TEZAURUL DE LA TURNU - MĂGURELE...rezervă exprimată cu privire^la.apartenenţa obiectulu la i...

Post on 24-Sep-2020

7 views 0 download

Transcript of TEZAURUL DE LA TURNU - MĂGURELE...rezervă exprimată cu privire^la.apartenenţa obiectulu la i...

TEZAURUL DE LA TURNU - MĂGURELE I . Condiţiile descoperir i i ţi i s tor icu l cercetărilor

DOINA LEAHU

Descoperit în Urmă c u m a i b ine de u n secol, t e zauru l de l a T u r n u

Măgurele poâte cons t i tu i şi în prezent obiect de analiză şi dezbatere. Motivaţia

principală este, fără îndoială, alcătuirea neobişnuita a acestui ansamb lu , care

grupează pe de o parte piese c u valoare de un ica t , greu de încadrat cronologic, iar

de altă parte obiecte p e n t r u care regăsim analogi i , s i tuate însă în perioade istorice

diferite.

Descoperirea a fost făcută întâmplător, în zilele de 4 şi 5 mart ie 1880, c u

pr i l e ju l plantării u n u i arbore pe strada Logofăt Nicolae d i n oraşul T u m u l

Măgurele'. A t u n c i s-au scos d i n pământ, de la o adâncime de aprox imat iv 0,50 m ,

mai m u l t e obiecte şi fragmente de obiecte d i n meta l preţios. Conform celor relatate

de M i h a i l Su t zu - p r i m u l care a pub l i ca t tezaurul - a fost găsit ma i întâi u n

manşon c i l indr i c d i n aur , deteriorat ch iar a tunc i p r i n lovire c u târnăcopul.

Fâcându-se imediat căutări atente în pământul a runcat în j u r u l gropi i , s-au ma i

recuperat: încă p a t m manşoane c i l indr ice d in aur ; u n manşon c u prof i l bombat ,

d in e l e c tmm (aliaj na tu ra l d i n au r în amestec c u o mare cant i tate de argint ) ; u n

riiic obiect t u b u l a r şi 433 verigi d i n aur ; cea 70 fragmente (unele extrem de mici )

d in e l e c tmm; în fine, u n t ipar f ragmentar d i n piatră p e n t m turnarea u n o r podoabe,

găsit, se pare, c u pr i l e ju l aceleiaşi săpături2. In legătură c u cele cea 70 de fragmente

trebuie reţinută argumentarea l u i Su t zu că ele pu t eau reconst i tu i parţial alte două

manşoane - u n u l identic c u cele d i n aur , celălalt asemănător exemplaru lu i d in

e lec tmm. Se cere menţionat şl f ap tu l că, iniţial, în s t u d i u l am in t i t , au t o ru l a

considerat aceste r e s tu r i de manşoane ca f i i nd d i n arg int . Analizele chimice

efectuate la Solicitarea sa a u probat însă că fragmentele în discuţie erau d in

e lectmm. Sosite prea târziu péntm a ma i putea modi f ica t ex tu l , rezultatele acestor

analize şi recti f icarea ce se impunea au fost consemnate de au to r într-o notă la

acelaşi s t u d i u 1 .

După descoperire tezaurul a intrat ' în p a t r i m o n i u l Muzeu lu i Naţional de

Antichităţi, c u excepţia u n u i manşon c i l indr ic şi a 20 verigi , d i n aur , care a u fost

325

www.mnir.ro

t r imise de munic ipal i tatea, • oraşuluj r Ţ « r n u M ă g u r e ^ l u i - Miha i ] Kogălniceanu.

Aceste d i n urmă r obiecte.- cercetate şi publ icate dş M i h a i l Suţzn i n acelaşi s t u d i u -

a u a juns după u n număr de an i tot la Muzeu l Naţional, împreună c u alte piese din

colecţia mare lu i cărturar şi om pol i t ic .

