singurul tezaur sigismundian din Transilvania, având o importanţă deosebită atât din punct de vedere a conţinutului, cât şi pentru datarea ruinelor.


29


Zoltan

406. Vas, mic, cu gura evazată, cu o creastă pe umăr, din pastă de culoare neagră, fină, acoperită cu slip, decorată cu caneluri late. Cultura Wietenberg. Î = 4,80 cm, D = � 1 ,5. cm. MNS, nr. inv. 1 852 1 .

407. Vedere generală a săpăturii din anul 1995 de la complexul ecleziastic. 408. Cadă de botez, in situ. 409. Intrarea vestică, pentru fazele romanică şi gotică ale complexului ecleziastic. 4 10. Elemente de arhitectură, romanice şi gotice. 4 1 1 . Secţiune de control, în timpul săpăturii din anul 1 99 5 . 4 12. Planul complexului ecleziastic, sec. XIII - XV- XVI. 413 . Piatra de fundaţie a ancadramentului uşii bisericii romanice şi piatra cu scriere runică.

Bart6k Botond

Zoltan, corn. Ghidfalău, jud. Covasna

Aşezare din epoca bronzului (Bronz timpuriu, grupul Iernut; Bronz mijlociu, aspect cultural mixt cu elemente Coştisa, Monteoru, Wietenberg; Bronz târziu, cultura Noua).

Istoricul cercetării. Descoperit în 1970 de locuitorii satului. 1 97 1 - 1 972, săpături arheologice conduse de Szekely Zoltân (150 m2). 1 996-1998, săpături arheologice conduse de Valeriu Cavruc (800 m2).

Descrierea sitului. Aşezarea se află la 500 m est de albia actuală a Oltului, pe un promontoriu la marginea de nord a satului. Se extinde pe suprafaţa de cea 500 x 300 m. Grupului Iernut aparţine un complex al cărui caracter în stadiul actual al cercetărilor nu poate fi definit. El constă dintr-o groapă de dimensiuni neobişnuit de mari (cel puţin 26 x 9 m, adâncă de 2 m), înconjurat de urme de o construcţie de piatră. Din acest complex provine material arheologic bogat, care prin cantitatea şi varietatea sa depăşeşte toate descoperirile aparţinând acestui grup cultural din Transilvania: unelte de silex, os şi lut ars, precum şi peste 5 .000 de fragmente ceramice.

Materialele din bronzul mijlociu provin dintr-o depunere care direct suprapune umplutura complexului din bronz timpuriu. Materialul ceramic din această depunere prezintă forme şi ornamente de factură certă Costişa, precum şi elemente de tip Wietenberg, Monteoru şi Tei (?)

Nivelului Noua aparţine un "cenuşar" care suprapune stratul din bronzul mijlociu, precum şi peste 30 de gropi "menajere". Sub "cenuşar" au fost sesizate câteva "platforme" de lut, mai mult sau mai puţin arse. În partea de sud, dinspre pantă, au fost suprinse urmele unui zid de piatră, care delimita "cenuşarul". Aici, în zona în care panta terenului este mai accentuată, grosimea maximă a "cenuşarului" este de cea 3 m. După observaţiile stratigrafice, în cadrul său se constată cel puţin 12 depuneri succesive, care uneori sunt despărţite de niveluri mai mult sau mai puţin intense de arsură. În straturile inferioare, mai ales, marea majoritatea materialului descoperit prezintă urme puternice de ardere, printre care şi un număr redus de fragmente de oase de animale calcinate având, datorită oxidului de cupru, culoarea verzuie . Câteva fragmente de oase sunt umane şi aparţin unor copii de vârsta cuprinsă între câteva luni şi 2 - 4 ani. Materialul arheologic descoperit în cenuşar, de cele mai multe ori este foarte fragmentat şi constă din zeci de mii de fragmente ceramice, oase de animale, precum şi de unelte de bronz, os şi silex. Câteva forme ceramice au fost întregite, printre care şi un splendid "kant ha ros " cu două torţi cu butoni supraînălţate, ornamentat cu caneluri, de culoarea neagră cu un luciu metalic.

În zona sitului din afara "cenuşarului" stratul de cultură este extrem de sărac, iar într-una din gropile s-a găsit un schelet de copil. Observaţiile făcute în timpul cercetării constituie un prilej serios pentru reluarea discuţiei vechi privind destinaţia "cenuşarelor". Se pare că, cel puţin unele din ele, reprezintă complexe rituale.

