mul I V Arad, Marţi 28 Noemvrie (11 Decemvrie) 1900 REDACŢIA

í Ferencz-n. Nr 8

[iBOXAMEM'UL Austro-Ungaria :

Jan 20 cor. рѳ Vi Pcor.; pa V* de an

;pe 1 lună 2 cpr. M« Dumineca pe an I- i coroane. —

•tra România şi l+ilulrtate pe an:

40 franci. scripte nn senapolaza

POPORULUI AI) MIN ISTRAŢIA :

Arad, Deák Ferencz-n. Nr 8

niSERŢiraiLE : de nn eir garmond: prima 4ată 14 bani; a dona earft 12 bani; a treia «ari 8 h., de fle«are pnblieaţinne.

Atât abonamentele cât яі iuscrţiunile gnnt a se plàfi

inainte In Arad.

Soriseri nefruncate na se primesc

loncentrare. (* ) Eri a m avut ocas iunea de a

la da rea de s e a m ă polit ică ce lut să facă alegëtor i lor sëï din

fostul minis tru dl. Hieronymi. Incoloră şi puţ in boga tă în spi-expunerea deputa tu lu i din A r a d mărginit, aşa z icênd, la c o m b a t e -

acusaţiunilor de s lăbiciune, ce se actualului guvern , de că t re o pa r t e

presei maghia re A asigurat t o toda t ă pe alegëtoriï

Ï, că actualii guvernan ţ i nu v o r per-lite silniciile e lectorale , ci v o r privi-hia ca cetăţenii să-'şî p o a t ă e x p r i m a ber ideile şi să-'şî u r m e z e convin-erile. In greoa ia sa expune re dl Hie-mmi a accentuat , că actualul guvern unul din cele ma l tar i şi t rainice

losibile.

Asupra acestei tării, c r e d e m că ш e de prisos să insistăm şi să-I ară-im noi calitatea.

Conflictele dintre par t ide le poli-ice maghiare, de là d o m n i a guvernu­lui Tisţa încoace , p r e c u m şi diferenţele dintre diferitele par t ide nu au fost nicl-când atât de mar i ca să a tace temelia principială c o m u n ă lor tu tu rora , care este : tendinţa de a slăbi Austr ia şi oprimarea nemaghiar i lo r , în profi­tul maghiarisărel naţ ionali tăţ i lor din Ungaria.

Dacă, cu toa te aces tea , a m fost martori la v io lenţe electorale , la ob-strucţiunî în p a r l a m e n t şi la s ch imbăr i ministeriale, fapt este, că î n t o t d e a u n a în lupta poli t ică a compat r io ţ i lor no­ştri maghiari s 'a pu tu t u rmăr i firul roşu al d i rec ţ iune! independiste-ma-ghiarisătoare.

Şi această d i rec ţ iune atât de mult s'a împuternicit, a tâ t d e complec t s'a organisât, ca să z icem aşa, în crezul maghiar, încât nici închipui n u ne pu­tem un bărba t politic € pa t r io t ic» , ca re să îndrăsnească să se l a p e d e s au să se declare con t r a acestor. . . prejudiţ i l .

Exemplu din t recut , p e n t r u acea­sta, o d o v a d ă excelentă, a fost — soarta Iu! Mocsáry. N u m a ! puţ in ca­racteristică este conste la ţ iunea pol i t ică actuală, pen t ru i lus t rarea acestui adevë r .

Astăzi însă n u pr in exemple rës-leţe, ca manifestaţ iunl con t r a r e direcţ ie! politice şoviniste, v o m s e m n a l a o con­centrare a t u tu ro r pa r t ide lo r politice, o raliare a t u tu ro ra la di recţ ia repre-sentată de actualul guvern , direcţie, care în fond nu se deosebeş t e de a guvernului an tecedent , d u p ă c u m s'a învederat din discursul din u r m ă al primului ministru, în ca re d-1 Sţell de­clară, că fără î n d u r a r e v a pr igoni p e vrăjmaşii ideii de stat maghiar .

Moştenitorul politic al lui Deák

Ferencz , făcendu-se ast-fel m a t a d o r al • ideii», a avut p lăce rea de a se v e d é încungiurat de înc rede rea a p r o a p e a tu tu ro r grupăr i lor poli t ice magh ia re .

Astfel, kossuthiştiî-ugroniştî, d u p ă vorbe le d-lul Bartha Miklós, rostite chiar în faţa M. Sale , a d e r ă la poli t ica guvernulu i şi spriginesc guvernul .

Ziarul ba ronu lu i Bánffy, ziar me­nit m a ! mul t să p r o v o a c e împi la rea naţionali tăţ i lor în t r 'un m o d brutal , se svoneş te că v a dispare , ea r g r u p a r e a din giurul Iu! îşî va face in t ra rea sub aripile p ro t ec toa re ale guvernu lu i cu firma: lege, d rep t şi d rep ta te .

Şi eată nuan ţe le toa te ajunse la m a t c a c o m u n ă , la a l m a m a t e r a ideii de stat maghiar , eată c o n c e n t r a r e a for­ţelor, în giurul steagului şovinist.

Aceas tă concen t ra re , aceas tă în­tăr ire , nu poa t e să scape a ten ţ iune! noas t re , şi nie! nu p u t e m ca vëzênd-o să r ë m â n e m cu mani le în şîn. E firesc, că în faţa e! t rebuie să ne gând im şi n o ! la a p ă r a r e cu atât m a l vî r tos , cu cât ascuţişul el în întâiul r înd con t r a neamulu i nos t ru se înd rep tează .

Să l u ă m s e a m a so l emne lo r decla-raţ iun! ale pr imulu i minis tru şi ale tu-t u r o r 4 a d i c ţ i l o r sëi, car i in v r e m e a a-ceasta de pregăt i re de alegeri u m p l u ţ ea ra , cu promis iun i de r e spec ta rea libertăţi! manifestaţ iuni lor şi ideilor ce­tăţenilor. Să ne concen t r ăm, pen t ru o luptă de apô ra r e , cu atâ t m a l mult , cu cât n o ! nu p r e t i n d e m decâ t să ni-se garanteze d rep ta t ea în luptă, sub scutul legilor şi dreptur i le ni-le v o m recâşt iga prin vrednic ia noas t ră .

Lege sancţionată. F o a i a ofi­cială în n u m ë r u l din 8 1. c. n. publ ică ar t icolul de lege XXIV. din 1900, sanc­ţ ionat de Majesta tea Sa, despre căsă­tor ia moş ten i toru lu i de t ron francise Ferdinand cu con tesa Sofia, Maria , Iosefina, Albina Chotek, lege, în ca re se cup r inde declara ţ ia a rch iduce lu ! moşteni tor de t ron cu prilegiul căsă­torie! sale.