Revenind asupra condiţiilor în care a fost făcută descoperirea de la T u m u

Măgurele, t rebuie să constatăm că recoltarea obiectelor în absenţa unor

reprezentanţi a l autorităţilor şl a oricărei asistenţe de specialitate a fost şi este de

natură, să producă unele i n c e r t i t ud in i în privinţa componenţei iniţiale a tezaurulu i .

Su t zu însuşi a făcut, l a vremea respectivă, următoarea menţiune^ "Svonuri le locale

p r e t i n d că piesele t e zauru lu i e rau ma l numeroase. N u cunosc, d i n par te -mi decât

obiectele aflate astăzi în Muzeu l n o s t r u naţional,, şl cele ce posedă, d-nul

Kogălniceanu" 4.

L i t e ra tura de special itate apărută după publ icarea s t u d i u l u i l u i M. C.

Su t zu a accentuat aceste i n c e r t i t ud in i . Astfel , în "Getţca", referindu-se la

manşoanele ( "un fel de ci l indre" ) d i n tezauru l de la, T u m u Măgurele, Vasile Pârvan

a consemnat u n număr de 10 asemenea pjese 5. Acesţ număr nu-1 întâlnim însă în

n ic i o altă lucrare c u referire la descoperirea în discuţie.

Frapantă apare şi informaţia păstrată în unele lucrări c u pr iv ire la

fragmentele de manşoane găsite la l ocu l descoperir i i . Astfel , în .1958 Ecaterina

Dunăreanu - Vu lpe a menţionat: " D i n inven ta ru l complet a l t e zauru lu i fac parte şl

fragmentele a două manşoane de arg int , de tipuri asemănăţoare celor, descrise..." h.

O astfel de precizare apare însă divergentă faţă de cele comunicate, de M i h a i l Sutzu,

care, aşa c u m am arătat, a notat că fragmentele celor două manşoane s u n t din

e l e c tmm, fapt probat de analizele chimice efectuate.

Aceeaşi Incer t i tud ine ppate f i obşervaţă şi în legătură c u t i p a r u l de piatră

aţribuit t e zauru lu i . M i h a i l Su t zu ,a semnalat obiectul doar înţr-o notă a s tud iu lu i

său, în care a făcut o descriere oarecum detaliată, însoţită şi de imag in i . Trebuie

totuşi remarcat că n u a ind ica t n i c i o d imens iune a t i p a r u l u i , deşi, a făcut aceasta

p e n t r u toate celelalte pieşe ale t e zauru lu i . De asemenea este evidenţă şi o anumită

rezervă exprimată c u privire^la.apartenenţa ob i ec tu lu i l a tezaur: "Caracterul antic al

acestui obiect n u resare de sine în m o d suf ic ient, şl constatarea că el s-a găsit

tocmai la u n loc c u giuvelele, n u s-a făcut în m o d destu l de s igur, ca să putem

deduce vre, o consecinţă din[ forma Jui, s au d i n presenţa l u i acolo" 7 . Q oarecare

rezervă poate f i sesizată şi l a Ecater ina Dunăreanu Vulpe, care face o şingură

326

www.mnir.ro

referire la acest obiect, în următorul context: " I n ce priveşte inelele sun t em

îndemnaţi să ne gândim la confecţionarea l o r p r i n turnarea în t ipare. Aceasta

interpretare ne este sugerată de Un t ipar de piatră, găsit îh acelaşi loc c u obiectele

de aur , şi care prezintă tocmai forma u n o r inele! Totuşi, p r i n tu rnare n u s-ar putea

expl ica extrema acurateţe şi precizie a acestor obiecte"*.

In afara celor doi cercetători, n imen i altc ineva n u a mâi menţionat t i pa ru l

de piatră, sugerând - credem no i - pr i r i t r -o asemenea omitere, că obiectul ar putea

să n u aparţină în fapt t e zauru lu i .

