I'r/

?r, _- Un ca)ou

\-*9E o carte caraghioasi in formA de pantofior de

das, cam grosolanl, decupati in partea de sus astfelbat sA aiba un contur asemanabr. Bineinteles ctr

lmrtofiorul este desenat pe coperta gi, chiar daca,

Cati frind mirimea, seamena mai degrabi cu un sa-

bot olandez, culoarea roz aprins, fundila cu care se

bage in fafi 9i panglicile sunt de ajuns ca sA redeaideea. Se numeste Manualul balerinei 9i i1i poli daseama imediat ca e pentru fetitre. E un cadou pentruZoe din partea bunicii: zice ca l-a gAsit intr-una dinexpedifiile sale prin libririi 9i ci s-a gandit imediat laea, chiar dacl e cam mare pentru acel gen de cir1i,dat fiind ci e deja o balerinl adevAratA, nu o copilacare viseaztr la ce se va face cind va fi mare. inoice caz, i s-a perut amuzant 9i crede ci poate faceparte din colec;ia ei de clrgi, nu?

Sigur ca da. E adevarat gi ci Zoe are o intreagecolectrie de ca4i despre dans, de la BilIy Elliot (atAtromanul, cdt gi filmul pe DVD) p6n! la o versiu-ne minunata, plina de ilustralii duioase 9i triste, ale

d

basmului lui Andersen, PannfioriirogL Mai'sunt 9i ca4ile cu Ange-

bcatrice llasini

g#Seir'lina Balerina, o goricici albl englezoaici. Apoi maisunt cadile ilustrate ce cuprind fotografii cu fetitre

superbe purt6nd tutu-uri si amuz6ndu-se copios(ome au idee ce lnseamna cu adevarat si dansezi?)

9i inicile romane cam prostegti despre fetitre cu ideicam prea bine definite gi cu un singu scop in minte:sa ajungi numarul unu, orice o vrea sa insemne asta,

Astfel, aceasta caraghioasi carte-pantof i$i poategisi un loc in colecfa ei, chiar dactr atunci cdnd orasfoiegte ii sar in ochi anumite fraze care, in ciu-dAlenia lor, o fac str gi rdda: ,J.{u existA balerint caresa poata concepe si nu aiba macar o pereche de.jambiere", sau ,,Nici o balerinl nu ar putea dansafara tutu", sau ,,Balerinele nu vorbesc cu publicullor pentru a le spune ce au de spus. Ele igi transmitmesajul prin gesturi, prin expresia felei qi prin pagiide dans". Serios? Citind aceste ciudapnii, lui Zoei-a venit o idee: ar putea fi chiar ea cea care sl scrieun manual pentru balerine. Ar fi un fel de jumal.Sau poate nu, ar fi prea banal. Mai bine o culegerede gAnduri 9i cugetAri spontane, avAnd in vedere ciin ultima vreme se gdndegte atdt de mult, incdt i$isimte capul cat o banip gi poate ci, daci igi scriegAndurile care i se ingrimidesc in minte, acestea livor fi mai clare. Deschide al doilea sertar de labirou, acela in care igi Jine caietele neincepute:sunt aproape toate obignuite, pentru gcoali, cu flo-ricele pe coperte. Doua dintre elei totusi, sunt mai

Pc Voonte!

pregioase, legate ca nigte cirticele. Pe unul, celnegru cu margini rogii care se lnchide cu un elastic,l-a primit cadou de ziua ei 9i seamAna cu caietelede odinioari ale copiilor; pe celalalt, in schimb,9i l-a cumpirat singurl de la o libririe specialigi are coperta imbracata cu o stofa in carouri verzigi alb,astre. inauntru, foile nu au nici linii, nicipffratele, deci pare potrivit sa devini un fel dejumat, Zoe nu a mai finut niciodata un jumal. ince-puse unul aga, in joaci, in clasa a patra, doar pentruci avea gi Leda. S-a plictisit repede, totu$i. Sa scriece i se intAmplase in timpul ziiei i se ptrea prostescpentru cA erau lucruri pe care le gtia deja 9i, in plus,erau mereu aceleagi. Poate ca acum situalia e alta.De data aceasta nu intengioneaza sa scrie ce i seintampli, ci ce gandeste. Ia stiloul rogu cu penili deaur pe care i l-a funprumutat mama (imprumutatdoar, penru ca de fapt rlmdne al ei, iar Zoe are voiesl il foloseasci doar acasa, fAra sa il ia in penm 9i sA

rigte si il piardi la Scoale) Si incepe. incepe cu uncitat din cartea-pantof, dar apoi cuvintele o iau pe unalt fdgap.

