UN BREVIAR DE ARHITECTURĂ ROMÂNEASCĂ Cap. I. Ordine şi ordonante

Drept Jănmrire,

Ordine şi Ordonan(e cs lc tillul unui a din cele cin ci ca pitole p e care academici anul Petre Antonescu î ş i propusese să le dezvolte in lucrarea Un B reviar de Arhitectură Romanească. Jn final , volumul urma să înfăţişeze, in sinteză, rezultatul cercet ăr i lor ori gin ale Intreprinse de a utor pe teren ş i ln cadrul Com isiei Monum cnlelor Islorice , materiali za le p e parcur s in constitui rea de c l ă diri, elaborarea de ar ti co le, sa u in par ti ciparea la con­ferinţe, congrese ş i in sp ecia l ca profesor la cat edra facultăţ.ii, astăz i In­stitutul de arhi tectmă „Ion Mincu " un de a predat citeva deceni i_ în şir ,

pînă ln an ul 1\J3:3 , mereu ampliri cînd primul cm s ele Istori e a a rhitecturii româneş ti .

Din păca l e Breviarn l, 1nccp ul a fi reclaclal în anul l \J5l , a rămas ne­term inat, din moti ve ce a u depăşit voinţa a ulorului . De aceea, considerăm esen ţ i a l să avertizăm cititorul că sludiul el e faţă, de perma n entă aclua li ­tate reprezintă numa i un scclor a l ar l1i tec l.urii român eş ti ş i anume cel a l monumentelor feuda le din Munleni a ş i Moldova. T rans ilva ni a urma să fi fos t prezentată intr-un a lt capi to l ca ş i celela l te co mp onente a le arhitec­turii româneş ti cum ar fi ace lea a le p a latelor domn eşti , conacelor şi cul e­lor , a nsa mbluri lor mănăs lir eş li ş i ce tă\ i lor ş i in specia l arhileclurn p opulară. Toalc aceste fa pte de cu!Lură naţionalii, precum ş i influ en ţ el e cc ş i le-a n cxercilat r eciproc erau gîndite a fi cuprinse in B rev iar , pentrn a infă\: i şa complet o istorie a arhiteclurii româneşti. Es le ş i motivul penlrn car e n e-a m lngăduit să dăm expli ca \.iile de fa ţă că utlnd a veni în întimpi ­nar ea citi torului ce se va os leni s:l parcurgă rinduri Ic de mai jos, cc ai 1

rămas atita vreme in manuscris. Cît pri vcş le p erson a li tatea arhilcctului I elrc Antonescu credem po­

t ri v it să cităm mmăloare l c cnvi nle roslilc în 1917 de Miha il Sadoveanu cu ocazia r cferalului ele propunere ca membrn a l Academ iei Hom âne:

„Petre A ntonescu iz buleş le să rel nvie lradi(ia arhilec lurii nafionale, el es le anim atorul aşa- n1.1milu/1.Li s til romanesc, pe care a ş tiut să- l adap teze ce­rinfelor modern e. Clnd l nsă m enirea şi am bianja o cer, el es le păslrălornl liniei clasice, ca !n grand ioase le clăd iri ale noii Fac11 llăfi de D rep t ş i ln Şcoa la .lfomtină de la Iloma , care f'ace cinsle arhilec lurii romane 111 s lră.in ă la t e.

Fafă de confuziile şi contradicjiile ec lec lismului cosmopo li/ , lntins 111 /ara noas t ră ş i l.11 dom eniul arhilec lurii , Pe /re A n Ion escu a crezu l de la 1.ncep!.Ll că m esajul ge nerajiei sa le era de a a firm a exis len {a unei arhilec luri romcîneş li .

Es le de fapl, 1 n arhitec t u r ă, reprezentantu I curen lului de a firm are na­fiona lă al seco lului a l X I X- iea, care ş i - a wml ln litera /ură pe A lecsandr i, E minescu , Creangă, iar ln ar lele plastice pe Grigorescu ş i A m an, ca f'runlaşi".

Fără a evoca opera arhHeclu lu i, credem că este cazul să m en ţionăm că dintre n enumărate le clă diri r idi ca le de Petr e Antonescu ş i eu care ne 1ntîlnim zilni c, atit ·111 Cap itală cit ş i in ţ.a ră, prin 1-Iotărlrca Consiliului ele Miniştri nr. 1160/1950 au fost cons iderate ca monum ente de cultură: Arcu l el e Triumf , Pa latul Băncii de investi ţii , Casa Oprea Soar e (r estau­rnntul Bucur), Pa latul Ministerului Constru c'ţiil or (sediul Consiliului pop ular al muni cipiului Bu cureşti ) ş i Pa latul admini slraliv din Cra iova (sed iul Consiliului popular) .

In încheier e, vom r eda, p en tru interesul ce- l poartă, un cx lras cli11 cuvl ntarea ţ. inută !n cad rul Aca demi ei R.S .R „ !n anul 19G3, cu ocazia s ărbătoririi împlinirii vî rstci de \JO de ani. A fost ultima sa manifestare publi că, dar !n acelaş i t imp , o inegalată profesiune de credinţă:

„„. A fllndu-mă cu glndu l ln mijlocul dumneavoaslră, !mi vine ln minie /impui aces ta ce s-a des făşurai cu adinci prefaceri , care au scllimbal din le­m e/ii i nf'ă ţişarea şi aşezările pairiei noas tre. Oam eni ş i generaţii s-au perindai în acest răslimp, dar din opere le aduse la i vea lă, au dăinLlil ş i vor rămln c numai ace lea care şi-au tras f'iinf a din năzuinfe le popornlui ş i s-au răs {r 1 nl

apo i ln rea lilăf i care at! răm as să- l s lujească pe el, făuritorul adevăra l a l iuluror valorilor .

Fie- mi lngăduil să recunosc aces tui mare creator anon im iot ce a fos t bun ş i autentic ln opera pe care domniile- voastre a/i prejuil-o. Spre el se ln ­dreaplă cuvin /ele dumneavoas tră, precum s-au indrep lal m ereu ş i glndurile ce lui care a plăsmuii opera ş i a co ncreli za l-o !n p ialră ş i zidiri.

A ria şi meş teşugul de a z idi s-a 11 păs trat 1n tradiţia popornlui nos lru de-a lungu l veacurilor. Mărlurie s tau monumenlelc de mare {rumusete care durează ş i as lăz i prelulindeni pe pămlnlul nos lrn . No i ne-am s trădu ii să le cerce lăm , să le pălrnndem frumuseţea s implă ş i să le reclâm conf inutul !nlr-o formă nou.ti, pe care o prelinde cons lrncfi a zilelor noastre, cu mu lfimea e~

de prob lem e ş i cerinfe [„ .] Rclmîn profund recunoscător cCior ce m -au ajutat în munca mea de-a

lungul anilor, celor mulţi, ale că ror nume nu se pomenesc aici, trecînd laudele asupra lor ş i asupra poporului clin care au izvorî/ loale" .

AI·h. DINU ANTONESCU

80

PETRE ANTONESCU

U nul dint re mulliple lc aspec te sub ca re se p oa le unnări evo lu ţia vechii arhitecturi rom â ncş li csle ş i ace la în care se pune probl ema princ ipiil or ori s istemului dup ii

ca re s-a putu t forma ş i dezvo lla ordo nanţa d cco rali vă a arhi­lecturii care îmbracă fa\.a monumente lor ş i a nume aCL'L'a menită a-i da o învrşmînta re pl ast i că ş i o expres ie a rlist i că.

In m oci r egulat compunerea, propor\:iona r•a ş i a rlicula rca vo lum e lor fixează profilul st ilist ic genera l a l rn onum cnlului la t oatea rhitec turil e, precum ş i în cea românească, da r la aceasla clin urmă , ş i a num e la cea re lig i oasă, ca re es te cu nrnl t cea ma i importa ntă, c de obsen ·a t ci'.t un disp oz ili v slru c t ura l inte rior ca re să se descopere în a fadt prinlr-un j oc de plinuri ş i de go luri cu forle opoz iţ'ii de umbre ş i lumini , nu a pa re deslul de c lar ş i închegat ca să clelermine în fata cl c un sr ns p lastic ordonator . ]·o luri de o imp orta nţ ă r ccl11 ă ş i clisrm i-­nate fă ră o norm [t c la r perceptibil ă nu ajun o· la aces te ecli[i­c ii a se g rupa într-un ritm ca re s[t co n\in ă ideea urw i co rnp o­zi\ii de o mai amp l ă ş i reg ul ată desfăşurare .