I n legătură c u componenţa acestuia, credem că n u este l i ps i t de interes să

menţionăm şi erorllè înregistrate în an i i ' p r i m u l u i război mond ia l , c u pr i l e ju l

evacuării t e zauru lu i n o s t r u naţional la Moscova. In t r -o adresă a Muzeu lu i Naţional

de Antichităţi către prorec toru l Universităţii bucureştene, datată 21 mart ie 1917, în

care era comunicată l i s ta obiectelor de valoare d i n p a t r i m o n i u l instituţiei,

t ransportate la Iaşi în august 1916. la poziţia 2 f igura: T e z a u r u l de la T u m u

Măgurele (monete inelare, 4 brăţări, 1 riton)"9. Apar astfel evidente includerea

r h y t o n u l u i de la Poroina Mare în t e z auml de la T u m u Măgurele, omiterea d in

componenţa acestuia a două manşoane şl a ob iec tu lu i t u b u l a r , nepreclzarea

numărului ver ig i lor d i n aur .

Refer indu-ne la ince r t i tud in i l e ce s-au p u t u t mani festa de-a l u n g u l an i lo r

in legătură c u alcătuirea t e z a u m l u i de la T u m u Măgurele se cuvine să remarcăm şi

faptu l că în l i t e ra tu ra de specialitate a u fost vehiculate două cifre în ce priveşte

numărul ver ig i lor d i n aur : 433 verigi indicate de M iha i l Su t zu şi Vasile Pârvan'" şi

419 constatate de Ecater ina Dunăreanu - V u l p e " , care'a s tud ia t şl pub l i ca t îri 1958

tezauml , după întoarcerea acestuia de la Moscova. Tot i n legătură c u verigile să

semnalăm şi făptui că atât M iha i l Su t zu . cât şl Vasile Pârvan a u inc lus în această

categorie şi u n ine l de buclă. Este drept că Şutzu a nseslzat ind iv idua l i ta tea une i

asemenea piese faţă de celelalte, nu i r i ind-o "verigă ' încovoiată"'". Este me r i tu l

Ecaterinei Dunăreanu - Vulpe de a f i semnalat, după revenirea t e z a u m l u i în ţară,

existenţa acestei piese şi de a-I f i semnalat semnificaţia şi u t i l i t a tea p e n t r u s t u d i u l

descoperiri i .

327

www.mnir.ro

* » • l i

Păstrat în prezent l a Muzeu l Naţional de Istorie a României 1 3 t ezaurul

descoperit l a T u m u Măgurele este ,alcătuit d i n următoarele piese:

-C inc i manşoane d i n aur . ( t i t l u l 900%o) c i l indr ice , c u marg in i răsfrânte

or izonta l , în exterior, c u pro f i l med ian în tqr compus, d i n c inc i n e r vu r i paralele, cea

centrală f i i nd n ia i proeminentă. Tre i piese a u marg in i le ornamentate c u g r u p u r i de

m i c i crestături oblice.. înălţimile variază între 6.3 şi 8,8 cm, iar diametrele între 6,7

şi 7,6 cm. Greutăţile s u n t următoarele: 50,92 gr; 94,55 gr; 95,90 gr; 100,15 gr;

126.09 gr.

- U n manşon d i n e l e c tmm, c u co rpu l a r cu i t b l t roncon ic (sau în formă de

butoiaş, c u m foarte sugestiv a descris obiectul Ecater ina Qunăreanu - Vulpe),

neornamentat . înalt de 5.3 cm, c u d iame t ru l m a x i m de 8,24 c m şl având greutatea

de 5 8 , 0 8 gr. , . ....