«

Suspendarea dluí V. Oniţiu. In al douilea articol privitor la crisa din Braşov, corespondentul „ Gazetei" scrie :

„Şi cu toate acestea ce se întemplă? — In şedinţa de Vineri 17 Noemvrie v. Eforia şcolară se ocupă cu cestiunea abzi-ceri! diu! V. Oniţiu din postul de director şi pornind delà actul sëu de demisiune înaintat Ven. Consistoriu, nu se mulţăme-şte a se pronunţa asupra primire! sau ne-primireï dimisiuneï, ci, după-cum se îm­părtăşeşte din isvor demn de credinţă, de­cide a propune delegaţiunilor şcolare, ce se vor eonchema încurênd, cererea unei cer­cetări din partea Ven. Consister faţă cu cele cuprinse în actul de dimisiune al directorului şi până la pronunţarea sentinţei suspenda­rea dl ul V. Oniţiu din postul de director, lipsirea dînsulul de beneficiile împreunate cu acest post, precum şi numirea unul director interimal.

„Dl V. Oniţiu suspendat din postul de director ? . . . Pentru-ce ?"

După-cum se vede, dl Voina şi cu

„trocarii" d-sale îş! face de cap şi vrea să provoace asupră-I odiul tuturor Românilor.

* Bánffy capitulează ! Devenise per-

horescată şi de tot odioasă chiar şi pen­tru „patrioţii" acţiunea ziaristică *tât de bă­dărană a fostului prim-ministru şi satrap al terii Bánffy Dezső. Ce nu putuse adecă să „isprăvească" în calitate de prim-pandur al ţeriî, faţă de urgisitele naţionalităţi, — voia de-un t imp încoace să facă acum, ca grozav oposiţional al guvernului prea de tot „tolerant" Széli. Se făcuse însă ridicol până şi înaintea partisanilor sel, car! în timpul din urmă au început să-'l pără­sească, lăsându-1 isolât, în ceata Ovreiaşi-lor sëï.

„Magyarország" în numeri! din 7 şi 8. 1. c. n. se ocupă cu chestia baronului pandur şi spune, că el a désarmât acum cu desêvîrsire, vëzênd că toată acţiunea lui de până acum s'a dovedit o muncă za­darnică. Toate foile,—zice „Magyarország" —pe car! dînsul le susţinea cu mar! chel­tuieli, — le-a părăsit şi a sistat rësboirea cătrănită, ce-o purta în contra lui Széli.

No! însă, cunoscêndu-'ï firea şi nă­ravul,—cu greu am puté să credem, că dl Bánffy s'ar puté hotărî la atâta — abnega-ţiune ! Dar', se va vedé. Schimbat, or! nes­chimbat, pentru no! foarte puţin impoartă personalitatea şi acţiunea Iu! Bánffy.

IsjrïYorï ffleţianiste Io Ardeal. i.

Se împlinesc douî ani, de-când con­gresul naţional-bisericesc prin 64 de gla­suri a încredinţat scaunul mitropolitan şi archiepiscopesc din Sibiiu P . S. Sale Ioan Meţianu. Alegerea aceasta a fost un act în­semnat nu numai în viaţa bisericească, ci şi în cea politică a poporului nostru or­todox. Pentru-că misiunea mitropoliţilor noştri este foarte grea şi complicată, avênd ei să represinte şi să apere în afară bise­rica şi constituţia ei, ear înlăuntru să con­ducă afacerile bisericeşti, şcolare şi admi­nistrative ale credincioşilor deopotrivă.

După chipul şi asëmënarea lui Şa-guna ei au să fie apostol! ai evangheliei creştine, bărbaţi de stat înţelepţi şi oa­meni de înaltă cultură sufletească. La Arad P . S. Sa I. Meţianu ca episcop a avut des­tulă vreme, ca să convingă pe Români de­spre calibrul calităţilor sale morale şi in­telectuale. In acelaş timp el n'a încetat a ne da dovezi şi despre felul sëu de a gân­di politiceşte.

Ca bărbat politic Meţianu s'a simţit acasă în societatea Mocsonyi-Babeş-Mure-şianu, cari cu oportunismul politic în pro­ţap, se feresc de a începe şi a duce la sfîrşit orï-се acţiune, prin care s'ar face un pas înainte în viaţa poporului român, temêndu-se să nu escite prin progresarea noastră atenţiunea şi mânia adversarilor.

Din tabëra acestora, precum şi din clasa tipică a funcţionarismului românesc s'au recrutat cele 64 de voturi, cari în con­tra lui N. Popea au ales pe I. Meţianu de mitropolit. Pentru unii ca aceştia apoi nu puteau û hotărîtoare gravaminele Arada-nilor, prin cari se dedea pe faţă sistemul meţianist; pentru aceştia erau bârfitorl şi calomniatori cel-ce nu cruţau pe călcătorul de lege.

Acum, după douî ani de mitropolie şi archiepiscopie, avem deci cuvântul să spicuim niţel între isprăvurile sale. Cre­dem, că aderenţii I. P . S. Sale earăşi vor tăbărî asupra noastră cu vorbe de ocară. Dar inima noastră nu se va înfricoşa, ci mai vîrtos vom da alarmă, ca să se isgo-nească şi din ţara Ardealului sistemul ce atâta resens a produs în diecesa Aradului.

Nu s'a putut plânge până acum I. P . S. Sa, că în archidiecesă ar fi aflat por­niri dujmănoase, cum îl place a numi ati­tudinea celor ce combat din convingere politica sa. In consistor, ca şi în sinodul archidiecesan, aproape toţi sunt capete ple­cate, cu devotamentul şi umilinţa corës-punzëtoare. Dl Cosma este destul de îm­bumbat, ca să decline delà sine ori-ce bă­nuială de dujmănie. Chiar şi aderenţii sin­ceri al părintelui N. Popea încă l-au în-timpinat până acuma în mod prevenitor şi cu rară bunăvoinţă i-au dat tot concur­sul cerut.

Astfel nesupërat şi necontrolat pă­rintele archiepiscop s 'a îngrijit şi de alt­fel cu ocasiunea alegerilor sinodale, să nu ajungă pe sufletele celor ce l-ar puté necăji, cum a binevoit a dispune la Se-beşul-săsesc şi în Treiscaune, ca în con­tra a doi candidaţi independenţi şi fl aï respectivelor cercuri electorale, să se for­ţeze alegerea propriilor sëi flï ca de­putaţi sinodali.

Presa din Ardeal, „Tribuna" şi „Ga­zeta" sunt destul de angajate de înaltul prelat, ca să nu poată face obiect de cri­tică din faptele sale. Această tăcere sus­pectă, lipsă de control şi de oposiţie în afacerile bisericei este chestie de noroc pentru persoana archiepiscopului Meţianu, dar pentru biserică şi legile ei este o neno rocire şi primejdie.

D'abia se aşezase în scaun, noul mi­tropolit a şi debutat prin scuzele umile ce 'şi-le-a cerut delà ministrul-preşedinte Széli, când acesta îi ceruse samă, pentru-ce şi-a notificat alegerea sa de mitropolit şi primatelui-mitropolit din Bucureşti. Dieta maghiară a aplaudat, când a auzit, că Me­ţianu a făgăduit, că va lăsa cu limbă de moarte urmaşilor sëï, să nu mal întreţină legături cu mitropoliţil ortodocşi din Ro­mânia. Cinstita noastră presă a îngroşat cu totul nasul, ca să nu mai miroase at­mosfera inficiată din giurul archiereulu! român.