La biser ic il e noastre prob lema de ma i sus se pun e ma i a'les p enln1 pa rtea ca re pri veş lc imp orla nlul co rp al nave i, ori nar lex ului , la ca re zid uri înal te, mute ş i goa le asC' und din afa ră întreg compl exul bo lt irilor in terioa re rczcma lc pc masa pereţi l o r s lrăpunş i a bia pe a locuri , răz l c l. ş i n eregul at, dr mic il e clrschideri a le ferestre lor sa u aC't' lea a lP unor u ş i izo­la le. Fo rrn a, p oz i ţ ia ş i num [1 rul acesto ra nu contr .ib11i c sft imprim e edifi ciului un ca ra c ler propriu ori o indi v idn a l iLatc cl ec ît par\.ia l, ş i num a i ma i Lîrziu , la m onum e ntele clin ul t ima fază de dezvo ltare a a rhi tecturii n oastr e ş i a num e atun c i eî nd cxonartexul sa u pridv orul , desc his sa u în chis, va l'i fost adop­lat ca e lem e nt cornp onenl ele prim ordin .

P enlru rezo lva rea unor probleme de nalura ce lor indi ca te m a i s us, se găseş te la rg Jo los il, în arhitec turi le g reco- roma ne ş i a le Henaşlerii , înlreg ap a ra lu I decorat iv a l ce lor lre i orei in e: dori c, ionic ş i co rintia n , ap licate în re lief plat sa u re li f'f scos, în diferite compoz ilii s impl e, jux lapu se ori eta jate din ca re a r ezultat o vari etate inl'inilă de grup ă ri ş i a nsambluri h ogate in efec le de a rhi teclură cl a r lipsit e ele ce le ma i multe ori de o l egătur[t orga nică cu sislernu l co nstru c li v a l monum c nlelor.

- Timp de seco le „o rdine le" s-a u confundat cu arhitec­tura însăş i căre i a i-a co nsliluil ca o armătură ori ca mijl ocu l de exp1'es ie ce l m a i va ri a l ş i puternic. Se pol soco li la infini t exemple le ca re se p ol găs i in a rhitectura curenlă c l as i că. Chiar în arhitectun noastrft veche cx i s lă exempl e ele fo los ire a un or as Lfc l de p rocedee. E cun osc ut ă în cercarea de a da un caracter vo it c lasic faţade l or biseri c ii Go l ia clin Iaş i (Fig. 1) la ca re un p laca j decoraliv compu s clin e lem enle le ordinului co rin­t ian îmbracft de .l a co rni şă pini.\ la bază ziduril e navei ele ca re nu se l eagă prin ni ci un raport co ns lru c li v rea l, zid irea p ro­priu-zisă râmînîncl num a i un Ionel ci ' sudură p entrn deco rul (de piatră) ap licat. Ra re le accente pe care le pun ac i unele go luri ele feres tre s in t prea pu\ in imp ortan le pentru a interesa un cadru atît de impunător; e le rămînînd în a fara s is temului bine def ini t a l o rcl ona n~e i ş i p a r aşezate înlr-o Jorma~ie întîm­p l ătoarc .

- La p a latu l Cance lariei ele la Roma, B rnneleschi nu aplică a l t princip iu p entru a îmwb ila ş i înfrumuse ţa m ăreaţa construq:ie, fără a uza însă de dezax[1ri forţate de pl an cum s înt acelea imaginate arbitrar de că lre arhitectul de la Go lia (Fig. 2).

http://patrimoniu.gov.ro

Arhitecturil c \' ec hi m ed ieva le în frunte cu ce le biza ntine ş i -a u găs i t so lu~ii m a i ap r opia Lc penLru asrmcnca p robleme în s isL•mul ce apa re foa r te de\' reme la a n t ic i Ic a rhi tcc Luri ori en­ta le de tip ul ce le i sasa nid e, care î~ i îmbracrt fa \ade lc oa rb e cu o t ramrt de arcade, firide ş i p il aştri rîndui! i du pă 1111 Lrascu geometri c la ca re un s isLcm de a rcaLuri oarbe Ies Lo nează de rrgul rt p c sub corniş[t ş i ca de la inLcr\' a le regula te p e b anclouri sau p il aş Lri pl aţ i verti ca li . Că rămida fii nd a desea maLcr ia lu I dr bază la mul te di n aces Lc a rhi tecturi a rez ulLaL că pri n tehni ca spec i a l ă a z id ă ri e i accsLor mi c i b loc uri gata faso nate, s[t SC ajun gă la [orrn e ş i C' ll'rn l' nLc de deco r specifi ce că rămiz ii ,

de riva te în primul rinei d iu ro nsL n1 c t. ia a rcului ( l'irid e, a rca­turi , a rcuri oarhe C' lr .); a po i, din jo!' ul aşeză rii \'ar ia lc i11 z id ii­ri :! a fi cdi re i bu !'ii \i de cărămid ă . cum si 11 l z im\ii sa u „din\ ii de fe r ăs tră u ", s ta larl. il e le. l>ri11rilc . fHl'l' lllll ş i \'a ri a tC' l'i guri inn us ta tt· s implii ori aşe za t l' i1H' l'li t i şal ~ i imp ie i i!P p e l'a \a z id u Iii i.

Ci nci e[t rftrn id a e inlrl' huin\ a lii 'im pn· u1i ă Ci l pia tra el e mic[t dim ens iun e, .b o lo\' anul sa u moa lo11ul , cum cs Lt· în eaz ul ce lor 111 a i \'Ce hi co ns tru cţ ii a le noas tre. a lune i din s im p la aşeza n· inl r-o ordine rcgula l a l Le rn a nlă , prin l' orm a ş i cul oa rea aces­lor d o u ă ma teria le, rcz u llă un deco r ca raclc ri s Li c in ercnL z idi­rii b iza nt in e com pus cl in l"i ş ii s up rapu se de rinduri de că ră­

m iz i Cil a ll e ll' de p i a lră.

- J\ccs t dlC'o r s im p lu ~ i regu la t apare înti ns pe Loa l ă fo­\a da ea un l'cn d gl' nera l pc ca re Sl' i11 crn s tcaz[t sa u se a pli că

urn iri oa rbe, Jirid c. p il aş tri , a rca turi , hrîuri ş i p ro f'ik s Lni c­lura l • num a i în cădtmid [1 ş i rincluile înlr-o ord ine gcom c Lri că

cc rcclcs incază a num e pă r\i a le fa \adc i. prec um a r l'i de cxem­p lt1 fri za de firid e, orn i şt• le scoase în t n pLe de s t·a JacL itl', soc lul ş i a lt e.Ir. L a [c i St' proce d ează ş i la mo11um e11Lr lc a \·ind l'a \ade lc co rnpl eL Lrala le i11 că r ii micl [i a p;1ren L[t. l'i g, 7 - B is<'­r iea Cur lca Veche clin Bucili 'C!:>li ~ i fi g. :n - B iseri ca Ba ia ci in l\ lo lcl o\' a.

To t de inspira \ie a11Lic[1 ori enta lfi, l'l'l'a rni ca ('O l ora lă ş i

·t uru I îş i găsesc în aces te arh ilec luri , prinlrc ca re ·e s itu razfi ş i cea româneasc5, o l' rec\'\' nl ft apli ca t. iun e.

ln a rhiLecturilc b iza nlin c cons trui lc num a i clin pi a lră de I.a li c cum cs lc caz ul ce lor g t> org ir ne. arm ene ş i s iriene leo r.iil c de a rcuri oa rb e ş i de arcatu r i s in t, ma i a les, g rupa le în reg isLrc la rg desf5ş u ra l c p c o ri zont a l ă în co nt ac L Cil a lbul neLed a l cîrn p ului pe ca re se însc riu . Accs le reg is tre se !'Ompun din o su i Lă de pa nouri ega le ca form ă ş i dim ens iune înca draLe de regul ă prin c iub uce cu p ro l'il semi ro Lund . Orig in ea aces Lui deco r m onum enta l sUi fă ră î nd o ia l ă în a rhitcc Lura ga leriil or de arcade care cs Le în a rh i LccLu ri Ic med icva Ic ech iva len Lu I co lonadei clas ice în pl a l -ha nd ă; ia r eLaja rca ]W rcg istrP a r fi fo rm a cea m a i s implă a un e i supra puneri de orei in c.

Vechile a rhiLec Luri medi ev ale clin Occ icl enl a 11 imprurnulal ~ i îmbogă \i t în l argă m ăsură aces l s is lem de ord ona re deco­rat i vă odată cu în t regul rep ert oriu orna menta l ca rac Lerist ic şco lil or orienLa le, av în d ori ain ea i ncl ep ă rLa l.ă în a rla persa nrt. Hu s ia rn r ridi ona l ă î n s5ş i c tribu ta ră aci s Lor a rhiLec Luri ş i a rta sa su z da li a n ă, m a i a les, sr res imt r profund de aceste înrîuriri .

