...Author: Admin Created Date: 7/29/2019 12:34:42 AM

1

Nr. Tema Enunț

1 1.1. Următoarele afirmații caracterizează difuziunea simplă:

A. are loc la nivelul complexului lipoproteic membranar

B. are loc în sensul gradientului de concentrație până la egalizarea concentrației

C. se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport

D. depinde de gradul de ionizare și deci de interrelația dintre pKa și pH

E. are loc la nivelul porilor membranari

2 1.2. Filtrarea:

A. se efectuează la nivelul porilor membranei

B. se efectuează pentru substanțele hidrosolubile

C. are loc în sensul gradientului de concentrație sau electrochimic

D. se realizează la nivelul complexului lipoproteic membranar

E. se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport

3 1.3. ❋ Care dintre următoarele afirmații NU caracterizează transportul activ:

A. se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport

B. implică consum de energie

C. depinde de procesele metabolice celulare furnizoare de energie

D. prezintă înaltă specificitate sterică

E. se realizează în sensul gradientului de concentrație

4 1.4. Difuziunea facilitată:

A. se realizează cu ajutorul cărăușilor

B. se realizează în sensul gradientului de concentrație

C. se realizează pe baza diferenței de presiune hidrostatică și osmotică până la

anularea diferenței

D. se realizează fără consum de energie

E. constă în înglobarea și înconjurarea de către membrană a picăturii ce conține

substanța și formarea unei vezicule ce se desprinde din membrană, deplasându-se

în citoplasmă

5 1.5. ❋ Precizați calea de administrare intraseroasă:

A. intravenoasă

B. intramusculară

C. intracardiacă

D. intraarterială

E. intrapleurală

6 1.6. Stările patologice ale căii orale care influențează negativ absorbția pe cale orală

sunt:

A. aclorhidria

B. spasmul sfincterului piloric

C. tranzitul intestinal accelerat (diaree)

D. febra

E. insuficiența cardiacă

7 1.7. Avantajele căii orale de administrare sunt:

A. poate fi locul activării unor substanțe medicamentoase

B. reprezintă calea naturală, fiziologică de aport, cu o autoadministrare comodă a

medicamentelor

C. latența este mare

D. biodisponibilitate mică

E. poate fi utilă mai ales pentru administrări repetate și tratament de întreținere

precum și pentru medicamentele cu efect retard

2

Nr. Tema Enunț

8 1.8. Utilizarea căii pulmonare este indicată pentru următoarele acțiuni locale:

A. bronhodilatatoare (administrate în astm bronșic)

B. expectorantă (expectorante din grupa mucoliticelor)

C. anestezice generale gazoase sau volatile

D. vaccinuri

E. antiseptică, antiinflamatoare etc. (antiseptice și antibiotice administrate în

bronșite, inflamații, infecții locale)

9 1.9. Factorii dependenți de organism care influențează absorbția substanței

medicamentoase sunt:

A. fluxul sanguin crescut

B. vâscozitatea mediului

C. pH-ul mediului

D. greutatea moleculară

E. volumul soluției injectate

10 1.10. Factorii care influențează legarea de proteinele plasmatice dependenți de

organism sunt:

A. structura chimică

B. stările fiziologice speciale (nou-născut, sarcină, vârstnic)

C. stările patologice (hipoproteinemie, hiperproteinemie)

D. poziția orizontală sau verticală

E. caracterul acid sau bazic

11 1.11. ❋ Factorii care influențează difuziunea medicamentelor dependenți de organism

sunt următorii, CU EXCEPȚIA:

A. presiunea hidrostatică

B. masa țesutului

C. permeabilitate capilară

D. tipul de membrană biologică

E. lipo- și hidrosolubilitatea

12 1.12. ❋ Următoarele medicamente sunt metabolizate la metaboliți activi cu același tip

de acțiune, CU EXCEPȚIA:

A. fenacetina

B. acid acetilsalicilic

C. amitriptilina

D. adrenalina

E. diazepam

13 1.13. ❋ Care dintre următoarele medicamente este inductor enzimatic?

A. fenobarbital

B. izoniazidă

C. disulfiram

D. cimetidină

E. cloramfenicol

14 1.14. ❋ Care dintre următoarele medicamente este inhibitor enzimatic?

A. eritromicina

B. fenitoina

C. rifampicină

D. fenobarbital

E. griseofulvina

3

Nr. Tema Enunț

15 1.15. Eliminarea medicamentelor pe cale respiratorie se realizează prin:

A. secreții nazale

B. secreția glandelor bronșice

C. epiteliul alveolar

D. salivă

E. secreție lacrimală

16 1.16. ❋ Precizați medicamentul care se elimină prin secreția lactată și care NU are

efecte asupra sugarului:

A. cafeina

B. fenobarbital

C. gentamicina

D. codeina

E. fenolftaleina

17 1.17. Factorii fiziologici dependenți de organism care influențează distribuirea sunt:

A. vascularizația

B. țesuturile inflamate

C. țesuturile cicatriceale

D. proteinele tisulare

E. conținutul în lipide

18 1.18. ❋ Următoarele situații cresc alfa-1- acid glicoproteina, CU EXCEPȚIA:

A. arsuri

B. infarct de miocard

C. neoplasm

D. traumatisme

E. sindrom nefrotic

19 1.19. ❋ Următoarele situații produc hiperalbuminemie, CU EXCEPȚIA:

A. arsuri

B. mialgii

C. schizofrenie

D. tumori benigne

E. afecțiuni ginecologice

20 1.20. Următoarele medicamente, din diferite grupe farmacodinamice, produc fenomenul

de inhibiție enzimatică:

A. tranchilizante și neuroleptice (meprobamat, unele benzodiazepine ca diazepam

și clordiazepoxid; clorpromazina)

B. antidepresivele triciclice (nortriptilina) și inhibitori de monoaminoxidază

(IMAO)

C. antibiotice (cloramfenicol, eritromicină)

D. antiepileptice (fenobarbital, fenitoina, carbamazepina)

E. antihistaminice H2 (cimetidina)

21 1.21. ❋ Condițiile obligatorii, generale, pe care trebuie să le îndeplinească formele

farmaceutice injectabile sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. izotone sau slab hipertone

B. sterile

C. pH egal aproximativ cu 7,4

D. facultativ sterile

E. apirogene

4

Nr. Tema Enunț

22 1.22. Administrarea medicamentelor pe cale rectală prezintă următoarele avantaje:

A. absorbția incompletă

B. ocolirea primului pasaj intestinal și hepatic

C. apariția eventuală a reflexului de respingere, care micșorează perioada de

retenție în rect, deci timpul de contact

D. absorbție inegală

E. abordabilă la copii, bolnavi cu vărsături, bolnavi în comă

23 1.23. ❋ Căi de administrare utilizate exclusiv pentru acțiunea generală (sistemică) sunt

următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. calea intravenoasă

B. calea subcutanată

C. calea oculară

D. calea sublinguală

E. calea intramusculară

24 1.24. Substanțele medicamentoase netransformate active farmacodinamic la nivelul căii

de eliminare renală sunt:

A. antibiotice și chimioterapice

B. sulfamide antimicrobiene (de tip sulfafurazol)

C. diuretice

D. purgative

E. antihelmintice

25 1.25. ❋ Căile fiziologice de eliminare a medicamentelor sunt următoarele, cu

EXCEPȚIA:

A. calea parenterală, pentru substanțele administrate pe cale injectabilă

B. calea digestivă, de elecție pentru substanțele neabsorbabile, administrate pe

cale orală

C. calea renală, de elecție pentru substanțele hidrosolubile absorbite

D. calea cutanată, pentru substanțele volatile și lipofile

E. calea respiratorie, de elecție pentru substanțele gazoase și volatile

26 2.1. Etapele fazei farmacodinamice a interacțiunii (contactului) medicament -

organism, având ca rezultat apariția acțiunii farmacodinamice sunt următoarele:

A. formarea complexului medicament-receptor (MR)

B. legarea medicamentului (M) de substratul reactiv, respectiv de receptori (R)

C. apariția unor modificări locale, declanșate de prezența complexului

medicament-receptor (MR) la locul de acțiune (acțiunea primară)

D. apariția efectului farmacodinamic (Ef) (etapa farmacodinamică propriu-zisă)

E. legarea medicamentului de proteinele plasmatice

27 2.2. ❋ Eficacitatea maximă a acțiunii farmacodinamice depinde de următoarele, CU

EXCEPȚIA:

A. organism

B. proprietățile farmacocinetice ale substanței active

C. sensul acțiunii farmacodinamice

D. activitatea intrinsecă (numărul de receptori pe care substanța medicamentoasă

îi poate activa)

E. proprietățile farmacodinamice ale substanței active

5

Nr. Tema Enunț

28 2.3. Potența acțiunii farmacodinamice a unui medicament este dependentă de:

A. eficacitatea maximă (efectul maxim)

B. afinitatea substanței active pentru substrat (numărul de receptori ocupați,

conform teoriei ocupaționale)

C. proprietățile farmacodinamice ale substanței active

D. organism

E. proprietățile farmacocinetice ale substanței active

29 2.4. Acțiunea farmacodinamică a medicamentelor:

A. se manifestă ca diminuarea sau înlăturarea unei tulburări a unei funcții

fiziologice

B. este rezultatul contactului medicament-organism (substratul reactiv)

C. este manifestată ca o modificare a unei funcții fiziologice (în sens stimulator

sau inhibitor)

D. este rezultatul creării unei funcții noi în organism

E. se manifestă ca fenomen fizic, chimic, biochimic și fiziologic

30 2.5. ❋ Care dintre următoarele afirmații privind latența acțiunii farmacodinamice

(timpul de debut al efectului) este falsă:

A. medicamentele legate de proteinele plasmatice în procent mare au latența mai

mare (pentru că timpul de transport este mai mare)

B. în administrarea intravenoasă (i.v.) latența este mai mică (pentru că timpul de

absorbție = 0)

C. formele farmaceutice retard au latența mai mare decât formele cu eliberare

rapidă

D. substanțele care acționează prin metabolit activ au latența mai mică

E. medicamentele cu mecanism indirect de acțiune au latența mai mare (pentru că

timpul de apariție a efectelor biologice este mai mare)

31 2.6. ❋ După mecanismul de acțiune, acțiunea farmacodinamică poate fi:

A. acțiune locală (topică)

B. selectivă

C. acțiune asupra metabolismului substanțelor fiziologic active

D. generală (sistemică)

E. neselectivă

32 2.7. ❋ Factorii care influențează acțiunea farmacodinamică dependenți de

medicament sunt următorii, CU EXCEPȚIA:

A. factori farmacocinetici (profilul farmacocinetic)

B. factori fizico-chimici (de ex. structura chimică)

C. factorii farmacografici (de ex. doza)

D. calea de administrare

E. factorii farmacodinamici (de ex. locul, mecanismul acțiunii)

33 2.8. Sensul acțiunii farmacodinamice poate fi:

A. indiferent

B. deprimant

C. excitant

D. inhibitor

E. stimulator

6

Nr. Tema Enunț

34 2.9. ❋ Interacțiunile medicamentoase antagoniste au următoarele caracteristici, CU

EXCEPȚIA:

A. rezultatul asocierii poate fi anularea acțiunii farmacodinamice (antagonism

total)

B. rezultatul asocierii poate fi diminuarea acțiunii farmacodinamice (antagonism

parțial)

C. antagonistul competitiv blochează alte sedii de legare pe receptori decât cele

specifice pentru agonistul fiziologic și farmacologic

D. antagonismul apare când substanțele medicamentoase acționează în sensuri

opuse

E. rezultatul asocierii poate fi chiar inversarea acțiunii farmacodinamice

(antagonism total)

35 2.10. După sensul acțiunii, acțiunea farmacodinamică poate fi:

A. acțiune inhibitoare

B. acțiune mimetică

C. acțiune litică

D. acțiune stimulatoare

E. acțiune principală

36 2.11. ❋ Antagoniștii competitivi prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA:

A. antagonistul este medicamentul care amplifică efectul agonistului

B. au afinitate și sunt capabili să se lege de receptori, la nivelul situsurilor de

legare ale agoniștilor specifici

C. diminuă potența agoniștilor specifici prin competiția pentru receptori

D. nu sunt capabili să declanșeze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi

blochează

E. nu au activitate intrinsecă

37 2.12. ❋ După criteriul farmacoterapeutic, acțiunea farmacodinamică poate fi de

următoarele tipuri, cu EXCEPȚIA:

A. de substituție

B. fiziopatologică

C. indiferentă

D. simptomatică

E. etiotropă (cauzală)

38 2.13. Factorii dependenți de viața socială și stres care pot influența acțiunea

farmacodinamică, sunt:

A. creșterea secreției de hormon antidiuretic cu consecințe asupra echilibrului

hidroelectrolitic și farmacocinetic

B. temperatura ambiantă

C. hiperventilație pulmonară cu alcaloză gazoasă și consecințe farmacocinetice

D. lumina și zgomotul

E. altitudinea și presiunea

39 2.14. ❋ Următoarele afirmații privind factorii de care depinde eficacitatea maximă a

acțiunii farmacodinamice sunt adevărate, cu EXCEPȚIA:

A. sensul acțiunii farmacodinamice

B. proprietățile farmacodinamice ale substanței active

C. activitatea intrinsecă (numărul de receptori pe care substanța medicamentoasă

îi poate activa)

D. proprietățile farmacocinetice ale substanței active

E. organism

7

Nr. Tema Enunț

40 2.15. ❋ Factorii de care depinde durata de acțiune sunt următorii, CU EXCEPȚIA:

A. factorii farmacocinetici

B. factori farmacodinamici (afinitatea pentru substrat și tipul de legătură)

C. factori biofarmaceutici

D. denumirea substanței active

E. calea de administrare

41 2.16. Selectivitatea acțiunii farmacodinamice se referă la faptul că:

A. este proprietatea unei substanțe medicamentoase de a avea un număr cât mai

limitat de acțiuni farmacodinamice

B. este capacitatea unei substanțe de a avea activitate biologică

C. majoritatea substanțelor medicamentoase au un număr „n” de efecte, pe un

teritoriu mai mult sau mai puțin larg

D. este proprietatea unei substanțe medicamentoase de a influența un teritoriu cât

mai limitat din organism

E. este proprietatea unui medicament de a manifesta efect benefic terapeutic, fără

efecte secundare nedorite

42 2.17. ❋ Următoarele afirmații privind sensul acțiunii farmacodinamice sunt adevărate,

cu EXCEPȚIA:

A. sensul stimulator rezultă prin stimularea unei funcții

B. sensul stimulator rezultă prin deprimarea unei funcții antagoniste

C. sensul inhibitor apare prin inhibarea unei funcții

D. sensul inhibitor nu apare prin stimularea excesivă a funcției respective (până la

epuizarea ei)

E. sensul acțiunii farmacodinamice este dependent atât de substanța activă cât și

de substratul biologic reactiv

43 2.18. ❋ Interacțiunile medicamentoase sinergice au următoarele caracteristici, CU

EXCEPȚIA:

A. sinergismul de potențare nu are valoare terapeutică

B. sinergismul de adiție apare când substanțele medicamentoase asociate

acționează pe același tip de receptori

C. sinergismul poate fi de adiție și de potențare

D. sinergismul apare când substanțele medicamentoase asociate acționează în

același sens

E. sinergismul de potențare apare când substanțele medicamentoase asociate

acționează pe receptori diferiți

44 2.19. Acțiunea predominantă și selectivă poate fi consecința:

A. realizării unei concentrații mai mari în țesutul sau organul respectiv

B. unei afinități deosebite pentru componentele țesutului respectiv

C. unei permeabilități crescute a membranelor țesutului respectiv

D. existența de subtipuri de receptori specifici în anumite țesuturi

E. unui T1/2 scurt

45 2.20. ❋ Durata de acțiune depinde de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

A. factori farmacodinamici (afinitatea pentru substrat și tipul de legătură)

B. calea de administrare

C. factori farmacocinetici

D. factori biofarmaceutici

E. costul substanței active

8

Nr. Tema Enunț

46 2.21. ❋ Următoarele afirmații privind latența acțiunii farmacodinamice sunt adevărate,

cu EXCEPȚIA:

A. medicamentele legate de proteinele plasmatice în procent mare au latența mai

mare (pentru că timpul de transport este mai mare)

B. formele farmaceutice retard au latența mai mică decât formele cu eliberare

rapidă

C. substanțele care acționează prin metabolit activ au latența mai mare (pentru că

apare și timpul de metabolizare)

D. medicamentele cu mecanism indirect de acțiune au latența mai mare (pentru că

timpul de apariție a efectelor biologice este mai mare)

E. în administrarea intravenoasă (i.v.) latența este mai mică (pentru că timpul de

absorbție =0)

47 2.22. După selectivitate acțiunea farmacodinamică poate fi:

A. acțiune farmacodinamică selectivă (specifică), asupra unui sistem fiziologic,

organ, receptor sau unui agent patogen

B. acțiune farmacodinamică generală (sistemică), ce se manifestă după absorbție

C. acțiune farmacodinamică neselectivă (nespecifică)

D. acțiune farmacodinamică de substituție

E. acțiune locală (topică), la locul administrării

48 2.23 ❋ După criteriul farmacoterapeutic acțiunea farmacodinamică poate fi de

următoarele tipuri, CU EXCEPȚIA:

A. acțiune farmacodinamică indiferentă

B. acțiune farmacodinamică simptomatică

C. acțiune farmacodinamică etiotropă (cauzală)

D. acțiune farmacodinamică fiziopatologică

E. acțiune farmacodinamică de substituție

49 2.24. După reversibilitate (durată) acțiunea farmacodinamică poate fi:

A. acțiune farmacodinamică principală

B. acțiune farmacodinamică ireversibilă (cu durată nelimitată)

C. acțiune farmacodinamică reversibilă (cu durată limitată)

D. acțiune farmacodinamică selectivă (specifică)

E. acțiune farmacodinamică secundară

50 2.25. Factorii dependenți de mediul natural care pot influența acțiunea

farmacodinamică, sunt:

A. structura chimică a substanței active

B. temperatura ambiantă

C. lumina și zgomotul

D. altitudinea și presiunea

E. calea de administrare

51 3.1. ❋ Intoleranța dobândită prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA:

A. se mai numește hipersensibilitate sau sensibilizare

B. apare în timpul vieții și este temporară sau permanentă

C. nu implică contactul prealabil al medicamentului alergizant cu organismul

D. are mecanism de producere imunologic

E. reprezintă o alergie la medicamente

9

Nr. Tema Enunț

52 3.2. Factorii favorizanți ai apariției alergiei la medicamente, dependenți de

medicament, sunt:

A. calea de administrare (apariție mai frecventă la aplicare locală, pe piele și

mucoase)

B. frecvența contactului cu organismul

C. reactivitatea individuală (mai mare la femei)

D. potențialul antigenic al medicamentului

E. atopia ereditară (predispoziție genetică la reacții și boli alergice)

53 3.3. ❋ Intoleranța dobândită (alergia la medicamente) prezintă următoarele

particularități, cu EXCEPȚIA:

A. lipsa relației gradate doză-efect

B. doze extrem de mici pot produce reacții alergice foarte grave

C. se datorează unui echipament genetic absent sau cu anomalii

D. anticorpii pot fi puși în evidență prin teste cutanate sau diverse reacții

serologice

E. organismul sensibilizat posedă un titru ridicat de anticorpi (adeseori Ig E)

54 3.4. Factorii care condiționează instalarea farmacodependenței sunt:

A. mediul socio-cultural

B. mediul ambiant natural

C. cantitățile consumate, frecvența consumului, căile de administrare

D. substanța incriminată (profilul farmacodinamic, farmacocinetic și

farmacotoxicologic)

E. particularitățile și antecedentele individului

55 3.5. Specificați exemple de medicamente care produc efecte adverse mutagene:

A. fungicide

B. epoxizi

C. agenți fizici (radiații)

D. citostatice alchilante

E. toxicele fusului de diviziune celulară (colchicina, podofilotoxina)

56 3.6. ❋ Efecte adverse medicamentoase de tip efecte secundare sunt următoarele, cu

EXCEPȚIA:

A. uscăciunea gurii (hiposalivația) dată de atropină

B. nefropatii (de ex. prin antibiotice aminoglicozide nefrotoxice)

C. hipovitaminoza, în cursul tratamentului cu antibiotice cu spectru larg (ex.

tetraciclina) pe cale orală

D. constipația produsă prin atropină

E. sindroame depresive induse de simpatolitice (reserpina, alfa-metildopa, beta-1

adrenolitice)

57 3.7. ❋ Substanțe capabile să producă farmacodependență sunt următoarele, CU

EXCEPȚIA:

A. deprimante SNC (alcool, hipnotice ca barbituricele, tranchilizante ca

diazepam)

B. parasimpatomimetice (neostigmina)

C. solvenți organici volatili (acetonă)

D. stimulatoare ale SNC (tip amfetamină, tip cocaină)

E. opioide (morfinomimetice) (tip morfină, heroină)

10

Nr. Tema Enunț

58 3.8. Efectele secundare medicamentoase prezintă următoarele caracteristici:

A. sunt consecința indirectă a acțiunilor farmacodinamice secundare ale

medicamentelor

B. sunt tulburări morfologice diferite de efectele farmacodinamice, care apar la o

parte din indivizii tratați în condiții similare

C. sunt un răspuns anormal, cantitativ și/sau calitativ, la un medicament, deviat de

la efectele farmacodinamice ale medicamentului, ce apare numai la o parte din

populație

D. sunt consecința directă a acțiunilor farmacodinamice secundare ale

medicamentelor

E. sunt tulburări funcționale, diferite de efectele farmacodinamice, care apar la o

parte din indivizii tratați în condiții similare

59 3.9. Reacțiile adverse (RA) medicamentoase au următoarele caracteristici:

A. sunt reacții în legătură cu costul medicamentelor

B. sunt reacții nedorite

C. sunt reacții ce apar la dozele eficace terapeutic

D. sunt reacții fără nici o legătură cu farmacoterapia

E. sunt reacții dăunătoare

60 3.10. ❋ Toleranța dobândită cronică (obișnuința) prezintă următoarele caracteristici,

CU EXCEPȚIA:

A. este un fenomen ireversibil (nu dispare niciodată)

B. durata, după întreruperea tratamentului, este variabilă

C. este un fenomen reversibil (dispare, la întrerupere, după un interval de timp

variabil)

D. se instalează lent și niciodată nu este completă

E. se instalează cu intensități diferite pentru diferitele efecte ale unui medicament

61 3.11. Mecanismele de instalare a toleranței cronice (obișnuinței) ca efect advers

medicamentos sunt:

A. mecanism farmacocinetic: creșterea eliminării

B. scăderea vitezei de metabolizare prin inhibiție enzimatică

C. mecanism farmacodinamic: „desensibilizarea” celulelor sau receptorilor

(reglare „down”), manifestată prin „internalizarea” receptorilor în membrană

D. mecanism farmacocinetic: diminuarea absorbției

E. mecanism farmacocinetic: creșterea vitezei de metabolizare, prin instalarea

inducției enzimatice

62 3.12. Frecvența mai mare a reacțiilor adverse (RA) se întâlnește la vârstnici, datorită

unor factori multipli:

A. utilizarea, de obicei, de doze mai mari la bătrân, decât la adultul tânăr

B. particularități farmacodinamice specifice organismului vârstnic

C. complianța (respectarea posologiei prescrise) frecvent deficitară

D. particularități farmacocinetice specifice organismului vârstnic

E. polimedicația (număr mare de medicamente utilizat) ca o consecință a

polipatologiei

63 3.13. ❋ Precizați compusul cu acțiune de stimulare a motilității uterine:

A. izoprenalina

B. indometacina

C. sulfat de magneziu injectabil

D. pilocarpina

E. morfina

11

Nr. Tema Enunț

64 3.14. Factorii care cresc riscul apariției reacțiilor adverse medicamentoase ototoxice

sunt:

A. insuficiența renală

B. aplazia medulară

C. tratamentul îndelungat

D. dozele mari

E. asocierea de medicamente ototoxice

65 3.15. ❋ Sunt frecvent implicate, în reacții adverse (RA) alergice de tip I (anafilactic)

următoarele medicamente, cu EXCEPȚIA:

A. acidul ascorbic (vitamina C)

B. peniciline (penicilina G inj., ampicilina etc.)

C. acidul acetilsalicilic (aspirina)

D. substanțe iodate radiografice de contrast

E. anestezice locale administrate i.v.

66 3.16. ❋ Factorii care cresc riscul apariției reacțiilor adverse medicamentoase ototoxice

sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

A. tratamentul îndelungat

B. dozele mari

C. hiperaciditate gastrică

D. asocierea de medicamente ototoxice

E. insuficiența renală

67 3.17. ❋ Exemple de efecte adverse medicamentoase toxice sunt următoarele, cu

EXCEPȚIA:

A. nefropatii după antibiotice aminoglicozide nefrotoxice

B. uscăciunea gurii și constipație date de atropină

C. citoliză hepatică produsă de izoniazidă, rifampicină, paracetamol

D. methemoglobinemie (după derivați de anilină: paracetamol)

E. ototoxicitate după antibiotice aminoglicozide (kanamicină, gentamicină)

68 3.18. Factorii favorizanți ai apariției alergiei la medicamente, dependenți de organism,

sunt:

A. reactivitatea individuală (mai mare la femei)

B. frecvența contactului cu organismul

C. atopia ereditară (predispoziție genetică la reacții și boli alergice)

D. potențialul antigenic al medicamentului

E. calea de administrare (apariție mai frecventă la aplicare locală, pe piele și

mucoase)

69 3.19. ❋ Exemple de efecte adverse medicamentoase toxice sunt următoarele, CU

EXCEPȚIA:

A. ototoxicitatea după antibiotice aminoglicozide (în special după kanamicină și

amikacină)

B. psihoze de tip schizofrenic în hipercorticism provocat de supradozarea

glucocorticoizilor

C. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neuroleptice clasice

D. citoliză hepatică produsă după izoniazidă, rifampicină, paracetamol

E. anemie megaloblastică produsă de antiepileptice

12

Nr. Tema Enunț

70 3.20. Substanțe incriminate în producerea de efecte adverse cancerigene sunt

următoarele:

A. glucoza

B. hidrocarburi policiclice (din gudronul de cărbune, fum de țigară)

C. nitrozaminele (apărute, de exemplu, prin transformarea aminofenazonei în

prezența acidului clorhidric în stomac)

D. aflatoxinele produse de mucegaiuri

E. substanțe alchilante (de exemplu citostatice alchilante)

71 3.21. ❋ Efectele adverse medicamentoase toxice au următoarele caracteristici, CU

EXCEPȚIA:

A. sunt tulburări morfologice, diferite de efectele farmacodinamice

B. sunt tulburări funcționale, diferite de efectele farmacodinamice

C. sunt consecința directă sau indirectă a acțiunilor farmacodinamice secundare

ale medicamentelor

D. pot fi ușoare sau grave (uneori chiar fatale); se pot manifesta la nivelul tuturor

țesuturilor și organelor

E. apar la o parte din indivizii tratați în condiții similare

72 3.22. ❋ Efectele adverse medicamentoase toxice au următoarele caracteristici, cu

EXCEPȚIA:

A. pot fi ușoare sau grave (uneori chiar fatale); se pot manifesta la nivelul tuturor

țesuturilor și organelor

B. apar la o parte din indivizii tratați în condiții similare

C. sunt consecința directă sau indirectă a acțiunilor farmacodinamice secundare

ale medicamentelor

D. sunt tulburări morfologice, diferite de efectele farmacodinamice

E. sunt tulburări funcționale, diferite de efectele farmacodinamice

73 3.23. Factorii favorizanți ai apariției reacțiilor adverse (RA) medicamentoase sunt:

A. numărul ridicat de medicamente asociate (polipragmazia), cu posibilitatea

apariției interacțiunilor (previzibile sau nu)

B. stările patologice (insuficiențele renală sau/și hepatică)

C. dozele eficace mari (peste DE50) și tratamentul prelungit

D. costul medicamentelor

E. stările fiziologice particulare (sarcină, vârstă înaintată)

74 3.24. Idiosincrazia (intoleranța congenitală de grup) prezintă următoarele particularități:

A. se mai numește hipersensibilitate sau sensibilizare

B. deviația de la răspunsul farmacodinamic normal poate să fie cantitativă (efecte

de supradozare sau ineficiență)

C. se manifestă ca deviație de la răspunsul farmacodinamic normal al populației,

la medicament

D. deviația de la răspunsul farmacodinamic normal poate să fie calitativă (reacție

anormală diferită de acțiunea farmacodinamică)

E. apare la scurt timp după începerea tratamentului sau chiar la prima doză

13

Nr. Tema Enunț

75 3.25. ❋ Exemple de efecte adverse medicamentoase de tip efecte secundare sunt


A. uscăciunea gurii (hiposalivație) dată de atropină

B. psihoze și halucinații produse de antiinflamatoare nesteroidiene (indometacina,

ibuprofen, sulindac)

C. sindromul neurologic extrapiramidal produs de medicamente neuroleptice

clasice

D. constipația produsă de atropină (scăderea tonusului și peristaltismului normal

intestinal)

E. somnolență după trezirea din somn produc hipnocoercitivele cu acțiune de

lungă durată (de exemplu fenobarbital)

76 4.1. ❋ Care dintre următoarele peniciline NU este activă față de Pseudomonas:

A. piperacilina

B. carbenicilina

C. ticarcilina

D. azlocilina

E. ampicilina

77 4.2. Care dintre următoarele peniciline sunt active față de enterobacteriaceae:

A. ampicilină + acid clavulanic

B. pivmecilinam

C. ampicilină + sulbactam

D. mecilinam

E. temocilina

78 4.3. ❋ Acidul clavulanic:

A. este un inhibitor al betalactamazelor produse de stafilococi și bacili gram

negativ

B. este un compus care face parte din grupa macrolide

C. în asociere cu amoxicilina nu influențează spectrul antimicrobian al acesteia

D. în asociere cu amoxicilina este activ față de Pseudomonas

E. se utilizează în asociere cu amoxicilina în raport de 1/1

79 4.4. Carbenicilina prezintă următoarele caracteristici:

A. se absoarbe foarte bine pe cale orala

B. se administrează numai pe cale injectabilă i.m. sau i.v.

C. nu se asociază cu aminoglicozide în aceeași seringă sau sac perfuzor

D. rezistența bacteriană este mediată cromozomial prin fixarea subunităților 50S

E. produce creșterea enzimelor hepatice, hepatită

80 4.5. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate pentru cefalosporinele de generația I, cu

EXCEPŢIA:

A. sunt utile în infecții cu bacterii gram pozitiv rezistente la penciline

B. substanțele active după administrare orală sunt indicate în infecții ușoare și

medii

C. substanțele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infecțiilor

chirurgicale

D. în cazul infecțiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili, se asociază cu

aminoglicozide

E. se utilizează în meningite deoarece traversează bariera hematoencefalică în

concentrații active terapeutic

14

Nr. Tema Enunț

81 4.6. Rezistența la cefalosporine se instalează prin:

A. scăderea permeabilității membranei celulare externe

B. modificarea PBP

C. inactivarea prin beta-lactamaze

D. alterarea subunității ribozomale 50S

E. alterarea subunității ribozomale 30S

82 4.7. ❋ Spectrul antimicrobian al cefalosporinelor injectabile din generația a IV-a

include următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. Klebsiella

B. Salmonella

C. Stafilococ auriu (excepție stafilococul rezistent la meticilina)

D. Neisseria gonorrhoeae

E. Listeria monocitogenes

83 4.8. ❋ Care dintre următoarele cefalosporine este de generația a IV-a?