Ca şi când nu s'ar fi întêmplat ni­mic, nimenea nu s'a scandalisât în toată Transilvania nici cu ocasiunea bine-cuno-scută a rentelor delà Braşov. Se face prima spărtură în autonomia bisericei, se depune milionul românesc în mâna gu­vernului unguresc, şi marele bărbat de stat, Ioan Meţianu, interpelat în sinod şi în congres, mai are curagiul să respundă, că încă n'are cunoştinţă csactă despre starea lucrului într 'o afacere atât de im­portantă a unei biserici şi a unor şcoli din eparchia sa. Intre oameni cu cultură şi cu conştiinţă uragan de vijelie ar ii produs aceste maniere archiereşti ; la noi — tăcerea peştelui s'a pogorît peste cel-ce ne grăesc noue cele de pace, ear în ini­mile lor pline de rëutate lucruri viclene născocesc.

Un archidiecesan.

D I N B U C O V I N A . Alegerile de deputaţi. Iii fruntea nu-

mörulul sou de Joi, 6 Decemvrie n. „De­şteptarea* din Cernăuţi pubiică următoarele ríndurl :

„Electori români t Acum lï-a remets duşmanilor noştri cea din urma şărlătanie. Biletele de votare să vë fie în grijă. Cereţi-le neîntârziat de pe la căpitănii. Căutaţi să nu vè înşele cu înscrierea numelui candidatului

aNu uitaţi că Mercun, în 12 decem­vrie st. n. (29 Noemvrie st. v), e alegerea aeputatuluî curiei a cincia.

! . ' * a -~. -, : '" Iubileui universităţii din Cernăuţi. Du­

minecă," in 1 '2 Dec , după sovîrşirea tf. litur-g ï tn capela seminarială şi după doxologie, o mulţime mare de domni şi dame s'au adu­nat tn sala Binodală din n> şedinţa arehiepi Hcopală, ca s4 fie de faţă ia şedinţa fi stivă, dhtă spre a serba iubileul de 25 an! al uni­versităţii din Cernăuţi. A fos* de faţă ţi un numër foarte mare de studenţi universitari, între k>&fl peste o sută de studenţi roma ál. Sosind ministrul de instrucţie Harţei tn saiă, а fost primit din partea studenţilor străin? cu strigăte de bineventare, ear' îndată după atitai, c™ o furtună au rësunat din gurile stu­denţilor români urale şi st'ig&te d e B s a t t ó bacă", ineftt fieesre trebuia Bă primească impresia că sc află într'o ţeară românească.

Rectorii! universităţii, prof. Hauke a deschis şedinţa prin o cuvêntare, intonând, CË această serbare este o manifestaţie pa tnotică şi a încheiat cu o mulţămită cătră Impëratul, al cărui nuœe il poartă universi­tatea iubilantă.

Vorbind după aceasta ministrul Har tel, a spus, Intre altele, In cuvêntarea sa, că universitatea nu poate să se desvoalte în spi­rit şovinist, că ea trebue să tindă înir'acolo, cu fiecare popor să se desvoalte la ea în mo­dul seu particular; prin urmare şi poporul român are dreptul de a pretinde, ca fiii sei Bă fie trataţi tot aşa ca şi ceialalţ! studenţi şi să aibă posibilitatea de a se desvoltane snperaţ! de eeialalţl.

Au mai vorbit mulţi represetanţi al uFііѵвгвіtaţilor din alte oraşe. Pe când unii dintr'Inşil, şi mal ales şeful de secţiune din Vieűa Inama de Sternegg, au dovedit ce ved-r! Înguste au intonând şi susţinând că univernitatea din Cernăuţi ar fi o şcoală germană.

Din c >ntră Insa, représentant! din re­gatul român, dl Dimitrie Sturdra şi dl pro­fesor Dimitrie Onciul au arôtat ce vederi largi şi sănotoase au Românii pretutindeni, căci nu caută, ca alţii, să desnationaliseze fiii altor popoare, ci că Românul, respec­tând totdeauna tendinţele şi meritele altor neamuri, caută numai să-'şl conserve carac teral propriu naţional şi că In calea ştiinţei şi a culturel întinde mână de înfrăţire siu-ct-rä celorlalte naţiuni, spr* a conlucra tm preuuă şi frăţeşte la înaintarea ştiinţei.

Cu bucurie constatăm — zice „Deştep tarea — că dl prof. Onciul a vorbit la a-

ceastă festivitate şi româneşte. Pe când Insă cuvêntaraa d saie a fost aplaudată cu entusiasm de cătră studenţimea română, studenţii străini n'au putut să nu şi arete şi la o astfel de përbare josnicia lor prin o manifestare au «românească, reţinondu-se delà ori-ce aplaus.

Şedinţa s'a închis la oarele IV» după ameazi.

Din incidentul іиЫІеиШ, profesorilor delà universitate Dr. E. Kaluzniacki şi Dr. R. Przibram M>j. 8a, Impëratul li a coi ferit ordinul coroana de fier clasa a treia, ear bibliotecarului universităţii i-s'a conferit titlul de consilier guvernial.

Dintre Român! oare — nici unul să nu se fi găsit vrednic de vr'o distincţie cu acest priiegiu?!

Din parlamentul englez.

Discuţie asupra Burilor. — Decimaţi nile lui Chamberlainé.

In şedinţa delà 7 c. a Camerei Comunelor din Londra a fost o discu­ţie foarte aprinsă asupra Burilor. în­tocmai după cum mal zilele trecute Salisbury In Camera Lorzilor, aşa şi aici Chamberlainé a declarat că s'a sfîrşit cu independenţa Burilor.

Ministrul coloniilor a desvoltat apoi pe larg planul cum are să orga-niseze nouile colonii, Oranjul şi Trans-vaalul. Ambele state vor caseta con­stituţie, ear oraşele mal mari vor avea autonomie comunală. Se înţe­lege, aceasta după ce Kitschener va reuşi să pună capët luptei de guérilla a Burilor, despre cari a declarat de altfel că luptă şi acum cu multă bra­vură.

Cât priveşte ororile sëvôrsite de soldaţii englezi, Chamberlainé a zis că nu s'au dovedit aceste acusaţiunî. Din contră, s'a dat ordin ca numai unde e extremă necesitate, soldaţii englezi să aprindă fermele Burilor.

Imediat după ministru a luat cu­vântul deputatul Acaly, care a învinuit, provocându-se la fapte, că trupele en­gleze se poarta cu Burii ca şi cu nişte sölbaticl. Bată de сз t i luptă desperaţi, crezônd, cu drept cuvent, că e mai bine să fii Bv.r mort decât Bur în viaţă şi supus englez. Doreşte de alt-fel Burilor tot succesul şi în­fierează cu asprime pe Kitschener.

