- c.arh. BOGDAN TUDOR DRAGHICI LUCIAN I.I. - ing ... scrisa...- Caiet de sarcini B. PIESE DESENATE:...

- c.arh. BOGDAN TUDOR

DRAGHICI LUCIAN I.I. - ing. Lucian Draghici

MODERNIZAREA SI DOTAREA GARDINITEI CU PROGRAM NORMAL URSI, IN VEDEREA

OBTINERII TUTUROR AVIZELOR DE FUNTIONARE, COM.

STOILESTI, JUD. VALCEA

COMUNA STOILESTI

COM. STOILESTI, SAT URSI,

JUD.VALCEA

P.Th.+D.E.

REZISTENTA

17/2016

NOIEMBRIE 2016

Pr.nr.17/2016 DRAGHICI LUCIAN I.I.

CUI: 19340909, cont: RO55BPOS39106643899RON01_BANC PO ST Rm.Valcea

Sediu Social: Rm.Valcea_str.Henri Coanda, nr.36_ bl.N13_sc.C_et.1_ap.6_tel. 0745267146

1/1

A. PIESE SCRISE: - Borderou

- Memoriu tehnic de rezistenta - Program de urmarire si control

- Antemasuratoare - Caiet de sarcini

B. PIESE DESENATE: - pl.nr.R 1 – Plan fundatii – situatie existenta

- pl.nr.R 2 – Plan fundatii – situatie propusa + detalii fundatii - pl.nr.R 3 – Plan Parter – situatie existenta

- pl.nr.R 4 – Plan Parter – situatie propusa - pl.nr.R 5 – Plan buiandrugi Parter

- pl.nr.R 6 – Detalii armare buiandrugi Parter - pl.nr.R 7 – Plan Etaj – situatie existenta

- pl.nr.R 8 – Plan Etaj – situatie propusa - pl.nr.R 9 – Detalii armare stalpi Etaj

- pl.nr.R10 – Detalii armare buiandrugi Etaj - pl.nr.R11 – Plan sarpanta - pl.nr.R12 – Sectiuni sarpanta

- pl.nr.R13 – Scara metalica - pl.nr.R14 – Fosa septica



Sediu Social: Rm.Valce a_str.Henri Coanda, nr.36_ bl.N13_sc.C_et.1_ap.6_tel. 0745267146

1/6

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

1. DATE GENERALE DESPRE CONSTRUCTIE

Construcţia analizată este amplasată în partea centrală a satului Urşi, pe un

teren plat cu o pantă de cca. 3%, care nu prezintă semne de instabilitate. Zona din

apropiere este des construită la stradă cu locuinţe individuale şi obiective social-

culturale având P sau P+1E, la care nu au fost evidenţiate indicii de instabilitate

datorate terenului. Amplasamentul nu este inundabil.

Asupra constructiei existente s-a realizat o expertiza tehnica in luna

Noiembrie, anul 2016 de catre Expert MLPAT ing. HAS GH. IOAN (Expertiza

nr.L.72-16 din 11/2016).

2. AMPLASAMENTUL CONSTRUCTIEI Amplasamentul se află în zona seismică de calcul în care acceleraţia

terenului este ag=0,25g iar perioada principală de colţ este Tc=0,7sec, conform

Normativului P100/01-13 pentru un interval de recurenţă IMR=225 ani (anterior

zona cu ag=0,20g, Tc=0,70s conform Codului P100/1-06 pentru un interval de

recurenţă IMR=100 ani).

Amplasamentul se încadrează privind acţiunea vântului într-o zonă cu viteza

de referinţă vb=30m/s la înălţimea de 10,0m conform SR EN 1991-1-4, iar

presiunea dinamică din vânt este de 40daN/mp conform Normativului CR 1-1-4-

2012), iar în privinţa acţiunii zăpezii amplasamentul se încadrează în zona 2, cu sk

=200daN/m2 pe sol pentru perioade de revenire de 50 ani conform SR EN 1991-1-3

şi tot cu sk =200daN/mp conform Normativului CR 1-1-3-2012 pentru perioada de

recurenţă de 50ani. Adâncimea de îngheţ în zona amplasamentului este de

60....70cm conform STAS 6054-77.

Clădirea, funcţie de sistemul structural este de categoria cu pereţi structurali

din zidărie de cărămidă, conform Cap. 3.2.4 din Codul P100-3/2008 (fosta categoria

‘a’, conform pct. 11.1.7 din Normativul P100-92/96), clasa de importanţă a

construcţiei este III, conform Codului P100/1-06 cu coeficientul γ=1,0, iar gradul




2/6

minim de asigurare la acţiuni seismice este 0,65, corespunzător indicatorului R3 de

asigurare structurală seismică din Cap. 8.2.2 din Codul P100-3/2008. Iar categoria

de importanţă este C conform HGR nr. 766/97.

3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE Construcţia este desfăşurată în prezent pe Parter + 1E, fiind prezent şi

un Pod înalt.

În prezent constructia se află în stare refăcută a finisajelor exterioare

(termosistem de 8cm) şi o stare relativ bună a structurii, specifică anilor 1970 şi o

stare necorespunzătoare a instalaţiilor de apă-canal şi sanitare (uzate fizic şi moral).

Infrastructura de rezistenţă a cladirii, este constituită din fundaţii continui din

beton sub pereţi.

Suprastructura de rezistenţă a cladirii, este constituită din pereţi portanţi din

zidărie de BCA şi din cărămidă plină la exterior, planşeu de b.a. iniţial peste Pater

şi pe grinzi din lemn iniţial peste Etajul 1, acoperiş tip şarpantă pe scaune din lemn

în 4 ape şi învelitoare din tablă tip ţiglă aplicată recent (2014).

A fost elaborat în amplasament Studiul Geotehnic.Din Studiu rezultă că

amplasamentul are o bună stabilitate.

Ca litologie, începând de la suprafaţa trotuarului după un strat de umplutură

(1) de 50cm, apare între 0,50.....1,60m un strat (2) format din nisipuri medii-

grosiere mediu îndesate spre afânat iar presiunea convenţională a fost indicată de

200 kPa. Între -1,60.....-6,0m apar unele strate (3, 4, 5, 6) formate din nisipuri

argiloase mediu îndesate şi argile nisipoase plastic consistente-vârtoase, iar

presiunea convenţională a fost indicată de 220..........300 kPa. Apa subterană nu a

fost întâlnită în foraj.




3/6

4. PREZENTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENTIE PROPUSE

La Acoperişul de tip şarpantă pe scaune din lemn de brad cu învelitoare din tablă tip ţiglă în 4 ape, se va prevedea rezemarea suplimentară a

căpriorilor pentru reducerea deschideriilor . Aici se va mai prevedea ancorarea/fixarea elementelor de lemn ale

şarpantei la smulgere din vânt sau seism, între ele pe toată înălţimea începînd de la învelitoare la planşeu, inclusiv de grinzile de b.a., iar pe contur, de Consolele ce vor

fi ancorate în planşeu prin popii de la capătul lor . Se va reface stratul de termoizolaţie peste planşeu, cu materiale foarte

uşoare tip vată minerală, spume, polistiren şi se va completa cu o podină din OSB. Se va ignifiuga-antiseptiza lemnul din planşeu şi din şarpantă.

La Parterul şi la Etajul 1 ale constructiei, la pereţii de zidărie de cărămidă, se vor putea executa unele modificări de goluri şi de pereţi. Se vor putea crea unele noi goluri de uşă sau de fereastră. Iar golurile

noi se vor borda cu buiandrug de b.a. , ce se vor insera şi împăna în zidărie, rezemat 25cm la capete .La goluri de uşi noi se va prevedea minim un stâlpişor de bordare

pe care va rezema buiandrugul. Dar golul nou mare (4,5m) de trecere din Axul E de la Etajul 1 se va

proteja sus cu o nouă grindă specială , ce se va insera în perete după sprijinirea provizorie a centurii se deasupra .

Grinda, va fi rezemată la capete pe noii stâlpişori, în care se va şi ancora grinda de b.a. Noua grindă din lemn de brad va avea secţiunea minimă de

18x24cm. Se va putea folosi şi alt material de secţiune echivalenă. Iar pereţii de la Etajul 1 dintre Axele E-F se vor consolida prin

inserarea unor stâlpişori de b.a în zidăria de cărămidă cu ştrepi de 5cm adâncime la 2 asize interval. Iar pe contur se vor executa noi centuri de b.a. ce se vor arma cu minim 4Φ12PC52 şi etrieri, la fel ca noii stâlpişori de b.a. Stâlpişorii se vor ancora

jos în placa+ centura de b.a. cu ancore chimice echivalente armării, iar sus se vor ancora în noile centuri.