-Un Inel de buclă, çordiform. d i n bară de au r ( t i t l u l 900%o) de secţiune

triunghiulară, c u ţermlnaţii în formă de barcă, având diameţml m a x i m de 1,6 cm şi

greutatea de 3,88 gr. ,

-Un obiect t u b u l a r d i n foaie de a u r ( t i t l u l 900%o), c u decor de l i n i i

orizontale paralele intercalate c u şiruri de zigzaguri având ungh iu r i l e ump lu t e

a l ternat iv c u puncte , obiect înalt de 2,8 cm, cu diameţml de 2,14 cm, în greutate de

5.95 gr. t

-420 (patrusute douăzeci) verigi c i rculare , plate, ştanţate d i n foaie de aur

( t i t l u l 750%o), două d int re , ele,,f i ind ma) "îari, c u diamètre de 1,5 şi 1,6 cm şi

greutăţi de 1,28 şl 1,42 gr. celelalte 418 mai , m i c i având diametrele între 7 m m şi 1

cm.

Caracterul neobişnuit a l t e zauru lu i const i tu ie des igur cauza principală

p e n t r u care contribuţiile referitoare la interpretarea sa, la încadrarea sa cronologică

şi culturală se dovedesc puţine şi divergente. , t

In legătură c u încadrarea cronologică dată t e z a u m l u i . apare utilă

subl in ierea, prealabilă, a următoarelor împrejurări: m tăi. că. descoperirea şi

publ icarea sa de către M iha i l Su t zu , apoi ch iar estimările făcute de Vasile Pârvan s¬

au s i tua t într-o perioadă de început a cercetărilor arheologice în România, când

încă n u exista i n ţara noastră şi în reg iuni le învecinate o bază documentară

suficientă p e n t m a as igura s tud i i aprofundate, comparaţii, apropier i tipologice şi

încadrări c u şanse reale de a deveni certe; în al doilea rând, trebuie avută în vedere

328

www.mnir.ro

- c u m deja a m semnalat - «alcătuirea t e zauru lu i de l a T u r n u Măgurele d i n piese

pen t ru care n i c i u l t e r i o r descoperiri le arheologice n - a u p u t u t să ofere analogi i

evidente şi suscept ib i le de datări corect argumentate .

Asemenea împrejurări a r pu t ea expl ica deosebirile' m a r i de poziţii ale celor

câteva contribuţii aduse în s t u d i u l descoperir i i de l a T u r n u Măgurele. <

Astfe l , în 1663, M i h a i l S u t z u a dat t e zauru lu i o Interpretare ponderală,

apreci ind că piesele sale const i tu ie va lor i monetare, ce s-ar pu tea data p r i n

apropiere de monetele d i n Cyzlc şi de dar ie i ! persani , p r i n secolul a l V-lea î.Chr.1 4.

Ulterior însă o asemenea interpretare a fost contestată de B u c u r Mi t rea 1 5 .

In cele câteva estimări ale s a l e asupra t e zauru lu i de la T u r n u Măgurele,

Vasile Pârvan a acceptat, în general, interpretarea ponderală a l u t M i h a i l Su t zu , dar

a adus nuanţări, atât de o rd in cronologic cât şi c u l t u r a l . Astfe l . în 1923, datând

descoperirea "încă de la începutul veacu lu i a l pa t ru lea ' înainte de Hr is tos" , a

apreciat-o ca "dovadă de marea înrîurire à grecilor asupra daci lor" 1 6 . Revenind apoi

în "Getica" şi acceptând în cont inuare interpretarea ponderală dată'tezaurului,

Pârvan s^a dovedit preocupat m a l ales de semnificaţia şl a t r ibu i r ea c u l t u r a l -

arheologică a pieselor alcătuind tezaurul . Astfel,' el a apreciat că "manşoanele de

aur ca şi m i c u l f ragment de ţeavă" ar f i p u t u t să " f i aparţinut fie l a stâlpii u n u l

baldachin de modă scitică, fie eventual , l a u n s t indard ; la u n sceptru , de aceeaşi

provenienţă", în contrast c u "inelele-monetă" care " s u n t ca atare, foarte puţin

probante p e n t r u vreo influenţă scitică, ele'putând f i perfect şl de tradiţie locală,

central-europeană..,". De asemenea, a est imat că piesa tubulară de a u r este

"ornamentată după străvechea tradiţie locală şl în special d i r i epoca Hal l s tat t " .