Adunarea M i o r i l o r la Bocşa. Aduntrea de toamnă a tnveţâtorilor

români gr. or. din deepărţemântul Bocea, diecesa Caransebeşului, s'a ţinut Joi tn 16/29 Noemvre a. c. tu şcoala gr. or. din Bocşa-Montană delà 8—12 oare a. m , find pre senti a tri ia parte dintre învăţători, parochul David Terfaloga din Recita, parochul din Ghilad Aureliu Drăgan, mrmbrul functor , advocatul Ion Budinţan şi protopictorele cercual Iuliu Knoty.

Conform programului, delà 8—10 oare au participat cei presanţi la or^le de in Şţrucţiune ale îuveţătorului Ioan Marcu, cari delrt 8 - 9 oare In сіаза I. şi a II au fost •lin cetire şi seriei*, ear In pl. III—VI: ocu paţ.uni din Gramatică D-da 9—10 oare .Geografia," şi anume tn cî. III. noţiunile: şes. deal, mume şi muntenii ; tn cl. IV: co­mitatul Timiş ear ta cl. V— VI: regatu! réfteéia*. Lecţunile s'au încheiat cu o »p:i-ceasnà* cântată ta chor de cătră şcolari şi şco ăriţe şi cu rugăciunea îndatinată.

După demiterea şcolarilor, preşedintele deepărţementului Ioan Maren, deschide adu­narea prin u cuvêntare potrivită poftind şi rugând pe cei prezenţi a lua parte la dis cuţiuoea şi critica asupra lecţiunilor sale predaîe şi a ocupării tuturor claselor de-o dată, care disenţiune o declară de deschisă, dnpă-ce singur mai tntâiu a accentuat ero­rile ce a observat, că s'au străcurat tu pro­punere.

Diseoţiunea a fost pe cât de impor tantă, p atât şi de interesantă şi a fost şi susţinută de sus numiţi domni preoţi şi de Inveţătoril: Stefan Abu, losif Ve leean şi Serafim Jurca, cari toţi, pe lângă uncie scăderi mai puţin esenţiale, au propus şi adunarea tn unanimitate a declarat toate propunerile deplin succese. Impresiunaa cea mai plăcută a făcut resultatul tn scriere şi cetire din el. I. a Începe'.orilor din luna lui Septemvrie, cari fără erori şi adeverată des teri täte s c i au cuvinte normale de o silabă pe tăbliţelo lor după dictatul celor presanţi cu literile t, c, a, n, m, o, s, Í, r, M, t, d. b, p, g şi s şi tot cu aceste litere scrise şi tipărite cetiau corect din Abecedarul de Iosif Moldovan şi consoţil din Arad.

Cercuîarul comitetului central de*pre activitatea despărţămmtelor pe a. 1901/1 s'a luat la cunoştinţă.

După acestea propune presidental şi adunarea primeşte următoarele 6 tese pre-sentate pentru elaborare pentru proxima adunare pentru anul tntreg de gestiune:

1. Ce poate face un tnveţător, ca ra­portul dintre şcoală şi casa părintească să devină tot ш&і mult In armonia recerută

2. Prin ce se poátn tot mai mult des-vol'a interesul părinţilor şi al poporului pen­tru şcolă.

3. Importanţa disciplinei tn scoală po­porală pentru cultura morală a elevilor.

4. Prin ce poate tnveţătorul concurge la cercetarea cât mai regulată a şcoalei de cătră elevi şi eleve.

5. Imnortanţa bibliotecelor şcolare şi

modali? âţile de sporirea cărţilor din bibliot. 6. Prelegeri practice din ori care dia-

ciplină a şcolei. D. Ion Budinţan propune tesa: .In«

mod poate concurge şcoala, pentru a i*flm\t spiritul de economieare la ЬЩІ, a cărui li-crare o premiază cu Un galbin dupft ces-eurarea prin comisiunea aleasă deja pentri censurarca celorlalte tese.

La ordinea zilei urmând reconstituirea biroului pe anul 1900/1, adunarea alege te birou' de până aci, ear ca loc pentru ţine rua adunării de primăvară designează Reciţi-, Română.

La pu actul : Propuneri, d. Ion Budinţan luând cuvôntul, aduce tnainte pericolul mau ce s'a ivit tn comunele aparţineţoare proto preturilor din Bocşa şi R*ciţa prin consta­tare л ivirii tn mod tnsp&imentător a pădu­chelui de sânge (păduche lâaos, Bluta), care insect pericnloi ameninţă moşiile de meri, precum a nimicit filoxera viile ţi pro­pune a se discuta modalitatea de a punt ta vedere acedt pericol poporului din aceste doue cercuri pretoriaié.

Asupra aceetui obiect s'a discutat ci toata BöHoaitatea, şi la propunerea domnului ! oaroch Terfaloga şi a d-lui protopretore I, ; Knoty s'a hotărtt, ca domnilor preoţi şi ta-veţatori să se adreseze un cercularu dii partea d lui protopop tract ral ca atare, dia

artea d-lui preşedinte al daapărţoraântului Reuniunei tnveţâtorilor, din parté d-lui I Budinţan ca directorul desparte montului Asi( ciaţiunei tn care să se îndemne preoţimea, taveţătorimea şi fruntaşii poporului ca la conţeiegere cu antistiile comunale, cărora protopretorele deja a dat ordin, să preta-timpine acest pericol, ce ameninţă cu tala secare a unui isvor de venit mare poporului din aceste părţi şi fără tntftrii să lumineze poporul şi să-l Îndemne earăşi fără întârziere să folosească mijlo cele pentru apőrarea moşiilor contra me ţionatului insect observând cu etricteţă pr scriselo instrucţiunei date de staţiunea reg ung. pentru in-;ectologio. ce se află Ia an­tistiile comunale şi cari s'au împărţit Intre toţi cei presenţi recomandând, ca la ziua când se vor ţine prelegeri publice spre acest scop, să participe poporul şi să-l lumineie, a pune tn aplicare iaveţăturile cuprinse In instrucţia provocată.

După cum suntem informaţi, cercuîarul propus s'a şi distribuit tn arabile cercuri la adresa preoţimei şi fnveţătorimei.

Dorind ca şi adunarea proximă eă Ile tot atât de folositoare ca şi cea présents, tncheiu cu vorbele : înainte I înainte !

Unul din cei de faţă.

Din cercurile tinerimii din Oradea-mare.

In numenul 217 A . c. al preţuitului d voastră ziar a apărut o „Intimoinare* sub-scrisă tn numele tinerimii din Oradea-mare de juriştii Ios Târău şi Aug. Szilagyi, In-

Din jurnalul unui căletor siberian.

(Continuare.)

,Nu trecu mult şi el fu liberat cu totul.

Më plimbam o dată — era vară — prin curte, când văzul pe director intrând In cancelarie şi pe urmă ciungul fu chemat acolo. Trecuse abia o jumătate de ceas, când ciungul eşi împreună cu directorul. Cinngul era îmbrăcat cu hainele sale, om cu totul slobod, vesel, cu ochii strălucitori. Si directorul zimbia.