La Parterul şi la Etajul 1 ale constructiei se vor putea închide definitiv unele goluri de uşă sau de fereastră. Închiderea se va face cu zidărie de cărămidă

C75 de 25cm grosime şi mortar M50. Noua zidărie se va conecta la şpaleţii existenţi prin ştrepi deşi de 5cm adâncime la 2...3 asize sau alternativ prin tije orizontale

2Φ6/25cm PC52 introduse în găuri umplute cu mortar M100. Iar sus zidăria nouă se va împăna fix cu pene tari şi mortar M100, în buiandrugul de b.a. existent.

La Parterul şi la Etajul 1 ale constructiei se vor putea desfiinţa unii pereţi neportanţi din zidărie îngustă de cărămidă. Se va urmări ca în secţiunile de

legătură cu pereţi ce se păstrează, cărămizile să fie tăiate cu scule acuţite fără a se încerca extragerea lor.




4/6

La Parterul şi la Etajul 1 se vor putea executa noi pereţii de compartimentare uşori, pe schelet din lemn, căptuşit cu Rigips sau OSB. Iar

scheletul se va ancora în structură pe tot conturul peretelui, cu tije Tj şi dibluri din PVC. La Etajul 1 în actualul Pod se va putea amenaja o mansadrdă utilă pentru

Birouri. Plafonul se va închide cu Rigips fixat pe căpriorii Cp existenţi, sprijiniţi suplimentar.

Se va putea executa la Parter o extindere nouă cu rol de scară de acces la Etajul 1. În prealabil în zonă, se va desfiinţa Anexa cu rol de depozit acoperit de

lemnne pe structură metal/lemn independentă. Noua extindere va avea o structură independentă, pe cadre/schelet din metal rezemat pe fundaţii izolate din

beton, duse cu talpa în teren natural sănătos la adâncimea de 80cm pentru protecţie la îngheţ. Fundaţiile noi în secţiunile de contact cu fundaţiile existente, se vor separa de cele existente prin rost de tasare de cca. 2,5cm umplut cu material elasto-

plastic (polistiren expandat, PFL, carton bituminos, scândură de brad, etc.). Scara metalica se va alcătui şi dimensiona prin DTAC şi PT conform normelor actuale.

Se vor prevedea jgheaburi şi burlane la acoperiş. Se va executa un trotuar de protecţie etanş în jurul fundaţiilor constructiei, de cca. 1,0m lăţime pentru

protecţia lor la infiltraţii, şi se vor executa rigole de îndepărtare a apelor meteorice, la nevoie combinate cu trotuarul înclinat.

Se va completa (opţional) peste pereţii exteriori ai constructiei un termosistem foarte uşor bazat pe polistiren de 5...10cm grosime. Termosistemul va

fi ancorat în zidărie sau în elementele de b.a., cu dibluri Db cca. Φ6#50cm din PVC, în găuri perforate (cu identificarea şi protejarea barelor din b.a.) umplute la

nevoie cu mortar M100. Termosistemul va fi protejat de intemperii printr-o tencuială drişcuită armată, subţire, conformă soluţiei agrementate a producătorului.

5. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Proiectul a fost elaborat cu respectarea legislatiei privind normele de sanatate

si securitate a muncii in vigoare:

- HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

- HG 300/02.03.2006 – privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

- L 319/2006 M.O. nr.646-26.07.2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca - HG 971/2006 M.O. nr. 683-09.08.2006 – privind cerintele minime pentru

semnalizarea de securitate si /sau de sanatate la locul de munca




5/6

- HG 1091/2006 M.O. nr. 739-30.08.2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

- HG 1218/2006 M.O. 845-13.10.2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucrarilor impotriva riscurilor

legate de prezenta agentilor chimici - HG 1425/2006 M.O. nr. 882/30.10.2006- norme metodologice pentru

aplicarea legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. - HG1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Executantul nu va incepe lucrul fara permis de lucru emis de cei in drept.

NORME PENTRU PAZA SI STINGEREA INCENDIILOR

Lucrarile prevazute in prezentul proiect corespund cerintelor urmatoarelor

normative, care trebuiesc respectate si la executie:

PE 009/93 – Norme de prevenire, stingere si dotare impotrva incendiilor pentru

ramura energiei electrice si termice, cu modificari in ordinul MEE nr.1450/83.

Norme generale de protectia muncii, MMSS si MSF –2002.

P9/82 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, aprobat cu

decizia ICCPDC nr.107/82.

P118/83 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia

la actiunea focului.

C300/1994 – Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiului pe durata

executiei lucrarilor de constructii si instalatii, aprobat cu ordinul MLPAT

nr.20/N/1994.

Conform Legii 10/1995, beneficiarul de investitii este obligat sa verifice ca

receptionarea si darea in exploatare a obiectivului sa se faca numai daca sunt

respectate prevederile si conditiile din actele normative in vigoare.




6/6

Normative si STAS-uri care au stat la baza elaborarii acestui proiect

- STAS 10101/0-77 - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor;

- STAS 10101/2-75 - Actiuni in constructii. Incarcari datorate procesului de

exploatare;

- STAS 10101/2A1-87 - Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din

exploatare;

- Normativ P 100-1/2013 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a

constructiilor de locuinte, social- culturale, agro-zootehnice si industriale;

- Normativ CR6 – 2013 – Cod de proiectare pentru structuri din zidarie

- Normativ NP 082 – 04 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra

constructiilor. Actiunea vantului.

- Normativ CR1 –1-3 –2005 – Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor.

- NE 012/2-2010 – Cod de practica pentru executarea lucrarior din beton, beton

armat si beton precomprimat

- NP 019-1997 – Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din

lemn.

- C36-1986 – Indrumator privind utilizarea in constructii a placilor din lemn si a

placilor din fibre de lemn

- NP 005-2003 – Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

- NP 035-1999 - Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor

si a elementelor componente ale constructiilor. Interventii la structuri

Intocmit,

ing.Draghici Lucian

BENEFICIAR : COMUNA STOILESTI AMPLASAMENT: COM. STOILESTI, SAT URSI, JUD. VALCEA PROIECT NR.: 17/2016 MODERNIZAREA SI DOTAREA GRADINITEI CU PROGRAM NORMAL URSI, IN VEDEREA OBTINERII TUTUROR AVIZELOR DE FUNCTIONARE, COM. STOILESTI, JUD. VALCEA

PROGRAM PRIVIND CONTROLUL IN FAZE DE EXECUTIE DETERMINANTE PENTRU REZISTENTA SI

STABILITATEA CONSTRUCTIILOR – CF. LEGII 10/1995 SI ORDINULUI MLPTL 31/N/1995

NOTA :

Constructorul are obligatia sa anunte factorii implicati cu 10 zile inainte de a ajunge la executia fiecarei faze determinante.

Investitorul are obligatia de a comunica data inceperii lucrarilor si de a achita cotele de 0.1% din valoarea de autorizare conform prevederilor Legii nr. 50/1991 republicata .

PROIECTANT BENEFICIAR CONSTRUCTOR

Nr.

Crt. Faza de lucrare supusa controlului Metode de control

Participa la control

Documentul care sta la baza

acceptarii continuarii

lucrarilor

Insp

ect. I

n

con

stru

ctii

Pro

iect

an

t

Inve

stitor

Exec

uta

nt

1. Rezistenta :

1. Cota teren de fundare(cu ing. Geolog) 2. Armare fundatii

3. Armare stalpi

4. Faza premergatoare ignifugarii

1. Verificare directa

2. Cercetarea documentelor care atesta :

- calitatea materialelor

- calitatea lucrarilor ascunse

- remedierea deficientelor constatate (dupa caz)

3. Respectarea prevederilor proiectului

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Proces verbal de receptie a

lucrarilor in faza

determinanta

« MODERNIZAREA SI DOTAREA GRADINITEI CU PROGRAM NORMAL URSI, IN VEDEREA OBTINERII TUTUROR

AVIZELOR DE FUNCTIONARE, COM. STOILESTI, JUD. VALCEA »

COM. STOILESTI, SAT URSI, JUD VALCEA

PROIECT NR. 17/2016

ANEXA A

REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE ŞI TEHNICE

1. LEGI, HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE, NORME GENERALE

1.1. Legislaţie

Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii

Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

Legea nr. 90/1996 Legea privind igiena şi protecţia muncii

Legea nr. 125/1995 Legea privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 Ordonanţa nr. 60/1997 Privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu Legea nr.