A. cefotaxima

B. ceftriaxona

C. cefoperazona

D. cefepima

E. ceftazidima

84 4.9. ❋ Următoarele cefalosporine au timp de înjumătățire scurt sau mediu, cu

EXCEPŢIA:

A. ceftriaxona

B. cefazolina

C. cefamandolul

D. cefalotina

E. latamoxef

85 4.10. Penicilinele active pe enterobacteriaceae (exemplu: mecilinam) au următoarele

caracteristici:

A. spectrul bacterian este îngust

B. acționează prin legarea de un receptor specific PBP2 împiedicând procesul de

alungire a bacteriilor care devin sferice

C. acționează prin fixarea pe unitatea ribozomală 50S

D. acționează prin fixarea pe unitatea ribozomală 30S

E. efectul poate fi bactericid sau bacteriostatic dependent de concentrație

86 4.11. Care dintre următoarele peniciline cu spectru larg sunt active ca atare:

A. bacampicilina

B. pivampicilina

C. ampicilina

D. amoxicilina

E. talampicilina

87 4.12. ❋ Penicilinele antistafilococice au următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. difuziunea în țesuturi este bună

B. trec prin placentă și laptele matern

C. realizează concentrații active în lichidul cefalorahidian

D. epurarea se face predominant pe cale renală

E. în insuficiența renală apare tendința de cumulare datorită scăderii eliminării și

legării de proteinele plasmatice

15

Nr. Tema Enunț

88 4.13. Care dintre următoarele afirmații caracterizează mecanismul de acțiune al

penicilinelor:

A. legare de proteinele membranare PBP care servesc drept receptori specifici

pentru betalactamine

B. legarea covalentă a penicilinelor de transpeptidazele care asigură soliditatea

peretelui bacterian

C. activarea unor enzime autolitice: autolizine, mureinhidrolaze

D. interferarea procesului de sinteză a acidului folic

E. inhibarea ADN-topoizomerazelor

89 4.14. Care dintre următoarele peniciline se administrează pe cale injectabilă:

A. benzilpenicilina

B. fenoximetilpenicilina

C. benzatinbenzilpenicilina

D. feneticilina

E. procainbenzilpenicilina

90 4.15. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt peniciline antistafilococice, CU

EXCEPȚIA:

A. cloxacilina

B. oxacilina

C. eritromicina

D. flucloxacilina

E. dicloxacilina

91 4.16. ❋ Benzilpenicilina NU este indicată în:

A. infecții cu pneumococ

B. infecții cu streptococ hemolitic

C. aplicare locală pe tegumente și mucoase

D. endocardită lentă cu Streptococ viridans

E. indicată în lues

92 4.17. ❋ Benzatinbenzilpenicilina este contraindicată în următoarele situații, cu

EXCEPŢIA:

A. infecții cu germeni puțin sensibili

B. faringită streptococică și scarlatină

C. infecții grave care necesită niveluri plasmatice ridicate de bezilpenicilină

D. antecedente alergice

E. copii sub trei ani sau mai mari dacă au masă musculară redusă

93 4.18. ❋ Benzatinbenzilpenicilina este indicată în următoarele situații, CU EXCEPȚIA:

A. faringită streptococică

B. profilaxia infecției streptococice la bolnavii cu reumatism poliarticular acut

C. sifilis

D. scarlatină

E. infecții grave care necesită niveluri plasmatice ridicate de benzilpenicilină

94 4.19. Reacția Herxheimer care apare în primele zile de tratament al sifilisului cu

penicilină se manifestă prin:

A. mialgii

B. artralgii

C. reactivarea leziunilor sifilitice

D. hepatită

E. nefrită

16

Nr. Tema Enunț

95 4.20. ❋ Precizați metabolitul penicilinelor care funcționează ca haptenă:

A. fenoximetilpenicilina

B. benzatinbenzilpenicilina

C. peniciloilamida

D. oxacilina

E. cloxacilina

96 4.21. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:

A. dicloxacilina

B. amoxicilina

C. cloxacilina

D. oxacilina

E. ampicilina

97 4.22. Aztreonamul prezintă următoarele caracteristici:

A. este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ

aerobi

B. este activ la administrarea pe cale orală

C. este indicat în infecții cu bacili gram negativ (septicemii, infecții urinare,

respiratorii)

D. spectru antimicrobian cuprinde: bacili gram negativ aerobi (inclusiv

Pseudomonas)

E. mecanismul de acțiune este bactericid, prin împiedicarea sintezei peretelui

bacterian

98 4.23. Benzilpenicilina se administrează corect în următoarele condiții:

A. se poate asocia cu alte medicamente în aceeași seringă

B. soluția se prepară extempore în ser fiziologic steril

C. în perfuzii se preferă soluțiile acide (glucoză 5%) sau alcaline

D. se administrează, cel mai frecvent, intramuscular (i.m.) profund sau intravenos

(i.v.) în perfuzie

E. stabilitatea în soluție este de maximum 24 ore la frigider (+4˚C)

99 4.24. Următoarele substanțe medicamentoase sunt inhibitori de beta-lactamaze produse

de stafilococi și bacili gram negativ, astfel încât în asociere cu peniciline cu

spectru larg le lărgește spectrul antimicrobian:

A. amoxicilina

B. acid clavulanic

C. ampicilină

D. sulbactam

E. ticarcilina

100 4.25. Specificați grupele de antibiotice care acționează asupra peretelui celulei

bacteriene (inhibarea sintezei peptidoglicanului care intră în constituția peretelui

bacterian):

A. betalactamine

B. tetracicline

C. vancomicina

D. aminoglicozide

E. macrolide

17

Nr. Tema Enunț

101 5.1. Rezistența bacteriană la macrolide se poate explica prin:

A. scăderea permeabilității peretelui bacterian pentru antibiotic

B. inhibarea girazei bacteriene

C. alterarea subunității ribozomale 50S

D. inactivarea prin hidroliză enzimatică, catalizată de o esterază mediată

plasmidic

E. secreție de beta-lactamaze

102 5.2. Rezistența bacteriană la macrolide (eritromicină) apare prin:

A. scăderea permeabilității peretelui bacterian pentru antibiotic

B. alterarea subunității ribozomale 50S

C. inactivarea prin hidroliză enzimatică, catalizată de o esterază mediată

plasmidic

D. prin secreție de penicilinaze

E. prin modificarea receptorilor membranari specifici

103 5.3. ❋ Spectrul antimicrobian al eritromicinei cuprinde următorul bacil gram pozitiv:

A. pneumococ

B. Neisseria gonnohoreae

C. Treponema pallidum

D. Clostridium tetani

E. Mycoplasma pneumoniae

104 5.4. Care dintre următoarele macrolide fac parte din prima generație:

A. claritromicina

B. azitromicina

C. josamicina

D. eritromicina

E. spiramicina

105 5.5. Rezistența bacteriană la aminoglicozide se instalează prin:

A. prezența unor enzime mediate plasmidic

B. modificarea învelișului celulei bacteriene cu scăderea capacității de transport a

antibioticului în celulă

C. apariția unor mutații cromozomiale care modifică locul de legare a

aminoglicozidului de subunitățile ribozomale 30S

D. inhibarea girazei bacteriene

E. apariția unor mutații cromozomiale care modifică locul de legare a

aminoglicozidului de subunitățile ribozomale 50S

106 5.6. ❋ Leziunile cohleare instalate în urma tratamentului cu aminoglicozide se

manifestă prin:

A. tinitus

B. greață

C. nistagmus

D. tulburări de echilibru

E. cefalee

107 5.7. ❋ Următoarele medicamente inactivează aminoglicozidele in vivo (mai ales în

prezența insuficienței renale):

A. miorelaxantele centrale

B. diureticele de ansă

C. anestezicele generale

D. polimixinele

E. antibiotice antipseudomonas

18

Nr. Tema Enunț

108 5.8. În infecții cu enterococ, aminoglicozidele se pot asocia cu următoarele substanțe:

A. benzilpenicilină

B. cloramfenicol

C. ampicilină

D. metronidazol

E. vancomicină

109 5.9. ❋ Spectrul antimicrobian al kanamicinei cuprinde:

A. E. coli

B. enterococ

C. Pseudomonas

D. pneumococ

E. streptococ piogen și viridans

110 5.10. ❋ Nefrotoxicitatea și ototoxicitatea aminoglicozidelor este crescută de :

A. furosemid

B. sulfat de magneziu

C. anestezice generale

D. miorelaxante centrale

E. curarizante

111 5.11. ❋ Precizați care dintre următoarele substanțe medicamentoase se administrează

exclusiv pe cale injectabilă:

A. metacilina

B. minociclina

C. rolitetraciclina

D. doxiciclina

E. tetraciclina

112 5.12. ❋ Sunt indicații de prima alegere ale tetraciclinei, CU EXCEPȚIA:

A. bruceloza

B. tularemie

C. pneumonii cu Mycoplasma

D. holera

E. rickettsioze

113 5.13. ❋ Precizați substanța medicamentoasă care realizează concentrații terapeutice în

LCR:

A. tetraciclina

B. doxiciclina

C. rolitetraciclina

D. minociclina

E. demeclociclina

114 5.14. Următoarele reacții adverse sunt specifice minociclinei:

A. toxicitate vestibulară

B. pigmentarea sclerei, unghiilor, pielii (la administrare prelungita)

C. bombarea fontanelei la sugari

D. produce frecvent ulcere esofagiene

E. hiperplazia smalțului dentar

115 5.15. Tulburările neuropsihice care apar după administrarea de cloramfenicol sunt:

A. nevrită optică

B. confuzie mintală

C. delir

D. glosite

E. stomatite

19

Nr. Tema Enunț

116 5.16. Indicațiile terapeutice ale polimixinei B sunt:

A. meningite cu Pseudomonas aeruginosa

B. dispepsii colibacilare la sugari și copii

C. miastenia gravis

D. insuficiență renală

E. infecții traheo-bronșice cu bacili gram negativ

117 5.17. ❋ Cloramfenicolul este un antibiotic de rezervă în următoarele situații, cu

EXCEPŢIA:

A. febra tifoidă

B. abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)

C. septicemii de origine abdominală (asociat cu amikacina)

D. infecții cu germeni sensibili la alte antibiotice și chimioterapice

E. infecții cu stafilococ penicilinazo-pozitiv

118 5.18. Mecanismul de acțiune al cloramfenicolului:

A. este de tip bacteriostatic

B. este de tip bactericid pe E. coli

C. se instalează prin fixare pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni

D. presupune inhibarea sintezei proteice microbiene

E. se instalează prin fixare pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni

119 5.19. Bacitracina este activă pe:

A. clostridii

B. bacil difteric

C. meningococi

D. Klebsiella

E. Salmonella

120 5.20. ❋ Următoarele afirmații caracterizează bacitracina, CU EXCEPȚIA:

A. are acțiune bactericidă de tip degenerativ

B. este activă pe Treponema palidum

C. se utilizează injectabil deoarece nu prezintă nefrotoxicitate

D. rezistența bacteriană se instalează lent

E. se utilizează local sub formă de unguente, pulberi sau soluții

121 5.21. Dintre antibioticele macrolide, sunt substanțe naturale următoarele:

A. eritromicina

B. claritromicina

C. spiramicina

D. azitromicina

E. josamicina

122 5.22. ❋ Care dintre următoarele reacții adverse ale eritromicinei sunt reacții alergice:

A. hepatită colestatică

B. hipoacuzie tranzitorie la doze mari

C. prelungirea intervalului Q-T cu tahicardie ventriculară

D. anorexie

E. eozinofilie

123 5.23. ❋ Specificați tetraciclina care nu este contraindicată în insuficiența renală:

A. tetraciclina

B. minocicilina

C. doxiciclina

D. demeclociclina

E. rolitetraciclina

20

Nr. Tema Enunț

124 5.24. Următoarele afirmații caracterizează eritromicina:

A. este contraindicată în insuficiența hepatică

B. absorbția nu este influențată de alimente

C. este antibiotic de elecție în tusea convulsivă

D. reprezintă medicație de alternativă la bolnavii alergici la penicilină

E. nu este activă pe Mycoplasma pneumoniae

125 5.25. ❋ Următoarele afirmații privind tetraciclinele sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. lactatele scad biodisponibilitatea tetraciclinelor de primă generație

B. fierul scade absorbția tetraciclinelor de generația a doua

C. difuziunea în țesuturi este bună pentru tetraciclinele din generația a doua

D. rezistența bacteriană se instalează rapid

E. tetraciclinele sunt contraindicate la femei gravide

126 6.1. Tulburările termoreglării prin hipertermie sunt:

A. șoc caloric

B. șoc solar

C. răcire excesivă

D. intoxicații

E. febră

127 6.2. ❋ Termogeneza este controlată de:

A. centrul simpatic, din hipotalamusul anterior

B. centrul parasimpatic din hipotalamusul posterior

C. căi nervoase aferente

D. căi nervoase eferente

E. receptorii termici cutanați

128 6.3. Caracteristicile febrei sunt:

A. creșterea temperaturii corpului, datorită funcționării centrilor termoreglării la

nivel superior celui normal fiziologic

B. reacție nespecifică de apărare a organismului față de agentul nociv

C. hipertermie prin încălzire excesivă

D. pericol pentru desfășurarea normală a proceselor biologice (aparat

cardiovascular, SNC) când este prea mare

E. echilibrul dintre termogeneză și termoliză nu se păstrează în febră

129 6.4. ❋ Precizați compusul care NU prezintă acțiune antiinflamatoare:

A. acid acetilsalicilic

B. tenoxicam

C. paracetamol

D. aminofenazonă

E. diflunisal

130 6.5. Precizați substanțele medicamentoase care pe lângă acțiunea analgezică prezintă

acțiune antispastică de tip musculotrop:

A. paracetamol


C. metamizol

D. propifenazonă

E. aminofenazonă

21

Nr. Tema Enunț

131 6.6. ❋ Analgezicele antipiretice prezintă următoarele acțiuni cu EXCEPŢIA:

A. analgezică

B. antiinflamatoare

C. sedativă

D. antispastică

E. antipiretică

132 6.7. Indicațiile medicamentelor analgezice antipiretice bazate pe acțiunea analgezică-

antipiretică-antiinflamatoare sunt:

A. infecții virale ale căilor respiratorii cu febră

B. artralgii

C. mialgii

D. infecții microbiene cu febră mare (asociate la tratamentul etiotrop

antimicrobian)

E. dureri postoperatorii moderate

133 6.8. ❋ Mecanismul molecular al acțiunii antipiretice constă în:

A. inhibarea biosintezei de PGE2, cu efect pirogen la nivel central hipotalamic

B. inhibarea biosintezei de PGE2 la nivel periferic

C. acetilare ireversibilă a COX1 la nivel respirator

D. inhibarea biosintezei de TXA2

E. sensibilizarea terminațiilor nervoase aferente la acțiunea algogenă a histaminei

și bradikininei

134 6.9. ❋ Medicamentele analgezice antipiretice produc:

A. euforie

B. toleranță

C. farmacodependență

D. deprimare respiratorie

E. reacții alergice încrucișate în grupa analgezicelor antipiretice și

antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

135 6.10. Următoarele afirmații caracterizează acidul acetilsalicilic:

A. efect ulcerogen, prin hipersecreție gastrică acidă

B. hipocoagulare (antiagregant plachetar la doze mici și hipoprotombinizant la

doze mari) cu favorizarea microhemoragiilor si anemiei

C. hiperagregare plachetară, la doze foarte mari antiinflamatoare cu favorizarea

accidentelor trombotice

D. contraindicat în algii moderate

E. contraindicat în afecțiuni tromboembolice

136 6.11. ❋ Acidul acetilsalicilic este indicat în următoarele situații:

A. astm bronșic

B. afecțiuni reumatismale inflamatorii

C. diateză hemoragică

D. ulcer gastro-duodenal

E. înainte de o intervenție chirurgicală

137 6.12. În timpul tratamentului cu acid acetilsalicilic se vor monitoriza următoarele reacții

adverse:

A. tinitus

B. melenă

C. sângerări

D. toleranța

E. convulsii

22

Nr. Tema Enunț

138 6.13. ❋ Intoxicația acută cu paracetamol prezintă următoarele semne și simptome, CU

EXCEPȚIA:

A. necroză acută hepatică

B. GOT crescut

C. edem cerebral

D. eritem pigmentat fix

E. encefalopatie

139 6.14. ❋ Farmacodinamia paracetamolului implică următoarele acțiuni:

A. analgezică

B. antiinflamatoare

C. euforizantă

D. sedativă

E. tranchilizantă

140 6.15. Următoarele afirmații reprezintă reacții adverse posibile ale paracetamolului la

doze mari:

A. methemoglobinizant slab

B. trombocitopenie

C. citoliză hepatică

D. edem cerebral

E. encefalopatie

141 6.16. Următoarele substanțe medicamentoase potențează toxicitatea hepatică a

paracetamolului:

A. izoniazida

B. rifampicina

C. fenotiazine

D. acetilcisteină

E. barbiturice

142 6.17. Care dintre următoarele reacții adverse ale acidului acetilsalicilic sunt de tip efecte

secundare:

A. efect ulcerogen

B. erupții cutanate

C. edem angioneurotic și laringian

D. acufene (zgomote în urechi)

E. reducerea filtrării glomerulare

143 6.18. Intoxicația acută cu acid acetilsalicilic se manifestă prin:

A. inițial alcaloză respiratorie

B. ulterior acidoză metabolică

C. convulsii

D. reducerea filtrării glomerulare

E. eritem nodos

144 6.19. ❋ În profilaxia infarctului de miocard se utilizează următoarea doză de acid

acetilsalicilic:

A. 0,5 g de 4-6 ori/zi

B. 3,5 g în 3-5 prize

C. 0,1-0,3 g /zi

D. 0,3 g (0,160-0,325 g) /zi

E. 0,3-0,5 g la 2-3 zile

23

Nr. Tema Enunț

145 6.20. ❋ Metamizolul este indicat în următoarele situații, CU EXCEPȚIA:

A. agranulocitoză

B. nevralgii

C. mialgii

D. colici (biliare, renale)

E. dismenoree

146 6.21. ❋ Următoarele afirmații privind enzima ciclooxigenaza-2 (COX-2) sunt

adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. inhibarea de COX-2 reprezintă mecanismul acțiunii antiinflamatoare a

analgezicelor – antipiretice

B. inhibarea de COX-2 nu reprezintă un mecanism de acțiune a

antiinflamatoarelor nesteroidiene

C. COX-2 inductibilă este implicată în biosinteza de prostaglandine cu rol

inflamator și hiperalgic, atât la nivel periferic, cât și la nivel medular

D. COX-2 este izoformă constitutivă numai în unele țesuturi (plămâni, rinichi,

măduva spinării)

E. COX-2 este inductibilă în toate țesuturile în prezența unor stimuli externi

proinflamatori (microorganisme, citokine și leziuni tisulare)

147 6.22. Indicațiile analgezicelor-antipireticelor bazate pe acțiunile analgezică și

antispastică sunt:

A. colică biliară

B. dismenoree

C. colică renală

D. fracturi

E. luxații

148 6.23. Acidul acetilsalicilic are următoarele indicații:

A. afecțiuni reumatismale inflamatorii (reumatism poliarticular acut, poliartrită

reumatoidă)

B. infecții virale (gripă, varicelă, hepatită), la copii sub 4 ani

C. ulcer gastro-duodenal

D. febră de etiologie diversă (procese inflamatorii, infecții microbiene și virale

acute)

E. algii moderate (nevralgii, mialgii, artralgii, cefalee etc.)

149 6.24. ❋ Următoarele afirmații caracterizează paracetamolul, CU EXCEPȚIA:

A. intoxicația acută se manifestă prin necroză acută hepatică

B. antipiretic moderat

C. antiinflamator

D. la doze mari poate produce toxicitate renală

E. analgezic moderat

150 6.25. ❋ Analgezice-antipiretice derivați de pirazolonă sunt următoarele, cu

EXCEPŢIA:

A. paracetamol (acetaminofen)

B. propifenazona

C. fenazona

D. metamizol (noraminofenazona)

E. aminofenazona

24

Nr. Tema Enunț

151 7.1. În funcție de etiologie, hiposomniile pot fi:

A. psihogene

B. neurologice

C. simptomatice

D. intermitente

E. terminale

152 7.2. Hipnocoercitivele au următoarele caracteristici:

A. sunt deprimante SNC neselective

B. forțează somnul și la indivizi normali

C. modifică EEG nocturnă

D. acționează selectiv asupra unor receptori specifici

E. efectul hipnogen este mai evident în hiposomnii

153 7.3. Hipnoinductoarele au următoarele caracteristici:

A. trezirea din somn este ușoară

B. produc o “datorie de somn paradoxal”, la administrare repetată cu consecințe

negative asupra echilibrului psihic

C. inducția enzimatică este redusă sau absentă

D. nu reduc durata de somn REM

E. supradozarea poate fi folosită în scop de suicid

154 7.4. Mecanismul nespecific de acțiune a hipnoticelor barbiturice constă în:

A. deprimarea formației reticulate ascendente activatoare (SAA)

B. potențarea neurotransmisiei inhibitoare mediată de GABA

C. deschiderea canalelor de clor

D. creșterea timpului de deschidere a canalelor de clor

E. activarea unui situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic

efector

155 7.5. La doze mari hipnoticele barbiturice prezintă următoarele efecte:

A. scăderea metabolismului bazal

B. deprimarea centrului termoreglator cu hipotermie

C. acțiune hipnocoercitivă

D. acțiune anticonvulsivantă

E. deprimarea ganglionilor vegetativi simpatici și parasimpatici

156 7.6. ❋ Forma gravă a sindromului de abstinență care apare prin întreruperea

tratamentului cu hipnotice barbiturice constă în:

A. crize convulsivante de mare rău epileptic

B. agitație

C. tremor

D. insomnie

E. febră

157 7.7. ❋ Tratamentul intoxicației acute datorat administrării de hipnotice barbiturice

constă în următoarele intervenții, CU EXCEPȚIA:

A. perfuzie cu NaHCO3

B. diureză osmotică cu soluție de manitol 5%

C. susținerea respirației și tensiunii arteriale cu analeptice respiratorii și

cardiovasculare

D. administrare de antidot flumazenil

E. ventilație respiratorie cu administrare de oxigen

25

Nr. Tema Enunț

158 7.8. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune hipnotică face

parte din grupa hipnoinductoare:

A. nitrazepam

B. fenobarbital

C. ciclobarbital

D. amobarbital

E. pentobarbital

159 7.9. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune hipnotică sunt

hipnocoercitive:

A. amobarbital

B. zolpidem

C. zopiclon

D. fenobarbital

E. midazolam

160 7.10. Precizați interacțiunile cu mecanism farmacocinetic:

A. barbiturice + alcool

B. barbiturice + cloramfenicol

C. barbiturice + deprimante SNC

D. barbiturice + cimetidină

E. barbiturice + paracetamol

161 7.11. Acțiunea tranchilizantă constă în:

A. reducerea stării de tensiune psihică

B. echilibrarea comportamentului afectiv

C. atenuarea contracțiilor și a stărilor spastice musculare

D. creșterea pragului de apariție a convulsiilor

E. temperarea reacțiilor emoționale

162 7.12. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu timp de înjumătățire lung:

A. diazepam

B. alprazolam

C. tofisopam

D. midazolam

E. oxazepam

163 7.13. ❋ Următoarele reacții adverse sunt reacții comune tranchilizantelor, cu

EXCEPŢIA:

A. somnolență

B. efecte teratogene

C. obișnuință

D. farmacodependență

E. sindrom de sevraj

164 7.14. ❋ Precizați antidotul în intoxicația cu benzodiazepine:

A. acetilcisteina

B. glucoza

C. atropina

D. flumazenil

E. cafeină

26

Nr. Tema Enunț

165 7.15. Diazepamul se utilizează în practica medicală pentru următoarele acțiuni:

A. anxiolitică

B. miorelaxantă

C. anticonvulsivantă

D. sedativ-hipnoinductoare

E. deprimantă respiratorie

166 7.16. Acțiunea anticonvulsivantă a diazepamului este utilă în:

A. reducerea stării de tensiune psihică

B. tetanos

C. temperarea reacțiilor emoționale

D. starea de rău epileptic

E. echilibrarea comportamentului afectiv

167 7.17. Următoarele benzodiazepine se utilizează în inducția anesteziei generale și

preanestezie:

A. midazolam

B. oxazepam

C. medazepam

D. alprazolam

E. diazepam

168 7.18. ❋ Acțiunea miorelaxantă a diazepamului este utilă în:

A. nevroze

B. combaterea contracturilor musculare

C. miastenia gravis

D. tetanos

E. status epilepticus

169 7.19. ❋ Precizați substanța care este antagonist pe complexul receptor GABA:

A. flumazenil

B. flunitrazepam

C. fenobarbital

D. nitrazepam

E. ciclobarbital

170 7.20. ❋ Următoarele situații reprezintă contraindicații ale tranchilizantelor

benzodiazepine:

A. contracturi musculare

B. status epilepticus

C. nevroze

D. stări spatice ale musculaturii striate

E. miastenia gravis

171 7.21. Care din următoarele medicamente cu acțiune tranchilizantă nu aparțin clasei

benzodiazepinelor:

A. buspirona

B. diazepam

C. hidroxizin

D. medazepam

E. meprobamat

27

Nr. Tema Enunț

172 7.22. ❋ Care din următoarele hipnotice barbiturice are durată lungă de acțiune:

A. secobarbital

B. ciclobarbital

C. tiopental

D. fenobarbital

E. pentobarbital

173 7.23. ❋ Hipnoticele barbiturice au următoarele contraindicații și precauții, cu

EXCEPŢIA:

A. insuficiență hepatică gravă

B. insomnii de hiperexcitabilitate nervoasă

C. conducători auto

D. insuficiență renală gravă

E. prudență: la bătrâni (accidente în faza de somnolență incipientă sau terminală)

174 7.24. ❋ Care din următoarele afirmații privind mecanismul de acțiune al hipnoticelor

barbiturice este falsă:

A. mecanism de acțiune specific: potențarea neurotransmisiei inhibitoare mediată

de GABA

B. mecanism de acțiune nespecific: deprimarea formației reticulate ascendente

activatoare (SAA)

C. mecanism de acțiune: blocarea receptorilor dopaminergici D1 și D2

D. mecanism de acțiune specific: activarea unui situs specific de pe complexul

receptor GABA-A postsinaptic efector, cu creșterea timpului de deschidere a

canalelor de Cl- hiperpolarizare și inhibiție neuronală; favorizarea eliberării de

GABA

E. mecanism de acțiune nespecific: deschiderea canalelor de clor

175 7.25. ❋ Contraindicații pentru administrarea de diazepam sunt următoarele, CU

EXCEPȚIA:

A. combaterea contracturilor și stărilor spastice ale musculaturii striate

B. miastenia gravă (miastenia gravis)

C. insuficiența respiratorie acută (injectarea rapidă i.v.)

D. ambulator, la conducătorii auto

E. gravide în primul trimestru

176 8.1. ❋ Factorii exogeni implicați în apariția convulsiilor sunt următorii, CU

EXCEPȚIA:

A. inflamații meningeale sau encefalice

B. tumori intracraniene

C. traumatisme craniocerebrale

D. reactivitate convulsivantă corelată cu pragul convulsivant

E. intoxicații

177 8.2. Convulsiile clonice sunt contracții musculare:

A. bruște

B. scurte

C. ritmice

D. generalizate violente

E. cu lipsa coordonării între agoniști și antagoniști

28

Nr. Tema Enunț

178 8.3. ❋ Convulsiile tetanice sunt contracții musculare:

A. ritmice

B. generalizate violente

C. cu păstrarea coordonării între agoniști și antagoniști

D. scurte

E. bruște

179 8.4. Marele rău epileptic se caracterizează prin:

A. pierdere de cunoștință bruscă și de scurtă durată

B. convulsii clonice generalizate

C. modificări EEG

D. spasm tonic maximal al musculaturii scheletice a întregului corp, urmat de

cădere

E. atacuri subintrante de convulsii clonice generalizate

180 8.5. ❋ Starea de rău epileptic beneficiază de tratament cu:

A. etosuximida

B. topiramat

C. clonazepam i.v.

D. acid valproic p.o.

E. trimetadiona

181 8.6. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante acționează prin blocarea canalelor de

sodiu?

A. carbamazepina

B. trimetadiona

C. clonazepam

D. etosuximida

E. fenobarbital

182 8.7. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante acționează prin inhibarea ireversibilă

a enzimei GABA aminotransferaza?

A. carbamazepină

B. fenitoină

C. lidocaină

D. acetazolamida

E. acid valproic

183 8.8. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante favorizează eliberarea GABA?

A. vigabatrin

B. acid valproic

C. tiagabin

D. gabapentin

E. fenitoina

184 8.9. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante acționează prin inhibarea selectivă a

recaptării GABA?