Balerinele nu vorbesc. Nu au nevoie. Ba nu, nu eadevarat. Vorbesc, ii inca destul de mult. Numai ca nufolosesc cuvinte, folosesc un vocabular f6cut din gesturi ce

exprima senzatii. Cu adevarat dificil este sa traiegti acele

senzajii cu exactitate. Dar daca reu$esti sa le traie$ti, veidescoperi cA ftupul iti urmeaza capul, i se supune gi

7o b.dtricc )dasihi

reuseste sa exprime tot ceea ce vrei. Ma rog, aproape

mereu, ln sfarsit.

- Ce faci?Dinft-odata u$a se deschide larg, impinsa fiind

de Marta care intra fopiind in camera lui Zoe cuveselia ei obi$nuita.

- Scriu o carte, zrce Zoe in gluml.Marta deja nu mai e atenB la ea" Aleargi la fereas-

tra, privegte pe geam Si intreaba:

- Cum se face ca tu ai o vedere mai frumoastr

decAt a mea? $i, acum ci ml gdndesc mai bine,camera ta e mai mare dec6t a mea.

- Da, dar tu ai balconul pe care potri merge chiar

9i cu bicicleta, raspunde imediat Zoe.

Cdnd era mica, si ea credea ca dormitorul Sarei

e cel mai frumos. Cine stie de ce, doar pentru ca o

son e mai mare, trebuie si fie si privilegiatl 9i siaibi o grimada de avantaje. E parUat adevarat, darnu intotdeauna. Oricum, in familia lor totul este

distribuit echilibrac camera lui Zoe este cea maimare, intr-adevar, 9i are vedere spre gradina, dar dincamera Sarei, cdnd e senin, se vid munlii, iar unbalcon pe care sa te poli plimba e un mare avantaj.

Numai daca gi Marta ar inlelege asta.

in realitate, Maila inlelege o mulfime de lucruri,fari a lasa sa se vadi, pentru ca mai tirziu, la cina, se

uita la Zoe peste masa cu o umbrA de ra ate 9i anwrJA:

- $tid ca Zoe a hotaret si igi schimbe meseria?

ft 2oonftl 77

- Serios? zice tata curios.

- Desigur. CAnd va creste, se va face scriitoare.

Ba mai mult, a inceput deja sa scrie.

Mama igi muti privirea dinspre Marta spre Zoe'

- Ce veste! comenteaza ea.

- Nu e adevdrat , neagl Zoe incercdnd sA o ful-gere pe Marta cu o privire care nu are nici cel mai

mic efect. Numai ce... nimic. Iau notite, iata, asta e,

si spera din tot sufletul ca discufia sl se incheie aici.

. Esie destul de posesivi cu lucnrile ei, cu lumea

ei. Nu intotdeauna, dar de obicei prefera se lase sa

pamnda h intimitatea ei numai pe cine wea ea,

numai cAnd vrea ea. Este ceva ce a descoperit de

curind. Mereu a fost mai refinuta, dar acum parci ar

vrea sa pastreze totul secret.

Tata gi mama par str fi inteles 9i iata ctr tatal este

cel care ii distrage atenfia Martei intrebend-o:

- li-ai fecut exerciiiile de citire azi?

Marta il prive$te ptctisita 9i iritata in acelaSi timp,

apoi plecdndu-gi capul rtrsPunde:

- Sincer, nu.

- Atunci, inseafima ca le facem irnpreuna dupa

cini, de acord? propune Sara.

inu-o clipa patru perechi de ochi se alintesc

asupra ei, pentru ce in general tinerele de paispre-

zece ani nu prea au timp de surorile mai mici sau,

cel pu1in, ea nu $i-a gesit niciodata nici mtcar un

strop. Pana acum.

- Ploua? se intreabi mfiia, fuonica, uitindu-sepe fereasfia.

'bcatrice asini

- Nu. nu ploua. ba dimpotriva,

,*\ cerul e superb luminat la apus, degi

G/Zoh ar trebui sa se adune nori de fumrn4i.\gf= dat fiind gestul marel al Sarei.

-\ - Ce glumeala, zice Sara. Doarpentru ca m-am hotarat $i eu o data sa ii dau

o mdna de ajutor surioarei mele...

- Iata, chiar tu ai spus-o: o data, zice tata. Doaro data si gata, presupun.

- Vom vedea, rlspunde Sara. Depinde.

Mai tArziu, din living, se aud frAnturi de voci,frAnturi de lipete mai mult sau mai pufin clare: se

vede cd Sara nu are prea multa rabdare, ca Marta eobosita si ca citeste tare prost, poate tocmai pentru ca

e obosiH, poate pentru ca nu are chef sa citeasca,poate pentru ci fragmentul pe care trebuie sA ilciteasci e prea greu, poate pentru ca e primavara $ie normal sa vrea sa fie vesela, sa-$i lase de-o parte

