Transcript of Subiecte licenta md 2011
- 1. TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT/
EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARASESIUNEA 2011(in
paranteze este precizat indexul bibliografic altemei)1. Anestezia
in medicina dentara ( 1,pag. 6-53).2. Extractia dentara
(1,pag.64-102).3. Patologia eruptiei dentare (1, pag.116-122,
131-157, 159-169).4. Tratamentul chirurgical al leziunilor
periapicale (1, pag. 174-194).5. Tratamentul chirurgical
preprotetic (1, pag.198-220).6. Infectii oro-maxilo-faciale (1,
242-268,270-288).7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului
maxilar (1, pag.292-308).8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1,
pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394).9. Chisturi si tumori
benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag.
402-1404, 406-426, 428-433, 437-443).10. Chisturi, tumori benigne
si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471, 474-485,
488-510, 512-517).11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale 91, pag.
545-584).12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag.
679-685, 687-693, 695-702)13. Patologia glandelor salivare (1, pag.
719-720, 723-738, 744-753, 760-770)14. Tratamentul chirurgical al
anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816)15. Despicaturi
labio-maxilo-palatine (1, 824-855)16. Durerea in teriorul
oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919)17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
(2, integral)18. Rolul factorilor functionali in formarea
apararului dento-maxilar (3, pag.315-392,405-417, 433-445)19.
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)20. Etiopatogenia
anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76)21.
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 94, pag. 77-83)22. Examenul
radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
- 2. 23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag.
379-391)24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag.
396-399)25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408)26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)27.
Anodontia (5, pag. 15-40)28. Dintii supranumerari (5, pag.
73-94)29. Incluzia dentara (5, pag.73-94)30. Reincluzia dentara (5,
pag. 107-118)31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130)32. Diastema (5,
pag. 133, 142)33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154)34.
Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-346035.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)36. Formele
anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag.
68-93)37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102)38.
Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)40.
Obturarea canalelor radiculare 97, 214-248041. Tratamentul
parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)42.
Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)43. Etiopatogenia
parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155)44.
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag.
189-201)45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag.
205-219)46. Forme clinice simptomatologie in gingivite si
parodontite marginale2(8, pag.221-280)47. Evolutie, prognostic si
complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286)48. Tratamentul
gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374)49.
Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461)50. Orientari
terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si
parodontite(8, pag. 465-477)51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)
- 3. 52. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei
temporo-mandibulare(9,pag.77-146)53. Examene clinice si paraclinice
in leziunile odontale coronare si edentatiapartial redusa.(9, pag
.147-169)54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si
prin punti dentare(9, pag. 500-540)55. Restaurari unidentare
intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)56.Elemente
structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482)57. Etape ale
terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690)58. Etape
ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor
mandibulo-craniene(9,pag. 690-740)59. Examene clinice si
paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag.
32-83)60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente
componente. (10, pag. 84-104)61. Elementele structurale ale
protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199)62. Biodinamica
protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)63. Etape
ale terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate:Amprentarea (10, pag.279-293)64. Etape ale terapiei prin
proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarearelatiei
intermaxilare (10,pag. 295-308)65. Etape ale terapiei prin proteze
totale:Amprentarea (10,pag.465-544)66. Etape ale terapiei prin
proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10,
pag.550-564)67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba
machetelor (10, pag. 568-582)68. Verificarea si adaptarea
protezelor mobile.(10, pag.583-593)69.Stomatopatiile protetice la
edentatul total (10, pag.593-693)70.. Reoptimizarea protezelor
mobile.(10, pag.693-703)3
- 4. 4BIBLIOGRAFIA1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J.
Acero Compendiu de chirurgieoro- maxilo-faciala, vol. 1 si 2,
Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.2. Rodica Luca-Metode
locale de prevenire a cariei in santuti si fosete, Ed.Cerma,
Bucuresti, 1997.3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si
dezvolatre, Ed.Medicala, Bucuresti, 1995.4. Valentina Dorobat, D.
Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala,Editura medicala ,
Bucuresti, 20035. Ecaterina ionescu Anomaliile dentare, Editura
cartea Universitara, bucuresti,2005.6. A. Iliescu, M. Gafar
Cariologie si odontoterapie restauratoare, EdituraMedicala,
Bucuresti, 20017. M. Gafar, A. Iliescu Endodontia clinica si
practica, Editia a II-a,Editura, Bucuresti, 20018. H.T. Dumitriu,
Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Prodontologie, Editura ViataMedicala
Romaneasca, Bucuresti, 20099. N. Forna (sub redactia), D. Bratu,
N.Forna, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T.Traistaru, Ocluzologie.
Sindrom algo-disfunctional. Proteza fixa, vol. I, EdituraAcademiei
Romane, 2011.10. N. Forna (sub redactia), L. Lascu, N.Forna, M.
Pauna, Proteza partialmobilizabila. Proteza totala, vol. II,
Editura Academiei Romane,2011.
- 5. 1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)1.Hematomul
obrazului dup anestezia la tuberozitate:A. Apare prin neparea
plexului branhial-NUB. Se manifest clinic prin apariia unei
tumefacii geniene-DA C. Se resoarbe n 2-3 ore-NUD. Necesit
antibioterapie-DAE.Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6
ore dup producere-NUpag. 372. Manifestrile sincopei vaso-vagale n
stadiul presincopal sunt: A. Pierderea brusc i tranzitorie a strii
de contien-NU5B. Paloare faciala-DAC. Hiperventilaie-DAD.
Diaforez-DAE. Grea-DApag.433.Care dintre afirmaiile urmtoare cu
privire la adrenalin este fals?A. Este o catecolamin-NUB. Este
simpatomimetic-NUC. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n
anestezicele locale-NU D. Se folosete n concentraii de 1:10000 pn
la 1: 200000-DAE. Necesit adugarea unui conservant de tip
bisulfit-NUpag. 154.Anestezia troncular periferic:A. Vizeaz
trunchiul nervos i ramurile sale-DAB. Are durat de aciune mai redus
dect anestezia topic-NU C. Deformeaz regiunea anesteziat-NUD. Este
o anestezie loco-regional prin infiltraie-DA E. Include anestezia
troncular bazal-NUpag. 23
- 6. 5.Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete
administrarea lidocainei ntimpul graviditii i lactaiei:A. Are efect
teratogen-DAB. Poate determina hipotensiune de sarcin-DAC. Nu se
recomand monitorizare cardiac fetal-NUD. Se recomand temporizarea
administrrii la gravide n primul trimestru de sarcin-DA E. Nu se
recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn pentru 24 de
ore-NU6pag. 106.Complicaiile locale ale anesteziei
loco-regionalesunt: A. Ulceraii ale mucoasei-DAB. Ruperea
acului-NUC. Alveolita postextracional-DAD. Pareza facial
tranzitorie-NUE. Hematom-NUpag. 397. Reperele pentru anestezia
nervului palatin anteriorsunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra
coletului-DaB. La 0,5 cm napoi de marginea posterioar a palatului
dur-NUC. La 1 cm naintea crligului aripii interne a apofizei
pterigoide-DA D. La 1cm naintea crligului aripii externe a
apofizeipterigoide-NUE. Unghiul diedru format de creasta alveolar
cu lama orizontal a osului palatin-DApag. 268. Anestezia local prin
infiltraie nu include:A. Anestezia de contact-DAB. Anestezia
submucoas-NUC. Anestezia intradermic-NUD. Anestezia plexal-NU
- 7. 7E. Anestezia intraligamentar-NUpag. 20
- 8. 89. Gaura infraorbitar este situat:A. La 5 mm nafara liniei
verticale mediopupilare-NUB. Pe orizontala ce unete gaura
supraorbitar cu cea mentonier-NU C. Pe linia vertical ce trece ntre
cei doi premolari superiori-DAD. La 6-8mm sub rebordul orbitar
inferior-DA E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NUpag. 2810.
Manifestrile clinice ale alergiei sunt:A. Dispnee cu wheezing-DAB.
Angioedem-DAC. Hipotensiune arterial-DAD. Bradicardie-NUE.
Colaps-DApag. 4511. Anestezia plexal:A. Este o anestezie
supraperiostal-DA B. Rar utilizat la maxilar-NUC. Este
paraapical-DAD. Este mai puin eficient la copii i tineri-NU E. Este
o anestezie prin imbibiie-NUpag. 2112. Reperele pentru anestezia la
tuberozitatesunt: A.Creasta zigomato-alveolar-DAB.Rdcina mezial a
molarului de 12 ani-DAC.Mucoasa mobil-DAD.nainte muchiului
maseter-NUE.Marginea inferioar a osului zigomatic-NU Pag. 25
- 9. 913. Lidocaina:A. Are pH-ul 8-NUB. Are toxicitate de 3 ori
mai mare fa de procain -NUC. Are putere anestezic de dou ori mai
mic dect a procainei-NU D. Se metabolizeaz n proporie de 90% la
nivel hepatic-DAE. Doza uzual este de 18 ml soluie-NUpag. 814.
Accidentele locale al anesteziei loco-regionalecuprind: A. Sincopa
vaso-vagal-NUB. Durerea-DAC. Alveolita postextractional-Nu D.
Pareza facial tranzitorie-DA E. Descuamarea
epitelial-NUpag.3515.Tratamentul de urgen al edemului cilor aeriene
superioare presupune:A. Oxigenoterapie-DAB. Administrare de
adrenalin 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat-DAC. Administrare
de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic-DA D.
Administrare de epinefrin n bronhospasm-DaE. Administrare de
antibiotice n edem laringian-NUpag. 4516. Anestezia la spina Spix
:A. Se efectueaz rar pe cale oral-NUB. Nu permite anestezierea
mucoasei vestibulare distal de gaura mentonier-DA C. Are ca reper
planul de ocluzie al molarilor superiori-NUD. Determin anestezia
nervului bucal-NUE. Anesteziaz i nervul auriculo-temporal- NUpag.
29
- 10. 1017.Articaina:A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu
vasoconstrictor-NU B. Este contraindicat la copii sub 4 ani-DAC.
Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente-NU D. Are
putere anestezic mai redus dect lidocaina-NUE. Se recomand
injectare rapid-NUpag 1318. Anestezia intraligamentar:A. Nu necesit
seringi speciale-NUB. Durata de instalare este mare-NUC. Reduce
riscul de alveolit postextracional-NU D. Durerea local
postanestezic e mairedus-NU E. Este indicat la pacienii cu
rischemoragic-DApag.2219. Necroza mucoasei:A. Apare pe fondul
ischemiei prelungite-DAB. Este mai frecvent dup anestezii efectuate
vestibular-NU C. Apare dup decolri brutale ale
muco-periostului-DAD. Are culoare roie intens-NUE. Este un accident
al anesteziei loco-regionale-NUpag. 3920.Anestezia topic:A. Necesit
o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru injectare-NU B.
Folosete frecvent xilina 0.5-1%-NUC. Se poate utiliza i pentru
anestezia unui nerv situat relativ submucos-DA D. Nu necesit
uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului-NUE. Durata
este de aproximativ dou ore-NUpag. 19
- 11. 21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are
contraindicaii n:A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DAB.
Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior-DA C.
Pacieni sub tratament anticoagulant-DAD. Hemofilici-DAE. Pacieni cu
odontectomii ale molarilor de minte n antecedente-NUpag.
