www.dacoromanica.ro

Victor HugoI. L. CaragialeGh. Br5escuTudor MtqatescuMircea tef5nescuTudor WinescuValeriu MardareN. GaraisMircea RareIon Joard5I. I. SilvestruRadu MoviI5VI. BuneaGh. Radu

BARBI DE SEZONculegere preze:ntat5 de Ion Voroavi

BUCURESTI1 9 4 3

1

www.dacoromanica.ro

MOTTONu cu intentie trZidm de cele

mai multe ori, ci din s1513iciune...(La Rochefoucauld)

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Daa ar fi sa.1 ascultarn pe marele La Bruyre, ar trebuis zicem ca i dansul:

veinal s'a nascut mincinos... Adevarul este simplunaiv; deaceea vrea luciu T ornament. Adevarul nu apaqineomului ci, ca sa spunem asa, el vine din cer, in toata perfec-tiunea lui. Omului nu-i plac cleat lucrurile facute de el,fictiunea, fabula.

Uitati-va In jurul vostru: toti modifia, umfil, incara,din grosolanie si din prostie. Intrebati pe cel mai cinstit omdaca tot ce spune e adevarat, daca nu se surprinde uneori tran-sformand uzind de vanitate si de usurinta i daca, pentru apovesti mai frumos, nu i se intampla adesea s adauge un faptpe care il relatead, un amanunt care lipseste.

S'a intamplat azi un lucru, aproape sub ochii notri; osuta de persoane care l'au vazurt ii povestesc inteo suta dechipuri diferite"...

Tot La Bruyare ne arat, in alta parte, o convingere deintelept pe care mu4i o Impartasesc i nespus de bine ar fi casi mai mu4i s'o impartaseasa:

Rareori regretam and vorbim putin, foarte des andvorbim prea mult"!.

Invatmfintul ar fi, deci, la indemfina oricui.Dar la Rochefoucauld, la rndul sau adfinc cunosator al

sufletului omenesc, adaoga:Nu cu intentie tradam de cele mai mate ori, ci din

slabiciune".Slabiciunea aceasta este si calea ce o au deschisa inain-

tea lor uneltitorii, aceasta este si nadejdea kr de a rupe dintrunchiul solidarittii neamului cat rnai numeroase mladite.

5

pi

i

www.dacoromanica.ro

lea' cv au inteles inamicii reinaltrii romanesti. Iat ceeacetrebue s inteleag5 deopotriv orice roman.

Pe frontul de lupt5 sti ochiul ager si arma de veghe aostasilor.

Pe frontul intern stau straj, aliituri, toate inimile i totce este suflare cu adevrat romfineasci.

In vreme ce pe front vArful bazonetelor scrie in eartea nea-mului pagini de jertf5 si de glorie, actiunile de destrmare pecare vrajmasii nostri le Incearca inluntrul t5rii se prbusesc,rand pe rand, In fata zidului de necl5tinat al solidarit4ii na-tionale.

Iscoadele dusmanilor nu caut, brbteste, locurile primej-dioase ale zonelor de btaie.

Pe cal intortochiate, mestere si ferite, ele fac ins5 totce pot pentru a zadrnici unirea, increderea si munca noastrclditoare pe nouile ternelii asezate de sacrificiul ostasilor eroi.

Dar cati oare sunt cei ce nrisi dau searna ca., ascultandsoapta sau urmand indemnul iscoadelor dusmane, i.si injunghiepe la spate fiul, fratele, sotul sau printele care li ap5r5 cuarma ln mama-, increz5tori in Dumnezeu si in cei de acas5?

Sunt. putini, fr indoial5, printre noi, cei cu minte atatde intunecat.

Sunt multe, in schimb, iscoadele de care vorbir5m si frnumr si neostenite sunt mijloacele lor de z5p5cire amintilor.

Aceste constatri au dat ghes scriitorilor nostri s aratein slova lor colorat 4i biciuitoare, prime jdiile alarmismului"si svonurilor" calk obisnuite pe care mesterii pltiti aipropagandei inamice umbra' s atrag5 oamenii ce se las5 ama-gitl, sore a-i face unelte.

Inventiile vrsmasilor, gogosile si fantomele lor bune deispitit sau de speriat copiii, s'au dovedit a nu prinde rdciniin spiritul sntos al poporului nostru.

Toate gogoritele mincinoase, toate brbile de sezon" cares'au silit s rspandeasc5 panica, gri file si spaima printre noi,n'au izbutit ts5 culeag5 cel mai adesea, decat rasul sau dispretul.

Minuitorii condeiului au aflat astfel bogate isvoare deinspiratie in refuzul opiniei publice de a face jocul misluito-rilor adevrului.

Desigur scriitorii nu au uitat nici pe cei ce s'au dovedituneori, mai slabi de inger".

Fiirbdc5 nici acestia nu lipsesc.Cei cu cugetul tare, nu au a se teme. Cei pe care IV numim

slabi de Inger" au ins5 datoria s fie cu ochii in patru.Nimic de mirare c manuitorii slovei literare afl, printre

acequa de urm, subiecte grase"... Nimic mai firesc c biciulironiei lor, pe acestia nu-i iart.A www.dacoromanica.ro

In ce priveste felul cum se culeg stirile.hombe" i surselede unde acestea yin cel mai adesea, nemuritorul Caragiale ne-adat o paging de minunat humor in schita Reportaj", un fel deprecursoare a genului.

Eroul caragelian, reporterul Caracudi care prinde3muste'n Cismigiu si le aducea de acolo, la redactie, in chip destiri senzationale, astgzi din fericire nu mai existg in presaromgneascg, gata cea dintgiu s infiereze asemenea metode.el si metodele lui au murit, ad, pentru totdeauna. Dar urmasiilui Caracudi au trecut in stradg i cafenea, pe la colturileumbrite si pzin locurile dosnice; de acolo ei impart fanteziilesi veninurile pe care le produc singuri sau care le sunt tran-smise, binevoitor, de altii, adicg de agentii i profesionistiidiscordiei.

In putinii, asa dar, care din lipsg de bgrbgtie si dinfricg au inteles sg se lase folositi ca unelte ale ticluitorilorde stiri false, scriitorii nostri au fost pe drept cuvgnt ispititisg vadg eroi de comedie, deinni de a fi argtati cu degetul si dea fi supusi bat jocurii generale, pentru a se rusina si a se pocgi.

A pune barbg", adicg a insela bunacredinra naivilor, apune barbg" adicg a trage cacialmale pe seama credulilor, pentrua rcle apoi de ei, va nimble un termen de rusine intors tocmaiimpotriva celor care nu frg vulgaritate II practicg.

Alcgtuite din firele incglcite ale rninciunii i farsei, bgr-bile" s'a dovedit cg le poartg, pgng la urmg, tocmai mincinosii

farseuxii, agitati in fiecare sezon de noui basme si de nouingluci.

Bgrbile de sezon", incercgrile periodice de a zgpgcibatjocori bunul simt comun si buna ordine a mintilor, cad singpgrlesc tot mai mult atunci cgnd intervine pana incisivg ascriitorilor. Fulgergnd prostia i infiernd tentativele de des-trgmare, rolul acestora in opera de luminare si de trezire aconstiintelor, isi dovedeste Inca odatg eficienta.

Astfel, literatura socialg, se imboggteste astgzi, cu o seriede lucrgri in versuri, prozg si teatru, din care am si ales cgteva,adungndu-le sub aceste coperti.

Ca sg fie sub ochii unora. Spre invtmntul sau intremareaaltora. i pentru cglirea si voiosia inimii cetitorlor,

7

--

si

www.dacoromanica.ro

R EP OR T AJde I. L. CARAGIALE

Revolta Natonala" aparea sub directia mea acum vreocincisprezece ani, pe vremea cabinetului Bratianu. Era o ga-zeta eminamente combativi, lac:and crancena opozitie.

Taria noastra nu stetea atat in articole de fond sau inpolemici, cat in inforrnatiuni de senzatie tesute cu observatiuniveninoase. Turburasem si pe public, si pe politicieni, si maiales pe confrati, cu descoperirile celor mai intirne secrete aleculiselor politice, sociale i chiar familiale. Politia innebuneacautfind in zadar sa afle izvorul tirilor Revoltei".

ce simplu lucru! Toate le aflam dela o dama din socie-tate, care le lua inteadins pentru noi dela un stalp al puterii,un om foarte de sus. Cate trele partile erau interesate sa lucrezecu cea mai perfecta discresiune: barbatul de stat isi exercitaprin canalul nostru micile rutati i marile intentiuni; damacastiga frumos dela noi, iar noi tineam recordul gazetelor bineinformate. Oricine ar fi cetit insa cu destula luare amintefoaia noastra ar fi trebuit macar sa banuiasca: pe cata vremepc toti oamenii dela putere Ii tratam cu ou si cu otet, pe bar-batul nostru de stat ii malratam cu zahar i cu apa de trandafir.

Dar, din nenorocire, izvorul inforrnatiilor a trebuit sa nesece odata. Barbatul de stat a capatat misiunea pe care o vanade mult si a parasit capitala; astfel, am ramas dama, dezolatafar bunul ei amic, iar noi, si mai dezolati, fara informatii. Avoit dama sa ne serveasca cu stiri din alte izvoare; dar auinceput sa ploua desmintirile, i confra#i s'au vomit sa-si versefocul asupra Revoltei" care, fara nici un scrupul...

infami!... caraghiosi!" in fine toate gratiozitatile deearl sunt capabili niste confrati gelosi de un ind,elung succes.

Atunci, am luat un reporter special.

9

minci-nocil...

www.dacoromanica.ro

Cateva zile am scapat de desmintiri si de invectivele con-fratilor... Da! dar ce informatii, Dumnezeule! Judecati singuri:

Azi s'a ;inut un consiliu de ministri, la ministerul deinterne".

Primul ministru va pleca meine Sembt la Florica.Probabil ca' se va intoarce Luni sair Marti, dace' nu se va hoferise" rmng acolo mai multe zile".

D-1 ministru al cultelor a lucrat eri, Miercuri, cu M. S.Regele".

Afle'm cu plcere Iogod.na d-lui Alexandru Popescu, vechifunctionar, cu doam.na Alelaandrina Ionescu, mama tenruluipoet Horatiu Ionescu, impiegat la biroul de servitori de pelengi Prefectura Politiei Capita lei. Toate urrile noastre defericire junei perechi".

Dupe' cererea dioamnelor Tudorita Stefanescu i FaniTeodorescu, s'au permutat, inteia in postul de moas la plasaZ... in locul celei de-a doua, iar cea de-a doua in aceeasi calitatela plasa X... In locul celei dintbia".

Cand a intrat reporterul meu de dimineata, 1-am intampinatspunand:

Domnule Caracudi, nu merge asa! Cu informatiuni caale dumitale, darn de mal gazeta. Informatii sunt astea? Firestec s'a tinut azi nfl consiliu de ministri, fiindca acolo in fiecareJoi se tine cate unul!... Fireste c primul ministru va plecaSambata dupa regula, la Florica, ca in toate Sambetele, si seva intoarce, iar dupg regula, ori Luni, ori Marti, ori Miercuri,ori in alta zi!... Fireste ca ministrul cultelor a lucrat ieri lapalat, fiindca Miercurea este ziva fix5. de lucru a acestui se-cretar de stat cu Regele!... Si pe urma... Ce-mi pasa mie delogodna junei Alexandrinal... ce interes poate avea pentru ce-titorii nostri permutarea moaselor dumitale!... Ce? vrei saomori Revolta", nene?... spune!

Ba nu!Atunci!... Mie imi trebuesc, domnule, informatii poli-

tice de senzatie.Daca nu sunt, domnule director...Trebuie sa fie!... Altfel, cu regret, amice, nu esti bun

de noi!Am ineIes, domnule di/lector.Pleaca, alearga! Vara-te ppste tot, in lume, in localuri

publice si oficiale, in cercuri politice; scotoceste, miroase,afla, afla, afla!

D. Caracudi a plecat foarte hotarit. Peste cateva ceasuri,pe seara, se intoarce mandru. Avea dece. Aflase lucruri cudeosebire interesante dela un personaj politic, al carui num& nuvrea sa-1 spuna. Intre altele, iata:

! 0 www.dacoromanica.ro

1. 0 mare neintelegere in sanul consiliului de miniStri;2. 0 criza ministeriala iminenta;3. Intentia guvernului de a spori efectivul armatei i anii

de serviciu;4. Sgomote despre un gray incid,ent diplomatic;5. Un divort scandalos in lumea mare.

Ei, ai vazut?... Cine e amicul care ti-a comunicat toateastea.

Asta nu se poate, raspunse Caracudi; am dat parola deonoare sa nu-i spun numele. Dealtminteri, daca ar afla ca 1-amtradat, nu mi-ar anal spunk nimic altadata.

Bravo, domnule Caracudi! frumoasa recolt. Asa da!da-i inainte! dumneata ai apucaturi americane; vei avea unfrumos viitor ca ziarist roman.

in adevar, pe fiece zi reporterul a /nets progresand,asa incat, in scurt timp, Revolta", comproanisa oarecum in ul-timile doua saptamani, se ridica la vechiul ei nivel de popula-.ritate, ba chiar mai sus. Niciodata atata succes... Bravul meuCaracudi! De exemplu:

Putem spune, din sorginte autorizaa c ieri s'a petrecutla palat o scen care caracterizeaz'a situatiunea intreagl caimposibil de sustinut. Guvernul e pe dua La editia de searaamanunte.