Bibllografle Z. Szekely, Aluta, 8 - 9, 1 976 - 1 977, 26; V. Cavruc, G. Cavruc, Angustia, Il, 1 997, 1 57 - 1 72; V. Cavruc, Thraco - Dacica, XVIII, 1 997, 1 - 2, 97 - 1 33;

Materialele se păstrează la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni:

30


Zoltan

4 1 4. Vârf de săgeată din silex. Are formă triunghiulară cu baza concavă. Marginile sunt retuşate. L = 2,5cm, l = 1 ,4cm. Grupul lernut.

4 1 5 . Capac ceramic coniform cu picior şi o tortiţă. Din pastă semifină, din ambele părţi de culoare neagră. Î = 4 cm, D max. = 8,5cm, D picior = 3,5cm. Grupul lernut.

4 16. Fragmente ceramice. Grupul lernut. 417 . Fragmente ceramice. Ceramica fină, neagră, lustruită. Ornamentul constă din caneluri, linii

incizate, puncte rotunde şi ovale, "spicuri", uneori încrustate cu pastă albă. Bronz mijlociu. 4 1 8 . Cană ceramică, cu buza evazată, cu două tortiţe pe corp, ornamentată cu caneluri oblice late.

Pastă semifină, suprafeţele netede. Î = 6,5cm, D max. = 10,5cm. Bronz mijlociu. 41 9. Cană ceramică cu o toartă supraînălţată (ruptă în vechime). Sub buza dreaptă şi înaltă este

ornamentată cu trei linii orizontale încizate. Pastă semifină, suprafaţă lustruită, de culoare neagră. Î = 1 1cm, D max = 1 4 cm. Bronz mijlociu.

420. Ac de bronz cu cap rulat. Are picior drept, rotund în secţiune cu vârful ascuţit. L = 1 1 ,OS cm, gr. max. a piciorului = 0,3 cm. Cultura Noua.

42 1 . Ac de cusut de bronz. Este rotund în secţiune şi are vârful ascuţit. În partea superioară uşor aplatizat, are orificiu pentru aţă de 0, 1 - 0,2 cm. L= 1 1 ,4 cm, gr. max.=0,3cm. Cultura Noua.

422. Ac de bronz, cu secţiune pătrată, cu ambele vârfuri ascuţite, unul din care este şi aplatizat. L = 13,5 cm, gr = O,Scm. Cultura Noua.

423. Ac de cusut de bronz. Rotund în secţiune, cu urechiuşă, cu vârful ascuţit. Este îndoit în vechime. L = 8,5cm. Cultura Noua.

424. Ac de bronz cu cap rulat. L = 12 cm, gr = 0,3 cm. Cultura Noua. 425. Ac de bronz cu patru protuberanţe, cu vârful ascuţit şi capul îngroşat şi rotungit. Din capă

tul îngroşat piciorul este perforat oblic-vertical. L = 10,5cm. Cultura Noua. 426. Fragment de omoplat crestat. Pe epifizul omoplatului se numără 14 crestături. L= 12,6 cm.

Cultura Noua. 427. Fragment de omoplat crestat. Epifizul a fost afectat în momentul descoperirii. L= l 2,5 cm.

Cultura Noua. 428. Vârf de săgeată de os, de forma romboidală cu peduncul lung. L = 5,6 cm. Cultura Noua. 429. Fragment de vârf de săgeată de os. Peduncul lung rupt în vechime. L = 4,9 cm, din care 4,4

cm revin vârfului bine păstrat. 430. Fragment de vârf de săgeată de os, cu vârful de forma piramidală, cu 3 aripi şi peduncul lung

rotund în secţiune, bifurcat la capăt. L = 9,7 cm. Cultura Noua. 43 1 . Fragment de vârf de săgeata de os, cu vârful în forma piramidală cu 3 aripi şi peduncul bifur

cat la capăt. L = 8 cm. Cultura Noua. 432. Fragment de săgeată de os. Cu vârful de forma piramidală, cu 3 aripi şi peduncul bifurcat la

capăt. L = 1 1 cm. Cultura Noua. 433. Fragment de vârf de săgeată de os. L = 4,5 cm, Cultura Noua. 434. Fragment de săgeată de os. Are peduncul lung, circular în secţiune, iar vârful triunghiular cu

secţiune elipsoidală. L = 8 cm. Cultura Noua. 435. Disc de os perforat la mijloc. D = 6,4 - 6,8 cm, gr max. = 1 ,3 cm, D orificiului = 0,45 cm.