24.22.Catecolaminele au ca efecte locale :A. Vasoconstricie la
locul injectrii-DAB. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n
fluxul sangvin-NU C. Putere anestezic mai mare-DAD. Efect mai
ndelungat-DAE. Stimularea receptorilor din pereii
arteriolari-DA11pag. 1623. Durerea ca accident local al anesteziei
loco-regionale are caetiologie: A. Utilizarea soluiilor prea reci
fa de temperaturacamerei-DAB. Injectarea rapid a soluiei
anestezice-DAC. Injectarea din eroare a unor substane toxice-DA D.
Folosirea acelor cu bizou ascuit-NUE. Injectarea unor soluii cu
urme de alcool-DApag. 3524.Mepivacaina:A.Are o toxicitate de 1,5-2
fa de procain-DAB.Durata anesteziei este crescut-DAC.Are poten de 2
fa de lidocain-DAD.Nu este metabolizat n ficat-NUE.Este eliminat
renal n proporie de 50-60%-NUPag.11
- 12. 25.Articaina este contraindicat laA.Pacieni epileptici fr
tratament-DAB.Pacieni cu porfirie acut recurent-DAC.Pacieni cu
deficit de colinesteraz plasmatic-DAD.Pacieni cu tulburri de
conducere atrio-ventriculare severe-DAE.Pacieni sub tratament cu
anticoagulant-NU Pag.1326.Semnele clinice ale accidentului general
hipertensiv suntA.Stare de agitaie nemotivat-DAB.Tegumente
uscate-NUC.Senzaia de grea-DAD.Cefalee
intens-DAE.Frison-NUPag.5127.Tratamentul anginei pectoral const
n:A.Poziia decliv a pacientului-DAB.Aspirarea secreiilor din
cavitatea oral-NUC.Administrarea unui vasodilatator
coronarian-DAD.Oprirea interveniei dentare-DAE.Administrarea de
antiedematoase per os-NUPag.4928.Accidentele locale punciei
anestezice la Spixsunt: A.Ruperea acului-DAB.Producerea unui
hematom-DAC.Trismus persistent- NUD.Injectite
postanestezice-NUE.Congestia tegumentelor-NUPag.3012
- 13. 1329.Reperele pentru spina Spix sunt:A.Creasta temporal a
mandibulei-DA B.Tuberozitatea mandibular-NUC.Incizura
sigmoid-NUD.Plica pterigomandibular-DAE.Planul de ocluzie al
molarilor inferiori-DA Pag.2930.Avantajele anesteziei
intraligamentare sunt:A.Lipsa anesteziei la nivelul prilor
moi-DAB.Anestezia simultan la mai muli dini-DAC.Posibilitatea
localizrii la un singur dinte-DAD.Folosirea unei cantiti de
0,15-0,20ml soluie anestezic-DAE.Nu necesit seringi
special-NUPag.22
- 14. 2. EXTRACIA DENTAR(1,pag. 64-102)1.Indicaiile de extracie
ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de:A.Starea
dintelui respectiv- DAB.Erupia incomplet a dintelui pe arcad-NU
C.Patologia structurilor adiacente- DAD.Afeciuni asociate -
DAE.Vrsta pacientului -NUPag. 642. Indicaiile de extracie ale
dinilor temporari sunt:A.Dini temporari care mpiedic erupia celor
permaneni -DAB.Dini temporari cu procese carioase complicate
-DAC.Dini temporari cu macrodonie- NUD.Dini temporari cu procese
carioase meziale- NUE.Dini temporari fracturai DA Pag. 64,
653.Contraindicaiile absolute ale extraciei dentaresunt: A.Leucemia
acut-DAB.Hipertensiunea arterial controlat-NU C.Diabetul zaharat
tip 2 -NUD.Tratamentul cronic cu aspirina -NUE.Infarctul miocardic
mai recent de 6 luni DA Pag. 654.Contraindicaiile locale ale
extraciei dentare sunt:A.Leziuni locale ale mucoasei orale
(stomatite , herpes, etc)- DAB.Plgi ale buzelor - NUC.Tumori
maligne n teritoriul oro-maxilo-facial-DA D.Tumori benigne de mici
dimensiuni- NUE.Sinuzita maxilar rinogen -DAPag. 655.Tulburarile
hepatice determina modificari importantein: A.Formula eritrocitara
- NUB.Hemostaza -DA C.Formulaleucocitara -NU D.CrestereaVSH-ului
-NU E.Scadereahematocritului -NUPag. 6614
- 15. 6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la
pacientii cu: A.Transplante- DAB.Afectiuni cardiovasculare
-NUC.Diabet insulinodependent - NUD.Reactii de hipersessibilitate
-DAE.Boli autoimune -DAPag. 667.Pentru extractia dentara , in mod
uzual , sunt necesare: A.Sindesmotoame -DAB.Instrumentar rotativ -
NUC.Elevatoare - DAD.Stilet butonat- NUE.Clesti de extractie -
DAPag. 698.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:A.In zona
posterioara a arcadei dentare - NUB.In zona anterioara frontala
-DAC.Pentru extractia premolarilor inferiori - NU D.Pentruextractia
molarilor de minte superiori- NU E.Pentruextractia resturilor
radiculare intraalveolare -NUPag. 709.Aplicarea clestelui de
extractie se faceintotdeauna: A.Spre partea meziala a
dintelui-NUB.In axul dintelui -DAC.Oblic anterior dreapta -
NUD.Orizontal -NUE.Spre partea distala a coroanei -NUPag.
7210.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele
tehnici de anestezielocala: A.Anestezie plexala si anestezie la
gaura incisiva -DAB.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina
mare -NU C.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva
-NUD.Anestezie la Spina Spix -NUE.Anestezie la gaura infraorbitara
si la nivelul gaurii incisive -DAPag. 7511.Cand se extrage molarul
doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudinemai
mare spre:A.Lingual -NUB.Vestibular - DAC.Mezial -NU15
- 16. D.Distal -NUE.Coletul dintelui - NUPag. 7912.Extractia cu
clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele
indicatii:A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte
paralele sau usor divergente-DA B.Radacini recurbate spre distal -
NUC.Radacini recurbate spre mezial - NUD.Integritatea coroanei
dentare a molarului trei permite priza cu clestele -DA E.Radacini
cu odontoame satelite -DAPag. 7913. Radacinile dentare pot fi
extrase prin urmatoareletehnici: A.Extractia cu clestele de
radacini - DAB.Extractia cu sindesmotoamele -NUC.Extractia cu
ajutorul elevatoarelor-DA D.Extractia cu ciupitorul de os
-NUE.Extractia prin alveolotomie -DAPag. 8214. Alveolotomia este
indicata in urmatoarele situatii:A.Dinti sau radacini cu anchiloza
dento-alveolara -DA B.Resturi radiculare la nivelul marginii
alveolare-NUC.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept
interradicular gros -DA D.Dinti cu osteita periradiculara
-NUE.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza-DA Pag.
8615. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie
situata pe os integru,astfel ca,la sfarsitul interventiei ea sa fie
situata la o distanta de:A.2 mm de defectul osos creat -NUB.6-8 mm
de defectul osos creat -DAC.2-3 mm de defectul osos creat -NUD.2-4
mm de defectul osos creat -NUE.1 cm de defectul osos creat
-NUPag.8616.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei
osoase vestibulare esteindicata pentru:A.Resturi radiculare mici,
situate profund -NUB.Radacini situate in imediata apropiere a
marginii alveolare- DAC.Radacini deformate in regiunea apicala
-NUD.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii-NU
E.Radacini cu procese periapicale -NUPag. 8717.In extractia prin
alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea
osoasa,seva practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se
mai intai:A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale
-NU16
- 17. B. Inciziile de descarcare -NUC.Papilele dentare -NUD.1/3
mijlocie a lamboului -NUE.Unghiurile lamboului -DAPag. 9018.Daca
radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate
decoroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta
cu:A.Elevatoarele -NUB.Clestele de electie pentru premolari-NU
C.Sindesmotoamele -NUD.Dalta si ciocanul -NUE.Separatie radiculara
-DAPag. 9019.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt
implicati o serie de factori legatide: A.Leziuni patologice
preexistente -DAB.Particularitatile morfologice ale structurilor de
vecinatate-DA C.Starea generala a pacientului
-NUD.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi
extras-DA E.Starea de igiena a cavitatii orale -NUPag. 9220.In
aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de
risc sunt:A.Radacini curbe,cudate,inbaioneta-DAB.Creasta
zigomato-alveolara -NUC.Anchiloza dento-alveolara -DAD.Sept
interradicular gros -DAE.Os alveolar dens -DAPag.9221.Fractura
corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul
extractiilor din zonecu corticala subtire:A.corticala orala la
nivelul caninului superior -NUB.Corticala vestibulara la nivelul
grupului frontal inferior -DAC.Corticala vestibulara din dreptul
molarilor inferiori -NUD.Corticala palatinala la nivelul molarilor
superiori -NUE.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2
superiori-NUPag. 9422.Fractura mandibulei este un accident rar al
extractiei dentare asociat aproapeexclusiv cu:A.Extractia sau
odontectomia molarului de minte inferior-DA B.Absenta de pe arcada
a molarului 2 si a molarului1-NUC.Aplicarea unei presiuni pe
mandibula-NU D.Sustinerea incorecta a mandibulei-NUE.Existenta unei
laxitati capsulo- ligamentare-NU Pag. 9523.Accidentele sinusale
constau in:17
- 18. A.Deschiderea sinusului maxilar -DAB.Impingerea radacinii
in spatiul retrotuberozitar -NUC.Impingerea radacinilor sub mucoasa
sinusala -DAD.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala-DA
E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara-NUPag. 9624.Lezarea
nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori
aparein: A.1% din cazuri -NUB.0,1% din cazuri -NUC.0,6-5% din
cazuri -DAD.7% din cazuri -NUE.8%din cazuri -NUPag. 9725.In mod
normal sangerarea plagii postextractionale se oprestedupa: A.3
minute -NUB.5 minute -NUC.8 minute -NUD.10 minute -NUE.15-20 minute
-DAPag. 9826.Factorii locali implicati in hemoragiile
postextractionale ar puteafi: A.Fractura procesului alveolar
-DAB.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)-DA C.Mesarea
alveolei -NUD.Persistenta tesutului de granulatie in alveola-DA
E.Sutura plagii postextractionale -NUPag. 9927.Factorii generali
care determina tulburari in macanismul hemostazeisunt:
A.Tratamentele citostatice- DAB.Accidentele ischemice cerebrale-NU
C.Starea de graviditate- NUD.Hipotensiunea arteriala -NUE.Infarctul
miocardic -NUPag. 9928.Alveolita postextractionala este
favorizatade: A.Pansament supraalveolar prelungit-NU B.Infectii
preexistente acute sau cronice-DA C.Sutura plagii
postextractionale- NUD.Extractii atraumatice -NUE.Administrarea de
antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional-NU Pag. 10029.In
alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene
dureroaseintense,care apar:A.Imediat dupa extractie -NU18
- 19. B.La 2-3 zile postextractional- DAC.Dupa 4 zile de la
extractie -NUD.La 5 zile postextractional -NUE.Dupa o saptamana de
la extractie -NUPag. 10030.Factorii care influenteza vindecarea
intarziata a plagii postextractionalesunt: A.Dehiscenta plagii-
DAB.Radioterapia -DAC.Solutia anestezica- NUD.Tratamentul cu
citostatice-NU E.Varsta pacientului- DAPag. 10119
- 20. 3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE(pag.