Apoi, la editia d1e seara:Se stie ca. Regele de mult Isi d seama de starea .nenorocita

in care a ajuns tara, si nu va pierde nici o ocazie pentrurnanifesta nemultumirea fata de guvernul vizirului. Regelepfindea de mult mornentul cand sa spuna verde sefului colecti-vifatii ce crede despre aceast poIitic descreerat. Astfel, ieri,cand vizirul a mers la obisnuita audient, Regele s'a inchis cudansul in cabinetul de lucru, luand cele mai stricte precautiunia nu fi auzit de .nimeni, i i-a tras vizirului Q sapuneal nu-mfirul unu, facand critica amanuntita si foarte aspa a acesteipolitice, care consista in a tolera jafuri, asasinate i procesescandaloase"; dup.i propria expresie a vizirului.

Tot timpul, vizirul a ticut cu ochii In pamnt, galben laLath' ca un cadavru.

La sfarsit, Regele, aritind c situatia a devenit into/era-biI tara si pentru Coroang, a spus rispicat:I

Nu mai merge, domnilor, nu mai merge!S'a observat chiar de servitori aerul plouat al vizirului la

iesirea din oalat.De prisos a mai spune ce succes a avut gazeta nostra seara.

Editia pentru capitala s'a epuizat in cateva momente, asa ci amfost snip sa tragem Inca o mie de exemplare (Inca trei, amspus noi a doua zi).

pentru

Si

a-gi

I Iwww.dacoromanica.ro

Al dracului Caracudi! gandeam cu. De uncle la afl?Trebuie numaidecat sa stiu de uncle le afla.

Toate staruintele mele pe langa el au limas incfructuoase;peste putinta sa aflu sorgintea de unde capata atatea tiri. In-capatanarea lui m'a scos din rabdari. M'am hotarit sa-i d,ejocrezistenta, smulgandu-i secretul inteun mod fie chiar nedemn.

A dou.a zi, o zi incantatoare de toamna, reporterul mi-aspus de dimineata:

Mi se pare ca pentru editia de seara o sa am o infor-matie in legatura cu cea de ieri, cu scena dintre Rege si vizir.Adineaori cand veneam incoace, am vazut pe vizirul intrandiar la palat... S vedem... ma due... Ma'ntorc intr'un ceas cuinformatia...

De asta data trebuie sa te prinz! am zis in gandul meu,si imediat ma luai pe urmele lui mai discret decat un batrandetectiv.

Caracudi, fara a banui catusi de putin, iesi pe bule-yard in calea Victoriei. Un moment se opri la fereastra uneipravalii de galanterie; apoi, urn inainte cu pas potolit. Ajun-gand in coltul stradei Noua, se opri la Capp, asezandu-se afarala o mesuta. Eu stam in coltul otelului Boulevard. Vreodouazeci de minute m'a tinut asa, el pe scaun i eu in picioare...S'a sculat si a apucat spre palat. Dupa el... Dar, din nenoro-cire... in dreptul lui Oteteleseanu, la deschizatura larga a piete1Teatrului, 1-am pierdut din ochi in multime... Caut in sus,caut in jos: nicaeri... S'a suit desigur in vreun otel, unde areintalnire cii omul lui vreun deputat, senator... ori stiu eu?Cand ma desperasean si porneam sa ma intorc la redactie, cugandul a reincepe jocul la prima ocazie, iata-1 pe omul meu caiese din pravalia de specialirtate a Regiei cu un pachetelmana... luat tutunl Apuca tot in sus spre palat... Dupael... Dar, trecand pe dinaintea tutungeriei, mi-arunc ochii svad daca nu e cineva acolo cu care sa." fi comunicat... In pravalie,nimeni, afara de vanzatoare si impiegatul. Trecand pela palat,Caracudi taie drumul, saluta pe cineva dela fereastra i ur-meaza dornol inainte. Ajungand i eu in fata palatului, trag cuochiul si vad la geam un tanar of iter de rosiori... Caracudi Iiia seama mai incoa d,e Episcopie; se intoarce in loc si pornesteinapol... Ma ascunz repede intr'un gang. Trece la vale... iesdupa el la potrivita distanta, tiind ochii la palaria lui cenusieca argintul. In dreptul palatului palaria cenuie saluta iarIar ofiterapt...

Nu curnva?... gandesc eu.Reporterul apuca la dreapta pe langa gradinita palatului...

in strada Sf. Ionica... Dupa el... In intrarea Rosetti... InCianigiu... Trece ptintea... Merge drept la bufet... Eu stau

12

Si-aIto

--

www.dacoromanica.ro

ascuns Linea movila si nu-1 iefrt din ochi... Bea cafea i fumeazadin tutunul cel proaspat. De sigur aci are intalnire cu omuldela care ia asteapta... Ii Wept si mi._ Re-porterul scoate blocul din buzunar i scrie... E o vreme splen-dida, si graclina, sub cerul timpede de toamna, e mai frumoisaca totdeauna. In aer linite; ici i colo pica incetinel frunzegalbene, invartindu-se in clipe largi pana la pamant in jurulcoadelor vestejite, si de departe s'aude glas de lebacra...

Dar omul meu a ispravit de scris; plateste, se scoalaapuca spre locul unde ma aflu... Ma dau binior pe dupa movila.Porneste spre intrarea Rosetti inapoi. Dupa. el... Iese prinstrada Brezoianu... Suie bulevard.ul... Acum grabeste pasul...si eu pe al aneu... Unde ma duce?... a vedem...

La redactie... Intra... Dau fuga. Cand iptra, Caracudiscoate

Ei? intreb eu.Stai sa vezi raspunde cu un zambet triumfator, si-mi

pune indata sub ochi, cu indicatia caracterelor compacte" deintrebuintat, urmatoarea informatie;

Am dat aseara o informatie relativa la scena petrecutiieri la palat Intre Suveran i yizirul. Astazi suntem In pozrtiune a da, din acelas izvor autorizat, amanunte asupra urmarilacelei scene, cari stau in legatura cu sgomotele inregistrate denoi despre o iminenta criza ministeriala.

Astazi, vizirul, cu aerul foarte abatut, a urcat treptelepalatului pe la 9 dimineata. Regale 1-a facut s'astepte mai rnultde o jumatate de ora in anticamera. In vrernea aceasta, servi-torii i ofiterii de serviciu au observat c vizirul ofta &lamgandindu-se la frurnoasele zile dela Aranjuez, &and taiaspanzura, bucurfindu-se de increderea fari margini a Suvera-nului, care acum, domirit mieux vaut tard que jamaisintoarce spatele ca unui lacheu, de serviciile caruia stapanuleste absolut nemultumit, si pe care vrea sa-1 dea afara, ca peorice lacheu netrebnic.'

In fine, Suveranul, primind pe vizir in cabinetul de lucru,repetat aceleasi imputari asupra intolerabilei situatiuni.

Vizirul trernurand i cu glasul plin de lacrirni, a zis:Atunci, Sire, nu mai ramne alta de facut decat...Deck? a Intrebat Suveranul.Decat...neputfind pronunta cuvintele: dau demisia

sa ma retrag in viata privata..." s'a pornit pe plans, ca o bababatrana coplesita de parapon.

Precum se vede, zilele politicii de jafzzri, asasinateprocese scandaloase sant numarate. Nu va mai fi vorba deastadata de o remantiere ministerial partial& de o cfirpeal

1.1

informatiile... Ii

i-a

si

gi

sh-mi gi

gi

www.dacoromanica.ro

dupg cunoscuta sistem viziral, ci de pra-bugirea complet aqandramalei colectiviste.

Bravo, draga Caracudi! am strigat cu. Eti mai tare &tatputeam sa-mi inchipuesci Tu esti norocul Revoltei Natio-nale"!... Decat... sa-mi dai voie sa-ti spun ca acum stiu...

Ce?Izvorul de unde capeti informatiile... Ii cunosc...

!

Pe ce te prinzi?Pe ce poftestiPe un dejun la Iordache.., Primesti?Primesc, zice Caracudi, sigur Ca ma bea.Vrei sa-ti spun de unde?De uncle?Vino'ncoace...

Ii trasei atunci la o parte, in cabinetul meu de director,inchiland usa cu mai multa precautie ca Regele cand vrea savorbeasca soptii raspicat privindu-1 diabolicpana'n fund,u1 ochilor:

Din Cis-me-giu!Caracudi se facu mai galben ca vizirul din informatia lui.

Dar... si augur augurem strangandu_i mana cu efuziune, magrabii sa-i adaug:

Nu face nimic astal... Sunt foarte multumit de serviciiletale... Revolta" fara ele n'ar plati o para chioara, cu tOate ar-ticolele si foiletoanele noastre... Hai sa dejunam!

Am dejunat. Caracudi clipea din ochi foarte multumit.Ma rog tie, 1-am intrebat eu la cafea, dupa ce-i spusesem

itinerarinl lui de dimineata in toate amariuntele ma rog tie,cand e vreme buna ca astazi, intieleg; dar cum faci cand evreme rea?

Cand e vreme rea?... stau acasa.Mai bern o infundata? Asta o platesc eu.

Stiu c'am ras!... Am plata, el dejunul si eu suplimentul,si ne-am intors foarte veseli la redactie.

Trei ceasuril... Caracudi! strig eu; repede dupa infor-matii! cauta-le cat mai senzationale!

La moment! raspunse bravul meu reporter si pleacagrabnic spre palat.

Eu raman in odaita umbroas a redactiei sa-mi scriu arti-colul d,e fond: Ce gandete Suveranul?... Sa vedem, ce poategandi Suveranul?

vizirului, irit

www.dacoromanica.ro

Moiu pana in calimari ci, picotand cu capul plecat pemasa ma gandesc... ma gand,esc...

Ce vreme Ce frumoasa trebuie sa fie gradinaacum catre seara sub cerul limpede de toamna... Ce linicte Inaer!... Par'ca vad cum pica incetinel id ci colo frunzele gal-bene, invartindu-se in clipe largi pana la parnant in junil coa-delor vectejite... ci par'ca de departe anz glas de lebada...

Al dracului Caracudi!...Ia sa ved.em acum: ce gandecte Suveranul?

splendid:al

www.dacoromanica.ro

VERSUR1Victor Hugo Cuvfintul (traducere de Mircea Rare)Tudor Mainescu Domnul care tie toateValeriu Mardare Curcanul, fabulIon Joarda Doina SvonuluiMircea Rare Bufnita i ciocfirliaTudor Mainescu . Coana Lina spune totIon joarda Gura lurniiRadu Movili Glossa svonurilor

2

. .

. .

. .

www.dacoromanica.ro

CUVANTULde VICTOR HUGO

Bravi oameni, luati seama la cele ce vorbiti !...Dintr'un cuvant pe care in treacatTasvArliti,Rasare tot: si ura ca si nenorocirea!Eu stiu, n'o sa ma credeti si-c sa-mi obiectatiC'aveti prieteni siguri, va sunt aproape frati,

i ca vorbiti in soapta. Asa ne este firea !Dar ascultati: acasa la tine sau oriunde,Cu usi inchise, fall un altul sa asculte,Ai spus slab la ureche, cu ton misterios,Celui mai bun prieten, celui mai credingios,Ai murrnurat, iti vine sa crezr c ai tacut,In fundul unei pivniti ascunse sub parnnt,Doar un cuvanft! Esti sigur ca n'a fost ascultatCuvantul spus in soapta 'n loc surd, intunecat.Dar cum 1-ai spus, indata el fuge, se repedeAfara, sare, alearga. ce bine d.rumul vede!Paseste, are picioare si un baston in m'ana,i pasaport... Pantofii ii sunt din piele buna.

Iti scapa, fuge, zboara, nimic nu il opreste,Iata-1 pe strazi, prin piete, prin porturi cum goneste.Fara vapor sau bared el trece peste ape,Pe unde umbra obsearva frd nimic sa-i scape.Are aripi, strabate 'n vazduh ca o sageata,

i 'n fine se opreste deadreptul la o poarta.

19www.dacoromanica.ro

Perfect zunoalte locul! Deschide, urea scara,i intr in odaie d.e cum se lasa seara.

Aici spune fatidic si batjocoritor:Eu am iesit din gura cutrui muritor".

Ce-ai ca4tigat cu asta orn searbad, suflet mic?Cuvintul spus de tine e-acum la inamic !...

Traducere de MIRCEA RARES

A www.dacoromanica.ro

DOMNUL CARE STIE TOATEde TUDOR MAINESCU

Domnul care stie toateCare (IA comunicateCare are informatiiSigure dela LegatiiSi le'mparte orisicuiFarii-a fi cerute, nu-iCum ati crede, serios

E un caraghios

Domnul asta, care tieCa Von Keitel strategicSi carer], diplomatieE mai tare de o mieDe ori, azi, ca RibtrentropNu stiu daca are-un scopDe-i asa de mincinos

E lin caraghios

In tramvai de te gaseste,Linea tine sta firesteSi incepe sa-ti sopteascaTare-asa, ca sa trezeascaPe ceilalti de nrin prejur...Nu zic chiar, ca sa-1 injuriInsa spune-i_o ritos:

Esti un caraghios

Daca-ar fi adevarate,Lucrurile denuntate,www.dacoromanica.ro

Le-am cunoaste si noi, vereChiar de n'arn fi la putere.si le-am fi simtit si noiCa e vreme de rasboi.Haide, iute, da-te jos

Esti un caraghios

La bodega cand el vineSe apropie de tineSi turnand din sfertul careL'ai platit, iti spune tare:

Toate draga s'au scumpit!...Spune-i: fiindca m'ai ciupitSi-ai trait fara folos

Nu fii caraghios.