Astfel a conchis : " I n Qrice caz. după c u m a observat şi d l . Sutzu, 1 atât c i l indrele cât

şi monetele s u n t l u c r u ind igen , deci faţă de epocă, daco-scit lc" 1 7 .

In sfârşit, în prelegerile ţinute la Cambridge, publ icate p o s t u m , şi în care

tezaurul de l a T u m u Măgurele şi semnificaţiile sale s u n t de două o r i menţionate -

descoperirea f i i nd a c u m clar datată în sec. a l VI-lea i .Chr. - găsim şi : următoarea

apreciere, întrutotul semnificativă p e n t m gândirea' şl m o d u l de analiză ale l u i

Pârvan: t e z auml "...arată pătrunderea idei lor şi a produse lor greceşti fn ţara traco-

getă aproape în aceJaŞi t i m p c u formele iraniéne şi m u l t m a l devreme decât formele

celtice"18. > ' t •

In 1956, după'trei decenii de la aceste u l t ime consideraţii ale l u i Vasile

Pârvan, o nouă interpretare a descoperir i i de l a T u m u Măgurele a fost realizată de

3 2 9

www.mnir.ro

Ecater ina Dunăreanu-Vulpe. Considerând că tezauru l grupează în pr inc ipa l

podoabe de corp i şi de veşmânt, i a r n u piese c u semnificaţie numismatică,

cercetătoarea 1-a a t r i b u i t epocii b r o n z u l u i , identificând' p e n t r u piesele sale analogii

i n civilizaţia d i n c en t ru l , a p u s u l şi e s tu l Europe i . In argumentaţia p e n t r u această

încadrare cronologică o importanţă hotărâtoare a fost acordată i n e l u l u i de buclă,

preclzându-se: "...avem de-a face c u . o podoabă ( p e n t r u agăţat în păr, foarte

răspândită în Europa centrală şi răsăriteană în epoca b r o n z u l u i şi-fără cont inui tate

în epoca f l e r u l u i " . Pe- baza argumente lor prezentate autoarea a apreciat: " In

concluzie, t rebuie să renunţăm c u desăvârşire la datarea propusă de Sutzu,

p r e cum şi la teor ia sa ponderală, numismatică, considerând tezauru l de la T u m u

Măgurele, în tota l i tatea sa. ca aparţinând epocii b r o n z u l u i " '".

Parcurgerea l i t e r a tu r i i de specialitate dovedeşte însă că această d i n urmă

interpretare n u a fost pe dep l in sau de către toţi însuşită. Opin i i l e specialiştilor in

legătură c u t e z a u m l de l a T u r n u Măgurele s-au dovedit a f i . în cont inuare , diferite.

Amal ja Mozsollcs, de exemp lu , a acceptat încadrarea t e z a u m l u i i n epoca

b r o n z u l u i , situându-1, într-o lucrare apărută i n 1965, în o r i zontu l cronologic

Hâjdusamson - Apa, în secolul al' XVT-lea î.Chr,2 0. In sch imb. într-o sinteză bine

documentată,, ca "Zori le ..istoriei în, Carpaţi şi l a Dunăre" de D u m i t r u Berciu,

apărută în 1966. descoperirea în discuţie n u figurează în capitolele consacrate

epocii bronzului2 1!..Puţină vreme ma i apoi , în 1971 Anastas ia Manţevici a pus in

relaţie tipologică, verigile de, la T u r n u : Măgurele - pe care le-a considerat a f i din

e l e c t m m - c u "perlele inelare" , d i n e l c t rum şi d i n arg int descoperite în celebrul

Kurgan de la Ma ikop 2 2 . Iar în 1974, în "Ar ta preistorică d i n România". Vladimir