,— Aşa dar,—gândiam eu,—au adus pe un om cu atâta băgare de seamă, tn lanţuri şi sub pază straşnică tn închisoare şi totuşi el e nevinovat!

„Мё întristai şi më apucă dorul. — Ear rămân singur aici.

,De odată cl se întoarse, më zări şi-'ml făcu semn să më apropiu. Eu më apro-piai de dtnsul şi-mi scosel căciula dinain­tea directorului, ear ciungul zise:

, — Iacă, măria ta, nu s'ar putea li­bera şi ttnărul acesta? Crima sevârşită de dânsul nu ѳ aşa de mare.

,— Cum te chiamă? — më întrebă directorul.

»— Peodor Silin. „— A, SilinI Ştiu! De, o să meargă.

Crima lui e doar numai prostia Ar trebui scos afară, bătut Ьтч şi lăsat In plata Dom­nului, ca să nu şi mal vire nasul undenu-I ferbe oala. Asta ar ajunge Mi-se pare că informaţi! despre dânsul s'au căpătat de mult. Până tntr'o Eëptëmâna va putea fi liberat, cred.

,— EI asta e minunat lucru, — zise ciungul. — Tu tinere, — zise el, luându-më de-o parte, — când vel всара de aici, să vi! la cărăuşul din Kildeiew şi să întrebi acolo de hangiul Ivan Zacharow. Eu voiu vorbi cu dânsul despre tine, şi nu uita ce al jurat.

„După asta ne despărţirăm. La o sëp-* emană ful şi eu liberat. Părăsi! închisoa­rea şi më duse! acolo unde më Îndreptase ciungul şi găsii pe Ivan Zacharow.

a — Aşa şi pe dincolo,—II tălmăcii eu—pe mine më trimete ciungul".

.— Ştiu, — rëspunse el. — Mi-a vor­bit de tine. Bine, rămâi de o cam data ca argat; pe urmă vom vedea ce-va mal fi.

— Unde e acuma ciungul? — Nu ï aeasS. El ѳ de multe or! la

drum după treburi; dar vine curând. Şi aşa am trăit ca argat cu numele,

pentru că treabă ca lumea, cinstită, n'aveam de făcut.

„Era o familie mică: el singur, han­giul, un fecior mare, un argat şi eu ca al

patrulea. M*I erau алоіо câte-va femei; din când tn când venia şi ciungul. Stăpânii sin­guri erau oameni aspri, drept credincioşi— de ce! de teapă veche urmau cu sfinţenie legile lui Dumnezeu; tutunul şi rachiul nu le intrau tn casă.

Argatul Kusma, care trăia la dânşii, era slab de cap — lăţos şi negru ca un arap. Cum auzea clopoţeii unei troice, se ascundea tn tufe De ciung se temea ca de moarte. Când tl zărea de departe, se furişa tn partea eea mal deasă a pădure! şi nu rëspundea la nici o chiemaro a stăpânilor. Dar când ciungul singur se ducea la dtnsul şi I şoptea numai o vorbă, el tl urma ca un câne şi făcea tot ce i se poruncia.

.Ciungul ce I dreptul venia foartea rar la no! şi cu mine vorbia şi mal rar. Şedea cu stăpânii, vorbia cu dânşiî şi pri-via de departe la lucrul meu; dacă insă eu mo apropiam vr'o dată de dânsul şi cău­tam să-I vorbesc, el zicoa tot d'a-una că n'are vreme.

„— Aşteapts, prietene, — zicoa el — când m'oiu aşeza aici pentru mal multă vreme, apoi vom vorbi. De o cam-dată n'am vreme".

„Şi mie ml apăeâ inima o întristare fără margini Stăpânii nu ml dădiau prea mult de lucru, mâncare bună ml dădiau, nici un cuvent rëu nu mï spuueau şi rar më

dădiau de vizitiu călătorilor cari treceau pe-acolo. De multe or! mergea hangiul sin­gur ; noaptea de obiceiu feciorul sëu cu ar­gatul. Eu, fără de treabă, eram şi mal trist.

„A.şa trecură cam la v r e o cinci вбр-tëmânl delà eşirea mea din temniţă. Odatl, veniam seara delà moară acasă şi văzul casa plină de oameni. Def hamal calul sj tocmai voiam să intru in casă, când stă­pânul tml eş! tnainte — ,Nu întră, — zise el, — aşteaptă până te chiem eu. Auzi î Si nu Intri tncă, ţine minte 1"

,Ce o fi asta ? — gândiam eu, — mt tntorse! şi më duse! ca să më culc. Dar somnul nu venia; atunci mi adusei aminte că-m! uitasem toporul lângă fântână şi mB hotărti să-l aduc ca să nu mi-1 ea cine-va.

„Mö sculai şi, tn treacăt, aruncai o privire pe fereastră In casă: era plină de oameni; la masă şedea asesorul judecăto­resc şi avea dinainte o gustare, — rachiu, cerneală, condeiu şi hârtie ; — вѳ vede ci era o cercetare. De o parte pe bancă şedea ciungul. Părul mi se făcu măciucă : el şedea acolo cu b u b a şi părul zburlite, mânele-l erau legate dinapoi, ochii ardeau ca nişte cărbuni aprinşi... Aşa de fioros mi-se părea el.

După: Vladimir Korolenho. (Va urma).

3 м în care РѲ desminţeşte afirmarea I de ori ce temeiu*, ca aerat» literară

JNoemvrie a. c. a fose aran&eată de ba română, c i - d u p ä tum spnn el

•ţiunea desbinată din sinul e i \ iDeoare-ce chestia s'a adus înaintea jiul mare, deşi era în interesul tine jfltifgl sa m se ştie pretutindeni, că

L u i tinerimii s'a încuibat cearta — isi binevoiţi a da loc următoarelor

Ш adevër trist, că unde sunt mal emani la un loc, între el numai buna

jere nu poate domni. Aşa s'au iscat Bejjerl şi în sinul tinerimii române aca-1 din loc încă la începutul anu ui şco foii membri f*l tmerimil — între cari jtíri şi domnii Intimpitiătorl—au mers toarte, încât majoritatea tinerimii a ilits să lase la o parte pe acel domni, Apedecau din consideraţiunl personale Lalesese do preşedinte candidatul lor 1) íacţiune. Majoritatea a pornit din con-іеа, că decât cu < », mai bin« fără ei. [Astfel m<joritarea abaolută conştie de Vea sa a hotărlt, ca fără conlucrarea foiţilor domni să arangcee un şir de miri eociale, la cari a pariicipat tot

_ j întreaga inteliginţă din loc, chiar şi Etrten, . tinerimii ' , în numele căreia vor-Itotimţinstoril, au luat mal mulţi inşi I De succesul obţinut poate fi mândră Lţa tinerime.