Cultura Noua. 436. Piesa din coastă de animal cu un capăt crestat. Un capăt al coastei a fost rupt în vechime iar

celalalt are 8 crestături. Piesa are urme de ardere. L = 27 cm, lăţimea maximă = 2,9 cm, grosimea = O, 75 - 0,85 cm. Cultura Noua.

437. Fragment de piesă de os, prelucrat la un capăt, al doilea capăt nu s-a păstrat. L = 1 3,5 cm, lăţime = 2,5 cm. Cultura Noua.

438. Fragmente de oase calcinate de animale cu urme de oxid de cupru. Cultura Noua.

Muzeul Naţional Secuiesc:

438. Kantharos, cu două torţi supraînălţate cu butoni. Ornamentat cu caneluri orizontale şi oblice, de culoarea neagră, lustruit. Î = 27 cm, D = 23 cm, d = 9,5 cm, Cultura Noua.

Valeriu Cavruc

3 1 www.cimec.ro / www.mncr.ro

Lista planşelor

Planşa I. Planşa Il.

Planşa III.

Planşa .Tv. Planşa V. Planşa VI. Planşa VII.

Planşa VIII.

Planşa IX.

Planşa X.

Planşa XI. Planşa XII. Planşa XIII. Planşa XJv.

Planşa .XV.

Planşa XVI.

Planşa XVII.

Planşa XVIII.

Planşa XIX. Planşa XX.

Planşa XXI. Planşa XXII.

Planşa XXIII. Planşa XXJv. Planşa XXV. Planşa XXVI.

Planş.o XXVII. PianŞ� XXVIII. Planşa XXIX. Planşa XXX. Planşa XXXI. Planşa XXXII.

LISTA PLANŞELOR

Piatra Neamt - Bâtca Doamnei. Cetate dacică. 1 - 2: ceramică. Biborţeni. C�mplex eneolitic, cultura Bodrogkeresztur. 1 - 2: ceramică; 3 - 4: silex; 5: piatră; 6: cupru. Biborţeni. Aşezare, cultura ceramicii lineare. 1 - 3: tuf vulcanic; 4 - 6: silex; 7 - 17 : ceramică. Brăduţ. Cultura Boian. Ceramică. Brăduţ. Complex ritual, cultura Noua. Ceramică. Costişa. Aşezare, epoca bronzului, cultura Costişa. Ceramică. Covasna. Cetate dacică. 1 : vedere spre Terasa I-a şi acropolă; 2: vedere spre acropolă, de pe Terasa I-a; 3 : vedere spre Terasele I-11, de pe acropolă; 4: profilul de vest al secţiunii S 1 • Covasna. Cetate dacică. 1 : zidul Terasei I-a, sector sud-estic; 2: vedere spre Terasele I-11, de pe acropolă; 3 : profilul de vest al secţiunii S 1 de pe Terasa I-a; 4: zidul Terasei I-a, din interior. Covasna. Cetate dacică. 1 : vedere spre muntele, pe care se află cetatea; 2: vedere de pe cetate, spre Covasna; 3: vedere spre Terasa I-a şi acropolă; 4: zidul Terasei I-a, din exterior. 1 - 3 : Chilieni. Sec. IV; 4: Borşeni. Sec. IV - VII; 5 : Branişte. Sec. III; 6 : Homiceni. Sec. II - III; 7: Piatra Şoimului. 1 : os; 2: lut ars; 3: teracotă; 4 - 7: ceramică. Dochia. Necropola carpică (sf. sec. III). Ceramică. Ghelăieşti. Aşezare, cultura Cucuteni. Ceramică. Leţ. Cetate. Vederi generale. Leţ. Aşezare, cultura Startevo-Criş IIIB - IVA; 1 - 2, 4: ceramică; cultura Ariuşd Cucuteni A3 - A4; 3 : corn de cerb; Turia, cultura Boian, faza Giuleşti. 5 : ceramică. Leţ. Aşezare, cultura Ariuşd - Cucuteni A3 - A4; 1 - 2: ceramică; cultura Boian, faza Giuleşti; 3 - 9: ceramică. Cultura Ariuşd - Cucuteni A, A - B. 1 - 2: Traian; 3: Bodeştii de Jos; 4: Izvoare. Ceramică. Bronz mijlociu. Ceramică. 1 : Peteni. Aşezare, cultura Ciomortan. 2 - 14: Lunea. Aşezare, cultura Costişa. Malnaş-Băi. Aşezare, cultura Ariuşd - Cucuteni. 1 : vedere generală asupra aşezării; 2: locuinţa nr. 1 ; 3 : vatră; 4: suport de vas, in situ; 5: secţiune prin gropi de stâlpi. Maln�-Băi. Aşezare, Ariuşd - Cucuteni. 1 - 6: ceramică. Malnaş-Băi. Aşezare, Ariuşd - Cucuteni. 1 - 7, 14: ceramică; 8: corn de cerb; 9 - 1 3 : os. Malnaş-Băi. Aşezare, Ariuşd - Cucuteni. 1 - 10: silex; 1 1 , 1 3 : cupru; 12 : piatră. Racoş. Cetăţi dacice. 1 : vedere asupra Tipia Racoşului; 2 : vedere asupra Dealul V"arăriei; 3: vedere asupra Tipia Ormenişului şi Piatra Detunată; 4: vedere asupra Piatra Detunată şi Dealul V"arăriei. Racoş. Cetăţi dacice. 1 - 5, 14: fier; 6 - 13, 15 : bronz. Racoş. Cetăţi dacice. 1 - 4: monede de argint. Racoş. Cetăţi dacice. Piese de fier. Rusăieşti. Aşezare. Ceramică. 1 : cultura Cucuteni; 2 - 3 : epoca bronzului, cultura Costişa. Zoltan. 1 : vedere generală; 2 : secţiunea B; 3 - 4: profite. Zoltan. Grupul Iernut. Ceramică. Zoltan. Bronz mijlociu. Ceramică. Zoltan . Rronz mijlociu. Ceramică. Zoltan. Bronz mijlociu. Ceramică. Zoltan. Cultura Noua. l - 1 l : os; 1 2 : ceramică.