Dumitréscu a op ina t : "...datarea acestui tezaur ( T u m u Măgurele - n.n) n u este

sigură, deoarece s-ar pu tea ca ine lu l de buclă ce 1 se a t r ibu ie în ch ip obişnuit să

n u - i (aparţină, iar celelalte piese n u »sunt concludente d i n p u n c t de vedere

cronologic" 2 3., m. legătură c u unele op in i i formulate în l i t e ra tura de specialitate din

u l t i m a jumătate a seco lu lu i n o s t r u c u pr iv i re l a t e z a u m l de la T u m u Măgurele

credem că trebuie ,avute în vedere câteva aspecte. Astfel , analogii le propuse pentru

manşoane, ob iec tu l t u b u l a r şi verigile ,d in a u r n u sun t , n i c i u n a , de pe teritoriul

României s a u d i n zone învecinate, c i dimpotrivă, d i n r eg iun i depărtate, ca Boemia,

Germania , Danemarca, zona Caucazu lu i 2 4 . Aceasta face ca comparaţiile propuse să

fie acceptate ma i g r eu şi ridică o nouă problemă: cea a identificării căilor şl zonelor

probabi le unde a u ex is tat condiţii p e n t r u a se f i a j u n s la s i m i l i t u d i n i între obiecte

330

www.mnir.ro

proven ind d i n ar i i cu l tu ra l e atât de distanţate u n a de alta. In al doi lea rând, trebuie

observat că unele piese d i n tezauru l de la T u m u Măgurele, respectiv verigile d in

aur, l i p s i n d pe t e r i t o r iu l României şi în zonele învecinate d i n p a t r i m o n i u l obiectelor

de podoabă al epocii metalelor, se regăsesc în această arie în epoca eneolitică. In

sfârşit, se m a l cere remarcat că n u întotdeauna u n s ingur obiect poate asigura

datarea corectă a une i descoperir i colective. In cazuri le, de pildă, ale tezaurelor

const i tu i te în t i m p ma i îndelungat, o asemenea piesă n u poate să indice decât doar

o etapă de t i m p d i n întreaga perioadă de acumulare a obiectelor.

Soluţiilor încercate până a c u m p e n t r u a obţine încadrarea cronologică, a

t eazuru lu i de la T u r n u Măgurele le vom adăuga în partea a doua a s t u d i u l u i no s t ru

o nouă ipoteză. Ea se întemeiază pe analogi i c u unele obiecte străvechi aduse la

lumină re lat iv recent, dar şi pe o descoperire făcută în Câmpia Tisei la începutul

seco lului n o s t r u .

331

www.mnir.ro

NOTE

. ; • j •• ' >'.i >•.;• •• ';•. ' i . . . . . . . • ' * - j . •

1. M . C, Sutzu» Tezaurul de la Turnu Măgurele, j n , RIAF, an 1,1, 1883, p. 2.

In m o n u m e n t a l a sa lucrare "Le trésor de Petrossa" (Paris, 1899 - 1900, p. 190),

A l e xandru Odobescudă ca dată a descoperir i i t e zauru lu i de la T u n u Măgurele z iua

de 16 mar t i e 1880. ,

2. D/L Ç. Su t zu , op. cit . , (nota l L , p . 2 - 4 , 6 - 7.

3. Ib idem, p . 2 - 3, n .2 .

4. Ib idem, p. 2.

5. V. Pârvan. Get ica 1926, p. 19¬

6. Ecater ina Dunăreanu-Vulpe, Tezaurele antice, în v o l u m u l "S tud i i

asupra t e zauru lu i resUtui t de URSS", Bucureşti, ,1958, p. 3 4 . n . l .

7. M. C. Su t zu , op. c i t (nota 1), p . 3 - 4.

8. ( Ecater ina Dunăreanu-Vulpe, op. c i t (nota 6) , p. 34 .

9. A l e xa n d ru Păunescu, în "Carpica", X X I I I / l , 1992. p. 16 - 20 .

10. V Pârvan, op. c i t (nota 5), p. 19.

11 . Ecater ina Dunăreanu-Vulpe, op. c i t (nota 6), p. 34 - 35.