Este s igur că de la gru p ul aces tor a rhitec Luri s-a n inspi ra t ş i m eş Lerii ca re a u im ag ina L orcl ona n\a deco ra t.i vii con cepută pc s is temu I reg is tre lor el e area l.uri suprapuse pc ca re îl găs im aplica L cu rn ullă origina litate la ce le d o u ă ma i vechi monu­mente de p i a Lră de ta lie pc ca re le av em : biseri ca Mănăs tirea Dea lul (F ig . 3, 1) ~ i aceea cpiscopa lft de la CurLea el e Argeş (F ig. 5 ş i 6), cun osc uLc prin orig ina li ta Lca deco rului :;; i co ns i­derate a fi fost m ode le de cop iat pcnlrn t oa te biseri c il e ma i im po rt ante ridicat e dup ă r le ÎH Munl t• nia Limp de ap roa pe Lrei seco le* .

* Cin el ln i11 ccpu t11l seco lul u i n i :\. \ ' 1- .lc::t s-n u r id icn l in 1'111 ntc11i n tl' lc doui\ frum oase z idi r i lu cra t e ni11 nn i in p in tr:! ti c ln i\ l ă 11 :is lirca Dea lu s i Curtea de A rgeş. n m belc conceput e p c pla nuTi ori g in a le rom :î n cşti cla r in.; ­b răca tc î ntr -o a rhi tec tură exot i că, de 1111 c fec l cu lo lul 11 0 11 pen t ru. Ţnrn nomâ n cască, arh ilec\il va lahi avură 111 fn \a lo r do u i\ slr il luc ilc m od ele ca re se i rn pun cn u pr in frum use\cn ş i bogi\ \i n lor , n r lc i sob re ş i s imple pc ca re o c ulli va cr :l p1 n ă nl1111 c i . E i se Iii sar:\ l n m od ri rcsc seduş i ele ceea cc cm cu adcvă rn l ori g inal ş i fru m os 111 nr hil cc lurn de J::t D ea lu ş i m a i n Ies n ce lei ele la Curlca de Argeş; ş i fă ră să se lep ede de Lrn d i ~ii Ic con­slru c li vc ş i a r lis li cc 111 c:1rc erau c rescu ţi ş i Jo rmn\ i , se in gcn in ră să- şi

aprop ie . s~\ i n \ e l engă şi să adopte p ri11 c ip iilc a rhi tec t u rii no u imporlatc , ns i m i l înd u - ş i - le or i p re I uer in clu - Ic cu 111 ij loaec le ş i ma te ri n lele locu lui ele cnrc erau lcga\i ele seco l(•.

O I l l 4 )' 10M

Fig. 1 şi Z. Biserica l\ l ănăs l irii Co lia, laşi.

Fig . J şi 4 . Biserica !Uănăs lir ii Dea lu.

ff1 . .'-t":: \~~ţ~\~~ I

F ifl . 5 şi G. B iserica H1i iscopa /ă Cur/ca ele Argeş.

Fig. 7. llisr•rica C11r lca V ecile, Fig. 8. B iserica .Wănăsl/r i i Cozra . FJucurcş li .

81

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 9. Biserica Mănăs lirii Colmeana.

. ...., I :..-- \

Fig. 11. Biserica din Olleni .

-iliil.JJIJ> 11 •III ~~llJl I~ •Iii I 11 11 1• li •' I I 111 1111 o , 1 I III I I

· ~· · -~. --- ::::-: :·:: ~-.-:~~-:~ ·::-: -·-~. --·- - - - --. . .

D1J1JD

lUDDUTI ii, _,:... - -... '

F ig. 13 . B iserica fus lului Scliil Flăminda, V llcea.

Fig . .1 5. /l iserica din Turba/i .

82

Fig. 10. Biserica din Co bia.

Fi{/. 12. Biserica Mihai Vodă din Bucureş ti .

Fig. 14. Biserica din Mogoşoaia .

-: ·-

.'. ' '..' :.;. ,

Fig. 16. Biserica din Zăvideni .

1n lVlo ldo\'a această influ en\ă \'U apare m a i tîrziu ap li cată într-o formă cu toLul specia l ă (Fig. 34) dar fă ră să fi avut un răs unet m a rca t în evo lu\.ia ulteri oară a arhitec turii din aceasLrt prov incie, Pxcmplu Trei E ra rhi din laşi.

Suita de imag ini a liniate în ser ie es te o înce rca r0 de a gă · i o linie ele ori entare ş i o n o rm ă ele fili aţ iune mai mult sau m a i pu\in direc tă ele-a lungu l va riate i ga m e d e o rd o nanţe a rhitec­ton ice ca re formează deco rul în ca re-s în veşmînLa Le ce le ma i carac Lerist ice m onum enLc a le noa Lrc. Piecare se ri e indică s umar grupă ri de ordona n\ e Lipi cc pcnLru T a ra nomâ ncască (Fig. 7 - 21) ş i pcn lru Mo ldova (F ig. 22 - 34 ) rcprczenLaLe prin imag ini ca re da u vederi fronta le ş i vederi laLcra lc a liniate.

D ezvo ltarea as pect e lor caracLcrisLi ce clin plas ti ca arhilec­Lurii romirn cşt i co nstituie ideea s ub semnul că re i a s-a u făcut

grupăr i Ic a l[rtu rate. D e la o primă pri v ire ge n l' ra l ă a acestora ş i a num e de la

co nsiderarea ce lor mai vechi m onumente mold oveneşt i ş i

va la he av încl faţ:ade l c Lra La te în zidări e ele că rămidă apa ren Lă ş i m o loa ne ori b olovan i ele pial.ră, este ele observat m a rea deo­seb ire a fe lului de a fo los i deco rat iv materialul de ziclă ri.e ş i procedeul îns u ş i a l acestei întocmiri. Pe c încl în Va lah ia ce le d o u ă materi a le s în t aş ezate deosebit. în fîş ii a lLerna nte s upra­puse p e toaLă în[Llţirn ca ş i sup ra faţa z iclu 111.i , în Mo ldova parlca clin l'a ta dă Lratată în pi a tră, e comp le t se parată de aceea în că rămid ă formînd as tfe l do u ă z one suprapus ~ ş i d ifer it z idite: cca d •jos num a i în piatră iar aceea d l' d eas upra numa i în t:ădt-111 id rt. E f •ctu I a rh itccton ic rezu I ta t din clcoscb i rea de ma tc ria Ic ~ i co nlra Lui el' cul oa re, a lLl'c l dozat ş i a llfc l pus în ope ră, la une le ca ş i la ce le la lte m onumente, form ează Ulia dinLre pri­m e le deosebiri de înfă ţişare care cx is"trt inlre , ·echi le m onu­m ente moldov eneşt i ş i eele va lah e . Î.nschirnb, tra ta r ea cornişe i ş i sub lini erea acestui co ronament cu un ş ir de firid e s impl e ca re în c inge z idirea de jur împrejur, es te id enLidt în prim a fază a form ă rii sL ilului la ce le două provinc ii .

Dar din a cest mom en t, în Mo ldova, se s imte tendin\ a el a se îmbogă \i partea supe ri oa ră a edifi c iului , a di că zo na de cără­mid ă aparentă , p rin a lLe rîncluri oriz onta le de firide formîncl aclevftratc fri ze supra pu se care înc ing ncînlr> rupt edific iul ş i const ituie el' fapL , ş i în ansamb lul lor, o rdonanţa decora­t iv ă de bază a l'a \a dc lor. Es Le cazul a proape a l Luturor biseri­c il or din epoca lui Ştefan ce l Marc ca re esle, după cum se :;;tie, p eri oada de constituire a s Li lu lui m old oven esc. T ot la accs lP m onumente, ş i p entru a întă ri co ntrastu I el e fo rm e ş i cul oa re între zona inferi oa ră a fa\ad e i, z idi tă în pia tră apa­rentă, ş i aceea supc ri oar[t zid il.ă în că rămid ă, se recurge la p o l ic rom ia ce ra mic ii sm ă l\u iLc ca re .în cep e să apa ră sub form ă ele rînduri de di sc uri orn a Lc ş i masa le p e ma i mu lLe ş iruri s uprapu se , im t· d iat . ub co rn i şc, sa u fixa Le în timpane le Lri ­ung h iul a rc dintre a rhi vo lte le firid e lor (F ig . 22 - 26). Cul oa rea de sma l\. ma i esle înLrehu in\ ată ş i pcnLru redes inarea în diferite nu a ntc a rîncluril or duble de că răm iclft în ca re se împa rte cu linii oriz ontal e [al. a param entului de p i at ră. (ln Va lah ia sma l­\ul co l o rează buloni ş i s mig lobu ri ornamenta l • prin care se co nturează extra dos u I a rcurilor oa rb e, ca la Cotm ca na (Fig . 9) sa u rînduri ele cărămidă ca la biseri ca de la Cob ia (Fia. 10).

