5

Ca orice mănăstire budistă, Templul de Aur are în curte un copac sfânt Bo (Bodhi), împodobit cu steaguri de rugăciune şi înconjurat de un altar pentru ofrande

Copacul Bodhi şi chiar o singură frunză a lui, este un simbol, însemnând iluminarea lui Buddha

Ficus religiosa, copacul sacru pentru budişti şi pentru hinduşi, făcând obiectul unui adevărat cult, este numit Açvattha în sanscrită.

Copacul poate atinge 30 de metri înălţime iar cel mai bătrân exemplar din lume se află la Anuradhapura şi are 2300 de ani. Frunzele lui au formă de inimă sau de stupă

În urmă cu 2600 de ani prinţul Gautama s-a aşezat să mediteze sub un pipal în India, în oraşul Bodh-Gayâ, la 100 km de Patna. Sub ramurile acestuia fondatorul budismului a atins Bodhi, iluminarea, suprema cunoaştere.

La începuturile budismului când încă nu se foloseau statuile lui Buddha copacul Bodhi îl reprezenta pe acesta. O creangă din copacul sub care a meditat Buddha a fost adusă de marea preoteasă Sangamitta, fiica regelui Indiei şi sora prinţului Mahinda, veniţi cu misiunea să convertească insula la budism în anul 288 î.C. şi a fost plantată la Anuradhapura

Din butaşii acelui pipal (Bo) s-au născut copacii sacri de la fiecare templu

Copacul îşi pierde frunzele pentru o scurtă perioadă în sezonul uscat

Dar „Copacul iluminării lui Buddha” există şi la templele hinduse. Legenda spune că Vishnu s-ar fi născut sub un pipal

Toate părţile copacului sunt utilizate în medicina Ayurveda

În curte mai există un Tamarind (Tamarindus indica) foarte apreciat pentru umbra sa dar şi pentru fructele sale

Cunoscut de greci şi egipteni încă din secolul IV î.C tamarindul este originar din Africa (Sudan şi Madagascar) dar a fost în mod eronat atribuit Indiei ca origine (tamar hindi), unde a fost introdus ulterior.

Fructul, care are o pulpă cărnoasa, creşte în interiorul unei păstăi maronii, asemănătoare leguminoaselor, dar de dimensiuni mai mari este principalul ingredient din Worcestershire Sauce.

Din frunzele de Tamarind se prepară ceaiuri care reduc febra datorată malariei sau care sunt utilizate în medicina ayurvedică pentru probleme gastrice şi de digestie. Doarece au un gust acrişor, asemănător cu macrişul, frunzele se folosesc şi ca acreală. Fructul este consumat fie sub forma crudă fie ca ingredient în anumite feluri de mâncare tradiţionale, în numeroase prăjituri, sau în băuturi răcoritoare acidulate.

Înălţimea maximă a unui copac este 15-20 metri iar frunzele lui sunt verzi pe tot parcursul anului.Durata sa de viaţă depăşeşte câteva sute de ani. În Madagascar este considerat copac sfânt

Coborâm de la grotele Templului de Aur pe acelaşi drum abrupt, spre parcare. Nenumărate maimuţe, familiarizate deja cu turiştii, sunt pe marginea drumului aşteptând mâncare.Nu este permis să fie hrănite pentru a nu deveni dependente de om şi apoi agresive.

Fotografii: ♦ Sanda Foişoreanu

♦ Nicoleta Leu

♦ Lucia Buzdugan

Prezentare: Sanda Foişoreanu

Fond muzical: ◊ Usnisa Vijaya Dharani ◊ Milton Mallawarachchi - Peni kurullane