12. M. C. Su t zu . op. c i t (nota 1). p. 2

13. Nr. inv. 1 0 . 6 1 8 - 11044.

14. M. C. Su t zu , op. c i t (nota 1), p. 7, şi u r m .

15. B u c u r Mitrea , în "Dacia". VII - VI I I . 1937 - 1940. Pl. 1/17-22.

16. V. Pârvan, începuturile vieţii romane Ia guri le Dunării, 1974, p. 53.

17. V. Pârvan, op. c i t (nota 5), p. 19 - 20.

18. Vasile Pârvan, Dacia, Civilizaţiile antice din ţările carpato-danubiene,

ed. a V-a, 1972, p. 62, 84.

19. Ecater ina Dunăreanu-Vulpe, op. c i t (nota 6), p. 36.

20. Amal ja Mozsolics, Goldfunde des Depoţfundhorisontes von

Hàjdùsamson, în 46 - 47 Ber. RGK, 1965. 1966, p. 40, 55.

2 1 . D u m i t r u Berc iu , Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, 1966. p. 140 -

214 (îndeosebi p. 199 - 207).

22. Anastas ia Mantzev i tch, în " A p u l u m " , IX, 1971 , p. 103 - 127.

23. V l ad im i r Dumitréscu, A r t a preistorică în România,, 1974. p. 412 .

24. Ecater ina Dunăreanu-Vulpe, op. c it . (nota 6), p. 35 - 36; Anastasia

Mantzev i tch, op. c it . (nota 22), p. 115.

332

www.mnir.ro

ABSTRACT . u

' The treasure was f o u n d accidentally! toi March 4/5. 1880, "while p l an t ing a

tree somewhere at T u m u Măgurele (a t o w n s i tuated qu i t e near b u the Danube . Five

gold cuff-bracelets, one cuff-bracelet made ou t of e lectronum.>one smal l t u b u l a r

i t em . 433 gold r ings (among t h e m one lock-r ing) a n d about 70 fragments of i tems'of

e l ec t ronum ( In i t ia l ly considered si lver i tems) were f o u n d on tha t occasion. It seems

tha t a m o u l d for cast ing adornments was discovered there, too.

We can ta lk about some d o u b t s ' as far as the i n i t i a l s t ruc tu r e of the

treasure is concerned because ne i ther t h e a u t h o r i t i e s i n o r any special ist were there.

The special l i t e ra ture po in ted ou t a n d sometimes emphasized these uncer ta int ies .

Th i s treasure became par t of the pa t r imony of the Nat ional M u s e u m of

Ant iqu i t i e s of Buchares t except for one cuff-bracelet and 2- gold rings. These were

kept for a wh i l e i n M i h a i l Kogălniceanu's col lect ion - a great po l i t i c ian and scholar.

Final ly , they were given to the same m u s e u m .

In 1916 the treasure f r o m - T u m u Măgurele was sent to Moscow together

w i t h o ther valuables the c u l t u r a l pa t r imony of Romania. I t came back i n 1956.

Now th is ' t reasure is exhib i ted at the National H is to ry -Museum of Romania

and i t consist of the fo l lowing i tems:

- five gold çuff-bracelets With hor i zonta l ly t u r n e d u p edges. Smal l obl ique

inc is ions decorate the edges of the three' of these i tems. The i r he ight is between 6.3

and 8.8 cm. between 6.7 - 7.6 cm and the i r weight between 50.92 a n d 126.09 gm.

- one cuff-bracelet made 'out of e l e c t m m With no ornament : Its he ight is

5.3 cm, m a x i m u m <|> 8.24 cm and weight 58:008 gm.

- one heart-shaped l ock - r ing madë but of go ld ingot w i t h a t r i angu la r

section and boat-shaped endings; màiximurri <|> 1.6 cm, weight 3.88 gm.

- one t u b u l a r i t em made pût of a go ld leaf is decorated w i t h paral le l

hor i zonta l l ines ' and zig-zag rows; he ight : 2.8 cm . $: 2.14 cm, weight: 5.95 gm:

420 rings made ou t of gold leaf; two of them are bigger w i t h i|> between 1.5

and 1.6 c m and weights between 1.28 and^t .42 gm. The other ones are smal ler With

<|> between 7 m m a n d 1 cm.

