Sistemul nervos central. Sistemul nervos periferic.

Organele de simţ.

Sistemul nervos central. Sistemul nervos periferic.

Organele de simţ.

• Elementele de baza ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni.

• Sistemul nervos are doua parti importante:

– sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii) si

– sistemul nervos periferic

• Sistemul nervos periferic are doua componente importante:

– sistemul nervos somatic (adunarea informatiilor de la organele de simt si transmiterea lor la sistemul nervos central) si

– sistemul nervos vegetativ (coordoneaza functionarea organelor interioare si a glandelor).

• Elementele de baza ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni.

• Sistemul nervos are doua parti importante:

– sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii) si

– sistemul nervos periferic

• Sistemul nervos periferic are doua componente importante:

– sistemul nervos somatic (adunarea informatiilor de la organele de simt si transmiterea lor la sistemul nervos central) si

– sistemul nervos vegetativ (coordoneaza functionarea organelor interioare si a glandelor).

COMPONENTELE CELULARE ALE SISTEMULUI NERVOS

COMPONENTELE CELULARE ALE SISTEMULUI NERVOS

• NEURONII – celulele înalt diferenţiate, excitabile– nu au capacitate de diviziune– rol în: - recepţionarea

- generarea impulsului nervos- transmiterea

Corpii neuronilor formează substanţa cenuşie.

• CELULELE GLIALE– rol: - trofic

- de susţinere pentru neuroni- de protecţie

Realizează substanţa albă.

• NEURONII – celulele înalt diferenţiate, excitabile– nu au capacitate de diviziune– rol în: - recepţionarea

- generarea impulsului nervos- transmiterea

Corpii neuronilor formează substanţa cenuşie.

• CELULELE GLIALE– rol: - trofic

- de susţinere pentru neuroni- de protecţie

Realizează substanţa albă.

NEURONULNEURONUL

• DEFINIŢIE - este unitatea celulară structurală şi funcţională a sistemului nervos

• STRUCTURĂ- corpul celular - nucleul cu un nucleol

- citoplasma - citosol (organite cel. comune şi specif.)- citoschelet

- prelungirile:dendritele - prelungirile scurte

- rol în recepţionarea impulsurilor nervoase - conducere celulipetă

axonul - prelungirea unică a neuronului- conul axonal → ia naştere PA- conducerea impulsului este celulifugă- transportul materialului citosolic - anterograd

- retrograd

• DEFINIŢIE - este unitatea celulară structurală şi funcţională a sistemului nervos

• STRUCTURĂ- corpul celular - nucleul cu un nucleol

- citoplasma - citosol (organite cel. comune şi specif.)- citoschelet

- prelungirile:dendritele - prelungirile scurte

- rol în recepţionarea impulsurilor nervoase - conducere celulipetă

axonul - prelungirea unică a neuronului- conul axonal → ia naştere PA- conducerea impulsului este celulifugă- transportul materialului citosolic - anterograd

- retrograd

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

• SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

− este interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central− include:

componenta senzorială− reprezentată de:

- receptorii senzoriali - neuronii primari aferenţi din - ggl. rădăcinii dorsale

- ggl. cranieni− rol - detectează evenimentele din mediu

componenta motorie− reprezentată de:

- neuronii motori somatici localizaţi în măduva spinării- neuronii vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral

− rol - generează mişcări sau secreţii glandulare

• SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

− este interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central− include:

componenta senzorială− reprezentată de:

- receptorii senzoriali - neuronii primari aferenţi din - ggl. rădăcinii dorsale

- ggl. cranieni− rol - detectează evenimentele din mediu

componenta motorie− reprezentată de:

- neuronii motori somatici localizaţi în măduva spinării- neuronii vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral

− rol - generează mişcări sau secreţii glandulare

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

• SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

− funcţii: - primeşte şi procesează informaţiile din mediu- organizează răspunsuri reflexe şi comportamentale- planifică şi execută mişcările voluntare- sediul funcţiilor înalt cognitive, vorbirii, gândirii, memoriei

− compus din: măduva spinării - organizare segmentară, metamerică

- conectată cu rec. şi ef. prin nervii spinalicreier - subdivizat în 5 reg. - mielencefal (bulb)

- metencefal (punte, cerebel)- mezencefal- diencefal (talamus, hipotalamus)- telencefal (ggl. baz., cortex cerebral)

• SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

− funcţii: - primeşte şi procesează informaţiile din mediu- organizează răspunsuri reflexe şi comportamentale- planifică şi execută mişcările voluntare- sediul funcţiilor înalt cognitive, vorbirii, gândirii, memoriei

− compus din: măduva spinării - organizare segmentară, metamerică

- conectată cu rec. şi ef. prin nervii spinalicreier - subdivizat în 5 reg. - mielencefal (bulb)

- metencefal (punte, cerebel)- mezencefal- diencefal (talamus, hipotalamus)- telencefal (ggl. baz., cortex cerebral)

procesarea informaţiilor

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

(creier şi măduva spinării)

SISTEMULNERVOS

PERIFERIC include

COMPARTIMENTUL MOTOR

COMPARTIMENTUL SENZORIAL

SISTEMUL NERVOSSOMATIC

MUŞCHII STRIAŢI

EFECTORIISensory receptors(in eyes, nose, etc.)

MUŞCHIUL CARDIACMUŞCHII NETEZI

GLANDELE

SISTEMUL NERVOS

VEGETATIV(simpatic şi

parasimpatic)

• Creierul şi maduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile.

• Ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori, le selectează şi analizează şi, după aceea, transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii, producând un răspuns adecvat al muşchilor şi glandelor.

• Creierul şi maduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile.

• Ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori, le selectează şi analizează şi, după aceea, transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii, producând un răspuns adecvat al muşchilor şi glandelor.

• Întregul sistem nervos central necesită un aport substanţial de sânge, care furnizează oxigenul şi substanţele nutritive.