Ia munceste si castigaNu pune de mamaligdCand te-apuci si tu de treabaIa alearga si intreaba,la agita-te, fii omLasa-1 dracului de rornSi de vin nabadaios

Nu fii caraghios.

Este scumpa viata? fieN'o scumpi cu trandivieSant necazuri? Sant. Sant multeCine st sa le asculteCine le mai tine cont.Cand ostasii, azi, pe frontLupta greu si glorios.

Esti un caraghios

Lasa-te de clevetireCa e timpul de ostire.Lasa-te de lenevie,Ca e timp de vitejie.Sufera si tu ca noiCa e vreme de rasboiFii odati ae folos

Nu fii caraghios.www.dacoromanica.ro

Spunc-i astfel cefatene,Cand il vezi clipind din geneSi eand vine cu mistereSmulse din inalte sfere.Zi-i asa dela obrazNu fa niciodat hazSi nu-I lua in serios

E un caraghios.

www.dacoromanica.ro

DOINA SVONULUIde ION JOARDA

Foaie verde lobocia,Gura lumii-i slobocla.Si iar foaie de mesteacan,Spune svonului s stea, ca'nInima romanuluiNu este leaganul lui.Si urechea tdrii meleNu-i cuibar de soapte rele.Svonurile cu toptanulLe iniprastite dusmanulSi in timp ce fratii taiLuipti cu dusmanii rai,Te atata, sa te superiCa nu pop oHce sa cumperi,Ca nu-i bine ca'nainte,Cand mancai curcan cu linte...Svonul este ca un sarpe'nRamuretul unui carpen:Lih fosneste si tu creziCa sunt pasari prin livezi.Se strecoara printre crengiSa-i asculti soaptele'ntregi.Din copac el suiera

tu crezi ca flueraPasrile cantatoareSub o ramura de soare...Dar n'apuci s zici nici paste,Ca svonul te i pocaueste.Si n'apuci sa zici nici pusca,

Si

www.dacoromanica.ro

Fiind, sarpele te muscdSi-ti lasa minea bolnava,IncarcatA de otravASi te umple de minciuniCa s'ajungi printre nebuni,S te raid pan' si plozii,SA stai la cct cu nAroziiSi de fiece pogonSA nu iasa gru, ci svon!Svonul uracios ca zgaibaDuce-s'ar pe veci la naiba!

www.dacoromanica.ro

CUR C A NULFABULA

de VALERU MARDARE

In curtea unui gospodarOm muncitor, iar nu hoinar

Din satul Magura PoeniiTrdiau mai multe oratenii0 viata dulce, ca in rai...Pe om, oricind 11 cautai,Venea de paseri si mai vacla,Le aducea causul rasSi le chema c'un vesel glasAsa precum ar face-un tata!Umbla motata infoiataCu puisorii dupa eaCocosul falnic se rotea,Iar ratele, in balta pling,Se balceau ca'ntr'o piscinaIn ciuda gtei depe malCare facea mereu scandal,C'asa e felul ei sa fie:Nu poate fara galagie!...lin trai mai bun ca asta, rar:Omul n'avea nici calendarwww.dacoromanica.ro

Ca'n orice zi de sarbatoareS. vie'n curte, s omoareFie-0 gaini, fie-un puiS aiba stiti pe masa liiiDuminica... ceva in oala!Deci, viata se scurgeaCand deodata, napristan,Sosi un oaspe un curcanlEra'ntr'o zi de dimineataCand omu'ntors din tang, din piat,Aduse pe acest erouDe a limas curtea tablou!_ sa tii s'a repezit motataCa traiul nostru bun e gata!Ne-a pus jupanul vr'un gaud rau,Ne baga slugi la natarau!...De-acum curcanul e mai mareIar noi nici apa, nici mancare!...Curcanul, biet, habar n'avea:El prin ograda se plimbaMai amarit ca niciodata.Dar curtea-i risvratita toata:

Ce ingamfat e dumnealui!...Tipa strident de tot un puiSi isonu-i tinea o rata:

Mi-e i lehamite de viata!.Aveam o balt, balta meaDesigur ca mi-o va luaCa sa se scalde numai dansul!Iar pe cocos 'l-ineaca plansul:

Ma simt slabit si chiar batranSa mai dau piept cu-acest hapsan!Ifitati-va ce mandru calcaDe-i tremura trei gusi sub falca!Desigur facut vr'un planCa sa m'alunge pe maidan

sa ramae el stapanul...Nu stiu ce-o fi patit jupanul,Dar cred c nu am meritat,

domoala..,

si-a

www.dacoromanica.ro

S fiu chiar astfel detronat!...Sa facem greva, razmerita!

Sbiera si gisca din gurita.agitanduii capul mic,

Ameninta pe.., venetic.Iar uaserile celelalte,Pe tonuri joase sau inalte,Alcatuiseri un corAfurisind ne impostor,Care pasea tacut si-agaleCuprins de o cumplit jaleCaci banuia i el acum.De ce fficuse acest drum..Dar iata, 'n mana c'un cutit,Sateanu'n curte s'a ivit,Prinzand curcanul de-oIi tae capul InteoSi-abia atuncea au aflatCastfel de moarte au scapat,Caci, omul dand o masa mare,N'a vrut din ele sa ornoareCi-a cumparat curcanul trist...

Mora la? Nu fii alarmist!Nesocotitu-ades defaima,Caci din nimic isi face spaimaEl vede totdeiuna'n rauChiar lucrul spre folosul sau!Fugiti de svonuri si de soapte,Caci ele-ti fac din ziva noapte!...

29

aripa,clipt!

www.dacoromanica.ro

BUFNITA lCOCARLIAFABULA

de M1RCEA RARES

Intr'o seara cand, padurea vuia vantul trist, sub luna,Sta pe-un ram o ciocarlie. Sta i presimtea furtuma.Iar o bufnita motata din frunzisul mic si rar,Iscodea in besna noptii ccdrul-adanc, cu ochi de jar,Deodata intinse ciocul, privi erupt la ciocarlie

rosti cu glasul acru, ragusit, plin de trufie:Auzita-i azi surata ce s'a petrecut in sat ?

S'a sfarsit cu speta noastra, Dumnezeu ne-a blestemat.Nici in aer n'avem pace, a venit vremeaTrei cotoi zburand cu aripi, jur, intocmai ca la noi,Am vazut chiar eu. Iar unul ce zbura ca o sageata,Prinse 'n drum o biata gaiti i o sfasie indata".Ciocarlia 'nspaimantata alerga la o prigoare:

In putin timp pasarimea va dispare de sub soare"Spuse ea plangand cu hohot, leganancl. spasmodic ciocul.

Cainii au aripi. Vai, Doamne, ni s'a implinit sorocul"In scurt timp intreg noroaul 'naripat, cu consternare,A aflat ca. lupii, urii, vulpile, au prins s5. zboare.Iar privighetoarea sue, candida si rasfatataA lansat cu viersu-i dulce, vestea cea mai importanfa:

Leii, tigrii elefantii si-alte lifte pamantesti,Se vor napusti in sfera imparatiilor ceresti"

31

'n

Si

de-apoi,

--

_www.dacoromanica.ro

Trista veste ca un trasnet in padure s'a intins.Au aflat toti zburatorii, cu ochi triti, cu glasul stins.S'au gnclit, au stat de vorba mult timp, Ora dimineata,Si au hotirit s fugfi de aici, scape viata.Au plecat... In cuiburi puii, ramasi singuri, far mame,Parasiti si cruzi in aripi au murit cu toti de foame.Numai bufnite sinistre in padure au rfimas !Urapleau spatiul pfina 'n ceruri cu al lor macabru glas.Fratilor ! Wagati de seam5, un svon spus de-un oarecareUrmAreste sa. 'avrjbeasca., s distruga, sa" omoare.

sa-ci

32 www.dacoromanica.ro

COANA LINA SPUNE TOTde TUDOR MAINESCU

1.

Coana Lina spune totSi le face de un cotDin ce-aude dumneaei!De un cot sau de catvrei!Gura ei e-un megafon:Invartesti de un butonSi indata cata-cataDe te stie toata piataCand te trece la raportCoana Lina spune tot.

IIDaca langa clansa stai,Vai de casa ta si vaiDe nevasta si copii...Ii supraveghiaza siTe denuntta tuturor:Dac.:5 traiul t'-e asor,Daca imbraca'-i sunt bine,Asta vezi nu se cuvine..Si te trece la raport!Coana Lina Fnune tot.

IIIDaca dimpotr 5 aiGreutati destr'c'n traiNici asa nu ; lace ei:

11www.dacoromanica.ro

Nu esti harnic i nu vreiDin noroi s te ridici .Sunt'em toti niste caliciNiste 1enei, niste, niste...Cana o vrea ea s te pisteTe i trece la raport!Coana Lina stie tot...

IVPe madam Popescu, stiiA aflat-o sotul siS'ant acum la TribunalCe sa-ti spun era'ntr'un hallEa, credea ca chioru-i chiorSi cand colo ce usorA citit el anonimaDe tra sa faca critna...Asa scrie la raport,Coana Lina spune tot!

VDar aseara amandoiSe plimbau la brat vioiCoana Lina parca vreaSa-i desparta, uite asaIn raportul cu dichisFilmic Ica, vezi ca anonimaAia mare cu pricina0 scrisese ca'n raport...Coana Lina spune tot!

VIPane-avem destula darN'o sa fie in hambarGrau, un bob, in acest an...

Semanat-ai vre-un ogor?Ai barbat agricultor?

Nu, dar am avut mosieCand cram trandafirieSi le stiu ca'ntr'un raport...Coana Lina spune tot!

VIICoana Lina a aflatDela un barbat de StatC'o sa fie ran de tot!Cue e? intrebi... Nu potsa vi-1 spun, ca e prea sus,

'IA www.dacoromanica.ro

Fiindc5. si-Astuia i-a spusCineva mai sus ca el...Si esti curios nitelCa sa* afli personajulCare face-acurn pe pajul,Mud un pesimist raport.Coana Lina spune tot!

VIII.Dar d,e-o urmaresti putinEsti edificat deplin.Vezi c se'neAlneste desC'un jidan care-i dA ghesLeibovici dentistul ei,Care-i scoate coltiiSi asculta Londra careNurnai el ii crezare...Asta-i omul din raport!Coana Lina spume tot...

IX.Coana Lina, coanA reaIa rnai stai si dumneataPe-acasa s vezi de ea.Las5. lumea asa,-Cum a vrut-o DumnezeuSi ca s'o mai schimbi e greu.Ia mai coase si carpeste!Vrednicul nu clevetesteNu te trece la raportDesi vede si el tot.

X.Coana Lino, ia mai tad!S te v5.d. cand taci, ce faci!Taci c e cartel5.-acumSi pe vorba ta dum-dum.Cine cleveteste multFie tanar sau adult,Fara vre-o economie,Ii trimitem la mosieSAturAndu-1 de raportSA nu mai vorbeasca tot...

rai.

cla

www.dacoromanica.ro

GUR A LUMIIde ION JOARDA

Ci-ca nu prea de departe,Cam de prin planeta Marte,Or s vina negresit,Dac nu or fi murit,Si-or sa tabere pe noiOamenii cu cap de oi!

Zau? i cine-o spuse asta'Pai, mi-o spuse chiar nevasta!Si nevasta d,e-unde stie?Dela varul sau Ilie,

Care ci-ca a auzitCe ti-am spus eu, negresit,Dela fratele lui VetaCare-a luat si el stafetaDintr'o carte dela Raul,Care o citea in staul...

Ei, in cazul asta, frate,Toate sunt adevarate.Raul asta o sa rastoarne.Lumea'ntreaga cu-a lui coarneSi-o sa deie, ca plocon,Fiecarui bou un svon!...

MORALACoarne de nu vrei sa_ti creased,Nu da gura s svoneasca!Svonurile fumege!Tu le lasa prostilorSinguri sa le rurnege!

37www.dacoromanica.ro

GLOSSA SVONURILORde RADU MOVILA

Svonuri trec, i svonuri yin,Toate-s vechi si false toate!Orice svon e-un gand meschin,Ce se 'mprastie prin gloate.N'asculta, nu-i da crezare:Ce e svon, ca svonul moare,Fie el oricfit de mareFiindca alta soarta n'are.Multe se yorbesc in piata,Gura lumii n'are astamp5r;Unii, apele le'ngheata,Altii spun anteadeyar,Ce tiu ei e lucru cert..:Uita-te la toti seninSi nu crede nici pe sfert:Svionuri trec si svonuri via.Vorbei aruncata'n \rantDe vre-un guraliv fudulNu-i da nici un crezamant:E o vorba de om nul.Unii yin incet spre tineSi-ti optesc o noutateDar asculta-ma pe mime:Toate's vechi si false toate!

39www.dacoromanica.ro

Seara ca'nd te dud la teatru,Ziva la aperitive,La 'ntalnirea dela patru,Sau la ceaiul unde ChiveNu-si tin gura lor de fiere,Fii discret, energic, fin,Si dernasca-le 'n tacereOrice svon e-un gind meschin!

Carciuma si cafeneaua'S-ale svonurilor surse.Muta st si cucurveauaand aceste false burseDe cobiri si vesti ce nu seDovedesc nici jurnatate,Ej desvolta-a lor produseSi le imprfistie prin gloate

Alarmistul e un tipCe lanseaza zvonuri rele;El vorbeste'n orice timpCate'n lun si in stele.Insa joace ca 1a teatru,Rupa'n d,inti si munti de sare,Faca i pe dracu'n patru:N'asculta, nu-i da crezare.