" The con t r i bu t i ons regarding the chronology a m i cu l ture of the treasure are

b u t few a n d controversial ly . Th i s fact cou ld be part ia l ly explained by the u n u s u a l

c i rcumstances of i ts discovery.

333

www.mnir.ro

I n 1883 M i h a i l S u t z u gave a numisma t i c in te rpre ta t ion to t h i s treasure. He

considered t h a t i t s i tems are monetary values insp i red by the coins of Cyzic and

Persians. He dated t h i s dicovery i n the 5 t h c. B.C. Such an in t e rp re ta t i on was

accepted by Vasile Pârvan as we l l . The great Romanian: scholar reconsidered several

t imes the treasure f r om T u r n u Măgurele s ta t ing tha t besides "co in-r ings" , the cuff

bracelets a n d the t u b u l a r i t em cou ld have been pieces f rom a canopy " i n a Scythian

style". Vasile Pârvan dated the treasure i n the 6 t h c B.C. and he sa id tha t " i t reveals

the penet ra t ing of the Greek ideas a n d p r o d u c t s ; i n the Geto Thrac i an conntry

nearly at the same t ime w i t h the I ran ian shapes ...". I n the last year of the 4 th

decade B u c u r M i t r ea contested Sutzu 's numi sma t i c In terpre ta t ion . In 1958

Ecater ina Sutzu 's theory a n d h i s da t ing h a d to be given u p . She considered that

the treasure f rom T u m u Măgurele consists ma in l y i n adornments . She dated the

discovery i n the Bronze Age w i t h regard to the l ock- r ing . Amal ja Mozsol lcs agreed

w i t h t h i s theory men t i on ing her op in ion i n a paper, pub l i shed i n 1965. On the

contrary i n 1971 , Anastas ia Mantev ic i wrote t ha t she cou ld establ ish typological

s imi lar i t i es between the gold rings f rom T u m u Măgurele and the "r ing-shaped

pearls" f r om Ma ikop made o u t of e l e c tmm a n d silver. In 1974 V l ad im i r Dumitréscu

stated tha t Ecater ina Vulpe 's da t ing was unce r ta in because the l o ck - r ing might

have not belonged to the treasure.

Several aspects shou ld be po inted ou t as far the theories about the

treasure f rom T u m u Măgurele are concerned. None of the analogies suggested for

the cuff-bracelets, the t u b u l a r i t em and, the gold rings are to be f o u n d on the

terr i tory of Romania or i n the ne i ghbour ing areas; on the contrary , they were found

i n Bohemia, Germany, Denmark , Caucasus area.

A prob lem comes u p : how can we identi fy the ways a n d areas tha t brought

together s im i l a r i t ems or ig inat ing f rom d is tant c u l t u r a l areas. O n the other hand,

one s h o u l d notice t ha t the go ld rings are not to be f o u n d among adornments from

"the meta l epoch" on the terr i tory of Romania a n d i n the ne i ghbour ing areas; these

can be f o u n d i n t h i s area i n the Eneo j i th i c F inal ly , we have to say tha t one single

Item cannot be used for a precise.dating of a deposit or treasure.

In the second par t of ou r s tudy we shal l add a new hypothes is to the

so lut ions t r i ed u p to now i n order to date the treasure f rom T u m u Măgurele

334

www.mnir.ro

E X P L I C A Ţ I A P L A N Ş E L O R

P i e s e d i n t e z a u r u l d e l a T u r n u M ă g u r e l e ( d u p ă M . C . S u t z u )

E X P L I C A T I O N P L A T E S

P i e c e s f r o m T u r n u M ă g u r e l e ' s t r e a s u r e ( a f t e r M . C . S u t z u ) .

3 3 5

www.mnir.ro

www.mnir.ro