Щ mir dară, cum vin domnii Tărău lilngyi să de smintească într'o chestie, Ere cel mult laudă avea loc 1 [Cred că Intimpinarea ar fl avut înţe kă fracţiunea" prin ţinuţii sa ar fi Ircnumeluî tmerimil, ar fl lucrat în ï mtereselor româneşti, în detrimentul

fail. — Mărturis-sc, că dacă domnii fmţi ar fl araegeat serata, eu num»I. Iii aş fi adus. Aşa însă nu înţeltg I totimpinâril maliţioase. Poate ii vor

[ i i face Ins» bine, dacă mi arrttipund< Isirfb^re: 1 Cu ce drept vorbesc el în numele

діт ? Cred el, că dacă majoritatea obso [care a arangeat convenirile social*-, for

ï numai ,o fracţiune", el câţi-va ine) Iernă tinerimea? EI, cari prin ţinut:

|и zădărnicit o comună conlucrare я jfA tineriml, cred oare că întimpină |url rost sunt acţiunile, la cari e ehie Itinerimea? Căci pânăacuma.alta|n'au

De altminteri, precum suntem infor k Intimpinarea are să represinte numai Mie subicrişilor domni, şi a fost ir-

ffiră ştirea şi învoirea celoralalţi bbri.

Oradea-Mare, la 5 Decemvrie 1900. Pavel Obădean,

etud. In drept.

Ş O A P T E

Tinlolel

Ai jurat, că făr' de mine Nu vei mai pué trăi; Gă-ai s'o duci tot în suspine Când de tin' departe-oiu fi.

Şi ţi credeam, coopil sburdalnic, Ce-'mî spuneai îmi părea sfânt, Şi în dorul meu năvalnic Eu uitam că-s pe pâment...

Astăzi —nu mai şui de nime, —Fie ţi traiul numai fiori Dară zilelor senine Le urmează tulburi nori...

i d a p e s t a . Tita.

Noutăţi

a fost sorbătorit de subalternii sel, funcţio­narii poliţiei, cari 'l-au arangeat şi un con­duct cu torţe, ear Sâmbăta a fost felicitat de fruntaşii so io aţii aradane. Anume: de came­ra comercială şi industriala, prin preuideniul acesteia Kristyory J ; de reuniunea corner cianţilor aradanl, prin presidentul Tedeschi Victor; de corporaţiunea industriaşilor; de ofi cianţ 1 oraşului prin graiul primarului Salacz Gy üb ; de corporaţiunea pompierilor etc. etc. cum şi pria mal multe felicitări din afară.

Sâmbătă seara societatea aradana a dat un splendid banchet la „Crucea-albâ* In onoarea căpitanului iubi ant, u de a luat parte multă lume aleasă şi s'au rostit nu­meroase toasturi.

Ne asociam şi noi la doririle de bine pentru sänötatea simpaticului căpitan iubi lant.

Darea de senină a lui Hieronymi. In sfîrşit 'i-s'a auzit şi glasul Măriei Sale d iui Hteronymi Károly, cel cu opreliştile mini­steriale.

Eri, 9 1. c n., sala .Hotelului central" din Arad, încă înainte de orele 11, se um­pluse de .liberali , patrioţi vechi şi nou:, cum şi de mulţime de curioşi, ca să auza .cazania politică " a deputatului aradaa Hie-rovymi Károly, fost ministru de interne in cabinetul iui Wekerle.

Mulţi, multe gândiau să auzâ din gra­iul lui, şi s'au înşelat; cei mai mulţi, cari U cunoşteau puterinţa, au eşit din saiă tot :u gândul, că vai de ţeara, care ajungi să fia condusă şi de aşa capacităţi, ca acest tost miíiihtru şi actual deputat al oraşului Arad La Intrarea in sala, Măria Sa a fost Intimpinat de botrânul Tagányi István, pré­sident al clubului liberai" din loc, rugâo du-'l să-'şi dea seamă de .misiunea lui po­litică". A şi vorbit d-1 deputat o oră şi un fert şi In tot ce a zis, — nimic nou n'a

spus : toate expunerile lui .politico', un cetitor de ziar mai bine le ştia acestea de la sine. Vorbirea lui abia ici-colea a fost întreruptă de câte un ,éj«B slab şi ră'ecit prin buzele câtor va mameluci, şi .mpreaia p»ste tot, a fost cât se poat* de slaba. L sfîrşit tot d 1 Tagányi 'i a adresat câte v•» uvinte de preamărire, rugându-1 — la nu

mele alegëtorilor aradani, — să primească şi pe viitor deputăţia Aradului. Şi cu asta .misiunea* s'a încheiat

După ameazi d 1 T-gáiyi a dat un prâtiz tn onoarea deputatului, ear s*ara 'I s'a arangeat un ,m*gnum á^omáí* là .Ho­tel central", la care a luat parte multă lume mHghiarâ şi j<dană. Dintre Românit aradani banchetul patriotic a fost distins numai prin o<-esenţa părintelui archimandrit Augustin Hamsia, care nu lipseşte nici odată şi de nicăiri, unde vorba e de a se pocloni celor puternici.

In acest chip sorbătorit, deputatul Hie­ronymi, după-ce azi, 10 Decemvre, face mai multe visite prin oraş, — după ameazi де reîntoarce la Bu iapesta, .semnele biruin­ţei purtând".

Congregaţia comitatului Bihor. Adu narea generala de iarnă a représentante) comitatului Bihor se va ţine MercurI, în 19 Decemvrie st. u., sub presidenţia fişp&nulul Dr. Beöthy Lá a z ó Se vor desbate in adu­nare mai multe obiecte de interes şi pentru poporaţiunea română a comitatului.

I n f r a c ţ i u n i bulgăleşti Din Sdla, ca pitala Bulgariei, se anunţă noue năzdrăvă­nii bulgăreşti. Se spune, că înainte de asta cu douö luni, guvernul bulgar îşi angajase corăbii pentru transportarea de cereale, că ror n'a vrut să le plătească competinţa de transport. Corăbiile la rtndul lor n'au vrut nici ele să estadeze cerealele Înainte de a primi competinţa. in urma acesteia guver nul bulgăresc a trimis de curând asupra corăbiilor miliţie, care a rupt in bucăţi şi a dripit în picioare steagurile austro-ungar, grecesc şi turcesc, ear pe un căpitan un­gur 1 a rănit grav. Consulii respectivelor state au cerut acum explicaţii şi satisfac ţie delà guvernul Bulgariei.

* Orean. 8âmbătS aproape z ua întreagă

şi până noaptea târziu o strajnică vi j - l ie a bântuit atât In Arad şi în comitat, cât şi tn alte părţi »1ѳ ţeriî. In multe locuri orca­nul a scos ferestri şi uşi din ţiţml, a des cooerit şi a demolat mal multe casş şi clădiri.

Tenorul român Tasiliu, cunoscut în lumea nonstră muzi-ală. car* la concursei nterua-t-onal din Catania (în Italie) a fost premiat, după ce opt ani a petrecut prjn străi­nătate cu succes strălucit şi Incunjurat de

năuţi,—spune un concert.