32


Planşe

Planşa 1 . Piatra Neamţ - Bâtca Doamnei. Cetate dacică. 1 - .2: ceramică.


Planşe

3 • •

5 - • •

Planşa II. B iborţeni. Complc::x eneolitic, cultura Bodrogkeresztur. 1 - 2 : ceramică; 3 - 4: silex; 5 : piatră; 6: cupru.

34

4

6


1 0

1 2

4 5 6 3

1 1

1 5

Planşa ITI. Bi borţeni. Aşezare, cul tura cerarnicii lineare. 1 - 3: tuf vulcanic; 4 - 6: silex; 7 - 1 7: ceramică.

35

Planşe

9

1 3

1 7


Planşe

3 4

6 7 8

- -

Planşa IV. Brăduţ. Cultura Boian. Ceramică.

36


Planşe

3

1

Planşa V. Brăduţ. Complex ritual, cultura Noua. Ceramică.

37


Planşe

Planşa VI. Costişa. Aşezare, epoca bronzului, cultura Costişa. Ceramică.

3 8


Planşe

Planşa VII. Covasna. Cetate dacică. 1 : vedere spre Terasa 1-a şi acropolă; 2 : vedere spre acropolă, de pe Terasa 1-a; 3 : vedere spre Terasele 1-ll, de pc acwpulă; 4: profilul de vest al seqiunii S 1 •

3 9


Planşa VIII. Covasna. Cetate dacică. 1 : zidul Terasei 1-a, sector sud - estic; 2: vedere spre Terasele 1-11, de pe acropolă; 3 : profilul de vest al secţiunii S 1 de pe Terasa 1-a; 4: zidul Terasei 1-a, din interior.


Planşa IX. Covasna. Cetate dacică. 1 : vedere spre muntele, pe care se află cetatea; 2: vedere de pe cetate, spre Covasna; 3 : vedere spre Terasa I-a şi acropolă; 4: zidul Terasei I-a, din exterior.


Planşe

3 - -

Planşa X. 1 - 3 : Chilieni. Sec. IV; 4: Borşcni . Sec. IV - VII; 5 : Branişte. Sec. TII; 6: domiceni. Sec . II - III; 7 : Piatra Şoimului. 1: os; 2: lut ars; 3 : tcracotă; 4 - 7: ceramică.

42


Planşe

• •

Planşa XL Oochia. Necropola carpică (sf. sec. III). Ceramică.


Planşe

- · -

Planşa XI I . Ghclăieşti. Aşezare, cultura Cucuteni. Ceramică.