N'asculta de-auzi flecariPrin unghere criticandSi cu svonuri de samsariLuxnea 'ntreaga impanzindAstazi, unul spune una;Maine, altceva-i sub soare,Nicaeri n'a 'nvins minciunaCe e svon, ca svonul moare!

Ca un cantec 4e flasnetaSuna-al svonurilor glasDuipa-o lume ce-o regretaCei ce'n umbra au ramas.Treci prin fata lor afon,Indrasnet, cu fruntea'n soare:N'asculta de nici-un svonFie el crick de mare.

40 www.dacoromanica.ro

De te striga., fugi incoloDe te'ntreaba, taci din guraIn surdira, multi fin solo,Iti vor spune-a lor masurd:AdevArul unul

minciuna'n moareSau se umfl ca paunubFiinda alfa soarta. n'are.

Fiinda aka' soart5 n'are,Fie el oricfit de mare,Ce e svon, ca svonul moare.N'asculta, nu-i da crezare.Cnd se'mpastie prin gloate,Orice svon un gnd rneschinToate-s vechi si false toate!Svanuri trec i svonuri vin!

41

fat-iinsa-i

www.dacoromanica.ro

PR OZ AGheorghe Bthescu Ce ne trebueValeriu Mardare Amicul cu... relatiiI. I. Silvestru 0 zi cartofi, o zi fasoleGheorghe Radu Ut costa o pereche de ciorapiVladimir Runea Conu Alecu-NastureGheorghe Radu Nu se gasesc urzici!

www.dacoromanica.ro

CE NE TREBUESKETCH

de GH. BRAESCU

Loan Marinescu, 3 ani, profesor secundar. Gheorghe Voinic,50 ani, 50 pogoane.

Gheorghe Voinic, adus de interese in Capitala, a picat inzorii zilei, in casa nepotului sau loan Marinescu.

Bine-ai venit. Cu ce s te cinstesc?Ca in timp de razboi, cu ce se gseste, un ceai dacA

se peate.S'a facut! Kati, fa un ceaiu penctru domnu'.S triesti, daT ce v'ati mai suparat.Nici o suparare. E datoria batranilor &a nu vina cu

maim. goald.Ce face tusa Anghelina?E necajit. La noi in Ialomita s'a ridicat apa pe alocuri

path' la streasina caselor.Ziarele spun ci se retrag.Apele se retrag, pagubele *raman.

Un miel 'limas in varful unei movilite si cum a tras barca,a venit bland, a &grit in ea si dupa el o vulpe si un iepure,iesiti nu stiu de unde.

Arca lui Noe.De cand sunt n'am vazut vulpe cu miel la un loc.Ii infratise primejdia.Pe oamenu num primejdia nu-i apropie. Pe la voi ce

mai nou? LipsA mare au&Nu te potrivi. Nu e belsug d,ar se gAseste.Se vait oamenii...Din denrindere urat, sau indemn intretinut diabolic.

Traim slava Domnului, binisor, mai bine decat alte popoare inwww.dacoromanica.ro

razboi. Meseriasul are cantina itn fabrica, muncitorul pe caredbia II gasesti, pretind,e masa declarand dela inceput, ca numananca fasole, iar ceilalti se vaita i cumpara, cumpara si sevaita de scumpete! Vin pe strada, cu targuiala in parada. as-teptand iscodeasca trecatorii.

Asa e la razboi, de tmde, de neunde, toata lumea are bani.Teatrele sunt pline, boegile idem, in farnilie nu se mai joacaRemi la gologani, si clack' dracul schiop din poveste ar ridicadintr,odata vitrinele dela frizerii, am vedea pe toate bucures-tencele noastre, din centru sau mai dela margine, rasturnate infotoliu, cu castronul in cap, cu tigara in gura, cu mainile insus. sa se usuce bacanul de pe unghii.

Nu renunta nimeni in folosul razboiului la inmormantaricostisitoare, la nunti cu alai, la cumetrii cu praznic. Ca corbabacanului, care-ti strecoara la ureche, cu surasul Giocondei:sunca nu este, dar sa ved,em sa caut, poate c aveti noroc, maiasteptati dumneavoastra.

Este insa altceva 'care nu ne convme: carteleie, bata-lepustia, am trait larg in tara imbelsugata, am cheltuit fara so-coteala, bani i merinde i ne vine cu sifon sa ne anarginim lastrktul necesar.

Ij batem pe ruci ce zici?Depinde de noi. Pe mine nu ma inspimanta dusmanul

dinafara. Ii vom rapune, trebue sa-1 rapunem.S te auda Dumnezeu!Dumnezeu e cu noi. Noi n'am pangarit biserici, n'am

ucis oameni, de florile marului, pentru placerea de a ucide,Ma inarijoreaza dusmanii dinauntru...

Asa e!Strainii nui ingrijoreaza ca i ceilalti dusmani, din

fericire putini la numar: romanii inconstienti, flecarii carevantura minciunile, sa otraveasca sufletele.

i asta e adevarat.Toantele din pragul portilor, stlpii cafenelelor,

doamnele atot stiutoare care stranse cu tasa, Intrehate de unclestiu, iti raspund, ofensate:

,,Vai dar stie toata lumea... sau Intreaba pe cine vrei"..Poate sa fi afLat de undeva, c de iniventat...Sunt minciuni, prinse dela uneltele bolsevicilor, dela

liftele spurcate care azi te intarupina cu flori i maim te liii-puc pe la spate!

Ca bine zici. In noua sute cand am trecut hotaru laZarnesti, imgurii, au intampinat soldatii cu paine i bani deaur. Si noaptea ne tradau miscarile cii semnale luminoase, dinturlele

Trebuia impucati.bisericilor.

s-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

Romanul, vezi, nu c banuitor. Departe de satul lot% lu-minitele le pareau stehrte, plugarii adormeau cu ele in gene.

Bine unchiule atunci, ca atunci. Dar azi? Suferintelenu ne-au invatat nimic? Propaganda ticalloasa continua *tiicum procedeaza?

Cum?Domni bine imbracati, se amesteca prin. multimea care

face coada, se urca in trenuri, dar mai ales in tramvaiul Obor,gara de Nord, si retur, vo(rbesc confidential dar destul de tareca sa aucla cei dimprejur:

IP spun precis, vin dela Ministerul aprovizionarii, dela15 ale lunei nu se mai cla paine.

Nici cu cartela? intreba celalalt.Nu mai e pic d,e faina.Ce mai nou? te intreaba uevasta cand vii la dejun_Dela 15 ale lunei nu se mai da paine.Cine ti-a spus?Un domn dela Ministerul Aprovizionarii, un functio-

nar superior se vede, ca era cam in virsta si d,ecorat.Si minciuna, repetata de cateva perechi de ticalosi, de

dimineata pana seara, pe toate lniile, este in gura tuturor,circula, prin toate casele, creste, se ingroase ca un gogoloi pornitla vale, in zapada proaspata.

Bine frate, nu se ia triad o masura? Nu-i inhata nimenide guler.

Ce masuri sa se ia? Masura sta in mana fiecaruia.Ne trebue unchiule, o armata interna, alcatuit din mun-

citori de isprava, din negustori cinstiti, sunt mai multi decatcrede lumea, din invatatori si profesori, din elevi si studenti,din preoti, din functionari si pensionari ai statului, din femeilede inima, cu acelas cuvant d,e ordine: pazeste-ti gura. 0 ar-meg raspandita In toate cercurile, care SA trezeasca in sufletulnostru instinctul de conservare, prin legea solidarittii natio-nale, lege care a ajutat steamosilar sa ne pastreze limba, portul,ogorul si libertatea.

SA ne convingem, sa nu uitam niciodati ca legea solida-ritatii a ingaduit strainilor sa devina forta cu care inte razboimazi, pe viat si pe moarte, cu jertfele grele de bunuri si vahiride sange.

Sa ne impotrivim cu vointa, cu sacrificii, cu tarie de ca-racter, la tara si la oras, la sarbatori familiare, sau in. localuripulblice, pe strada, oriunde, nu azi, mane, ci zi de zi, impotrivapropagandei ticaloase, intretinuta de dusmanii dinafara sidinauntru. Iata ce ne trebue...

Awww.dacoromanica.ro

AMICUL CU... RELATHde VALERIU MARDARE

La bodega Leii de carton" se intalnesc deseori prieteniiia o tuica.

E tocmai momentul cand patronull face dever mare.Deod,ata usa se deschide si apare un nou client.

A, uite-1 i pc Gica! exclama corul prietenilor.Salutare, fratilor! ii se adreseaza noul venit.Iei si tu o tuiculita, Gica? Ii strange mana unul din

zei prezenti. Si complecteaza, inteo doara: Ce se mai aude?Prietenul Gica senrtuneca deodata la fata Si dating, me-

lancolic, capul:Ce's'aude nu s'aude bine!

Cei prezenti, au devenit, fara voia lor, atenti.Ciulesc urechile, gata s primeasca stiri noui:Dar Gica tace si... ofteaza:

E-hei!...Until nu mai poate rabda:

Dar spune, bre omule! S'a intimplat ceva?Daca nu s'a intamplat... are sa se intarnple, de-acum

sopteste Gica, misterios. bagandu-se intre ei.Nevinovatii cetatervi, cari pana atunci ii beau tuici1e

rfizand si discutand galagios, capata deodata mutre si atitudinitie conspiratori.

Se baga unii intealtii, se privesc pe furis cu intelesgrijulii surprinda cineva.

Gica face o pauza, Ii masoara pe rand, apoi arunca bomba:S'au micsorat lefurile functionarilor!

Prietenii, toti functionari, raman o clipa Drblemnit.i. Pevremurile acestea de scumpete, ar fi o ad,evarata nenorocire.

sisa nu-i

www.dacoromanica.ro

Totusi, unul indrazneste:Cum naiba, c eu auzeam parca de o urcare!?Gogos, frate Vasile! i-o reteaza, drastic, amicul

Gica. Eu, cand dau o informatie, rspund de ea. Cine mi-aspus mie, face parte chiar din guvern.

Cum, tu esti in relatii cu un ministru si noi sd... nu stimnimic!? intervine altul, practic.

Gic5 sovae:Nu c am relatii cu un ministru, dar cunosc pe un

prieten al unuia. Insfarsit, legea e ca i aplicata: intocmita,aprobata, semnata. Trebue sa iasa...

Chipurile tuturor s'au pleostit... Tuica merge cu noduri.Bietii oameni, desi nu le vine sa cread,a, incep sa-si faca ingand socotelile: unde ar putea sa mai stranga baerile pungiica s5 o scoata la capat ?

Dar amicul Gica nu-i lasa prea mult timp cu grijile lor.DupA primul succes avut, i-a venit pofta acum de altele.De-aceia se pretinde bine informat si in chestii externe.

Anume: el afirma cu tarie si in mare secret ca Engleziiau reluat Singaporul, c americanii au obtinut o mare victorieaeriana iar bolsevicii, continuani ofensiva, au trecut de Var_sovia...

Pana la urma, tuiculita distractiva se transforma inteunnoian de ingrijorari i ganduri negre.

Vorbesti, serios, ma Gica? De unde le stii toate astea?Gica pune degetul pe buze in semn de mare taina si-i

strange pe toti mai aproape:Chiar dela statul nostru major. Sunt stiri secrete.Eau!?

- Am maneat aseara la un prieten. uncle era si un generalmare nu-i spun nun-iele. ca sa nu se afle, stii Si tocmaiatunci primise si el vestile. Era foarte ingrijorat...

Zici ea aseai. Sunt stiri proaspete, deci?Aseara, dragil. Am stat de vorba cu prietenul i ct

generalul dela opt pana la miezul noptii. Nici de armata rioastranu se stie mimic...

Prietenii au pierdut tot cheful. Par'ca ceva greu, inabu-sitar, Ii 'a pus pe inima. Platesc in tacere i nici nu 1e vinesa se mai uite unul la altul. In drum il intampina alt cunoscut:

Hai noroc. fratilor! Ati fost la o tuica, la Leii decarton"? Daca n'aveam treaba la birou pani acuma, a fi venits.i eu ca v'am vazut de multa vreme si pe urm imi era gatulcoclit de vinul baut aseara la Doi claponi", pe Mosilor. Tun'ai avut nimic. GicA?

Amicul Gica se facu rosu-verde:Ce s am?

II.' NIL

--

www.dacoromanica.ro

____ pupa vinul de-aseara? Ca te-am zarit si pe tine laDoi claponi" in odaita din fund, cu nea Cristache macelarul...

Acesta iti era gheneralul al mare"? sarira totiprietenii deodata.

Dar amicul Gica facu stanga imprejur, s'o rupa de fuga.Cateva picioare solide i pumhi amicali" tot 11 mai ajunseradin urma, pe langa huiduelile si injuraturile d,e rigoare.

Iar unul din ei avu tirnpul sa-i mai strige:Lasa ca punern noi mana pe tine altdat, alarmistule...

Te iinivatam noi minte sa ne mai dai vesti de senzatiel...Noul venit rad,ea cu pofta dd spaima, fuga si patania lui

Gica.Dar, dupa ce afla toata povestea, declara serios:Complect nevinovati nu sunteti nici voi, fratilor. Pentrucl

pe astia trebuie sa-i plesniti peste bot itnIdata oe i-ai auzitvorbind, nu dupa ce-i da altul d,e gol!...

www.dacoromanica.ro

0 zi cartofi, o zi fasolede I. I. SILVESTRU

Vecine. Cu toata diferenta de varsta, s'au imprietenit siZsi permit din cnd, in cn4 unele confidente, mai ales aceleade ordin domestic. Ca deunazi, cnd s'au jrifilnit in fataportii.