A. acid valproic

B. fenobarbital

C. tiagabin

D. trimetadiona

E. carbamazepina

29

Nr. Tema Enunț

185 8.10. Carbamazepina crește metabolizarea următorilor compuși în asociere

concomitentă:

A. fenitoina

B. acid valproic

C. clonazepam

D. etosuximida

E. lamotrigin

186 8.11. ❋ Carbamazepina este contraindicată în:

A. marele rău epileptic

B. sarcină

C. diabet insipid hipofizar

D. nevralgie de trigemen

E. epilepsie psihomotorie

187 8.12. Efectele teratogene date de fenitoină sunt:

A. fisuri palatine

B. anomalii cardiace

C. sindrom lupoid

D. icter

E. creștere retardată

188 8.13. Efectele adverse de tip toxic date de fenitoină sunt:

A. ataxie

B. dizartrie

C. deficit mental

D. fisuri palatine

E. icter

189 8.14. Efectele teratogene date de acidul valproic sunt:

A. spina bifida

B. malformații orofaringiene

C. malformații la nivelul degetelor

D. dermatită exfoliativă

E. hirsutism

190 8.15. În tratamentul cronic cu fenobarbital în doze mari apar următoarele reacții

adverse:

A. ataxie

B. anemie megaloblastică

C. osteomalacie

D. hiperplazie gingivală

E. dermatită exfoliativă

191 8.16. În administrare i.v. la doze mari fenitoina poate declanșa:

A. fibrilație ventriculară

B. oprirea inimii

C. deprimare respiratorie


E. sindrom lupoid

192 8.17. Fenitoina este indicată în:

A. marele rău epileptic

B. icter

C. aritmii cardiace


E. epilepsie psihomotorie

30

Nr. Tema Enunț

193 8.18. Următoarele afirmații caracterizează fenacemida:

A. antiepilepticul cel mai toxic

B. de primă alegere în micul rău epileptic

C. antiepileptic de rezervă

D. antiepileptic cu spectru larg

E. de primă alegere în epilepsia psihomotorie

194 8.19. ❋ Precizați anticonvulsivantul administrat în micul rău epileptic:

A. trimetadiona

B. diazepam i.v.

C. fenobarbital

D. carbamazepina

E. fenitoina

195 8.20. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune anticonvulsivantă care prezintă

spectru larg de acțiune:

A. fenobarbital

B. trimetadiona

C. etosuximida

D. fenacemida

E. diazepam

196 8.21. Carbamazepina prezintă riscul următoarelor reacții adverse (RA):

A. nevralgie de trigemen

B. hepatotoxicitate gravă, ce impune monitorizarea frecventă a funcției hepatice

C. comă (la administrare cronică)

D. efecte teratogene (spina bifida și malformații cardiace)

E. depresie respiratorie (la administrare cronică)

197 8.22. Care din următoarele medicamente cu acțiune anticonvulsivantă sunt active în

starea de rău epileptic:

A. clonazepam

B. etosuximida

C. trimetadionă

D. carbamazepina

E. diazepam

198 8.23. ❋ Care din următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale

clonazepamului este falsă:

A. efectul secundar major constă în deprimarea SNC (sedare, somnolență,

hipotonie, ataxie)

B. indicat în micul rău epileptic

C. nu există o corelație bună între concentrațiile plasmatice și eficacitate,

respectiv toxicitate

D. este contraindicat în crize mioclonice

E. indicat în status epilepticus i.v., lent

199 8.24. ❋ Următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale fenitoinei sunt


A. mecanismul de acțiune la nivel molecular: blocarea canalelor de calciu de tip T

B. potențialul farmacotoxicologic este ridicat

C. produce hiperplazia gingiilor

D. mecanismul de acțiune la nivel molecular: blocarea canalelor de sodiu

E. indicată în epilepsie (marele rău epileptic, epilepsia psihomotorie) și aritmii

cardiace

31

Nr. Tema Enunț

200 8.25. ❋ Următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale fenacemidei sunt


A. este indicat în marele și micul rău epileptic

B. este un antiepileptic cu spectru îngust

C. este antiepilepticul cel mai toxic

D. este utilizat numai ca antiepileptic de rezervă

E. la administrare prelungită poate produce ca reacții adverse tulburări psihice

(paranoia, delir, agresivitate)

201 9.1. Sindromul Parkinson se manifestă clinic prin următoarele tulburări motorii

caracteristice:

A. tulburări de echilibru

B. tremor al extremităților

C. simptome psihice

D. hipokinezie

E. hipertonie

202 9.2. ❋ Următoarele antiparkinsoniene sunt anticolinergice:

A. trihexifenidil

B. levodopa

C. selegilina

D. amantadina

E. bromocriptina

203 9.3. Următoarele antiparkinsoniene influențează pozitiv metabolismul dopaminei:

A. orfenadină

B. trihexifenidil

C. levodopa

D. amantadină

E. selegilina

204 9.4. Următoarele antiparkinsoniene fac parte din grupa alcaloizi din ergot:

A. levodopa

B. bromocriptina

C. pergolid

D. lisurid

E. amantadina

205 9.5. ❋ Următoarele antiparkinsoniene inhibă selectiv și reversibil COMT care

metabolizează levodopa:

A. trihexifenidil

B. levodopa

C. entacapon

D. selegilina

E. amantadina

206 9.6. ❋ Precizați substanța medicamentoasă care crește biosinteza dopaminei:

A. benzatropina

B. amantadina

C. levodopa

D. trihexifenidil

E. selegilina

32

Nr. Tema Enunț

207 9.7. Trihexifenidilul este contraindicat în:

A. forme incipiente de Parkinson

B. în asociere cu levodopa, pentru reducerea dozelor

C. glaucom

D. adenom de prostată

E. sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice

208 9.8. Selegilina se poate biotransforma în:

A. adrenalină

B. amfetamină

C. noradrenalină

D. metamfetamină

E. atropină

209 9.9. ❋ Efectul „on – off” caracterisitic pentru levodopa constă în:

A. stare paranoidă

B. diminuarea duratei și intensității efectului

C. rotații spontane ale trunchiului

D. fluctuații mari ale stării bolnavului pe parcursul unei zile

E. rotații spontane ale trunchiului, membrelor și capului

210 9.10. Manifestările de tip coreiform care apar în tratamentul prelungit cu levodopa

constau în:

A. euforie

B. deschiderea gurii

C. stare paranoidă

D. rotații spontane ale trunchiului

E. diminuarea intensității și duratei efectului

211 9.11. Următoarele afirmații caracterizează levodopa:

A. precursor al dopaminei și noradrenalinei

B. efecte dopaminergice centrale

C. inhibarea secreției hipofizare de prolactină

D. creșterea secreției de hormon somatotrop

E. inhibitor selectiv al monoaminoxidazei tip B

212 9.12. Antiparkinsonienele care influențează sistemul dopaminergic sunt contraindicate

în:

A. forme incipiente de Parkinson

B. glaucom

C. psihoze

D. adenom de prostată

E. asocieri cu neuroleptice

213 9.13. ❋ Care din următoarele medicamente este cel mai eficace antiparkinsonian:

A. trihexifenidil

B. amantadina

C. bromocriptina

D. levodopa

E. selegilina

33

Nr. Tema Enunț

214 9.14. ❋ Următoarele afirmații privind antiparkinsonienele care stimulează transmisia

dopaminergică sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. stimularea eliberării dopaminei

B. creșterea biosintezei de dopamină

C. inhibarea enzimei MAO-B care metabolizează dopamina

D. acțiune antagonistă pe sistemul colinergic

E. acțiune agonistă pe receptorii dopaminergici D2

215 9.15. Care sunt afirmațiile adevărate în legătură cu proprietățile farmacologice ale

trihexifenidilului:

A. eficacitate superioară grupei stimulante ale sistemului dopaminergic

B. tolerabilitate mai bună față de antiparkinsonienele dopaminergice

C. antagonizează intens hipertonia, moderat tremorul și slab hipokinezia

D. sialoreea este anulată

E. reacții adverse de tip efecte secundare anticolinergice periferice (uscăciunea

gurii, constipație, tulburări de micțiune, cicloplegie cu tulburări de vedere)

216 9.16. ❋ Există următoarele tipuri de parkinsonism secundar, CU EXCEPȚIA:

A. postencefalitic

B. aterosclerotic

C. toxic

D. medicamentos prin neuroleptice anti-D2

E. idiopatic

217 9.17. Următoarele simptome sunt asociate tulburărilor motorii din boala Parkinson:

A. tulburări de echilibru

B. simptome vegetative de tip colinergic (sialoree)

C. simptome psihice

D. tremor al extremităților

E. hipertonie până la rigiditate musculară

218 9.18. ❋ Sunt medicamente antiparkinsoniene agoniști dopaminergici D2 , CU

EXCEPȚIA:

A. pergolid

B. bromocriptina

C. dihidroergocriptina

D. lisurid

E. levodopa

219 9.19. ❋ Următoarele afirmații privind asocierile levodopa-inhibitoare de dopa-

decarboxilază sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. inhibitoarele dopa-decarboxilazei diminuă biosinteza dopaminei

B. inhibitoarele dopa-decarboxilazei (carbidopa, benserazid) acționează numai în

periferie

C. inhibitoarele dopa-decarboxilazei protejează levodopa de degradarea la nivel

periferic

D. levodopa se asociază în produse tipizate cu inhibitoare ale dopa-decarboxilazei

(carbidopa, benserazid)

E. inhibitoarele dopa-decarboxilazei nu difuzează prin bariera hemato-encefalică

(explicându-se astfel acțiunea periferică)

34

Nr. Tema Enunț

220 9.20. În afara tulburărilor motorii caracteristice (tremor, hipertonie, hipokinezie),

sindromul Parkinson se manifestă și prin alte simptome asociate:

A. hipertonie musculară

B. tulburări de echilibru

C. simptome psihice

D. dureri ale mușchilor scheletici (consecința hipertoniei)

E. simptome vegetative de tip colinergic (sialoree)

221 9.21. Următoarele afirmații caracterizează amantadina:

A. prezintă acțiune antivirotică

B. prezintă efect analgezic

C. face parte din grupa antiparkinsoniene antiglutamatergice, antagoniști ai

receptorilor NMDA

D. nu stimulează eliberarea dopaminei

E. nu este indicată în profilaxia infecției cu virus gripal A

222 9.22. ❋ Următoarele afirmații privind reacțiile adverse după levodopa sunt adevărate,

cu EXCEPŢIA:

A. obișnuință (cu diminuarea intensității și duratei efectului) la tratament

îndelungat (după circa 2 ani)

B. efecte secundare anticolinergice periferice (uscăciunea gurii, constipație,

tulburări de micțiune, cicloplegie cu tulburări de vedere)

C. efecte secundare periferice dopaminergice și simpatomimetice

(cardiovasculare, digestive)

D. efect „on-off” (fluctuații mari ale stării bolnavului pe parcursul unei zile)

E. stare paranoidă (la tratament îndelungat, cu doze mari)

223 9.23. ❋ Următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale selegilinei sunt


A. tratamentul precoce cu selegilină întârzie cu 6-9 luni nevoia tratamentului cu

levodopa

B. potențează unele efecte secundare date de levodopa (insomnie, greață,

hipotensiune ortostatică)

C. diminuă metabolizarea dopaminei prin dezaminare oxidativă

D. este inhibitor selectiv al monoaminoxidazei de tip A (IMAO-A)

E. este inhibitor selectiv al monoaminoxidazei de tip B (IMAO-B)

224 9.24. ❋ Levodopa poate produce următoarele reacții adverse, CU EXCEPȚIA:

A. efecte secundare periferice dopaminergice și simpatomimetice

(cardiovasculare, digestive)

B. stare paranoidă (la tratament îndelungat, cu doze mari)

C. obișnuință (cu diminuarea intensității și duratei efectului) la tratament

îndelungat (după circa 2 ani)

D. efecte secundare anticolinergice periferice (uscăciunea gurii, constipație,

tulburări de micțiune, cicloplegie cu tulburări de vedere)

E. efect „on-off” (fluctuații mari ale stării bolnavului pe parcursul unei zile)

225 9.25. ❋ Următoarele medicamente antiparkinsoniene fac parte din grupa

anticolinergice, CU EXCEPȚIA:

A. trihexifenidil

B. selegilina

C. orfenadrina

D. benzatropina

E. prociclidina

35

Nr. Tema Enunț

226 10.1. Următoarele simpatomimetice sunt indicate în insuficiența circulatorie periferică

hipertonă:

A. bufenina

B. nafazolina

C. bametan

D. noradrenalina

E. isoxsuprina

227 10.2. ❋ Care dintre următoarele simpatomimetice se poate utiliza pentru acțiunea

tocolitică:

A. fenoterol

B. nafazolina

C. adrenalina

D. oximetazolina

E. efedrina

228 10.3. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt beta-2 adrenomimetice, CU

EXCEPȚIA:

A. fenilefrina

B. orciprenalina

C. formoterol

D. ritodrina

E. salmeterol

229 10.4. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune

bronhodilatatoare?

A. xilometazolina

B. adrenalina

C. oximetazolina

D. nafazolina

E. prenalterol

230 10.5. Următoarele substanțe medicamentoase sunt indicate în șocul cardiogen și în

blocul cardiac:

A. efedrina

B. dopamina

C. dobutamina

D. prenalterol

E. oximetazolina

231 10.6. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt beta-1 selective la nivel cardiac:

A. adrenalina

B. fenilefrina

C. dobutamina

D. oximetazolina

E. metoxamina

232 10.7. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase NU se pot utiliza ca

decongestive nazale și oculare?

A. adrenalina

B. efedrina

C. xilometazolina

D. nafazolina

E. terbutalina

36

Nr. Tema Enunț

233 10.8. Efectele metabolice ale simpatomimeticelor sunt:

A. eliberare de renină

B. lipoliză în țesutul adipos

C. contracția mușchiului radiar al irisului

D. glicogenoliză hepatică

E. glicogenoliză în mușchii striați

234 10.9. Noradrenalina este indicată în:

A. insuficiența circulatorie acută de tip hipoton

B. colaps grav de cauze metabolice

C. patologie însoțită de hipotensiune arterială acută cu valori sub 50 mmHg

D. ateroscleroză

E. cardiopatie ischemică

235 10.10. ❋ Următoarele afirmații reprezintă indicații ale adrenalinei, CU EXCEPȚIA:

A. manifestări alergice grave

B. stop cardiac la electrocutați, înecați

C. criza de astm bronșic

D. prelungirea duratei de acțiune a anestezicelor locale

E. insuficiență cardiacă

236 10.11. Efedrina are următoarele indicații:

A. în hipotensiune cronică și posturală

B. decongestiv al mucoasei nazale

C. bloc cardiac

D. cardiopatie ischemică

E. aritmii

237 10.12. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune ocitocică:

A. ergotamina

B. ergometrina

C. metilergometrina

D. fenoterol

E. terbutalina

238 10.13. ❋ Efectul hormonal dat de rezerpină este:

A. mioză pasivă

B. hiperprolactinemie

C. acțiune hipotermizantă

D. vasodilatație, cu scăderea rezistenței vasculare periferice

E. diminuarea activității psiho-motorii, a agresivității

239 10.14. Efectele de tip neuroleptic date de rezerpină sunt:

A. scăderea activității reninei

B. acțiune hipotermizantă

C. acțiune clinică antipsihotică

D. creșterea tonusului parasimpatic

E. diminuarea activității psiho-motorii, a agresivității

240 10.15. Următoarele afirmații caracterizează tamsulosinul:

A. relaxarea specifică a mușchilor netezi ai capsulei prostatei, căilor urinare, cu

scăderea rezistenței opusă fluxului urinar

B. relaxare slabă a mușchilor netezi vasculari, cu tendințe slabe spre hTA

ortostatică

C. absorbția nu este influențată în contact cu alimentele

D. se elimină pe cale renală în procent mare

E. este contraindicat în hiperplazia benignă de prostată

37

Nr. Tema Enunț

241 10.16. ❋ Reacțiile adverse de tip efecte secundare date de beta blocante sunt:

A. fenomene depresive după tratament îndelungat

B. trombopenie

C. eczemă de tip psoriaziform

D. agranulocitoză

E. sindrom lupoid

242 10.17. Beta-blocantele sunt indicate în:

A. angină pectorală

B. aritmii cardiace

C. HTA

D. bloc atrio-ventricular

E. insuficiență cardiacă decompensată

243 10.18. Mecanismul acțiunii antiaritmice a beta blocantelor se explică prin:

A. diminuarea excitabilității miocardului contractil, cu împiedicarea apariției

focarelor ectopice

B. diminuarea nevoii de oxigen a miocardului și consecutiv diminuarea

excitabilității cauzate de hipoxie

C. reducerea necesității de oxigen a inimii la efort

D. scăderea presiunii intraoculare prin diminuarea formării umorii apoase

E. scăderea debitului cardiac

244 10.19. Beta adrenoliticele lipofile se caracterizează prin:

A. biotransformare hepatică masivă

B. absorbție digestivă înaltă

C. timp de înjumătățire relativ scurt

D. timp de înjumătățire mediu și lung

E. absorbție digestivă redusă

245 10.20. Beta adrenoliticele hidrofile se caracterizează prin:

A. excreție renală în forma netransformată

B. epurare predominant hepatică

C. biodisponibilitate p.o. redusă

D. biotransformare hepatică și efect al primului pasaj hepatic nesemnificativ

E. absorbție digestivă înaltă

246 10.21. ❋ Adrenalina are următoarele indicații, CU EXCEPȚIA:

A. asociată anestezicelor locale cu efect secundar vasodilatator (procaina), pentru

a le prelungi durata acțiunii locale și a reduce sângerarea

B. cardiopatie ischemică

C. ca bronhodilatator (în lipsa adrenomimeticelor beta-selective) în criza de astm

bronșic

D. în reanimarea cardiacă (stop cardiac la electrocutați, înecați)

E. manifestări alergice grave (șoc anafilactic, boala serului, edem Quincke)

247 10.22. ❋ Care din următoarele afirmații este falsă pentru nafazolină:

A. este alfa adrenomimetic

B. indicat exclusiv pe cale generală

C. la administrarea locală mai mult de o săptămână, apare autolimitarea efectului

prin instalarea tahifilaxiei

D. adrenomimetic alfa și beta, cu predominanță alfa

E. indicat exclusiv local, ca vasoconstrictor, în rinite și conjunctivite

38

Nr. Tema Enunț

248 10.23. ❋ Care din următoarele simpatomimetice are mecanism indirect de acțiune:

A. izoprenalina

B. adrenalina

C. cocaina

D. noradrenalina

E. fenilefrina

249 10.24. ❋ În funcție de utilitatea farmacoterapeutică, adrenomimeticele NU sunt:

A. vasoconstrictoare generale

B. ocitocice

C. stimulante cardiace

D. vasodilatatoare periferice

E. bronhodilatatoare

250 10.25. ❋ Efedrina poate produce următoarele reacții adverse, CU EXCEPȚIA:

A. bronhodilatatie

B. anxietate

C. tremor

D. agitație

E. insomnie

251 11.1. ❋ Efecte secundare muscarinice sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. dispnee și crize de astm bronșic la astmatici

B. hipersecreție lacrimală

C. tranzit accelerat

D. colici abdominale

E. stimularea SNC

252 11.2. ❋ Precizați care este parasimpatomimeticul cu acțiune directă:

A. pilocarpina

B. fluostigmina

C. ecotiofat

D. paraoxon

E. distigmina

253 11.3. ❋ Care dintre următoarele parasimpatomimetice este un anticolinesterazic

ireversibil:

A. pilocarpina

B. edrofoniu

C. carbacol

D. piridostigmină

E. paraoxon

254 11.4. Neostigmina este indicată în:

A. stări de atonie intestinală

B. retenție urinară

C. miastenia gravis

D. ileus mecanic

E. boala Parkinson

255 11.5. ❋ Precizați care dintre următoarele substanțe sunt reactivatori de colinesterază:

A. oxime

B. carbacolina

C. neostigmina

D. pilocarpina

E. ecotiofat

39

Nr. Tema Enunț

256 11.6. ❋ Efectele secundare nicotinice centrale date de anticolinesterazicele ireversibile

sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. anxietate

B. insomnie

C. convulsii

D. contracții fasciculare ale mușchilor striați

E. deprimarea centrului respirator

257 11.7. Următoarele efecte sunt caracteristice activării receptorilor M3 (muscarinici):

A. hipersecreția glandelor bronhice

B. scăderea presiunii intraoculare (la aplicare locală)

C. bradicardie

D. diminuarea conducerii prin deprimarea nodulului A-V și fascicolului His

E. hipersecreție gastrică acidă

258 11.8. Efectele secundare nicotinice sunt:

A. fasciculații

B. hipertonie

C. stimulare SNC

D. transpirație

E. hiposecreție lacrimală

259 11.9. Parasimpatomimeticele produc la nivelul ochiului:

A. mioză activă

B. midriază activă

C. midriază pasivă

D. scăderea presiunii intraoculare (la aplicare locală)

E. creșterea presiunii intraoculare

260 11.10. ❋ Precizați antidotul în intoxicația cu atropină:

A. adrenalina

B. flumazenil

C. pilocarpină

D. acetilcisteină

E. glucoză

261 11.11. Următoarele substanțe medicamentoase sunt antispastice urinare:

A. emepronium

B. propiverin

C. pirenzepina

D. telenzepina

E. tropicamida

262 11.12. Următoarele substanțe medicamentoase sunt antispastice digestive:

A. propantelina

B. fenpipramida

C. oxibutinin

D. tolterodin

E. ipratropium

263 11.13. ❋ Următoarea substanță medicamentoasă face parte din grupa hiposecretoare

gastrice:

A. homatropina

B. emepronium

C. pirenzepina

D. pilocarpină

E. propiverina

40

Nr. Tema Enunț

264 11.14. Următoarele parasimpatolitice au acțiune bronhodilatatoare:

A. tropicamida

B. ciclopentolat

C. oxitropium

D. tiotropium

E. ipratropium

265 11.15. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune midriatică?

A. homatropina

B. propantelina

C. tropicamida

D. telenzepina

E. ciclopentolat

266 11.16. ❋ Contraindicațiile parasimpatoliticelor sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. glaucom

B. hipersecreție gastrică

C. retenție urinară

D. constipație atonă

E. adenom de prostată

267 11.17. Reacțiile adverse ale parasimpatoliticelor sunt:

A. uscăciunea gurii

B. constipație

C. scăderea presiunii intraoculare

D. tulburarea vederii pentru aproape și fotofobie (la utilizarea în oftalmologie)

E. midriază pasivă

268 11.18. Scopolamina este utilă în:

A. preanestezie

B. Parkinson

C. rău de mișcare

D. glaucom


269 11.19. Antispasticele urinare (parasimpatolitice) sunt indicate în:

A. vezica urinară hiperreactivă

B. vezica urinară spastică neurogenă

C. enurezis diurn

D. retenție urinară


270 11.20. Tratamentul intoxicației cu atropină constă în:

A. spălături gastrice

B. administrare de pilocarpină (10 mg s.c.) până la revenirea secreției salivare

C. administrare de barbiturice în faza de excitație SNC

D. administrare de flumazenil

E. administrare de adrenalină

271 11.21. ❋ Parasimpatoliticele au următoarele indicații, CU EXCEPȚIA:

A. în oftalmologie, cercetarea fundului de ochi

B. ca hiposecretoare gastrice

C. ca bronhodilatatoare, în astm bronșic

D. în glaucom

E. ca antispastice, în colici ale aparatului digestiv și excretor renal

41

Nr. Tema Enunț

272 11.22. ❋ Următoarele sunt indicații pentru administrarea parasimpatoliticelor, cu

EXCEPȚIA:

A. incontinență urinară

B. enurezis

C. antispastice în colici ale aparatului digestiv și excretor renal


E. bronhodilatatoare în astm bronșic

273 11.23. ❋ Parasimpatoliticele au următoarele contraindicații, CU EXCEPȚIA:

A. constipație atonă


C. astm bronșic

D. glaucom


274 11.24. ❋ Următoarele sunt indicații pentru scopolamină, cu EXCEPȚIA:

A. glaucom

B. rău de mișcare

C. midriatic în oftalmologie

D. boala Parkinson (mai potentă ca atropina)

E. preanestezie asociată cu un opioid puternic (morfina, hidromorfon)

275 11.25. ❋ Următoarele sunt indicații pentru pilocarpină, cu EXCEPȚIA:

A. Glaucom acut congestiv cu unghi închis (tratament de urgență)

B. Irite și irido-ciclite, alternând cu midriatice, pentru prevenirea aderențelor între

iris și cristalin

C. Sialoree (hipersecreție salivară)

D. Glaucom cronic cu unghi deschis

E. Intoxicația cu atropină (administrare i.v.)

276 12.1. Acidul acetilsalicilic este indicat în:

A. reumatism poliarticular acut

B. poliartrtită reumatoidă

C. diateză hemoragică

D. insuficiență hepatică

E. ulcer gastro-intestinal

277 12.2. Mecanismul de acțiune al ketoprofenului constă în:

A. inhibiția COX

B. inhibiția LOX

C. inhibarea acetilcolinei

D. inhibarea formării de oxigen activ în focarul inflamator

E. alterarea funcției fagocitare a fagocitelor mononucleare

278 12.3. ❋ Blocantul specific al COX2 este:

A. ibuprofen

B. indometacin

C. celecoxib

D. diclofenac

E. meloxicam

279 12.4. Blocantele selective COX2 sunt:

A. nimesulid

B. celecoxib

C. ibuprofen

D. meloxicam

E. etodolac

42

Nr. Tema Enunț

280 12.5. ❋ Meloxicamul prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. crește concentrația litiului în asociere

B. scade efectul inhibitor al antihipertensivelor IECA

C. eliminarea este crescută de către colestiramină

D. indicat în poliartrita reumatoidă

E. este un blocant specific COX2

281 12.6. Asupra metabolismului glucidic glucocorticoizii acționează prin:

A. stimularea procesului de gluconeogeneză hepatică

B. stimularea formării și depozitării hepatice a glicogenului

C. scăderea utilizării glucozei în periferie

D. favorizarea procesului de lipoliză

E. stimularea catabolismului proteic

282 12.7. ❋ Glucocorticoizii se acumulează în țesutul inflamat unde produsc următoarele

efecte, CU EXCEPȚIA:

A. inhibă migrarea leucocitelor și procesul de fagocitoză

B. stabilizează capilarele și le împiedică permeabilizarea

C. diminuă formarea edemului local

D. menține răspunsul presor al vaselor la catecolamine

E. cresc numărul fibroblaștilor

283 12.8. Acțiunea antialergică a glucorticoizilor se explică prin:

A. inhibă eliberarea de către limfocitele T activate a IL- 2

B. inhibă eliberarea IL-1 și TNF α de către monocitele activate prin antigen

C. împiedică procesul de amplificare a răspunsului imun

D. la doze mari cresc producerea de anticorpi

E. inhibă secreția gastrică de acid clorhidric

284 12.9. Următorii glucocorticoizi se pot administra numai pe cale orală:

A. prednison

B. hidrocortizon fosfat de sodiu

C. prednisolon

D. hidrocortizon succinat de sodiu

E. betametazon

285 12.10. Următorii glucocorticoizi se administrează numai pe cale locală:

A. fluocinolon acetonid

B. medrison

C. beclometazon dipropionat

D. prednison

E. prednisolon

286 12.11. Următorii glucocorticoizi sunt de origine naturală:

A. metilprednisolon

B. beclometazon

C. hidrocortizon

D. cortizon

E. prednison

287 12.12. ❋ Următorul glucocorticoid prezintă durată lungă de acțiune:

A. hidrocortizon

B. dexametazona

C. triamcinolon

D. cortizon

E. prednison

43

Nr. Tema Enunț

288 12.13. ❋ Glucocorticoizii sunt utilizați ca medicație de substituție în următoarele situații,

CU EXCEPȚIA:

A. insuficiența corticosuprarenală cronică

B. insuficiența corticosuprarenală acută

C. boli inflamatorii severe

D. testul de supresie prin dexametazonă

E. hiperplazia congenitală a suprarenalelor

289 12.14. ❋ Glucocorticoizii sunt utilizați ca agenți farmacologici în următoarele situații,

CU EXCEPȚIA:

A. lupus eritematos

B. necroză hepatică subacută

C. artrită acută gutoasă

D. poliartrita reumatoidă

E. insuficiență corticosuprarenală cronică

290 12.15. Indicațiile glucocorticoizilor corespunzătoare acțiunii antialergice și

antiinflamatoare sunt:

A. șoc anafilactic

B. stare de rău astmatic

C. anemie hemolitică imună

D. glomerulonefrită rapid progresivă

E. artrită gutoasă

291 12.16. Glucocorticoizii pot:

A. genera un diabet steroidic de novo

B. activa un diabet latent

C. agrava un diabet manifest

D. agrava starea de rău astmatic

E. activa purpura trombocitopenică

292 12.17. ❋ Indicațiile glucocorticoizilor bazate pe acțiunea imunodepresivă sunt:

A. hiperplazia congenitală a suprarenalelor

B. hepatita alcoolică

C. rinita alergică

D. purpură trombocitopenică idiopată

E. limfoame maligne

293 12.18. Indicațiile glucocorticoizilor bazate pe acțiunea antiinflamatoare sunt:

A. poliartrită reumatoidă

B. leucemia acută la copil

C. reumatism poliarticular acut

D. artrita acută gutoasă

E. limfoame maligne

294 12.19. Glucocorticoizii sunt utili în următoarele colagenoze:

A. polimiozită

B. lupus eritematos diseminat acut

C. nefrită lupică

D. hepatita alcoolică

E. hepatita cronică activă

44

Nr. Tema Enunț

295 12.20. ❋ Glucocorticoizii se pot administra în următoarele stări infecțioase, CU

EXCEPȚIA:

A. febra tifoidă gravă cu complicații viscerale

B. infecții grave însoțite de șoc

C. forme grave de TBC

D. encefalite virotice

E. lupus eritematos diseminat

296 12.21. ❋ Care din următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale

ibuprofenului este falsă?

A. se poate administra la pacienți cu alergie specifică sau hipersensibilitate la

antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

B. absorbție rapidă p.o., biodisponibilitate peste 80%

C. la bolnavii cu poliartrită reumatoidă eficacitatea este asemănătoare acidului

acetilsalicilic (dar inferioară indometacinei și fenilbutazonei)

D. tulburări digestive (greață, vomă, diaree, constipație, fenomene dispeptice,

epigastralgii, sângerări) apar cu o frecvență mai mică decât după acidul

acetilsalicilic

E. are proprietăți antiinflamatoare, analgezice, antipiretice

297 12.22. ❋ Precizați care din afirmațiile următoare privind medicamentul hidrocortizon

(cortisol) este falsă?

A. retenție hidrosalină marcată, de referință pentru corticosteroizi

B. clearance-ul renal al hidrocortizonului este influențat de estrogeni

C. nu are acțiune de retenție a sodiului și apei

D. activ în aplicații locale

E. acțiunea antiinflamatoare este considerată de referință pentru glucocorticoizi

298 12.23. ❋ Următoarele afirmații referitoare la prednison sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. efect mineralocorticoid mai redus comparativ cu hidrocortizonul

B. se absoarbe ușor după administrare orală

C. potența antiinflamatoare este mai mare decât cea a hidrocortizonului

D. eficace în administrare locală

E. durata de acțiune medie (12-36 ore)

299 12.24. ❋ Glucocorticoizii au următoarele indicații, cu EXCEPŢIA:

A. colagenoze (lupus eritematos diseminat acut, poliarterita nodoasă etc)

B. boli renale (glomerulonefrită rapid progresivă)

C. boli inflamatorii severe (poliartrită reumatoidă, reumatism poliarticular acut,

artrită acută gutoasă)

D. hipertensiune arterială

E. infecții grave însoțite de șoc

300 12.25. ❋ Mecanismul de acțiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene NU cuprinde:

A. diminuarea formării și acțiunii moleculelor de adeziune de către celulele

endoteliale, leucocite, plachete

B. diminuarea biosintezei prostaglandinelor prin inhibarea fosfolipazei A2

C. inhibarea activării celulelor inflamatorii (cum ar fi polimorfonuclearele

neutrofile) cu diminuarea formării de endoperoxizi și radicali liberi

D. diminuarea biosintezei prostaglandinelor prin inhibarea ciclooxigenazei (COX-

1, COX-2)

E. inhibarea chemotaxiei celulelor inflamatorii

45

Nr. Tema Enunț

301 13.1. ❋ Complicațiile bolii ulceroase sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. hemoragia digestivă superioară

B. perforația însoțită de durere violentă

C. penetrația în organele vecine

D. malignizarea ulcerului gastric

E. episodicitatea

302 13.2. Caracteristicile durerii ulceroase sunt:

A. ritmicitatea

B. hemoragia digestivă superioară

C. episodicitatea

D. perforația

E. periodicitatea

303 13.3. Factorii genetici predispozanți care cresc riscul de dezvoltare a bolii ulceroase

sunt:

A. pepsinogenul I seric (nivel crescut în UD)

B. Helicobacter pylori

C. grupul sangvin O și nonsecretorii (subiecți ce nu secretă antigenul de grup

sanguin în sucul gastric și în salivă) în UD

D. grupele imunologice HLA-B5 și HLA-B12

E. medicamentele AINS

304 13.4. Mecanismele ulcerogenetice ale bacilului Helicobacter pylori sunt:

A. mecanismul direct citotoxic asupra celulelor mucoasei gastrice și duodenale

(datorat citotoxinelor și enzimelor secretate de Helicobacter pylori) urmat de o

reacție inflamatorie

B. pepsinogen I-seric

C. mecanismul indirect de întreținere a unei hipersecreții gastrice acide continue

(ca un efect rebound acid la pH-ul alcalin creat prin amoniacul produs de ureaza

pe care o secretă Helicobacter pylori)

D. grupul sanguin O și nonsecretorii

E. grupele imunologice HLA-B5 și HLA-B12

305 13.5. ❋ Antiacidele sunt medicamente care reduc cantitatea de acid clorhidric din

cavitatea stomacului prin următorul mecanism:

A. inhibarea secreției peptidelor active ale sistemului endocrin

gastroenteropancreatic

B. mecanism fizic: adsorbție și film protector

C. antagonizarea competitivă a histaminei

D. blocarea ATP-azei H+/K+, enzimă membranară a celulelor parietale gastrice,

care reprezintă sistemul de transport activ ce realizează efluxul ionilor de H+ în

schimbul influxului de ioni K+

E. diminuarea influenței vagale excitosecretoare

306 13.6. ❋ Factorii etiopatogenici implicați în apariția ulcerului gastric și duodenal sunt:

A. Helicobacter pylori

B. motilitate gastrică crescută

C. fluxul sangvin

D. tonusul vagal crescut

E. sensibilitatea celulelor parietale la gastrină

46

Nr. Tema Enunț

307 13.7. Următoarele antiulceroase reduc factorii agresivi implicați în patologia bolii

ulceroase:

A. protectoare ale mucoasei și stimulatoare ale regenerării

B. anestezice locale

C. antiacide

D. inhibitoare ale secreției gastrice

E. antispastice

308 13.8. ❋ Următoarele substanțe sunt utilizate ca adjuvante în farmacoterapia bolii

ulceroase, CU EXCEPȚIA:

A. anestezina (benzocaina)

B. diazepam

C. amitriptilina

D. butilscopolamină

E. pirenzepina

309 13.9. Antiacidele sunt indicate în:

A. gastrită hiperacidă

B. ulcer gastric și duodenal

C. hemoragii și perforații gastrice

D. abdomen acut

E. esofagită de reflux

310 13.10. ❋ Antiacidele diminuă absorbția următoarelor medicamente, CU EXCEPȚIA:

A. digoxin


C. teofilină

D. tetraciclină

E. anticoagulante orale

311 13.11. Alcalinizantele cresc eliminarea renală a următoarelor medicamente:

A. digoxina

B. barbiturice

C. salicilați

D. teofilina

E. fenotiazine

312 13.12. ❋ Carbonatul acid de sodiu crește efectul următorului medicament:

A. fenilbutazonă

B. efedrină

C. barbiturice

D. peniciline

E. sulfamide

313 13.13. Derivații de aluminiu acționează prin mai multe mecanisme:

A. neutralizant

B. adsorbant

C. stimulant al secreției PGE2

D. antagonizarea histaminei

E. blocarea ATP-azei H+/K+

314 13.14. Sărurile de bismut acționează prin următorul mecanism:

A. adsorbant

B. neutralizant

C. astringent

D. stimulant al secreției de PGE2

E. protector mecanic pentru mucoasă

47

Nr. Tema Enunț

315 13.15. ❋ Cimetidina este contraindicată în:

A. ulcer duodenal

B. sindrom Zollinger - Ellison

C. ulcer gastric

D. sarcină

E. esofagită de reflux

316 13.16. Tratamentul foarte prelungit cu omeprazol duce la efect de rebound

hipergastrinemic care în timp poate provoca:

A. erupții cutanate

B. șoc anafilactic

C. hiperplazia celulelor enterocromafine

D. tumori carcinoide (studiu pe șobolani)

E. angioedem

317 13.17. ❋ Următoarea substanță medicamentoasă cu acțiune antiulceroasă face parte din

grupa parasimpatolitice:

A. propantelina

B. omeprazol

C. nizatidina

D. carbenoxolona

E. subcitrat de bismut coloidal

318 13.18. Carbenoxolona prezintă următoarele efecte secundare de tip aldosteronic:

A. reabsorbție de Na+ și Cl- cu eliberare de K+ și H+

B. scade secreția de pepsină

C. retenție hidrosalină cu HTA, decompensare cardiacă, edeme

D. aritmii cardiace

E. stimularea secreției de mucus și bicarbonat

319 13.19. Efectul citoprotector al misoprostolului se realizează prin:

A. antagonizarea histaminei

B. creșterea secreției de mucus și de bicarbonat de sodiu

C. blocarea pompei ATP-ază H+/K+

D. ameliorarea circulației locale (efect vasodilatator)

E. favorizarea proceselor de reparare a mucoasei

320 13.20. ❋ Următoarele afirmații privind octreotidul sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:

A. indicat în acromegalie

B. indicat în tumori carcinoide gastroenteropancreatice

C. glucagonom

D. nu influențează profilul glicemic

E. indicat în gastrinom cu sindrom Zollinger-Ellison

321 13.21. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt antihistaminice H2?