• El este de asemenea protejat de două tipuri de învelişuri – Primul este osos: craniul, care adăposteşte creierul, şi

coloana vertebrală, care adaposteşte măduva spinării. – Cel de-al doilea este constituit din trei membrane

fibroase denumite meninge. Acestea acoperă în întregime creierul şi măduva spinării.

• Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede, apos, care circuie în meninge, în măduva spinării şi în ventriculii cerebrali (cavitali). Lichidul are un efect de amortizare, ajutând astfel la protejarea ţesutului nervos vital faţă de agresiuni.

• Întregul sistem nervos central necesită un aport substanţial de sânge, care furnizează oxigenul şi substanţele nutritive.

• El este de asemenea protejat de două tipuri de învelişuri – Primul este osos: craniul, care adăposteşte creierul, şi

coloana vertebrală, care adaposteşte măduva spinării. – Cel de-al doilea este constituit din trei membrane

fibroase denumite meninge. Acestea acoperă în întregime creierul şi măduva spinării.

• Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede, apos, care circuie în meninge, în măduva spinării şi în ventriculii cerebrali (cavitali). Lichidul are un efect de amortizare, ajutând astfel la protejarea ţesutului nervos vital faţă de agresiuni.

• Exista trei tipuri de meninge: – duramater, groasa si fibroasa, care este

situata direct sub tesutul osos; – arahnoida, scaldata de lichidul cefalo-

rahidian; – pia mater, care adera la suprafata tesutului

nervos.

• Exista trei tipuri de meninge: – duramater, groasa si fibroasa, care este

situata direct sub tesutul osos; – arahnoida, scaldata de lichidul cefalo-

rahidian; – pia mater, care adera la suprafata tesutului

nervos.

Măduva spinăriiMăduva spinării• Măduva spinării este o coloană de ţesut nervos aproximativ

cilindrică, în lungime de circa 40 cm (16 inci), care este situată în interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare.

• Este compusă din aglomerări de neuroni şi fascicule de fibre nervoase.

• Substanţa cenuşie - denumire a aglomerarilor neuronale - are formă de H pe secţiune transversală, cu un corn posterior şi unul anterior în fiecare jumătate. Cel anterior este compus din neuroni motori, în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi.

• Materia cenuşie este înconjurată de materia albă. Aceasta este împraştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii. Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic; fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive catre creier.

• Măduva spinării este o coloană de ţesut nervos aproximativ cilindrică, în lungime de circa 40 cm (16 inci), care este situată în interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare.

• Este compusă din aglomerări de neuroni şi fascicule de fibre nervoase.

• Substanţa cenuşie - denumire a aglomerarilor neuronale - are formă de H pe secţiune transversală, cu un corn posterior şi unul anterior în fiecare jumătate. Cel anterior este compus din neuroni motori, în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi.

• Materia cenuşie este înconjurată de materia albă. Aceasta este împraştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii. Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic; fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive catre creier.

• Măduva spinării funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic.

• Această funcţie este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori; fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, ce pleacă din diferite parţi ale creierului. Ele coboară pe distanţe variate prin măduva spinării şi la capătul lor la mare distanţă de creier, vin în contact cu dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motori aparţinând sistemului nervos periferic.

• Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii periferici şi cei spinali.

• Măduva spinării funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic.

• Această funcţie este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori; fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, ce pleacă din diferite parţi ale creierului. Ele coboară pe distanţe variate prin măduva spinării şi la capătul lor la mare distanţă de creier, vin în contact cu dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motori aparţinând sistemului nervos periferic.

• Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii periferici şi cei spinali.

• A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflexe simple.

• Aceasta se obţine prin neuroni, ale caror prelungiri se extind pe distanţe mici în sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori.

• Dacă puneţi mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii motori ce controlează mişcările muşchilor braţului şi ai mâinii şi mâna este retrasă rapid şi automat.

• A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflexe simple.

• Aceasta se obţine prin neuroni, ale caror prelungiri se extind pe distanţe mici în sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori.

• Dacă puneţi mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii motori ce controlează mişcările muşchilor braţului şi ai mâinii şi mâna este retrasă rapid şi automat.

ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATICARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

1. Receptorii

2. Calea aferentă

3. Centrii nervoşi

4. Calea eferentă

5. Organele efectoare

STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

1. Receptorii

2. Calea aferentă

3. Centrii nervoşi

4. Calea eferentă

5. Organele efectoare

neuron motor

efector

ARCREFLEX

MĂDUVA SPINĂRII

sinapsareceptor

calea aferentă1

3

4

STIMUL

RĂSPUNS

calea eferentă

ENCEFALULENCEFALUL

• Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente:- trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, puntea si pedunculii cerebrali.- cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele trunchiului cerebral- emisferele cerebrale.

• Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente:- trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, puntea si pedunculii cerebrali.- cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele trunchiului cerebral- emisferele cerebrale.

• Cele 2 emisfere cerebrale sunt interconectate printr-un pachet de fibre nervoase, denumite corp calos.

• Diencefalul, sau creierul mijlociu, este situat la jonctiunea celor doua emisfere. El contine talamusul, regiune a creierului ce filtreaza toate informatiile senzoriale ce provin de la întregul organism.Sub talamus, hipotalamusul este centrul de reglare a foamei, a setei si a temperaturii: împreuna cu hipofiza, el comanda secretiile hormonale.

• La baza creierului, trunchiul cerebral este implicat în controlul functiilor vitale(functia cardiaca, respiratorie, digestiei...);

• cerebelul, în spatele trunchiului cerebral, coordoneaza miscarile si echilibrul.

• Cele 2 emisfere cerebrale sunt interconectate printr-un pachet de fibre nervoase, denumite corp calos.

• Diencefalul, sau creierul mijlociu, este situat la jonctiunea celor doua emisfere. El contine talamusul, regiune a creierului ce filtreaza toate informatiile senzoriale ce provin de la întregul organism.Sub talamus, hipotalamusul este centrul de reglare a foamei, a setei si a temperaturii: împreuna cu hipofiza, el comanda secretiile hormonale.