212/1997

1.2. Hotărâri Guvernamentale

HGR nr. 766/1997 Regulament privind întocmirea şi păstrarea “Cărţii tehnice a construcţiei”

HGR nr. 551/1996 Avizarea construcţiilor din punct de vedere al siguranţei

la foc (completare, modificare şi republicare HGR 551/1992) HGR nr. 766/1997 Regulamente privind încadrarea în categorii de importanţă,

întreţinere, exploatare, urmărire în timp şi postutilizare

1.3. Ordine/Decizii ministeriale. Norme generale

Ord. MLPAT nr. 77N/1996 Îndrumătoare privind verificarea proiectelor şi testarea specialiştilor

Ord. MLPAT nr. 91/1991 Pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare

şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991

2.REGLEMENTĂRI TEHNICE NAŢIONALE Normative, Norme Tehnice, Instrucţiuni Tehnice

P-100/3-2008 Cod de proiectare seismica -Partea III- Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente

P-100/1-2013 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri CE 1-95 Normativ privind siguranţa în exploatare la clădiri civile. CR 6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie

P130-99 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor C167-77 Normativ privind întocmirea “Cărţii Tehnice a construcţiei” P118-99 Norme tehnice privind proiectarea măsurilor de protecţie la foc a

construcţiilor C56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii

NP 035-1999 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la structuri

GE-022-1997 Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructii

din beton si beton armat




PROIECT NR. 17/2016

2. STANDARDE

STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru

construcţii civile şi industriale. STAS 10101/2-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorate

procesului de exploatare.

STAS 10101/2A1-87 Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

STAS 10101/23-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară.

STAS 10101/23A-78 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară în construcţii civile şi industriale.

STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.

STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.

STAS 10108/0-78 Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel

STAS 10108/2-83 Construcţii în zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sisteme de

toleranţă. SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton

armat. Generalităţi




PROIECT NR. 17/2016

ANEXA B

CAIET DE SARCINI

PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE REZISTENTA

-REZISTENTA CONSTRUCTII-

CUPRINS

Nota de prezentare CAIET DE SARCINI – consolidari structura de rezistenta CAIET DE SARCINI - pentru realizarea lucrarilor de terasamente si fundatii directe

CAIET DE SARCINI - cofraje CAIET DE SARCINI - betoane CAIET DE SARCINI – armaturi PROTECTIA MUNCII

NOTA DE PREZENTARE

Prezentele instructiuni contin principalele elemente care vor fi urmarite de constructor în procesul

de executie a lucrarilor de constructii. Ele reprezinta extrase din acte normative sintetizate si prelucrate în scopul realizarii unui ghid minim de date tehnologice pentru executie. Instructiunile se refera la lucrari de connstructii – rezistenta utilizand tehnologii implementate în

executia lucrarilor de constructii civile, industriale si agrozootehnice în ultimile decenii în special dupa seismul din anul 1977, pentru structurile de rezistenta. Existenta acestor instructiuni la punctul de executie este obligatorie. Ele nu înlocuiesc celelalte acte

normative de executie care vor trebui sa fie cunoscute si respectate în procesul de realizare a lucrarilor de executie.




PROIECT NR. 17/2016

CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA

LUCRARILOR DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE REZISTENTA

CUPRINS

1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de reparatii si consolidare a structurii de rezistenta

2. Masuri pregatitoare executiei lucararilor de consolidare

3. Executarea fundatiilor lucrarilor de consolidare

4. Consolidarea prin introducerea de elemente noi.

5. Executarea lucrari de ancoraje

6. Masuri de protectia muncii pentru executia lucrarilor

1. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA

LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDARE A STRUCTURII DE REZISTENTA

P-100/3-2008 Cod de proiectare seismica -Partea III- Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente

P-100/1-2013 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri CR 6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie

STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din

beton, beton armat si beton precomprimat

STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat. Generalităţi

NP 112-04 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii

ST 009-05 Specificatie tehnica privind produse de otel utilizate ca armaturi : cerinte si criterii de performanta

C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton NE 012/2-2010 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.

ST 042-01 Specificaţie tehnica privind ancorarea armăturilor cu răşini sintetice la lucrările de

consolidare a elementelor şl structurilor din beton armat | C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente.

C167-77 Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a

constructiilor




PROIECT NR. 17/2016

C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si

agricole C149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de

beton si beton armat

2. MASURI PREGATITOARE EXECUTIEI LUCARARILOR DE CONSOLIDARE

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de

catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. Se va stabili programul caracteristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei. Stabilirea fazelor determinante se face de catre

proiectant in functie de specificul si amploarea lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarii. Dat fiind specificul acestor lucrari se vor studia in proiect si pe santier eventualele lucrari care prezinta pericol, aplicandu-se masuri de asigurarare prevazute in proiect (sprijiniri provizorii, demolari de portiuni

din constructii sau elemente care prezinta pericol, restrictii de circulatie, etc) sau stabilirea acestora pe loc inainte de inceperea lucrarilor. Prin grija investitorului se completeaza sau se intocmeste (daca nu exista) cartea tehnica a constructiei

care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, interventiile asupra constructiei, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda propietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi.

La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de exceutie.

Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit special sau prin colaborarea cu firme specializate Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict

cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop.

3. EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executatrea elementelor de consolidare trebuie sa fie terminate

lucrarile pregatitoare si anume :

a. Trasarea la fata locului a elementelor de consolidare care urmeaza a fi executate, incheindu-se

proces-verbal de lucrari ascunse intre beneficiar si executant ; b. Protectia elementelor de constructie din zona ce urmeaza a se consolida si a instalatiilor

existente

c. Dezafectarea instalatiilor care vor trebui modificate pentru a elibera locul in vederea executarii fundatiei consolidarii ;

d. Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al dimensiunilor

si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise.

Masuri de consolidare impuse

Inainte de realizarea lucrarilor propriuzise de consolidare, trebuiesc rezolvate urmatoarele probleme:

stoparea tuturor deversarilor de solutii corozive la cota 0.00 cat si pe planseele intermediare, din interiorul halei;

In cazul unor posibile scapari de solutii corozive locale ( in zona utilajelor si a conductelor tehnologice) este necesara coleectarea lor imediata ;

Urmarirea comportari in timp a constructiei prin instalarea si continuarea citirii reperilor




PROIECT NR. 17/2016 prin masuratori topometrice de precizie.

In situatia in care aceste masuri de stopare a deversarilor de solutii corozive nu sunt rezolvate prin procedee tehnologice specifice, structura de rezistenta se va deteriora in scurt timp si nu va raspunde cerintelor esentiale impuse.

Lucrarile de consolidare vor incepe dupa obtinerea tuturor aprobarilor necesare conform legislatiei in vigoare, iar ordinea acestora urmand sa se stabileasca de catre beneficiar impreuna cu proiectantul , in functie de considerentele tehnologice si de productie dictate de perioada de start a lucrarilor.

Inainte de inceperea lucrarilor de consolidare se vor lua masuri de sprijinire cu elemente de schela metalica si de descarcare de sarcini a zone ce se consolideaza, cu respectarea stricta a normelor de protectie a muncii specifice acestor tipuri de lucrari, precum si a celor impuse de procesului tehnologic specific.

Considerati generale.

Ca specificatie generale zonele de beton deteriorarate sau atacate chimic, se indeparteaza complet pana la adancimea la care acesta nu se mai sfarama si se produce un sunet clar la lovirea cu ciocanul. Se va avea grija ca acesta operatiune de curatire sa nu deterioreze portiunile invecinate care nu au suferit degradari sa

sa nu se produca socuri puternice.

Betonul deteriorat sau contaminat trebuie indepartat pentru a obtine o suprafata sanatoasa. Se recomanda

metodele de curatare fara impact / vibratii, de exemplu prin sablare sau curatare cu jet de apa sub presiune

inalta. Agregatul trebuie sa fie vizibil cu claritate pe suprafata structurii de beton dupa pregatire.

Controlarea grosimii de carbonatare se poate face cu o solutie de fenolftaleina 1% in alcool etilic.

(Fenolftaleina este un indicator aplicat pe un beton carbonatat care are un pH de 8 – 9 si ramane de

culoarea transparent, dar aplicat pe un beton sanatos cu un pH de 12 – 13, vireaza din culoarea

transparent in culoare rosie).

Suprafata betonului va trebui sa fie foarte rugoasa, cu denivelari mai mari de 5 mm

Un procedeu optim de indepartare a betonului degradat este folosirea apei de foarte inalta presiune, la

2000 bari – 2500 de bari, cu ajutorul unor masini speciale. Astfel, in structura de beton nu sunt induse

vibratii puternice si nu apar alte fisuri. Suprafata betonului sanatos ramane foarte rugoasa. Prin aceasta

operatiune se curata foarte bine si armaturile, fiind aduse la stadiul de „metal alb“.

Protectia armaturii Dupa indepartarea betonului deteriorat si curatarea suprafetelor, armaturile existente se protejeaza si se

pasivizeaza cu un mortar special, pentru a preveni noile fenomene de coroziune. Tehnologia de aplicare este specifica fiecarui producator,iar cerintele sunt conform staddardelor in vigoare.

Suprafata care se va consolida tebuie sa fie umezita, preferabil timp de 24 de ore, dar cu minimum 2 ore inainte de consolidare. Materiale speciale de protectii, legaturi structurale, pregatire suprafete de beton sunt specifice fiecarui

producator , dar ele trebuie sa respecte urmatoarele standarde: - materiale pentru protectia armaturilor impotriva coroziunii (SR EN 1504-7); - mortare de reparatii cu aplicare prin torcret, in procedeu umed sau uscat, pentru reparatii structurale si

nestructurale (SR EN 1504-3); - mortare de reparatii, cu consistenta fluida, cu aplicare prin turnare pentru reparatii structurale si nestructurale (SR EN 1504-3);

-liant pe baza de ciment pentru paste de injectii, mortare sau betoane, cu consistenta fluida pentru reparatii structurale si nestructurale (SR EN 1504-3); - materiale epoxidice cu consistenta vartoasa, pentru lipire structurala (SR EN 1504-4);

- materiale de protectie de suprafata pentru beton – nivelare (SR EN 1504-2); - materiale de protectie de suprafata pentru beton – hidroizolatii (SR EN 1504-2); - materiale de protectie de suprafata pentru beton – vopsele (SR EN 1504-2);

- materiale cu consistenta fluida – ancorarea armaturii (SR EN 1504-6);




PROIECT NR. 17/2016

Ancore mecanice Ancora mecanică este definită ca ansamblul de piese concepute pentru a realiza prinderi cu performaţe determinate, realizabile şi durabile. Cerinţele pentru ancorele mecanice sunt precizate în ST 043-2001

“Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare”.

Răşini sintetice Răşinile sintetice utilizate pentru ancorare pot fi: epoxidice, poliesterice, acrilice,poliuretanice. Se produc şi se comercializează:

-capsule, la care amestecul componentelor se face dupa introducerea capsulei şi a barei în gaură, prin spargerea capsulei, a cărei sticlă rămâne în componenţa amestecului de înglobare; -dispozitive de injectare cu piston, cu răşină şi întăritorul preambalate separat, în recipienţi de schimb,

amestecul acestora făcându-se în piesa de injectare (tronconică, cu şnec interior). Se utilizează, în continuare, şi amestecul de răşini preparat la faţa locului şi introdus în gaura de ancorare fie prin turnare directă, fie prin injectare.

Toate răşinile sintetice care urmează să fie utilizate pentru ancorarea armăturilor trebuie să aibă agrement tehnic romanesc pentru utilizare în acest scop.

4. EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDAREA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DE ZIDARIE

Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale.

Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie antiseismica a constructiei. si de refacere a capacitatii portante initiale a zidariei

Realizarea lucrarilor de consolidare prin camasuire a peretilor de zidarie

Pentru asigurarea aderenţei între zidăria veche si straturile de cămăsuieli din beton armat, sau aplicate prin torcretare precum şi pentru asigurarea conlucrarii perfecte între cele doua materiale pentru preluarea

eforturilor exterioare trebuie efectuată o pregatire specială a suprafeţelor. Ordinea operatiunilor pentru această pregătire a suprafeţelor va fi, de regula, după cum urmează: = se desfac tencuielile de pe suprafaţă cu ciocan şi daltă sau cu dalta electrică cu percuţie;

= se curăţă cu perii de sârmă mecanice suprafaţa zidariei, până la îndepărtarea totala a stratului superficial colmatat cu mortar; = se adâncesc rosturile orizontale ale zidăriei prin îndepartarea mortarului pe o adâncime de min. 1.0 cm;

= se identifică traseele eventualelor fisuri şi se injecteaza fisurile cu lapte de ciment; = în cazul în care peretele prezintă crapaturi (înclinate, verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei, se desface zidăria pe traseul crapaturilor şi se reface cu caramizi întregi de aceeasi dimensiune cu cele din

zidăria existentă, cu mortar de marca de min. M50; = daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete structural perpendicular, se desface zidăria la intersecţie şi se toarna un stâlpişor din beton armat conform detaliilor ce vor fi precizate de

proiectant; = se execută eventulele umpleri de nişe sau goluri; pentru legătura zidariei noi cu cea veche, la nişe, se prevad conectori din otel beton - 4 buc/m2 introduse în rosturile zidariei;

= la umplerea golurilor de usi şi ferestre se va utiliza caramidă cu aceleasi dimensiuni ca aceea din zonele învecinate, care se va ţese lateral cu zidaria existentă; la partea superioara a golului, daca dimensiunile rostului ramas este min. 2 cm, se mateaza mortar vârtos, iar daca aceasta este sub 2 cm, zidaria se

împaneaza cu pene metalice; daca = se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri Φ8-10 mm, cu adancimi de 200 mm - 3 buc/mp – in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori;

= se monteaza în aceste gauri conectorii din cupoane de oţel beton, care au rol si de distantieri si de care se vor laga plasele de armatura; = se spala suprafaţa peretelui cu jet de apa sub presiune, până la îndepărtarea tuturor urmelor de praf sau

alte impurităţi; = se monteaza plasele de armătură si se innadesc cu mustatile de armatura din fundatii, conform detaliilor din proiect;

= se montează eventuale trasee de tuburi electrice




PROIECT NR. 17/2016 = se spală cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care trec armaturile la intersectii si

se betoneaza până la umplere completa; = se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse între reprezentanţii constructorului şi cei ai beneficiarului;

= se executa lucrarile de torcretare sau tencuire

5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ANCORARE

Recepţionarea, depozitarea şi manipularea materialelor Recepţionarea materialelor are loc pe baza certificatelor de calitate, atât pentru compusii chimici, cât şi pentru barele de armătură. Depozitarea componentelor chimice se face în locuri ferite de umezeală şi de surse de căldură.

Manipularea materialelor se face numai cu echipament de protecţie (ochelari, manuşi, şorturi, etc.), pentru a se evita efectul toxic pe care compuşii chimici îl pot avea asupra epidermei.

Cerinţe privind ancorarea propriu-zisă Diametrul burghiului (găuri) va fi stabilit: a) conform prevederilor furnizorului, în cazul utilizării capsulelor;

b) cu 3-5 mm mai mare decât diametrul nominal al barei, în cazul răşinilor injectate. Adâncimea găurii (hg) se va realiza cu o abatere de –0/+5 mm. Încadrarea în limitele abaterilor este strict necesară, mai ales în cazul utilizării capsulelor. Adâncimea găurii se măsoara după suflarea prafului, cu un

instrument de măsurare care trebuie să aibă lăţimea apropiată de diametrul total al barei, sau cu şablon cilindric.

Executarea lucrărilor Lucrările de ancorare cu răşini sintetice a barelor de armătură în beton se vor efectua numai pe bază de proiect. Materialele şi, după caz, procedeele folosite vor avea la bază agremente tehnice valabile.

Lucrările se vor executa în conformitate cu Fişele tehnologice de execuţie elaborate de executant, care vor cuprinde şi Planul de asigurare a calităţii.