Astfe l csLe compusă, în forma ei cca ma i evo lu ată , ordinea d ecorat i vă a l'a t.aclc lor b iseric il or mo ldoveneş ti pînă la m odifi­ca rea brnsdt ş i Lo Lal i:i cc interv in e în eco lul a l XVI-iea c înd

Împămlntenirca aceasta în spirilu l ţ ă rii nn se face fă ră greulăţ i şi intlrzicri lega te ma i a les de acelea ci curgincl clin încercă ri le el e a Lran sp un e in cărămidă form e creale a num e p enlru pialră. Pc ele a lli\ parte, r .i lu l nou atribuit elemcnlclor ex otice ca re, in loe de a se suprapun e pc fondul indi gen, începe a-i pă trnncl e su!Jsla n\ a, ·011Lribuincl la dezvo ltarea germ e­nilor unei arte noi ca re nu avea să fi e un pas li şaj servil ci o as imilnre ş i o elaborare din cc in cc ma i lib eră.

Din aceasta va decurge nn ansa mblu el e form e ş i de id ei ca re va con­stitui patrimoniul ele ba zi\ a l unui slil nou .

în aces t fel frumo asele monum enle a le Munleniei clin sec. X V I ş i X V ll precum slnt Mănăs tirea Mih a i Vodă d in Bucureş ti, Măni:i s lirca Mă rcu\ a, Tutana , Că luiul , Corn etul ş.a . cle lermină formar ea aşa-numilu lui slil vechi va lah, i eş il clin pra cti ca zid ă ri e i el e cără midă adapta lă la form e in ­spirate din aceea a pi elrei cioplile, aşa eum se a rală în mod e lele de la Dea lu ş i Curtea el e Argeş.

Din acest s til se va Lrage mai tirziu - prin noi ş i subslan\.ialc a por­Luri autohtone ş i slrăine - stilul seco lului a l X\/111- lca (Brîn covenese) ş i apoi acela popular , ma i v in ş i colorat, a l s ftrş itului de seco l al X VIII- iea ş i în ceputul celui a l X IX - iea .

(Extras din : Pelre Antonescu , „Considerafiuni asuprn A r/1ilec lt1rii Româneş ti" , parlea a TI-a - manu scri s, Academia R.S.R. A 1757) .

http://patrimoniu.gov.ro

sr acoperă cu Lrn cuial ă această aparaLură cl ccorativ[t ca re va r[unîn e ele-acum masca Lă ş i aproape de neobservat s ub vă lul de pic I ură în frc cii ce va îmbrăca co mp Jet fa ţa cl c l c ş i va trece as Lfr l a rhilcclnra acest or monumenlc într-un domeniu de or­din drrora li ş i cu to iul spe ia l ş i origina l (Fig . 27 - 28).

Acope rită sa u nu cu [resec arhiLcc tura faţade l or moldovc­ncş li Ya răm în e m a i de pa rtc îmbrăca tă în ten cu ial ă, cu ex cep­! ia un or e lemrn te de piatră c i op I iLă cum ar fi ramele de feres Lrc ş i u ş i , profilc le ş i a lte le; ia r în ccpîncl cu Galata, Dragomirna, F.p is op ia n oma nului , Sf. Gheorghe clin Hîrl ău , Trei-Ierarh i, Pu1na ş i a Ile ie (F ig. 29 - 3tl) aceasLă arhiLectură va împrumuta ordinea d ecora ti vă a di v iz iunii fa\acle lor 111 dou ă reg is Lrr p rint r-u n forte profil m r dia n: este vorba de cun oscu lui brîu răs u c it în lorsad ă a că r11i înlrebuin\ a rc se va genera li za din cc în C<' mai rnulL în drco rul ex teri or cî L ş i în ce l inter ior a l arhileclurii m o lcl oYCllPŞ li . n cg is Lre lc îş i \'Ol" prefac e ma i mult sa u m a i pu\in decorul ap roapr la fir ca rc nou m onum ent cl a r în m od cons tant se Ya păs Lra principiu l s ublinierii co rnişe i cu un a sau două banele ele [iricle sau ocni\ e, în c in gî11d de ju r împ rej11rm onum cnt ul p entru a-i scoate ş i mai mull în ev idcn~ ă coronam e nLul. O ap li care IoarLc o ri g inal ă a acestui pr inc ipiu se grtseşte la h iserica Trei Ierarhi elin laş i unde podoaba extrem el e b ogat [t, care par că ia cu asa lL edifi c iul clin loatc pă r ţ il e , apare Lot.u ş i des lul de bine re li efa \ ă prin linia ma rc a ordinii decora ti,·c ma i sus arăt.ale (F irs . 34) . L a Dragomirna (Fig. 33) ci fl ăm o inleresanU'i var iantă a unui deco r inspirat, ca ş i la Trei-Ierarhi , el e o arhitec tură de provr ni cn\ ă mericlional tt ru s[t geo rgian[t despre ca re a m m a i , ·orhiL.

Da r la în cep ut ul seco lu lui a l ::\.VJ- lca apă ru se ră în a rh ilec-1 ura va l a h ă ace le d o u ă imp orlante m onum ente z idiLe în piatră el e La li r av încl ace l aşi s·til , ş i p oa le ace l aş i aulor. - biserica

1[ă n ftsl irea D ea lului (1• ig . 3 ş i 1J) ş i bise ri ca Episcopal ă clin Cu rLca de A rgeş (F ig . 5 ş i 6) care \ 'Or inaugura ş i vor re uş i si:'t clcfiniliY eze un prin c ipiu nou el e ordine d ecorati vă în arhilcc­tura va l ci h ă: prin c ipiul bazat p c împ ărţirea bin e marcală a înLrcg ii [aţade , înlre soc lu ş i cornişă , în dou ă mari rca is trc s up rapu e ş i sepcirate prinlr-un pulcrnic brîu m edia n cu pro­fil semiro luncl. F ieca re reg is Lru e form a l din o cle sfăş urarC' n eîntrerupl ă el e panour i de formă ş i m ărim e ega le, în cadra t<· cu profil c scoase sau c 11 retrage ri a clîn c ile dr la [a\a z idului .

P e aceas t ă Lem ă sr YOr întocmi toalc· va ri au lel e deco ra i ivr imaginate în v iilor pentru îmbrăca rea fa\ a cl(• lor de biseri c i. E le \'Or pri,· i, pr ele o parle , o mai ju s lă propor\ io11 a rc de în ă l ­\im e înlrr re le do 11 ft reg is tre suprapu se prec um ş i descoper i­rea unui co nlras t de form e ş i decor alîl de aceenlual înlrc panour il e acrslorn. Multe dinlrc accsle Yaria \iuni Yor r ez ulta elin fap Lu I că, m oclr I le ca re erau de im i lal - Mănăstirea Dea lu ş i Ep iscopia C11rlea de Argeş - era u real iza l.c în pia lră de la I ic p e c înd copiil e lor, a v înd să [ie execuLalc ma i înto l­deaun a din că rămidă, îş i impun ea u preînnoiri ş i inl.erpre lă ri foa rlc Yariatc de form e odat ă cu tran spunerea arhitec t.urii lor dinLr- un material în a llul*.

* Form n ş i d i spoz iţ.i a reţele i de p anouri ordonate în două r egistre, ca la Dea I u ş i Curtea el e Argeş, sî nt men \în u te ş i chi ar prelu cra le în vari an Le num eroase cu njulorul acelui malcri a l el e o înlrebuin\ arc comodă ca re cs le cără mi da - mul a lă sa u nu - în lipa re diverse.

Cinci , ma i Lirziu , Lranspun crea ş i prelu crarea în cără111icl (1 dev in mai greoai e clin c:rnza ca liliiţii accs lui m::rtcr ia l el · o fal ri ca ţi c clin cc in cc mai s lnlJă ş i d efectuoasă (d in ca uze s lră in e el e pri cep er ea ori ex igcn\ clc con­slruclor i lor) plastica mulura\iei cc compun e decorul fa~acle l or d ispa re cu încetul ş i scşlcrgepîn ă a fi r edus la r eli eful sum ar a l brîului , pos tamentulu i şi corni şe i . E cazu l, Intre multe allele, el e Ia schitul Fl ă minda . O t encui alii a l bă de var es te acum uniform întinsă p e toa tă fa \ada , iar fr esca apare , la rînclu- i , în ex teri or ca să dea v ia\:l ş i reli ef unui decor trasat tot pc for­mu la ce lor două registre de p anouri el e la Dea lu ş i Curtea el e Argeş . Orna­mcnta ţi :i u şoară ş i nuan\ală a fr escei va upl ca efectului p las li e dat ele re li eful mulura\j ei ş i va trece chi ar la ilustrarea panourilor cu o fi g uraţie

lu a tă mai a les clin repertoriul legend ei b ib li ce. Fin eţ ea ş i spiritu I fresce i creează posi bi 1 i tă ţi ele co mbin a \i un i nou i

şi or iginal e caracteri st ice acestui procedeu de arlă. Libertatea c;e .inter­pretare a form elor rezultă a tfel mai marc. Iat:i, ele pi ld ă, ce devin e în rusticu l clima t el e artă cl in Musce l ş i anume la Schitul Flămincla Mărcu­

l eş li, concep ţi a ornamenti că a r egistrelor suprapuse formate clin teor ii ori ­gina le ele panour i (vezi fi g. 69).