116-122,131-157,159-169)1.Tulburrile care intereseaz dintele n
timpul perioadei de dezvoltare n grosimeaosului producnd incluzia
dentar sunt :A.Poziia ectopic a germenului dentar-DA B.Malformaiile
coronare- DAC.Malpoziii ale dinilor vecini-NU D.Fibromucoasa dens
-NUE.Plicaturarea lamei dentare- DAPag. 1162.Dintre cauzele locale
ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea erupiei
dinteluireprezentate de:A.Malformaii corono-radiculare-NU
B.Hiperplazii gingivale -DAC.Fracturi ale oaselor maxilare-
NUD.Sindromul compresiei de maxilar-NU E.Traumatisme- NUPag.
1163.Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare
sunt: A.Razele X -DAB.Factorii ereditari- DAC.Hipertiroidismul
-NUD.Traumatismele- NUE.Sindromul Turner- DAPag. 1164.Reducerea
spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare prin
urmtoarelemecanisme (pag 116):A.Macrodonii- DAB.Sindromul
compresiei de maxilar-DA C.Ereditatea ncruciat -DAD.Traumatisme
locale -NUE.Osteita deformant -NUPag. 11620
- 21. 5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare
permite clasificarea dupurmtoarelecriterii:A.Dup criteriul
morfologic- DAB.Dup criteriul etiologic -DAC.Dup criteriul
topografic- DAD.Dup criteriul antropologic-NU E.Dup criteriul
filogenetic-NUPag. 1176.Simptomatologia incluziei dentare este
reprezentat de:A.Prezena tremelor- DAB.Prezena diastemelor-
DAC.Existena pe arcad a unui spaiu- DAD.Mobilitate accentuat a
dintelui temporar-NU E.Mobilitate accentuat a dinilor vecini-NUPag.
1177.Principalele date furnizate de investigaia radiologic privind
incluzia dentarsunt: A.Poziia dintelui inclus- DAB.Adncimea
incluziei -DAC.Starea dinilor vecini -DAD. Densitatea osoasa - NUE.
Ocluzia centrica-NUPag. 1178.Structurile anatomice la distan util a
fi observate pe ortopantomogram n incluziiledentare heterotopice
sunt :A.Apofizele stiloide -DAB.Conductul auditiv intern-
NUC.Oasele parietale- NUD.Apofizele mastoide- NUE.Conductul auditiv
extern i intern-NU Pag. 1199.Incidena Donovan este indicat n
radiologien: A.Incluzia molarului de minte superior-NU B.Incuzia
molarului de minte inferior-DA C.Incluzia caninului superior
-NUD.Incuzia molarilor maxilari situai oblic-NU E.Incluzia
premolarilor superiori -NUPag. 12021
- 22. 10.Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar
suntvizibile: A.Dintele inclus- DAB.Arcadele dento-alveolare-
DAC.Dinii n erupie- DAD.Starea dinilor vecini- DAE.Rapoartele n
sens transversal ale arcadelor dentare-NU Pag. 11811.Factorii
locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt
n legturcu:A.Angularea -NUB.Relaia cu canalul mandibular-
NUC.Morfologia rdcinii- NUD. Natura esutului acoperitor-
NUE.Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus-DA
Pag. 13112.Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de
minte inferior ce ne permit oapreciere clinic asupra gradului de
dificultate a extraciei sunt:A.Angularea- DAB.Relaia cu planul
ocuzal-DAC.Relaia cu ramul mandibular- DAD.Morfologia rdcinii-
DAE.Vrsta pacientului- NUPag. 13113.Din punt de vedere al angulrii
axului molarului de minte inferior inclus, ce permite oevaluare a
dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se
descriu:A.Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil- NUB.Incluzia
orizontal odontectomie foarte dificil-NU C.Incluzia vertical
odontectomie uoar- NUD.Incluzia vertical odontectomie foarte uoar
-NUE.Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil-DA Pag.
13114.Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format
ntre orizontalaplanului ocluzal i axul lung al molarului de minte
inferior inclus, incluzia po ate fi :A.Incluzie cu ax inversat
unghi negativ- DAB.Incluzie orizontal- DAC.Incluzie mezio-angular-
DAD.Incluzie vertical- DAE.Incluzie axial- NUPag. 13122
- 23. 15.Din punt de vedere al relaiei molarului de minte
inferior cu ramul mandibular dup Pe lliGregory clasificarea
cuprinde 3 clase :A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este
complet liber fa de margineaanterioara ramului mandibular-
DAB.Clasa II:jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea
anterioar a ramuluimandibular- DAC.Clasa III:coroana molarului
inclus este total acoperit de ramul mandibular-DAD.Clasa
III:coroana molarului inclus situat vestibular este parial acoperit
deramul mandibular -NUE.Clasa III:coroana molarului inclus situat
lingual nu este total acoperit de ramulmandibular -NUPag. 13316.n
general morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei
molarului de minteinclus prin:A.Curbura rdcinilor- DAB.Lungimea
rdcinii -DAC.Spaiul periodontal -DAD.Dimensiunea mezio-distal a
rdcinilor- cu ct aceast dimensiune este mai marela nivel cervical
cu att este mai uoar extracia- NUE.Curbura rdcinilor spre mezial
scade dificultatea extraciei-NU Pag. 13617.n incluzia dentar, dac
ntre molarul de minte i molarul de 12 ani existspaiu: A.Extracia
molarului de minte este mult mai dificil -NUB.Extracia molarului de
minte este mult mai facil-DA C.Se vor folosi numai elevatoarele
-NUD.Se va folosi numai cletele corespunztor- NUE.Se vor folosi
numai freze cilindrice de dimensiuni mici-NU Pag. 13718.Factori
care uureaz odontectomia M3 inferiorsunt: A.Poziia mezio-angular
-DAB.Poziia disto-angular -NUC.Clasa II dup Pell i Gregory-
NUD.Spaiu parodontal larg- DAE.Os elastic DAPag. 14123
- 24. 19.Factori care ngreuneaz odontectomia M3 inferiorsunt:
A.Poziia mezio-angular- NUB.Poziia disto-angular -DAC.Clasa II dup
Pell i Gregory- NUD.Rdcini scurte -NUE.Clasa B dup Pell i Gregory-
NUPag. 14120.Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de
minte inferiorsunt: A.Complicaii septice -DAB.Complicaii trofice
-DAC.Complicaii tumorale- DAD.Complicaii mecanice -DAE.Complicaii
osoase -NUPag. 14121.Incluzia caninului superior este:A.Mai
frecvent la sexul masculin -NUB.Mai frecvent la sexul feminine
-DAC.Mai frecvent pe hemiarcada dreapt- NUD.Mai frecvent n poziie
vestibular -NUE.Mai frecvent n poziie orizontal- NUPag. 15922.n
odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de
accidenteintraoperatorii: A.Deschiderea foselor nazale
-DAB.Deschiderea sinusului maxilar- DAC.Luxarea dinilor vecini
-DAD.Fractura procesului alveolar- DAE.Sinuzita maxilar odontogenen
-NUPag. 16323.Indicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a
caninilor inclui sunt:A.La pacienii tineri- DAB.n incluzii
profunde- NUC.n anomalii de form- NUD.n anomalii de volum- NUE.La
adulti-NUPag. 16524
- 25. 24.n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali
superiori esteconsecina: A.Prezenei unui dinte supranumerar care
blocheaz erupiaacestuia -DA B.Unui traumatism la nivelul
incisivilor temporari -DAC.Unei boli intercurente- NUD.Prezenei
altor dini inca neerupti pe arcada -NUE.Unor modificri morfologice
ale maxilarelor-NU Pag. 16625.Transplantarea caninului inclus const
n (pag.166):A.Extracia caninului inclus i introducerea ntr-o alveol
nou creat n creasta alveolar- DAB.Extracia pe cale mixt a caninului
inclus- NUC.Extracia caninului inclus i introducerea n alveola rmas
dup extracia dinteluitemporar-DAD.Extracia pe cale vestibular a
caninului inclus- NUE.Repoziionarea chirurgical a dintelui
inclus-NU Pag. 16626.Atitudinea terapeutic n incluzia caninilor
superiori poate fi radical sau conservatoaren raport cu :A.Poziia
incluziei- DAB.Profunzimea incluziei- DAC.Spaiul existent pe arcad
-DAD.Vrsta pacientului- DAE.Poziia dinilor antagonisti-NUPag.
16027.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica
astfel:A.Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat
-DAB.Incluzie vestibular -DAC.Incluzie intermediar sau transversal-
DAD.Incluzie joas -NUE.Incluzie nalt -NUPag. 16028.Complicaiile
supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat incluziei
caninuluisuperior pot evolua spre:A.Rinite supurate
-DAB.Tromboflebita sinusului cavernos-NU C.Meningite
-NUD.Pericardite -NUE.Septicemie -NUPag. 16025
- 26. 29.Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este
indicat n (pag.163):A.Incluziile vestibulo-palatine transversale-DA
B.Incluziile nalte- NUC.Incluziile superficiale -NUD.Incluziile
complicate- NUE.Incluziile profunde- NUPag. 16330.n redresarea
chirurgical-ortodontic a caninului inclus tratamentul cuprinde
treietape principale:A.Meninerea sau obinerea spaiului necesar pe
arcad -DAB.Descoperirea chirurgical a coroanei i ancorarea
dintelui- DAC.Tracionarea lent i progresiv pn la alinierea
caninului pe arcad-DA D.Transplantarea dintelui -NUE.Extracia
propriu-zis NUPag. 16526
- 27. 4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE(1,
pag. 174- 194)1.Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt
urmtoarele:A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical-DA B.
Canale cu curburi accentuate-DAC. Ci false, perforaii ale podelei
camerei pulpare-NU D. Obturaia incomplet a canalelor laterale-NUE.
Resorbii radiculare externe sau interne-DA
Pag.1742.Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt:A.
Corticala groas aa cum se ntmpla n cazul molarilor mandibulari-NU
B. Dini fr valoare protetic -DAC. Raportul nefavorabil coroan-rdcin
care trebuie foarte bine evaluat preoperator-NU D. Fractura
radicular verticala-DAE. Pacieni cu
imunosupresie-DAPag.1753.Dezavantajele lamboului semilunar pentru
rezectia apical:A. Dimensiuni limitate ce ofer acces minim, ceea ce
constituie un inconvenient dacapexul sau leziunea periapical sunt
dificil de localizat-DA B. Se intervine asupra marginii gingivale
libere-NUC. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive,
ceea ce duce ladelabrarea lamboului la capete-DAD. Pacientul poate
menine o bun igien oral-NU E. Incizie i decolare
facile-NUPag.1774.Avantajele lamboului intrasulcular
trapezoidalsunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun-DAB.
Tensiunea n lambou este minim-DAC. Sutura interdentar este mai
dificil-NUD. Rdcinile dentare sunt vizibile n totalitate-DA E.
Igiena orala este mai dificil de meninut-NUPag.17927
- 28. 5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt
urmtoarele:A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului-NU
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NUC. Colurile
lamboului se pot necroza-DAD. Irigaia lamboului poate fi
deficitar-DAE. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este
subire-DA Pag.1786.Avantajele lamboului gingival in plicsunt: A.
Decolarea lamboului estedificil-NUB. Tensiunea asupra lamboului
este excesiv-NUC. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NUE. Inseria gingival poate
fi modificat dup necesiti-DA Pag.1797.Principiile generale privind
incizia si creearea lambourilor n rezecia apical sunt:A. Incizia se
va realiza printr-o miscare ferm i continu-DA B. Incizia trebuie s
intersecteze o cavitate dejaexistent-NUC. Inciziile verticale
trebuie practicate n convexitile dintre eminenele radiculare-NU D.
Baza lamboului trebuie s fie mai ngust dect marginea sa liber-NUE.
Lamboul va fi astfel creeat nct s protejeze structurile anatomice
de vecintate-DAPag.1808.Decolarea unui lambou se va realiza:A. Cu
un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrri ale
lamboului-NU B. Se ncepe decolarea la colurile lamboului-DAC.
Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun ca parte integrant a
lamboului-DAD. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica
niciodata decolarea continuaa lamboului -NUE. Decolarea se
realizeaz dinspre apical-NUPag.1829.Principii generale in deprtarea
lamboului:A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe
lambou-DAB. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice
adiacente-NU C. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat-DAD.
Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument-NUE.
Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi
incizia-DA Pag.18328
- 29. 10.In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte,
localizarea apexului si a leziuniiperiapicale se face pe baza:A. Se
urmrete relieful corticalei vestibulare-DAB. Cnd corticala osoas
este subire, nu se poate explora poziia apexului prin
perforareaacesteia cu o sond-NUC. Nu se poate aproxima lungimea
rdcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice-NUD. Se
poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului folosit
pentrutratamentul mecanic-DAE. Se poate practica un mic orificiu in
cortical, n care se aplic un material radioopac,apoi se face
radiografie de control-DAPag.18311.Chiuretajul periapical are ca
timpi operatori:A. Se incepe cu chiureta orientat cu convexitatea
spre os-NUB. Se detaeaz leziunea progresiv, dup care este ndeprtat
n ntregime-DA C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii
periapicale-DAD. Se recomand trimiterea piesei pentru examen
histopatologic- DAE. Pentru diagnostic corect piesa trebuie s fie
ct mai fragmentat-NU Pag.18412.Principii generale n secionarea i
ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu-zis):A. Se va rezeca un
segment de 3-5 mm-NUB. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la
nivelul geodei osoase-NU C. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3
din lungimea rdcinii-DAD. Planul de seciune va fi bizotat spre
vestibular (45)-DAE. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se
practic rezecia i sigilarea apexianla toi dinii cu apexurile n
leziunea chistic-DAPag.18613.Dinte care nu a putut fi obturat
endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperatorpe cale
direct:A. Canale cu secreie persistent-DAB. Formarea de praguri n
timpul tratamentului endodontic-DA C. Prezenta unei reconstituiri
corono-radiculare-NUD. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac
impermeabile in 1/3 apicala-DA E. Corp strin pe
canal-DAPag.18829
- 30. 14.Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical,
trebuie s ndeplineascurmtoarele deziderate:A. S realizeze sigilarea
tridimensional a canalului radicular-DA B. S fie
biocompatibile-DAC. Sa nu inhibe creterea bacterian-NUD. S fie
solubil i stabil volumetric-NU E. S prezinte
radioopacitate-DAPag.19015.Complicaiile postoperatorii tardive n
rezecia apical sunt:A. Suprainfectarea-NUB. Necroza osului prin
frezaj intempestiv, fr rcire-DA C. Hematomul-NUD. Fractura
rdcinii-DAE. Hemoragia postoperatorie-NUPag.19316.Accidente
intraoperatorii n rezecia apical:A. Leziuni nervoase-DAB. Hemoragie
postoperatorie-NUC. Colorarea esuturilor din cauza materialelor de
obturaie retrograd-NU D. Necroza osului-NUE. Mobilizarea obturaiei
retrograde din cauza cavitii neretentive-NU
Pag.19217.Contraindicaiile relative ale rezectiei apicale sunt:A.
Fractura radicular vertical-NUB. Corticala vestibular groasa-DAC.
Parodontopatie marginal cronic-NU D. Pacieni cu imunosupresie-NUE.
Resturi radiculare cu absen marcat de esuturi dure dentare-NU
Pag.17518.Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical
sunt:A. Simptomatologie clinic specific,prezenta( edem, durere,
fistul)-NU B. Dinte nefuncional-NUC. Imagine radiologic lipsit de
orice elemente patologice-DAD. Radiografic o imagine a unei
leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent-NUE. Semne
radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz-NU
Pag.17530
- 31. 19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:A. O
incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2 extremiti
cu douinciziiverticale de descrcare-NUB. O incizie orizontal de-a
lungul marginii libere gingivale-NUC. O incizie orizontal la distan
de marginea gingival liber i dou incizii oblice dedescrcare-NUD. O
incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie vertical
de descrcare-DAE. O incizie curb, convex spre marginea gingival-NU
Pag.17820.n cazul apariiei unei comunicri oro-sinusale sau
oro-nazale:A. Se realizeaz suplimentar manevra Valsalva-NUB. Se
ncearc explorarea suplimentar a comunicrii-NU C. Se conserv mucoasa
sinusal sau nazal-DAD. Nu se continu intervenia-NUE. Se meeaz
cavitatea rmas-NUPag.18621.Reacolarea i sutura se realizeaz de
regula cu:A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DAB. Cu
fire separate,neresorbabile, 5-0 -NUC. Cu fir continuu, resorbabil
2-0-NUD. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NUE. Cu fire separate,
neresorbabile, 2-0-NUPag.19022.ngrijirile post operatorii dup
rezecia apical sunt:A. Dieta din ziua interveniei va fi solid,
rece-NUB. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de
clorhexidin-DA C. Splatul pe dini este permis din ziua
interveniei-NUD. Se evit masticaia pe partea opus zonei
operate-NUE. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup
intervenie-NU Pag.19323.Accidentele intraoperatorii n rezecia
apical:A. Edem-NUB. Leziuni nervoase-DAC. Hemoragie
postoperatorie-NUD. Mobilitate excesiv a dintelui-NUE. Necroza
osului prin frezaj intempestiv-NU Pag.19231
- 32. 24.Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical
care are ca scop:A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate
i extracia acesteia, cu meninerearestului coroanei i/sau
rdcilor-NUB. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru
accesul chirurgical, cu expunereaapexului i a leziunii
periapicale-NUC. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului
apical al rdcinii unui dinte-NUD. ndeprtarea apexului i a
esuturilor patologice-NUE. Simpla nlturare a materialului de
obturaie n exces-DA Pag.19425.Avantajele lamboului gingival in
plicsunt: A. Decolarea lamboului este facila-NUB. Tensiunea asupra
lamboului nu este excesiv-NUC. Concomitent se poate realiza si
gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NUE.
Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti-NU
Pag.17926.Decolarea unui lambou se va realiza:A. Cu un decolator
ascuit - DAB. Se ncepe decolarea de la baza lamboului-NUC. Mucoasa
i periostul trebuie decolate impreun-DAD. Decolare este facila cand
corticala osoasa este neregulata marginal-NU E. Decolarea se
realizeaz dinspre partea orala-NUPag.18227.Principii generale n
secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu-zis):A. Se
va rezeca un segment apical de 5 mm-NUB. Este neaparat necesar
rezecia apexului pn la limita geodei osoase-NU C. Se poate rezeca
1/2 din lungimea rdcinii-NUD. Planul de seciune va fi bizotat spre
vestibular (45)-DAE. n cazul unui chist extins la mai muli dini,nu
se practic rezecia i sigilareaapexian la toi dinii cu apexurile n
leziunea chistic-NUPag.18628.Principii generale in deprtarea
lamboului:A. Deprtatorul se va sprijini pe lambou-NUB. Deprttorul
va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU C. Lamboul va
fi deprtat in tensiune-NUD. Buzele i mucoasa jugal nu se vor
indeprta cu un alt instrument-NUE. Dac este necesar i accesul nu
este suficient se va prelungi incizia-DA Pag.18332
- 33. 29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical:A.
Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU B.
Se intervine asupra marginii gingivale libere -NUC. Incizie si
decolare facila-DAD. Pacientul nu poate menine o bun igien oral-NU
E. Incizie i decolare dificile-NUPag.17730.Instrumentarul necesar
pentru rezectia apicala constain: A. Bisturiu-DAB. Sindesmotom-NUC.
Pensa ciupitor de os-NUD. Chiurete de diferite dimensiuni-DAE.
Pensa Kocher-NUPag. 17633
- 34. 5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC(1, pag. 198-220)1.n
cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de:A. 450 -
NUB. 900 NUC. 600 DAD. 300 NUE. 150 NUPag.1992. Incizia n cazul
frenoplastiei cu vestibuloplastieeste: A. Trapezoidala NUB. La
nivelul insertiei alveolare a frenului DA C. n baionet NUD. Tip
Pichler NUE. in L NUPag199.3. Frenul lingual este constituit din:A.
esut conjunctiv lax NUB. esut fibros NUC. Fibre musculare NUD.
Mucoas acoperitoare groasa NUE. esut conjunctiv dens ce poate
conine fibre musculare din muchiul genioglosDAPag 2004. Etiologia
hiperplaziei inflamatorii papilare palatinaleeste: A. Determinata
de fumat NUB. Iritativ-mecanic cronic DAC. Iritativ-mecanic acut
NUD. Neoplazic NUE. Idiopatic NUPag 2065. Frenotomia presupune
urmatoareaincizie: A. Verticala NUB. Oblic mezial dreapta-NUC. In Z
NUD. Transversala, perpendiculara pe fren DAE. In V-NUPag.2066.
Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiateste: A.
Trapezoidal-NUB. Liniar-NUC. Romboidal-DAD. Triunghiular-NUE.
Arcuat-NUpag.20134
- 35. 7. Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima
dat n 1924 de:A. Trauner NUB. MacIntosh NUC. Kazanjian DAD.
Obwegesser NUE. Valerian Popescu NUPag 2088. Principalul dezavantaj
al alveoloplastiei crestelor alveolare edentateeste: A. Reducerea
marcat a adncimii alveolare NUB. Reducerea marcat a latimii anului
vestibular NU C. Insertie joasa a frenurilor NUD. Reducerea marcat
a nlimii i/sau limii crestei alveolare, in unele situatii DA E.
Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare
NUPag.2149. Regularizarea osoas postextracional n extracia
alveoloplastic a dintilor egresatiurmarete:A. Micorarea spaiului
dintre cele dou creste edentate NUB. Conservarea spaiului dintre
cele dou creste edentate NUC. Mrirea spaiului dintre cele dou
creste edentate DA D. nlarea crestei edentate NUE. Creterea limii
crestei edentate NU Pag.21310. n rezecia modelant a crestei oblice
interne ascuite nu se recomand realizarea uneiincizii de descarcare
linguale datorit:A. Pericolului lezrii nervului bucal NUB.
Pericolul lezrii limbii NUC. Pericolul lezrii arterei faciale NUD.
Pericolul lezrii nervului lingual DAE. Pericolul secionarii
fibrelor muchiului buccinatorNUPag 21511. Tuberoplastia se
realizeaz n scopul mbuntairii:A. Relaiilor interdentare NUB.
nchiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate NU C.
nchiderii marginale posterioare a protezelor totale DAD. Ofertei
osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase NU E. starii de
igiena orala a pacientului NUPag 21712. Incizia care se practic
pentru osteotomia torusului palatin este:A. n L NUB. n V NUC. n Z
NU35
- 36. 36D. n H inversat DAE. In W NUPag 218
- 37. 13. Torusul mandibular este localizat:A. Pe versantul
lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona
canin-premolar37 DAB. Pe versantul vestibular al procesului
alveolar mandibular n zona incisivo -canin NUC. Pe versantul
lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona
molarului 3 NUD. Pe versantul lingua al procesului alveolar
mandibular bilateral n zona incisivo -caninNUE. Pe versantul
vestibular mandibular uni sau bilateral n zona canin-premolar NU
Pag 21914. Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin
decolare supraperiostalse prepar:A. lambouri totale vestibulare
NUB. lambouri totale linguale NUC. lambouri pariale vestibulare i
linguale DAD. lambouri pariale jugale NUE. lambouri pariale pe
coama crestei alveolare NUPag 20915. Precizai care dintre
urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a
frenurilorlabiale:A. VestibuloplastiaNUB. Frenectomia DAC.
Frenoplastia in Z DAD. Tuberoplastia NUE. Frenoplastia cu
vestibuloplastie DAPag 198,19916. In cadrul tehnicilor de
frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoareleformatiuni
anatomice:A. Canalul Wharton DAB. Artera faciala NUC. Vena linguala
DAD. Glanda sublingualaNUE. Vena faciala NUPag 20217. Precizai care
dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie
amucoase i fundului de sac vestibular:A. Hiperplazia palatinal NUB.
Hiperplazia de proteza DAC. Epulis fissuratum DAD. Epulis
granulomatos NUE. Hiperplazie gingivala indusa medicamentosNU
Pag.203
- 38. 18. Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta:A. n plan
vertical DAB. n plan sagital NUC. n plan transversal DAD. n ambele
planuri DAE. n plan antero-posterior NUPag.20419. n cazul
fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este
obligatorie pentru: A. A confirma natura conjunctiv a formaiunii
DAB. A infirma evoluia n prile osoase DAC. A infirma evoluia n
sinusul maxilarNU D. A exclude prezena unui dinte inclusDAE. A
exclude prezena unei formaiuni tumorale DA Pag. 20420. Hiperplazia
gingival este caracterizat prin:A. Creterea asimptomatica a gingiei
DA B. Creterea rapid a gingiei NUC. Creterea lent i progresiv a
gingiei DAD. Creterea localizat sau generalizat a gingiei DAE.
Cretere simptomatic a gingiei NU Pag. 20621. Tehnicile de
vestibuloplastie la mandibul au ca dezavantaje:A. Modificri
postoperatorii ale adncimii anului vestibular din cauzabridelor
cicatriciale DAB. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei
alveolare NU C. Modificri postoperatorii ale adncimii anului
lingual NU D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei
alveolare DAE. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii
bazilare NUPag 20822. Incizia iniial n cazul ndeprtrii hiperplaziei
gingivale se realizeaz:A. Perpendicular pe festonul gingival NUB.
Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei NUC.
Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei DA D.
Pn la nivelul periostului DAE. Obligatoriu intereseaz i periostul
NUPag 20623. Creasta balant reprezint:A. O zon de hiperplazie cu
aspect inflamator NUB. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator
DAC. Localizat de obicei n zonele frontale edentate atat la maxilar
cat si la mandibula DA D. Localizat n zonele frontale dentate NUE.
O zon de hipertorfie NUPag 20738
- 39. 24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula,
Kazanjian recomand:A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei
mobile NUB. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i
cea mobil DAC. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei
edentate-NUD. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei
edentate NUE. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe
NUPag 20825. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este
indicatcand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm NUB. La pacieni
cu atrofie sever mandibularaNUC. La pacieni cu fundul de sac ingust
prin inserarea inalta a musculaturii-DA D. Inaltimea mandibulei
este de 10-15 mm-DAE. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale NU
Pag 20826. Principiile alveoplastiei sunt:A. Cunoaterea exact a
anatomiei zonei DAB. Inciziile se realizeaz pe versanii crestei
NUC. Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de
descrcare DAD. Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza
lamboului trebuie s fie mai micadect celelalte laturi NUE.
Decolarea lamboului mucoperiostal s fie minim DAPag 21127.
Extractia alveoloplastica reprezint o intervenie chirurgicala
care:A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare DAB. Se
realizeaz fr conservarea osului alveolar NU C. Se realizeaz cu
conservarea osului alveolar DAD. Impune regularizarea osoas la
nivelul suprafeelor neregulate i/sau a septurilorinterradiculare
DAE. Se realizeaz fr regularizare osoas NUPag 21128. Exractia
alveoloplastica presupune realizare uneiincizii: A.La nivelul
festonului gingival DAB.La 1cm de festonul gingival NUC.La nivelul
fundului de sac vestibular NUD.La limita dintre mucoasa fixa si cea
mobila NUE.In mucosa mobila NUPag 21129.Osteoamele periferice sunt
localizate de cele mai multeori: A.Vestibular la mandibula
DAB.Vestibular la maxilar DAC.Oral la maxilar NUD.Central intraosos
NUE.Vestibulo-oral NUPag22039
- 40. 30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:A.
Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine
NUB. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii
palatine DAC. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare
ale bolii palatine DA D. Torus alungit cu localizare n dou treimi
anterioare ale bolii palatineDAE. Torus ovalar cu localizare n dou
treimi anterioare ale bolii palatine NU Pag 21840
- 41. 6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE(1, pag. 242-268, 270-288)1.
Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-facialeeste: A.
Specifica - NUB. Nespecifica -DAC. Mixta -DAD. Compusa doar din
germeni anaerobi -NUE. Polimorfa -DAPag. 2422. Infectiile specifice
sunt reprezentate de :A. infectiile spatiilor fasciale primare-NUB.
infectiile spatiilor fasciale secundare -NUC. supuratiile difuze
-NUD. actinomicoza- DAE. supuratiile circumscrise -NUPag. 2463.
Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se
varealiza: A. per primam -NUB. per secundam -DAC. dupa sutura
intradermica -NUD. dupa sutura in planuri anatomice -NUE. Dupa
sutra de pozitiePag 2464. Flegmonul este o supuratie difuza incare:
A. exista o colectie supurata -NUB. sint prezente sfacele si bule
gazoase -DAC. nu este modificata temperatura corporala-NU D.
valoarea procalcitoninei este normala -NUE. apare constant
poliuria- NUPag. 2455. In abcesul spatiului vestibular, faza
subperiostala estedominata: A. de congestia tegumentului -NUB. de
febra inalta -NUC. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare
dintelui cauzal-DA D. de dureri intense -DAE. stare generala intens
alterata -NU41Pag 247
- 42. 6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului
vestibular se facecu: A. chistul de maxilar in faza de
exteriorizare -DAB. alveolita postextractionala -NUC. abcesul
palatinal -NUD. fibromatozele gingivale localizate -NUE. chistul de
maxilar suprainfectat -DAPag. 2477. In infectiile spatiului genian,
examenul clinicobiectiveaza: A. tumefactie discreta -NUB.
deglutitie imposibila -NUC. tegumente acoperitoare destinse si
lucioase-DA D. torticolis -NUE. hipoestezie pe nervii infraorbitar
si mentonier-NU Pag. 2528. Diagnosticul diferential in supuratiile
spatiului infratemporal se facecu: A. tumorile suprainfectate ale
glandei parotide -NUB. abcesul vestibular de la molarul 1 superior
-NUC. abcesul spatiului genian - NUD. nevralgiile de trigemen -DAE.
pericoronarita molarului 3 inferior-NU Pag. 2569.Flegmonul de
planseu bucal poate determina:A. Tromboza septica a sinusurilor
craniene-DA B. Meningita septica -DAC. Pareza de facial -NUD.
Mediastinita acuta -DAE. Gangrena pulmonara -DAPag.27110.Flegmonul
difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele42spatii: A.
Laterofaringian -NUB. Infratemporal - DAC. Sinusul maxilar -DAD.
Mentonier NUE. Submandibular -DAPag. 27211.Fasciita necrozanta:A.
Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DAB. Este
determinate de o flora exclusiv anaeroba -NUC. Poarta de intrare
poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NUD. Debuteaza cu
manifestari clinice specifice -NUE. Poarta de intrare nu poate fi
decelata intotdeauna cu usurinta - DAPag. 273
- 43. 12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face
cu: A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DAB. Tumori benigne ale
glandelor salivare -NUC. Supuratii difuze -DAD. Lipomatoza
cervicala -NUE. Tumori maligne suprainfectate- DA43Pag.
27413.Abcesul cerebralA. Este o complicatie des intilnita a
infectiilor odontogene -NUB. Clinic, apar semne directe de
hipertensiune intracraniana -NUC. Diagnosticul se confirma prin CT
cu substanta de contrast-DA D. Tratamentul este specific
neurochirurgical -DAE. Evolueaza spre septicemie -NUPag
27614.OsteoperiostitaA. Este o reactie inflamatorie osoasa
localizata -DAB. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita
-DAC. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului
anatomopatologic-NU D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NUE.
Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea
capacitatii de apararea organismului -DAPag 28115.Clasificarea
osteomielitelor dupa Laskininclude: A. Osteomielite supurate, acute
saucornice -DAB. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen-NU
C. Osteomielite dupa infectii specifice -DAD. Osteomielite
nesupurate de tip cronic sclerogen-DA E. Osteomielita
radionecrotica -NUPag 28216.Diagnosticul diferential al
osteomielitei supurate cronice se facecu: A. Tumori benigne osoase
-DAB. Infectii nespecifice osoase -NUC. Tumori maligne osoase DAD.
Displazia fibroasa -DAE. Supuratii periosoase -DAPag.
28317.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:A. Este o infectie
contagioasa nespecifica-NU B. Evolueaza in mai multe stadii -DAC.
Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome
-DAD. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor
serologice specifice- DAE. Tratamentul este chirurgical- DAPag.
287
- 44. 18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala
si maxilo -faciala,sestabileste: A. In urma examenului clinic -DAB.
Pe baza IDR la tuberculina -DAC. Punctie cu inoculare pe medii de
cultura-NU D. Examen RMN -NUE. Lavaj bronho-alveolar -NUPag.
28819.Principiile generale de tratament in supuratiile
oro-maxilo-faciale sunt:A. Incizia se practica in zone declive
pentru a permite drenajul gravitational-DA B. Incizia se practica
in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate-NUC. Alegerea
locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice
afectate-DA D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical
-DAE. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional-NU
Pag 24520. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporalsunt: A.
Punctii sinusale gresit efectuate - DAB. Infectii dento-parodontale
ale molarilor superiori- DAC. Punctii septice la spina Spix -NUD.
Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NUE. Difuzare
infectiilor din spatiile vecine -44DA Pag. 25521.Spatiul
submandibular este delimitat de :A. Medial: m. milohioidian, m.
hioglos, m. stiloglos-DA B. Inferior: tegument si platisma -NUC.
Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian
-NU D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DAE.
Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian-DA
Pag 25722.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului
sublingual se facecu: A. Litiaza submandibulara supurata -NUB.
Abcesul spatiului submandibular -DAC. Warthonita, periwarthonita
-DAD. Tumorile chistice de planseu bucal -DAE. Flegmonul difuz al
planseului bucal-DA Pag 25923.Spatiul parafaringian este
subimpartit in: A. Spatiul laterofaringian -DAB. Spatiul
prevertebral -DAC. Spatiul pterigomaxilar -NUD. Spatiul
retrofaringian -DAE. Spatiul pterigomandibular -NUPag 265
- 45. 24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului
laterofaringian se facecu: A. Flegmonul amigdalian -DAB. Flegmonul
pterigomandibular -NUC. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie
in recessus-DA D. Abcesul planseului bucal -NUE. Tumorile
laterofaringiene -DA45Pag 26625.Spatiul retrofaringian este
delimitat de: A. Medial: spatiul prevertebral -NUB. Lateral:
spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DAC. Superior:
baza craniului -DAD. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul
-NUE. Anterior:peretele posterior al faringelui-DA Pag
26626.Flegmonul planseului bucal:A. Se mai numeste angina Ludwig
-DAB. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile
sublinguale, spatiulsubmentonier -DAC. Supuratia difuza se poate
extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin-NUD.
Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul
spatiuluipterigomandibular-NUE. Are ca punct de plecare procese
septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurateale molarilor
de minte superiori-NU Pag 27027.Adenita acuta supurata se
caracterizeazaprin: A.Colectie difuza NUB.Colectie bine delimitata
DAC.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita DA D.Tegumentele
acoperitoare sunt congestive DA E.Starea generala nu este alterata
-NUPag 27828.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene
se facecu: A. Tumorile de parotida -DAB. Chistul sebaceu supurat
-NUC. Abcesul spatiului parotidian -DAD. Artita cronica temporo
mandibulara -NUE. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata-NU
Pag 278-279
- 46. 29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele
caracteristici:A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si
duri-NU B. Este nedureroasa -DAC. Ganglionii sunt fermi si mobili
-DAD. Se insoteste de febra, splenomegalie -NUE. Diagnosticul se
pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM46-NU Pag.
279,28030.Sifilisul tertiarA. Se prezinta la nivelul partilor moi
sub forma de sifilideB. Se insoteste de adenopatieC. Se prezinta la
nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gomeD.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a
reactiilorserologicespecificeE. Tabloul clinic se remite complet si
spontan in 2-4 saptaminiPag 287
- 47. 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR(1,
pag. 292-308)1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar
este:A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NUB.
extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NUC.
inferior, reprezentata de osul palatin-NUD. medial, reprezentata de
peretele extern al fosei nazale-DAE. anterior, reprezentata de
peretele anterior al maxilarului-NU Pag. 2922. Sinusul maxilar:A.
este o cavitate anexa a foselor nazale-DA B. se deschide in meatul
superior -NUC. se deschide in meatul mijlociu-DAD. se deschide in
meatul inferior-NUE. este implicat in apararea imuna
nespecifica-DAPag. 2923. Sinusul maxilar:A. este o cavitate anexa a
cavitatii orale-NUB. este cavitate de rezonanta pentru fonatie-DAC.
este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului
mijlociu al fetei-DA D. este structura de sustinere a globului
ocular-NUE. este o structura compacta-NUPag. 2934. Mucoasa care
acopera peretele sinusului maxilar este: A. formata dintr-un
epiteliu cu ortokeratoza-NUB. formata dintr-un epiteliu cu
parakeratoza-NUC. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-DA
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-DA E. formata
dintr-un epiteliu de tiprespirator-DAPag. 2935. Mucoasa sinusului
maxilar este susceptibila patologiei :A. infectioase-DAB.
alergice-DAC. traumatice-NUD. neoplazice-DAE.
autoimune-NUPag.29347
- 48. 6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul
maxilar: A. este variabil in functie de marimea sinusului
maxilar-DAB. este variabil in functie de lungimea radacinilor
dentare-DAC. este variabil in functie de inaltimea proceselor
alveolare-DA D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe
arcada-NUE. este variabil in functie de patologia mucoasei
sinusului maxilar-NU Pag. 2937. Sinuzita maxilara de cauza dentara
:A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NUB. este
cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NUC. este cea
mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NUD. este cea mai
frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor
patologicedintre structurile dento-parodontale invecinate si
sinusul maxilar-DA E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa
sinuzala -NUPag. 2948. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei
maxilare de cauza dentara pot fi: A. caria dentara simpla-NUB.
inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-DA C. candidoza
orala-NUD. xerostomia-NUE. lipsa igienei orale-NUPag. 2959.
Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara
pot fi: A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DAB.
deviatia de sept nazal-DAC. scaderea motilitatii ciliare si
crestrea de mucus intrasinusal-DAD. anclavarea dentara-NUE.
candidoza orala cronica atrofica-NUPag.29510. Factorii determinanti
ai sinuzitei maxilare de cauza dentara potfi: A. caria dentara a
dintilor maxilari-NUB. pulpita dentara acuta a dintilor
sinuzali-NUC. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NUD.
necroza dentara a dintilor maxilari-NUE. parodontita apicala acuta
a dintilor sinuzali-DAPag.29511. Factorii determinanti ai sinuzitei
maxilare de cauza dentara pot fi: A. parodontita apicala cronica a
dintilor sinuzali-DAB. incluzia dentara a caninilor maxilari-NUC.
chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-DA
D. gingivita cronica-NUE. parodontita marginala cronica profunda la
premolarii si molarii maxilari-DA Pag.29548
- 49. 12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza
dentara pot fi :A. parodontita marginala cronica superficiala a
dintilor maxilari-NU B. osteita procesului alveolar al dintilor
sinuzali-DAC. incluzia caninului maxilar-NUD. complicatiile
infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DAE. chisturi
foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA Pag.29513. Factorii
determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A.
obturatii de canal la dintii maxilari-NUB. obturatii de canal cu
depasire la dintii sinuzali-DAC. obturatii de canal incomplete la
dintii sinuzali-DAD. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi
sinuzali-DA E. toate cauzele de mai sus-NUPag 29514. . Factorii
determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A.
fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei
dentare-NUB. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei
dentare a dintilor sinuzali-NUC. comunicarea oro-sinuzala
postextractionala neobservata-DAD. comunicarea oro-sinuzala
postextractionala incorect tratata-DAE. perforatia spatiului
interantral prin chiuretaj intempestiv-NU Pag.29515. Factorii
determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A.
perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DAB.
perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NUC.
impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei
dentare-DA D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul
odontectomiei-NUE. impingerea molarului de minte maxilar in sinus
in timpul odontectomiei-DA Pag 29516. In sinuzita maxilara acuta
procesul inflamator al mucoasei trece prin trei fazesuccessive: A.
tumor, calor si dolor-NUB. congestiva, catarala si supurata-DAC.
marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU D.
exudativa, de granulare si epitelizare-NUE. permeabilitate
vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU Pag.29617. In sinuzita
maxilara cronica, mucoasa este: A. congestionata-NUB.
hiperplaziata-DAC. atrofiata-NUD. cu formatiuni polipoide si
chistice-DA E. profund alterata-DAPag 29649
- 50. 18. In sinuzitele maxilare cronice reversibileapare: A.
scaderea IgA-NUB. cresterea IgA-DAC. scaderea vascozitatea
mucusului-NUD. cresterea vascozitatea mucusului-DAE. disparitia
partiala sau totala a cililor-DA Pag.29619. In sinuzitele maxilare
cronice ireversibile se observa:A. tendinta la scleroza si chisturi
de natura glandulara-DA B. disparitia complexelor immune
circulante-NUC. lipsa celulelor caliciforme -DAD. fibroza parcelara
sau totala-DAE. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-DA
Pag.29620. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita
maxilara de cauza dentara sunt: A. haemophilus influenzae-NUB.
germenii microbieni probiotici-NUC. pneumococii-DAD.
colibacilii-DAE. stafilococus aureus-NUPag. 29621. Semnele clinice
in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :A. durere
unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea
orbitala,fronto - temporala, occipitala, exacerbata de pozitia
decliva a capului-NUB. usoara jena dureroasa in zona sinusului
afectat, in special in pozitia decliva acapului- DAC. febra
38-39C-NUD. iritatie faringiana-DAE. cacosmie
subiectiva-NUPag.29722. Radiografiile standard pentru sinusurile
anterioare ale fetei evidentiaza insinuzita maxilara cronica de
cauza dentara:A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NUC. opacifiere
unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai
marcatacentral-NUE. marimea si forma sinusurilor maxilare-DAPag.
29723. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de
cauza dentara se face cu: A. chisturile maxilarelor in stadiul de
complicatie septica-DAB. sinuzitele maxilare specifice-NUC.
sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat-NU D. sinuzita maxilara alergica-NUE.
sinuzita maxilara fungica-NUPag. 29950
- 51. 24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice
de cauza dentara se face cu: A. chisturile maxilarelor in stadiul
de complicatie septica-NUB. sinuzitele maxilare specifice-DAC.
sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom
intrasinuzal infectat-DAD. sinuzita maxilara alergica-DA E.
sinuzita maxilarafungica-DAPag. 29925. In tratamentul sinuzitei
maxilare acute de cauza dentara se va efectua: A. asigurarea
drenajului sinuzal-DAB. antibioterapie -DAC. corticoterapie-DAD.
indepartarea factorului cauzal-DAE. cura radicala a sinusului
maxilar-NUPag 30026. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice
ireversibile de cauza dentara se va efectua: A. antibioterapie cu
cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NUB. antibioterapie cu
macrolide-NUC. antibioterapie cu lincosamide-NUD.
corticoterapie-NUE. indepartarea factorului cauzal si cura radicala
a sinusului-DAPag.30127. Cura radicala a sinusului maxilar :A.
consta in realizarea unei meatotomii-NUB. se realizeaza in sinuzita
maxilara acuta de cauza dentara-NUC. se realizeaza in sinuzita
maxilara cronica stadiul B, tipul III-NUD. se realizeaza in
sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DAE. consta in
crearea unei comunicari oro-sinusale-NUPag.30128. Cura radicala a
sinusului maxilar :A. are ca scop crearea unei meatotomii-NUB. are
ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NUC. are ca scop
indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DAD. are ca scop asigurarea
drenajului sinuzal-DAE. are ca scop indepartarea factorului
cauzal-NUPag. 30229. Comunicarea oro-sinuzala imediata
post-extractional are drept criteriu dediagnostic: A. sangerare mai
abundenta din alveola, cu aspect aerat-DAB. scurgere abundenta de
secretie purulenta-NUC. halena fetida-NUD. refluarea alimentelor pe
fosa nazala-NUE. proba Valsalva pozitiva-DAPag.30351
- 52. 30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia
comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7mm, se va tine cont de :A.
adancimea vestibului maxilar-NUB. prezenta sau absenta
dintilor-DAC. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DAD.
adancimea boltii palatine-NU E. optiunea chirurgului-DAPag
30452
- 53. 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA(1, pag. 312-335,
361-369, 379-382,388-394)1.Factorii de risc locali n vindecarea
ntrziat a plgilorsunt: A.Corpi strini restani n plag - DAB.Sutura
plgii n tensiune DAC.Vrsta pacientului NUD.Plgi zdrobite
DAE.Imunosupresia - NUPag.3142.Dup Navarro i colab.,cele mai
frecvente fracturi de mandibul sunt localizate lanivelul: A.Ramului
mandibulei - NUB.Condilului mandibular - DAC.Zonei parasimfizare-
NUD.Procesului alveolar - NUE.Procesului coronoid -
NUPag.3153.Principala cauz a fracturilor de mandibul o
constituie:A.Accidentele rutiere - NUB.Agresiunea - DAC.Accidentele
sportive - NUD.Accidentele de munc - NUE.Iatrogenia -
NUPag.3164.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim
ale mandibulei sunt:A.Gaura mentonier - DAB.Simfiza mentonier -
NUC.Zona parasimfizar - DAD.Apofiza coronoid - NUE.Unghiul
mandibulei - DAPag.3165.Mecanismele de producere a fracturilor de
mandibul sunt urmtoarele:A.Flexia - DAB.Presiunea - DAC.Tasarea -
DAD.Smulgerea - DAE.Compresia - NUPag.31653
- 54. 6.Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se
clasificn: A.Unice - DAB.Multiple - NUC.Duble - DAD.Cominutive -
DAE.Triple - DAPag.3207.Clasificarea anatomic a fracturilor
corpului mandibular este:A.Laterale - DAB.Verticale - NUC.Oblice -
NUD.Mediane - DAE.Paramediane - DAPag. 3218.Semnele clinice de
ntrerupere a continuitii osoase n fracturile de mandibul
sunt:A.Mobilitatea anormal a fragmentelor osoase -DA B.Modificri
ale raporturilor de ocluzie - DAC.Edemul prilor moi - NUD.Durere
spontan - NUE.Deformri osoase ale etajului inferior al feei -DA
Pag.3229.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru
evidenierea focarelor de fractur,se urmresc:A.Puncte dureroase -
DAB.Discontinuitatea osoas - DAC.Prezena dinilor pe ambele
fragmente fracturate - NUD.Prezena dinilor pe fragmentul distal al
mandibulei - NUE.Prezena crepitaiilor osoase -
DAPag.322,32310.Fracturile subcondiliene joase bilateraledetermin:
A.Ocluzie deschis anterioar - DAB.Inocluzie frontal i lateral de
partea afectat -NU C.Ocluzie n doi timpi - NUD.Devierea liniei
mediene de partea fracturat -NU E. Ocluzie cap la cap -
NUPag.32711.Diagnosticul fracturilor de mandibul se pune pe
baza:A.Simptomatologie clinic - DAB.Ortopantomografie -
DAC.Computertomografie -DAD.Radiografie n inciden Hirtz -
NUE.Radiografie de mandibul n inciden defilat(lateral) -DA
Pag.33254
- 55. 12.Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibulsunt:
A.Consolidarea ntrziat - DAB.Consolidarea vicioas -
DAC.Pseudartroza - DAD.Supuraii periosoase - NUE.Osteomielita
mandibulei - NUPag.33513.n fracturile etajului mijlociu al feei pot
fiinteresate: A.Osul maxilar propriu-zis - DAB.Oasele zigomatice -
DAC.Osul mandibular - NUD.Oasele palatine - DAE.Apofizele
pterigoide - DAPag.36114.Fractura orizontal Le Fort I se mainumete:
A.Disjuncie cranio-maxilar joas -NU B.Fractur transversal joas -
DAC.Disjuncie cranio-maxilar nalt - NUD.Fractur tip GUERIN -
DAE.Fractur WALTHER - NUPag.363,36815. Fractura orizontal Le Fort I
intereseaz:A.Apertura piriform - DA B.Creastazigomato-alveolar -
DAC.Tuberozitatea maxilar - DAD.Apofizele pterigoide 1/3 medie -
NUE.Fosa canin - DAPag.36316.Semnele clinice ale fracturii Le Fort
I sunt:A.Edem facial important (facies n butoi) NUB.Palparea
dureroas retrotuberozitar (semnul Guerin) DAC.Mobilitate anormal a
poriunii inferioare a maxilarului n sens transversal DAD.Ocluzie
deschis frontal i contacte premature la nivelul molarilor,
bilateral NU E.Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral
DAPag.36417.Disjuncia cranio-maxilar nalt intereseaz :A.Oasele
nazale la nivelul suturii naso-frontale DA B.Peretele inferior al
orbitei DAC.Apofiza pterigoid n 1/3 medie NUD.Peretele extern al
orbitei DAE.Arcada temporo-zigomatic DAPag.36555
- 56. 18. Complexul zigomatic este alctuit din :A. Osul malar
DAB.Arcada temporo-zigomatic DAC.Marginea inferioar a orbitei
DAD.Marginea superioar a orbitei NUE.Podeaua i peretele lateral al
orbitei DAPag. 37919.Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare,
ale complexuluizigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic
NUB.Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral
DAC.Fractura disjuncie de malar DAD.Fractura ,, blow-out a podelei
orbitei DAE.Fractura cominutiv DAPag.379,38020.Semnele clinice ale
fracturilor anterioare cu deplasare, sunt:A.Asimetrie facial prin
nfundarea reliefului malar DAB.ntreruperea continuitii osoase la
nivelul rebordului orbitar inferior DAC.Diplopie DAD.Punct osos
dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice NUE.Tulburri de
sensibilitate n teritoriul nervului infraorbital de partea lezata
DA Pag.381,38221.Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de
malar se recomand urmtoarele tipuride investigaii
radiografice:A.Computertomografie DAB.Radiografie n inciden Parma
NUC.Ortopantomografie NUD.Radiografie n inciden semiaxial Hirtz
DAE. Radiografie de craniu n inciden antero-posterioar(Caldwell)
NUPag.32222.Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse
prin:A.Cdere accidental DAB.Accidente de circulaie - DAC.Agresiune
uman sau animal DAD.Iatrogenie DAE.Complicaii secundare infecioase
NUPag. 38823.Traumatismele dento-alveolare se clasific n:A.Leziuni
dentare DAB.Leziuni osoase NUC.Traumatisme ale esuturilor
dento-alveolare DA D.Traumatisme ale procesului alveolar
DAE.Leziuni ale mucoasei fixe i mobile DAPag.38856
- 57. 24.Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme
anatomo-clinice:A.Fisur coronar DAB.Fisura radiculara NUC.Fractur
coronar cu expunerea pulpei dentare DAD.Fractur radicular
DAE.Avulsie dentar NUPag.38825.Tratamentul fracturilor coronare cu
deschiderea camerei pulpare poate fi realizatprin: A.Coafaj
indirect NUB. Coafaj direct DAC.Amputaie vital DAD.Extirpare vital
DAE.Extracie dentar NUPag.38926.Traumatismele esuturilor
parodontale pot fi:A.Contuzia dentar- NUB.Luxaia cu extruzie
DAC.Contuzia parodontal DAD. Avulsia complet DAE.Contuzia coronara
NUPag. 39027.n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot
adopta urmtoarele atitudiniterapeutice: A.Favorizarea erupiei
dentare, dac dintele este imatur DAB.Repoziionare imediat manual a
dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la diniiveciniNUC.
Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, cu
fixarea lui la diniivecini DAD. Extracia dintelui luxat
NUE.Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat DA
Pag.39128.Etapele replantrii dentare sunt:A.Curirea dintelui de
detritusuri, naintea replantrii , cu ser fiziologic
DAB.Sterilizarea dintelui cu soluii antiseptice NUC.Introducerea
manual n alveol n poziie corect DA D.Fixarea dintelui cu o atel
semirigid 7-10 zile DA E.Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 sptmni
NUPag. 39229. Avantajele imobilizrii dinilor traumatizai prin
ligatur hipocraticsunt: A.Asigur o bun imobilizare DAB.Creeaz
dificulti n meninerea igienei orale NU C.Permite abordul pentru
tratamenul endodonticDAD.Pot aluneca apical sub proeminena cervical
determinnd extracia lent NUE. Pot aluneca apical sub proeminena
cervical determinnd leziuni ale cementului -NUPag.39357
- 58. 30.Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare
sunt urmtoarele:A.Gutiere acrilice DAB.Imobilizare rigid
intermaxilar NUC.Imobilizare cu srm cu 8( ligatur hipocratic)
DAD.inele vestibulo-linguale NUE.Imobilizare semirigida
-DAPag.39358
- 59. 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE
SICERVICO-FACIALE MAXILARE(1., PAG.402-404, 406-426,
428-433,437-443)1.Chistul branhial:A.Este adenopatie
laterocervical-NUB.Este manifestarea cervical a unui limfom
Hodgkin-NUC.Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom
laterocervical-DAD.Abordul chirurgical este pe cale intraoral-NU
E.Poate maligniza-DAPag. 4072.Chistul canalului tireoglos:A. Se mai
numete i chistul median al gtului-DAB. Apare numai la copil-NUC.
Poate fistuliza tegumentar-DAD. Apare laterocervical, n 1/3
superioar-NUE. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un
lipom-DAPag. 4093.Sialochistul:A. Se datoreaza dilataiei chistice a
canalului de excreie a gandelor salivare accesorii-DAB. Apare doar
la vrstnici-NUC. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NUD.
Poate fi localizat si in parotida-DAE. Poate apare pe podeaua
sinusului maxilar-DAPag. 4114.Mucocelul:A. Este o tumor malign-NUB.
Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei
orale-DA C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NUD.
Consistenta este fluctuenta-DAE. Este foarte dureros la
palpare-NUPag. 4115.Ranula:A. Cel mai frecvent tip este cel n
bisac-NUB. Este situat totdeauna pe linia median-NUC. Se poate
perfora spontan-DAD. Se suprainfecteaz frecvent-NUE. Varianta n
bisac are forma unei clepsidre -DAPag. 41359
- 60. 6.Chistul sebaceu:A. Are originea n celulele adipoase din
derm-NUB. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare-NUC.
i are originea la nivelul foliculului pilos-DAD. Apare frecvent la
nivelul tegumentelor cervicofaciale-DAE. Cavitatea chistic este
umplut de sebum-DA Pag. 4147.In functie de localizare diagnosticul
diferenial al chistului sebaceu se facecu: A. Chistul dermoid -DAB.
Tumori benigne parotidiene-DAC. Limfangiomul chistic -NUD. Chistul
canalului tireoglos-DAE. Ranula in bisac -NUPag. 4158.Epulis
fissuratum:A. Este o tumor malign a cavitii orale-NU B. Apare la
purtatorii de proteza mobila-DA C. Se localizeaza pe mucoasa
jugala-NUD. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic-DAE.
Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori
maligne-DA Pag. 4179.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:A. Este
localizat doar la nivelul limbii -NUB. Apare la purttorii de
proteze mobile incorect adaptate-DAC. Este intalnita predominant la
brbai-NUD. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici
dimensiuni cu aspect debroboane-DAE. Uneori este necesara
extirparea chirurgicala -DAPag 417,41810.Granulomul piogen cu
localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut sisub
denumirea de:A. Epulis Fibros-NUB. Epulis granulomatos-NUC. Epulis
angiogranulomatos-NUD. Botriomicom-DAE. Hiperplazie
papilomatoasa-NUPag. 41811.Diagnosticul diferential al granulomului
piogen gingival se facecu: A.Fibromul osifiant periferic
DAB.Papilomul mucoasei orale NUC.Fibromul mucoasei orale
NUD.Granulomul periferic cu celule gigante DAE.Tumori maligne ale
mucoasei crestei alveolare-DAPag 42060
- 61. 12.Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic
trebuie fcut cu:A. Granulomul piogen gingival-DA B. Chistul de
eruptie-NUC. Papilomul -NUD. Granulomul periferic cu celule
gigante-DAE. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n
perioada de debut-DA Pag. 42113.Granulomul periferic cu celule
gigante:A. Este asociat cu hipeparatiroidismul-NU B. Este prevalent
la sexul masculin-NUC. Apare mai frecvent la virste tinere-NU D.
Este localizat palatinal-NUE. Se mai numeste epulis cu celule
gigante-DA Pag. 42114.Granulomul congenital(epulisulcongenital): A.
Este o leziune frecvent-NUB. Afecteaz adesea sexul masculin-NUC.
Apare la nivelul mucoasei jugale-NUD. Se localizeaza cel mai
frecvent pe creasta alveolara maxilara,paramedian -DAE. Poate fi
necesar extirparea chirurgical precoce-DA Pag. 42315.Papilomul
este:A. proliferare tumorala maligna-NUB. proliferare celulara
fibroblastica benigna-NUC. proliferare tumorala benigna a stratului
spinos al epiteliului-DA D. proliferare tumorala benigna a
stratului bazal al epiteliului-NU E. proliferare tumorala benigna a
celulelor mezenchimale-NUPag. 42516.Papilomul:A. Are drept cauza
probabila infecia cu HPV-DAB. Are ntotdeauna consisten ferm-NUC.
Obinuit, este pediculat-DA D. Are culoare albstruie-NUE. Poate
aprea la orice vrst-DAPag. 42517. FibromulA. Nu are o frecven
crescut ntre tumorile benigne ale cavitii orale -NUB. Este cea mai
frecvent tumor benign din cavitatea oral-DAC. Apare doar la
brbai-NUD. Apare la orice varsta-DAE. Dimensiunie sunt, de regul,
mai mari de 2 cm-NUPag. 42861
- 62. 18.Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu:A.
Melanomul cavitii orale-NU B. Granulomul piogen-DAC. Papilomul
mucoasei orale-DA D. Mucocelul-NUE. Ranula-NUPag. 42919.Tratamentul
fibroamelor const n:A. Radioterapie-NUB. Chimioterapie-NUC.
Radioterapie i chimioterapie-NUD. Extirpare chirurgical n
totalitate-DAE. Cauterizare -NUPag. 42920.Fibromatoza gingival:A.
Este congenital-NU B. Este ereditar-DAC. Are cauz traumatic-NUD.
Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NUE. Tratamentul este
chirurgical-DAPag. 43021.Lipomul:A. Este o tumor malign-NUB. Este
un sarcom-NUC. Apare exclusiv la nivelul teritoriului
oro-maxilo-facial-NU D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DAE.
Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DA Pag.
43122.Lipomul se localizeaza:A. Pe trunchi si membre -DAB. Frecvent
oral - NUC. LA nivel cervico facial-DAD. Mai rar oral DAE. In derm
-NUPag. 43123.Sindromul Madelung:A. Dezvoltare localizat a unor
lipoame cervicale-NUB. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze
localizate si in regiunea cervico-faciala-DA C. Este uor de tratat
chirurgical datorit caracterului localizat-NUD. Este dificil de
tratat chirurgical datorit caracterului difuz-DAE. ndeprtarea
parial pe cale chirurgical conduce la recidive-DAPag. 43262
- 63. 24.Schwannomul:A. Este o tumor benign-DAB. Are originea n
celulele Schwann-DAC. Este congenital-NUD. Apare numai la
vrstnici-NUE. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical-NU
Pag. 43325.Clasificarea actual a leziunilor vasculare benigne
cuprinde:A. Hemangioamele-DAB. Angiosarcoamele-NUC.
Fibrosarcoamele-NUD. Malformaiile vasculare-DAE. Malformaiile
limfatice (limfangoamele)-DA Pag. 43726.Hemangiomul:A. Este mai
frecvent la sexul masculin (3:1)-NUB. Sunt rar localizate n
teritoriul oro-maxilo-facial-NUC. Cele complet dezvoltate sunt
rareori prezente la natere-DA D. Este cea mai frecvent tumor din
perioada copilriei-DAE. In primele saptamani de viata tumora se
dezvolta lent-NU Pag 43827.Tratamentul hemangioamelor poate
constan: A. Pansament modelant-NUB. Scleroterapie-DAC. Producerea
de sngerri-NUD. Radioterapie-DAE. Dispensarizare-DAPag.
43928.Malformaiile vasculare:A. Sunt prezente la natere i persist
toat viaa-DA B. Au ntotdeauna flux crescut-NUC. Au ntotdeauna flux
sczut-NUD. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut-DAE.
Malformaiile capilare au flux sczut-DA Pag. 43929.Sindromul
Sturge-Weber:A. Afeciune tip hamartom-DAB. Are si manifestri
neurologice-DAC. Sunt doar leziuni de tip capilar-NUD. Sunt leziuni
strict tegumentare-NU E. Sunt leziuni strict mucozale-NUPag.
44163
- 64. 30.Limfangiomul:A. Apare excepional n teritoriul
oro-maxilo-facial-NUB. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare
ale limbii-DAC. Evoluia este rapid-NUD. Tratamentul este ntotdeauna
chirurgical-NUE. Raspund la tratament sclerozant -NU Pag.
44364
- 65. 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE(1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)1.Dintre chisturile
de dezvoltare odontogene face parteurmatoarele: A.keratochistul
odontogen-DAB.chistul nazo-palatin-NUC.chistul gingival al
adultului-DA D.chistul rezidual-NUE.defectul osos
Stafne-NUPag.4502.Keratochistul odontogen primordial multilocular
trebuie diferentiatde: A.chistul
folicular-NUB.ameloblastomul-DAC.mixomul odontogen-DAD.chistul
parodontal lateral-NUE.chistul residual-NUPag.4533.Keratochistul
odontogen dentiger trebuie diferentiatde: A.chistul
folicular-DAB.tumora odontogena adenomatoida-DAC.ameloblastomul si
fibromul ameloblastic-DA D.mixomul odontogen-NUE.malformatiile
arterio-venoase osoase central-NU Pag.4534.Chistul
folicular:A.apare frecvent la nivelul oaselor
maxilare-DAB.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de
dezvoltare-DAC.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului
mandibulei-DAD.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul
oral in cazul unui dinte semiinclus-NUE.afecteaza cel mai adesea
adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex
feminin-NUPag.4565.Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene
facparte: A.chistul nazo-palatin-DAB.chistul median
palatinal-DAC.chistul nazo-labial-DAD.chistul radicular-NUE.chistul
osos anevrismal-NUPag.45065
- 66. 6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral
se poate facecu: A.chistul radicular lateral-DAB.chistul
folicular-DACkeratochistul odontogen primordial-DA
D.ameloblastomul-NUE.fibromul ameloblastic-NU Pag.4607.Diagnosticul
diferential al chistului radicular lateral se poate facecu:
A.chistul parodontal lateral-DAB.keratochistul odontogen
primordial-DAC.parodontopatia marginala cronica profunda-DA
D.ameloblastomul-NUE.fibromul ameloblastic-NU Pag.4708.Dintre
tumorile epiteliului odontogen facparte:
A.ameloblastomul-DAB.tumora odontogena scuamoasa-DAC.tumora
odontogena epiteliala calcificata-DA D.fibromul
ameloblastic-NUE.odontoameloblastomul-NUPag.4749.Dintre tumorile
ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen
inclusfac parte:A.fibromul odontogen-DAB.mixomul
odontogen-DAC.cementoblastomul-DAD.ameloblastomul-NUE.odontoameloblastomu-NUPag.47410.Ameloblastomul
intraosos solid saumultichistic: A.poate aparea la orice
varsta-DAB.exceptional la copii sub 10 ani-DAC.afecteaza in egala
masura sexul masculin si cel feminin-DAD.la maxilar sunt mai
frecvente-NUE.initial tumora este simptomatica-NUPag.47411.Sunt
descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre
care celemai frecvente sunt:A.formal foliculara-DAB.forma
plexiforma-DAC.forma acantomatoasa-NUD.forma
desmoplastica-NUE.forma bazocelulara-NUPag.47566
- 67. 12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos
se poate facecu: A.hiperplazii epulis like-DAB.tumori benigne
gingivale-DAC.forme de debut ale tumorilor maligne
gingivale-DAD.tumori maligne endoosoase-NUE.tumori benigne osoase
cu radiotransparenta osoasa-NUPag.48213.Tumora odontogena
calcificata:A.este o tumora rara-DAB.se considera ca deriva din
resturile Serres ale laminei dentare-DA C.localizarea cea mai
frecventa este la mandibula-DAD.afecteaza in special
copiii-NUE.clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu
crestere rapida,dureroasa-NUPag.48314.Fibromul ameloblastic:A.apare
in special la pacienti tineri-DAB.mai frecvent la sexul
feminin-NUC.localizarea predilecta este la maxilar-NUD.este in
general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DA E.nu poate
ajunge sa deformeze corticalele osoase-NUPag.48315.Odontomul:A.este
o tumora odontogena relativ frecventa-DAB.combina elemente
epiteliale si ectomezenchimale-DA C.prezinta doua forme
anatomo-clinice-DAD.forma compusa constituita sub forma unui
conglomerat de smalt si dentina fara aavea configuratia unui
dinte-NUE.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NU
Pag.48416.Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se
poate facecu: A.osteomul-DAB.perlele de smalt-DAC.corpi straini
intraososi-DAD.ameloblastomul-NUE.chistul
radicular-NUPag.48517.Fibromul odontogen central:A.este o tumora
frecventa-NUB.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului
odontogen matur-DA C.poate fi prezenta la orice varsta-DAD.se
localizeaza mai frecvent la maxilar-NUE.leziunea in sine este
legata de prezenta obligatorie a unui dinte-NUPag.48867
- 68. 18.Tumora odontogena cu celulegranulare: A.este extreme de
rara-DAB.apare la adulti in general peste 40 de ani-DAC.se
localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DA
D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NUE.pot induce o
deformare dureroasa a osului din zona afectata-NU Pag.48919.Mixomul
odontogen:A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a
papilei mugurelui dentar-DA B.apar si la nivelul oaselor
lungi-DAC.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare
ameloblastoamelor-DA D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NUE.se
localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NU
Pag.49020.Cementoblastomul:A.apare mai frecvent la adolescenti sau
adulti sub 30 de ani-DA B.afecteaza mai adesea dintii
arcadeisuperioare-NUC.se asociaza cu simptomatologie dureroasa
difuza-DA D.mucoasa acoperitoare este modificata-NUE.dintele
implicat este mobil si nu ramane vital-NU
Pag.49221.Osteoblastomul:A.este o tumora benigna osoasa-DAB.este
derivata din osteoclaste-NUC.are incidenta scazuta-DAD.apare mai
frecvent la mandibula-DAE.afecteaza mai frecvent persoanele
tinere-DA Pag.49722.Torusul mandibular:A.este o exostoza-DAB.se
localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului
mandibular-NUC.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DAD.sunt
prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de
bruxism-DAE.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic
adecvat-NU Pag.50523.Boala Paget:A.caracterizata prin fenomene
anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DAB.etiologie bine
stabilita-NUC.apare in special la persoane de peste 40 de
ani-DAD.apare mai frecvent la sexul masculin-DAE.intereseaza doar
oasele viscerocraniului-NUPag.51568
- 69. 24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu
celule Langerhans pot fiurmatoarele: A.subfebrilitate-DAB.scadere
in
greutate-DAC.exoftalmie-DAD.pancitopenie-DAE.anizocorie-NUPag.51425.Urmatoarele
entitati sunt chisturiinflamatorii: A.chistul radicular
-DAB.keratochistul odontogen-NUC.chistul gingival-NUD.chistul
parodontal lateral-NUE.chistul follicular-NUPag.45026.Urmatoarele
entitati sunt chisturineodontogene: A.chistul
globulomaxilar-DAB.chistul gingival al adultului-NU C.chistul
folicular-NUD.chistul de eruptie-NUE.chistul
rezidual-NUPag.45027.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile
epiteliuluiodontogen: A.ameloblastomul-DAB.fibromul
ameloblastic-NUC.odontoameloblastomul-NUD.cementoblastomul-NUE.mixomul
odontogen-NUPag.47428.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile
mixteodontogene: A.fibromul
ameloblastic-DAB.ameloblastomul-NUC.tumora odontogena
calcificata-NUD.cementoblastomul-NUE.mixomul
odontogen-NUPag.47429.In cadrul tumorilor neodontogene,dintre
leziunile non-osteogene facparte:
A.osteopetroza-DAB.osteomul-NUC.condromul-NUD.osteocondromu-lNUE.torusuri-NUPag.49369
- 70. 30.Tumora odontogena adenomatoida:A.mai este numita si
tumora celor doua treimi -DAB.de cele mai multe ori tumora este de
mari