• La baza creierului, trunchiul cerebral este implicat în controlul functiilor vitale(functia cardiaca, respiratorie, digestiei...);

• cerebelul, în spatele trunchiului cerebral, coordoneaza miscarile si echilibrul.

• Partea cea mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale (cerebrum) localizate în creierul anterior.

• Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire, memorie conştienţă şi procesele mentale superioare.

• Acesta este locul unde toate celelalte parţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luată o decizie.

• Partea cea mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale (cerebrum) localizate în creierul anterior.

• Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire, memorie conştienţă şi procesele mentale superioare.

• Acesta este locul unde toate celelalte parţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luată o decizie.

• Cortexul este regiunea periferica a creierului. El este compus din substanta cenuşie si prezinta faimoasele circumvolutii tipice creierului mamiferelor superioare.

• Exista 45 de zone specializate în tratamentul informatiilor: – ariile senzoriale, bogate în celule rotunde, – ariile motorii, ale caror celule sunt în forma

piramidala, si – ariile asociative, contin celule de diferite tipuri si care

sunt centrii interpretarii mesajelor nervoase. • De exemplu, ariile vizuale asociative ne permit

sa recunoastem si sa denumim ceea ce vedem.

• Cortexul este regiunea periferica a creierului. El este compus din substanta cenuşie si prezinta faimoasele circumvolutii tipice creierului mamiferelor superioare.

• Exista 45 de zone specializate în tratamentul informatiilor: – ariile senzoriale, bogate în celule rotunde, – ariile motorii, ale caror celule sunt în forma

piramidala, si – ariile asociative, contin celule de diferite tipuri si care

sunt centrii interpretarii mesajelor nervoase. • De exemplu, ariile vizuale asociative ne permit

sa recunoastem si sa denumim ceea ce vedem.

• Fiecare emisferă cerebrală conţine un• Lob frontal• Lob occipital• Lob temporal• Lob parietal

• Fiecare emisferă cerebrală conţine un• Lob frontal• Lob occipital• Lob temporal• Lob parietal

• Fiecare din aceşti lobi îndeplineşte una sau mai multe funcţii specifice. – Lobul temporal serveşte pentru auz şi miros, – lobul parietal pentru pipait şi gust, – lobul occipital pentru văz, – iar cel frontal pentru mişcare, vorbire şi

gândirea superioară.

• Fiecare din aceşti lobi îndeplineşte una sau mai multe funcţii specifice. – Lobul temporal serveşte pentru auz şi miros, – lobul parietal pentru pipait şi gust, – lobul occipital pentru văz, – iar cel frontal pentru mişcare, vorbire şi

gândirea superioară.

• Diencefalul – talamusul, hipotalamusul• Trunchiul cerebral – bulb, punte,

pedunculii cerebrali• Cerebelul

• Diencefalul – talamusul, hipotalamusul• Trunchiul cerebral – bulb, punte,

pedunculii cerebrali• Cerebelul

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS• SISTEMUL NERVOS PERIFERICSistemul nervos periferic are doua componente importante:

– sistemul nervos somatic (adunarea informatiilor de la organele de simt si transmiterea lor la sistemul nervos central) si

– sistemul nervos vegetativ (coordoneaza functionarea organelor interioare si a glandelor).

− este interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central− include:

componenta senzorială− reprezentată de:

- receptorii senzoriali - neuronii primari aferenţi din - ggl. rădăcinii dorsale

- ggl. cranieni− rol - detectează evenimentele din mediu

componenta motorie− reprezentată de:

- neuronii motori somatici localizaţi în măduva spinării- neuronii vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral

− rol - generează mişcări sau secreţii glandulare

• SISTEMUL NERVOS PERIFERICSistemul nervos periferic are doua componente importante:

– sistemul nervos somatic (adunarea informatiilor de la organele de simt si transmiterea lor la sistemul nervos central) si

– sistemul nervos vegetativ (coordoneaza functionarea organelor interioare si a glandelor).

− este interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central− include:

componenta senzorială− reprezentată de:

- receptorii senzoriali - neuronii primari aferenţi din - ggl. rădăcinii dorsale

- ggl. cranieni− rol - detectează evenimentele din mediu

componenta motorie− reprezentată de:

- neuronii motori somatici localizaţi în măduva spinării- neuronii vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral

− rol - generează mişcări sau secreţii glandulare

SISTEMUL SOMATOSENZORIALSISTEMUL SOMATOSENZORIAL

• culege informaţiile :– din mediul extern → exteroceptori

(localizaţi la nivelul tegumentului) – de la aparatul locomotor →

proprioceptori (muşchi, tendoane şi articulaţii)

• fiecare nerv spinal inervează o zona a tegumentului = dermatom →informaţiile ajung la segmentul corespunzător al măduvei spinării →distribuţie metamerică

• cunoaşterea dermatoamelor şi a segmentelor spinale corespunzătoare, are importanţă în neurologie pentru localizarea proceselor patologice

• culege informaţiile :– din mediul extern → exteroceptori

(localizaţi la nivelul tegumentului) – de la aparatul locomotor →

proprioceptori (muşchi, tendoane şi articulaţii)

• fiecare nerv spinal inervează o zona a tegumentului = dermatom →informaţiile ajung la segmentul corespunzător al măduvei spinării →distribuţie metamerică

• cunoaşterea dermatoamelor şi a segmentelor spinale corespunzătoare, are importanţă în neurologie pentru localizarea proceselor patologice

HOMUNCULUS SENZITIVHOMUNCULUS SENZITIV

COMPONENTA MOTORIECOMPONENTA MOTORIE

MOTILITATEA VOLUNTARĂ• DEFINIŢIE: reprezintă activitatea motorie cu obiect şi scop bine determinat, rezultată de obicei în

urma unui proces de învăţare

• MANIFESTĂRI: - elementare → ortostatismul şi mersul- majore → praxiile (deprinderile)