Sîntem ln fa ţa un ei adevărate iJ·dnSfigurări car e a minteşte numai pc departe măre\u l , iar ca li tatea ar tisti că a decoru lu i ele la Flăminda echi va­l ează, des igur , p e cel ele la Curtea el e Argeş prin fin eţea ş i origina litatea lui ca să nu mai vorbim de prospeţim ea inspiraţiei clin car e izvoreşte. (Idem , Op. cil.).

I ~ :--- :- _· ·:~ ·.' '

--~:. ..

F ig . 11. Biserica din Calvini.

: ::. . „

:-'...i-_ ..... „ ~-= .

- --- ... ::-~

~„: „.

-.. ...... , __ „ ..... „„„„_ ,„„ ... „.„..,1„.„.„ •• . „.„ •• „„ .. l~ ...... \11J.Ul.alt .... U.U.u.u UUU.UU,•Ulll lU1h lulllJ.'!1W --

""'::" ...._ _'J!:.

Fi_g. 19 . Biserica din Scăueni .

Fig. 21. Biserica Fundenii JJoamnei.

Fig. 23. Biser ica din Ror:eş li .

Fig. 2o.

Fig.

Fig. 18. Biserica S lauropo leos din Bucureş ti .

~ - -· .. I

~------~~- ____ · -_„. j

Fig. 20 . Biserica Schil11lui Flăm!nda J\11.ărcu leş li.

22. B iserica Albă clin Baia.

Fig . 26. B iser ica Sf. f\"ico lae din Dorohoi.

83

http://patrimoniu.gov.ro

Fig . 27. JUs erica M clmis lirii Moldovi{a.

Fig. 29. B iserica Mănăs tirii Putna.

•• „ ····----- •

D no o· n·o n66o o' :... - ': .. -:.. ... ' " . . ~ .

.. " .....

~ '·. '' ~-· ... . .

~=-- -r 2' ·-. ·~ .- -· .~. ~ "1 . : . ~ ~ .' • - - . :-

-~ :: -i

„ .: ·,'f

Fig . 28 . B iserica Mclnăslirii Sucev ifa .

Fig. 30. /3iscrica Sf'. r;hcorghe din Jlirfriu .

Fig . 31. Biserica Episcopia Romanului. Fig. 32 . B iserica Ga la /a din Ja~ i.

Fi{/· 3.1. /3iserica 1'11i11lislirii Dragam i ma.

Fig . 35 . Biserica ill/lă din Haia .

84

J.'ig . 3.J. Niscricrt Tre i lrrarlii din laşi .

Fig . 36 . Hiserica S f'. Gheorghe din J/lrlău.

A l ă Lurate l c schi\e (F ig. 12 - 21), aliniate pe urma ce lor care a rată dispoziţia decorative i arhitectonice de la MănăsLirca

Dealu, înfăţişează c îLeva t ipuri caracteristice insp iraLc clup ă

aceasta ş i după Curtea ele Argeş - iar ult im e le din scri e ne

a rată la rînclu l lor interprc Lă ri tipice clin ultima fază de dezvo l­

tare. Din grupul primelor (Fig. 12 - 15) se cunosc prin forme

mai orig ina l rea li zaLe fa\.ade le bisericilor de la Mănăstirea

Mihai Vodă clin BucureşLi (F ig. 12), Mogoşoa ia (Fig. 14), T urba \i (Fig. 15) etc . ; iar din g rupul ultim e lor, compu se clin

hiseri c i cum s înL ce le clin Zăv icleni (Fig. 1G) ş i Ca l\'ini (Fig. 17)

ş.a . se cunoaş te mai a les aceea numiLă S La vrop o leos clin Bucu­reşLi (Fig. 18) prin ca re s-a ajuns la o perfectă prop o rţi onare

înlre r eg is Lrc ş i un deosebii. contras!. de forme între p a n ouril e

r<'gistrului de jos ş i a l ce lui s npe rior. Stavropolcos rea li zează

în aceste concli~ii un model c u LoLul nou în orclonan\a arhi­

l cc Loni că a fa \·ade lor , la ca re a pare un s ing ur reg is Lru îna lt de arcade s uge rînd cfcclu l un e i co lonade libere ca re a r purLa

d e jur împrejur o friz ă de prop or(i e c l as ic ă ilu s Lrată c 11 meda­

li oa ne ş i rel c \' ată de o hoga l ă po licromi e în frescă. Prin S La\'ropoleos se rc,· in c în ma rc pa rLc la prin c ipiul

i11i~ial de comp oz i\ie unitară pc ca re l-a 111 găs ii. la vechile 111 ă n ăs Liri de la Cozia (Fig. 8) ş i Co L111eana (l'ig. 9) ş i ma i tîrz iu

la Cohia ş i O ltcn i (Fig. 10 ş i 11) la C'a re un s ing u r reg is lf'll îna lt, formal clin ma ri a rcuri oa rb<', oc upă toa t ă [a \a da de la

soc lu pînă la co rnişă .

P enultim a sc hj\ ă (F ig. ~O) din aceas t ă seric ne ara t ă o

n eat ic tipică a arh il.ccLur ii p opul a re la ca re se obscrdi o foa rLc orig ina l ă in tcrprcLarc prin frescă a lem e i de la Curtea el e A r­

geş, ia r sc hi(a el e la fi g . 2 1 a ra t ă o ap lica \ ic în sluc a ace lc ia!) i

Lem e n·, · ăzul ft înlr- 11n sp iri l cu Lot ul n ou privind forma ş i re­

pa rtizarea pa nourilor în reg isLre , prr<·um ş i ilu s lrarea acesLora prin moli\'<' o rna m cnla le s1wc ifi cc sLucului .

* * * Din examinarea schi t.c lor din g rupuril e cc rcprcz in U't ve-

deri l'ro nLa le sau faţ ad e princ ipal e de pc m onumente le tipice a le 1o ld ove i (Fig. 35 -115) ş i M unLenic i (F ig. 46 - 69) se vede

dintru înc epui o asemănare el<' e lcmenLc ş i o idcnLiLa le de com­

poz j\ic ca re apropie l'oa rl e mulL ce le m a i vechi c l ăd iri d in

a mbe le pro,· in c ii : loa Le pn·zinLă o co rnişă m ai mnlL sa u mai

puţin i eş iLă clar co ns La nL s u blin iată de un la n\: sa u d ouă de Jiride rîncluile în conLinuarca ce lo r de pe Ja\acla l aLera lă.

Pe de a l Lă parle , p e acesL întreg perelt' front a l nu se deschide

decî l go lul u ş ii sa u p orLa lului de intrare a fl al pe axă ş i înca­

d rai înLr-o ra m f1 de poartă o rn a lă sa u nu111 a i 111ulu raLă (F ig. 35, 36 ş i 16 , 47).

În Mo ld o"a cun osc utul deco r de discuri ş i că rămidă sm ă l ­

\uilă va a pa re ş i în fa \a da princ ip a l ă co nlinuînd p e ace la la fel di sp us dup ă faţ a d e l e la Lera lc. Dar în u ILima fază de dezvo l­

La re a , ·echiului s Lil m old ovenesc, act' la a l lui Ş Le fan ce l l\fa rc,

o rdin ea d cco ral.i \'ă a faţadei p rin c ipa le va fi a nim a l ă pr in

co ntras ! ş i d omina t ă prin prop or(ii . el e a rhiLec Lura g rupului de fe restre 111ari lu minînd pridvoru l închis ca re va fi fosL a d op­

t.al la ce le mai im portante dintre eclific iilt' aceste i a rhilecluri

după m ode lul creat m a i î nLîi la bise ri ca mare de la Mă n ă ti­

rca ca m \u l (Fig. 37) , S laL ina (F ig. 38) , E piscop ia Ro111a­

nulu i (Fig. 39) , B iserica Mănăs lirii Ga lata (Fig. !JO), precum ş i

biseric ile mănăstir il o r Probo La, SL G heorgh e ş i Sr. Dum il.r u din S uceava , Trei Iera rhi ş i Cetăţu i a din l aş i etc .