-- Cu targuelile, mad,am Dimitriu! Am batut iar Lipscanii,dar ma intorc cu mana goala. Nu mai e chip sa gsesti ce-titrebue, deschide focul lanra doamna Iliescu.

Madam Dimitriu, tare merge pe asezeci de ani (moda ye-che) dar e Inca voinica, incearca sa riposteze cu indulgenta,privind pachetele i pachetelele ce se revarsau din brateled-nei Iliescu:

Asa sunteti dvs. tinerii, exagerati caeodata... Eu yindin Obor (isi priveste cu afectie cosnita de piele roasa). Amfarguit...

0! de piata nici nu trebue sa-mi mai spui, ii talecuvantul mad,am Iliescu cu un temperament ce nu se desminte.Cunosc calvarul! Mi-e groaza and ma gfindesc c iar brebuesa gatesc. Trebue sa alerg eu in toate partile. Oltenii astiapar'ca au intrat in pamnt!

Ei or fi i unii din ei la datorie, concentrati. Eu decand nu mai vine olteanul, ma duc regulat la piata?

i acolo par'ca mai chip SA gasesti ceva?!!Madam Dimitriu ar vrea sa o desminta cu argumentele din

cosnit: o punga cu oua, un crap proaspat, dou kilograme deceapa, o jumatate d,e branza, niste sunca, un pergament cumarmeladi de capsune i, cum ii place dumnealui.

53www.dacoromanica.ro

sa-ti spun drept, m'ani saturat! M'am sa-tu-rat!Daca nu faceam provizii asta toamng, moream de foame. Acumii dam inainte: o zi cartofi. o zi fasole.

Y,E

A clpua zi, in fata aceleasi porti la aceeasi ori.Madam Iliescu, putin obosita, e totUsi radioasa:

Si cum iti spunearn, am stat 'Ana la ziva. Barbatu-meucare-si serb# ziva de nastere a regretat foarte mult ca nu atiputut veni i dvs. Am petrecut admirabil..

Clipeste, ca la evocarea unei amintiri savuroase, Si con-tinua. gradand.:

Stie Nicu undeva un Cotnar, care La facut praf pe toti.Inchipuieste-ti, am avut douazeci de invitati.

Acum madam Iliescu manifestd un vadit aer d,e superio-ritate.

Nu-i vorba ca celelalte au fost la inaltime: piept decurcan in aspic, salau cu maionez, fripturi de purcel la dis-cretie... pui.. si,. ce sa va spun, o torta de castane d,e toatafrumusetea.

Aici madam Iliescu face o pauza ca sa constate efectul.Vecina-sa e inteadevar umilit.

Dar Madam Dimitriu, care are memorie (rnoda veche), deastadata nu se mai rabdd:

Bine c a fost torta de castanie! Ca altfel Ii dati inainte:o zi cartofi, o zi fasole.

Pentru prima oara in viata ei, curnpatata Madam Dimitriusi-a permis sa fie acra. N'avea dreptate?

5 4

Eu,

si

www.dacoromanica.ro

C5f cost6 o pereche de ciorapide GH. RADU

Desigur ca dad femeile ar fi avut numai un picior, pro-blema ciorapilor ar fi fost, pe jumatate rezolvata reflectadanc Coana Chirita. Dar cum bunul Dumnezeu a inteles sale zamisleasca, pe aceste sprintene caprioare ale vietii noastrecu Cate dou5 picioare, problema ramine... in picioare.

Ccana Chirita, isteata din fire, si-a zis:Dar ce, bunicile noastre isi cumparau ciorapii de pe

Podul Mogosoaei? Si-i impleteau singure". De ce n'ar facesi dumneaei, ma rog la fel. Ambitioasa, cum o stiu, a jurat sinu-si mai curnpere ciorapi din 'dia subtiri carora le fug ochiu-rile la fiecare pas si le ies calcaiele la fiecare drum, ci sasi-i faca ea singura din ata pescareasca ca o plasa, dand, si olovitura modei, fiind si racorosi. Dar cum sa-i impleteasca?Mana pe iglite n'a pus-o de cand era ittita, inteo zi, and amarocat cu ea, o jumatate borcan de dulceata, mancand apoi ojumatate ceRs bataie.

Ehe! Doar n'o fi asa de greu! 0 sa-si cumpere un jurnalde moda si o sa vadd ea.

A doua zi, spunandu-rni ca-i toata dimineata foarte ocupata,n'are tirnp sa gateasca si ca vom manca la restaurat, si s'a duscolindand 0,ebitele si librariile dupa jurnalul de moda.

Rasfoindu-le toate s'a hotarit sa-si faca asa bascatrei rochii si dotia plarii care i-au lamas la inima, cumparan-du-si o revista de modi germana, in care a vazut chiar ciorapulpe care il visa.

55

-

www.dacoromanica.ro

Nimeni nu era mai fericit ca ea. la restaurantul din centru,unde i se deschisese o foame seculara. Cat m'a costat,remarcat. fiind foarte ocupata sa descifreze explicatia mo-delului.

Pe nemteste o rupe dumneaei, ca doar are pensionul" laactivul ei cultural, dar, asa, s inteleaga tot, nu prea.

Are o prietena care stie bine, dar afla d.e ce e vorba siiese ea intai cu ciorapi ajurati, i n'a facut

Dup5 cinci minute de furie cumplita, s'a potolit hruscIi va cumpara si un dictionar. Unde a costat revista 120 leimai merge 200 pentru dictionar. Zis i facut. In jumatate deceas s'a i intors cu un splendid dictionar, 40.000 cuvinte(Cate poate spune d-sa intr'o ora).

Dar. consultandu-1, alta deziluzie! Dupa ce a descifratexplicatia modelului, a aflat ca nu era vorba deck de modeluItricotajului, fara s arate cum se tricoteaza ciorapul intreg.

Alte cinci minute de furie, apoi alta idee fulgeratoare:Ii va cumpara Inca o revista. A doua zi dimineata, CoanaChirita era d,in nou pe drumuri, cercetand ca cine stie ce sa-vant teancul de hartoage de pe tejghiaua librariei. A gasit sia cumparat revista dorita. plus un dictionar italian limbain care era editata noua revista silngura care avea o des-criere complecta a cioranului.

Inarmata cu aceasta dorita literaturd de specialitate, coanaChirita s'a afundat in vasta ei indeletnicire textila. Lucra cupasiune, uitand de casa, de barbat, de vremurile grele prin caretrecem si care Iti impun sobrietate Si seriozitate. Tricota, tri-cota, crescandu-i inima in acelas timp cu bucatica de ciorapdintre degete. Cand a ajuns pe la jumatatea hti, a mai cumparatun jurnal de mod frantuzesc, realizand o apreciabila economicfiind,:a nu mai trelmia sa cumpere dictionarul (are Gogu La-rusul).

Dupa vreo cloud saptamani, cand perechea de ciorapi era a-proape terminata, ca sa-si bage prietenele in boala. le-a che-mat la uln ceai, pentru care m'a ciupit de o mie de lei cacumpere dulciuri.

facea. Cele cinci prietene au plecat otravite. Nu dm dul-ciuri de ciorapi.

56

n'a

mimic.

s

-

www.dacoromanica.ro

Vezi, Gogule, mi-a spus mie. seara, ce nevasta econoa-ma ai; si, aratandu-mi opera: N'o sa_ti mai cer bani de ciorapi.Mi Lam facut singura! Buni, rezistenti si practici nevoie mare,0 sa-mi mai cumpar la ei o pereche de pantofi troter, a. numerg cu altii si o s-i port de-o sa mi se acreasca.

N. R. Ciorapii eftini ai ingenioasei coane Chit-4a aucostat:

3 jurnale de moda 360 lei.2 dictionare, 380 lei.3 curse cu taxiul 180 lei.1000 lei dulciurile.800 lei cele cinci sculuri de ata (zicea ca pescareasca n'a

gasit).i cam tot atata m'a costat pe mine cu masa la restaurant

care se cuprindea in investitiile facute pentru o pereche deciorapi, pe care nici macar satisfactia sa-i poarte o singura z?n'a avut-o: Coana Chirita a fost clusa la lagar pentru auto-specula'.

51www.dacoromanica.ro

CONU ALECU-NASTUREde VLADIMIR BUNEA

Pe conu Alecu-Nasture nu stiu cum 1-am cunoscut. Stiunumai ca suntem buni prieteni", asa cum ii place lui sa marecomande, altor buni prieteni". De cate oH ne Intlnim, ConuAlecu Ii deschide bratele larg, ca un parinte care si-a reesitfiul pierdut" i ma intAmpina cu celebra lui fraza:

Vino sa-ti, spun una grozava !...Dar, mai intai. trebue s5 vi-1 prezint pe Conu Alecu-Nas-

ture. Sa va spun ca prietenul meu are varsta unui pensionar,e de statura mijlOcie, poarta m9stata si, in unele ocazii, mo-noclu. Deoarece, sticla aceasta cu snur negru se asorteaza deminune cu fata smead.a, cu trasaturi aspre a lui Conu Alecu.Mai poarta si baston, instrument care, dupa cite se spune, artrebui sa sprijineasca batranetele. Lui Conu Alecu Ii spriji-neste morga si drurnurile, destul de d,ese si incurcate, intretoate cafenelele i bodegile Bucurestiului.

Un lucru n'am priceput decat tarziu: dece lui Conu Alecui se spune Nasture". Caci, dup toate cunostintele mele geo-grafice, nu stiam nici o localitate care sa sune astfel. (De obi-ceiu, localitatile sunt acelea care se adauga, cu linioara incoada numelor, pentru a da titulaturi aproape nobiliare ca:Popescu_Mizil", Georgescu-Raioasa", Ionescu-Parliti" sauPetrescu-Adancata"). De ce atunci Conu Alecu se numesteNasture" ?

Inteun tarziu, cineva mi-a lamurit misterul i apoi, pepropria mea piele (sau mai precis: pe propriile mele haine)s'au confirmat toate aceste 15xnuriri. Iata-le:

In discutiile pe care le angajeaza, Conu Alecu cauta tot-deauna sa te fixeze binefin loc, sa-ti dea certitudinea unei

59www.dacoromanica.ro

pozitii sigure, astfel ca dialectica interlocutorului si teribilelelui tiri cari te edifice i te conving", sa nu poata fi refuzate,Pentru a-si fixa o astfel de pozitie Conu Alecu te apuca d.enasture.

De aceia la cafenelele din centru, pe care le frecventealaConu Alecu, o ibuna parte din vizitatori si mai ales bunii prie-teni" ai lui Conu Alecu, au d,esfiintat functia primordiala anasturelui, purtand cu precadere haine largi, cu croiala engle-zeasc.a. Pe acestia, Conu Alecu Ii apuca de rever.

In general, omul agaseaza si indispune. De douazeci deani vina.e stiri importante, noutati teribile si sectete. De doua-zeci de ani filosofeazi si teretizeaza, pe baza investigatiilorpersonale si a informiliilor obtinute pe cale particularkdespre soarta tarilor i popoarelor, a oamenilor politici Si acapetelor incoronate. Cunoaste toate conversatiile diplomaticedin lume, toate proectele industriale ale Arnericei, toate inven-tiile si toate armele secrete ale viitorului. Conu Alecu te facetot0eauna atent :

Vezi c asta o stiu dela cutare ministru, care este rudacu fosta nevasta a nepotului meu. N'asi vrea sa se mai afle...

Vai de mine, Coane Alecule !Si Conul Alecu continua, dand fiecarei nazdravane infor-

matii, o paternitate oficioasa, daca nu oficiala.Conu Alecu-Nasture e un cavaler al svonului, pe care il

cultiv cu drag si 11 rdspandeste cu pasiune. Cand, in virtutearationamentului si a posibilului iti exprirni vre-o sovaire, fatade senzationalele noutati ale lui, Conu Alecu-Nasture isi aseazatacticos monoctul in orbita si te aduce la ordine:

.,Ti-o spun eu, d.omnul meu! Ti-o spun eu!ca sa-ti ia piuitul, Conu Alecu-Nasture invoca supremul

argument:Dealtfel stirea e comunicata si de Radio-Londra.

Evident, daca esti om bine crescut trebue sa taci siaccepti.

Inteo zi insa, mi-am luat revansa. Intru la o cafenea dincentru intalnesc pe Conu Alecu. De asta data 11 iau i eude sus:

Ei, Coane Alecule, iti place?Cc anume?Cum, nu tii ?Cu Elvetia, raspund eu laconicA intrat in razboi?Nu inca.Ei, dar intra!Nu cred, Coane Alecule.

60

s...

pi-1

www.dacoromanica.ro

Spune frate, ce e? Revolutie in cantoane...Nu, Coane Alecule.

Intre timp, ma asezasem la masa si, cu priviri circum-specte, imi apropiasem buzele de urechea lui Conu Alecu.

Uite ce e: Elvetia are cele mai formidabile fortificatiidin lume. S'au descoperit abia eri, in zori, cand autoritatile defrontier* streit4, au putut observa pe tot intinsul graniteiElvetiene, un zid inalt de circa sase metri, in fata careia co-respondentul agentiei Reuter a observat niste santuri imense.cari, dupa cat se larnureste, pot fi inundate la momentul opor-tun, printr'un sistem cJ.e canalizare special, prin legatura careo au cu lacurile

Conu Alecu a ramas incrememt:Ce vorbesti frate !...Lucru dovedit, Coane Alecule !Bine, dar and au facut aceste fortificatii?Pal tocmai asta e senzatia, Coane Alecule. Vezi, elve-

tienii lucreaza de trei ani incheiati la aceste formidabile forti-ficatii. Lucreaza zi si noapte. Tot materialul a fost pregatit,departe, i inteo noapte era o noapte cu luna armatelelui Henri Guisan au transportat acest material si 1-au asezatla locul hotarit dinainte. Peste imensele cuiburi de piatra ma-siva a fost turnat cimentul i, in zorii zilei, Elvetia era ingr-dit de ziduri chinezesti.