A. cimetidina

B. misoprostol

C. lansoprazol

D. octreotid

E. omeprazol

322 13.22. ❋ Parasimpatoliticele inhibă secreția gastrică prin următorul mecanism:

A. activarea receptorilor colinergici muscarinici M2

B. blocarea receptorilor histaminergici H2

C. inhibarea enzimei anhidraza carbonică

D. blocarea receptorilor colinergici muscarinici M1, M3

E. inhibarea secreției hormonului de creștere și a TSH

48

Nr. Tema Enunț

323 13.23. ❋ Precizați mecanismul de acțiune al omeprazolului:

A. blochează receptorii histaminergici H2

B. diminuă transferul activ al ionului H+, extracelular, în cavitatea gastrică, prin

inhibiția enzimei H+/K+ - ATP-aza

C. blochează receptorii colinergici muscarinici M1

D. inhibă enzima anhidraza carbonică

E. blochează receptorii colinergici muscarinici M3

324 13.24. ❋ Care dintre următoarele situații nu reprezintă indicații ale omeprazolului:

A. hiperplazia celulelor enterocromafine

B. ulcer duodenal evolutiv

C. ulcer gastric evolutiv

D. sindrom Zollinger-Ellison

E. esofagita de reflux

325 13.25. ❋ Următoarele acțiuni aparțin acetazolamidei, CU EXCEPȚIA:

A. acțiune diuretică, cu alcalinizarea urinii

B. scăderea presiunii intraoculare în glaucom

C. blochează receptorii histaminergici H2

D. acțiune antiepileptică, în micul rău epileptic

E. inhibă secreția gastrică

326 14.1. Factorii sangvini care influențează tensiunea arterială sunt:

A. diametrul vascular

B. rezistența arteriolară

C. capacitatea venoasă

D. volemia

E. vâscozitatea

327 14.2. Mecanismul umoral de reglare a tensiunii arteriale include următoarele substanțe

endogene vasoconstrictoare:

A. bradikinina

B. angiotensina II

C. vasopresina

D. kalidina

E. histamina

328 14.3. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă fac

parte din grupa beta adrenolitice:

A. propranolol

B. betaxolol

C. moxonidin

D. bisoprolol

E. rilmenidin

329 14.4. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase este un antagonist AT1 al

angiotensinei II:

A. enalapril

B. candesartan

C. lisinopril

D. captopril

E. perindopril

49

Nr. Tema Enunț

330 14.5. ❋ În monoterapia HTA de primă alegere sunt :

A. blocante ale canalelor de calciu

B. prazosin

C. reserpină

D. beta adrenolitice

E. clonidina

331 14.6. ❋ Etapa a doua în farmacoterapia HTA implică asocierea a două antihipertensive.

Următoarele asocieri sunt de primă alegere, cu EXCEPŢIA:

A. diuretic + beta adrenolitic

B. diuretic +IEC

C. diuretic + alfa adrenolitic

D. diuretic + clonidină

E. blocante ale canalelor de Ca2+ + IEC

332 14.7. ❋ Farmacoterapia HTA la vârstnici în monoterapie utilizează de primă alegere:

A. diuretic tiazidic sau furosemid

B. nifedipin

C. clonidină

D. IEC

E. beta adrenolitic

333 14.8. În feocromocitom se administrează:

A. beta adrenolitice

B. blocante ale canalelor de calciu

C. fentolamină

D. IEC

E. nitroprusiat

334 14.9. ❋ La pacienții hipertensivi cu hiperkalemie de elecție sunt:

A. diuretice antialdosteronice

B. diuretice hipokalemiante

C. losartan

D. candesartan

E. enalapril

335 14.10. ❋ Asocierile recomandate de OMS-ISH pentru tratamentul HTA sunt


A. diuretic tiazidic + beta blocant

B. diuretic tiazidic + IEC (sau antagonist AT-1)

C. beta blocant + alfa blocant

D. blocante ale canalelor de calciu + IEC

E. Clonidina + beta blocant

336 14.11. Hidralazinele sunt indicate în următoarele situații:

A. HTA forme moderate și severe

B. i.v. în urgențe hipertensive

C. insuficiență cardiacă

D. tahicardie

E. cardiopatie ischemică

337 14.12. Nitroprusiatul de sodiu:

A. produce vasodilatație pe arteriole și venule cu hTA de scurtă durată

B. scade post- și presarcina (favorabil în insuficiența cardiacă)

C. crește secreția de renină

D. mecanismul de acțiune presupune inhibarea guanilat-ciclazei

E. nu se administrează în urgențe hipertensive

50

Nr. Tema Enunț

338 14.13. Blocantele canalelor de calciu sunt de elecție în HTA însoțită de:

A. angină pectorală

B. astm bronșic

C. dislipidemie

D. IC congestivă

E. bloc AV

339 14.14. Care dintre următoarele IEC sunt prodrug-uri:

A. enalapril

B. fosinopril

C. lisinopril

D. captopril

E. perindopril

340 14.15. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihipertensivă care face parte

din grupa ganglioplegice:

A. reserpina

B. guanetidină

C. guanadrel

D. trimetafan

E. alfa-metildopa

341 14.16. Precizați substanțele medicamentoase cu acțiune antihipertensivă care fac parte

din grupa vasodilatatoare musculotrope:

A. nitroprusiat de sodiu

B. hidralazină

C. reserpină

D. doxazosin

E. dihidralazină

342 14.17. Precizați substanțele medicamentoase cu acțiune antihipertensivă care sunt alfa

adrenolitice:

A. propranolol

B. prazosin

C. atenolol

D. doxazosin

E. terazosin

343 14.18. Clonidina este indicată în:

A. HTA cu glaucom

B. asociere cu beta adrenolitice

C. HTA în toate formele, monoterapie sau asociere

D. HTA din sarcină

E. conducători auto

344 14.19. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihipertensivă care acționează

asupra receptorilor imidazolici I1:

A. nifedipina

B. moxonidina

C. verapamil

D. amlodipină

E. carvedilol

51

Nr. Tema Enunț

345 14.20. Nifedipina prezintă următoarele efecte:

A. coronarodilatație intensă cu efect antianginos

B. tahicardie reflexă, consecutivă hipotensiunii

C. bronhodilatație slabă

D. crește contractilitatea miometrului

E. bronhoconstricție accentuată

346 14.21. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă sunt beta

adrenolitice, CU EXCEPȚIA:

A. atenolol

B. metoprolol

C. clonidina

D. betaxolol

E. sotalol

347 14.22. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă sunt alfa

adrenolitice, CU EXCEPȚIA:

A. terazosin

B. doxazosin

C. trimazosim

D. verapamil

E. prazosin

348 14.23. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihipertensivă ce aparține

ganglioplegicelor?

A. rilmenidina

B. trimetafan

C. clonidina

D. moxonidina

E. nifedipina

349 14.24. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă aparțin

grupei vasodilatatoare, CU EXCEPȚIA

A. diltiazem

B. verapamil

C. dihidralazina

D. atenolol

E. nifedipina

350 14.25. ❋ Precizați substanța medicamentoasă care nu aparține grupei blocante ale

canalelor de calciu tip nifedipină:

A. amlodipina

B. fendilina

C. nicardipina

D. diltiazem

E. nisoldipina

351 15.1. Care dintre următorii alergeni sunt medicamentoși:

A. albușul de ou

B. praful de casă

C. insulina

D. protamina

E. fungi atmosferici

52

Nr. Tema Enunț

352 15.2. ❋ În reacțiile alergice de tip IV sunt implicate:

A. prostaglandine

B. IgM

C. limfokine

D. IgE

E. IgG

353 15.3. După tratamentul prelungit (peste 20-30 zile) cu glucocorticoizi, apar următoarele

efecte secundare:

A. osteoporoză

B. reducerea rezistenței la infecții

C. leziuni oftalmice

D. creșterea sensibilității receptorilor beta la bronhodilatoarele beta adrenergice

E. scăderea fixării anticorpilor IgE

354 15.4. ❋ Factorii imunologici de eliberare ai histaminei sunt:

A. cytokine: IL-1, IL-3, IL-8

B. traumatisme

C. frigul

D. căldura

E. lumina solară

355 15.5. Activarea receptorilor H1 duce la apariția următoarelor efecte:

A. bronhoconstricție

B. vasodilatație

C. deprimare cardiacă

D. creșterea permeabilității capilarelor

E. reglarea eliberării unor neurotransmițători

356 15.6. Activitățile mediate de receptorii H1 ai histaminei sunt:

A. contracția musculaturii netede

B. secreție gastrică acidă

C. inhibiția neurotransmisiei sinaptice

D. scăderea timpului de conducere în nodul atrioventricular

E. prurit

357 15.7. ❋ Șocul histaminic apare la doze mari de histamină și se caracterizează prin


A. scăderea presiunii arteriale progresivă și profundă

B. tahicardie

C. bronhoconstricție

D. tulburări gastro-intestinale

E. „tripla reacție Lewis” la injectare intradermică

358 15.8. Care dintre următoarele efecte necorelate cu blocada receptorilor H1 sunt efecte

anticolinergice:

A. uscăciunea gurii și a mucoaselor


C. potențarea efectului deprimant al tranchilizantelor

D. potențarea efectului deprimant central al băuturilor alcoolice

E. efect anestezic local

53

Nr. Tema Enunț

359 15.9. Intoxicația acută cu antihistaminice H1 se caracterizează prin:

A. tahicardie sinusală

B. prurit

C. retenție urinară

D. pupile dilatate

E. relaxarea sfincterelor

360 15.10. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt antihistaminice H1 de primă

generație, cu EXCEPŢIA:

A. clorfeniramina

B. clorfenoxamină

C. loratadină

D. clemastină

E. prometazină

361 15.11. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt antihistaminice de generația a II-

a, cu EXCEPŢIA:

A. astemizol

B. clemastină

C. loratadină

D. azelastină

E. cetirizină

362 15.12. Următoarele substanțe medicamentoase pot crește concentrațiile plasmatice ale

terfenadinei:

A. eritromicina

B. glucoza

C. ketoconazol

D. apă distilată

E. cimetidina

363 15.13. Clorfenoxamina este contraindicată în:

A. rinite alergice

B. conjuctivite alergice

C. dermatoze alergice

D. glaucom

E. adenom de prostata

364 15.14. Următoarele afirmații caracterizează clemastina:

A. potență mare

B. efect prelungit

C. antihistaminic de generația a doua

D. durata de acțiune 4-6 ore

E. se administrează în boala serului

365 15.15. Care dintre următoarele medicamente cu acțiune antihistaminică au efect prelungit

(8-12 ore):

A. clorfeniramin

B. prometazină

C. clemastina

D. cloropiramină

E. clorfenoxamină

54

Nr. Tema Enunț

366 15.16. Care dintre următoarele antihistaminice pot da ca efect advers “torsada

vârfurilor”:

A. loratadină

B. clemastină

C. astemizol

D. terfenadina la doze terapeutice

E. prometazină

367 15.17. ❋ Care este antihistaminicul care NU dă efecte de sedare:

A. prometazină

B. loratadină

C. cloropiramină

D. clemastină

E. clorfeniramină

368 15.18. ❋ Precizați substanța medicamentoasă din grupa antihistaminicelor care prezintă

acțiunea miorelaxantă centrală:

A. loratadină

B. astemizol

C. clorfenoxamina

D. terfenadina

E. prometazină

369 15.19. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihistaminică care face parte

din grupul fenotiazinei:

A. clemastina

B. astemizol

C. prometazină

D. terfenadina

E. loratadina

370 15.20. ❋ Următoarele afirmații caracterizează prometazina, CU EXCEPȚIA:

A. prezintă efecte sedativ-hipnotice importante

B. efecte anticolinergice

C. efecte analgezice

D. efecte anestezice locale

E. nu străbate bariera hemato-encefalică

371 15.21. ❋ Următorii factori de eliberare ai histaminei sunt factori chimici, CU

EXCEPȚIA:

A. substanța P în inflamație

B. dextrani

C. morfina

D. d-tubocurarina

E. substanțe de contrast

372 15.22. ❋ Următorii factori de eliberare ai histaminei sunt factori fizici, CU EXCEPȚIA:

A. frig

B. lumina solară

C. traumatisme

D. dextrani

E. arsuri

55

Nr. Tema Enunț

373 15.23. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate pentru clorfenoxamină, CU EXCEPȚIA?

A. se poate administra la conducători auto

B. miorelaxant central

C. antiparkinsonian

D. contraindicat în glaucom

E. contraindicat în adenom de prostată

374 15.24. ❋ Care dintre următoarele afirmații este falsă pentru histamină?

A. scade secreția gastrică

B. este considerată unul din cei mai importanți mediatori ai alergiei și inflamației

C. provine din decarboxilarea histidinei

D. este o amină biogenă

E. se găsește în mastocite

375 15.25. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate pentru clemastină, CU EXCEPȚIA:

A. la administrare injectabilă poate produce amețeli

B. antihistaminic de generația a I-a

C. prezintă acțiune antivomitivă

D. antihistaminic de generația a II-a

E. indicată în rinite alergice

376 16.1. ❋ Următoarea substanță medicamentoasă cu acțiune antiastmatică face parte din

grupa antiinflamatoare:

A. ketotifen

B. orciprenalină

C. fenspiridă

D. formoterol

E. oxitropium

377 16.2. În astmul bronșic persistent ușor pentru tratamentul de fond, de elecție sunt:

A. antiinflamator corticosteroid inhalator (doze mici)

B. teofilină retard

C. montelukast

D. cromonă inhibitoare a degranulării

E. beta-2 adrenergic inhalator

378 16.3. Căile de administrare utilizate în astmul bronșic sunt:

A. inhalatorie, în profilaxia și terapia crizei

B. sublingual, în profilaxia imediată și terapia crizei

C. p.o. în profilaxia de durată

D. injectabil (s.c., i.v., i.m.) în terapia crizei

E. p.o. în terapia crizei

379 16.4. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt contraindicate la astmatici, CU

EXCEPȚIA:

A. acid acetilsalicilic

B. morfina

C. cefalosporine cu potențial alergizant

D. glucocorticoizi

E. peniciline cu potențial alergizant

56

Nr. Tema Enunț

380 16.5. ❋ Următoarele bronhodilatatoare adrenomimetice fac parte din generația a III-a,

CU EXCEPȚIA:

A. salbutamol

B. fenoterol

C. salmeterol

D. izoprenalină

E. terbutalină

381 16.6. Următoarele bronhodilatatoare prezintă durată scurtă de acțiune:

A. adrenalina

B. salmeterol

C. isoprenalina

D. fenoterol

E. isoetarina

382 16.7. ❋ Următoarele bronhodilatatoare fac parte din grupa parasimpatolitice, CU

EXCEPȚIA:

A. fenoterol

B. ipratropium

C. oxitropium

D. tiotropium

E. atropina

383 16.8. ❋ La doze mari, tiotropium poate da următoarele reacții adverse, CU

EXCEPȚIA:

A. constipație

B. uscăciunea gurii

C. tahicardie


E. bronhoconstricție

384 16.9. Efectul antiastmatic al teofilinei este rezultatul următoarelor acțiuni:

A. bronhodilatatoare

B. antiinflamatoare

C. inhibarea clearance-ului mucociliar

D. imunomudulatoare a reacțiilor induse de alergeni

E. stimularea secreției gastrice

385 16.10. Efectul stimulant SNC al teofilinei poate interveni favorabil în astmul bronșic cu

exacerbări nocturne, frecvente prin:

A. reducerea somnului profund, somn care este însoțit de creșterea tonusului

parasimpatic ce favorizează crizele nocturne de bronhospasm

B. stimularea clearance-ului mucusului ciliar

C. inhibarea degranulării bazofilelor, mastocitelor și eliberării lor

D. stimularea centrului respirator bulbar, cu creșterea reactivității acestuia la

dioxidul de carbon și mărirea minut volumului respirator

E. inhibă eliberarea leucotrienei LTB4 din macrofage

386 16.11. La administrarea i.v. rapidă de teofilină apare:

A. iritație gastrică

B. aritmii

C. convulsii

D. deces subit

E. hipersecreție gastrică

57

Nr. Tema Enunț

387 16.12. Teofilina este contraindicată în:

A. BPOC

B. epilepsie

C. bronșită astmatiformă

D. infarct de miocard

E. astm bronșic

388 16.13. ❋ Implicațiile fiziopatologice ale Cys-LT în astmul bronșic rezultate din activarea

receptorilor Cys-LT1 sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. bronhoconstricție

B. hipersecreție bronșică de mucus

C. scăderea infiltratului bazofilelor în căile aeriene

D. creșterea permeabilității capilare

E. creșterea infiltratului eozinofilelor în căile aeriene

389 16.14. Următoarele substanțe medicamentoase sunt inhibitoare ale degranulării

mastocitare:

A. acid cromoglicic

B. fenspirid

C. cromoglicat disodic

D. nedocromil

E. oxitropium

390 16.15. ❋ Inhibitoarele degranulării mastocitare acționează prin următorul mecanism:

A. stabilizarea membranei mastocitelor sensibilizate cu împiedicarea eliberării

mediatorilor bronhoconstricției, inflamației și anafilaxiei

B. inhibiție selectivă și potentă a 5-LOX

C. blocarea competitivă a receptorilor Cys-LT

D. activarea receptorilor beta 2-adrenergici

E. blocarea receptorului M3 colinergic

391 16.16. ❋ Următorul compus acționează prin blocarea competitivă a receptorilor Cys-LT:

A. fenspirid

B. zileuton

C. montelukast

D. aminofilină

E. teofilină

392 16.17. Prin administrarea locală a glucocorticoizilor în astmul bronșic apar următoarele

efecte secundare:

A. disfonie reversibilă

B. atrofia mucoasei respiratorii

C. fragilitate capilară

D. acnee

E. candidoze

393 16.18. Prin administrarea cronica a glucocorticoizilor sistemici în astmul bronșic mai

frecvent apar următoarele efecte secundare:

A. candidoză

B. acnee

C. hipopotasemie

D. fragilitate capilară

E. miopatie

58

Nr. Tema Enunț

394 16.19. Prin administrarea cronica a glucocorticoizilor sistemici în astmul bronșic

următoarele efecte secundare apar mai rar:

A. diabet medicamentos steroidic

B. fragilitate capilară

C. întârzierea creșterii la copii

D. acnee

E. tulburări psihice

395 16.20. Glucocorticoizii sistemici injectabili i.v. sunt de elecție în:

A. crizele severe de astm bronșic

B. astm bronșic cronic sever refractar la corticoizi inhalatori

C. starea de rău astmatic

D. astm bronșic cronic sever corticodependent

E. criza ușoară din astmul bronșic

396 16.21. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare sunt musculotrope:

A. salbutamol, orciprenalină

B. terbutalina

C. teofilina, aminofilina

D. adrenalina

E. zileuton

397 16.22. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare este AINS:

A. nedocromil

B. zileuton

C. fluticason

D. fenspirid

E. beclometazon

398 16.23. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare adrenomimetice sunt de generația a

III-a:

A. adrenalina

B. orciprenalina

C. efedrina

D. terbutalina

E. izoprenalina

399 16.24. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare adrenomimetice prezintă durată de

acțiune lungă (> 12 ore):

A. adrenalina

B. izoprenalina

C. salmeterol

D. orciprenalina

E. salbutamol

400 16.25. ❋ Următoarele medicamente sunt contraindicate la astmatici, CU EXCEPȚIA:

A. adrenalina

B. barbiturice

C. morfina

D. propranolol

E. pilocarpina

59

Nr. Tema Enunț

401 17.1. Substanțe cu acțiune periferică utilizate în farmacoterapia tusei sunt:

A. codeina

B. expectorantele

C. antiseptice și decongestionante nazale

D. glaucina

E. oxeladina

402 17.2. Inhibitoarele centrului tusei sunt:

A. codeina

B. oxeladina

C. carbocisteina

D. dextrometorfan

E. acetilcisteina

403 17.3. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antitusivă sunt

opioide:

A. codeina

B. oxeladina

C. clobutinol

D. clofedanol

E. dextrometorfan

404 17.4. ❋ Centrul tusei este localizat în:

A. bulb

B. mezencefal

C. mușchii netezi de la nivelul bronhiilor

D. punte

E. mușchii intercostali

405 17.5. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru codeină:

A. prin metabolizare rezultă morfina (metabolit activ)

B. difuzează prin placentă și în laptele matern

C. efectul antitusiv apare la doze mai mari decât efectul analgezic

D. stimulează secrețiile bronșice

E. efectul analgezic este mai slab decât al morfinei

406 17.6. ❋ Care dintre următoarele afirmații este falsă pentru codeină:

A. crește presiunea intrabiliara, consecință a spasmului sfincterului Oddi

B. efectul inhibitor al centrului respirator bulbar este de circa trei ori mai puternic

comparativ cu morfina

C. efectul inhibitor al centrului respirator bulbar este mai slab decât la morfină

D. produce convulsii la copii

E. efectul antitusiv este mai slab decât al morfinei

407 17.7. ❋ Următoarele afirmații sunt false pentru codeină, cu EXCEPŢIA:

A. scade presiunea intrabiliară

B. efect anticonvulsivant la copii

C. efectul antitusiv apare la doze mai mici decât efectul analgezic

D. nu difuzează prin placentă

E. prin metabolizare rezultă metaboliți inactivi

60

Nr. Tema Enunț

408 17.8. ❋ Următoarele situații reprezintă indicații ale morfinei ca antitusiv, CU

EXCEPȚIA:

A. cancer pulmonar

B. fracturi de coaste

C. de elecție în tusea uscată iritativă în răceala comună

D. pneumotorax

E. infarct pulmonar

409 17.9. ❋ Care dintre următoarele antitusive centrale este opioid:

A. butamirat

B. codeina

C. pentoxiverina

D. oxeladina

E. clofedanol

410 17.10. Care dintre următoarele antitusive sunt utilizate în tusea iritativă neproductivă:

A. pentoxiverina

B. oxeladina

C. clobutinol

D. acetilcisteina

E. codeina

411 17.11. Expectorantele produc fluidificarea sputei prin:

A. inhibarea centrului tusei

B. modificarea proprietăților fizico-chimice ale secreției vâscoase

C. deprimare respiratorie

D. mărirea secreției glandelor bronșice

E. stimularea mecanismelor de eliminare a sputei

412 17.12. Secretostimulantele care acționează prin mecanism mixt sunt:

A. derivați de guaiacol

B. benzoat de sodiu

C. tripsina

D. bromhexina

E. săruri de amoniu

413 17.13. Bronhosecretoliticele care acționează prin mecanism biochimic sunt:

A. tripsina

B. acetilcisteina

C. tiloxapol

D. alfachimotripsina

E. bromhexina

414 17.14. Care dintre următoarele bronhosecretolitice acționează prin mecanism chimic:

A. bromhexina

B. acetilcisteina

C. ambroxol

D. alfachimotripsina

E. carbocisteina

415 17.15. Care dintre următoarele bronhosecretolitice acționează prin mecanism

mucoreglator:

A. bromhexina

B. alfachimotripsina

C. iodura de sodiu

D. benzoatul de sodiu

E. ambroxol

61

Nr. Tema Enunț

416 17.16. ❋ Care dintre următoarele bronhosecretolitice acționează prin mecanism fizico-

chimic (de reducere a tensiunii superficiale):

A. bromhexina

B. ambroxol

C. tiloxapol

D. acetilcisteina

E. carbocisteina

417 17.17. ❋ Care dintre următoarele metode terapeutice cu valoare expectorantă este

nemedicamentoasă:

A. saponine din specii de Primula administrate p.o.

B. inhalare de vapori de apă calzi sau aerosoli dintr-o soluție de clorură de sodiu

izotonă sau hipertonă

C. săruri de amoniu administrate p.o.

D. ioduri administrate p.o.

E. benzoat de sodiu administrat p.o.

418 17.18. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru sărurile de amoniu:

A. efect stimulant asupra SNC

B. sunt indicate în intoxicația amoniacală

C. contraindicate în ulcer gastro-duodenal

D. indicate în bronșite acute

E. contraindicate în epilepsie

419 17.19. Care dintre următoarele situații reprezintă contraindicații ale iodurilor:

A. stări congestive pulmonare acute

B. ulcer gastro-duodenal

C. bronșită cronică

D. sensibilizare la iod

E. hipertiroidie

420 17.20. Care dintre următoarele afirmații reprezintă asocieri interzise acetilcisteinei:

A. ciclofosfamidă

B. tetraciclină

C. intoxicație cu paracetamol

D. eritromicină

E. antitusive (în tusea intensă)

421 17.21. ❋ Care dintre următoarele expectorante poate fi utilizat ca antidot în intoxicații cu

paracetamol:

A. bromhexina

B. ambroxol

C. acetilcisteina

D. clorură de amoniu

E. benzoatul de sodiu

422 17.22. ❋ Care dintre următoarele expectorante este indicat în uropatia produsă de

ciclofosfamidă:

A. acetilcisteina

B. ambroxol

C. bromhexina

D. benzoat de sodiu

E. iodura de sodiu

62

Nr. Tema Enunț

423 17.23. ❋ Care dintre următoarele expectorante prezintă metaboliți activi:

A. carbocisteina

B. bromhexina

C. ambroxol

D. guaifenesina

E. tiloxapol

424 17.24. ❋ Care dintre următoarele expectorante se elimină prin secreție salivară:

A. ambroxol

B. clorura de amoniu

C. ioduri

D. carbocisteina

E. bromhexina

425 17.25. ❋ Care dintre următoarele expectorante prezintă și acțiune diuretică:

A. acetilcisteina

B. ambroxol

C. bromhexina

D. clorura de amoniu

E. benzoat de sodiu

426 18.1. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică sunt

tiazide:

A. hidroclorotiazida

B. furosemid

C. politiazida

D. ciclopentiazida

E. acid etacrinic

427 18.2. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică inhibă

reabsorbția sodiului la nivelul segmentului terminal cortical al ansei Henle:

A. clopamid

B. furosemid

C. hidroclorotiazida

D. xipamid

E. acid etacrinic

428 18.3. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică sunt

inhibitoare ale anhidrazei carbonice:

A. metazolamida

B. hidroclorotiazida

C. acid etacrinic

D. acetazolamida

E. xipamid

429 18.4. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt antagoniști competitivi ai

aldosteronului:

A. canrenona

B. triamteren

C. spironolactona

D. amilorid

E. furosemid

63

Nr. Tema Enunț

430 18.5. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt antagoniști de efect ai

aldosteronului:

A. amilorid

B. furosemid

C. triamteren

D. canrenona

E. spironolactona

431 18.6. ❋ Care dintre următoarele substanțe cu acțiune diuretică sunt diuretice osmotice:

A. furosemid

B. indapamid

C. manitol

D. hidroclorotiazida

E. triamteren

432 18.7. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică elimină

potasiu:


B. triamteren

C. spironolactona

D. canrenona

E. amilorid

433 18.8. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică rețin potasiu, CU

EXCEPȚIA:

A. spironolactona

B. canrenona

C. furosemid

D. triamteren

E. amilorid

434 18.9. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă

eficacitate mare:

A. acetazolamida

B. indacrinona

C. spironolactona

D. furosemid

E. acid etacrinic

435 18.10. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă eficacitate

slabă, CU EXCEPȚIA:

A. canrenona

B. spironolactona

C. acid etacrinic

D. triamteren

E. acetazolamida

436 18.11. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă

acțiune de scurtă durată:

A. furosemid

B. politiazida

C. clortalidona

D. acid etacrinic

E. indapamid

64

Nr. Tema Enunț

437 18.12. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă acțiune de

lungă durată, CU EXCEPȚIA:

A. acid etacrinic

B. politiazida

C. indapamid

D. spironolactona

E. ciclotiazida

438 18.13. Care dintre următoarele situații reprezintă dezechilibre electrolitice și acido-

bazice rezultate în urma tratamentului cu diuretice:

A. hipopotasemie

B. hiperpotasemie

C. hipomagneziemie

D. hiperazotemie

E. acidoză hipercloremică

439 18.14. ❋ În edemul pulmonar acut de elecție este:

A. furosemid p.o., în doze mari

B. furosemid i.v.

C. hidroclorotiazida

D. spironolactona

E. xipamid

440 18.15. În care dintre următoarele situații se administrează manitol i.v.:

A. edem cerebral

B. glaucom acut congestiv

C. insuficiență renală acută

D. profilaxia poliuriei la bolnavii cu șoc

E. intoxicații acute cu substanțe care nu se elimină renal

441 18.16. Care dintre următoarele situații reprezintă indicații ale hidroclorotiazidei:

A. alcaloză

B. diabet insipid nefrogen

C. sarcină

D. litiază urinară oxalică

E. hipertensiune arterială

442 18.17. ❋ Efectul antidiuretic al hidroclorotiazidei constă în:

A. inhibarea fosfolipazei A2

B. inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei

C. inhibarea fosfodiesterazei, cu creșterea concentrației de AMPc, mediator de

care depinde permeabilitatea pentru apă a tubilor distali și colectori

D. inhibarea cotransportului Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei

Henle

E. stimularea fosfolipazei C

443 18.18. Furosemidul este indicat în:

A. poliurie

B. alăptare

C. edem pulmonar acut

D. edem cerebral

E. intoxicația cu barbiturice

65

Nr. Tema Enunț

444 18.19. Acetazolamida este utilizată:

A. ca diuretic

B. în insuficiența renală cu anurie

C. în glaucom

D. ca hiposecretor gastric

E. în epilepsie

445 18.20. Spironolactona este contraindicată în:

A. edeme refractare, în asociere cu furosemid

B. hiperpotasemie

C. insuficiență hepatică gravă

D. edeme cu hiperaldosteronism

E. alăptare

446 18.21. Care dintre următoarele substanțe sunt metaboliți activi ai spironolactonei:


B. canrenona

C. triamteren

D. acid canrenonic

E. amilorid

447 18.22. ❋ Care dintre afirmațiile următoare este falsă pentru hidroclorotiazidă:

A. este diuretic

B. este antihipertensiv

C. este antidiuretic

D. scade glicemia

E. crește toxicitatea sărurilor de litiu

448 18.23. ❋ Care dintre următoarele afirmații este adevărată pentru indapamid:

A. diuretic de ansă

B. T1/2 scurt

C. durata lungă de acțiune

D. inhibă anhidraza carbonică

E. prezintă acțiune hiperglicemiantă

449 18.24. Diureticele pot acționa prin următoarele mecanisme:

A. inhibarea reabsorbției de sodiu, la nivelul segmentului terminal al ansei Henle

B. ca antagoniști necompetitivi ai aldosteronului

C. scăderea presiunii osmotice a urinei tubulare (diuretice osmotice)

D. inhibarea reabsorbției de sodiu, la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle

E. inhibarea anhidrazei carbonice

450 18.25. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru acidul etacrinic:

A. diuretic de ansă

B. de primă alegere în edemul pulmonar acut

C. ototoxicitate cu surditate reversibilă sau definitivă

D. diuretic din grupa tiazidelor

E. antagonist de efect al aldosteronului

451 19.1. Sistemul piruvat dehidrogenază conține alături de tiaminpirofosfat și altă

coenzimă:

A. N5-metil-tetrahidrofolat

B. NAD+

C. tiamină

D. FMN

E. piridoxal-5’-fosfat

66

Nr. Tema Enunț

452 19.2. Deficitul de tiamină determină acumularea în organism a:

A. coenzimei A

B. acidului palmitic

C. pentozelor

D.beta-cetoacizilor

E. acizilor grași

453 19.3. Vitamina B2 conține în structură:

A. două grupări tiol

B. patru grupări hidroxil

C. o grupare metoxi

D. două grupări metoxi

E. o grupare amino

454 19.4. Următoarea enzimă conține în structură o coenzimă derivată de la riboflavină:

A. metionin sintaza

B. alanin aminotransferaza

C. glutamat decarboxilaza

D. piruvat carboxilaza

E. succinat dehidrogenaza

455 19.5. Coenzima A poate participa la următorul proces biochimic:

A. sinteza acizilor grași

B. degradarea purinelor

C. transaminarea aminoacizilor

D. decarboxilarea aminoacizilor

E. decarboxilarea cetoacizilor

456 19.6. Selectați reacția care se desfășoară cu participarea vitaminei B12:

A. piruvat → oxalacetat

B. glutamat → GABA

C. homocisteină → metionină

D. propionil-CoA → succinil-CoA

E. piruvat → acetil-CoA

457 19.7. Pentru transformarea homocisteinei în metionină se utilizează ca donor de grupare

metil:

A. N5-metiltetrahidrofolatul

B. N10-metiltetrahidrofolatul

C. metilmalonil-CoA

D. acetil-CoA

E. N5,N10-metilentetrahidrofolatul

458 19.8. În structura acidului folic se regăseşte:

A. metionina

B. beta-alanina

C. piridina

D. acidul pantoic

E. acidul glutamic

459 19.9. Acidul tetrahidrofolic este utilizat pentru transferul următoarei grupări chimice:

A. amino

B. tiol

C. aldozo

D. metilen

E. acetil

67

Nr. Tema Enunț

460 19.10. Acidul ascorbic participă la următoarea transformare metabolică:

A. hemoglobină → methemoglobină

B. 5-hidroxi-triptofan → serotonină

C. prolină → hidroxiprolină

D. acid piruvic → acid oxalacetic

E. homocisteină → metionină

461 19.11. Acidul ascorbic este implicat în următorul proces fiziologic:

A. sinteza adrenalinei din tirozină

B. absorbția sodiului

C. sinteza biotinei

D. sinteza acizilor grași

E. sinteza glucozei

462 19.12. Rodopsina, pigmentul vizual de la nivelul retinei, conține:

A. beta-caroten

B. 11-cis-retinal

C. acid retinoic

D. retinol

E. all-trans retinal

463 19.13. Acidul retinoic sub formă de retinil fosfat are rolul de a transporta prin membrana

celulară:

A. glicoproteine

B. proteine

C. oligozaharide

D. glucoză

E. acizi grași esențiali

464 19.14. Selectați transformarea corectă:

A. ergosterol → colecalciferol

B. 7-dehidrocolesterol → colecalciferol

C. ergosterol → acizi biliari

D. 7-dehidrocolesterol → ergocalciferol

E. colesterol → ergocalciferol

465 19.15. Transformarea 25-hidroxi-colecalciferolului în 1,25-dihidroxicolecalciferol are

loc în:

A. ficat

B. rinichi

C. retină

D. intestinul subţire

E. piele

466 19.16. Vitamina E protejează de oxidare:

A. vitamina B1

B. acizi biliari

C. aminoacizi

D. vitamina B2

E. acizi grași esențiali

467 19.17. Vitamina K este implicată în activarea următorului factor al coagulării:

A. fibrinogen

B. protrombină

C. calciu

D. acid glutamic

E. trombină

68

Nr. Tema Enunț

468 19.18. Carboxilarea glutamatului sub acțiunea vitaminei K are loc în:

A. microsomii hepatici

B. eritrocite

C. mitocondriile din hepatocite

D. trombocite

E. leucocite

469 19.19. Reglarea concentrației 1,25-dihidroxi-colecalciferolului este realizată:

A. de hormonul tiroidian T3

B. direct de concentraţia sodiului seric

C. indirect de concetrația calciului seric

D. direct de concentrația calciului seric

E. de hormonul tiroidian T4

470 19.20. Este vitameră din grupa vitaminei B12:

A. ciancobalamina

B. hidroxicobalamina

C. metilcobalamina

D. 5’-deoxiadenozilcobalamina

E. toţi compuşii de mai sus

471 19.21. Biotina conține în structură:

A. doi atomi de sulf

B. un atom de sulf

C. trei atomi de azot

D. un atom de azot

E. un atom de oxigen

472 19.22. Din grupa vitaminei B6 face parte:

A. piridoxal-5’-fosfatul

B. piridoxamin-5’-fosfatul

C. piridoxina

D. piridina

E. pirimidina

473 19.23. Din vitamina B2 este sintetizată următoarea coenzimă:

A. nicotinamidadenin dinucleotidul

B. nicotinamidadenin dinucleotidfosfatul

C. flavinmononucleotidul

D. nicotinamida

E. riboflavina

474 19.24. Tiamina este utilizată pentru sinteza următoarei coenzime:

A. FMN

B. FAD

C. NAD

D. ATP

E. TPP

475 19.25. Coenzimele sintetizate din vitamina B6 participă la următorul proces biochimic:

A. transaminarea α-aminoacizilor

B. dezaminarea oxidativă a aminoacizilor

C. degradarea purinelor

D. decarboxilarea oxidativă a piruvatului

E. sinteza glucozei

69

Nr. Tema Enunț

476 20.1. Pe baza curbei concentrație sanguină/timp se pot stabili următorii parametrii:

A. timpul de latență

B. domeniul terapeutic

C. pH-ul soluției medicamentoase

D. concentrația minimă eficientă

E. concentrația maximă de siguranță

477 20.2. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandată în următoarele cazuri:

A. când substanța medicamentoasă are un indice terapeutic îngust

B. pentru substanțe medicamentoase cu probleme de absorbție

C. pentru substanțele medicamentoase stabile în tractul gastrointestinal

D. pentru substanțele medicamentoase cu caracteristici fizico-chimice care nu

permit dizolvarea rapidă

E. pentru substanțele medicamentoase care suferă o biotransformare hepatică

presistemică importantă

478 20.3. ❋ Factorii specifici substanței medicamentoase care influențează

biodisponibilitatea sunt următorii, CU EXCEPŢIA:

A. viteza de dizolvare

B. solubilitatea

C. procedeul de fabricație

D. coeficientul de distribuție

E. mărimea particulei

479 20.4. ❋ Următoarele forme farmaceutice sunt considerate critice din punct de vedere

biofarmaceutic, CU EXCEPŢIA:

A. suspensii orale

B. suspensii parenterale

C. forme retard și depot inclusiv sisteme terapeutice

D. preparate solide de uz oral cu substanțe greu solubile

E. preparate solide de uz oral cu substanțe ușor solubile

480 20.5. ❋ Următoarele afirmații referitoare la polimorfi sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

A. se obțin prin modificarea condițiilor de preparare

B. polimorfii aceleiași substanțe prezintă structură chimică identică, dar

proprietăți fizice diferite

C. polimorfii aceleiași substanțe prezintă structură chimică identică și proprietăți

fizice identice

D. forma polimorfa metastabila prezinta în mod frecvent o solubilitate mai buna

în apa

E. dintre polimorfii aceleiași substanțe medicamentoase, în anumite condiții de

temperatură și presiune, există o formă stabilă și una sau mai multe forme

metastabile

481 20.6. ❋ Factorii fiziologici care influențează biodisponiblitatea la absorbția pe cale

orală sunt următorii, CU EXCEPŢIA:

A. flora bacteriană

B. gradul de umplere a tractului gastrointestinal

C. fenomenul de polimorfism

D. cantitatea și compoziția sucurilor digestive

E. enzimele

70

Nr. Tema Enunț

482 20.7. ❋ Efectul “primului pasaj” hepatic poate fi evitat prin:

A. schimbarea principiului activ

B. schimbarea formei farmaceutice administrate

C. schimbarea căii de administrare

D. modificarea absorbției substanței medicamentoase

E. modificarea eliminării substanței medicamentoase

483 20.8. Formularea determină:

A. compoziția calitativă a medicamentului

B. compoziția cantitativă a medicamentului

C. cantitățile exacte doar pentru substanțele medicamentoase

D. cantitățile exacte doar pentru substanțele auxiliare

E. cantitățile exacte ale fiecărui component, atât pentru substanțele

medicamentoase, cât și pentru cele auxiliare

484 20.9. ❋ În formularea unui medicament intervin următorii factori, CU EXCEPŢIA:

A. substanța medicamentoasă

B. calea de administrare

C. tipul de hrană

D. forma farmaceutică

E. substanțele auxiliare

485 20.10. ❋ La formularea unui medicament alegerea căii de administrare depinde de

următorii factori, CU EXCEPŢIA:

A. biodisponibilitatea substanței medicamentoase

B. durata tratamentului

C. tratament la domiciliu

D. metoda de dozare a substanței active

E. numărul de doze pe zi

486 20.11. ❋ Optimizarea absorbției substanței medicamentoase se poate realiza prin:

A. creșterea mărimii particulelor

B. creșterea energiei de cristal

C. micșorarea constantei de disociere

D. utilizarea de forme polimorfe metastabile

E. reducerea caracterului polar

487 20.12. Factorii care influențează viteza de dizolvare relevați de ecuația lui Noyes-

Whitney sunt:

A. coeficientul de difuziune

B. grosimea stratului de difuziune

C. clearance-ul hepatic

D. gradientul de concentrație

E. clearance-ul renal

488 20.13. ❋ Factorii farmaceutico-tehnologici care influențează biodisponibilitatea sunt:

A. alimentele

B. irigarea cu sânge a mucoasei gastrointestinale

C. vârsta

D. substanțele auxiliare

E. viteza de golire gastrică

71

Nr. Tema Enunț

489 20.14. Factorii fiziologici care influențează biodisponibilitatea la absorbție pe cale orală

sunt:

A. cantitatea și compoziția sucurilor digestive

B. motilitatea tractului gastrointestinal

C. solubilitatea și viteza de dizolvare

D. substanțele auxiliare

E. flora bacteriană

490 20.15. ❋ Agenții de viscozitate influențează biodisponibilitatea prin următoarele

mecanisme, CU EXCEPŢIA:

A. micșorarea vitezei de golire a stomacului

B. creșterea motilității intestinale

C. scăderea vitezei de dizolvare a substanței medicamentoase

D. scăderea vitezei de deplasare a moleculei de substanță dizolvată către

membranele de absorbție

E. descreșterea motilității intestinale

491 20.16. ❋ Efectul unui tensioactiv asupra biodisponibilității depinde de următorii factori,

CU EXCEPŢIA:

A. concentrația tensioactivului

B. natura substanței medicamentoase

C. stările patologice

D. tipul de membrană biologică prin care se efectuează absorbția

E. caracteristicile fizico-chimice ale tensidului

492 20.17. Procedeul de granulare influențează cedarea substanței medicamentoase din

comprimate prin:

A. timpul de granulare

B. metoda de granulare utilizată

C. mărimea granulelor

D. recipientul de condiționare

E. cantitatea de lichid de granulare utilizată

493 20.18. Biodisponibilitatea este caracterizată prin doi parametri:

A. aria de sub curbă

B. proprietățile reologice ale substanței medicamentoase

C. proprietățile fizico-chimice ale substanțelor auxiliare

D. viteza de absorbție a substanței medicamentoase

E. cantitatea relativă de substanță medicamentoasă absorbită

494 20.19. Echivalența chimică presupune:

A. aceeași substanță medicamentoasă

B. căi de administrare diferite

C. doze identice ale aceleiași substanțe medicamentoase

D. doze diferite ale aceleiași substanțe medicamentoase

E. aceeași cale de administrare

495 20.20. ❋ Biodisponibilitatea absolută reprezintă:

A. un parametru farmacotehnic

B. raportul (S1/S2) între concentrația sanguină a substanței medicamentoase

obținută cu medicamentul testat (S1) și concentrația sanguină a substanței

medicamentoase după administrare i.v. (S2)

C. un parametru fizic

D. o concentrație plasmatică maximă

E. un parametru chimic

72

Nr. Tema Enunț

496 20.21. Pentru substanțele medicamentoase ușor solubile în apă, biodisponibilitatea este

influențată de:

A. viteza de absorbție

B. recipientul de condiționare

C. gradul de absorbție prin mucoasa biologică

D. metoda de dozare

E. proporția în care substanța medicamentoasă este biotransformată

497 20.22. ❋ În cazul substanțelor solide greu solubile în apă, biodisponibilitatea este

influențată în special de:

A. modul de păstrare

B. metoda de dozare

C. viteza de dizolvare

D. modelul farmacocinetic monocompartimentat

E. modelul farmacocinetic bicompartimentat

498 20.23. ❋ Pe baza curbei concentrație sanguină/timp se pot stabili următorii parametrii

importanți pentru studiile de biodisponibilitate, CU EXCEPŢIA:

A. aria de sub curbă

B. concentrația minimă eficientă

C. mecanismul de acțiune al substanței medicamentoase

D. concentrația maximă de siguranță

E. domeniul terapeutic

499 20.24. ❋ Timpul de latență reprezintă:

A. timpul în care concentrația substanței medicamentoase în plasmă depășește

valoarea minimă eficientă

B. perioada de timp necesară pentru ca substanța medicamentoasă să atingă

nivelul maxim de concentrație

C. timpul necesar apariției concentrației minime eficiente a substanței

medicamentoase în sânge

D. diferența dintre concentrația minimă eficientă și vârful concentrației

E. concentrația maximă atinsă de substanța medicamentoasă

500 20.25. Pentru a înlocui un medicament cu altul, trebuie ca acestea:

A. să conțină aceeași substanță medicamentoasă

B. să fie bioechivalente

C. să conțină substanțe medicamentoase diferite

D. să conțină aceeași substanță medicamentoasă și să fie bioechivalente

E. să conțină substanțe medicamentoase cu indice terapeutic îngust

501 21.1. ❋ Următoarele afirmații privind condiționarea medicamentelor sunt

ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:

A. conferă aspectul definitiv al formei farmaceutice

B. este o etapă separată de preparare

C. constă în închiderea formei farmaceutice într-un înveliș din formă variată

D. constă în închiderea formei farmaceutice într-un înveliș din carton

E. este o etapă inseparabilă de faza de preparare

502 21.2. ❋ Mijloace de condiționare ajutătoare pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. dopuri

B. capace

C. subcapace

D. tuburi de aluminiu

E. seringi picurătoare

73

Nr. Tema Enunț

503 21.3. Mijloacele de condiționare a medicamentelor constau în:

A. crearea de recipiente

B. crearea de aplicatoare

C. crearea de ambalaje

D. crearea de pipete picătoare

E. crearea de seringi picătoare

504 21.4. Rolul de identificare și informare al unui recipient constă în:

A. asigurarea impermeabilității la agenții externi

B. facilitarea identificării medicamentului

C. posibilitatea închiderii și deschiderii

D. asigurarea protecției fizico-chimice

E. opțiuni de fracționare a dozei de medicament

505 21.5. ❋ Următoarele afirmații privind sticla folosită ca material de condiționare sunt

FALSE, CU EXCEPŢIA:

A. este o macromoleculă organică de fuziune

B. cristalizează la răcire

C. are o structură continuă, organizată, cu distanțe identice între atomi

D. conține oxizi fondanți

E. conține derivați de fier, care colorează sticla în albastru

506 21.6. Sticla folosită ca material de condiționare:

A. poate trece de la starea amorfă la starea cristalină

B. conține o rețea formată din ioni de siliciu și oxigen

C. conține o rețea formată din ioni de potasiu, sodiu, calciu

D. conține oxizi fondanți cu rol de creștere a punctului de topire

E. nu prezintă proprietăți de sterilizabilitate

507 21.7. Proprietățile mecanice ale sticlei de uz farmaceutic sunt:

A. rezistență

B. transparență

C. fragilitate la căldură

D. stabilitate la hidroliza apoasă acidă

E. stabilitate față de baze

508 21.8. Îmbunătățirea calităților sticlei se poate realiza prin:

A. siliconare

B. hidrofobizarea suprafeței sticlei prin tratare cu o soluție de alcool polivinilic

C. prin tratare uscată cu o soluție de ulei de silicon

D. prin tratare cu oxizi vitrifianți (oxid de aluminiu)

E. prin tratare umedă, cu o emulsie de silicon

509 21.9. ❋ Sângele uman și componentele sângelui se pot condiționa în:

A. plastomeri termorezistenți

B. sticlă de tip I, borosilicat

C. sticlă de tip II (silico-sodico-calcică cu rezistență hidrolitică moderată)

D. sticlă de tip III (silico-sodico-calcică)

E. sticlă silico-sodico-calcică cu rezistență hidrolitică joasă

510 21.10. Condiționarea prin termoformare:

A. oferă protecție față de lumină și umiditate

B. folosește numai materiale plastice (PVC, PP)

C. prezintă numeroase avantaje comparativ cu tehnica Blister

D. se utilizează în industria farmaceutică pentru formele solide dozate

E. este incompatibilă pentru medicamentele sensibile la umiditate

74

Nr. Tema Enunț

511 21.11. ❋ Următoarele afirmații referitoare la sistemul de condiționare Bottelpack sunt

FALSE, CU EXCEPŢIA:

A. nu utilizează polietilena

B. recipientele sunt obținute prin extrudarea polimerului

C. nu utilizează polipropilena

D. este un mod de condiționare numai multidoză

E. este un sistem rezervat exclusiv formelor unidoză

512 21.12. ❋ Următoarele afirmații privitoare la recipientele din polietilenă sunt FALSE, CU

EXCEPŢIA:

A. sunt rezistente la fenomenul de îmbătrânire

B. pot fi utilizate pentru condiționarea alcoolului

C. prezintă un colaj facil

D. nu prezintă sensibilitate la u.v.

E. nu prezintă inerție chimică

513 21.13. ❋ Polipropilena prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:

A. sensibilitate la UV

B. rezistență la fisurare sub tensiune

C. termoformare facilă

D. rigiditate crescută

E. rezistență chimică excelentă

514 21.14. Polietilenele prezintă următoarele dezavantaje:

A. comportare termică slabă

B. sensibilitate la UV

C. lipsa inerției chimice

D. rezistență redusă la șoc

E. absența caracteristicilor dielectrice

515 21.15. Policlorura de vinil și derivații săi prezintă ca avantaje:

A. rezistență la acizi

B. compatibilitate cu esteri și cetone

C. permeabilitate redusă la gaze

D. rigiditate optimă

E. lipsa acțiunii cancerigene

516 21.16. ❋ Filmele de celuloză regenerată (celofan) utilizate în condiționarea farmaceutică

prezintă următoarele avantaje, CU EXCEPŢIA:

A. sunt foarte puțin permeabile la gaze

B. pot fi colorate și imprimate ușor

C. pot fi sudate la temperaturi sub 100 °C

D. pot fi sudate sub presiune

E. pot fi asociate cu polietilena

517 21.17. Calitatea cauciucului natural ca material de condiționare poate fi îmbunătățită

prin:

A. adaos de plastifianți

B. adaos de sulf

C. adaos de derivați fenolici cu rol de vulcanizanți

D. adaos de agenți de umplere

E. adaos de caolin, ca agent plastifiant

75

Nr. Tema Enunț

518 21.18. ❋ Foliile de aluminiu ca materiale de condiționare prezintă următoarele

caracteristici, CU EXCEPŢIA:

A. masă redusă

B. etanșeitate la gaze

C. rezistență la oxidare

D. prezintă dezavantajul că nu pot fi inscripționate direct

E. opacitate

519 21.19. ❋ Următoarele afirmații privitoare la cauciucurile sintetice ca materiale de

condiționare sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:

A. sunt impermeabile la gaze

B. sunt impermeabile la vapori de apă

C. sunt rezistente la fenomenul de îmbătrânire

D. au dezavantajul permeabilității la gaze comparativ cu cauciucurile naturale

E. au rezistență mai bună la solvenți decât cauciucurile naturale

520 21.20. Recipientele de condiționare unidoză au următoarele caracteristici:

A. prelevarea conținutului se face fără distrugerea sistemului de închidere

B. pot fi oftadoze

C. conținutul are stabilitate timp de 24 h de la deschidere

D. nu pot fi utilizate pentru condiționarea erinelor

E. pot fi utilizate pentru condiționarea formelor injectabile

521 21.21. Sistemul de închidere a recipientelor clic-lock este specific:

A. oftadozelor

B. flacoanelor din sticlă

C. flacoanelor din plastomer

D. fiolelor

E. flacoanelor cu comprimate efervescente

522 21.22. ❋ Următoarele afirmații cu privire la recipientele cu mai multe doze condiționate

individual sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:

A. evită erorile de administrare

B. prezintă un risc scăzut de contaminare prin manipularea dozelor

C. evită problemele de identificare a medicamentului

D. pot fi confecționate din mase plastice

E. nu pot fi confecționate din aluminiu

523 21.23. Prospectul unui medicament conține următoarele date:

A. numărul șarjei

B. modul de întrebuințare

C. indicații terapeutice

D. condiții de conservare

E. data fabricării medicamentului

524 21.24. ❋ Hârtiile și sașetele pentru condiționarea articolelor sterile trebuie prezinte

următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:

A. să fie permeabile la agentul sterilizant

B. să fie permeabile la vapori de apă

C. să fie permeabile cu radiațiile ionizante

D. să nu fie permeabile la oxidul de etilen

E. să constituie o barieră microbiologică

76

Nr. Tema Enunț

525 21.25. Siliconele utilizate la condiționarea medicamentelor pot fi:

A. polisiloxani

B. elastomeri

C. uleiuri

D. poliesteri

E. poliuretani

526 22.1. ❋ FR X oficializează următorii solvenți pentru prepararea soluțiilor:

A. glicerolul

B. propilenglicolul

C. alcool izopropilic

D. uleiul de parafină

E. oleat de etil

527 22.2. ❋ Conform FR X următoarele afirmații sunt adevărate pentru prepararea

soluțiilor:

A. ordinea de dizolvare a substanțelor active se bazează exclusiv pe proprietățile

acestora

B. după dizolvare, obligatoriu soluțiile se filtrează

C. substanțele volatile se adaugă la sfârșit

D. completarea la masa specifică se realizează m/m sau m/v

E. atunci nu este specificat solventul, se folosește uleiul de floarea soarelui

neutralizat

528 22.3. ❋ Conform FR X Siropul de codeină:

A. se păstrează la Separanda

B. se prepară prin dizolvarea a 0,2 g fosfat de codeină în sirop simplu

C. se prepară prin dizolvarea a 0,2 g de codeină în sirop simplu

D. este un lichid viscos cu miros specific și gust dulceag

E. se prepară prin dizolvarea codeinei în alcool

529 22.4. ❋ Conform FR X la prepararea siropurilor se pot folosi următoarele substanțe

auxiliare:

A. antioxidanți

B. agenți pentru creșterea viscozității

C. agenți pentru ajustarea pH-ului

D. agenți izotonizanți

E. sistem tampon fosfat

530 22.5. Cosolvatarea este o metodă de creștere a solubilității care:

A. se aplică pentru dizolvarea în apă a electroliților slabi și a substanțelor cu

molecule polare

B. poate fi aplicată pentru solubilizarea compușilor volatili

C. presupune adăugarea unui al doilea solvent miscibil cu apa

D. se bazează pe reducerea tensiunii interfaciale solut/solvent

E. nu necesită cunoașterea constantei dielectrice a solvenților folosiți

77

Nr. Tema Enunț

531 22.6. Care dintre următoarele afirmații referitoare la dizolvarea unui solid într-un lichid

sunt adevărate:

A. coeficientul de difuziune a solutului este direct proporțional cu temperatura și

invers proporțional cu viscozitatea

B. creșterea ariei superficiale a solutului este invers proporțională cu reducerea

diametrului particulelor

C. procesul de dizolvare nu este influențat de porozitatea solidului

D. în jurul particulelor de solvent se formează trei zone de lichid

E. procesul de difuziune prin convecție forțată se bazează pe diferența de densitate

dintre solut și solvent

532 22.7. Materialele filtrante folosite pentru filtrarea soluțiilor pot fi confecționate din:

A. material textil cu grosimea fibrelor de 10 nm

B. fibre celulozice asamblate sub formă de coli sau discuri

C. filtre stratificate care realizează exclusiv o filtrare de profunzime

D. plastomeri utilizați pentru filtrare clarifiantă

E. sticlă fritată

533 22.8. ❋ Următoarele afirmații referitoare la solvenții anhidri folosiți pentru prepararea

soluțiilor de uz oral sunt adevărate:

A. cei mai utilizați sun alcoolul, glicerolul, alcoolul izopropilic și uleiurile

vegetale

B. etapa de condiționare este facilitată de densitatea mare

C. conferă stabilitate fizico-chimică dar permit dezvoltarea microorganismelor

D. viscozitatea mare este un dezavantaj major

E. sunt buni solvenți pentru un număr mare de substanțe solubile și insolubile în

apă

534 22.9. ❋ Glicerolul folosit ca solvent la prepararea soluțiilor este:

A. un poliol neoficializat de FR X

B. miscibil cu apa, alcoolul și uleiurile grase

C. higroscopic și delicvescent

D. un bun solvent pentru zaharuri și săruri organice

E. compatibil cu agenții oxidanți

535 22.10. ❋ Propilenglicolul folosit ca solvent la prepararea soluțiilor este:

A. recomandat pentru dizolvarea substanțelor insolubile în apă

B. contraindicat în preparatele de uz intern

C. utilizat exclusiv în preparatele de uz extern

D. bine tolerat pe mucoasa auriculară, nazală și oftalmică

E. incompatibil cu nipaesterii

536 22.11. ❋ Care dintre următoarele afirmații referitoare la uleiul de ricin sunt adevărate:

A. este miscibil cu alcoolul

B. are un conținut redus de ricinoleină

C. este un vehicul rezervat substanțelor lipofile

D. este contraindicat în preparatele de uz intern

E. prezintă proprietăți sicative

537 22.12. Sorbitolul folosit ca edulcorant este o substanță:

A. cu gust dulce și eflorescentă

B. care înlocuiește zahărul în preparatele pentru diabetici

C. asociată cu zaharul pentru a preveni cristalizarea

D. insolubilă în cloroform

E. se poate asocia și în soluții cu 70% alcool

78

Nr. Tema Enunț

538 22.13. ❋ Următorii solvenți sunt folosiți la prepararea siropurilor cu excepția:

A. apa

B. soluții extractive apoase

C. soluții extractive hidroalcoolice

D. propilenglicol

E. ape aromatice

539 22.14. Prepararea siropurilor prin dizolvare la cald prezintă următoarele dezavantaje:

A. risc mare de contaminare microbiologică

B. formarea zaharurilor reducătoare

C. risc de caramelizare a zahărului

D. favorizarea alterării siropului prin fermentare

E. obținerea unor siropuri opalescente

540 22.15. ❋ Agenții de clarificare a siropurilor pot fi:

A. pasta de hârtie de filtru 0,1%

B. cărbunele activ 10%

C. pasta de hârtie de filtru 1%

D. amestecuri de polimeri cu proprietăți absorbante

E. carbonat de calciu

541 22.16. ❋ Limonadele gazoase sunt:

A. soluții apoase cu un conținut bine determinat de bioxid de carbon

B. soluții apoase preparate prin dizolvarea hidrogenocarbonatului de sodiu și a

unui acid organic în apă

C. preparate condiționate în recipiente obișnuite de sticlă sau plastomeri

D. soluții apoase care se filtrează după neutralizare

E. soluții cu un termen de valabilitate de 7 – 10 zile

542 22.17. Soluțiile buvabile sunt:

A. preparate cu aceiași solvenți utilizați la obținerea soluțiilor orale

B. soluții care prezintă o condiționare primară specifică

C. amestecuri de tincturi administrate în picături

D. soluții care nu necesită conservanți antimicrobieni

E. condiționate exclusiv în fiole

543 22.18. Fiolele cu două capilare utilizate la condiționarea soluțiilor buvabile asigură:

A. posibilitatea condiționării sub gaz inert

B. oportunitatea condiționării sub vid

C. evacuarea ușoară a lichidului

D. etanșeitate perfectă față de agenți externi

E. deschidere ușoară fără risc de fragmentare a sticlei

544 22.19. Apele aromatice sunt:

A. soluții oficinale

B. soluții apoase sau hidroalcoolice de uleiuri volatile

C. soluții de uz extern

D. soluții de uz intern

E. soluții cu o mare stabilitate fizico-chimică

545 22.20. Uleiurile volatile conținute în apele aromatice sunt:

A. amestecuri de substanțe lipofile

B. uleiuri eterice

C. amestecuri de hidrocarburi

D. obținute din plante

E. nu sunt expuse proceselor de degradare oxidativă

79

Nr. Tema Enunț

546 22.21. Conform FR X soluția concentrată de peroxid de hidrogen:

A. conține cel puțin 95% peroxid de hidrogen

B. se descompune energic în contact cu substanțele organice

C. nu este miscibilă cu alcoolul

D. poate conține un stabilizant potrivit

E. se păstrează la Separanda

547 22.22. Procesul de preparare a apelor aromatice prin hidrodistilare implică următoarele

etape:

A. umectarea produselor vegetale

B. antrenarea cu vapori de apă

C. clarificarea apei aromatice

D. filtrarea

E. condiționarea

548 22.23. La prepararea apelor aromatice raportul produs vegetal:solvent poate fi de:

A. 1:1

B. 1:3

C. 1:5

D. 1:10

E. 1:20

549 22.24. Care dintre următoarele soluții sunt oficinale:

A. soluția de clorhidrat de bromhexin

B. soluția diluată de peroxid de hidrogen

C. soluția efervescentă

D. soluția de epinefrină

E. soluția de hidroxid de calciu

550 22.25. ❋ Care dintre următoarele soluții alcoolice sunt oficinale:

A. alcoolul mentolat

B. alcoolul iodat

C. soluția alcoolică de iod iodurat

D. soluția alcoolică de trinitrat de gliceril

E. alcoolul camforat

551 23.1. ❋ Preparatele parenterale NU sunt:

A. preparate sterile

B. preparate destinate unui efect local

C. preparate destinate injectării

D. preparate destinate perfuzării

E. preparate destinate implantării

552 23.2. ❋ Din categoria preparatelor parenterale NU fac parte:

A. implanturile

B. preparatele sterile pentru irigații

C. preparatele injectabile si perfuzabile

D. concentratele pentru soluții injectabile și perfuzabile

E. pulberile pentru soluții injectabile sau perfuzabile

553 23.3. ❋ Sterilizarea cu aer cald se aplică:

A. materialelor termoflexibile

B. substanțelor termorezistente (de ex. clorura de sodiu)

C. exclusiv materialelor transparente

D. recipientelor din plastomer transparent

E. recipientelor din plastomer opac

80

Nr. Tema Enunț

554 23.4. Se folosesc următoarele procedee de sterilizare prin căldură umedă:

A. sterilizarea cu vapori sub presiune

B. sterilizarea continuă cu vapori sub presiune

C. sterilizarea cu gaz

D. sterilizarea prin încălziri repetate

E. sterilizarea prin încălzire la100°C

555 23.5. ❋ Temperatura și timpul de sterilizare la etuvă:

A. 200°C, 60 minute

B. 180°C, 90 minute

C. 170°C, 1 ora

D. 160°C, 3 ore

E. 121°C, 15 minute

556 23.6. Temperatura și timpul de sterilizare cu vapori de apă sub presiune, în practică

sunt:

A. 134°C, 3 minute

B. 128°C, 10 minute

C. 121°C, 15 minute

D. 100°C, 60 minute

E. 80°C, 2 ore

557 23.7. Sterilizarea prin căldură umedă se efectuează în:

A. autoclave cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioară

B. cuptoare Pasteur

C. sterilizatoare Poupinel

D. autoclave echipate cu vană de purjare la partea inferioară

E. autoclave echipate cu pompă de vid

558 23.8. ❋ Eficacitatea sterilizării cu oxid de etilen este influențată de următorii factori, cu

excepția:

A. umiditatea

B. presiunea

C. lumina

D. numărul și natura germenilor de distrus

E. concentrația în gaz

559 23.9. ❋ La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:

A. eliminate

B. distruse

C. atenuate

D. coagulate

E. inactivate

560 23.10. Metodele de sterilizare prevăzute de FR X sunt:

A. sterilizarea cu radiații ionizante

B. sterilizarea cu vapori de apă sub presiune

C. sterilizarea prin căldură uscată

D. sterilizarea prin filtrare

E. sterilizarea cu gaz

561 23.11. ❋ Căile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:

A. intraarterial

B. subconjunctival

C. subcutanat

D. intracardiac

E. intraarticular

81

Nr. Tema Enunț

562 23.12. Nu se admite adăugarea de conservanți antimicrobieni în:

A. soluțiile injectabile folosite în volum mai mare de 10 mL

B. s.c., i.m. și i.v.

C. preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal și peridural

D. preparatele aseptice

E. preparatele tindalizate

563 23.13. ❋ Ce tip de sticlă NU se utilizează pentru preparatele injectabile:

A. sticla neutră cu rezistență hidrolitică înaltă

B. sticla boro-silicat

C. sticla silico-sodico-calcică cu suprafata tratată

D. sticla silico-sodico-calcică cu rezistență hidrolitică moderată

E. sticla sodico-calcică cu rezistență hidrolitică joasă

564 23.14. ❋ Procedeele chimice de sterilizare sunt:

A. cu radiații UV

B. procedeul aseptic

C. filtrarea sterilizantă

D. cu radiații ionizante

E. sterilizarea prin gaze

565 23.15. Soluțiile perfuzabile sunt:

A. soluții apoase izotonice sterile și apirogene

B. emulsii tip U/A sterile și apirogene

C. suspensii apoase sterile și apirogene

D. soluții lipofile sterile și apirogene

E. preparate care se administrează intravenos în volume de 100 mL sau mai mari

566 23.16. ❋ Procedeele de sterilizare care NU pot fi aplicate după condiționarea definitivă a

preparatelor injectabile sunt:

A. sterilizarea prin filtrare

B. sterilizarea prin căldură umedă

C. sterilizarea prin radiații u.v.

D. sterilizarea prin radiații ionizante

E. sterilizarea prin căldură uscată

567 23.17. Sterilizarea prin substanțe gazoase:

A. este procedeu oficializat de FR X

B. permite o sterilizare la temperatură mai scăzută

C. se utilizează pentru materiale termostabile

D. dozele folosite sunt toxice pentru macroorganisme

E. sterilizează substanțe solide, pătrunzând prin sistemul de rețele capilare

568 23.18. ❋ Filtrarea sterilizantă se produce prin următoarele mecanisme:

A. efectul de cernere

B. efectul de absorbție

C. efectul de osmoză

D. efectul de difuzie

E. efectul de decantare

569 23.19. ❋ Endotoxinele prezintă următoarele proprietăți cu EXCEPŢIA:

A. sunt rezistente la sterilizarea prin autoclavare

B. pot fi distruse de căldura uscată la 180-200 °C

C. nu trec prin cea mai mare parte a filtrelor utilizate

D. au pirogenitate

E. provoacă leucopenii

82

Nr. Tema Enunț

570 23.20. Procedeul de radiosterilizare se face cu:

A. radiații gamma

B. radiații beta negative

C. radiații infraroșii

D. ultrasunete

E. radiații ultraviolete

571 23.21. Metodele de depirogenare prin inactivarea endotoxinelor sunt:

A. hidroliza acidă

B. hidroliza alcalină

C. căldura umedă

D. căldura uscată

E. alchilarea

572 23.22. Solvenții anhidri pentru scop injectabil, miscibili cu apa sunt :

A. benzoatul de benzil

B. alcoolul etilic

C. glicerolul

D. propilenglicolul

E. dimetilacetamida

573 23.23. Antioxidanții reducători care se utilizează în preparatele parenterale sunt:

A. bisulfitul de sodiu

B. metabisulfit de sodiu

C. acid tartric

D. acid fosforic

E. acid ascorbic

574 23.24. Substanțele tampon incluse în formula soluțiilor injectabile sunt:

A. acid acetic-acetat de sodiu

B. acid citric-citrat trisodic

C. fosfat monosodic-fosfat disodic

D. acid boric-borat de sodiu

E. carbonat monosodic-carbonat disodic

575 23.25. Solvenții anhidri nemiscibili cu apa utilizați pentru preparatele parenterale sunt:

A. uleiul de floarea soarelui neutralizat și sterilizat

B. glicofurolul

C. dimetilacetamida

D. parafina lichidă

E. oleatul de etil

576 24.1. ❋ Preparatele oftalmice neoficializate de suplimentul 2004 al FR X sunt:

A. picături oftalmice

B. soluții pentru băi oftalmice

C. preparate oftalmice semisolide

D. lentile de contact

E. implanturi oftalmice

577 24.2. ❋ Recipientele de condiționare pentru colire NU trebuie să fie :

A. de capacitate mai mare de 10 ml

B. închise etanș

C. prevazute cu sistem de picurare

D. unidoză

E. multidoză

83

Nr. Tema Enunț

578 24.3. ❋ În practică pentru izotonizarea colirelor NU se utilizează:

A. formula De Vries

B. punctul de congelare

C. cifra Sprowl

D. echivalenții de sodiu

E. formula lui Clark

579 24.4. Agenții tensioactivi acționează astfel:

A. scad tensiunea superficială

B. scad rezistența barierei epiteliale

C. scad absorbția substanței medicamentoase

D. măresc absorbția substanței medicamentoase

E. măresc solubilitatea substanței medicamentoase

580 24.5. ❋ Dezavantajele medicamentelor oftalmice sunt:

A. localizarea efectelor substanței medicamentoase în ochi

B. acțiune directă și rapidă

C. concentrație terapeutică ridicată în zona oculară

D. aplicare ușoară, rapidă, netraumatizantă

E. intoleranța locală a unor colire

581 24.6. Filtrarea sterilizantă pentru soluțiile oftalmice:

A. folosește membrane filtrante cu dimensiuni și porozitate variabilă

B. utilizează materiale care rețin microorganismele și sporii

C. utilizează materiale care distrug microorganismele și sporii

D. operațiile se efectuează pe cale aseptică

E. folosește filtrele Millipore, Sartorius

582 24.7. ❋ Mărimea particulelor solide ale suspensiilor oftalmice este de:

A. 25µm (90%)

B. 100 µm

C. 125 µm

D. 150 µm

E. 180 µm

583 24.8. ❋ Clorura de benzalconiu utilizată în colire este:

A. surfactant anionic

B. activă în concentrații mari de 1-2%

C. o sare cuaternară de amoniu

D. instabil la temperaturi ridicate

E. stabil la un interval îngust de pH

584 24.9. Metilceluloza este o substanță auxiliară utilizată în colire cu rol de:

A. agent viscozifiant

B. a întârzia penetrația prin cornee

C. a prelungi timpul de contact cu zona oculară

D. agent osmotic

E. agent izohidric

585 24.10. ❋ Polividona este o substanță auxiliară utilizată la formularea colirelor care NU

are rol de:

A. agent viscozifiant

B. a solubiliza substanța medicamentoasă

C. a prelungi acțiunea colirelor

D. a conferi soluției pH ușor acid

E. agent izotonizant

84

Nr. Tema Enunț

586 24.11. Implanturile oftalmice:

A. sunt preparate solide sau semisolide sterile

B. au mărime și formă corespunzătoare

C. se aplică în sacul conjunctival

D. au efect sistemic

E. au efect local

587 24.12. Viteza de absorbție a substanței medicamentoase este influențată de:

A. leziunile epiteliale accidentale sau provocate de substanțe

B. iritația conjunctivei

C. prezența de corp străin

D. fixarea de proteinele din lacrimi sau din cornee

E. temperatura corporală

588 24.13. FR X prevede pentru colire următorii conservanți:

A. borat fenilmercuric

B. nipagin

C. clorobutanol

D. clorura de benzalconiu

E. diacetat de clorhexidină

589 24.14. Conservanții utilizați la colire trebuie să fie:

A. bacteriologic activi

B. cu o bună toleranță locală

C. folosiți în timpul operațiilor pe ochi

D. folosiți pentru colirele unidoze

E. în concentrații care să asigure autosterilizarea colirului

590 24.15. ❋ Următoarele afirmații referitoare la alcoolul polivinilic sunt ADEVĂRATE cu

excepția:

A. este solubil în apă la rece

B. este solubil în apă la cald

C. este un polimer sintetic neionic

D. poate fi sterilizat prin autoclavare

E. se obțin soluții cu viscozitate scăzută

591 24.16. ❋ Viscozitatea colirelor nu trebuie să depășească valoarea de:

A. 40-50 mPa.s

B. 80 mPa.s

C. 100 mPa.s

D. 500 mPa.s

E. 1000 mPa.s

592 24.17. ❋ Ca agenți tensioactivi în colire se utilizează:

A. polisorbații

B. săpun de sodiu

C. lecitina

D. bromocet

E. Tego-betaina

593 24.18. Unguentele oftalmice:

A. prelungesc acțiunea

B. conțin excipienți lipofili ca: vaselina, parafina, parafina lichidă

C. pot fi tip emulsie H/L

D. trebuie să fie sterile

E. nu voalează ochiul

85

Nr. Tema Enunț

594 24.19. Colirele oficinale în FR X. sunt:

A. colirul cu cloramfenicol

B. colirul cu resorcinol

C. colirul cu sulfat de atropină

D. colirul cu nitrat de pilocarpină

E. colirul cu nitrat de argint

595 24.20. ❋ Care din următoarele colire se izotonizează:

A. colirele hipotonice

B. colirele hipertonice

C. colirele suspensii

D. colirele emulsii

E. soluțiile coloidale

596 24.21. Pentru colire se utilizează ca vehicule:

A. apa distilată proaspăt fiartă și răcită

B. soluții tampon izotonice sterile

C. ulei de floarea soarelui neutralizat și sterilizat

D. glicerol

E. apa pentru preparate injectabile

597 24.22. ❋ Valorile de pH tolerate de ochi sunt:

A. 7,5-9,5

B. 4,5-5

C. 5-6

D. 6-7

E. 5-6,5

598 24.23. Agenții viscozifianti pentru colire trebuie să prezinte următoarele proprietăți:

A. să fie hidrosolubili

B. să formeze soluții transparente

C. să fie inerți din punct de vedere chimic

D. să fie bine tolerați

E. să producă midriază

599 24.24. Colirele care se administrează local, fără suport intermediar sunt:

A. colire multidoze apoase

B. colire unidoze apoase

C. unguente oftalmice

D. soluții pentru lentile de contact

E. lentile terapeutice

600 24.25. Formele oftalmice cu eliberare modificată sunt:

A. colire apoase viscoase

B. colire uleioase

C. unguente oftalmice

D. colire apoase

E. băi oftalmice

601 25.1. ❋ FR X în monografia Rhinoguttae NU prevede următoarele determinări:

A. mărimea particulelor

B. pH-ul

C. sterilitate

D. masa totală pe recipient

E. stabilitate

86

Nr. Tema Enunț

602 25.2. ❋ Picăturile pentru nas cu nafazolină conțin următorul sistem tampon:

A. acetat de sodiu/acid acetic

B. trometamol

C. fosfat disodic/fosfat monosodic

D. citrat de sodiu/acid citric

E. borax/acid boric

603 25.3. ❋ FR X prevede următorii solvenți pentru prepararea picăturilor pentru nas:

A. uleiuri vegetale

B. uleiul de floarea soarelui

C. soluții apoase izotonice

D. uleiul de ricin

E. parafina lichidă

604 25.4. Formele farmaceutice nazale cu eliberare prelungită pot fi:

A. sisteme membranare

B. implante

C. sisteme bioadezive pulverulente

D. sisteme bioadezive nazale

E. sisteme tip rezervor

605 25.5. ❋ Calea de administrare transnazală prezintă următoarele dezavantaje:

A. suprafață mare de absorbție

B. producerea de sensibilizări

C. evitarea primului pasaj hepatic

D. activitate enzimatică redusă

E. complianță la pacienții cu deglutiție deficitară

606 25.6. Mucusul nazal conține următoarele enzime:

A. colagenaza

B. glucuronil-transferaza

C. lizozim

D. citocrom P-450

E. amilaza

607 25.7. Mucusul nazal îndeplinește următoarele funcții:

A. protecția mucoasei nazale

B. hidratarea mucoasei prin retenția apei

C. retenția substanțelor în cavitatea nazală

D. acționează ca o rețea semipermeabilă pentru substanțele lipofile

E. intervine în transportul de căldură

608 25.8. ❋ În etapa de formulare a erinelor, tip soluție, NU trebuie luați în considerare

următorii factori:

A. izotonie

B. viscozitate

C. sterilitate

D. izohidrie

E. inocuitate

609 25.9. ❋ La prepararea picăturilor pentru nas se pot folosi următorii izotonizanți:

A. trometamol

B. glucoză

C. acid boric

D. acid citric

E. fosfat monosodic

87

Nr. Tema Enunț

610 25.10. ❋ Solvenții hidrofili recomandați pentru prepararea erinelor sunt:

A. soluția de clorură de sodiu 0,09%

B. soluția de clorură de sodiu 0,9%

C. apa distilată

D. soluția de acid boric 3%

E. propilenglicolul

611 25.11. ❋ Propilenglicolul poate fi folosit la prepararea erinelor în concentrație de:

A. 25%

B. 18%

C. 15%

D. 20%

E. 5%

612 25.12. ❋ La prepararea picăturilor pentru nas pot fi folosiți următorii conservanți

antimicrobieni exceptând:

A. clorura de benzalconiu

B. clorura de cetilpiridiniu

C. boratul de fenilmercur

D. tiomersalul

E. acidul boric

613 25.13. ❋ Absorbția transnazală a unei substanțe medicamentoase depinde de următorii

factori de formulare exceptând:

A. pH

B. presiune osmotică

C. sterilitate

D. viscozitate

E. doză

614 25.14. Absorbția transnazală este influențată de următorii parametri fizico-chimici ai

substanței medicamentoase:

A. masa moleculară

B. stare de agregare

C. coeficient de partaj

D. sistemul de aplicare

E. tonicitate

615 25.15. ❋ Timpul de tranzit a particulelor spre nazofaringe prin intermediul clearence-

ului mucociliar este de:

A. 5 min.

B. 20 min.

C. 60 min.

D. 30 min.

E. 120 min.

616 25.16. Picăturile pentru nas se păstrează astfel:

A. în recipiente închise etanș

B. în recipiente prevăzute cu sistem de picurare

C. la rece

D. la loc răcoros

E. ferit de lumină

88

Nr. Tema Enunț

617 25.17. pH-ul picăturilor pentru nas cu nafazolină trebuie să aibă următoarele valori:

A. 6

B. 6,5

C. 7

D. 5,5

E. 7,5

618 25.18. Următoarele stări patologice determină creșterea clearence-ului mucociliar:

A. rinite alergice

B. rinite atrofice

C. polipi nazali

D. deviații de sept

E. fibroză chistică

619 25.19. Paralizarea mișcării ciliare se produce la administrarea unei soluții cu următoarele

valori de pH:

A. 5

B. 6

C. 7,5

D. 8,5

E. 5,5

620 25.20. Suspensiile nazale trebuie să conțină particule solide cu dimensiunea de:

A. 30 μm

B. 50 μm

C. 200 μm

D. 10 μm

E. 250 μm

621 25.21. ❋ Următoarele stări patologice determină scăderea pH-ului nazal spre domeniul

acid:

A. inflamații

B. rinite acute

C. rinite alergice

D. sinuzite

E. pH-ul nu este influențat

622 25.22. Izotonizarea unei soluții pentru administrare nazală se realizează luând în calcul:

A. concentrația substanței active

B. masa moleculară a substanței active

C. masa moleculară a izotonizantului

D. coeficientul de disociere a izotonizantului

E. concentrația molară a soluției izoosmotică de glucoză

623 25.23. Mucusul tisular nazal conține:

A. apă 95%

B. electroliți 5%

C. electroliți 2%

D. apă 99%

E. electroliți 1%

624 25.24. Preparatele nazale cu acțiune locală pot conține următoarele substanțe

medicamentoase:

A. antialergice

B. hormoni

C. aminoacizi

D. antihistaminice

E. antiinflamatoare

89

Nr. Tema Enunț

625 25.25. Glandele nazale sunt formate din:

A. celule secretoare

B. celule calciforme

C. celule ciliate

D. celule neurosecretoare

E. celule seroase

626 26.1. Prepararea suspensiilor prin metoda de precipitare:

A. presupune pulverizarea substanței medicamentoase până la un grad avansat de

dispersie

B. include ca procedeu modificarea pH-ului

C. presupune micronizarea sau atomizarea pentru obținerea pulberilor fine

suspendate

D. necesită precizarea condițiilor de recristalizare

E. se poate aplica în cazul suspendării fenobarbitalului

627 26.2. ❋ În suspensiile defloculate:

A. sedimentul se formează rapid, datorită sedimentării individuale a particulelor

B. stratul de solvatare diminuă și poate fi îndepărtat, determinând un grad scăzut

de împachetare a particulelor

C. forțele de atracție sunt mai mici decât cele de repulsie, având drept consecință

cimentarea

D. particulele mici rămân suspendate mai mult timp

E. supernatantul este clar

628 26.3. ❋ Următoarele afirmații legate de solubilitatea în apă a substanțelor greu solubile

sunt FALSE, CU EXCEPŢIA:

A. o solubilitate mare induce un risc scăzut de creștere a cristalelor

B. nu influențează stabilitatea suspensiilor

C. este corelată cu fenomenul de flotare

D. o solubilitate mare induce un risc crescut de creștere a cristalelor

E. este corelată cu viscozitatea mediului de dispersie

629 26.4. Flocularea suspensiilor cu agenți tensioactivi:

A. utilizează tensioactivi ionici, cât și neionici

B. corespunde relației Schultze-Hardy

C. urmărește acoperirea integrală a particulelor cu film de agent tensioactiv

D. utilizează numai tensioactivi neionici

E. implică interacțiunea particulelor prin forțe de legare slabe

630 26.5. ❋ Următoarele afirmații cu privire la formularea suspensiilor floculate sunt


A. este de interes la medicamentele care se administrează parenteral

B. se aplică la medicamentele care se administrează pe cale oculară

C. nu se aplică la medicamentele administrate parenteral, din cauza riscului

blocării acului de seringă

D. este de interes datorită reomogenizării ușoare înainte de administrare

E. la formulare se adaugă o cantitate suficientă de electrolit netoxic

631 26.6. ❋ La prepararea suspensiilor sterile:

A. se recomandă întotdeauna sterilizarea prin autoclavare a produsului final

B. nu se recomandă sterilizarea prin autoclavare a produsului final

C. se recomandă sterilizarea prin filtrare bacteriană a produsului final

D. se recomandă sterilizarea prin căldură umedă a produsului final

E. nu se asociază agenți de creștere a viscozității

90

Nr. Tema Enunț

632 26.7. Polividona ca agent de suspensie:

A. se folosește sub formă de pulbere

B. prezintă o viscozitate mare a soluției coloidale

C. prezintă o viscozitate mică a soluției coloidale

D. se asociază în general cu alți agenți de suspensie

E. are caracter anionic

633 26.8. ❋ Fenomenul de flotare:

A. este specific formei de soluție suprasaturată

B. apare în cazul încărcării particulelor cu sarcini de același fel

C. poate fi împiedicat prin folosirea de umectanți

D. poate fi împiedicat prin creșterea solubilității particulelor

E. este specific pulberilor hidrofile

634 26.9. Suspensiile solide:

A. trebuie să se redisperseze lent în vehiculul apos

B. conțin frecvent agenți floculanți

C. conțin frecvent agenți umectanți

D. pot conține ca agent de suspensie guma xantan

E. conțin frecvent conservanți precum propionatul de sodiu

635 26.10. ❋ Volumul de sedimentare F:

A. reprezintă raportul, la echilibru, între volumul total al suspensiei față de

volumul sedimentului

B. reprezintă raportul, la echilibru, între volumul sedimentului față de volumul

total al suspensiei

C. în cazul unei suspensii ideale este < 1

D. în cazul unei suspensii ideale este > 1, deci sedimentul ocupă tot volumul

suspensiei

E. în cazul unei suspensii ideale este egal cu 0.5, adică tot sistemul este floculat

636 26.11. ❋ Următoarele afirmații cu privire la reducerea dimensiunii particulelor într-o

suspensie sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:

A. nu se recomandă la suspensiile defloculate

B. contribuie la micșorarea vitezei de sedimentare

C. se recomandă la suspensiile defloculate până la un grad de finețe avansat

D. se poate realiza prin tehnica de aerosolizare și uscare

E. se poate face cu un micronizator cu jet de aer

637 26.12. Polimerii hidrofili utilizați în suspensii:

A. pot avea rol de coloizi protectori în cazul suspensiilor defloculate

B. pot realiza flocularea cu ușurință

C. se adsorb pe suprafața particulelor, suspensia devenind floculată

D. se adsorb pe suprafața particulelor, suspensia devenind defloculată

E. pot crea sisteme tixotrope, rezultând suspensii cu sediment care ocupă aproape

tot volumul preparatului

91

Nr. Tema Enunț

638 26.13. ❋ Următoarele afirmații privitoare la utilizarea suspensiilor sunt FALSE, CU

EXCEPŢIA:

A. prezintă dezavantajul de a nu masca gustul neplăcut al unor substanțe

medicamentoase

B. este adecvată pentru administrarea parenterală sub formă de injecții

intravenoase cu acțiune prelungită

C. este adecvată pentru administrarea parenterală sub formă de injecții

intramusculare cu acțiune rapidă

D. prezintă dezavantajul hidrolizei mai accentuate a unor substanțe

medicamentoase comparativ cu forma de soluție apoasă

E. este adecvată pentru administrarea parenterală sub formă de injecții

intramusculare cu acțiune prelungită

639 26.14. Factori care influențează comportamentul particulelor în suspensie sunt:

A. structura cristalină

B. polimorfismul

C. densitatea aparentă a patului de pulbere

D. unghiul de repaus

E. starea anhidră sau solvatată

640 26.15. Flocularea suspensiilor cu ajutorul electroliților:

A. se realizează cu ajutorul unui electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor

suspendate

B. se realizează cu ajutorul unui electrolit cu sarcini de același semn cu al

particulelor suspendate

C. creșterea valenței ionilor scade capacitatea de floculare

D. creșterea valenței ionilor crește capacitatea de floculare

E. poate utiliza fosfatul dipotasic

641 26.16. Sistemele peptizate:

A. sunt sisteme defloculate

B. sunt sisteme floculate

C. prezintă o stabilitate cinetică îmbunătățită

D. evită sedimentarea particulelor

E. prezintă încărcarea particulelor cu sarcini de același fel

642 26.17. Fenomenul de cimentare:

A. poate apărea în suspensiile defloculate

B. este un fenomen reversibil

C. este caracteristic emulsiilor și suspensiilor

D. este evitat în suspensiile floculate

E. este un fenomen de instabilitate chimică

643 26.18. ❋ Conform FRX, prepararea suspensiilor se face:

A. prin precipitare, după aducerea substanțelor solide la un grad de finețe

corespunzător scopului și modului de administrare

B. prin dispersarea substanțelor solide într-un mediu de dispersie lichid printr-o

metodă adecvată și completare la volumul prevăzut

C. prin agitare timp de 1-2 min.

D. prin dispersarea substanțelor solide într-un mediu de dispersie lichid printr-o

metodă adecvată și completare la masa prevăzută

E. prin modificarea pH-ului

92

Nr. Tema Enunț

644 26.19. ❋ Fenomenul de curgere dilatantă:

A. se întâlnește la suspensiile diluate

B. presupune creșterea capacității de curgere odată cu intensificarea acțiunii de

forfecare

C. se observă la paste

D. presupune un comportament asemănător celui pseudoplastic

E. nu se întâlnește la suspensii

645 26.20. Conform FRX, suspensiile:

A. trebuie să sedimenteze după 1-2 minute

B. sunt preparate fluide, opace, omogene după sedimentare

C. pot sedimenta în timp

D. pot conține umectanți

E. pot conține coloranți

646 26.21. FRX prevede ca determinări pentru suspensii:

A. uniformitatea masei

B. dozare

C. test de dizolvare

D. masa totală pe recipient

E. stabilitate

647 26.22. ❋ Instabilitatea fizică a suspensiilor se manifestă prin următoarele fenomene, CU

EXCEPŢIA:

A. modificarea viscozității

B. agregare

C. cremare

D. sedimentare

E. fenomenul de caking

648 26.23. Agenții defloculanți pentru suspensii:

A. pot conduce și la particule floculate, funcție de agentul umectant folosit

B. contribuie la menținerea particulelor din suspensie separate

C. se folosesc frecvent polielectroliți pentru suspensiile orale, întrucât au

toxicitate redusă

D. pot fi și polimeri neionici

E. pot acționa prin fenomenul de stabilizare entalpică

649 26.24. ❋ Următorii agenți de suspensie sunt neionici:

A. carboximetilceluloza sodică

B. hidroxipropilmetilceluloza

C. carbomeri

D. tragacanta

E. guma arabică

650 26.25. Carbomerii ca agenți de suspensie:

A. formează dispersii bazice

B. prezintă o viscozitate influențată de pH

C. prezintă o viscozitate influențată de temperatură

D. sunt fotosensibili

E. se utilizează numai în suspensiile de uz extern

93

Nr. Tema Enunț

651 27.1. ❋ Substanțele active din produsele dermatologice de suprafață prezintă

următoarele efecte, CU EXCEPŢIA:

A. absorbția radiațiilor ultraviolete

B. absorbția unor compuși iritanți

C. ocluzia stratului cornos

D. împiedică evaporarea apei

E. absorbția transfoliculară

652 27.2. Conform ecuației Noyes-Whitney, viteza de dizolvare a substanței

medicamentoase din baza de unguent este influențată de următorii factori:

A. concentrația substanței medicamentoase în vehicul

B. solubilitatea substanței medicamentoase în vehicul

C. grosimea stratului de difuzie

D. accelerația gravitațională

E. suprafața particulelor de substanță medicamentoasă

653 27.3. ❋ Factorii care influențează absorbția percutanată dependenți de substanța

medicamentoasă sunt următorii, CU EXCEPŢIA:

A. coeficient de repartiție strat cornos/vehicul

B. structura chimică a substanței active

C. prezența formelor polimorfe

D. mărimea particulelor

E. viscozitatea excipientului

654 27.4. ❋ Următoarele afirmații referitoare la promotorii absorbției cutanate sunt

adevarate, CU EXCEPŢIA:

A. permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice

B. scad temporar capacitatea de barieră a pielii

C. cresc permeabilitatea substanței medicamentoase prin stratul cornos

D. nu permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice

E. sunt farmacologici inerți

655 27.5. ❋ Următorii excipienți utilizați în formularea preparatelor dermatologice sunt

polioli, CU EXCEPŢIA:

A. propilenglicol

B. colesterol

C. polietilenglicoli lichizi

D. polietilenglicoli solizi

E. glicerol

656 27.6. ❋ Conform FRX, pH-ul unguentelor este:

A. mai mic de 4,5

B. mai mare de 8,5

C. 4,0

D. 4,5–8,5

E. 9,0

657 27.7. ❋ Conform FRX următoarele afirmații referitoare la unguentele oftalmice sunt

adevărate, CU EXCEPŢIA:

A. se aplică pe mucoasa conjunctivală

B. se prepară în condiții aseptice

C. se condiționează în recipiente sterile, închise etanș, cu cel mult 20 g unguent

oftalmic

D. sunt preparate semisolide, sterile

E. se condiționează în recipiente sterile, închise etanș, cu cel mult 10 g unguent

oftalmic

94

Nr. Tema Enunț

658 27.8. ❋ Următoarele afirmații referitoare la paste sunt false, CU EXCEPŢIA:

A. sunt unguente cu un conținut ridicat de substanțe insolubile solide (sub 10%)

B. sunt unguente cu un conținut ridicat de substanțe insolubile solide (sub 5%)

C. filmul realizat pe tegument este opac

D. nu au proprietăți de protecție a pielii

E. nu au efect de filtru solar

659 27.9. Conform FRX, după gradul de dispersie al substanțelor active, unguentele pot fi:

A. suspensii

B. soluții

C. emulsii

D. pomezi

E. cu mai multe faze

660 27.10. ❋ Următoarele afirmații referitoare la vaselină ca bază de unguent sunt adevărate,

CU EXCEPŢIA:

A. prezintă toleranță ridicată

B. se poate steriliza prin căldură uscată

C. este inertă din punct de vedere chimic

D. are proprietăți ocluzive

E. nu penetrează prin piele

661 27.11. Conform FRX, următoarele afirmații referitoare la unguente sunt ADEVARATE:

A. se utilizează în scop cosmetic

B. sunt destinate aplicării pe piele

C. sunt destinate aplicării pe mucoase

D. se utilizează în scop terapeutic

E. sunt preparate farmaceutice semisolide

662 27.12. ❋ Hidrogelurile prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:

A. formează un film protector la locul de aplicare

B. prezintă o bună capacitate de cedare a substanței medicamentoase

C. pH-ul nu poate fi ajustat

D. pot fi ușor invadate de microorganisme

E. formează xerogeluri

663 27.13. Promotorii de absorbție utilizați în formularea unguentelor trebuie să

îndeplinească următoarele condiții:

A. să fie inerți din punct de vedere farmacologic

B. să nu aibă acțiune imediată

C. să prezinte metabolizare facilă în organism

D. să nu interacționeze cu substanțele active

E. să nu interacționeze cu alte componente ale formulării

664 27.14. STT-urile prezintă următoarele elemente structurale:

A. un strat permeabil numit și material suport

B. un strat suport pentru substanța medicamentoasă

C. o membrană pentru controlul vitezei de eliberare a substanței medicamentoase

D. un strat adeziv

E. linia de protecție sau linia de eliberare

95

Nr. Tema Enunț

665 27.15. ❋ Conform FR X – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la STT-uri

sunt adevarate, CU EXCEPŢIA:

A. sunt preparate farmaceutice flexibile

B. sunt aplicate pe pielea lezată pentru a elibera una sau mai multe substanțe

active în circulația generală

C. conțin una sau mai multe substanțe active

D. sunt ambalate individual în plicuri sigilate

E. pot avea dimensiuni diferite

666 27.16. ❋ Următoarele afirmații referitoare la STT sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

A. eliberarea substanței medicamentoase are loc după o viteză programată

B. se reduce metabolizarea substanței active prin ocolirea ficatului

C. substanța medicamentoasă intră direct în circulația sistemică

D. substanța medicamentoasă poate suferi degradări datorită fluidelor digestive

E. pot înlocui calea orală de administrare când aceasta este imposibilă

667 27.17. La formularea STT-urilor se are în vedere îndeplinirea următoarelor caracteristici:

A. adezivitate

B. biocompatibilitate

C. impermeabilitate

D. rezistență la mediul înconjurător

E. capacitate de detașare

668 27.18. Promotorii de absorbție incluși în formularea STT-urilor trebuie să prezinte

următoarele proprietăți:

A. să permită eliberarea substanței active din sistemul transdermic

B. să prezinte capacitate mare de penetrație

C. să acționeze lent

D. să altereze unidirecțional proprietatea de barieră a pielii

E. să mărească absorbția percutanată a substanței active

669 27.19. ❋ Conform F.R.X unguentele prezintă următoarele caracteristici, CU

EXCEPŢIA:

A. aspect omogen

B. pH între 4,5 si 8,5

C. culoare și miros caracteristice componentelor

D. pot conține antioxidanți

E. culoare albă

670 27.20. ❋ Următorul unguent oftalmic este oficinal în FRX:

A. unguentul cu acetat de hidrocotizon

B. unguentul cu fenilbutazonă

C. unguentul cu clotrimazol

D. unguentul cu nitrat de pilocarpină

E. unguentul cu clorhidrat de pilocarpină

671 27.21. ❋ Conform FRX următoarele afirmații referitoare la Unguenttul Emulgator sunt

adevărate, CU EXCEPŢIA:

A. conține parafină lichidă

B. este bază de unguent A/U

C. este bază de unguent U/A

D. conține vaselină albă

E. conține alcool cetilstearilic emulgator

96

Nr. Tema Enunț

672 27.22. Conform FRX conservarea unguentelor oftalmice se realizează astfel:


B. în recipiente sterile

C. în recipiente bine închise

D. cu cel mult 20 g unguent

E. cu cel mult 10 g unguent

673 27.23. Conform FRX – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la preparatele

semisolide pentru aplicații cutanate sunt ADEVARATE:

A. sunt destinate absorbției locale a substanțelor active

B. sunt destinate absorbției transdermice a substanțelor active

C. pot conține conservanți antimicrobieni

D. pot conține agenți de creștere a viscozității

E. pot conține coloranți

674 27.24. Conform FRX unguentul cu macrogoli:

A. este o bază de unguent lipofilă

B. este o bază de unguent emulsie A/U

C. este o bază de unguent emulsie U/A

D. conține macrogol 400 si macrogol 4000

E. este o bază de unguent hidrosolubilă

675 27.25. Conform FRX trebuie să fie sterile unguentele care se aplică pe:

A. arsuri

B. plăgi

C. pielea pigmentată

D. pielea capului

E. pielea sugarilor

676 28.1. ❋ Conform FRX, supozitoarele rectale pot avea formă:

A. cilindrică

B. conică

C. ovoidală

D. sferică

E. torpilă

677 28.2. ❋ Conform FRX masa supozitoarelor rectale pentru adulți este:

A. 2-4 g

B. 2-3 g

C. 3-4 g

D. 1-2g

E. 5-12 g

678 28.3. ❋ Următoarele supozitoare sunt oficinale în FRX:

A. supozitoare cu cloramfenicol

B. supozitoare cu metronidazol

C. supozitoare cu nistatin

D. supozitoare cu indometacin

E. supozitoate cu diclofenac sodic

97

Nr. Tema Enunț

679 28.4. ❋ Conform FRX – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la

supozitoare sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:

A. sunt preparate unidoză solide

B. sunt preparate unidoză semisolide

C. conțin una sau mai multe substanțe active dizolvate într-o bază adecvată

D. conțin una sau mai multe substanțe active dispersate într-o bază adecvată

E. pot conține conservanți antimicrobieni și coloranți autorizați de Autoritatea

competentă

680 28.5. ❋ Conform FRX, monografia Suppositoria prevede la controlul de calitate

următoarele determinări, CU EXCEPŢIA:

A. comportament la topire sau dizolvare

B. dozare

C. aspect

D. mărimea particulelor

E. uniformitatea masei

681 28.6. Masa gelatinoasă folosită ca bază de supozitor se prepară, conform FRX, după

următoarea formulă:

A. gelatină : glicerol : apă distilată = 2 g : 4 g : 10 g

B. gelatină : glicerol : apă distilată = 4 g : 2 g : 10 g

C. gelatină : glicerol : apă distilată = 2 g : 10 g : 4 g

D. glicerol : gelatină : apă distilată = 2 g : 4 g : 10 g

E. gelatină : apă distilată : glicerol = 2 g : 4 g : 10 g

682 28.7. ❋ Bazele de supozitoare trebuie să îndeplinească următoarele condiții, CU

EXCEPŢIA:

A. să se topească la temperatura corpului

B. să se dizolve în fluidul rectal

C. să poată fi sterilizate

D. să prezinte un interval mare între punctul de topire și punctul de solidificare

E. să permită includerea de fluide hidrofile și lipofile

683 28.8. ❋ Untul de cacao prezintă următoarele avantaje ca bază de supozitoare, CU

EXCEPŢIA:

A. punct de topire apropiat de temperatura corpului

B. variații în compoziția chimică

C. poate fi sterilizat

D. se pretează la prepararea supozitoarelor prin topire și turnare

E. se pretează la prepararea supozitoarelor prin modelare manuală

684 28.9. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, se prepară din uleiuri vegetale

prin următoarele procedee:

A. hidrogenarea directă a uleiurilor

B. procedeul de interesterificare

C. procedeul de transesterificare

D. procedeul de reesterificare

E. topirea componentelor pe baie de apă

685 28.10. ❋ Bazele de supozitoare tip gliceride de semisinteză prezintă următorul

dezavantaj :

A. viscozitate scăzută în stare fluidă

B. capacitate de emulsionare bună

C. contracție de volum semnificativă

D. diferența între punctele de topire și solidificare este mică

E. stabilitate în timpul depozitării

98

Nr. Tema Enunț

686 28.11. ❋ Următoarele baze de supozitoare sunt baze hidrosolubile:

A. masele Witepsol

B. untul de cacao

C. masele Suppocire

D. masa Estarinum

E. mase de glicerină și săpunuri de sodiu

687 28.12. ❋ Următoarele afirmații referitoare la masa glicero-gelatinoasă ca bază de


A. se pretează pentru metoda de topire și turnare în forme

B. se pretează pentru metoda de modelare manuală

C. se obțin supozitoare elastice

D. se pot dispersa substanțe medicamentoase solide

E. se pot dispersa lichide miscibile

688 28.13. Dezavantajele bazelor de supozitoare cu PEG-uri sunt:

A. favorizează creșterea cristalelor de substanțe suspendate

B. pot dizolva substanțe medicamentoase greu solubile în apă

C. produc iritarea mucoasei rectale

D. produc stare de disconfort

E. nu necesită lubrifierea formelor de turnare

689 28.14. Bazele de supozitoare hidrodispersabile:

A. se caracterizează prin proprietatea lor de a forma emulsii

B. se caracterizează prin proprietatea de a se dispersa în apă

C. formează emulsii de tip H/L

D. formează emulsii de tip L/H

E. cele mai multe au caracter lipofil

690 28.15. ❋ Următoarele substanțe se utilizează ca promotori de absorbție rectali, CU

EXCEPŢIA:

A. Tween 40

B. Tween 80

C. EDTA

D. hialuronidaza

E. BHT

691 28.16. Prepararea supozitoarelor se realizează prin următoarele metode:

A. topire și presare

B. modelare manuală

C. presare la rece

D. procedeul Konig

E. topire și turnare în forme

692 28.17. Conspergarea supozitoarelor preparate prin modelare manuală se realizează cu:

A. amidon

B. lactoză

C. talc

D. bentonită

E. hialuronidază

99

Nr. Tema Enunț

693 28.18. ❋ În bazele de supozitoare se pot asocia următoarele substanțe adjuvante, CU

EXCEPŢIA:

A. adjuvanți pentru îmbunătățirea dispersării substanțelor medicamentoase

B. adjuvanți pentru îmbunătățirea hidrofiliei

C. plastifianți

D. glisanți

E. coloranți

694 28.19. La prepararea supozitoarelor se utilizează ca antioxidanți următoarele substanțe:

A. tocoferol

B. butilhidroxianisol

C. nipaesteri

D. butilhidroxitoluen

E. galat de propil

695 28.20. Următoarele substanțe se utilizează ca și conservanți antimicrobieni la prepararea

supozitoarelor:

A. hialuronidaza

B. acid sorbic

C. nipaesteri

D. ulei de ricin

E. Tween 80

696 28.21. ❋ Următoarele afirmații referitoare la absorbția substanței medicamentoase din


A. absorbția substanței la nivelul venelor hemoroidale inferioare și medii evită

pasajul hepatic

B. venele hemoroidale superioare aduc substanța medicamentoasă prin vena portă

în ficat

C. venele hemoroidale superioare nu evită bariera hepatică

D. între venele hemoroidale inferioare și superioare există numeroase anastomoze

E. cantitatea de substanță care evită bariera hepatică este de 100%

697 28.22. ❋ Pentru a stabili masa de excipient necesară la prepararea supozitoarelor prin

topire și turnare trebuie să se cunoască următorii parametrii, CU EXCEPŢIA:

A. factorul de dislocuire al substanței medicamentoase

B. cantitatea de substanță medicamentoasă pentru un supozitor

C. solubilitatea substanței medicamentoase în excipient

D. capacitatea formelor goale

E. numărul de supozitoare dorit

698 28.23. Agenții de suprafață (surfactanții) acționează ca promotori ai absorbției rectale

prin următoarele mecanisme:

A. creșterea capacității de umectare

B. creșterea tensiunii interfaciale

C. solubilizarea lipidelor din membrană

D. scăderea capacității de umectare

E. formarea de perechi de ioni

699 28.24. Conform FRX, conservarea supozitoarelor se realizează:


B. în recipiente bine închise

C. la 8-15°C

D. la cel mult 25°C

E. la rece

100

Nr. Tema Enunț

700 28.25. La prepararea prin modelare manuală a supozitoarelor se adaugă următorii

plasticizanți:

A. lanolina 1g%

B. ulei de ricin 10 g%

C. ulei de floarea soarelui

D. ulei de ricin 1g%

E. alcool etilic

701 29.1. Lactoza ca excipient în formularea comprimatelor:

A. poate avea rol de dezagregant prin umflare în contact cu apa

B. are rol de diluant, ca lactoză anhidră sau hidratată

C. poate da reacția Maillard cu substanțe cu grupări aminice

D. sub formă anhidră are proprietăți corespunzătoare de coeziune si curgere

excelentă

E. prin atomizare se obține un sortiment aglomerat pentru comprimare directă

702 29.2. ❋ Stearatul de magneziu:

A. este folosit ca glisant la formularea comprimatelor și capsulelor

B. este un lubrifiant solubil pentru comprimatele efervescente

C. acționează printr-o lubrifiere marginală, prin adeziunea grupărilor nepolare ale

moleculei de pereții matriței

D. nu este lubrifiant, ci numai glisant

E. poate prelungi timpul de dizolvare al substanței medicamentoase din

comprimat

703 29.3. Polimeri enterosolubili folosiți la acoperirea comprimatelor cu film sunt:

A. selac

B. acetoftalat de celuloză

C. fosfat dicalcic dihidratat

D. hidroxipropilceluloza

E. copolimeri ai acidului metacrilic de tip Eudragit

704 29.4. ❋ Următoarele enunțuri cu privire la comprimatele cu cedare prelungită ori

susținută sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:

A. comprimatele cu cedare susținută eliberează după administrare o doză cu

cedare imediată, urmată de o a doua doză cu cedare imediată după o anumită

perioadă de timp

B. comprimatele cu cedare susținută cedează o doză terapeutică inițială imediat

după administrare, urmată de cedarea treptată a substanței medicamentoase dintr-

o doză formulată să asigure o cedare prelungită

C. pot menține concentrația de substanță medicamentoasă în domeniul terapeutic

pe o durată de 24 ore

D. nu se formulează cu substanțe medicamentoase cu indice terapeutic mic

E. formularea tehnologică micșorează viteza de cedare a substanței

medicamentoase

705 29.5. În procesul de comprimare:

A. particulele suferă o deformare plastică

B. particulele nu suferă deformare plastică, ci numai fragmentare

C. are loc generarea de noi suprafețe curate

D. adsorbția de filme pe suprafața particulelor poate accentua legarea acestora

E. în etapa de evacuare comprimatul suferă o revenire elastică

101

Nr. Tema Enunț

706 29.6. ❋ În camera de acoperire Wurster:

A. duza de aerosolizare este în partea de sus

B. este prezentă o duză hidraulică la bază

C. sunt prezente trei coloane dispuse concentric

D. dirijarea aerului se face astfel încât debitul este mai scăzut în centru, ceea ce

face ca în coloana de acoperire comprimatele să coboare în partea centrală

E. există protuberanțe care pătrund în patul comprimatelor

707 29.7. Prepararea comprimatelor efervescente:

A. se poate face prin granularea ambelor fracțiuni cu alcool izopropilic

B. trebuie să aibă loc în încăperi climatizate, cu o umiditate relativă la 25°C de

max. 40%

C. poate utiliza acid citric monohidratat

D. necesită matrițe și poansoane de aproximativ 20 mm

E. nu implică granularea umedă

708 29.8. Comprimatele tip matriță hidrofilă:

A. se prepară prin granularea substanțelor medicamentoase și a excipienților cu

ajutorul unor solvenți organici

B. se prepară prin spray-congealing

C. pot conține acid poliacrilic

D. cedează substanța medicamentoasă prin difuziune

E. se prepară prin comprimare directă

709 29.9. ❋ Comprimatele cu nitroglicerină:

A. pot conține polivinilpirolidonă, ca stabilizant

B. sunt încadrate în categoria comprimatelor pentru supt

C. trebuie să se dezagrege în maxim 5 minute

D. se mai numesc pastile, deoarece substanța medicamentoasă se dizolvă într-o

soluție de zahăr care se toarnă în forme

E. prezintă substanța dizolvată într-o masă de gelatină hidroglicerinată (20:40:40)

710 29.10. ❋ Următoarele enunțuri cu privire la amidonurile modificate sunt ADEVĂRATE,

CU EXCEPŢIA:

A. mai sunt cunoscute sub denumirea de Avicel

B. pot fi utilizate la comprimarea directă

C. își modifică volumul în prezența apei

D. pot fi superdezagreganți

E. unele sorturi hidrolizate conferă un gust plăcut și rezistență mecanică mare

711 29.11. ❋ Următoarele afirmații privitoare la capsulele gelatinoase tari sunt


A. pot conține amestecuri de ingrediente sub formă de pulberi sau granule

B. pot conține soluții sau suspensii medicamentoase în materii grase cu p.t. ridicat

C. se obțin prin procedeul Scherer

D. pot avea o umiditate reziduală de 15 %

E. pot conține dioxid de titan

712 29.12. ❋ Realizarea capsulelor tari enterosolubile se poate face prin următoarele

procedee, CU EXCEPŢIA:

A. prin acoperire cu acetoftalat de celuloză

B. prin acoperire cu hidroxipropilmetilceluloză

C. prin expunerea capsulelor la vapori de formaldehidă

D. prin încapsularea de pelete acoperite

E. prin acoperire cu salol

102

Nr. Tema Enunț

713 29.13. Polivinilpirolidona:

A. se folosește ca lubrifiant în formularea comprimatelor

B. este un liant cu capacitate mare de aglutinare, sub formă de soluție

C. se poate utiliza în comprimatele colorate

D. nu se utilizează în comprimatele colorate, deoarece nu asigură o culoare

omogenă

E. formează granule care se dezagregă greu

714 29.14. ❋ Următoarele enunțuri privitoare la suspensiile formulate în capsulele

gelatinoase moi sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:

A. se pot folosi ca agenți de suspendare metilceluloza, hidroxipropilmetilceluloza

B. se pot folosi ca agenți de suspendare ceara de albine, parafina solidă

C. se folosește ca umectant lecitina de soia

D. la densități mari ale amestecului se vor alege capsule de dimensiuni mici

E. mediul de dispersie poate fi polietilenglicol 400

715 29.15. Ingrediente ale peretelui capsulelor moi pot fi:

A. sorbitol

B. zahăr

C. dioxid de titan

D. stearat de magneziu

E. dioxid de siliciu coloidal

716 29.16. Prepararea capsulelor tari goale include următoarele etape:

A. formarea unor benzi de gelatină de grosime controlată

B. imersia barelor cu pini metalici în soluția de gelatină

C. uscarea celor două jumătăți de capsule

D. îmbinarea celor două jumătăți

E. aplicarea unor foi de gelatină pe o matriță cilindrică cu alveole

717 29.17. Hidroxipropilmetilceluloza ca excipient pentru capsulele operculate:

A. este ideală pentru formulări ce conțin substanțe instabile în mediu apos

B. gelifică la temperaturi mai mici de 60 °C

C. generează capsule flexibile

D. necesită pentru gelificare și adaosul de promotori de gel

E. prezintă, ca și gelatina, grupări chimice reactive

718 29.18. ❋ Procedeul de drajefiere necesită următoarele condiții tehnologice, CU

EXCEPŢIA:

A. o convexitate optimă a comprimatelor ce urmează să fie acoperite

B. o rezistență mecanică redusă a nucleelor

C. o friabilitate redusă a nucleelor

D. folosirea unui poanson cu o rază dublă

E. folosirea unui poanson concav

719 29.19. Plastifianții ca excipienți la acoperirea comprimatelor:

A. acționează prin creșterea temperaturii de tranziție a polimerilor Tg

B. acționează prin scăderea temperaturii de tranziție a polimerilor, Tg

C. pot crește permeabilitatea filmului de polimer

D. scad elongația filmului polimeric

E. includ copolimeri de metacrilați aminoesteri (Eudragit)

103

Nr. Tema Enunț

720 29.20. ❋ Dioxidul de siliciu coloidal:

A. este un glisant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de

preparare a pulberilor de 10%

B. este un lubrifiant, fără limite specificate de FRX

C. este un lubrifiant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de

preparare a capsulelor de 1%

D. este un glisant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de

preparare a capsulelor de 10%

E. este un glisant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de

preparare a comprimatelor de 3%

721 29.21. FRX prevede conținutul capsulelor sub formă de:

A. substanțe active sub formă de pastă

B. substanțe solide în soluție

C. amestecuri de substanțe sub formă de pelete

D. amestecuri de substanțe sub formă de pulberi

E. amestecuri de substanțe sub formă de granulate

722 29.22. ❋ Conform FRX, comprimatele acoperite:

A. pot prezenta pigmentări sau particule diferit colorate, dar omogen repartizate

B. pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite inscripționări sau șanțuri

C. au suprafață plană sau convexă, continuă

D. sunt obligatoriu albe

E. au margini intacte

723 29.23. Conform FRX, pentru drajeuri sunt ADEVĂRATE următoarele afirmații:

A. se înscriu în categoria compressi obducti

B. au suprafață plană sau convexă

C. masa învelișului nu trebuie să fie mai mare decât masa nucleului

D. pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite semne (șanțuri, inscripționări)

E. se mai numesc comprimate filmate

724 29.24. ❋ Conform FRX, pentru comprimatele acoperite enterosolubile următoarele

afirmații sunt FALSE, CU EXCEPŢIA:

A. trebuie să se dezagrege în pepsină-soluție acidă (R) în cel mult 1 h, dacă nu se

prevede altfel

B. trebuie să se dezagrege în pancreatină-soluție alcalină (R) în cel mult 2 h, dacă

nu se prevede altfel

C. trebuie să se dezagrege în apă în cel mult 1 h, dacă nu se prevede altfel

D. cele cu acțiune prelungită pot prezenta particule diferit colorate, dar omogen

repartizate

E. trebuie să se dezagrege în pancreatină- soluție alcalină (R) în cel mult 1 h, dacă

nu se prevede altfel

725 29.25. FRX prevede la capsule următoarele căi de administrare:

A. rectală

B. orală, după dispersare sau dizolvare prealabilă în apă

C. vaginală

D. prin implantare

E. orală

104

Nr. Tema Enunț

726 30.1. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:

A. profesia de medic

B. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea

profesiei de farmacist

C. orice ocupație de natură a aduce atingere demnității profesiei de farmacist

D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia

E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească

727 30.2. ❋ Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România:

A. are valabilitate 5 ani

B. se avizează trimestrial pe baza asigurării de răspundere civilă

C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei

D. necesită aprobare din partea Casei de asigurări de sănătate

E. devine operativ numai după încheierea asigurării de sănătate

728 30.3. ❋ Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se acordă pe

baza următoarelor acte, exceptând:

A. certificat de competență lingvistică

B. documente care atestă formarea în profesie

C. certificat de sănătate

D. certificat de cazier judiciar

E. declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate de

incompatibilități și nedemnități

729 30.4. ❋ Colegiul Farmaciștilor din România este un organism:

A. neprofesional

B. politic

C. cu scop patrimonial

D. de drept public

E. fără autonomie instituțională în domeniul său de competențe

730 30.5. Colegiul Farmaciștilor din România este organizat și funcționează:

A. pe criterii teritoriale

B. la nivel național

C. la nivel județean

D. la nivel internațional

E. la nivelul municipiului București

731 30.6. Membrii Colegiului Farmaciștilor din România au următoarele drepturi:

A. să aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor

teritoriale sau naționale ale Colegiului Farmaciștilor din România

B. să participe la orice acțiune a Colegiului Farmaciștilor din România și să fie

informați în timp util despre acestea

C. să participe la ședințele ori adunările la care au fost convocați

D. să păstreze secretul profesional

E. să conteste sancțiunile primite

732 30.7. Membrii Colegiului Farmaciștilor din România au următoarele obligații, cu

excepția:

A. să rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate în calitate de membri sau

reprezentanți ai corpului profesional

B. să poarte însemnele Colegiului Farmaciștilor din România

C. să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciștilor din România și

să primească informațiile solicitate

D. să solicite ajutoare materiale pentru situații deosebite

E. să păstreze secretul profesional

105

Nr. Tema Enunț

733 30.8. Obligațiile membrilor Colegiului Farmaciștilor din Romania, ce decurg din

calitatea lor specială de farmaciști sunt:

A. să achite, în termenul stabilit, cotizația datorată în calitate de membru al

Colegiului Farmaciștilor din România

B. să participe la ședințele sau adunările la care au fost convocați

C. să respecte drepturile legale ale pacienților

D. să respecte și să aplice în orice împrejurare normele de deontologie

farmaceutică

E. să acorde, cu promptitudine, asistență farmaceutică de urgență, ca o îndatorire

fundamentală, profesională, civică

734 30.9. ❋ Care enunț referitor la Colegiul Farmaciștilor teritorial este fals?

A. are personalitate juridică

B. are patrimoniu și buget propriu

C. nu poate funcționa în afara Colegiului Farmaciștilor din România

D. sediul este în orice oraș din județ

E. cuprinde toți farmaciștii care exercită profesia în unitatea administrativ-

teritorială respectivă

735 30.10. ❋ Organele de conducere ale Colegiului teritorial sunt următoarele, cu excepţia:

A. consiliul

B. adunarea generală a farmaciștilor

C. biroul executiv

D. biroul consiliu

E. președintele

736 30.11. ❋ Care din următoarele enunțuri referitoare la Adunarea generală a farmaciștilor

din Colegiul teritorial, este fals:

A. cuprinde toți farmaciștii înscriși în colegiul teritorial respectiv

B. se întrunește anual în primul trimestru

C. aprobă proiectul de buget al colegiului

D. se întrunește la convocarea biroului consiliu

E. se întrunește la convocarea consiliului

737 30.12. ❋ Membrii consiliului structurilor teritoriale și reprezentanții în Adunarea

generală națională se aleg pe o perioadă de:

A. 3 ani

B. 5 ani

C. 4 ani

D. 1 an

E. 10 ani

738 30.13. Biroul consiliu este format din:

A. 1 președinte

B. 4 vicepreședinți

C. 2 secretari

D. 3 vicepreședinți

E. 1 secretar

739 30.14. Atribuțiile Adunării generale naționale sunt următoarele, cu excepția:

A. elaborează statutul Colegiului Farmaciștilor din România

B. elaborează Codul deontologic al farmacistului

C. aprobă bugetul de venituri și cheltuieli

D. alege comisia de cenzori

E. stabilește sistemul de credite de educație continuă

106

Nr. Tema Enunț

740 30.15. Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România are următoarele

atribuții, cu excepția:

A. aprobă statutul Colegiului Farmaciștilor din România

B. aprobă Codul deontologic al farmacistului

C. colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării la elaborarea tematicilor,

metodologiilor, concursurilor și examenelor pentru farmaciști

D. fixează cotizația care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist

E. alege, dintre membrii săi, pe cei care vor forma comisiile de lucru

741 30.16. ❋ Comisiile de disciplină la nivel teritorial conțin:

A. 5 membri

B. 8 membri

C. 2 membri

D. 3 membri

E. 7 membri

742 30.17. Sancțiunile disciplinare sunt:

A. mustrare

B. amendă

C. avertisment

D. vot de blam

E. suspendarea calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România pe o

perioadă determinată, mai mare de 3 ani

743 30.18. ❋ Cuantumul cotizației de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se

stabilește de către:

A. adunarea generală a farmaciștilor

B. biroul consiliu

C. președintele biroului consiliu

D. biroul executiv

E. consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România

744 30.19. Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înțelege:

A. diploma de farmacist eliberată de Ministerul Sănătății Publice

B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de o instituție de învățământ

superior medico-farmaceutic acreditată în România

C. diploma de farmacist eliberată conform normelor de statele membre ale

Uniunii Europene

D. diploma de farmacist eliberată de o instituție de învățământ superior medico-

farmaceutic acreditată în România

E. certificatul de farmacist primar, eliberat de o instituție de învățământ superior

745 30.20. Față de persoana care i se adresează pentru obținerea serviciilor farmaceutice, în

exercitarea profesiei, farmacistul trebuie să dovedească:

A. profesionalism

B. devotament

C. indiferență

D. respect

E. aroganță

107

Nr. Tema Enunț

746 30.21. ❋ Profesia de farmacist se exercită pe teritoriul României, de către următoarele

persoane fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în farmacie, cu

excepţia:

A. cetățeni ai statului român

B. cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând

Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene

C. cetățeni ai unui stat membru al alianței nord-atlantice

D. soțul/soția unui cetățean român

E. cetățeni ai statelor terțe beneficiari ai statutului de rezident permanent în

România

747 30.22. ❋ Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să

exercite activitățile următoare, cu excepția:

A. colaborare cu medicul pentru stabilirea și urmărirea terapiei pacientului

B. farmacovigilență

C. analize în laboratoare de biochimie și toxicologie

D. analize în laboratoare de microbiologie

E. marketing și management farmaceutic

748 30.23. Colegiul Farmaciștilor din România are următoarele atribuții:

A. colaborează în domeniul său cu Ministerul Educației Naționale prin asigurarea

controlului aplicării regulamentelor și normelor care organizează și reglementează

exercitarea profesiei de farmacist

B. întocmește și actualizează permanent Registrul unic al farmaciștilor din

România

C. elaborează și aprobă Codul deontologic al farmacistului

D. colaborează în domeniul său de competență cu Ministerul Educației Naționale

la formarea profesională a farmaciștilor

E. avizează fișa de atribuții a postului de farmacist

749 30.24. ❋ Calitatea de membru al Colegiului Farmaciștilor din România poate fi

suspendată la cerere pe o durată de maxim:

A. 1 an

B. 3 ani

C. 4 ani

D. 5 ani

E. 7 ani

750 30.25. Profesia de farmacist poate fi exercitată pe teritoriul României de persoanele care

îndeplinesc următoarele condiții, exceptând cele care:

A. dețin un titlu de calificare în domeniul medical, prevăzut de lege

B. nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate

C. sunt membri ai Colegiului Medicilor din România

D. sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de farmacist

E. nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate

751 31.1. ❋ În funcție de procesele care stau la baza separărilor cromatografice există

următoarele metode, cu excepţia:

A. cromatografie de adsorbție

B. cromatografie de repartiție

C. cromatografie de absorbție

D. cromatografie de excludere sterică

E. cromatografie de schimb ionic

108

Nr. Tema Enunț

752 31.2. ❋ Următoarele elemente sunt comune metodelor cromatografice, cu excepţia:

A. prezența unei faze staționare și a unei faze mobile

B. cele două faze sunt nemiscibile

C. între cantitatea de analiți repartizați între cele două faze nu există un echilibru

D. migrarea analiților de-a lungul fazei staționare se realizează cu viteze diferite

E. separarea constă în eluarea continuă a analiților ce părăsesc succesiv coloana

753 31.3. ❋ Rf-ul cromatografic este:

A. mărimea ce depinde de natura gazului purtător

B. raportul b/a; a = distanța de migrare a probei; b = distanța de migrare a

frontului fazei mobile

C. raportul a/b; a = distanța de migrare a frontului fazei mobile; b = distanța de

migrare a probei

D. mărime ce depinde de timpul și volumul de retenție

E. raportul a/b; a = distanța de migrare a probei; b = distanța de migrare a

frontului fazei mobile

754 31.4. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la cromatografia cu

fluide supercritice:

A. este utilizată pentru separarea substanțelor termolabile

B. este o metodă complementară a cromatografiei în fază gazoasă și în fază

lichidă

C. este o metodă complementară cromatografiei de excludere-difuzie

D. poate utiliza coloane capilare ca în cromatografia de gaze

E. poate utiliza coloane umplute cu rășini schimbătoare de ioni

755 31.5. Detecția spoturilor analiților în CSS se poate efectua prin următoarele procedee:

A. examinarea bibliotecilor de spectre

B. examinarea plăcii cromatografice în UV

C. expunerea plăcii cromatografice la vapori de iod

D. măsurarea picurilor de pe cromatogramă

E. pulverizarea de reactivi diverși

756 31.6. ❋ Următoarele metode cromatografice sunt oficializate de FRX, cu excepția:

A. cromatografia pe hârtie

B. cromatografia pe strat subțire

C. cromatografia de gaze

D. cromatografia de lichide sub presiune (cromatografia de lichide de înaltă

performanță/presiune – HPLC)

E. cromatografia de schimb ionic

757 31.7. ❋ Conform FR X, punerea în evidență a spoturilor de pe cromatogramă (în CSS)

se face prin următoarele metode, cu excepţia:

A. examinare ca atare în lumină vizibilă

B. examinare în lumină vizibilă, după tratare cu reactivi potriviți

C. măsurarea picului cromatografic

D. examinare în lumină UV la 366 nm

E. examinare în lumină UV la 254 nm

109

Nr. Tema Enunț

758 31.8. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate referitor la rezoluția procesului de

separare în cromatografie:

A. exprimă aptitudinea unui sistem cromatografic de a separa componenții dintr-

un amestec

B. depinde de distanța care separă vârfurile picurilor

C. depinde de lărgimea fiecăruia dintre cele două picuri

D. cu cât are o valoare mai mică, cu atât rezoluția este mai bună

E. este raportul dintre distanța parcursă de analit și distanța parcursă de frontul

fazei mobile

759 31.9. Gelurile de dextran utilizate ca suporturi în cromatografia de excludere sterică

prezintă următoarele caracteristici:

A. se obțin din dextran printr-o reacție de reticulare cu epiclorhidrina glicerinei, în

mediu bazic

B. conțin molecule de galactoză

C. poartă denumirea și de Sephadex

D. au o rigiditate mecanică bună

E. se obțin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare

760 31.10. Dacă se consideră reacția reversibilă de schimb ionic dintre 2 ioni A și B,

următoarele enunțuri sunt adevărate, cu excepția:

A. dacă rășina are o afinitate mai mare pentru ionul B decât pentru ionul A,

valoarea constantei de echilibru este mai mare decât unitatea, KA/B>1

B. dacă rășina are o afinitate mai mare pentru ionul B decât pentru ionul A,

valoarea constantei de echilibru este mai mică decât unitatea, KA/B<1

C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cât diferența dintre afinitățile

pentru ionii A și B este mai mare

D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cât diferența dintre afinitățile

pentru ionii A și B este mai mică

E. valoarea constantei de echilibru este mai mică cu cât diferența dintre afinitățile

pentru ionii A și B este mai mare

761 31.11. ❋ Schema unui gaz cromatograf conține următoarele componente, cu excepţia:

A. rezervor gaz purtător

B. injector

C. coloană cromatografică

D. monocromator

E. detector

762 31.12. ❋ Determinarea concentrației componenților separați prin GC se poate realiza

prin următoarele procedee, mai puțin unul:

A. metoda normării ariilor

B. metoda standardului intern

C. metoda curbei de calibrare

D. metoda examinării în UV

E. metoda standardului extern

763 31.13. ❋ Care dintre următoarele enunţuri referitoare la cromatografia de gaze este fals:

A. este o metodă de separare cromatografică

B. utilizează ca fază mobilă un gaz

C. utilizează ca fază staționară un lichid

D. utilizează ca fază mobilă un lichid

E. utilizează ca faza staționară un solid

110

Nr. Tema Enunț

764 31.14. În cromatografia de gaze, programarea temperaturii, prin creșterea treptată a

acesteia, determină:

A. obținerea unor separări bune prin accelerarea proceselor cromatografice

B. obținerea unor picuri largi

C. creșterea concentrației substanțelor în faza mobilă gazoasă

D. creșterea coeficientului de repartiție

E. obținerea unor picuri mai strâmte, cu baza mai mică

765 31.15. În cromatografia de lichide sub presiune:

A. faza staționară este un solid cu granulație fină

B. faza staționară este un solid impregnat cu un lichid

C. faza mobilă este un lichid

D. faza mobilă este un gaz

E. faza staționară este un gel

766 31.16. În care din următoarele metode cromatografice, cele 2 faze, mobilă și staționară

nu sunt lichide:

A. cromatografia de repartiție cu fază legată normală sau inversă

B. cromatografia de excludere prin separări polare

C. cromatografia de repartiție cu fază adsorbită normală sau inversă

D. cromatografia de excludere prin separări nepolare

E. cromatografia de schimb ionic cu rășini chelatante

767 31.17. ❋ Următoarele faze staționare se utilizează în cromatografia de excludere sterică,

cu excepția:

A. gel de dextran

B. silicagel

C. sepharoză

D. gel de poliacrialamidă

E. aerogel

768 31.18. ❋ Suportul de fază staționară în cromatografia pe hârtie prezintă următoarele

caracteristici, cu excepţia:

A. este hârtia cromatografică

B. este formată din lanțuri celulozice

C. are caracter hidrofil

D. între lanțurile celulozice există un număr mare de legături covalente

E. se poate impregna cu alumină, schimbători de ioni, kieselgur

769 31.19. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la mărimile de retenție

în procesele cromatografice:

A. caracterizează reținerea analiților în coloana cromatografică, respectiv pe faza

staționară

B. timpul de retenție este egal cu volumul de fază mobilă necesar pentru a aduce

analitul cu concentrația sa maximă în detector

C. raportul de retenție se exprimă prin raportul dintre viteza medie de deplasare a

analitului și viteza medie de deplasare a fazei mobile

D. cuprind timp de retenție, volum de retenție, raport de retenție, factor de retenție

E. factorul de retenție se exprimă prin raportul dintre cantitatea de analit care se

găsește în faza mobilă și cantitatea de analit care se găsește în faza staționară

111

Nr. Tema Enunț

770 31.20. ❋ În analiza HPLC se pot utiliza următorii detectori, cu excepţia:

A. detectori UV, Vis, IR

B. detector de ionizare în flacără

C. detector de fluorescență

D. detector – spectrometru de masă

E. detector refractometric

771 31.21. Cromatografia de schimb ionic:

A. este o tehnică lichid cromatografică

B. coloana este umplută cu fază staționară polimerică pe care sunt grefate grupări

acide ionizabile

C. coloana este umplută cu fază staționară polimerică pe care sunt grefate grupări

bazice ionizabile

D. fazele staționare sunt constituite din geluri

E. faza mobilă este formată din soluții neapoase

772 31.22. ❋ Cele mai importante caracteristici ale detectorilor utilizați în cromatografie

sunt următorii, cu excepţia:

A. specificitate

B. sensibilitate

C. limită de detecție

D. liniaritate

E. înălțimea talerului teoretic

773 31.23. Cromatografia de excludere sterică include următoarele tehnici, cu excepția:

A. filtrarea pe gel, în cazurile în care faza mobilă este apoasă

B. adsorbție la suprafața fazei staționare

C. permeația prin gel, în cazurile în care faza mobilă este organică

D. schimb ionic

E. excluderea de mărime

774 31.24. Cromatografia de excludere sterică este utilizată pentru:

A. separarea polimerilor sau a macromoleculelor cu masă moleculară mare

B. separarea de molecule cu mărime diferită

C. determinarea distribuției maselor moleculare

D. determinarea transmitanței

E. determinarea cantitativă a substanțelor volatile

775 31.25. Ecuația lui van Deemter face legătura între următorii parametrii:

A. difuzia longitudinală

B. lungime de undă

C. difuzia turbulentă

D. absorbanță

E. înălțimea talerului teoretic

776 32.1. ❋ Pentru ca o substanță să poată servi ca o titrosubstanță (substanță de referință)

ea trebuie să aibă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. să aibă o compoziție bine definită

B. să fie solubilă în solventul ales, cu obținerea unor soluții stabile

C. să fie stabilă

D. să prezinte un grad înalt de puritate

E. să nu fie solubilă în solventul ales

112

Nr. Tema Enunț

777 32.2. ❋ Factorul de molaritate al soluțiilor volumetrice preparate cu substanțe chimice

de referință este:

A. 0,90

B. 0,95

C. 0,97

D. 1,00

E. 1,10

778 32.3. ❋ Conform FR X, pentru stabilirea factorului de molaritate al soluției de acid

clorhidric 0.1 mol/l, titrosubstanța este:

A. hidroxid de sodiu

B. acetat de potasiu

C. hidrogenocarbonat de amoniu

D. hidrogenocarbonat de potasiu

E. hidroxid de potasiu

779 32.4. ❋ Conform FR X, pentru stabilirea factorului de molaritate al soluției de hidroxid

de sodiu 0.1 mol/l, titrosubstanța este:

A. acid clorhidric 100 g/l

B. acid clorhidric 200 g/l

C. acid sulfuric 100 g/l

D. acid oxalic

E. nici un răspuns corect

780 32.5. Următoarele substanțe se pot doza complexonometric, conform FRX:

A. carbonat bazic de magneziu

B. sulfat de aluminiu

C. bromură de sodiu

D. benzoat de sodiu

E. gluconat de calciu

781 32.6. Fenilbutazona din unguentul cu fenilbutazonă se dozează, conform FR X:

A. după dispersare în alcool

B. după dispersare în apă

C. prin titrare cu HCl 0,1 mol/l

D. în prezența indicatorului roșu de fenol

E. după dispersare, prin încălzire, în amestec alcool-eter în prealabil neutralizat

782 32.7. Conform FR X următoarele substanțe se pot doza cu EDTA-disodic:

A. carbonat de calciu

B. gluconat de calciu

C. clorură de sodiu

D. clorură de calciu

E. bromură de potasiu

783 32.8. ❋ Care dintre următoarele substanțe se poate doza cu EDTA-disodic, conform FR

X:

A. bromură de amoniu

B. clorură de amoniu

C. nitrat bazic de bismut

D. metenamină

E. cefotaximă sodică

113

Nr. Tema Enunț

784 32.9. Conform FR X, factorul de molaritate al soluției de tiosulfat de sodiu 0.01 mol/l

se stabilește utilizând:

A. permanganat de potasiu ca titrosubstanță

B. albastru de bromtimol ca indicator

C. dicromat de potasiu ca titrosubstanță

D. roșu de fenol ca indicator

E. amidon ca indicator

785 32.10. Factorul de molaritate pentru soluția volumetrică de permanganat de potasiu 0.02

mol/l se stabilește utilizând (conform FR X):

A. acid clorhidric 0,1 mol/l (R)

B. acid oxalic ca titrosubstanță

C. acid sulfuric 100 g/l (R)

D. fenolftaleină ca indicator

E. metiloranj ca indicator

786 32.11. ❋ Factorul de molaritate pentru soluția volumetrică de nitrit de sodiu 0.1 mol/l se

stabilește utilizând (conform FR X) următorii reactivi, mai puţin :

A. acid oxalic (R)

B. acid sulfanilic (R)

C. amoniac 100 g/l (R)

D. bromură de potasiu (R)

E. galben de metanil – soluție (I)

787 32.12. La stabilirea factorului de molaritate al soluției volumetrice de iod 0.01 mol/l sunt

utilizați următorii reactivi, mai puțin (conform FR X):

A. hidrogenofosfat de potasiu (R)

B. trioxid de arsen ca titrosubstanță

C. hidroxid de sodiu 1 mol/l

D. hidrogenocarbonat de sodiu (R)

E. metiloranj ca indicator

788 32.13. Conform FR X, la dozarea teofilinei sunt utilizați următorii reactivi și indicatori,

cu excepția:

A. nitrat de argint 0,1 mol/l

B. fenolftaleină - soluție (I)

C. hidroxid de sodiu 0,1 mol/l

D. acid percloric 0,1 mol/l în dioxan

E. albastru de bromtimol – soluție (I)

789 32.14. Conform FR X, la dozarea iodurii de potasiu sunt utilizați următorii reactivi și

indicatori, cu excepția:

A. hidroxid de sodiu 0,1 mol/l

B. fenolftaleină ca indicator

C. acid clorhidric (R)

D. roșu de fenol ca indicator

E. iodat de potasiu 0,05 mol/l

790 32.15. ❋ Conform FR X, la dozarea cafeinei se utilizează:

A. acid sulfuric 100 g/l

B. apă (R)

C. acid clorhidric 0,1 mol/l

D. acid percloric 0,1 mol/l în acid acetic anhidru

E. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l

114

Nr. Tema Enunț

791 32.16. ❋ Conform FR X, la dozarea benzoatului de sodiu se utilizează:

A. fenolftaleină ca indicator

B. acid clorhidric 0,1 mol/l

C. hidroxid de sodiu 0,1 mol/l

D. anhidridă acetică (R)

E. acid percloric 0,1 mol/l în dioxan

792 32.17. Conform FR X, la dozarea clorhidratului de efedrină sunt utilizați următorii

reactivi și indicatori, cu excepția:

A. acid acetic anhidru (R)

B. acetat de mercur (II) în acid acetic anhidru (R)

C. galben de metanil în dioxan ca indicator

D. acid clorhidric 0,1 mol/l

E. fenolftaleină ca indicator

793 32.18. La dozarea metronidazolului din supozitoarele cu metronidazol sunt utilizați

următorii reactivi și indicatori (conform FR X):

A. cloroform (R)

B. roșu de metil în cloroform (I)

C. fenolftaleină soluție (I)

D. acid clorhidric 0,1 mol/l

E. acid percloric 0,1 mol/l în dioxan

794 32.19. La dozarea acidului acetilsalicilic din comprimate sunt utilizați următorii reactivi

și indicatori (conform FR X):

A. roșu de metil (I)

B. cloroform (R)

C. alcool (R) neutralizat la fenolftaleină (I)

D. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l

E. albastru de bromtimol (I)

795 32.20. La dozarea clorhidratului de procaină din soluția injectabilă sunt utilizați

următorii reactivi și indicatori (conform FR X):

A. acid sulfuric 100 g/l (R)

B. nitrit de sodiu 0,1 mol/l

C. bromură de potasiu (R)

D. roșu de metil (I)

E. tropeolină 00 (I)

796 32.21. ❋ La dozarea acidului acetil salicilic din comprimate, ca indicator se utilizează

(conform FR X):

A. metiloranj – soluție (I)

B. fenolftaleină – soluție (I)

C. roșu de fenol – soluție (I)

D. albastru de bromtimol – soluție (I)

E. roșu de metil – soluție (I)

797 32.22. ❋ Conform FR X, care din următoarele substanțe nu se dozează prin metoda

acido – bazică în mediul anhidru?

A. clorhidrat de papaverină

B. cafeină

C. tetraborat de sodiu

D. benzoat de sodiu

E. hidrogenomaleat de proclorperazină

115

Nr. Tema Enunț

798 32.23. La determinarea concentrației soluției etalon de cobalt sunt utilizați următorii

reactivi și indicatori (conform FR. X):

A. acetat de amoniu (R)

B. negru eriocrom T (I)

C. murexid (I)

D. acid percloric 0,05 mol/l în dioxan

E. edetat disodic 0,05 mol/l

799 32.24. ❋ La determinarea concentrației soluției etalon de fer sunt utilizați următorii

reactivi și indicatori (conform FR. X), cu excepţia:

A. acid clorhidric 100 g/l (R)

B. iodură de potasiu (R)

C. murexid (I)

D. amidon (I)

E. tiosulfat de sodiu 0,1 mol/l

800 32.25. ❋ La determinarea concentrației soluției etalon de cupru sunt utilizați următorii

reactivi și indicatori (conform FR. X), cu excepţia:

A. acid acetic 300 g/l (R)

B. fenolftaleină - soluție (I)

C. iodură de potasiu (R)

D. amidon (I)

E. tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l

801 33.1. ❋ Conform FR X domeniul vizibil este cuprins între:

A. 400 -900 nm

B. 185 – 400 nm

C. 400 – 800 nm

D. 400 – 1300 nm

E. 700 – 1100 nm

802 33.2. ❋ Conform FR X domeniul ultraviolet este cuprins între:

A. 400 -900 nm

B. 185 – 400 nm

C. 400 – 800 nm

D. 400 – 1100 nm

E. 700 – 1100 nm

803 33.3. ❋ Conform FR X, spectrofotometrul de absorbție în UV-Vis se compune din

următoarele părți, cu excepţia:

A. sursa de radiații

B. monocromatorul

C. coloană cromatografică

D. amplificator

E. detector

804 33.4. ❋ Care dintre următoarele enunțuri nu este adevărat:

A. absorbanța este proporțională cu concentrația analitului

B. Legea Lambert-Beer este valabilă numai pentru soluții diluate

C. absorbanța este logaritmul zecimal al transmitanței

D. absorbanța este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii

incidente și intensitatea luminii transmise

E. absorbanța este proporțională cu grosimea stratului absorbant

116

Nr. Tema Enunț

805 33.5. ❋ Care dintre următoarele enunțuri nu este adevărat, referitor la absorbanța

specifică:

A. reprezintă absorbanța corespunzătoare unui strat de soluție cu grosimea de 1

cm

B. este o constantă specifică fiecărei substanțe la o lungime de undă dată

C. reprezintă absorbanța corespunzătoare unui strat de soluție ce conține 1 mg de

substanță în 100 ml

D. reprezintă absorbanța corespunzătoare unui strat de soluție ce conține 1 g de

substanță în 100 ml

E. se poate utiliza pentru a calcula concentrația unui analit

806 33.6. ❋ Spectrele de absorbție în UV-Vis se obțin grafic prin reprezentarea pe:

A. abscisă – transmitanța, ordonată - lungimea de undă

B. abscisă – absorbanța, ordonată - lungimea de undă

C. abscisă – lungimea de undă, ordonată – absorbanța

D. abscisă – concentraţie, ordonată – transmitanța

E. abscisă – concentraţie, ordonată – absorbanța

807 33.7. Sursa de radiații în VIS:

A. este o lampă de hidrogen

B. este o lampă cu fir de wolfram

C. este o lampă cu deuteriu

D. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 160 – 380 nm

E. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 320-2500 nm

808 33.8. Sursa de radiații în UV:

A. este o lampă de hidrogen

B. este o lampă cu fir de wolfram

C. este o lampă cu deuteriu

D. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 160 – 380 nm

E. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 320-2500 nm

809 33.9. ❋ Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenți într-o

moleculă, la tranziții electronice, se disting următoarele tipuri de electroni, cu

excepţia:

A. înveliș de electroni închis, în care electronii sunt implicați în legături chimice

B. electroni de tip σ

C. electroni de tip n

D. electroni care se găsesc sub forma perechilor de electroni neparticipanți în

învelișul exterior al unor atomi ușori

E. electroni de tip π, în legături duble și triple

810 33.10. Tranziția n-π*:

A. constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegătură n pe un

orbital molecular de antilegatură π*

B. este o tranziție de intensitate mare

C. se întâlnește la sisteme nesaturate, exemplu - compuși carbonilici

D. este o tranziție de intensitate mică

E. apare în UV îndepărtat (sub 200 nm)

117

Nr. Tema Enunț

811 33.11. ❋ Tranzițiile de tip d-d*:

A. sunt specifice compușilor anorganici care implică electronii din orbitalii

moleculari d

B. se produc în domeniul UV

C. se produc în domeniul IR

D. sunt însoțite de o absorbtivitate mare

E. sunt specifice compușilor carbonilici

812 33.12. ❋ Următoarele enunțuri referitoare la tranzițiile σ – σ* sunt adevărate, cu o

excepție:

A. constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de legătură σ pe un

orbital σ*

B. apar în UV îndepartat

C. necesită multă energie

D. sunt tranziții puternice

E. apar în UV apropiat

813 33.13. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate, cu privire la electronii n,

implicați în tranziții electronice:

A. se găsesc sub forma perechilor de electroni neparticipanți în învelișul exterior

al unor atomi ușori

B. sunt mai puternic atrași de nucleele acestor atomi decât electronii σ

C. pot fi excitați cu radiații UV-VIS

D. pot contribui la absorbții în domeniul IR

E. nu pot fi excitați cu radiații UV-VIS

814 33.14. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate, cu privire la electronii implicați

în tranziții electronice:

A. electronii σ sunt implicați în legături covalente σ

B. electronii σ nu contribuie la absorbții în domeniul UV-Vis

C. electronii π sunt implicați în legături simple

D. electronii π sunt greu excitabili

E. electronii π sunt responsabili pentru majoritatea spectrelor electronice

815 33.15. Tranzițiile π – π*:

A. au loc în sisteme saturate

B. au loc în sisteme nesaturate care conțin o dublă legătură etilenică izolată

C. le corespund benzi de absorbție foarte intense

D. le corespund benzi de absorbție slabe

E. sunt tranziții puternice

816 33.16. Legea Lambert-Beer:

A. este legea fundamentală a absorbției

B. este valabilă numai pentru suspensii

C. este valabilă pentru soluții concentrate

D. este valabilă numai pentru soluții diluate

E. absorbanța este proporțională cu concentrația analitului

118

Nr. Tema Enunț

817 33.17. ❋ Care dintre următoarele enunțuri este adevărat:

A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbție spre lungimi de

undă mai mari

B. efectul batocromic constă în creșterea intensității benzilor

C. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbție spre lungimi de

undă mai mici

D. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbție spre lungimi de

undă mai mici

E. efectul hipercromic constă în scăderea intensității benzilor

818 33.18. La alegerea solvenților utilizați în spectroscopia UV-Vis trebuie să se țină cont de

următoarele reguli:

A. este utilizat orice solvent

B. solventul nu trebuie să absoarbă semnificativ în regiunea spectrală utilizată

pentru determinarea unui analit

C. alegerea solventului potrivit este o problemă deosebită

D. interacțiunile dintre analiți și solvenți produc modificări în spectrul UV

E. trebuie să aibă maximul de absorbție la aceiași lungime de undă cu analitul

819 33.19. ❋ Ca detector în spectroscopia UV-Vis se poate utiliza:

A. detector cu ionizare în flacără

B. detector cu captură de electroni

C. fotodiode

D. detectorul termoionic

E. detectorul de conductibilitate termică

820 33.20. Determinarea concentrației în UV-Vis se face prin următoarele metode:

A. metoda normării ariilor

B. cu ajutorul absorbanței specifice

C. metoda volatilităților relative

D. metoda celor mai mici pătrate

E. metoda adausului standard

821 33.21. Avantajele spectrometriei derivate:

A. oferă o precizie mai mică decât spectrometria de ordin zero

B. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate

C. picurile spectrelor derivate sunt mai bine diferențiate

D. oferă o precizie mai mare decât spectrometria de ordin zero

E. oferă o rezoluție mai mică decât spectrul de ordin zero

822 33.22. Spectrele derivate din spectrometria de absorbție prezintă următoarele

caracteristici, cu excepția:

A. oferă o rezoluție mai bună decât spectrul inițial

B. rezoluția crește odată cu ordinul derivatei

C. rezoluția scade odată cu ordinul derivatei

D. amplitudinea picurilor derivate crește cu ordinul derivatei

E. nu oferă o rezoluție mai bună decât spectrul inițial

119

Nr. Tema Enunț

823 33.23. ❋ Care dintre următoarele enunțuri nu este corect referitor la spectrometria

derivată:

A. se aplică în analiza și controlul medicamentelor, analiza biochimică și de

laborator clinic

B. se aplică când spectrele compușilor din amestec nu sunt suficient de

diferențiate

C. în practica analitică se utilizează mai ales spectrele derivate de ordinul 1 și 2

D. cel mai utilizat spectru derivat utilizat în practica analitică este cel de ordinul 3

E. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate, mai diferențiate

824 33.24. În spectrometria derivată, spectrul derivat de ordinul 3 prezintă următoarele

caracteristici:

A. prezintă 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mare

B. prezintă 2 minime, din care unul mai important

C. prezintă 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei

derivate

D. ține seama de maximele și minimele spectrului derivatei de ordin imediat

superior

E. picul cel mai important este situat la aceeași lungime ca și maximul picului de

ordinul zero

825 33.25. În spectrometria derivată, spectrul derivat de ordinul 1 prezintă următoarele

caracteristici:

A. prezintă un maxim corespunzător punctului de inflexiune a părții ascendente a

spectrului de ordinul zero

B. prezintă un minim corespunzător punctului de inflexiune a părții descendente a

spectrului de ordinul zero

C. prezintă două maxime mai mici

D. prezintă două minime accentuate

E. se utilizează în practica analitică

826 34.1. Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice toxicomaniei?

A. este determinată de consumarea repetată a unor doze constante de drog

B. este o intoxicație acută, periodică

C. la suprimarea consumului de drog apare sindromul de abstinență

D. este o intoxicație cronică

E. este însoțită de dependență fizică și/sau psihică

827 34.2. ❋ Dopingul reprezintă:

A. consumul de substanțe pentru a înlătura artificial senzația de oboseală

B. consumul de substanțe exclusiv sintetice pentru a mări performanțele fizice și

intelectuale

C. o intoxicație propriu-zisă

D. consumul de substanțe pentru a înlătura natural senzația de oboseală

E. consumul de substanțe psihoanaleptice fără a afecta integritatea fizică și psihică

a individului

828 34.3. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte despre alcoolism?

A. este o intoxicație accidentală

B. este o “incapacitate legată de alcool”

C. este o intoxicație cronică

D. este o toxicomanie

E. nu reprezintă o “incapacitate”

120

Nr. Tema Enunț

829 34.4. ❋ Manifestările organosomatice din alcoolism sunt:

A. hepatită

B. insomnie

C. polinevrită

D. delirium tremens

E. nevrită optică retrobulbară

830 34.5. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte despre farmacodependența

barbiturică?

A. se caracterizează prin dependență psihică și lipsa dependenței fizice

B. crește toleranța

C. toleranța se manifestă față de efectul hipnotic

D. la întreruperea bruscă a consumului apare sindrom de abstinență

E. toleranța este specifică față de un anumit derivat barbituric

831 34.6. ❋ Farmacodependența barbiturică se caracterizează prin:

A. retenție hidrică

B. creșterea capacității intelectuale

C. creştere ponderală

D. diureză crescută

E. logoree

832 34.7. Tulburările neurologice din farmacodependența barbiturică sunt:

A. amețeli

B. tremurături

C. logoree

D. tulburări de vedere

E. confuzii mintale

833 34.8. Tulburările psihice din farmacodependența barbiturică sunt:

A. halucinații vizuale

B. insomnie

C. delir halucinator

D. scăderea capacității intelectuale

E. tentativă de suicid

834 34.9. Amfetaminomania se caracterizează prin:

A. dependență fizică și psihică

B. dependență psihică moderată

C. lipsa toleranței

D. dependență psihică puternică

E. creșterea toleranței

835 34.10. ❋ Tulburările cardiovasculare din amfetaminomanie sunt:

A. tahipnee

B. aritmie

C. hipotensiune

D. astenie

E. bradicardie

836 34.11. Tulburările neuropsihice din amfetaminomanie sunt:

A. cefalee

B. confuzii mintale

C. somnolență

D. halucinații tactile

E. crize epileptiforme

121

Nr. Tema Enunț

837 34.12. ❋ Care dintre următoarele afirmații despre amfetaminomanie sunt adevărate?

A. s-a dezvoltat în perioada primului război mondial

B. este o toxicomanie minoră

C. prezintă aceeași incidență la orice vârstă

D. nu antrenează cu ușurință politoxicomanii

E. la întreruperea consumului se declanșează sindromul de abstinență

838 34.13. Canabismul se caracterizează prin:

A. dependență psihică puternică

B. toleranță maximă

C. pierdere ponderală exagerată

D. toleranță minimă

E. degradare psihică

839 34.14. ❋ Tulburările neuropsihice produse de consumul drogurilor din cânepa indiană

sunt:

A. halucinații

B. somnolență

C. cașexie

D. atitudine activă față de familie și societate

E. pierdere ponderală

840 34.15. Dietilamida acidului lisergic produce:

A. efect halucinogen

B. o toxicomanie minoră

C. dependență fizică și psihică

D. dependență psihică puternică

E. decădere fizică

841 34.16. Care dintre următoarele afirmații despre morfinomanie sunt adevărate?

A. se instalează după 1-2 doze de morfină

B. este produsă de un drog din grupa stupefiantelor

C. pentru diagnosticarea cazurilor se administrează nalorfină

D. lipsește toleranța

E. evoluează în mai multe etape

842 34.17. ❋ Simptomele caracteristice morfinomanului sunt:

A. extremități reci

B. creștere ponderală

C. midriază

D. tegumente umede

E. hipersecreţii

843 34.18. Sindromul de abstinență la morfină se manifestă prin:

A. hipotermie

B. bradicardie

C. crize de isterie

D. convulsii

E. dureri musculare

844 34.19. ❋ Care dintre următoarele simptome nu sunt caracteristice fazei euforice a

cocainomaniei?

A. senzație de bună dispoziție

B. mioză

C. senzație de vigoare

D. luciditate intelectuală

E. amabilitate exagerată

122

Nr. Tema Enunț

845 34.20. Administrarea cronică a cocainei prin mucoasa nazală produce:

A. halucinații tactile

B. delir

C. halucinații olfactive

D. tulburări respiratorii

E. vasodilatație prelungită

846 34.21. ❋ Cocainomania se caracterizează prin:

A. instalarea rapidă a obișnuinței

B. creştere ponderală

C. instalarea lentă a obișnuinței

D. scăderea toleranței

E. dependență psihică moderată

847 34.22. ❋ Care dintre următoarele afirmații despre heroină sunt false?

A. este cel mai puternic dintre derivații morfinei

B. este un compus interzis ca medicament

C. este monoacetilmorfină

D. se biotransformă la morfină

E. este un derivat de semisinteză al morfinei

848 34.23. Heroinomania se caracterizează prin:

A. sindrom de abstinență grav

B. administrarea drogului prin prizare

C. efect euforizant de aceeași intensitate cu al morfinomaniei

D. stimularea centrilor respiratori

E. administrarea drogului prin fumat și parenteral

849 34.24. ❋ Tabagismul:

A. produce creștere ponderală

B. produce o ușoară dependență psihică

C. scade riscul de infarct miocardic

D. este o toxicomanie majoră

E. produce o puternică dependență psihică

850 34.25. ❋ În mod natural, tutunul conține:

A. nicotină

B. nicotină, oxid de carbon și hidrocarburi polinucleare cancerigene

C. oxid de carbon

D. nicotină și oxid de carbon

E. nicotină și hidrocarburi polinucleare cancerigene

851 35.1. Esențiale pentru acțiunea spasmolitică a atropinei sunt:

A. structura de tropanol

B. structura de pseudotropanol

C. nucleul morfinanic

D. atomul de azot cuaternar

E. integritatea legăturii amidice

852 35.2. Următorii alcaloizi lisergici au acțiune ocitocică:

A. dihidroergocristina

B. dihidroergotamina

C. ergometrinina

D. ergotamina

E. dihidroergotoxina

123

Nr. Tema Enunț

853 35.3. Morfina:

A. determină mioză

B. determină midriază

C. este un derivat peptidic

D. are acțiune spasmolitică

E. are acțiune diuretică

854 35.4. Administrarea rezerpinei este indicată în:

A. ulcer gastric

B. depresie

C. hipertensiune arterială

D. epilepsie

E. sarcină

855 35.5. Ipecacuanhae radix conține alcaloizi:

A. derivați ai acidului lisergic

B. derivați de tip aminoalcool

C. cu nucleu izochinoleinic

D. derivați de ornitină

E. derivați de triptofan

856 35.6. Acțiunea analgezică a morfinei este imprimată de:

A. structura terminală de tirozină

B. puntea epoxi de la C15-C16

C. gruparea cetonică de la C3

D. structura sterolică

E. gruparea de amină primară

857 35.7. La doze terapeutice, codeina:

A. are acțiune diuretică

B. antagonizează efectul analgezicelor

C. este un analeptic respirator

D. este un analgezic slab

E. se indică în intoxicații cu insecticide organo-fosforice

858 35.8. Rauwolfiae radix conține:

A. scopolamina

B. raubazina

C. ergometrina

D. emetina

E. cefelina

859 35.9. Atropina:

A. se folosește în terapeutică ca antispastic

B. este un alcaloid cuaternar

C. determină mioză

D. are acțiune antitumorală

E. se găsește în produsul Opium

860 35.10. Prin hidrogenarea alcaloizilor peptidici din Secale cornutum:

A. se intensifică acțiunea ocitocică

B. dispare acțiunea ocitocică

C. creşte toxicitatea

D. se intensifică efectul antitumoral

E. apare efectul sedativ

124

Nr. Tema Enunț

861 35.11. Emetina acționează ca:

A. antiemetic

B. antihipertensiv

C. antidepresiv

D. antimalaric

E. expectorant

862 35.12. Principalele contraindicații ale alcaloizilor tropanici sunt:

A. glaucom

B. inflamații ale irisului

C. ulcerul gastro-duodenal

D. Parkinson

E. intoxicații cu ciuperci din genul Amanita

863 35.13. Papaverina:

A. are efect analgezic

B. are nucleu morfinanic

C. provoacă farmacodependență

D. are efect anticoagulant

E. are efect coronoradilatator

864 35.14. Produsul Secale cornutum:

A. se obține din capsulele imature de Papaver somniferum

B. se administrează parenteral

C. conține codeină

D. reprezintă scleroții ciupercii Claviceps purpurea

E. conține noscapină

865 35.15. Următorii alcaloizi au acțiune antimicrobiană:

A. cheleritrina

B. beladonina

C. narcotina

D. atropina

E. cocaina

866 35.16. Totalul alcaloidic din Chelidonii herba:

A. prezintă efect sialagog

B. determină constipație

C. are un efect colecistokinetic

D. are efect emetic

E. prezintă efect hipotensiv

867 35.17. Care dintre următorii alcaloizi au acțiune antispastică/spasmolitică:

A. morfina

B. chelidonina

C. emetina

D. noscapina

E. rezerpina

868 35.18. Belladonnae folium:

A. reprezintă frunzele recoltate de la specia Atropa belladonna

B. reprezintă latexul tulpinilor de Atropa belladonna

C. în stare proaspătă conțin drept alcaloid major cocaina

D. în stare proaspătă conțin drept alcaloid major atropina

E. conțin codeină

125

Nr. Tema Enunț

869 35.19. Opium:

A. reprezintă latexul de Chelidonii herba

B. are proprietăți proteolitice

C. se folosește pentru extirparea negilor

D. conţine ergotamina

E. are acțiune antidiareică

870 35.20. Dihidroergotoxina:

A. se indică în hipotensiunea ortostatică

B. prezintă proprietăți vasoconstrictoare

C. se indică ca antimigrenos

D. se recomandă în tulburările circulatorii cerebrale

E. are efect ocitocic

871 35.21. Următorii alcaloizi au proprietăți antitusive:

A. scopolamina

B. berberina

C. codeina

D. papaverina

E. sanguinarina

872 35.22. În afecțiunile bronșice, produsul Ipecacuanhae radix se prelucrează sub formă de:

A. ulei gras

B. extract diclormetanic

C. ulei volatil

D. infuzie

E. se folosește doar emetina în stare pură

873 35.23. Nalorfina:

A. provoacă farmacodependență

B. este un antidot în intoxicațiile cu morfină la toxicomani

C. are acţiune algogenă

D. are efect spasmolitic

E. este un compus natural

874 35.24. Următorii alcaloizi sunt cuaternari și colorați:

A. narceina

B. sanguinarina

C. chelidonina

D. tebaina

E. rezerpina

875 35.25. Următorii alcaloizi stimulează circulația cerebrală:

A. ajmalicina

B. ergotamina

C. ergotoxina

D. ergocristina

E. dihidroergotamina

...Author: Admin Created Date: 7/29/2019 12:34:42 AM

Documents

Transcript of ...Author: Admin Created Date: 7/29/2019 12:34:42 AM