La ce le ma i no i clioLre acesLea un brî u de p iaLră în l'ormă ci' funi e răs u r ilă \'a împăr \i faţada în d o u ă reg islrc s up rap use clinLre ca re re l de j os , ca re va fi ~ i cr l m ai în a lt. , va fi LraLal în gen era l cu cea m a i m a rc s implicitate , iar ce l de s us va pă ·tra decorul ob i ş nuii. de unul sa u două rîncluri ele ocni ţe d es făş u­

ra Le s ub co rnişă.

http://patrimoniu.gov.ro

•

Ală luri de aceste m onum enlc ş i pc aceeaş i li nie de dezvo l­tare t rcbu ie înscris la grupu I ma i s us a rătat pc ace la la care s-a a doptat un pridvor deschis compu s clin una (bise ri ca Arb o­re, Fig. 42), do u ă (măn ăsl irca Il111n or, F ig. 43) sau tre i (mănăs­

t.irca Mo l cl o\'i ţa, F ig 44) arcade libere [oa rlc îna lle, formînd corp cu b iser ica pe toată înă l! im ca ş i prin proporţ i a lor ro­bustă ş i <' l cganlă în ace l aş i limp imprimîncl un caracter a les de monum enta li latc. Aces lc trei ed if ic i i fac parte clin grnpul or igina l a l bise ri c il or acoperile în întreg im e cu pictur i execu­tate în frescă .

Adopta rea mu lt ma i tî rz ic a priclvorn lui de chis compus după modelul non a l bisericil or clin Munlen ia, cum este 'azul bisrr ic ii Mănă tirii Aroneanu el l îngă Iaş i , nu va a d ă uga

nimic ele scamă arhitecturii mo lcloveneş li (Fig.1-5) . l n [unlcnia apar i\:ia pridvo ru lui deschis va da loc la for­

m c ş i aspecte cu to lu I no i pentru vcch iu I st il \'a lah atunci cînd llclopta rea lui se va genera liza ş i va fi clef ini liv accepla lă. În .a fară de încl ep ftrta lul Lip de la nago\' (F ig . 50) ş i ace la oa rl'­cum ascmănălor de la \'l'chra ş i clispft rula Mitropo lie d in T îr­gov işle (F ig. 5 1), ca n' nu ş i -a u găs ii recclilă ri ş i imilaţ· iuni în <1r hil <'C l11 ra ele ma i lîrz i11 , a,·cm din \'rr mca lui P elru Cerce l, Bi ·L' ri ca Do1111wască din TîrgO\ · i şlc (F iu. 52) ş i cl in t impu I lu i J\la le i Ba ·a ra b. bise rica SL Dumitru clin Cra io\' a (F ig. 53) pr imul lip ele prich·or de z id în s lil va la h. Formal clin a rcade îna lle ş i îng 11 sl<' ridi ·a le pc slîlpi pulcrn i · iel e că rămid ă av ind .sel'( ia oct ogo n a l ă ş i ocup încl cu arhitectura lor masi\'ă înlr•a­.14a Ja(ad[1 , acesl port ic îş i impun e arhi tccL11 ra sa d l"C hisă ş i

sobră în locul ace le ia în chise ş i frtr[1 rc lid ca re i şi av<'a p r0Lo­lip11I la .Măn ăs tirea DC'a l11 ori la Curtea Vl'chc (F ig. 3 ş i 1u) ~ i pe care p orti cu I prid,·orulu i a vc niL să o în loc u iasC'[1 îna ug 11-rîncl o a rh i lccLură el e o pl as ti c[( ma i exp res i,·ft cu opoz i( ii aclî nt: i de umbre ş i lumină. ln ce rcă rilt' de a monum enta liza l'a \ad e lc prin c ipa l"' ele pî n[1 ac1 11 n se r"'du cea u aproape n11111 a i la ace lea dl' a l'aee din w;a de intrare un poi'la l ma i impună t o r ocupîncl ·C U ancacl ramcnlu l ş i ,·11 sura ca rl' îmbogii\l'sc u şa, un loc cît ma i mare pe pa ram l' nlu I de C' le,·a \ ic. Exemplul Ep iscop ie i de la

<:: urll'a de Arg ,•ş (F ig. 5) ş i frum oasa lui Lransp unerl' în t:ă ră­

miclă încerc a t ă la Go l eşt i , Co rnclu l, P f1t roaia (F ig. Ll7- '19) .ş i a lte le ne s inl cunosculc ş i a n pulul oferi inLc 1"sanLc so lu \ ii pe n tru l'cl ifici i ma i m ic i. Da r pl'nLru ccrin ("e le ele monum cnLa­lil aLe (p<' nlru a n11 \'O rbi de ·ît clespn· aces LPa) estr nr înd oic l­nir ('ă num a i pr ich ·o1·ul , C' ll por li enl lui , <l 1 uLul s[1 a: igure - prl'cum fron tispic iul le111p l11l ui an ii (' - un mar(' carartl' r plas ti c înzes lra l eu pos ibilil il \i inli 11 s:· d .· o; prim arl' p l' l on l ă

ga 111 a c s Le Li C' i i ar h i Le c I u ra Ic. Cu form a de pricl,·or desc his 1·icli ca l pc a rt:acle îna lt e pî11 [1

<.ip roa pc dC' co rni şă, probl emell' n· Sl' pu n inge nioziLil \i i a rh i­ler\i lor st· comp li ci:l. Co ncl'p\ ia comp oz i\i C' i pe \'e rl.i ra l[t, ca re d ă se nsu I ci<' a nsa mblu la pricl,·or, nu-ş i găseş l l' o l cgă Lur<"t

orga ni 6 1 ('LI aceea a ord ona 11\ c· i l'a(a cl e i latera le cl ~ s l' iiş ura l ii

pe ori zo nl a li:i n1 a le sa le cl ou[1 n•g is lr<' de a rea l uri suprap use. Arhilecl 11ra f ro nt a l ă ş i aecl'a l a l r ra l ă se înlî ln esc ~i sl' supra­pun neco rl'sp unzii lor ~ i \'a l'i ll l'tc a r ca e leme nlu l prin c ipal dC' l rgăLură (în afa ră ele soc lu ş i C'o rni şă) ca re C'SLe brî ul 111 ecli :1n , :;ă capele la pun ctul cil' înLî lnire o mişca re de co 11Lors i11n c la 11nghi11I drl'pL ca re ,.a da un moli \' sa u o notri de p iLoresc prl'a s ubLi lk't ca s[t t:Ofl\' irtgă pc 1111 co n Lru c l.or co nsen·enL (F ig. 55, 5u), Decoratorul în să, s l.ă pînu l d<' Lo ld ea una a l a rhi LecLur il or h iz::t n t in l' ş i orienta le, î l , .a adop ta ş i îi ,·a m1 1I Lipli C'a ap li ca­\iunilc în a rhitectura românrască. ] ar nu înLoLcleauna. Astfe l, la p ri d,·oare le de form a \ iunc ma i rl'cenl.ă form a ş i p ropor\ ia a esLo ra se , ·or mod ifica prin s upunerea arhil.ec Lu rii lor regulii în ge nera l adop l a Lă, a ce lor d o u ă rl'g istre di nlrc ca re ace la înscris deasup ra brîu lui medi a n , .a ronli1111 a, în prelungire ,

Fig. 3 7. l liscril'll .1/!11/(is lirii .\ ' r•<1111{11/11i.

Fig. J .?. /Jiscrirn / ,'piscopiei llomfl -1111/11i .

Fig. 41. 11iscrica din 1-'tlrllă11{i.

Fig . 311 . /Jiscricu .1/ ri 111is l irii Sla lin a

Fig. JO . /Jiserica .1 / 1i 11 rls lirii Cala/a, I fişi.

Fig. 42. JJiscrica A rbore.

Fi!J . . / .1. /Ji sericu .1/ri11nsli rii 11 11111111'. l •' i!J . . / ./ . l lisr:rica .1 / ă 11ăs l irii M u ldovi /a .

Pig . 45. l lisr' r i ca Sf'. Nico lfle din 1"i!J . J6. Biserica Cur /ea Veche din ii ronea1111. /Jucurc~li.

85

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 47. Biserica din Go leş ti . J• ig. d8 . Biserica Sc lii/11/ni Cornetul.

Fig. 49. B iserica din Pătroai 1. Fig. 50. Biserica Mănăslirii Snagou

1~'~;;;#,'\ţ

. I

Fig . 51. Biserica vechii Mil ropolii din 1'1 r.r1011iş le.

Fig. 53. Biserica Sf. Dumitru din Craiova .

Fig . 52. Biserica Domnească din Tlrgoviş le .

Fig. 54 . Biserica 1\1 ănăs lirii A mola .

Fig . 55. ş i 56'. Biserica Mănăs lirii Gura M olrnlui .

86

t'xac l ordin ea ş i în ă l\im ca p a nouril o r de p c ce l lalLc f;:q a de,

- ca la Mă n ăs tirea Dra lt1 (F ig. 3, 'I), - pc cinci ce l inferior

îşL iga L de ac um de po rLi cul deschi s a l pav ili onului , se va

as imila propor\iei ş i fo rmei a cesluia. Pl' nlru proporţi o n a rra

justă a arhi tectu rii prid vo rului , în func(i e ci• lă rg irea „ i înă l ­

ţimea cc rulă sau cl ati:i de fa\ a cla f roula l ă, vo r rez ulla incer­că ri Ioa rlc va rialc oclalft c u s Labilirca îu ftl\imii rcspcc li vc

fiecărui reg is lru . Te ndinţ a co n sta n tă penlr11 arm oni za rea

aces lo ra va Ii de a m ă ri înălţimea ce lui eh' .ios ca re co n•srtrnd · c 11 aceea a arcade lor porlicu lui.