,Deşteptarea" unde va da

Arad, 10 Decemvrie n. 1900. lubileul căpit«nuluî orăşenesc Sarlót

Hi şi Sâmbătă oraşul Arad a avut dou6 ie de frumoasă eerbătoare : rësplata dreap ia meritului, a muncii oneste si de inte p jubiic, ce simpaticul şi de toţi stima-il căpitan a! Aradului, dl Sarlot Dom<k-ş prestat timp de 2 > ani ca oficiant zelos aitiv în serviciul oraşului. In ziua primămultă glorie, soseşte zilele acestea la Cer-

Magyar ember ' executat în Germania. Din Berlin se anunţă, că un anume Qötczy József din Ungaria, care şi aici comises mulţime de hoţii si care în timpul din urm» se căpătuise In Germania, a fost condara nat la moarte de justiţia germana şi in 7 1 c. n. a fost decapitat în oraşul B ö sensée. Crima, ce împreună cu soţia ea o sevîrşis acolo, faaesa grezavä : ucisese o întreagă familie, cadavrele le asîrusase în pivniţă şi j fuise toată averea casei ucişilor. Voind să fugă apoi în America, a fost prins şi exe cutat departe ds patria sa. Poilo maghiare Înregistrează ştirea cu multă mâhnire, ceea ce uşor se explică.

„Ca la noi la nimeni !" Sub acest titlu .Telegraful Român*

(delà 8 Dec.) se plânge că :

, E din seamă afară prea pătimaş şi prea violent tonul ce-'l poarta doue din zia' rele noastre, contra persoanei dlul Ioan ca vaier de Puşcanu, jude la curia regia in re­tragere.

,Noi nu putem şti, ce anumite motive vor fi a read oamenii, ca sa pună la o parte oil-ce consideraţii şi să arunce cu noroiu în un bărbat atât de meritat pe toate terenele vieţi publice, pentru-ca să i pornit o ac-.iune atât de straşnică de esterminare numai pe motivul că el ar fi autorul cărţii .Diu îmitaţiunile lui Ioan delà Bucecl. — n u n e vine a crede*.

Cele doue ziare suntem noi şi .Tri­buna* de la SibiU.

E »r din şirele de mai BUS ale ziarului mitropolitan ar résulta că a critica, foarte obiectiv, un volum de poesil însemnează că arunci cu noroiu îa autor... Ear despre camp шіа Îndreptată împotriva unei cărţi imorale zice că este .acţiune de estermi­nare contra unui merituos bărb«t al na­ţiune!.

Cel mai interesant lucru este Iasă unde .Telegraful* scrie :

,Cartea din vorbi nu o cunoaştem ji nici nu ne identificăm cu ea".

Dăi atunci de ce vő resboiţi ? Să declare d. Ioan cavaler de Puşcanu

că nu el oste Ioan delà Bucecl şi Prea Cuviosul archimandrit Ilarion că nu este frate cu autorul .imitaţiuaiior' pornografice, şi discuţia se închide.

Aceasta nu voi puté s'o facă nici unul nici altul. Rëmâne deci o ruşine, şi noi vom protesta încontinuu, că autorul unei asemenea cărţi se ocupe loc In Academia Română.

BIBLIOGRAFIE

George I . Lahovari : Societatea Geo grafică Română, Buletin, Numër Jubilar. Bucureşti 1900

Avem în faţa noastră un volum de o admirabila înfăţişare, Împodobit cu excelente tablouri, chpurile mebrilorfruntaşi ai zisei societăţi, începând cu M. S Regele Carol I.

Despre însemnătatea şi valoarea acestei pubiicaţiuni lăeam să vorbească prefaţa i scrisă de dl Secretar genersl al societăţii geografice, dl G. I. Lahovari:

r C u prilegiul împlinirei a 25 de ani delà înfiinţarea Societăţei G egraflee Ro­mâne, s'ahotărît a se scoate un numër Ju­bilar al Buletinului.

„In paginile ce urmează s'a făcut bi­lanţul activităţel Societăţei Geografice în aces* sfert de veac şi aceasta va servi ca punct de reper pentru urmaşii noştri.

, Societatea Geografică Română înfiin­ţată din iniţiativa Domnitorului nostru la 1875, reînvia'ă după 4 ani de adormire de R gele României, în anul 1832, n'a încetat un moment de a se bucura de înalta Pro­tecţie a Fundatorului el. cea ce explică şi fap»ul rar In ţeara noastră, a unei S кі-tăţt ştiinţ fice care s'a putut meninţ ne şi a putut prospera într'un şir îndelunga de ani cu toate greutăţile de tot felul cu a întt • pin t mai ales laîaceput. Atăzi. viitorul Bo.-ie ăţ i noastre se poate considera ca asigur >t. Pu bl icaţ ih ci periodice, tipărirea celor 32

dicţionare pe judeţe şi acum pe urmă a Marelui Dicţionar geografic al României, fonfemiţ le ce se ţin regulat pe tot anul, cimunicftrile şi schimburile ce întreţinem cu mai toat« somităţile geografice străine, precum ai p'irti 'ipărea noastră la diferitele congreso internaţionale, sunt atâtea semne că S c e t a t e \ G oeraflcâ Română trăieşte şi va trăi. E i şi a făcut un loc însemnat intre celelalte soc i e tă ţ i geografice din stră­inătate.

„In timpii din urma şi la noi s'a re­cunoscut importanţa studiilor geografice, şi am vëzut cu bucurie că programele liceelor au întins acest studiu şi în clasa a V a, ear' în budgetul pe anul curent s'a înscris o catedra de geografie pe lângă facultatea de litere din Bucureşti.

„Nu putem mal bine încheia aceste rtn-duri decât reproducând aici cuvintele rostite de M«j>statea Sa Regele în aiua de 15 Iu­nie 1875, cu ocasia fundărei .Societăţei Geografice Române" :

„ Fie -ca juna noastră Societatea Geo-, grafică să se asocieze într'un mod „demn celorlalte societăţi instituite In .mal toate ţorile, şi din parte-'MI nu „Mö îndoiesc, că, sprijinită prin băr-,baţil noştri de ştiinţa, ea 'şi-va înde-.plini misiunea el, şi, prin hărţi şi „opuri geografice îngrijite, va scoate . ţeara din regiunea necunoscutului*.