→ exprimarea limbajului→ conceperea corticală a actului motor

• ETAPE ÎN EXECUTAREA UNEI MIŞC. VOLUNTARE:− prospectarea senzorială, în special vizuală, în scopul orientării temporo-spaţiale a mişcării− prospectarea proprioceptivă a poziţiei corpului în raport cu mişcarea ce va urma− transmiterea de comenzi prin căile nervoase motorii piramidale şi extrapiramidale− controlul performanţei motorii şi optimizarea mişcării în curs de desfăşurare

• SISTEME PARTICIPANTE:− SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe

proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive şi tactile− SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniţiază şi control. răspunsul− SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare

- integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigură - fondul tonic postural şi de echilibru

- mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar

MOTILITATEA VOLUNTARĂ• DEFINIŢIE: reprezintă activitatea motorie cu obiect şi scop bine determinat, rezultată de obicei în

urma unui proces de învăţare

• MANIFESTĂRI: - elementare → ortostatismul şi mersul- majore → praxiile (deprinderile)

→ exprimarea limbajului→ conceperea corticală a actului motor

• ETAPE ÎN EXECUTAREA UNEI MIŞC. VOLUNTARE:− prospectarea senzorială, în special vizuală, în scopul orientării temporo-spaţiale a mişcării− prospectarea proprioceptivă a poziţiei corpului în raport cu mişcarea ce va urma− transmiterea de comenzi prin căile nervoase motorii piramidale şi extrapiramidale− controlul performanţei motorii şi optimizarea mişcării în curs de desfăşurare

• SISTEME PARTICIPANTE:− SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integrează aferenţe

proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive şi tactile− SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniţiază şi control. răspunsul− SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare

- integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigură - fondul tonic postural şi de echilibru

- mişcările automate necesare desfăşurării actului voluntar

HOMUNCULUS MOTORHOMUNCULUS MOTOR

SISTEMUL NERVOS VEGETATIVSISTEMUL NERVOS VEGETATIV

• Sistemul nervos simpatic• Sistemul nervos parasimpatic• Sistemul nervos simpatic• Sistemul nervos parasimpatic

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUIEFECTELE STIMULĂRII PARASIMPATICULUI

APARATUL AUDITIVAPARATUL AUDITIV

UNDELE SONOREUNDELE SONORE• DEFINIŢIE

– sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)

• CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE:– Frecvenţa sau tonalitatea:

reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea de timp

se exprimă în cicli / sec sau Hz urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 – 20000

Hz vocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hz sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu un

maxim la 2048 Hz

– Timbrul caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond permite deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi

intensitate

• DEFINIŢIE– sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)

• CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE:– Frecvenţa sau tonalitatea:

reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea de timp

se exprimă în cicli / sec sau Hz urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 – 20000

Hz vocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hz sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu un

maxim la 2048 Hz

– Timbrul caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond permite deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi

intensitate

CONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALECONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALE

• Segmentul periferic Urechea externă Urechea medie Urechea internă

Segmentul de conducere

Segmentul central

• Segmentul periferic Urechea externă Urechea medie Urechea internă

Segmentul de conducere

Segmentul central

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

• URECHEA EXTERNĂ– cuprinde - pavilionul auricular

- meatul auditiv extern - canalul auditiv

– este delimitată de urechea medie prin intermediul membranei timpanice – are rolul de a direcţiona undele sonore spre componenta receptor a

aparatului auditiv– canalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen

rol - protector - de autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea conductului

• URECHEA EXTERNĂ– cuprinde - pavilionul auricular

- meatul auditiv extern - canalul auditiv

– este delimitată de urechea medie prin intermediul membranei timpanice – are rolul de a direcţiona undele sonore spre componenta receptor a

aparatului auditiv– canalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen

rol - protector - de autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea conductului

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC• URECHEA MEDIE

– este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca temporalului şi tapetate de mucoasă

– se compune din: - casa timpanului- celulele mastoidiene - trompa lui Eustachio (comunică cu faringele)

– este separată de - urechea ext. prin membrana timpanică - urechea int. prin fereastra ovală şi fereastra rotundă

− funcţionează pe principiul unui dispozitiv de impedanţă− amplificarea intensităţii sunetului perceput de ureche− suprafaţa membranei timpanice este de 17 ori mai mare decât

suprafaţa ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţă mai mică determinând creşterea presiunii

− amplificarea este maximă pentru sunete cu frecvenţe cuprinse între 2000 – 5000 Hz, aparţinând zonei conversaţionale

− sunete cu frecvenţe mai mici de 20 Hz sau mai mari de 20000 Hz nu sunt deloc amplificate

• URECHEA MEDIE– este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca

temporalului şi tapetate de mucoasă– se compune din: - casa timpanului

- celulele mastoidiene - trompa lui Eustachio (comunică cu faringele)

– este separată de - urechea ext. prin membrana timpanică - urechea int. prin fereastra ovală şi fereastra rotundă

− funcţionează pe principiul unui dispozitiv de impedanţă− amplificarea intensităţii sunetului perceput de ureche− suprafaţa membranei timpanice este de 17 ori mai mare decât

suprafaţa ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţă mai mică determinând creşterea presiunii

− amplificarea este maximă pentru sunete cu frecvenţe cuprinse între 2000 – 5000 Hz, aparţinând zonei conversaţionale

− sunete cu frecvenţe mai mici de 20 Hz sau mai mari de 20000 Hz nu sunt deloc amplificate

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

• URECHEA MEDIE

− casa timpanului conţine:

– un lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa rol - conduce undele sonore dinspre timpan înspre

urechea internă prezenţa sa este esenţială pentru auzul normal

• URECHEA MEDIE

− casa timpanului conţine:

– un lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa rol - conduce undele sonore dinspre timpan înspre

urechea internă prezenţa sa este esenţială pentru auzul normal

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

URECHEA INTERNĂ– se găseşte în interiorul stâncii temporalului – se compune din două segmente

labirintul anterior sau cohleea → receptorii acustici labirintul posterior → vestibul şi canalele semicirculare → receptorii vestibulari