Ca urm a re , rcgisLru l s uperi or răminînd a fi ridicat în zidă­

ri e p lin ă ş i s uprapu dircc l ce lui de jos ca re e z id it compl et

desc hi , în a rca de libere , va conlribui să dea un efect a rhi­

tectonic cu to lul nou a minLinel , în mi c, p ace la el• la unc ie monum r nl.e c i\· iJ c m r cli cva lc. c um si n t pa late le ita li eneş ti

la care z iduril e p line a le ă lil o r m a ri ele la etaj s reazemă

direct pc arcade le deschise fonnîncl parlcrul. Ce leb rul Pa lat

a l Dogil or din Vene( ia c· Ll' ce l m a i c un osc uL dintre e le. Accas Lă

arhiLec Lură compusă pe baza dec Lu lui de co n t rast că utat la

lrala rca Ii •cftru i c laj a u reg istru în parlc. a daL ş i în arh ilec­

lura n oas lră aco rduri rema rcabile o ri g ina l ş i p iLorcşl i . La

mu l le dintre edifi c iil e de ace ·L t ip fro nLispic iul csLc t ra lat cu o grij ă deosebită cl cv Pnind e lemenLul prim dcs linat a spori

monumenta lii.a l.ca ş i îrnbogftt. incl î11fiiţişa rea c l ădirii . Co loa­

ne le sub\ iri el e pialră, sc ulptate clin cc în ·c rn a i rcgulal şi

frum os în loc u iese p c ce le vechi zid ite clin cii răm id i.1, ia r arcada

ca însăş i ia o prop or[i c m ai apropiată de cca c l as i că. B ise ri ­

cile Patriarhiei , Doam nc i, Mogoşoa i a , Co l\ c i ş i a llc num rroa­

se din cliicriLe linuluri ca bo lni ~a de la llurcz u ş i Brîncoven i, bise ri c il e el e la Scău e ni , Zăv id c ni (F ig. 57 - 65) precum ş i bise­

ric il e Crc\ ulcsc u ş i f. Aposto li fac p a r Lc din catego ri a acestui fe l de m onum enlc .

De acum o rd ona nt.a c· u imp rlanlul c i fronLisp ic iu va

reg iza de aproape ş i în co n l i11u an• p c accl<'a laLcra le. iar con Li­

nu ita lca neşl irbilă a ce lor do u ă rcg isLre pc loa lă dcsfiişurarea

lo r o rizon la lii , .a conLribui · ă acuze un ila tca o rd o nan~ i Eă ră

a l ăsa sft ·e pinrcli't libe rlalca de joc înlrc în ii l\imil c r cg isLrc­

lor . Prin în ă l ~a 1 "'a t"'g is Lrului el e jos la ni ve lul a rcadelor porti­

cului , fa~ad e l c laLcra lc s ·vor res im li de a rh iLcctura fr on lispi­

c iulni înlr-aLît încîl arcuril e oa rbe sa u a rca Luril e reg istrului

cit· jos vor lu a adesea fo rm a ş i m ă rim ea cca m ai aprop i ală de aceea a a rcuri lor I iberc care [orm cază prid vo ru I ; ia r c înd pr in

lrgiitura c11 a rca de le aceslu ia regislrul in[c ri o r se găscşlc s u­

praînă q a l , a lun e i ce l s up e ri or c red uce la înă lţim ea ş i imp or­

tan ţ a une i fri ze c uronîncl c u propr ia ş i s pec ia la sa decoraţ i e

ga leri a de arcuri oa rbe sa u arcaLu ril e reg istrului inferior. E

caz ul biseri c il o r d in om. Ca lv ini , din jud . Buzău (F ig . 17), Hîfov clin Prah ova (F ig . 66), ·r. E leILcri e din Bucureşti

(F ig. 67) ş i m a i a les a l ace luia a l biseric ii SLavropo lcos clin

Bucureş li (Fig. (:i8) precum ş i a ce lor clin Ani noasa, S l ăvi­

leş t i etc. La mu !te dinlre ac sle mon um enlc , în frunle c u Stavro­

poleos , o bogală po licrom ic rea li zată prin piclura ele frescă va

conlribui mull la rîndu l său pentru a p un e în va loa re a nsam­

blur i, e lem en tr ş i dcla lii care era u ele rclevaL sau d ·subliniat

numai în inlcn\ ia prim li a a rh ilcctu lu i. Se şl i c c um sp re fine le cco lului al XV III- iea ş i înccpulul ce lui de-al X TX- lca, a rhi­

lcctu ra noaslrft m onumcnla l ă începe a stagn a ş i decade. 1n M unte nia buna construq ic ş i sculplura în pialră Lind sft cli ·­

pa ră, ia r acesLcia din urm ă îi ia loL mai rnu ll loc ul decora\ ia

ele faţa d ă î n frt·scă . Tnicl i\i a vechii arhilccluri româneşti se

des tramă s uh inl'lu cn\ a une i a rLe ba tarele de uz cosm opo l it

ad u să în modt•sla lum e a saLe lo r unde păs Lrîndn-şi caracLerul

ruslic ş i naivfpe care l-a avuL a i în loLclea un a i zbuLcşLc lotu ş i

http://patrimoniu.gov.ro

să aducă o noUt proprie care va înzestra a rla noastră populară c u un st il naţional propriu. Pi clura , care va fi tot ma i mul t întrebuin\ală în decorul faţade l or, \' a furniz a mate ria ş i pro­cedeul de bază pcnLrn rea liza r ·a ordona n\ e i dcco raLi vc gene­ra le ca re se o·ăsca de acum lips i lă el e relie[ul c iubu că ri e i ca re- i modela geome tri a . /\co lo unele tema a ·es Lci geom etrii rămînc

aceeaş i , inlcrpreta rca ş i adopta rea c i la tehnica noului mijl oc de decora \.ie vor da loc adesea la solu\iuni dintre ce le m a i orig in a le ş i de sav uros pitoresc . Dăm a ic i ca exemplu una d inLre num eroase le inLerpre Lă ri ele st il popular da lă or<lona n­\e i unui Lip ma i cu noscut cum a r fi ace la a l bise ri c ii ,' Lav ro­po l •os , ş i p c ca re îl găs im la biseri ca Schilul F lăm încla Mă rcu­

leşL i ele lîngă Cîmpulung (Fig. 69) la ca re se observă înLr- un a. n ·amb lu p er[cc L un itar o \'a ri ată ~i b ine gradată di s lribu~i e

a deco rului faţadei. Fresca nu ma i este o înl ocuire si mplă

ş i toLa lL't a dcco rnlui arhi tccLura l, precum se araLă la m ănăs Li­

ri le m o ldoveneş ti a le lui Petru Ra reş, c i o sp i r i tual ă interp re­ta re ş i o tra n punere a rLi s ti că a e i. Biscri il e clin Scă u e ni {F ig. 64), precum ş i Ş ubeş ti , Coţofe ni , Domneşti, M: ih ăeşt i ,

chilul Sghcab ul ş i a lte le se însc riu a l ături ele Mărculeşt i u

ace l eaş i ca l il ă \ i de a rLă o ri g i1n l ă .

Vorbin d despre prefacerea unor Lem e din o rdo nanţa clcco­raL i \'ă a l'a \a de lor prin a dapta rea la no i proce dee te hnice, sînL ele a ră La L ~ i caz uril e în ca re sculpt ura ş i mulura \ ia de piat ră fiind în locuite cu aceea de s Lu c a u rezultat no i form e ş i orig i­na le efec te a rhi tectonice. S-a r pă rea chia r că m ode lato rul în s t.u c ş i -a lu aL uneo ri lib e rLăţ. i ma i mari chia r dec îL a c lea a le p ictornlui ci. ' frc · că, cum a r [i caz ul bise ri c ii de la Fu nclenii Doamne i de lîngă Bucureş Li (Fig. 2 1) unde deco rato rul dup ă

ce ca ută să-ş i m ă rească numă rul reg is lrclor o rdo nanţe i , îş i

crăseşle sursa de in s piraţie re li g i oasă, în ce l ma i la ic decor f lora l t ra nsfigura t de fantez ii h orL ico le: a lee el• c hip aroşi

p iramidali figurează co loa ne le ele a rca turi ca re în adrează co roa ne ori medali oa ne de rfunu re le înfl orile sau p a nouri de Lu[c răs fi rate p c spa li ere ori coşuri pline de l'l ori . Trama ge­ne ra l ă de ca re se prinde acest decor cs lc aproap e identică cu aceea c urenlă a ([ată la edi[i ciil e s imil are clin această epocă,

ia r natura deco rului ş i felul cum c i s · cles[ăşoară a u ceva cu to Lul n ou care ne du ce dep a rle ele cc eram ohi ş nui\i a ,·cd 'a înveşmînlînd a rhiLecLoni c perc\ ii unPi b iseri c i.