F e l u r i m e . Plante amatoare de musieä. Sunt intere­

sante cele mal multe din bazaconiile ameri­cane. Eată aci încă una : Un profesor ame­rican, I. Teitgen se aice, că a făcut o sen-saţională descoperire, şi anume, că şi plan­tele Kunt amatoare de musică. Profesorul Teitgen spune, că a făcut încercări cu o plantă, pe care o avea un amic al BŐU in casa, şi care s'a arătat foarte amatoare de musică. Când se cântă cu vioara tn apro­pierea el, planta îşi desface frunzele, ear când In apropierea el cântă cineva, care nu ѳ prea virtuos In musică, !a cea mal mică distanţă ea îşi lasă frunzele in jos. in k'g»tură cu aceasta profesorul american a mal constatat, că musică este favorabilă şi creşterel şi sporirel plantelor. O sală de oncerte zice, ar fi locul cel mal potrivit

pentru cultivarea plantelor. Profesorul Teit­gen a mai făcut esperienţă cu planta, care cu frunzele el prinde insectele. El a pus o insectă pe frunsă şi aceasta cât ce a sim-ţit'o s'a strîns, ear după-ce a început së-I cânte cu pianul frunzele s'au desfăcut şi insectă a scăpat. Planta nu şi-a contras frunzele cât timp a cântat la pian.

U l t i m e ştiri . H a a g a , 8 D e c . Krüger a fost pri­

mit de regina Vilhelmina. In tot parcur­sul delà otel şi până la palatul regal, mulţimea imensă a făcut lui Krüger cele mai entusiaste manifestaţiunî. Nu sunt însă speranţe ca guvernul olandei să intervină pentru a mijloci o pace între Bufi şi Englezi. Bătrânul prési­dera şi-a pus toată speranţa în ţarul, pe care-l va visita îndată ce se va în-sănatoşa.

Sofia, 8 Dec. După ştirile din urmă, Radoslavov, presidentul Sobranid a renunţat delà mandatul ce i-a dat prinţul de a forma un cabinet. însărcinarea aceasta ar fi luat o asupră-i Grecov.

Paris, 8 Dec. Senatul, după-ce a vorbit Mereier, a primit unanim proiectul de lege prin care se sporeşte flota franceză încă cu 20 vase de rêsboiu.

S'a notificat guvernului că EngPtera şi Portugalia an încheiat alianţa, ceea ce ке consideră ca o nouă zal» în lanţul ee Engl-tera încearcă a trage îu j a ru l F r a n ­ţei Tocmai de aceea faptul acesta face aici mare sensaţie.

Editor. Aurel Popovici Barciunu. Red: respuns: Ioan Itussu Şirianu.

4 Nr. 221

I Ül

o a n Maiilutiii pălăriei»

î n A p a d s t rada D e à k - F e r e n e z n r . 39 ж în casele loi lorgOYicï **-

Are onoare a aducb lajcunoştinţa P . T. public, ea s'a sta­

bilit în Arad, unde 'şi-a deschis atelierul seu de

531 2 — 5 I o a n M a n i u ţ i u pălărier.

• • cenfecţmne a "tot felul de pălării, =___==

După cunoştinţele câştigate în Budapesta confecţionez pălării

de tot feliul după cele mai noué mode.

Prime ic tot feliu! de palftriî pentru domni, dame şi copii

pentru « lo repar», văpsi, s;m transform з după cele mai moderne

forme, de-asemenl primesc cilindre (jobene), pentru a le călca

cu ferul.

Comandele din provinţă se" execută prompt. Se capătă în

atelierul meu tot feliul de pălării gata, se fac şi cilindre la co­

mandă precum şj ori-ee p ă l ă r i i ; prumpt şi cu cele mal Щ

moderate preţuri.

Rugând On. public de binevoitorul seu sprigin semnez cu

distinsă stimă

n e t

&3к

5*_

Premiat ca medalia cea mare mi'ennră la exposiţia din Budapesta în 1S%

Turnătoria de clopoţeii de metal a lui

Antoniu ÎTovotny în T i m i ş o a r a - F a b r i c

вѳ recomandă spre pregătirea clopotelor nouö precum la turnarea de nou a clo­potelor stricate, mai departe spre face­rea de clopote întregi armoniose, pe lângă garanţie pe mai mulţi an ; , provëzute cu adiuHtSri de fer bătut, construite spre a le îr 'orce cu uşurinţa în ori ce parfe. în­dată ce clopotele sunt bătute de o lăture prin ceea-ce sunt mftntuite de crepare. — Cu deoaebire recomand

clopote patentate găurite de rrdne inventate şi mai de multe ori premiate, rari au un ton mai intensiv, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrarea И| mai voluminosă decât clopotele turnate după Bistemul ve hiu, aşa, cft un clopot patentat ca 300 kg. este egal în tonal unui clopot de 400 kg. făcut după sis­temul vechia. Мьі departe se recomandă

spre facerea scaunelor de fer bătut, de sine s tătător , — spre prea-diustarea clopotelor vechi cu adiustare de fer bătut — ca şi вргѳ turnarea de toace de metal. Clopote în greutate de 300 kg. şi mai jos se afla totdeuna gata în msgazin.

&ШГ" Preţ-curanturi ilustrate se trimit la cerere gratuit şi franco. 5П5 1 1 -

A a p ă r u t Şi s e a f l ă de v ê n z a r e la administraţ ia „ T r i b . P o p o r u l u i "

următoarele opuri: coroana fllerl

1.) „Geografia Comitatului Arad", pentru clasa a IlI-a şcoalelor poporale, de Damaschin Medre, învoţător; aprobat de Ven. Consistor ilustrată cu cbărţi geografice — — — — — — — — — — — — — — — — — n

2.) „Amicul Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic în cause administrative. Preţul — — — — „

3 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering traducere de T. V. Păcăţean, — — — — — — — — — _ 4.) „Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, _ _ _ _ _ - _ _ _ _ _ _ _ _ _ j ?

5.) „Libertatea" — de Ioan Stuart Mill, tradusă de T. V. Păcăţeanu, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ n

6.; „Principiile politicei", după Dr. T de Holtendorf, de T. Păcăţeanu _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

7.) „Caractere morale* — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor în Braşov. — — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

8.) „Resboiul pentru neatêrnare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Preţul Resboiului Preţul .Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

9). „Din vremuri apuse" — de Iudita Secuia născ. Truţia - — — — — — — — — — — — —

10). „VierituT* — de Petru Vancu, — — — — — — _ ~ - _ . _ _ _ _ _ _ _ _ _

11). „Teoria Dramei" — de Dr. Iosif Blaga. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

12). „Juvenilia" — de Sextii Puşcariu. — — — — — — — — — — — — — — — — — —

131. „CuYentări bisericeşti" — traduse de Ioan Genţ. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

14). „Pribeag" — de Ioan Iosif Sceopul, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ — _ _ _ _ _

15). Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niamandz — —

16.; „Liturgia Stalul Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Гісоіае Stefu înveţător în Arad. Această liturgie conţine toate cântările liturgice, ce are să rospunză corul în Dumineci şi serbători. Pe lângă ace­stea mai conţine irmoase, pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numaî pe 2—3 vocî. Preţul unui exemplar s'a redus delà 6 la 3 coroane.

La c o m a n d e să se m a i a d a u g e de fle-care op 10 flleri s p e s e p o s t a l e .

— 7 0

1 . —

o

— 8 0

2 .—

4 . —

2.50 „

1.20 „ 1.60 „

1 . - »

1 — „

3.60 „

1.60 „

6.— „

1.60 „

1.20 „

:

8

„Tipografia Tribuna Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu.