Post on 26-Feb-2018
7/25/2019 STRESSUL PSIHIC
1/6
STRESSUL PSIHIC
Stress reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului;
ansamlu care cuprinde ncordare! tensiune! constr"ngere! #or! solicitare! tensiune.
Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea con#lictelor personale sau sociale ale individului care
nu$i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete stresul psihic ca stare de tensiune! ncordare sau
discon#ort! determinat de ageni a#ectogeni cu semni#icaie negativ! stare de #rustrare %reprimare& a
unor treuine! dorine sau aspiraii'
Situaii generatoare de stres psi(ic)
existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru ale face fa.
semnificaia unui eveniment.
angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat.
particularitile contextului social.
lipsa condiiilor interne.
modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului.
subsolicitare suprasolicitare.
situaiile conflictuale existente n familie! profesie sau la nivel intelectual.
criza de timp.
izolarea.
apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare.
situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici "zgomote! vibraii! fluctuaii de temperatur#.
$xist dou #orme speciale de stres"%el&e#' distress i eustress. *istress$ul implic toate tipurile de stres
enumerate "stresul obinuit#. Eustress-ul este starea de stres special care este validat prin anumite reacii
endocrine specifice. %e difereniaz de distress prin'
natura agenilor stresori %eustress ( stimuli plcui ai ambianei! tririle plcute ale individului#.
consecineleaciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt plcute.
n plus fa de distress! eustress-ul are implic i stres fizic.
7/25/2019 STRESSUL PSIHIC
2/6
Parametrii de aciune ai unui agent stresor) intensitate! durat! repetailitate! noutate i rusc(ee.
)supra individului acioneaz constelaii de ageni stresani. Clasi#icarea agenilor stresori)
n funcie de numrul lor! ei sunt' unici i multiplii.
n funcie de asociere! ei sunt' conglomerai i configurai.
n funcie de dominana aciunii! ei sunt' principali i secundari.
n funcie de numrul indivizilor afectai! ei sunt' ageni stresori cu semnificaie strict individual!
colectiv i general.
n funcie de natura lor! ei sunt' fizici "sonori! luminoi etc#! chimici! biologici! psihologici.
Copinguldesemneaz un +e#ort cognitiv ,i comportamental de a reduce! stpni sau tolera solicitrile
interne sau e-terne care dep,esc resursele personale* "+azarus ,i Folman! ibid.#.
nii autori "Miller! /012! 3arver ,i colab.! /010! etc.# concep copingulca pe o predispozi.ie stail! sau cape o trstur de personalitate. )l4ii "+azarus ,i Folman! /015! Miclea! /002! 6ban! /001# l vd ca pe
un proces evolutiv ! inclusiv n plan ontogenetic .3ea de-a 7-a variant este cea care c,tig vizibil teren
astzi! inclusiv pentru c sus4ine mai bine flexibilitatea.
%e delimiteaz o clasificare clasic "+azarus ,i colab.! /015! /012# n coping centrat pe prolem ,i
coping centrat pe emo.ie'
Prima variant! numit ,i coping direct! este direc4ionat pe analiza! rezolvarea! sau! dac nu este posibil!
minimalizarea situa.iei stressante.$a ar cuprinde ! n principal! strategiile de acceptare a con#runtrii cu
agentul stressor'
3ea de-a 7-a "coping indirect# se centreaz pe persoan! pe "in#capacitatea ei de a face fa4 stressului! ,i
cuprinde inclusiv modalit4i paleative sau de auton,elare! prin care o confruntare decisiv cu agentul
stressor este adesea amnat 8sine die* sau chiar nu are loc.
7/25/2019 STRESSUL PSIHIC
3/6
)l4i autori concep copingul ntr-o manier mult mai neomogen! n esen4 multifactorial. %pre exemplu!
%tone ,i 9eale "/015# l vd ca fiind determinat de / #actori"cat(arsis! suport social! acceptare! ac.iune
direct! distragere! rede#inirea situa.iei! rela-are! sentimente religioase#! ,i n,i,i Folman ,i +azarus
procedeaz! n /01:! la o diversificare a structurii copingului "/ #actori ) con#runtare! distan.are!
autocontrol! cutarea suportului social! asumarea responsailit.ii! evadare$evitare! plani#icarea
rezolvrii prolemei! reevaluare pozitiv&'
;evenind la clasificarea ini4ial! s remarcm inter-rela4ia ntre cele dou tipuri de coping! ele sus4inndu-se
,i poten4ndu-se reciproc ' copingul centrat pe emo.iecreaz condi4iile pentru solu4ionarea n condi4ii mai
bune a problemei "tensiunea ergic scade#! iar copingul centrat pe prolemreduce distressul emo4ional!
printr-o evaluare mai realist! decentrat de sentimentul neputin4ei.
C01P2R2RE2 1EC23IS1EL0R *E C0PI34 CU CELE *E5E3SI6E
%2'7an!899/&
1EC23IS1E *E C0PI34 1EC23IS1E *E5E3SI6E
-procese "sub#con,tiente
-produse n contact cu realitatea neasumarea schimbarilor in stilul de viata @
sensibilitateostilitate la remarci negative.
7/25/2019 STRESSUL PSIHIC
6/6
B' 0ptimismul
*e#) tendinta generala! relativ staila de a avea o conceptie pozitiva asupra viitorului si e-perientelor
vietii
Bine de capacitatea de a percepe binele @ increderea in sine @ bucuria de a trai.
nii cercetatori considera ca pesimismul si optimismul se transmit genetic.0ptimism comparativ ( mecanism de aparare -> distorsioneaza situatiile in favoarea lor! pt a vedea
propriul viitor mai bun decat al altora
0ptimism ne#ondat ( forma extrema a optimismului comparativ => comportament pasiv! incapatanare!
noncomplianta terapeutica.