C11 acestea încheiem suma ra exp unere a etap e lor ca re au ma rcaL o coLiLurft sa u un progres în evo lu \ ia a rhitec lurii ro­m â n eşt i , înce rcîncl de a găs i o linie cîL mai. s im p l ă de or ien­ta re pcnlru c unoaş lc r a uniti foarL· imp or ta nL. ecto r a l a rlti ­tcclurii noas lre: ace la a l ordonan[e i a rhitec loni ce ca re îm ­bra6t fa [ade lc ed ifi c iil or ce lor ma i ca racteris ti ce.

ln rezumat s-a r putea face o c lasa re ele p rinc ipiu luîn clu- c drept cri lcri11 co ncepţia ca re a co ndu. la s tabilirea ord inii

decorative a fa\acle lor.

As Lfe l:

A. ln M:uulen ia , monum ent.e le, după ş i înainte de J\Iănfts­

tirea Dea lu ş i Mănăs tirea Curtea de Argeş, fo rm ează două

g rupe sau c las• clinlre ca re : a) p rima , cuprinz încl m onumen­tele de la orig ine pînă la ~Hmftslirca Dea lu , ar• ordinea de­co rat i vă compusă pc un s ingur reg islru ; iar h), ca de-a doua, cuprinzî nd monumentele ele la Măn ftsL irea Dea lu ş i pînă la începutu l seco lului a l X IX- iea, arc ord inea decorativă com­pusă pe două regis Lre sup rapuse ş i separate pr intr-un puternic prof i I m ed ia n , brîu l.

a) ing urnl registru a l prim e i c lase se î n a l ~ă ele la soc lu la corn işă ş i a rc drept decor fie un rînd de firide desfăş urat sub cornişft (vezi exemplu în Fig. 7ş i 19), fie o teor ie î nLreagă

ele arcade oarbe ca re se îna lţă de la soc lu ş i pînă la co rnişă,

Fig. 57. Patriarhia din Bucureşti.

Fig. 58 . Biserica Ooamnei din Bucureş ti .

Fig. 59. Biserica S f'. Gileorgile din M.ogoşoaia .

„... . -··· .• ·- ~ - .„

i~ - · · · ·~ -;-" " --~,. ~ ··-. - - ~ :_5_-1.

Fig. 60. ş i 6 1. Biserica Co l{ei din B11cureş li .

Fig. 62. Biserica Bolni{ei Mllnăs lir/i

llurezu. Fig. 63. Biserica Mănllslirii Brln­

coveni.

Fig. 64 . B iserica Scililulu i din Scăueni. F ig . 65. Biserica din Zăvideni.

87

http://patrimoniu.gov.ro

Fi!J. 66. B iserica din fllfnv . l'i!J . 67. Biserica Sf. F: le{leric din Bucureşti.

1: ;!J. li8. l3iseric11 Slu11ropo/cos din nucurc.~ li .

Fl!J. 69. B iserica Schi/ulu i F lămlnda Mărcu leş li .

înc ingînd de jur împrejur m onum e nLul (vezi cx1·111plu î 11 Fig. 8 - 11).

h) Ce le d o u ă rrg is Lrc a le c la ·ei a doua sînL formale din

teo rii complc l<' de arcaluri sau a rcuri oarbe care înc ing de jur împrejur edifi c iul (nzi exemplu în F ig. l.i şi 12 - 14).

Monumenle lc din accas lă ultimă categoric se împa rl la rîndu l lor, în d ouft g rupe dinlrl' i;are primul ş i ce l m a i vechi

rămînc direc t asemănălor cu proLotipul dl' la Mfmăsl irea Dea­

lu şi C11rLea de i\raeş ş i arc drepl inLra re o u şft sa u un porlal

m a i mull sa u mai pu\in decorat. ; - iar a l doil ea g rup, care

e ş i ce l mai nou , e prevăzut în fa~a intrării cu un perisLi l sau pridvor deschis înălţat pîn[t aproap e de s treaşină (exemplu,

biserica Sf. DumiLru din Craiova, Fig. 53) sau înăl~at pînă la

înftl~ imea brîului (exemp lu Biserica Doamne i, Bucureşti,

F ig . 58).

În cadru l fiecărei c lase de mai s us se p o t urm an varia­

\ i11ni foarte numeroase de [onn e ad nd la bază aceeaş i temă

dt• program sau fo rmulă de comp oz i\:ie . D in tre ce le mai inte­

resante sînt acelea ca re privesc armonizarea prin efc c le de

conLrast a în ă l ţimii ş i decorului ce lor două reg islre suprapuse.

Să se compare, de pild ă, raportul de înăl~im c ş i d eosebirea cil' dec o r a le vcc h iu lui m onum ent tipic, biser ica Mănăsl irca Dea lu

(Fig. 3, 4) ş i ace la a l unui m onument de dală mai recentă cum

ar fi biseri ca de Ia Ca lv ini (Fig. 17) sau S Lavropo leos (Fig. 68) , l\ l ftrc ul cş li (Fig. 69), loa le provrnind clin ullima l'ază de cl cz­

\"O I tare a Ic ac!' le iaş i a rh i Leclu r i.

În fac lura deco rului sculpLaL sa u pic la L se co nsta Lrt, ele

asemenea, o adîncire ş i o perfrc \ iona re în drscn şi în m ocle laL,

care au cl11 s, în 11 I Li111ă l'azrt, la o p e rl'ec lft unitale de exp res ie şi ele s lil.

B. în Mo ldoYa , m o11um enLc lc du1 ă ş i înainte d e , ·cehea

bise ri că a Mănăstiri i Neam ~u lui fo rm ează d ou ă clase care

s ucced ş i d inlre care:

a) pr im a, ca re pri,·eşLe epoca lui ~Lelan ce l J\Iare a rc la

baza creării ordinii sa le d eco ra l.i,·e utiliza rea ma lcria l11lu r

el e cons Lru c \i e , l ăsat apa re nL , în combinal. i11ni s impl e c um ar

fi împă r\ irca paramcnlu lui de fa\ a d[t în do u ă zo ne ma ri s upra­

puse dintre ca re cca el e jos esle lralaLft ln pialră , ia r cca s 11p e-·

rioară num a i în cii ră micl ă. Hlncluri s impl e sa u s uprapu s!', de

o ni\c , sa 11 firid e, precum ş i a lLr rînduri fo rmate din disc uri

de ce ramicii sm[d\u i Lă s ub I în ia ză co rnişa c 11 [ormrl e ş i cu lo­

ri le lor va ria Le Iormîncl un fe l ele anLablamcnL la care orni\e lc·

a r \inc loc de m etope; h) a l doil ea g rup l'Slc acl' l::t a l monum cnLelor căro ra a

SL~ r v îl clrep L mode l biseri ca MănăsLirea Neam \u I înzeslrate în fa\ ii cu un prid vo r (înch is sa u deschis) lum inaL în ge ne re c u

Lrci mari deschide ri de [orm [t ogiva l ă ra re d e te rmină ca rac­

teris ti ca w derii fro nLa le la aces t g rup el e m onum ente (F ig.

37- 40). În cadru l acestu i grup iau loc edificiiil' îmbri:"1calc c 11 fre sce·

(F ig . 42 - 44). Un a ll g rup s-a r forma dinlre ed ific iile de mai s us d e a ce le

prevăz u Le c 11 prid vo r şi a le cftror fa\aclc sî nt. împă r\iLe în dou[t

registre suprapuse print.r- 11n brît1 de pia l.dt avîncl mai t.oL­

cleauna fo rma unei funii ri\s ucit.e în cl011 ă se nsuri.

Va ri eLalca el e form e ş i pre înno iril e rep etate la conccpţ. i a

ci!'eorat.ivă în i;omp oz i\ ia fa\ a dc lor monumente lor clin ul Lima

fază de dezvoltare a arhiLe·Lu rii molclov cneş li nu pcrmiL di s­

Lingerea unui tip c lar clel"inil penlru aceasUl. epocă. i\r Ii d e

lll!'D\ ionaL numai apari\ ia pridvorului desch îs ele forma cca

mai simp l ă din l\lunleuia ş i in lrod 11 cr rca s lilului c las ic, de

i111"111C'n\ă ru s[t care apar!' Larcli v în c'ILeva rnonu111 c"11Le rc­

rnarcahil l' cum ar fi .Biseri ca Frumoasă de la Ia~i .

http://patrimoniu.gov.ro