Activităţile preliminare înglobării barelor sunt: a/ verificarea existenţei documentelor privind calitatea, încercările prel iminare (dacă este cazul), verificarea stării armăturii şi a compuşilor chimici;

b/ verificarea stării betonului, pregătirea suprafeţelor, conform prevederilor din proiect (Caiet de sarcini); c/ trasarea pe suprafaţa elementelor a poziţiilor găurilor; d/ verificarea cu pahometrul a poziţiei armăturilor şi modificarea, dacă este necesară, cu acceptul

proiectantului, a poziţiei din proiect a găurilor; e/ asigurarea existenţei mijloacelor de protecţie; f/ realizarea găurilor conform prevederilor din proiect privind diametrul şi adâncimea găurilor;

g/ asigurarea existenţei la locul punerii în operă a mijloacelor necesare executării lucrărilor de ancorare şi verificarea, în prealabil, a funcţionării acestora; h/ verificarea condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate) faţă de prevederile din proiect şi instrucţiunile

pentru utilizarea compuşilor chimici.; Principalele operaţiuni pentru înglobarea barelor de armătură sunt următoarele:

a/ trasarea pe bară a unui reper, corespunzător lungimii de înglobare prevăzute în proiect, precum şi a unui reper de control la 10 cm de acesta, pe exteriorul porţiunii care se înglobează;

b/ eliminarea apei (dacă există) din gaură; c/ curăţarea găurii de praf, alte impurităţi, prin: - suflare cu aer comprimat printr-o ţeavă, dinspre fundul găurii;

- curăţare cu perie cilindrică de sârmă; - curaţare cu perie de păr cilindrică, cu diametrul mai mare decât diametrul găurii; - suflarea cu aer comprimat (ca ultimă operaţie);

d/ verificarea şi asigurarea accesului liber al barei până la reperul fixat şi verificarea posibilităţii de răsucire cu uşurinţă a barei în gaură; e/ realizarea unui sistem de menţinere în poziţie a barei cu pene de lemn sau metalice, dacă este cazul;

f/ pregătirea materialelor şi a mijloacelor necesare înglobării, după caz; g/ înglobarea propriu-zisă a barelor.




PROIECT NR. 17/2016

Măsuri de protecţie Întrucât majoritatea întăritorilor folosiţi pentru reticularea răşinilor epoxidice au o acţiune iritantă sau alergogenă foarte pronunţată, utilizarea amestecurilor răşină + întăritor se va face în condiţii de igienă

industriala şi individuală perfectă. Se va urmări respectarea strictă a următoarelor prevedri: - purtarea unui echipament de protecţie adecvat: mănuşi, ochelari de protecţie, mască praf, şalopetă, sort;

- menţinerea curăţeniei perfecte la locul de muncă si la locul de depozitare; - ventilaţie aferentă; - igiena corporală deosebită, evitând contactul direct cu pielea şi mucoasele.

În cazuri forţate se va spăla imediat locul atins cu apă caldă şi săpun. Toate operaţiile de manipulare, transport, depozitare, distrugere reziduuri se vor face respectând cu stricteţe normele PSI si normele de protecţia muncii.

Se interzice: - prezenţa surselor de foc deschis (scântei, flăcări, fumat) la prelucrarea soluţiilor de răşini; - contactul prelungit sau frecvent cu pielea şi mucoasele;

- inhalarea prelungită sau frecventă a gazelor sau prafului. Măsuri speciale ulterioare

După efectuarea operaţiilor de ancorare, barele nu se vor mişca pe durata de întărire a compusului chimic. Se va respecta durata de întărire a compusului, prescrisă producator, pe baza agrementului tehnic.

6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Pe perioada lucrarilor de contructie si consolidare a constructiei se vor respecta prevederile din

1.Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii conform ordinului

MLPAT nr. 9/N din 15.03.1993, capitolele 1 41. 2. Norme generale de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si

Ministerul Sanatatii. 3. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 editata de Ministrul Muncii si Protectiei Sociale. Masurile de protectia muncii aferente acestor lucrari sunt masuri curente, fara tehnologicii noi care sa

necesite conditii speciale. Prevederile cuprinse în regulament nu sunt limitate si pot fi completate în functie de situatiile locale sau de conditiile speciale concrete.




PROIECT NR. 17/2016 CAIET DE SARCINI

PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE SI FUNDATII DIRECTE

CUPRINS

Cap. 1.Generalitati-domeniu de utilizare

Cap.2.Trasare si terasamente

Cap.3.Fundatii directe

1. GENERALITATI – DOMENIUL DE UTILIZARE

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, verificarile si receptia lucrarilor de trasare, terasamente si fundatii pentru realizarea constructiei ce face obiectul prezentului proiect, în con formitate cu Legea 10/1995, privind calitatea în constructii.

Categoria lucrarilor de executie specifice prezentului caiet de sarcini nu necesita masuri deosebite sau suplimentare fata de cele indicate în standardele sau normativele în vigoare ce sunt obligatorii executiei. Beneficiarul si executantul lucrarii sunt obligati sa se conformeze tuturor prevederilor acestui caiet de

sarcini pe parcursul executiei, precum si la verificarea lucrarilor specifice. La executie se vor respecta indicatiile studiului geotehnic ce face parte integranta din prezentul

caiet de sarcini.

2. TRASARE SI TERASAMENTE

2.1 Standarde si normative de referinta

-P-100/3-2008 Cod de proiectare seismica -Partea III- Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente • STAS – 9824/0-74 - Trasarea pe teren a constructiei. Prescriptii generale

• STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a constructiei civile, industriale si agrozootehnice • STAS 5091-71 - Terasamente, prescriptii generale. • C83-75 - Îndrumator pentru executarea trasarii de detaliu în constructii

• C169-88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea constructiilor civile si industriale

• C56-02 - Caiet I, anexa I.1

• C56-02 - Caiet II, cap. 1 – anexele II.2.2 si II.2.3Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.

2.2. PREVEDERI SPECIFICE GENERALE

Amplasarea si trasarea obiectului de constructii se va face conform planului general de situatie si

trasare. Lucrarile de sapatura vor fi începute dupa efectuarea operatiilor de primire–receptie a amplasamentului constructiei, trasarii topometrice, stabilirea cotelor si reperelor de nivelment. Confirmarea executarii trasarii si operatiilor de nivelment se va face prin ,,procesul verbal de trasare a lucrarii”, ce va fi

semnat de beneficiar, constructor si proiectant. Abaterile admise la trasare si nivelment sunt cele indicate în normativul C56/02 – anexa II.2.2., avand

valorile de ± 2 cm, respectiv ± 1 cm.

Lucrarile de sapatura se realizeaza conform planurilor de detalii, respectandu-se cu strictete indicatiile si conditiile tehnice de executie specificate în aceste planuri si în studiul geotehnic.

La deschiderea sapaturilor se va chema geotehnicianul lucrarii, pentru verificarea calitatii si a

caracteristicilor terenului de fundare, urmand ca numai cu acordul acestuia si al proiectantului de specialitate (rezistenta) sa se treaca la realizarea fundatiilor.

Sapaturile pentru lucrarile de constructii vor fi :

– sapatura cu taluz cu panta 2 :1, pentru sapatura pentru fundarea diafragmelor.




PROIECT NR. 17/2016 - sapatura cu taluz vertical, nesprijinit, pentru fundatiile echipamentului electric si de ventilatii

Turnarea betoanelor sunt lucrari care se vor executa in uscat. Acolo unde semnaleaza prezenta apei, se va epuiza apa prin pompare directa din incinta sapaturii, cu

prevederea unei base de colectare a apei.

Se mentioneaza in mod special urmatoarele : Daca nivelul cotei de fundare a fost, din eroare, sapat mai adanc de cat este necesar, adancimea suplimentara va fi umpluta cu beton simplu clasa C8/10 (marca B 150) pe cheltuiala Antreprenorului.

Atacarea sapaturilor se va face numai dupa remiterea de catre investitor a planului de retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor. Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi remediate si platite integral de antreprenor.

Înainte de începerea executarii fundatiilor se va încheia un proces verbal de lucrari ascunse în care se vor înscrie toate observatiile privind realizarea sapaturilor.

Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior al acestuia, considerat

pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in c are acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului.

Umpluturile se vor realiza cu pamant local, rezultat din sapatura .

Compactarea se va face în straturi succesive de 20 – 30 cm grosime, la umiditatea optima a materialului pus în opera, pentru a se preîntampina producerea în timp a unor tasari de consolidare importante si a se asigura reducerea permeabilitatii rambleului la patrunderea apelor de infiltratie.

Gradul de compactare ce se va asigura este de 95% abaterea admisa medie fiind de –5%, iar cea minima de –8%.

Nu se accepta umpluturi executate cu : pamanturi cu umflaturi si contractii mari;

maluri si argile moi; materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice; materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn;

materiale cu bulgari etc. Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 169-

88 – cap. 5 – paragrafele 5.1. – 5.17 “Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru

realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr. 5/1988). Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56-02 – caietul II – cap. 1 – paragrafele 1.1 – 1.7, inclusiv prevederile proiectului.

Antreprenorul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare, pentru controlul dupa instructiunile actelor normative in vigoare si ale consultantului, emitand buletine de analize pe tot parcursul executarii

umpluturilor. Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise Consultantului. Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut vor fi inlocuite sau recompactate.

Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata pana la adancimea determinata de proiectant si va reface umplutura in straturi conform cerintelor actelor normative.

Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi etc. sau note de plata care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apa etc. din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in seama Antreprenorului si el va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.

3. FUNDATII DIRECTE

3.1 Standarde si normative de referinta

• NP 112-04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa • NE–012/2–2010 Normativ privind executarea lucrarilor din beton armat.

• C 56 – 02 - Anexa I.1 + caiet I. • C 56 – 02 - Caiet I – cap. 1 – anexa IV. 1.1.; Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor

de constructii

3.2 Prevederi specifice generale

Lucrarile de fundatii vor fi începute numai dupa verificarea si receptia ca ,,faza de lucru” a naturii terenului de fundare a sapaturilor si dupa retrasarea generala a axelor fundatiilor si a tuturor elementelor




PROIECT NR. 17/2016 geometrice ale fundatiilor. Dupa atingerea cotei de fundare se va trece imediat la turnarea betonului simplu

pentru evitarea umezirii terenului. Abaterile privind precizia amplasamentului si a cotelor de nivel sunt:

- pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor ±10 mm,

- pozitia în plan vertical a cotelor de nivel ±10 mm. Abaterile dimensionale ale cofrajului elementelor de fundare se vor încadra în cadrul abaterilor limit a,

indicate de normativul C 56-02- anexa IV.1.1

Lucrarile aferente fundatiilor se vor realiza conform planurilor, respectandu-se cu strictete indicatiile si conditiile tehnice de executie, specificate în aceste planuri.

Fazele proceselor de executie a elementelor fundatiilor din beton si beton armat, constituie în

majoritate lucrari care devin ascunse, astfel încat verificarea calitatii acestora trebuie, în mod obligatoriu, sa fie consemnata în procese verbale de lucrari ascunse. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie înainte de întocmirea proceselor verbale de receptie pentru faza precedenta (executata), daca aceasta

urmeaza sa fie ascunsa. Procesele verbale de receptie calitativa (locale) se vor întocmi, în general, între constructor si beneficiar, rezultatul consemnarilor aducandu-se la cunostinta proiectantului. Este obligatorie verificarea calitatii lucrarilor în urmatoarele faze de executie:

- la terminarea executarii cofrajelor; - dupa montarea armaturilor în cofraje; - la decofrarea cofrajelor.

Sunt admise defecte privind aspectul si integritatea elementelor de fundatie din beton armat, dupa cum urmeaza:

- defecte de suprafata (pori, segregari superficiale) avand adancimea de maxim 10 mm, pe o suprafata de maxim 400 cm2/defect, cu o pondere de maxim 10% din suprafata fetei respectivului element

pe care sunt situate; - defecte în stratul de acoperire a armaturilor, avand adancimea de maxim 20 mm, pe o lungime de

maxim 50 mm, cu o pondere de maxim ±5% din lungimea elementului respectiv.

Defectele ce se încadreaza în aceste limite nu se vor consemna în procesele verbale. Pentru defecte ce depasesc aceste limite se vor stabili masuri de remediere, conform normativ C149/87. Receptia lucrarilor de fundatii se va face înaintea realizarii peretilor de închidere si

compartimentare, fiind consemnata în procese verbale de receptie (pe parti de constructie) încheiate între beneficiar, constructor si proiectant. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de catre cei doi factori a urmatoarelor:

• Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: - natura terenului de fundare; - sapatura;

- cofrajul si armarea fundatiilor; - aspectul elementelor dupa decofrare; - aprecierea calitatii betoanelor puse în opera.

• Existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului livrat de statiile de betoane, inclusiv respectarea conditiilor tehnice de calitate privind materialele utilizate (beton, otel beton, confectii metalice, etc.). • Constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre beneficiar, proiectant, verificator de executie sau

alte organe de control. • Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel, precum si dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile din proiect.

• Încadrarea în abaterile prescrise sau, în lipsa, încadrarea acestor abateri în cele cuprinse de normativele NE 012/2-2010 si NP 112-04.

Verificarile efectuate si constatarile rezultate se consemneaza în procesele verbale, precizandu-se

daca receptia se atesta sau se respinge. În cazul în care se constata deficiente de executie, se vor propune masuri de remediere si se va

proceda la o noua receptie.




PROIECT NR. 17/2016 CAIET DE SARCINI COFRAJE

CUPRINS

1. Generalităţi

2. Standarde şi normative de referinţă

3. Condiţii de montaj

4. Condiţii de exploatare

5. Abateri şi toleranţe

6. Controlul şi recepţiia lucrărilor de cofraje

7.Masuratori si decontari

1. Generalităţi 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a cofrajelor pentu elementele de

consolidare a structurii cladirii conform solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de

reabilita si moderniza CAMIN CULTURAL SOTANI Cofrajele se vor realiza astfel incat forma si dimensiunile elementelor de beton sa respecte

planurile de detalii.

1.2. Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la confecţionarea cofrajului şi grosimea acestuia trebuie să asigure realizarea unei suprafeţe de beton plane şi

de calitatea cerută. 1.3. Cofrajele şi susţinerile lor vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii : - să asigure obţinerea unor elemente cu forma şi dimensiunile prevăzute în proiect;

- sub acţiunea presiunii betonului proaspăt şi a încărcărilor care apar în procesul de execuţie să nu permită deformări care să depăşească abaterile admise pentru elementele care se toarnă.

2. Standarde şi normative de referinţă 2.1. Standarde :

- STAS 7009 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblari în construcţii. Terminologie - STAS 8600 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de tolerante. - STAS 10265 - 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.

Termeni şi noţiuni de bază. - STAS 12400/1 - 85 Construcţii civile şi industriale. Performante în construcţii.

Noţiuni şi principii generale.

- STAS 10107/0 - 90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

2.2. Normative

- NE 012/2-2010 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.

3. Condiţii de montaj 3.1. Înainte de montarea cofrajelor pentru fundaţii stâlpi şi pereţi se va proceda la:

- verificarea şi recepţionarea armăturilor montate; - pregătirea rostului de betonare, respectiv a suprafeţei de beton vechi care urmează să vină în contact cu betonul nou, prin spriţuire şi suflare cu aer comprimat, sau spălare cu jet de apa.




PROIECT NR. 17/2016 3.2. Închiderea cofrajelor pentru stâlpi se va face cu cel mult 24 ore înainte de betonare şi după

acceptarea de către dirigintele de şantier a modului de pregătire a rostului de turnare. 3.3. La montarea cofrajelor se vor respecta următoarele condiţii : - pozitionarea în plan conform proiectului;

- asigurarea respectării dimensiunilor secţiunilor care se betonează; - asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru stratul de acoperire a armăturilor; - poziţionarea conform proiectului a golurilor şi pieselor înglobate.

4. Condiţii de exploatare

4.1. Pe parcursul betonării se va urmări menţinerea etanşeităţii şi poziţiei iniţiale a cofrajelor, întrerupându-se betonarea şi adoptându-se măsuri urgente de remediere în cazurile în care acestea se impun.

4.2. După decofrare, panourile şi piesele de susţinere sau sprijinire vor fi curăţate îndepărtându-se laptele de ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea de panouri de cofraj necurăţate şi neunse cu substante de decofrare.

4.3. Pentru reducerea aderenţei între beton şi cofraj în vederea obţinerii unor suprafeţe de beton corespunzătoare, panourile de cofraj vor fi unse în prealabil utilizării lor cu substante de decofrare.

5. Abateri şi toleranţe Abaterile admisibile sunt cele precizate prin anexa II.1. din normativul NE 012/2-2010.

6. Controlul şi recepţiia lucrărilor de cofraje 6.1. La terminarea executării cofrajelor se va verifica :

- alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire; - încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora; - dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale ;

- poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelurile inferioare. 6.2. Înainte de turnarea betonului în cofraje se va verifica : - corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan cât şi ca nivel, cu cele din proiect;

- orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor grinzilor; - verticalitatea cofrajelor stâlpilor; - existenta măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii lor;

- măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susţinere; - rezistenţa şi stabilirea elementelor de susţinere, existenţa şi corecta montare a contravânturilor pe cele doua direcţii, corecta rezemare şi fixare a susţinelor, existenţa penelor sau a altor dispozitive de

decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.; - existenţa în număr suficient a distanşierilor si caprelor; - montarea, conform proiectului, a pieselor care vor rămâne înglobate in beton, sau care servesc

pentru crearea de goluri. În cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect, sau se apreciaza că neasigurata rezistentă şi stabilitatea susţinerilor, se vor adopta măsurile de remediere corespunzatoare.

În urma efectuării verificărilor şi execitarii eventualelor remedieri, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situaţia

constatată, se va proceda la o nouă verificare conform prevederilor menţionate şi la încheierea unui nou proces verbal. 6.3. În cursul operaţiunilor de decofrare se vor respecta următoarele :

- desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de conducătorul lucrării; - susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme;

- slăbirea pieselor de fixare (pene, vincluri, etc.), se va face treptat, fără şocuri; - decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor din greutatea proprie a elementului care se decofrează.

7. Măsurători şi decontări

Cofrajele şi susţinerile acestora se măsoara şi se plătesc la mp.




PROIECT NR. 17/2016

CAIET DE SARCINI BETOANE

CUPRINS

1. Generalităţi

2. Standarde şi normative de referinţă

3. Materiale folosite la prepararea betoanelor

4. Condiţii tehnice

5. Compoziţia betonului

6. Prepararea betonului

7. Transportul betonului

8. Controlul calitătii betonului

9. Turnarea betonului

10. Compactarea betonului

11. Rosturi de turnare

12. Decofrarea 13. Abateri şi toleranţe

14. Controlul calităţii lucrărilor de beton armat

15..Masuratori si decontari

1. Generalităţi Forma si dimensiunile elementelor de beton vor respecta planurile de detalii.

Betoanele folosite în realizarea construcţiilor care fac obiectul prezentului proiect sunt de clase

curent folosite la noi în ţară. Cerinţele de calitate impuse de legislaţia tehnică în vigoare, stabilesc anumite exigente privind calitatea materialelor ce intra în componenţa betonului realizat, modul de punere în opera şi urmărirea

lucrărilor de execuţie. 2. Standarde şi normative de referinţă

2.1. Standarde

- STAS 10107/0 - 90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat

- STAS 8600 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

Toleranţe şi asamblari în construcţii. Sistem de toleranţe. - STAS 10265 - 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafetelor finisate.

Termeni şi noţiuni de bază

- STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.Metode de incercare

-SR 3011 :1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea

apelor cu continut de sulfati




PROIECT NR. 17/2016 -SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat.

Generalităţi

1.2. Normative - NE 012/2-2010 Cod de practică privind executarea lucrărilor din beton şi beton armat.

3. Materiale folosite la prepararea betoanelor

3.1. Cimentul 3.1.1. Cimenturile folosite la prepararea betoanelor vor fi cimenturi portland şi portland cu adaosuri ale căror condiţii tehnice de recepţie şi livrare sunt reglementate prin prevederile normativului NE 012-99.

3.1.2. Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine obligatoriu evidenţa silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment. 3.1.3. Durata depozitării în silozurile staţiei de betoane nu va depăşi 30 de zile de la data expedierii

de la furnizor. Dacă în mod excepţional se depăşeste această durată de depozitare, cimentul în cauză va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele mecanice obţinute conform normativului NE 012/2-2010 , la vârsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din

siloz) cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării. 3.1.4. Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor d in normativ NE 012/2-2010. Darea în consum a fiecărui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului şi în baza rezultatelor încercărilor privind priza, constanta de volum şi rezistenţele mecanice la vârsta de 2 zile.

3.2. Agregate

3.2.1. Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în normativul NE 012-99. Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 16, cu specificaţiile respective pentru diferite clase de beton. 3.2.2. Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al

proiectantului şi beneficiarului. 3.2.3. Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte următoarele condiţii :

- rest pe ciurul inferior care delimitează sortul maxim 10 % - trecere prin ciurul superior care delimitează sortul minim 90 % - pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie să fie cuprinsă între

35-75 %. În cazurile în care se constată că sorturile aprovizionate nu respectă condiţiile menţionate, laboratorul va reanaliza proporţia dintre diferitele sorturi astfel încât agregatul total să se înscrie în limitele

acceptate prin prezentul caiet de sarcini. În asemenea situaţii laboratorul va urmări menţinerea constantă a conţinutului de agregate mai mari de 3 mm. determinarea se va face prin cernerea pe ciurul de 3 mm sub jet de apă a unei cantitaţi de 10 kg beton proaspăt şi cântărirea în stare umedă a agregatelor rămase pe

ciur. Dacă între două determinări succesive efectuate la intervalul de 3 - 4 ore diferenţă este mai mare de 10 % se va corecta proporţia între sorturi. 3.2.4. Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în ceea ce priveşte

conţinutul de impurităti : - corpuri straine (animale şi vegetale) nu se admit - pelicula de argilă sau alt material aderent de granulele

agregatului nu se admit - argila în bucăţi nu se admit - conţinut de mică max. 2,0 %

- conţinut de carbune max. 0,5 % 3.2.5. Conţinutul de părţi levigabile nu va depăşi - pentru nisip max. 2,0 %

- pentru pietriş max. 0,5 % - pentru total agregat max. 1,0 % 3.2.6. Respectarea conţinutului limita de parte levigabilă este strict obligatorie la sursa de

aprovizionare. În măsura în care este necesar se va recurge la spălarea agregatului, reciuruire, etc. 3.2.7. Humusul determinat cu soluţie NaOH va da o soluţie incoloră sau galben deschis. 3.2.8. Pietrişul şi criblura trebuie să indeplinească în ceea ce priveste forma granulelor următoarele

condiţii minime : b/a = 0,66; c/a = 0,33




PROIECT NR. 17/2016 3.2.9. Metodele de verificare a calităţii agregatelor sunt cele stabilite prin prevederile STAS 4606 -

80. 3.2.10. Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca odată cu documentul de expediţie, să trimită şi certificatul de calitate cu rezultatele determinărilor efectuate.

Laboratorul executantului este obligat să examineze datele înscrise în certificatul de calitate. Dacă acestea garantează calitatea agregatului, laboratorul va proceda în continuare la verificările prevăzute în anexa I. Dacă nu garantează calitatea

agregatului, transportul va fi refuzat. 3.2.11. În timpul transportului de la furnizor, precum şi al depozitării la staţia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificări şi trebuie evitată amestecarea sorturilor.

3.2.12. Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având asigurată evacuarea rapidă a apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor. 3.2.13. Laboratorul fabricantului de betoane are obligaţia de a efectua verificarea condiţiilor de

calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia. Se vor face verificăr i pentru : - corpuri străine; - argilă în bucăţi;

- parte levigabilă; - granulozitate; - forma granulelor (pentru pietriş şi criblură).

Deteminarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel puţin câte o probă pentru fiecare 200 m3. Dacă rezultatele se înscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în consum, dacă nu, se va interzice utilizarea lui. In termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul şi beneficiarul. 3.2.14. Întrate în utilizare şi pe parcursul utilizării la staţia de betoane, laboratorul va verifica

granulozitatea sorturilor şi umiditatea, odată pe schimb şi de câte ori se consideră necesar, ca urmare a modificării acestor caracteristici. Rezultatele modificărilor vor fi folosite la corectarea reţetelor de betoane. 3.2.15. Laboratorul va ţine evidenţa verificării calităţii agregatelor astfel :

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - într-un registru - caiet de agregate vor fi menţionate toate rezultatele determinărilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor;

- într-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele determinărilor efectuate de laborator în cursul utilizării agregatelor. 3.3. Apa

3.3.1. Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de alimentare. 3.4. Aditivi

3.4.1. Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proaspăt de clasa minim Bc15, se poate utiliza

aditivul complex ADCOM, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C 237 - 92 si NE 012/2-2010 anexa V.3.2. 3.4.2. Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului.

4. Condiţii tehnice 4.1. Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt arătate în tabelul de mai jos :

Beton tip Marca Clasa Domeniul de utilizare

I B 150 C 8/10 Beton simplu

II B350 C20/25 Beton armat in camasuieli

III MBG Mortar beton grosier in camasuieli

4.2. Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, compozţtiile diferitelor tipuri de betoane trebuie să respecte parametrii specificaţi în normativul NE 012-99 în cazul în care nu se folosesc aditivi plastifianţi.

4.3. Granulozitatea agregatului total se va înscrie în limitele prescrise prin normativul NE 012/2-2010 atât pentru betoanele care se vor turna în infrastructură, cât şi pentru betoanele care se vor turna în suprastructură.

5. Compoziţia betonului 5.1. Stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe baza încercărilor preliminare de laborator.