44


Planşa XIII. Leţ. Cetate. Vederi generale. www.cimec.ro / www.mncr.ro

Planşe

2

• •

- -

Planşa XIV. Leţ. Aşezare, cultura Startevo-Criş IIIB - IVA ; 1 - 2 , 4: ceramică; cultura Ariuşd - Cucuteni A3 - A4; 3: corn de cerb; Thria, cultura Boian, faza Giuleşti. 5: ceramică.

46


Planşe

3

1 2

4 5 6

7 9

•

Planşa XV. Leţ. Aşezare, cultura Ariuşd - Cucuteni A3 - A4; l - 2: ceramică; cultura Boian, faza Giuleşti; 3 - 9: ceramică.

47


Planşe

2 - . •

Planşa XVI. Cultura Ariuşd - Cucuteni A , A - B . 1 - 2: 1raian; 3 : Bodcştii d e Jos; 4: Izvoare. Ceramică.

48


5 3 4

8

1 1

• • 1 1 3

Planşa XVII. Bronz mijlociu . Ceramică. 1 : Peteni. Aşezare, cultura Ciomortan. 2 - 1 4 : Lunea. Aşezare, cultura Costişa. www.cimec.ro / www.mncr.ro

Planşe

Planşa XVIII. Mal naş - Băi. Aşezare, cultura Ariuşd - Cucuteni. 1 : vedere generală asupra a-;;ezării; 2 : locuinţa nr. 1 ; 3: vatră; 4 : suport d e vas, in situ; 5 : secţiune prin gropi de stâlpi.

50


Planşe

- ····· - 1 -d·.- 2

- · · -

3

6 -

Planşa XIX. Malnaş - Băi. Aşezare, Ariuşd - Cucuteni. 1 - 6: ceramică.

5 1


Planşe

1

9

• •

• •

' 1 0 1 1 1 2

4

_, -

1 4

1 3

Planşa XX. Malnaş - Băi. Aşezare, Ariuşd - Cucuteni. 1 - 7, 1 4: ceramică; 8: com de cerb; 9 - 1 3 : os.

52

7


1 4 2

5 9

6 7 8

1 0

1 1 1 2 1 3

Planşa XXI. Malnaş - Băi. Aşezare, Ariu.şd - Cucuteni. 1 - 1 0 : silex; 1 1 , 1 3 : cupru; 1 2 : pititră.

5 3

Planşe


Planşe

1 2

3 4

Planşa XXII. Racoş. Cetăţi dacice. 1 : vedere asupra Tipia Racoşului; 2 : vedere asupra Dealul Vărăriei; 3: vedere asupra Tipia

�nnenişului :;;i Piatra Detunată; 4: vedere asupra Piatra Detunală şi Dealul Vărăriei .

54


2

1

8

1 3

9 1 0

1 5

Planşa XXIII. Racoş. Cetăţi dacice. 1 - 5, 14: fier; 6 - 1 3, 1 5 : bronz.

5 5

Planşe

6

1 1

1 2

1 6


Planşa XXIV. Racoş. Cetăţi dacice. 1 - 4: monede de argint.


1

6 7

-- ---Il . 4

•

8

1 2

1 4

1 6

Plonşa XXV. Racoş. Cetăţi dacice. Piese de fier.

5 7

Planşe

9

1 5


Planşe

2 • •

Planşa XXVI. Rusăieşti. Aşe7.are. Ceramică. 1 : cultura Cucuteni; 2 - 3: epoca bronzului, cultura Costişa.

5 8


4

H G F E

Planşa XXVII. Zoltan. 1 : vedere generală; 2: secţiunea B; 3 - 4: profile.


Planşe

3

2 1

4

6

Planşa XXVIII . Zoltan. G r·upul Iernut. Ceramică.

60


Planşe

2

Planşa XXIX. Zoltan. Bronz mijlociu. Ceramică.

6 1


Planşe

2

3

Pla nşa XXX. Zoltan. Bronz mijlociu. Ceramică.

62


Planşe

2

8

1 0

1 3

Planşa XXXI . Zoltan. Bronz mijlociu. Ceramică.

63


Planşe

1

6

2

8

• •

Planşa XXXI I . Zoltan . Cultura Noua. 1 - 1 1 : os; 1 2 : ceramică.

64

4

1 0


Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, I, A -C, Buc., 1954, 186; V. Mihăilescu...

Documents

Transcript of Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, I, A -C, Buc., 1954, 186; V. Mihăilescu...