indatoririle $i si i$i reintre in drcpturi: dreptul de aface ceea ce vrea dupl cinA, pentru ca e un stropde timp liber inainte de a merge la culcare, pentruca pdna $i mintea are nevoie sa rataceasca pudn.Numai cA Marta chiar nu e buna la citire. A ajunsaproape la sfdrgitul anului si inca citeste destul degreu, asa ci exerciliile zilnice sunt mai mult decdtobligatorii. LriZoe ii pare riu pentru ea, in parte 9ipentru ca nu reu$e$te sa inteleaga cum se simte, dece detesn atAt de mult cuvintele scrise gi de ce iieste atit de gteu si le descifreze. Pentru ea, asta nu

a fost niciodata o probleml. La un rnoment dat, pe

la cinci ani, literele au inceput sa aibl sens una lXnga

alta ti sa citeasca nu a fost niciodata o piatra de

incercare pentru ea, ci, dimpotrivi, un mijloc minu-nat de a descoperi lumea. ii spune mamei ce gdn-

degte c6nd merge .si ii dea un sarut de noapte buna.

Iar magra, intinsa in pat $i sprijinindu-se pe douipeme, cu o carte in mana, suspini 9i ii zice:

- Nu toli copiii sunt la fel. .Acesta e si farmecul

lor. Gindeste+e cdt de diferite sunteli voi trei, degi

sunteli surori. E fascinant, dar uneori poate fi 9i

complicat.

= Chiar scrii o carte?' Sara, abia iegita din baie, se sprijini de tocul ugii

cu bralele lncrucisate $i cu o privire foarte curioasi.

Zoe o privegte de la birou. in penumbrl, minunata

ei sord mai mare e doar o silueti delicatl, eleganta,

facuh din citeva linii drepte. Ar wea sl o deseneze,

dar Zoe e un dezastru la desen.

- Nu, rispunde ea, acoperind din instinct pagina

cu mina, desi Sara e prea departe ca sa poata cid.

Sunt doar nigte gnnduri despre dans.

- Mama Anitei ii caute mereu jumalul 9i i-lcitegte pe ascuns. Nu e ingrozitor? Ea bdnuia ci face

asta si $i-a pus un fu de par pe ultima pagina, iarcind a deschis din nou jumalul firul de pdr nu mai

era. Asa cl acum are doua jumale, unul, cel vechi,

e fals, si acolo scrie lucnrri neadevarate, nevinovate.

4 btubift Jdasiai

Iar penfu cel nou a gasit o alti ascunzitoare. Uneorimamele pot fi adevirati inamici, spune Sara.

- Tu fi un jumal? o intreaba Zoe.- Nu. Mi se pare o pierdere de timp. $i apoi gtii

ci nu irni place si scriu. Eu prcfer matematica.

- Ai putea sa inventezi un cod numeric secret9i si il folosegti ca si scrii, spune Zoe. precum ospioani. Aga cel pulrn ai folosi iubita ta matemadca.

- $i pentru ce atata efort? Ca si povestesc uneipagini albe ce am facut? Sd fim seriogi!

- De obicei scrii in jumal pentru a_1i deznodagdndurile. Daca le scrii, ti se limpezegte mintea. Agaa zis profa de italiani, spune Zoe, ridicdnd din umeri.

- DacA hebuie si imi limpezesc gindurile, gtiice fac? Mi agez in fala oglinzii gi imi vorbesc. imispun ce .rm de spus. Chiar si de doua-trei ori.

Zoe zdmbegte.

- Aga fac gi eu.

- Funcfioneaza, nu?

- Sigur ci funclioneazd.

- $i nici nu irosegti atata hextie. Mai pudnahArtie, mai mulJi copaci. Eu 1in la copaci.

- $i eu, rdde Zoe. Dar existi 9i hirtie recicla_tA, nu?

Itrl

Aceste linecayAntatcfoante

r Parea sa fie ceva carc si schimbe vie[ille tuturora,

m fel de aniversare generala faptul ca, in sfflrgit,mergeau pe poante; cu un semestru ln avans fatri de

Fograrna, prin hotarArea categorica 9i destul detineivoitoare a lui mdame Olenska, sub arenta supra-

veghere a ei Si a lui Gimenez, care ii este deja ofi-cial asistenta.

- in sfdrsit, p6na acum nu s-a lntAmplat mare lucru.Au facut nenumararc probe penru a alege mlsurapotrivita. Dupi cum $tiau dintotdeauna, existd douimodele, unele cu vdrful petrat si intarit si altele cuvirful acoperit cu satin roz. Cel de-al doilea modeleste, evident, mai frumos. Acegtia sunt adevarafipanto{iori de balerini, la care orice fetifi incepe siviseze inci inainte de a $ti ci ii vrea pentru sine; darsrnt Si foarte delicali, pentru ctr satinul se cojegte

imediat si, in general, sunt folositi doar la specta-cole, apoi sunt buni de aruncat. Pentru repetitrii, aga-

dar, le folosesc pe cele cu varful pefraL Oricum, de

zus nu se vede diferenla gi, la lnceput, sunt chiar mai