Pentru fiecare clasă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în consideraţie următoarele : - asigurarea lucrabilităţii impuse prin normativul NE 012/2-2010 şi stabilirea cantităţilor necesare de

apă de amestecare;




PROIECT NR. 17/2016 - încadrarea granulozităţii agregatului în limitele prevederilor normativului

NE 012/2-2010; - adoptarea dozajului optim de ciment; - adoptarea procentului optim de aditiv (dacă se utilizează);

- urmărirea rezistenţelor în primele 7 zile de la turnare; - obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 de zile care să depăşească marca cu 10 - 15 %. 5.2. După stabilirea reţetelor, acestea se vor transmite staţiei de betoane, fiind considerate

compoziţii de baza. Adaptarea reţetelor se va face conform precizărilor din anexa II. 5.3. Compozitia Mortar - Betonului Grosier (MBG) 1 parte ciment Portland ;

2.5 părţi nisip grăunţos (ca zahărul) - max. 3 mm ; max. 1,5 mărgăritar de min. 5- max. 10mm ; 0,1 părţi var de fluidificare ;

APĂ suficientă pentru a obţine un amestec cu aspectul de “supă de mazăre”, 6. Prepararea betonului 6.1. Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012/2-2010, executantului

revenindu-i obligaţia de a nu introduce în operă decât betoane preparate la o staţie atestata. 6.2. Dozarea materialelor componente ale betoanelor se va face gravimetric, admiţându-se următoarele abateri :

- ciment - 1 % - agregate dozate individual - 2 % - agregate dozate cumulat - 1 % - apă - 1 %

- aditiv (dacă se foloseşte - 0,1 litru/litru). 6.3. Se va verifica săptămânal şi ori de câte ori se consideră necesar, funcţionarea corectă a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi etalonate cel puţin până la 200 kg (de exemplu 8 greutăţi a 25

kg fiecare). Este interzisă prepararea betonului în instalaţii care nu asigură respectarea abaterilor prevăzute la punctul 1.4.6.2. În acest sens se va avea în vedere respectarea prevederilor regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice în construcţii, aprobat prin HGR nr. 766/1997.

6.4. Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o măsurare cât mai exactă a cantităţilor. 6.5. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face conform cărţii

tehnice a utilajului respectiv. În cazul folosirii aditivului ADCOM se introduc initial componente solide şi circa jumătate din cantitatea de apă, doar după o malaxare de circa 30 sec. se introduce restul de apă îîn care se include şi cantitatea corespunzătoare de aditiv. Se continua malaxarea minim 90 de secunde. Durata de

malaxare făra aditiv va fi de minim 60 secunde. 6.6. În perioada de timp friguros executantul trebuie să ia toate măsurile, astfel încât temperatura betonului proaspăt să nu fie mai mică de + 7 0 C.

Aceste măsuri vor include : - îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate; - acoperirea cu prelate şi încălzirea lor cu abur sau cu aer circulant prin registre de ţevi;

- utilizarea apei calde, etc. Agregatele nu se vor încălzi la temperaturi mai mari de + 300 C. Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apa caldă cu temperatură mai mare de + 400 C, se va

evita contactul direct al apei cu cimentul. În acest caz se va amestecă mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura amestecului a coborât sub +400 C se va adăuga şi cimentul. 6.7. În perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de + 250 C) dacă se execută elemente cu

grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare producerii betonului sub temepratura de + 250 C. Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apă rece, folosirea apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea în perioade cu temperaturi mai scăzute.

7. Transportul betonului 7.1. Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în opera se va face cu

autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompe, bene, akipuri, tomberoane şi alte mijloace. 7.2. Fiecare transport de beton, va fi insoţit de un bon (fişă) de transport (livrare) în care vor fi

menţionate : - numărul bonului şi data întocmirii; - staţia la care s-a preparat betonul;

- tipul de beton şi volumul;




PROIECT NR. 17/2016 - destinaţia betonului, obiectul;

- ora plecării din staţie; - ora începerii şi terminării descărcării la şantier. Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei, iar datele din şantier vor fi

completate de maistrul lucrării. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne la şantier, iar celălalt se va introduce la staţie.

7.3. Durata de transport, care se consideră din momentul plecării de la staţie, până la sosirea la şantier, nu va depăşi 45 minute.

8. Controlul calitătii betonului 8.1. Regulile care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a calităţii betoanelor, sunt precizate în detaliu, în normativul NE 012/2-2010.

8.2. Rezultatele încercărilor efectuate pe serii de câtre trei epruvete, la vârsta de 28 zile trebuie să satisfacă condiţiile de la punctele 1.4.8.3. si 1.4.8.4. 8.3. Conform metodologiei prescrise de normativul NE 012/2-2010, laboratorul, autorizat va întocmi

o sinteză a rezultatelor înregistrate pe probele de beton, de clasa mai mare de C 12/15, încercate în cursul fiecărui trimestru. 8.4. Rezultatele încercărilor efectuate pe probele recoltate la şantier trebuie să respecte condiţiile

impuse de normativul NE 012/2-2010. Pentru stabilirea operativă a realizării clasei betonului pus în operă, ca prim indiciu, se va satisface condiţia ca oricare rezultat al încercării la rezistenţă pe cub sa fie cel putin egal cu rezistenţa minimă admisibilă, conform tabelului de mai jos.

Tip beton Marca Clasa Rmin. admi- sibilN/mm2

I B 50 C8/10 9.5

II B350 C20/25 22.5

III MBG ~C8/10 ~9

Această condiţie este echivalentă cu condiţia I din anexa X.6. din normativul NE 012/2-2010.

Clasa betonului nu se consideră realizată dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile din respectiva anexa.

9. Turnarea betonului 9.1. Pentru fiecare categorie de elemente, fundaţii, stâlpi, planşee, etc., se va elabora de către executant fişa tehnologică de betonare care va fi în prealabil prezentată beneficiarului spre acceptare.

Fişa tehnologică va cuprinde : - ordinea şi ritmul de betonare; - utilaje de transport şi punere în operă a betonului şi corelarea capacităţii acestora cu ritmul de

betonare stabilit; - măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor. 9.2. Înainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje

conform punct 1.5.6. şi a armăturilor conform pct. 1.6.1.4. 9.3. Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer numit de conducerea unităţii executate. Acesta va întocmi o fişă de betonare în care se va consemna :

- data şi ora începerii şi terminarea betonării; - volumul de beton pus în lucrare; - indicativele seriilor de probe prelevate;

- masurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc.). 9.4. Reguli generale de betonare

9.4.1. Punerea în operă a betonului se va face în maxim 1, 1/2 ore din momentul plecării betonului din staţie. 9.4.2. Înălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50 m.

9.4.3. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului. 9.4.4. Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.

9.4.5. Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.




PROIECT NR. 17/2016 9.4.6. Durata maximă a întreruperilor de betoane, pentru care nu este necesară luarea de măsuri

speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului. 9.4.7. Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012/2-2010.

9.5. Turnarea fundaţiilor din beton armat 9.5.1. Turnarea betonului se va face continuu şi în straturi de maxim 50 cm. grosime. Acoperirea cu

un nou strat de beton se va face dupa un interval de maxim 2 ore. 9.5.2. Vor fi prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se acumula în zonele unde se betonează.

9.5.3. Pentru alte reguli de turnare a betonului în fundaţii se vor avea în vedere reglementările prevăzute în normativul NE 012/2-2010.

9.6. Turnarea betonului în suprastructură se va face în conformitate cu regulile prescrise în normativul NE 012/2-2010.

9.7. Turnarea betonului pe timp friguros 9.7.1. În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egala cu +50 C sau există

posibilitatea ca în intervalul de 24 ore să scadă sub limita amintita, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt să fie 150 - 200-C. 9.7.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de

dezgheţare. 9.7.3. Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de + 50 C betonarea nu va începe.

9.7.4. Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul NE 012-99.

9.8. Turnarea betonului pe timp călduros 9.8.1. La turnarea betonului pe timp călduros, executantul va lua măsurile necesare protejării corespunzătoare a betonului împotriva evaporării rapide a apei din beton. Se recomandă betonarea în

timpul nopţii, dacă în cursul zilei se înregistrează temperaturi mai mari de + 250 C. 9.9. Tratarea betonului după turnare

9.9.1. În condiţii normale de temperatură : - betonul va fi ţinut permanent umed timp de minim 7 zile; - menţinerea în stare de

- c.arh. BOGDAN TUDOR DRAGHICI LUCIAN I.I. - ing ... scrisa...- Caiet de sarcini B. PIESE DESENATE:...

Documents

Transcript of - c.arh. BOGDAN TUDOR DRAGHICI LUCIAN I.I. - ing ... scrisa...- Caiet de sarcini B. PIESE DESENATE:...