– clasificare labirintul osos labirintul membranos → în interiorul celui osos

URECHEA INTERNĂ– se găseşte în interiorul stâncii temporalului – se compune din două segmente

labirintul anterior sau cohleea → receptorii acustici labirintul posterior → vestibul şi canalele semicirculare → receptorii vestibulari

– clasificare labirintul osos labirintul membranos → în interiorul celui osos

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERICURECHEA INTERNĂ

• ORGANUL LUI CORTI– este situat pe membrana bazilară– este format din:

celule senzoriale celule de susţinere Deiters

URECHEA INTERNĂ

• ORGANUL LUI CORTI– este situat pe membrana bazilară– este format din:

celule senzoriale celule de susţinere Deiters

APARATUL VESTIBULARAPARATUL VESTIBULAR

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC

• VESTIBULUL MEMBRANOS

− conţine formaţiuni membr.: utricula sacula

− maculele statice = arii senzoriale (Φ = 2 mm) celule senzoriale ciliate celule de susţinere masă gelatinoasă MPZ cristale de carbonat de

calciu (otoliţi)

− excitantul specific

acceleraţia lineară

• VESTIBULUL MEMBRANOS

− conţine formaţiuni membr.: utricula sacula

− maculele statice = arii senzoriale (Φ = 2 mm) celule senzoriale ciliate celule de susţinere masă gelatinoasă MPZ cristale de carbonat de

calciu (otoliţi)

− excitantul specific

acceleraţia lineară

SEGMENTUL PERIFERICSEGMENTUL PERIFERIC• CANALELE SEMICIRCULARE

− denumite după orientarea lor faţă de vestibul lateral superior Posterior

au 2 extremităţi: extremitate ampulară extremitate neampulară →

conţine endolimfă

− ampulele can. semicirc. membr. →creste ampulare → cel. senzoriale

− cilii celulelor senzoriale + substanţagelatinoasă = cupula formă de pensulă ajunge până în tavanul ampule constituie un perete despărţitor

mobil în calea curentului endolimfatic

− excitantul specific

acceleraţia unghiulară

• CANALELE SEMICIRCULARE

− denumite după orientarea lor faţă de vestibul lateral superior Posterior

au 2 extremităţi: extremitate ampulară extremitate neampulară →

conţine endolimfă

− ampulele can. semicirc. membr. →creste ampulare → cel. senzoriale

− cilii celulelor senzoriale + substanţagelatinoasă = cupula formă de pensulă ajunge până în tavanul ampule constituie un perete despărţitor

mobil în calea curentului endolimfatic

− excitantul specific

acceleraţia unghiulară

SISTEMUL VIZUALSISTEMUL VIZUAL• STRUCTURA OCHIULUI• Ochiul este alcatuit din 3 segmente: receptor, de

conducere si central.

• FORMAREA IMAGINILOR

• FUNCŢIA DE RECEPTOR A RETINEI

• CĂILE VIZUALE

• ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CORTEXULUI VIZUAL

• STRUCTURA OCHIULUI• Ochiul este alcatuit din 3 segmente: receptor, de

conducere si central.

• FORMAREA IMAGINILOR

• FUNCŢIA DE RECEPTOR A RETINEI

• CĂILE VIZUALE

• ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CORTEXULUI VIZUAL

STRUCTURA OCHIULUISTRUCTURA OCHIULUI1. STRATUL EXTERN

− are structură fibroasă, indistensibilă− include:

corneea transparentă - la polul anterior al ochiului

conjunctiva sclera albă şi opacă

2. STRATUL MIJLOCIU = choroida− este bogată în vase sanguine → asigură nutriţia ochiului− partea anterioară are mai multe structuri diferenţiate:

irisul - separă camera anterioară a ochiului de camera posterioară - dă culoarea ochilor

pupila - deschiderea centrală a irisului- Φ var. controlează cantit. de lumină ce ajunge la retină- contr. m. dilatator pupilar → controlată de SNVs ↑Φ- contr. m. constrictor pupilar →controlată de SNVp ↓Φ

corpul ciliar− muşchiul ciliar (contracţie bombarea cristalinului)− procesele ciliare → secretă umoarea apoasă în camera post. a ochiului

3. STRATUL INTERN = retina− conţine receptorii pentru lumină (fotoreceptorii)

1. STRATUL EXTERN− are structură fibroasă, indistensibilă− include:

corneea transparentă - la polul anterior al ochiului

conjunctiva sclera albă şi opacă

2. STRATUL MIJLOCIU = choroida− este bogată în vase sanguine → asigură nutriţia ochiului− partea anterioară are mai multe structuri diferenţiate:

irisul - separă camera anterioară a ochiului de camera posterioară - dă culoarea ochilor

pupila - deschiderea centrală a irisului- Φ var. controlează cantit. de lumină ce ajunge la retină- contr. m. dilatator pupilar → controlată de SNVs ↑Φ- contr. m. constrictor pupilar →controlată de SNVp ↓Φ

corpul ciliar− muşchiul ciliar (contracţie bombarea cristalinului)− procesele ciliare → secretă umoarea apoasă în camera post. a ochiului

3. STRATUL INTERN = retina− conţine receptorii pentru lumină (fotoreceptorii)

• Globul ocular este alcatuit din: invelisuri, aparatul optic si receptor.

• a) Invelisul Globului Ocular este alcatuit din:-sclerotica = o tunica fibroasa, alba, cu rol

protector, de natura conjunctiva. Se insera musculatura globului ocular. Muschiul, oblicul inferior, dreptul superior, dreptul inferior si dreptul intern sunt inervati de oculomotori. Dreptul esxtern e inervat de nervul 6(abducens), oblicul superior e inervat de nervul 4(trohlear).

-anterior se continua cu corneea transparenta.

-posterior e strabatuta de nervul optic.-coroida e o tunica vasculara, pigmentata si

vascularizata. Are rol trofic.-anterior, coroida prezinta irisul si corpul

ciliar.-corpul ciliar e format din procese ciliare si

muschi ciliari.-retina prezinta celule fotoreceptoare.

• Globul ocular este alcatuit din: invelisuri, aparatul optic si receptor.

• a) Invelisul Globului Ocular este alcatuit din:-sclerotica = o tunica fibroasa, alba, cu rol

protector, de natura conjunctiva. Se insera musculatura globului ocular. Muschiul, oblicul inferior, dreptul superior, dreptul inferior si dreptul intern sunt inervati de oculomotori. Dreptul esxtern e inervat de nervul 6(abducens), oblicul superior e inervat de nervul 4(trohlear).

-anterior se continua cu corneea transparenta.

-posterior e strabatuta de nervul optic.-coroida e o tunica vasculara, pigmentata si

vascularizata. Are rol trofic.-anterior, coroida prezinta irisul si corpul

ciliar.-corpul ciliar e format din procese ciliare si

muschi ciliari.-retina prezinta celule fotoreceptoare.

• b) Aparatul Optic-corneea transparenta este

nevascularizata si bogat inervata prin terminatii nervoase libere.

-umoarea apoasa e un lichid transparent secretat de procese ciliare si drenata prin sistemul nervos.

-cristalinul este o lentila biconvexa, transparenta, inevlita intr-o membrana numita cristaloida. Este legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu e vascularizat si nici inervat.

-corpul vitros e un gel transparent.

• b) Aparatul Optic-corneea transparenta este

nevascularizata si bogat inervata prin terminatii nervoase libere.

-umoarea apoasa e un lichid transparent secretat de procese ciliare si drenata prin sistemul nervos.

-cristalinul este o lentila biconvexa, transparenta, inevlita intr-o membrana numita cristaloida. Este legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu e vascularizat si nici inervat.

-corpul vitros e un gel transparent.

• c)Receptorul-retina e alcatuita din 10 straturi celulare:

stratul pigmentar, stratul cu conuri si bastonase, limitanta externa, stratul globular extern, stratul plexiform extern, stratul neuronilor bipolari, stratul plexiform intern, stratul neuronilor multipolari, fibrele optice, limitanta interna.

-celulele cu conuri sunt aproximativ 7 milioane, predomina in pata galbena si constituie in eclusiviatate fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima.

-pigmentul fotosensibil este iodopsina.-celulele cu conuri au rol in vederea diurna,

in perceperea culorilor si a formelor.-celulele cu bastonase sunt 130 de milioane,

sunt mai numeroase la periferie si mai putine in pata galbena.

-pigmentul fotosensibil este rodoxina.-celulele cu bastonase asigura vederea la

lumina slaba si cea nocturna.

• c)Receptorul-retina e alcatuita din 10 straturi celulare:

stratul pigmentar, stratul cu conuri si bastonase, limitanta externa, stratul globular extern, stratul plexiform extern, stratul neuronilor bipolari, stratul plexiform intern, stratul neuronilor multipolari, fibrele optice, limitanta interna.

-celulele cu conuri sunt aproximativ 7 milioane, predomina in pata galbena si constituie in eclusiviatate fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima.

-pigmentul fotosensibil este iodopsina.-celulele cu conuri au rol in vederea diurna,

in perceperea culorilor si a formelor.-celulele cu bastonase sunt 130 de milioane,

sunt mai numeroase la periferie si mai putine in pata galbena.

-pigmentul fotosensibil este rodoxina.-celulele cu bastonase asigura vederea la

lumina slaba si cea nocturna.

STRUCTURA RETINEISTRUCTURA RETINEI− origine embriologică

comună cu cea a creierului1. stratul celulelor pigmentare2. stratul celulelor cu conuri şi

cu bastonaşe3. limitanta externă4. stratul nuclear extern5. stratul plexiform extern6. stratul nuclear intern7. stratul plexiform intern8. stratul ganglionar9. stratul fibrelor optice10. limitanta internă

− origine embriologică comună cu cea a creierului

1. stratul celulelor pigmentare2. stratul celulelor cu conuri şi

cu bastonaşe3. limitanta externă4. stratul nuclear extern5. stratul plexiform extern6. stratul nuclear intern7. stratul plexiform intern8. stratul ganglionar9. stratul fibrelor optice10. limitanta internă

FORMAREA IMAGINILORFORMAREA IMAGINILOR

• Principiile fizice ale formării imaginilor– structurile transparente ale ochiului se

comportă asemeni unor lentile

• Mediile refringente ale ochiului

• Acomodarea

• Principiile fizice ale formării imaginilor– structurile transparente ale ochiului se

comportă asemeni unor lentile

• Mediile refringente ale ochiului

• Acomodarea

ACOMODAREAACOMODAREA

• DEFINIŢIE– formarea unei imagini clare a unui obiect situat la o distanţă < 6 m

• PROCESUL ACOMODĂRII– se realizează prin intermediul unui reflex controlat de SNV → nervul

cranian III– are trei componente:

bombarea cristalinului − contracţia muşchiului ciliar relaxează fibrele zonulare ↑

convexitatea şi puterea de refracţie a cristalinului ochiul poate focaliza obiecte situate mai aproape

contracţia pupilei − are ca scop reducerea ariei prin care lumina poate intra în

ochiconvergenţa privirii − axele celor doi ochi îşi modif. poziţia pt. a menţine ambii

ochi focalizaţi pe obiect

• DEFINIŢIE– formarea unei imagini clare a unui obiect situat la o distanţă < 6 m

• PROCESUL ACOMODĂRII– se realizează prin intermediul unui reflex controlat de SNV → nervul

cranian III– are trei componente:

bombarea cristalinului − contracţia muşchiului ciliar relaxează fibrele zonulare ↑

convexitatea şi puterea de refracţie a cristalinului ochiul poate focaliza obiecte situate mai aproape

contracţia pupilei − are ca scop reducerea ariei prin care lumina poate intra în

ochiconvergenţa privirii − axele celor doi ochi îşi modif. poziţia pt. a menţine ambii

ochi focalizaţi pe obiect

• Segmentul de conducere-primul neuron al caii optice e reprezentat de

celule bibolare din retina. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.

-al doilea neuron in contituie celulele multipolare retiniene. Axonii acestora formeaza neuronii optici care se incruciseaza partial in chiasma optica, apoi se continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali, unde fac sinapsa cu al treilea neuron. Axonuu neuronilor metetelemici am proiectie corticala.

-din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni(3,4,6), spre maduva cervico-dorsala, spre coliculii cvadrigemeni superiori, spre sistemul activator ascendent.

• Segmentul central-e localizat in lobii occipitali a emisferelor

cerebrale, de o parte si de alta a scizurii calcarine.

• Segmentul de conducere-primul neuron al caii optice e reprezentat de

celule bibolare din retina. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.

-al doilea neuron in contituie celulele multipolare retiniene. Axonii acestora formeaza neuronii optici care se incruciseaza partial in chiasma optica, apoi se continua sub numele de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali, unde fac sinapsa cu al treilea neuron. Axonuu neuronilor metetelemici am proiectie corticala.

-din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni(3,4,6), spre maduva cervico-dorsala, spre coliculii cvadrigemeni superiori, spre sistemul activator ascendent.

• Segmentul central-e localizat in lobii occipitali a emisferelor

cerebrale, de o parte si de alta a scizurii calcarine.

CORTEXUL VIZUALCORTEXUL VIZUAL• localizat în lobul occipital • alcătuit din:

– cortexul vizual primar – cortexul vizual secundar

• localizat în lobul occipital • alcătuit din:

– cortexul vizual primar – cortexul vizual secundar

SISTEMUL GUSTATIVSISTEMUL GUSTATIV

PAPILELE GUSTATIVEPAPILELE GUSTATIVE

MECANISMELE PRODUCERIIPOTENŢIALELOR DE ACŢIUNEMECANISMELE PRODUCERII

POTENŢIALELOR DE ACŢIUNE

• STIMULI– proprietăţile chimice ale diferitelor substanţe

• SUBSTANŢELE SĂRATE– depolarizează celulele receptoare pentru gustul sărat– perceput pe întreaga suprafaţă a limbii

• SUBSTANŢELE ACRE– depolarizează celulele receptoare pentru gustul acru– este perceput pe părţile laterale ale limbii.

• SUBSTANŢELE DULCI– depolarizează celulele receptoare pentru gustul dulce– se percepe cu vârful limbii

• SUBSTANŢELE AMARE– depolarizează celulele receptoare pentru gustul amar– este perceput de receptorii gustativi de la baza limbii

• STIMULI– proprietăţile chimice ale diferitelor substanţe

• SUBSTANŢELE SĂRATE– depolarizează celulele receptoare pentru gustul sărat– perceput pe întreaga suprafaţă a limbii

• SUBSTANŢELE ACRE– depolarizează celulele receptoare pentru gustul acru– este perceput pe părţile laterale ale limbii.

• SUBSTANŢELE DULCI– depolarizează celulele receptoare pentru gustul dulce– se percepe cu vârful limbii

• SUBSTANŢELE AMARE– depolarizează celulele receptoare pentru gustul amar– este perceput de receptorii gustativi de la baza limbii

SISTEMUL OLFACTIVSISTEMUL OLFACTIV

• 1). Segmentul receptor este format din epiteliul olfactiv, contituit din celule receptoare si din celule de sustinere incluse in mucoasa olfactiva.

-mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm² si este dispusa in regiunea superioara a foselor nazale. Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi. Dendritele acestora prezinta butoni olfactivi de la care pleaca 6-8 cili olfactivi receptori, care depasesc celulele de sustinere si patrund in mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive.

• 2). Segmantul de conducere-axionii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat in manunchiuri lama ciuruita a etmoidului si patrund in cutia craniana, formand nervii olfactivi cu traseu pana la bulbii olfactivi. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive. Axonii acestora se despart: o parte trec in bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza tracturile olfactive, care se proiecteaza in cortex.

• 3). Segmentul central este reprezentat de paleocortexul olfactiv, aria de protectie primara a aferentelor olfactive.

• 1). Segmentul receptor este format din epiteliul olfactiv, contituit din celule receptoare si din celule de sustinere incluse in mucoasa olfactiva.

-mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm² si este dispusa in regiunea superioara a foselor nazale. Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi. Dendritele acestora prezinta butoni olfactivi de la care pleaca 6-8 cili olfactivi receptori, care depasesc celulele de sustinere si patrund in mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive.

• 2). Segmantul de conducere-axionii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat in manunchiuri lama ciuruita a etmoidului si patrund in cutia craniana, formand nervii olfactivi cu traseu pana la bulbii olfactivi. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive. Axonii acestora se despart: o parte trec in bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza tracturile olfactive, care se proiecteaza in cortex.

• 3). Segmentul central este reprezentat de paleocortexul olfactiv, aria de protectie primara a aferentelor olfactive.