Conu Alecu a trecut in extaz...Forrrrmidabbbil ! Eu am spus ca Elvetia nu ram.ane

neutra... Apoi, dupa o clipa:De uncle o stii ?Ei, Coane Alecule, dar dumneata pe ce lume traesti.

Vorbeste tot ministerul de externe si astazi, a spus si RadioLondra.

Conu Alecu-Nasture s'a ridicat repede dela masa':Chelner, plata! Sunt grabit...

A doua zi, stia tot Bucurestiul de formidabila... lovituraa Elvetiei. A treia zi, Conu Alecu a disparut din circulatie.

Cineva spune Ca ar fi fost internat la Salvare".L-am intalnit peste doua saptamani, In fata aceleasi cafe-

nele. De asta-data, Conu Alecu-Nasture nu m'a mai vazut.

Elvetiei...

-

www.dacoromanica.ro

NU SE GASESC URZ1CI !de GH. RADU

Draga, se adresa o cucoana foarte politicoasa, aveamambitia sa mananc niste urzici, inchipue-ti ce vremuri amajuns sa traim: nu se mai gsesc urzici? E o nenorocire, facuea foarte urzica, in pofta ei nesatisfacut i revoltata, degastronoama. Auzi? Sa nu gasesti i tu cola a verdeata !

Discutia s'a oprit aci. Mad.am Vitaminescu A., care ascultasi ea discutia, a inregistrat-o.

Dup masa s'a intaltit cu o prietena, la modista.Ce se mai aude draga?Gray de tot.Dar ce-i?Nu se mai gaseste verdeturi pe piata. Nici un fir d.e

iarb macar; nici pomeneala de zarzavat.Aoleu! Bine c se gasesc verdeturi" artificiale ca sa

mai avem ce pune la palarii.Stai, ca m'ai ghicit. N'o sa mai avem din ce ne face pa-

larii. Alea de vara.De ce?Nu se mai gas4te paie.Nu se face grau.Se face, dar am auzit cresc grauntele fara paie.Auzi draga ce nenorocire, facu dumneaei aranjandu-se

sa vada daca_i vine bine a 20-a palarie pe care o incerca.Cele doua palarii noui, cari au fost cumparate, au fost

aduse sa fie exibate la five-clok-ul" d_nei Vegetarianu.Bineinteles ca i aici Vitaminescu A. s'a plans de

lipsa urzicilor pe care a avut pofta sa Ie manance. Nu pentrucis'ar fi trezit in gusturile d_sale, gastronomice, apetituri primi-

d,-na

www.dacoromanica.ro

tive si rustice. D-na Vitaminescu A. e o rafinata care ramnestela andive i sparanghel, dar asa a citit in Marie-Claire"...

Nici pomeneala., auzi. Ce urzici? Zarzavat nu se ga-seste. Toate cucoanele priveau cu o binemeritata compatimirepe d-na Vitaminescu A., care saracuta nu gasea urzici.

nici un alt zarzavat. A urmat fireste, un moment lung detacere in care timp, prin fereastra deschisa a patruns, melod,ios

prelung strigatul:Urzice-le..., ai la urzice-ele...

Consternare. Dar s'a deschis in acel moment usa si a intratservitoarea.

Ce Anico?A venit olteanu.

ce vrea!Si-i platian zarzavatu de saptamana aceasta.

D-na Vitaminescu. foarte .,urzicata", a trebuit sa plece.

zi

www.dacoromanica.ro

TEATRU(PATRU SCENARII RAD)OFONICE)

Tudor Muqatescu ScafandrieriiMircea Stefnescu Un bun roman" de pe vremuriValeriu Mardare A murit madam ScarlatNicolae Garais Bombardamentul

www.dacoromanica.ro

SCAFANDRIERIIde TUDOR MUSATESCU

Gong !Se aude un canar cantand.Cantecul canarului inceteaza.Replicile care urmeaza se dau repede.0 VOCE: Mitica! 0 tafea, dragufal Cu ochi de arpe!MITICA: Imediat, coane Grigore !ALTA VOCE: Si mie una, Mitica !ALTA: 0 gingirlie !MITICA: Imediat, coane Dumitrescule !ALTA: Un ceai cu rom, Mitica !MITICA: Am inteles Dom'Colonel.ALTA: Psssttt! Baete! Treizesidoua cu purici,MITICA: Vi-ne !ALTA (naza15): Ce s'aud,e, ma, cu tablele alea ?MITICA: Imediat Dommu'Nicu.ALTA: Mitica! Lipsete nebunul dela ah.MITICA: Va dam altul, coane!ALTA,: Cartile de tabinet, Miticuta, tata! Dar nu alea cu

-papa de trefla rupt la colt.MITICA: Da, coane Paveliule !ALTA: Du, mai dulceata, aia, od,ata.ALTA: Si tibisir pentru tac.MITICA: Momenta!, coane..,. Vine toate instantaneu,

CRAINICUL:Cred Ca ati inteles, iubiti ascultatori, ca ne aflam inteo

-cafenea de provincie. Sa-i zicem, Caf central" c'asa le zicewww.dacoromanica.ro

tuturor cafenelelor din centru oraselelor de provincie. E oracinci clupa amiaza. Toti obisnuitii localului, sunt la posturi.Asa, cl,e exemplu, la bilardul din fund, s'a angajat partida obis-nuita de chegle" intre decanii" acestui joc: Nea Georgica,fostul comandant al pompierilor locali si d. Garnita, comersantde coloniale si delicatese.

Chibitii, aceeasi si ei, in fiecare zi, au facut roata (aceeaFroata) in jurul biliardului. Tanasescu, dela Masuri si greu-tip", noteaza punctele. Este, cu alte cuvinte, insarcinat cucaligrafia".

TANASESCU (dupa ce sa auzit tacul pornind bila, pebiliard): Patru, la Nea Georgica. Ai 62, in total, Nene Georgica.

GARNITA: Si eu cate am, draguta ?TANASESCU: 58, Nea Matache, 26 cu 58. Sunteti a_

proape egali... Mai are numai 4 inainte.GARNITA: Si m'a lasat si mascaUN CHIBIT: Trage cu efect din manda, Nea Matache.

Buzare!TANASESCU: Ea! Inveti tu pe tatTo sa faca copii. (cu

admiratie). Las'ca stie el, Nea Matache, cum s'o joace. (Sa-vant) Trage-o cu contra efect din mandanea, Nene Matache.

NEA GEORGICA : Fara' idei, va Tog. Fara idei! Aici sejoaca fara idei... Jucam la interes... pe bani grei.CHIBITUL (confidential, lui Tfinsescu); Dar, pe ce

joaca ?.TANASESCU: Pe un pachet de Nationale. Ecler".

NEA GEORGICA : Ce faci, Garnita? Joci ori nu joci?GARNITA: Ai rabdare, nene! Ce crezi ca e asa usor dejucat? Nu vezi ce pozitie mizerabila mi-ai lasat (trage Iovi_

tura; bilele pornesc pe biliard) Opt la Mandea! (rnndru).Caci eu le adniinistrez!

TANASESCU: Ahahaba! 8 si cu 58, 66. (anunta cu vocede speaker) Situatia Dcrnlor: 62, Nea Georgia 66, Nea Mata-che. Aproane egali... .

MITICA (cheLnareste):1 Cafelutele, va rog... Pardon varog... Usor cu tacul Coane Georgica... imi varsasi cafelele:

NEA GEORGIC k (enervat): Nu ma tine dela mina, maca acum le rastorn de le sare nautul.

CRAINICUL:Tot atat de zilnica si pasionata, s'a angajat si partid.a de

tabinet dintre coloneiul pensionar Vasilescu si d. Nedelcu,fost consilier comunal. Alti chibiti, urmaresc cu atentie in-cordata sfaritul partidei.

COLONELUL: Treisp'ce si cu una paisp'ce. Zgfirie-miun tabinecior. www.dacoromanica.ro

NEDELCU: Cum, d-le Colonel, ai mai avut un papa? (cuparapon). Tt! Tt! Tt! Eram sigur ca au esit toti popii.

COLONELUL: Daca n'ai tinere de minte, lasa-te de tabi,net, iubitule, ca asta e joc de ctiinta. Apuca--te de loton, c laloton n'ai nevoie de memorie. Se inlocuecte cu boabe de porumb.(btand cartea pe masa, cu sgomot). Uite, un sapte ochi...

NEDELCU (jucand, ca mai sus): Poftim! -Uite si delamine, un trei. Sapte si cu 3, zece. Ia vezi, poate ai i decarulde zece. Actia, doar, ctiu sigur ca au esit, toti patru...

COLONELUL (jucand, ca mai sus): Afara de asta almeu... Ia mai sgarie-mi un tabinet.

NEDELCU (contrariat): Cum, Dommu le? A mai fost undecar de zece, in joc?

COLONELUL (Inchntat): Inchipueste-ti? Si Inca al decaro. Bufa !

NEDELCU (desgustat): Mare noroc ai, domnule!... Ex-.traordinar noroci Ai castigat, gatal (indignat). Phiuul Cumati fi putand, domnule, unii, s aveti asemenea noroace? Nicic'am pomenit aca ceva... Uite, zic vorba mare, ca mai joc tabi-net in viata mea... Fac juramant! F cartile.

COLONELUL: Pai, zisesi vorba mare, ca nu mai joci?NEDELCU: Da, dar incepand de maine... Acuma te mai

fac un tabinet! Ultimul... Ultima noapte a lui Mihai Viteazul...Fa-te !

CRAINICUL:Numai la fereastra care da spre strada principala, se afla

o masa rotunda, cu marmora plesnita, la care nu se joaca nici-odata, niciun fel de joc de noroc. Aci, se intrunecte, zilnic,stabul" cafenelei. Aci, in sedinte misterioase, se decide, infiecare zi, soarta pamantului, se trag hotarele Europei viitoare,se semneaza armistipi i paci, se rastoarna guverne ci regimuri,se numesc ci se destitue funictionarii inaltelor dregatorii, aci,se rezolva problemele economice ci financiare ale lumii intregi,se deslantue ofensive ci se organizeaza rezistente, aci, la fe-reastra cu pistrui de muste si cu colivia canarului de-asupra,ctabul" vede tot, afla-tot, stie tot, prevede ci rezolva tot.Astazi, de exemplu. se discuta chestia inundatiilor.

Dar, mai bine sa strecuram microfonul sub masa rotundacu marmura plesnita si sa dam cuvantul celor din jurulPatru venerabili pensionari...

(Se aude cntecul canarului)CORCOVEANU: Da'frumos canta astazi canarul... Are

evlavie de cantat...MANOLESCU: Se vede treaba c'a simtit si el c se-apro-

pie primavara...

69

ei...

www.dacoromanica.ro

ANDRITOIU: Crezi Ca de-asta, canta?... Nu anti,de-asta! Mita de foame, asculta-ma pe mine._ Ware stapan's'o-ce sa-i mai dea de xnfincare...

CICU: E, si cu D_tal... De ce sa naiba? Ca nu i-o fi dand smanance muschi d,e vaca? Ii da floarea soarelui.

ANDRITOIU: Pi, tocmai de-aia!Adio, floarea soarelui.S'a dus. C'a ispravit...

CORCOVEANU: Las-o, nene, c s'or mai fi gsind doua-trei seminte, acolo, si pentru el.

ANDRITOIU: Da-mi d-ta mie o sarnanta de floareasoarelui si-o mananc... Toata recolta s'a inundat... Toata!

CICU: Uncle'?ANDRITOIU: (misterios) Ce nu stiti?TOTI: (acelas joc) Nu!...ANDRITOIU: La Constanta, in silozuri. 800.000 de va-

goane, duse. Recolta stransa pe trei ani de zile inaihte...MANOLESCU: Pal am citit eau fost inundatii numai

in cateva locuri, la Dunre.ANDRITOIU:: Lasa-le pe-alea. Alea nu conteaza, (pe ton

de mare mister). S'a revarsat Marea Neagra, asta e mai gray.CICU: Ce tot vorbesti, nene? Cand?ANDRITOIU: Azi noapte...MANOLESCU: Serios Misule?ANDRITOIU: Pe cuvantul meu de onoare...TOTI: It! It! It!, (grae, un timp).CORCOVEANU: Nu se poate, Misule!... Cum era sa se

reverse Marea Neagra?ANDRITOIU: (tare pe ce stie e/) Uite, bine, asa cum s'a

revarsat.CORCOVEANU: Imposibil!.ANDRITOIU: Da? Imposibil? Asa am zis si eu cand am

auzit? Ai sa vezi ins, ca e foarte posibil. (important) Ma rog!Poti sa-mi spui d-le, mie, in ce se varsa Dunarea?

CICU: (convins) In muntii Padurea-Neagra.MANOLESCU: (lui Cicu) Fugi de-acolo, nene, ca ala e

Rinul... .CORCOVEANU: E cum o SO fie Rinul? Rinul se varsa

in Germania. Si Dunarea se varsa la noi...ANDRITOIU: Exact... La Constanta...CICU: Ba s ma ierti D-ta! Dunarea se varsa in mare, la

Galati... ca de-aia e si port...CORCOVEANU: Taci, frate? Pad daca Dunarea se varsa

in mare, atunci in gurile Dunarii cine se mai varsa?CICU: Stati, nene, stati, e mi-am adus aminte... Se varsa

in marea neagra, la Sulina...ANDRITOIU. Ma rog! La Galati, la Ploesti, la Sulina,.

70 www.dacoromanica.ro

n'are nici o importanta. Principalul este ca se varsa in MareaNeagra. Buuun...

CICU: Ei si claca se varsa in mare, ce?ANDRITOIU: Ai rabdare... sa_ti explic... (doctoral)

Orice mare este stiut, nu e asa, ea are coprinsul ei decantitate de apa. De exemplu. Doua vedre, trei, opt, duparimea fiecareia... Cu o donit sa zicem. Cat s aib, ma rog, odonita obisnuita? Dona vedre...

MANOLESCU: Asi! N'are!... Una cel mult...CICU: Cum o s aib o donita, o vadra, frate? Exclus...

Atuncea vadra, ate donite are...ANDRITOIU: Stati, nene, ea nu e vorba de donite a-

curna... Vorbim de Marea Neagra...CORCOVEANU: Mai mult de-o vadra jumatate, n.'are...

ca sa ma conving, curn m'oi duce acasa o cantaresc... C'amo donita noua.

ANDRITOIU: Las-o'ncolo de donita, ca eu am luat-o asanumai de-tm paregzemplu...

CICU: Are mai mult...ANDRITOIU: Ma rog!... Am lasat donita, si iau paharul

asta cu apa... (11 trntete pe math) Poftim! Ii umplu ras...Asaaa! ...(toarng apg din alt pahar) Acuma, ia d,-ta paharulastalalt cu apa si toarna in paharul asta plinul... Poti?Nu poti!

CICU: Ba pot, da se varsa pe masa...ANDRITOIU: Brava d-tale... Aici am vrut sa te aduc.

Vasazica data avem un obiect plin cu apa si mai turnam in el.apa, di pe de-asupra... sau cu alte cuvinte, se inunda. Prinurmare, asa s'a intamplat i cu Marea Neagra... A venit Duna-rea umflata de pe la Giurgiu si de prin alte i s'a inghe-suit in ea, cu toata apa, panacand marea n'a mai avut incotrosi a dat pe de margini... Si unde era sa se reverse? Care estesingurul nostru port la Marea Neagra? Constanta saraca.., Siin doua ceasuri, decimd, a'nceput inundatia, tot orasul a fostsub ap. S'a'necat si portul Si digul si farul si tot. Despre orasce sa va mai spun? Zice c numai varful moscheii se mai veded,in ap.

CORCOVEANU: Series, Misule?CICU: Phiu-phiu-phiu... (fluerg a rvirare si a paguhi).ANDRITOIU: Si-a spus un martor ocular...MANOLESCU: Pai daca inundatia a'nceput azi noapte,

cand ai putut sa vorbesti cu el? .ANDRITOIU: La telefon, domnule... La telefon, la

Bucuresti, unde s'a refugiat... ca e un nepot al meu... i mi-adat aviz de dimineata ca sa-mi spue...

MANOLESCU: Da da!

7 1

vi

Si

www.dacoromanica.ro

CORCOVEANU. Trebue sa fie pagube enorme...ANDRITOIU: Un adevarat dezastru... Zice ci sunt peste

dou. mii de morti de vii.CICU: Doua mii de morti?ANDRITOIU: Sa te mid? Macar de-ar fi numai atatia.

Fiind.ca partea proasta, uite care a fost. Toate vapoarele carese aflau in port cand s'a inundat apa, au intrat rIn ora, cumarea. Intelegi d-ta? Ca la Venetia. Asa ca. cei mai multi dinmajoritatea mortilor, au murit din cauza c i-a calcat vapoa_rele pe strzi, a dat peste ei prin case, prin berarii, pe undese aflau si ei, ea* era Sambata seara.., Zice ca un torpilor de-alamare, a intrat cu totul ihteun cinematograf naufragiatacolo peste spectatori, ca era apa mica i nu se mai putea tinedeasupra.

TOTI: Tt! Tt! Tt! Tt!CORCOVEANU: Da-o'ncolo, c'ar mai fi i exageratiuni,

nene!ANDRITOIU: Ce exageratii, frate? Atunci voi nu stiti

ce e aia inundatie. i e totui stiut ca apa se propaga mai repedeca focul... Mare minune daca n'o fi trecut, pana acuma. sipodul dela Cernavoda.

MANOLESCU: Cine sa treaca pod.ul?ANDRITOIU: Apa, cine vrei sa_l treaca? Soacra-mea?CICU: In orice caz, daca Doarnne fereste, o s'ajunga

apa pana la pod, crez c'o sa-1 treaca pe dedesubt, ca de-aiae 'pod.

ANDRITOIU: Sa crezi d,-ta ca mai tine apa socotealade cine esti d-ta. Cand te_ajun,ge, de se inunda ea, e datadracului, Doarnne iarta_ma, ca bern i noi si e pacat sa zici.

CORCOVEANU: Da ma mir jurnale nu scrie nimic...ANDRITOIU: Pal d,e ce sa mai scrie daca stim tot? Mai

alarmeaza lumea degeaba... La Bucuresti Inca s'au luat chiarmasuri de aparare. Se lucreaza. la diguri.. S'a dat si o ordo-nanta ca., fiecaie locv.itoc, sa aib barca in casa, 4:au vapor, saucopac cu panze, sau tot ce gaseste de plutit. Si toata lumeaumbla pc strazi cu colacul de salvare in spate (cu un oftatadanc). Eh! Acu s fi avut o fabrica de colaci de salvare,nu'mi mai trebuia nimic...

MANOLESCU: Vasazica, toata Dobrogea e distrusa?...ANDRITOIU: Toata.CICU: Vai de pacatele noastre... Asta mai lipsea...ANDRITOIU: De fapt, totdeauna dupa cutremur, vine

inunjdatii. Principiul lui Arhimede...MANOLESCU: Pune-i-s'ar principiul In gat!CICU: Doamne!....Doamne!... Doamne!...

72 www.dacoromanica.ro

ANDRITOIU: Singura nadejde ca sa opreasca inundatiae numai Dunarea...

CORCOVEANU: De ce?ANDRITOIU: Ca sa tie apa'n loc. ca daca o trece inun-

datia peste ea, ne_am dus. Ajungem scafandrieri neneScafandrieri!...

CORCOVEANU: Doamne Fereste! ca, in ceeace ma pH-veste, nici cand eram mic, si ma scaldam cu baetii la garl,n'am putut sa tiu niciodata capul la fund... asacd eu pot sa masi socotesc defunct.

CICU: Cum, nene? Ad,ic sa murim noi inecati, acilea,in crestetul muntilor?

ANDRITOIU (doctoral) Par'ca muntii n'au fost tot mari.toate stancile de pe ei, ce sunt? Scoici, baete!... Mari, cum

erau De vremea aia...CORCOVEANU: Ctm o sa fie scoici? Sunt gogosi

de-ale dumitale.ANDRITOIU: Atunci d-ta, reai id,ee de zoologia

mantului. Va dau cuvantul meu de onoare ca sunt scoici.Scrie si in almanah...

CICU: Dar alea, saracile, din Constanta, ce s'o fi facut?-ANDRITOIU: Care, alea din localuri, artistele?CICU: Nu, nene! Scoicile... Pai ce? De artiste imi arde

mie acuma, cand toata tara e sub aDa? (un amp) D-ta ,tiisa'nnoti Nea Costica?

CORCOVEANU: Nu stiu, dar de cc?CICU: Fiind,ca, daca stiai, te repezeai poate pana la

Bucuresti sa vezi cum mai e cota apelor... Cu siguran0 catrenurile nici nu merg.

CORCOVEANU: Ba lastea ale noastre, dinspre munte,dece sa nu mearga?

MANOLESCU: Ma mir ca nici la Radio-Jurnal n'aspus nimic!

ANDRITOIU: Cum o sa spue, d-le, lucruri de-astea laradio? Pai, daca afla Constantenii ca s'au inecat, iti dai d-taseama ce panica se face? Lucrurile astea nu trebuesc spuse,mai ales la Radio, unde poate sa le-auda toti... i nici noinu trebue sa le spunem i prin urmare daca eu vi le-am spusvoua, trebue s5. ramae intre noi c'asa se fac svonurile i nimicnu e mai rau ca svonul... Eu, claca as avea o putere, sa fiumagar, daca nu le-asi taia limbile, la toti astia care urnbla cuvcrbe. ca s sperie lurnea i s'o alarmeze...

TOTI: Asa,. este...CORCOVEANU: Bravo, Misule !Alarmistii, domnule, 1armistij, asta e cea mai mare

plaga a noastra. Netrebnicii astia care fac din tantar armasar.

73

Cos-tical...

pa-

Si

www.dacoromanica.ro

Scufunda Dobrogea in trei chile de apa... i ce mai incoaceincolo! Uite, de exemplu, nepotu-meu asta, ea' nici nu mi-enepot, care mi-a spus mie ce va spusei si eu you'd. (convins)Pai ce, eu sunt prost sa-1 cred? Auzi, acolo? A intrat MareaNeagra in Constama? Cum era sa. intre? Pe uncle?, Ce. acoloe sat Fara caini? Nu e varna, nu e politie, nu ie autoritati, cas'o opreasca?

Si SA presupunem chiar c'ar fi intrat? Ce, nu sunt pom-pieri in oras? Din trei pompe a terminat cu Marea Neagra.Afara cu eal... La apal. Asa ca, pe mine, draga, cu svonuricu fantasmagorii de-astea, e greu s ma convinga cineva.

CICU: Stai, stai, nene Misule, ca nu e nici asa.... S stamsa judecam... i s fim sinceri. Unde a intrat toata apa care

varsat din Dumare? Ca, Dunarea, stim precis ea a venit,anul asta, mare?

MANOLESCU: Ce te faci cu ce pristoseste? Aicea nue vorba de-un pahar cu apa care s se verse pe masa, caasta?... E vorba de dit-ai rnarea... de toata cantitatea ei decoprins?

CORCOVEANU: Si n'ai sa-mi spui dumneata mie, Cavapoarele care se aflau pe apa, in port, s'au dat la fund sin_gure nurnai ca sa-ti faca dumitale gustul si sa nu intre intarg?

CICU: Si fireste trebue sa fi fost si morti. Nurnai in ci-nematograf, unde a inn-at torpilorul, trebue sa fi fost 3-400de irnsi?

ANDRITOIU: Cum era sa intra, maaa, torpilorul in ci-nematograf ?

MANOLESCU: Din gresala, cum vrei sa intre? Adusde ape, ca nu era sa-si ia bilet... Eu am vazut inundatii sistiu, Coane Misu le! N'ai idee ce putere are apa. Am \Tanaun porn inecat care s'a izbit de-o moara facut-o praf.

ANDRITOIU: Se poate!... Eu insil nu cred decat ceeacevad cu ochii mei... Iar alarrnistii astia la alde nepotu-weudela Constanta, sa-si caute alti musterii. Cu mine, mu merge...

CICU: Poate nu crezi nici de podul dela Cerna_Vocla?ANDRITOIU: Ce e cu el?MANOLESCU: L-a luat apa.ANDRITOIU: (rcle batjocoritor) Ha! Ha! Podul d,ela

Cerna Voda, 1-a luat aua.CORCOVEANU: Vasazica, nu crezi?ANDRITOIU: Svomuri baete!... Prostii.CICU: Svonuri? E! Atuncea afla dela mine, daca vrei

sa tii, ca Bucurestiul s'a si evacuat. Toate autorithtile s'aumutat in munti... Guvernul e pe Negoiul!... Apa se apropiecu pasi siguri d,e Capita la.

74

sa

si-a

_

www.dacoromanica.ro

CORCOVEANU: i afla ca Primaria a distribuit colacide salvare fara cartel&

MANOLESCU: i ibarci. Cate una de am. Si lacu copli, cate_un vapor... Si la celibatari ca d-ta copai...ANDRITOIU: Cum puteti s credeti, ma, asa ceva?

Astea sunt basme...CORCOVEANU: Dacd pentru d-ta, faptul ca toata Do-

brogea e sub apa, este un basm, inseamna c nu simti roma-neste si nu cunosti

ANDRITOIU: Da, da, d-tal... Fiindca iti inchipui cnoi, dela d-ta am aflat chestia asta cu inundatiile... Ei, afla

stiam de azi noapte de cand Constanta a disparut sub apa.CICU: Numai vArful moscheii se mai vede, ca sa stii.MANOLESCU: Ca niciodata nu stii nimic si totdeauna

faci pe grozavul... iaca, te instiintam Ca daca D-zeu nu faceminune, in doua-trei zile suntem scafandrieri cu totii, d-leMisule...

CICU: Scafandrieri...CORCOVEANU: Scafandrieri!...MANOLESCU: ScajandrLeri !...

GONGUL

75

fami-bile

reaaitatile.

o

clo

www.dacoromanica.ro

Un bun roman de pe vremuride MIRCEA FEFANESCU

PER SONAGIILE:CRAINICULFATA CU TIGARITICHIT AUN PICCOLOCHELNERULM I T ITAOFERUL

CRAINICUL:

Doamnelor si domnilor... fiindca' va stim cat sunteti de im_presionabili, nu v'am mai facut sa asistati la accidental pe care1-a suferit domnul Tachita adineori, pe cand traversa strad,a.De altfel, scutindu_va de aceasta scena... n'atipierdut nimic senzational: domnul Tachita, nici n'a fost taiatfelii de vre-un trarnvai, nici nu si-a intins cugetarile acUccreerii pe rotile vre_unei masini asasine; ci zapacit cum e peziva de azi.. si nimeni nu stie Inca de ce a fost doar lovitde un biciclist i sgariat usor la /Traria.

Pared si mai naucit d,e aceasta intarnplare in loc s intreintr'o farmacie, pentru a cere putin alcool sa-si dezinfectezerana iata-1 napustindu_se in cafeneaua vecina cu farmacia,uncle il infampina o fata cu tigari.

liniistiti-va... ca

www.dacoromanica.ro

(Use. Murznurul cafenelei)FATA: Doriti tigari ?TACHITA: Nurnai cateva grame.FATA (rznd): Cum ati spus?TACHITA: Numai cateva grame. Ca sa-rni dezinfectez

Mina.FATA (razand): Farmacia e alaturi, d-le!TACHITA: De ce?FATA: Pentruca aici e cafenta!TACHITA: Asa e... Pardon !

(sgomotul unei tivi cu halbe, care se rastoarna)UN PICOLO: Ce faceti, d-le? Mi-ati rasturnat tava cu

bere! Cinci halbe la sonda!(Galgie)

CHELNERUL: Ei, ce-i acolo, piccolo? Ce s'a intamplat?UN PICCOLO: Uite, dumnealui... initorcandu-se sa iasa...MITITA. (apropiindu-se de microfon); la lasa-1 in pace

pe dumnealui! (Razand) Ce facusi, Tachita? De la pranz ailuat-o?

TACHITA (vesel): Mitita! Dumnezeu mi te-a scos incale ! Pe tine te cautam!

MITITA: Aici?TACHITA: Nu. Acasa.MITITA: Pi atunci, ce cauti aici?TACHITA: Intamplator. Am intrat sa ma pansez.MITITA (rhAnd): Cu cate halbe ?PICCOLO: Cinci, coane... la sonda!TACHITA: Ce vrei sa spui, Mitit? Eu, alcool? In viata

mea, doarMITITA: Ei bine, bine... hai la masa mea!PICCOLO (plangret): i eu cu sondele mele, coane...

cum ramane?CHELNERUL: Nu te mai vaicari, ma piccolo; nu-I vezi

ca se aseazh la masa la conu Mitita? Cine o s faca plata?"Nu eu ?

FATA (raznd); Zapauc mai e, Doamne! Astuia i s'ainecat vre-o corabie!

CHELNERUL: e inglez?(Rasete)

MITITA: Ce e cu tine, ma Tachita? Esti cam zapacit.TACHITA. :Se vede?MITITA: Nu se vede... dar se observa. (fade).TACHITA: Ii jur, N'am baud In viata meal...avut lin accident. Uite...MITITA: Nu-i nimic. (rcle) Putin rom si trece.

78

stii...

Mitit!Am

Da'ce...

www.dacoromanica.ro

TACHITA: Iti jur, Mitita!MITITA: Pe rana Uite, din paharutulTACHITA: Aoleu, cum ustural... Multumesc... Dar nu

de,asta sunt zapacit. Eram dinainte de accident.MITITA (rfiznd): De ce, ma?TACHITA: De-aia si voiam sa te caut acas.MITITA: De ce, domnule?TACHITA: Iti spun eu... dar acasa! Aici...MITITA: Ce e aici?TACHITA (in vapta"): Aci, nu se poate!MITITA: De ce, domnule, de ce?TACHITA (in qoapfa"):1 Ne aude lumea, d,omnule, ne aude

lumea!MITITA (treand si el in soapt qi devenind agitat):

Aoleu. Ce s'a mai intamplat?TACHITA (in oapt): Imi pierd firea, Mitita... nu aft-

ceva !MITITA (in soapt5): Aoleu! Ceva nou?TACHITA: CulmealMITITA: Sssst! (in soapt) Gray. ?TACHITA (in qoapt5)., Ingrozitor! Nu vezi? Tremur tot!MITITA: Si de unde ai aflat_o?TACHITA: Sssst! (in papt) Iti spun acasaMITITA: Zi, d-le, odata, ca inebunjesc!TACHITA: Sssst!MITITA (printre dinti): Nu mai ma mira nimic! Nici

dreptul sa vorbim nu-I mai avem!TACHITA: Am rabdat, d,eajuns, Mitita!MITITA: Ce tirnpuri, d-le!TACHITA: Nu sunt timpurile de vina, Mitita,MITITA: Dar ce, eu zic c ele?... Cinle face, d-1e... cin'le

face asa cum sunt!... Auzi d-ta! Nu mai ai tu haine pe tine!Nu mai ai tu o pereche de ghete, sa te incalti sa iesi in oras!

TACHITA: Frumosi pantofi ai, ma Mitita. De unde i.ailuat?

MITITA: De unde rn'au luat ei pe mine, vrei s spui!Ce, eu ii port... (clnd cu pumnul in sau ei ma poarta?

TACHITA: Asa e.. Pardon!MITITA: Nu vezi cum ne lasam dusi de nas? Pai om mai

esti dumneata? Nu vezi cum te-ai tras la fata? Daemi-te,cand mai afli cate ceva, suna-mi si rnie alarma la telefon, casa-mi iau masuri sa ma pazesc!

TACHITA: Nu mai am telefon, Mitita. Mi 1-a ridicat.MITITA (in soapt): Cine?TACHITA (simnlu): Societatea, draga. N'am platit abona-

mentul. Tu esti bogat. Tie n'o sa ti-1 ridice niciodata.

meu...

masa)...

d-1e!...

www.dacoromanica.ro

MITITA: Rabdare, rabdare... ca vine si asta! S'a i in-tamplat... la altii! Zice c adicatelea stau prea mult la taifas,intre 9 si 1 dimineata... Mofturi. Mie-mi spui? Tot ne ridica!

TACHITA: Cum... tot?MITITA: Care cum tot? Dar d-ta pe ce lume traesti? (is-

bucnind) Unde-i untul, L-au mantat vacile?... Uncle'souale. S'au pus cocosii in greva?... Granele uncle sunt? Le-aipascut d-ta?

TACHITA: Vai, Mitita!MITITA: Dar petrolul? A intrat in. pamant??TACHITA: Pai... in pamant... e la locul lui, Mitita.MITITA: La locul d-tale, sa. fii (3.-ta! SA nu-mi faci mie

glume, pe chestii atat de grave!TACHITA: Iarta-ma, Mitita... dar eu nu ma pricep... eu

nu stiu, in afara de necazurile mele, nimic.MITITA: Daca nu stii, de ce vorbesti? Asculth pe ai cari

stiu!... Pj cum vine asta, d.-le? D-ta nu stii... eu nu stiu...atunci cine stie? Tata mare dela Belu?...

TACHITA (intimidat): Si-atunci, ce e de facut?MITITA (printre dinti, sacadat): Solutia mea: tragi

obloanele, nu mai vinzi.TACHITA: Ce?MITITA: Nimic!TACHITA: Cui?MITITA: Nimanui!... Decat s ia numai unii... mai bine

nu mai ia nimeni!TACHITA: Si negotul?MITITA: Triunghiul mortii!TACHITA: i negustorul?MITITA: Sa moara pe pozitie!TACHITA: Si eu?... Si tu?

MITITA: Rabzi! Rabdam ! Mori! Murim!... Am mai muriteu si in alte razboaie... i ce, a fost rau??... Nu mai mananci...si gatal... (bate in mas5) Ce iei?

TACHITA: Poftim??MITITA: Ia si tu o gustaricalTACHITA: Nu, multumesc... Agitat cum santMITITA: Atunci, da-i drumull!TACHITA: La ce?MITITA: Ce-ai aflat?... Hai, ca a plecat masa de laugh' noiTACHITA: Nu, Mitit, nu pot aici!MITITA: Ce ma fierbi asa, nene? Ceva nou?TACHITA: Teribil! N'am dormit toata noaptea! De-aia.

arat asa... Azi se intampla!MITITA: Azi??TACHITA: Azi!

EO

d,4e?

www.dacoromanica.ro

MITITA: Esti sigur??TACHITA (tragic): Sigur. Mitith, sigur!... Azi, la 5!MITITA: La 5??TACHITA: Fix!MITITA: Ce, Ce??... ca inebunesclTACHITA: Iti spun acasa.MITIT (bate in masa"): Platal... Plata! (chelnerul) Re-

pede, d-le... socoteala!CHELNERUL: Unt cu ridichi...MITITA: 0 sa vedeti ce Va.' spun eu: nici ridichi cle hula

reo s mai avem!!CHELNERUL: De ce, coane?MITITA: Fiindca o sa ne ia i luna de pe cer! De-aial...

Zi ini departe!CHELNERUL: Trei oua la pahar... Sarnia lute cl,e purcel...

Pulpa de miel la frigare... De doual ori clatite... Un filtru.,. Unpaharel de rom.. Vinul... Patru chiftele... Pun siconsumatia. lui domniu

MITITA: Pune tot si trage linia!TACHITA: Eu n'am consurnat nimic, d-le!CHLNERTJL: Aveti cinci halbe la sonaTACHITA: A... asa e... Pardon!MITITA: Iti jur,CHELNERUL: Piccolo... tine haina la domnu!MITITA: Hai, Tachita!CHELNERUL: sa traiti, coane Mitita!MITITA: sa triesti, la revedere... Dar ia spune-mi i mie:

mai aveti sonde?CHELNERUL: Sigur, cdane Mitita!MITITA: Ei... n'o sa mai aveti!... Hai, Tachita!

(Pasi. U.5e. Sgomotul strzii)MITITA: Ei... acum &intern afara... Zi!TACHITA: Nu pe strada; Mitita!MITITA: Mi se pare ca ma fierbi clegeaba.TACHITA: Ce am eu pe cap, nu pot sa-ti spun decat acasa.MITITA: Ai cinci sonde in cap, asta ai!... Dar tot bine

de tine, ca mai ai ceva! Altii n'au nimic! Na! sa mori de ras,dar si de plans: uite la vitrina asta! Poftim brichete... d,ar sate vad cu ce le aprinzi, ca sa-ti dai foc tigarii? Ai? Cu ce leaprinzi, d-le?

(Sgomotul brichetei)TACHITA: Pai...MITIT: Nici un pai! SA' dai un milion, nu mai gasesti un

strop cl,e benzina in toata tara!TACHITA: PAL. dar pe asta a ta... cu ce o aprinsesi acum?

Buziacul... Si

Mitit...

d.-le?

11 1www.dacoromanica.ro

MITITA: Cu ce s'o aprind: Cu lirnonada?... N'arn cu ce,n'o mai aprind!

TACHITA: Vad ca. arde...MITITA: Ard.e pe dracu! Numai eu o stiu cum arde...

Taxi!(Un raxi frneazg)

MITITA: Hai, suie!... (trntitul usii) iesi, d-le, In stradaDionisie.

(Sgomotul neregulat al rnotorului)MITITA: Hai, d-le, xfo iei din loc odata?... Ce e?SOFEURUL: Nu mai am benzina, conasule.MITITA (isbucnind satisfcut): Cum ai spus d-le? Na!

spune-i si dumnealui!... Poftim, d-le Tachita, auzi cu urechiled-tale! Nu mai e benzinal... Ei, te mai intreb odata: unde aintrat durnmeaei... in parnant? 51 mai fa spirite i acum! In-tinde-o pe jos acasa baete!

SOFEURUL: Aveti rabdare, conasule. ca pentru doi pasimai am eu. lack ici e Distributia". Gata, s'a aprins!

(motorul porneste. Dupg dou clipe, rnasina frneaz)50FEURUL: Un minut, conasule... sa-i pun benzina.

(Sgomotul pompei, al plniei, etc.)SOEURU: Gata, conasule...MITITA : Stai putin... Ia striga-1 pe omul ala incoa!50FEURUL: Ma, nene...MITITA: Ia da-mi, si mie un bidonas pentru bricheta.OMUL: Acus, cucoane!... (pasi) Paftiti.MITITA: Na! Opreste restul!... Hai, d.le, da-i drumul!(masina porneste i dupg citeva secunde, frineazg)MITITA: Aici!... Poftim!... Opreste tot!... Hai, Tachita!

(Use. Sari. Alta- use)MITITA: Ei, acum sAntern in biroul meu! Daca ai in ade-

var ceva de spus... aici zidurile n'au urechi,.. da-i drumul!TACHITA: Mitita,... ma privesti cu neincredere.. dar

cand oi afla.MITITA: Ce e, d-le, ce e? Nu m:a scoate din sarite! Ce

soarta ne mai asteapta?TACHITT: Dezastru, Mitita, dezastru catastrofal!MITITA: Vorbeste, n'auzi? Ce, vrei sa te sugrum, ca sa-ti

vie glasul?TACHITA: Nici nu.-mi vine sa-ti spun!MITITA: Spune, c te omor la mine acasa!TACHITA: Mitit.., Mitita... M'a inselat nevasta, Mitita!MITITA: Cum??TACHITA: Gugulica mea!MITITA (furios): Si asta-i tot?

82

d-le,

www.dacoromanica.ro

TACHITA (intimidat): Tot.MITITA: Iesi afara!TACHITA: Mitit!MITITA: Sau mai bine stai, sa te omor!TACHITA (plangnd): Mai bine omoara-m1... ca nu mai

am unde sa ma duc. Si ea m'a dat afara. M'a anuntat azi noapte...ca azi .la 5... (in hohot) sS. ma mut la ala!

MITITA: Tu la ala... sau ala la ea?TACHITA (In plnis): Ala la ea... si eu, la naiba... Asa e.

Pardon.MITITA: Azi la 5? Va sa zica, ast