RECEPTORII OLFACTIVIRECEPTORII OLFACTIVI• LOCALIZARE → mucoasa olfactivă

– la nivelul cornetului superior– culoare gălbuie – suprafaţa de 2,5 cm2

– structura: receptori olfactivi celule de susţinere celule secretoare de mucus

• STRUCTURA → neuroni bipolari modificaţi :– o prelungire periferică

ajunge până la suprafaţa mucoaseise termină cu o porţiune dilatată ca o cupă = vezicula olfactivăprezintă cili olfactivi (10-12 cili/neuron receptor)

– o prelungire centrală intră în alcătuirea nervului olfactiv

• LOCALIZARE → mucoasa olfactivă – la nivelul cornetului superior– culoare gălbuie – suprafaţa de 2,5 cm2

– structura: receptori olfactivi celule de susţinere celule secretoare de mucus

• STRUCTURA → neuroni bipolari modificaţi :– o prelungire periferică

ajunge până la suprafaţa mucoaseise termină cu o porţiune dilatată ca o cupă = vezicula olfactivăprezintă cili olfactivi (10-12 cili/neuron receptor)

– o prelungire centrală intră în alcătuirea nervului olfactiv

STIMULAREA RECEPTORILOR OLFACTIVISTIMULAREA RECEPTORILOR OLFACTIVI

− mucusul → una sau mai multe proteine fixatoare de substanţe odorante (OBP): – fixează – concentrează– transferă receptorilor

− cilii celulelor olfactive → receptori specifici pentru substanţele odorante

− mucusul → una sau mai multe proteine fixatoare de substanţe odorante (OBP): – fixează – concentrează– transferă receptorilor

− cilii celulelor olfactive → receptori specifici pentru substanţele odorante

substanţa substanţa odorantodorantăă

STIMULII OLFACTIVISTIMULII OLFACTIVI

• CLASIFICARE:– specifici (adecvaţi) - substanţe odorifere ai căror vapori stimulează celulele olfactive– nespecifici (inadecvaţi) - substanţe chimice - inodore în sine

- excită terminaţiile nervului V- exemple: subst. iritante→ strănut, lăcrimare, inhibarea resp.

• SENZAŢII OLFACTIVE PRINCIPALE (prisma olfactivă Hening)– mirosuri de flori– mirosuri de fructe– mirosuri de putrefacţie– mirosuri de condimente– mirosuri de prăjire– mirosuri de răşină

• APRECIEREA SENZAŢIEI OLFACTIVE → prin tonusul emoţional – afectiv:– plăcut– neplăcut

• CARACTERISTICILE STIMULILOR OLFACTIVI– să fie volatile - creşterea volatilităţii intensifică excitaţia receptorilor olfactivi– să aibă o anumită presiune parţială a vaporilor– să se dizolve în mucusul ce acoperă epiteliul olfactiv– să se dizolve în lipidele din compoziţia membr. celulare difuziunea rapidă

• CLASIFICARE:– specifici (adecvaţi) - substanţe odorifere ai căror vapori stimulează celulele olfactive– nespecifici (inadecvaţi) - substanţe chimice - inodore în sine

- excită terminaţiile nervului V- exemple: subst. iritante→ strănut, lăcrimare, inhibarea resp.

• SENZAŢII OLFACTIVE PRINCIPALE (prisma olfactivă Hening)– mirosuri de flori– mirosuri de fructe– mirosuri de putrefacţie– mirosuri de condimente– mirosuri de prăjire– mirosuri de răşină

• APRECIEREA SENZAŢIEI OLFACTIVE → prin tonusul emoţional – afectiv:– plăcut– neplăcut

• CARACTERISTICILE STIMULILOR OLFACTIVI– să fie volatile - creşterea volatilităţii intensifică excitaţia receptorilor olfactivi– să aibă o anumită presiune parţială a vaporilor– să se dizolve în mucusul ce acoperă epiteliul olfactiv– să se dizolve în lipidele din compoziţia membr. celulare difuziunea rapidă

CĂILE DE CONDUCERECĂILE DE CONDUCERE• PROTONEURONUL

– celulele olfactive – rol în recepţie şi conducere– axonii

formează nervul olfactiv străbat lama ciuruită a osului etmoid ajung bulbul olfactiv (centrii olfactivi primari)

DEUTONEURONUL− celulele mitrale şi celulele în pensulă din bulbul olfactiv

CENTRII OLFACTIVI SECUNDARI− localizaţi în:

cortexul prepiriform (care reprezintă proiecţia specifică principală)cortexul periamigdalianhipocamp

Rol: se formează senzaţia olfactivă grosieră• CENTRII CORTICALI TERŢIARI

– localizaţi în:lobul temporal cortexul prefrontal

− Rol: se formează senzaţia olfactivă conştientă• CĂILE OLFACTIVE REFLEXE (CORTICOFUGE)

– leagă hipocampul (rinencefalul) cu centrii din diencefal, mezencefal, nucleii trunchiului cerebral, formaţiunea reticulată

– produc mişcări reflexe şi răspunsuri vegetative la stimulii olfactivi

• PROTONEURONUL – celulele olfactive – rol în recepţie şi conducere– axonii

formează nervul olfactiv străbat lama ciuruită a osului etmoid ajung bulbul olfactiv (centrii olfactivi primari)

DEUTONEURONUL− celulele mitrale şi celulele în pensulă din bulbul olfactiv

CENTRII OLFACTIVI SECUNDARI− localizaţi în:

cortexul prepiriform (care reprezintă proiecţia specifică principală)cortexul periamigdalianhipocamp

Rol: se formează senzaţia olfactivă grosieră• CENTRII CORTICALI TERŢIARI

– localizaţi în:lobul temporal cortexul prefrontal

− Rol: se formează senzaţia olfactivă conştientă• CĂILE OLFACTIVE REFLEXE (CORTICOFUGE)

– leagă hipocampul (rinencefalul) cu centrii din diencefal, mezencefal, nucleii trunchiului cerebral, formaţiunea reticulată

– produc mişcări reflexe şi răspunsuri vegetative la stimulii olfactivi

• FUNCŢIILE SENSIBILITĂŢII OLFACTIVE:– selecţia hranei– activitatea sexuală şi instinctuală– adaptarea la mediu, intervine în protecţie şi recunoaşterea

mediului– îmbogăţirea vieţii psihice a individului, prin reacţii afective

pozitive sau negative– stimulează activitatea secretorie şi motorie reflexă a tractului

digestiv

• FUNCŢIILE SENSIBILITĂŢII OLFACTIVE:– selecţia hranei– activitatea sexuală şi instinctuală– adaptarea la mediu, intervine în protecţie şi recunoaşterea

mediului– îmbogăţirea vieţii psihice a individului, prin reacţii afective

pozitive sau negative– stimulează activitatea secretorie şi motorie reflexă a tractului

digestiv