Post on 17-Jan-2020
Cyan Magenta YellowBlack
Mul]i elevi competitivi[i un liceu prestigios
NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2011
Seria a X-a
Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „
Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8
Sfin]ii Petru [iPavel au stat deveghe
Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3
Arc peste timp Sport
Cre[tem, \ncet [i sigur, dac# pu-tem spune a[a \ntr-un amestecpestri] de opinii care invadeaz# petoate c#ile dup# e[ecul, pe dreptcuv@nt, care a explodat \n sistemulde \nv#]#m@nt odat# cu ultima se-siune a bacalaureatului. Nu inten-]ion#m s# dezvolt#m acest subiect,dar nici s#-l trecem cu vederea, maiales atunci c@nd aducem \n aten]iacititorului un subiect legat de [coal#.A[adar, facem efortul de a scoatecuv@ntul eveniment (pozitiv) dinsfera oximoronic# atunci c@nd vinevorba de ... subiectul propus. Oarede ce nimeni nu \n]elege c# [coalanu este dec@t o institu]ie, o crea]iea unui sistem statal ce se vrea mo-dern [i care o gestioneaz# financiar,logistic [i cu resursa pe care tot elo produce? De ce nimeni nu are \nvedere ierarhia fireasca cu privirela latura educa]ional# a omului -familie, institu]ie, societate? {i dece oare devenim nostalgici amintin-du-ne de scoala de pe timpul meu,care a dat oameni, dom’le...Adev#rat, dar s# lu#m \n considerarefactorul principal, familia, efecteleunei educa]ii pe care p#rin]ii, buniciino[tri au primit-o \ntr-o perioad# \ncare etica s#n#toas# dintre cele dou#r#zboie \nc# se sim]ea. Restul eracon[tiin]a, r#s#rit# s#n#tos \n con-di]iile unui mediu neotr#vit demodelele cu conturi grase pentrucare \mplinirea material# nu a avutnicio leg#tur# cu [coala, chiar aceeade pe timpul meu! {i atunci, noi,numi]i c@ndva dascali, putem spunec# mai lucr#m [i cu materialulclientului, doar dac# ne permite]i.
Dar s# nu generaliz#m, la o ana-liz# succint# se poate observa c#e[ecul este concentrat \ntr-o anumit#zon#, accea a Grupurilor {colare [i
a Liceelor cu Profil Tehnologic. Dece? Foarte simplu: este genera]iade elevi care nu a trecut de Exame-nul de Capacitate, cum era numit,majoritatea \nscriindu-se la regre-tatele Scoli de Arte [i Meserii, adic#,\n cele mai multe cazuri, nu st#p@-neau suficient de bine elementelede exprimare scris# sau oral# \nlimba rom@n# [i nici no]iuni studiatede calcul matematic, s# nu maivorbim de istoria sau geografiapatriei! {i dac# tot au fost [cola-riza]i, c# doar nu era sa r#m@n#copii \n strad#, c# sunt firavi sauau \nclina]ii spre meserii, dupa unan de completare, au uitat repedec# Bacalaureatul nu este obligatoriu[i s-au n#pustit spre probe, doar-doar le va sur@de [ansa!
{i totu[i, exist# aici [i o conse-cin]# de tip pozitiv? Eu cred c# da,\n sensul c#, p#rin]ii, aceia care nus-au gr#bit s# caute vinova]i cu oricepre], vor c#uta poate mai des \n ...s# le spunem ghiozdanele copiilor,s# \i conving# s# renun]e la caietelede detoate, s# le cumpere manuale(nu, nu le d# statul), s#-i verifice lateme [i s# le explice c# este necesar[i de datoria lor s# se preg#teasc#pentru via]# \ntru-un sistem edu-cational urm@nd regulile acestuia.Posibil c# experimentele au demons-trat c# nu poti face din mercsprinetr-viteza cum nici calul s#intre \n cochilie, c# fiecare \[i arelocul s#u, fructificat apoi desocietate. {i dac# unii a[teapt#timpuri mai bune, noi, cei de laGRUPUL {COLAR “{TEFANANGHEL” B#ile[ti ne a[tept#melevii, [i nu oricum, ci \n conditiileunei schimb#ri pe c@t de normal#,pe at@t de radical#, lucru care s-aobservat cu prilejul evenimentuluianual al [colii noastre, numit ZileleGrupului {colar {tefan AnghelB#ile[ti care s-a desf#[urat \n pe-rioada 1-4 iunie. Transformarea decare vorbeam a fost un proces nutocmai u[or [i care a \nceput demai bine de doi ani, odat# cu
preluarea manageriatului de c#tredl. director V#duva Cristian, perioa-d# scurt# totu[i pentru realizareacelor ce ast#zi se pot vedea. Pescurt, [coala are o fa]# cu totul nou#,un corp nou de s#li de clas#, mo-dern, patru \nc#peri anex#, labora-toare specializate pentru fiecareprofil, redotate, un solar propriu,func]ional [i gata de produc]ie, dou#miniparcuri \n incinta liceului,mobilier nou, o cantin# ref#cut#practic \n cele mai mici detalii, cugrupuri sanitare noi, mobilier ultra-modern, sal# de informatic# nou#.La aceast# dat#, men]ion#m c# aufost alocate fonduri [i pentru rea-menajarea c#minului de care dispu-nem, recondi]ionarea du[urilor [iconstruirea de grupuri sanitare noiindividuale. De asemenea, ne m@n-drim cu faptul c# [coala noastr# seimplic# activ [i constant, prin acti-vit#]i extracurriculare, \n via]acultural#, activit#]i cu scop ecologicsau de \ntrajutorare \n via]a comu-nit#]ii b#ile[tene, unele activit#]idevenind deja tradi]ionale, amintindaici T@rgul Toamnei, Concursul deColinde, Concursul de Pr#jituri, Fii{i Tu Mo[ Cr#ciun, Let’s Do ItRomania, De Dragobete S#rut#...Rom@ne[te [i altele.
Evenimentul amintit a fost unsucces – o spunem cu satisfac]ienu numai noi, care am \nteles c#aici este o parte din noi [i ne-ammobilizat a[a cum am [tiut mai bine,dar [i cadre ale ISJ Dolj care ne-au vizitat anul acesta – consistent[i benefic, de[i a fost edi]ia pilot.Aceasta a avut ca ternen de desf#-[urare perioada 1-4 iunie, debut@ndcu Zilele Por]ilor Deschise [ifinaliz@ndu-se cu primul simpozioncare a avut loc sub egida [coliinoastre, cu tema Tehnologii Moder-ne de Ob]inere a ProduselorEcologice. Astfel, \n zilele de mier-curi [i joi au fost a[tepta]i vizitatori\ncep@nd cu orele 11. Startul a fostdat miercuri de campionatul defotbal intern, finala disput@ndu-se
joi [i fiind c@stigat# de clasa a IX-a B. Tot atunci a fost prezentat [imeciul demonstrativ al echipei deoin# a grupului nostru [colar, ziuade vineri beneficiind [i de prezent#riale laboratoarelor, demonstra]ii \ncadrul acestora, de notat fiind aceeaa d-nei prof. Stoicescu Elena, medicveterinar, \n care s-a prezentatindentificarea trichinelozei \n dife-rite tipuri de ]esut. Au fost prezenteaici toate [colile din ora[ul nostru,Centrul Educa]ional Teodora,institu]ie cu care liceul nostru areun parteneriat fructuos, dar [i [colidin \mprejurimile B#ile[tiului,precum Scoala Gh. Jienescu Rast,{coala cu cls I-VIII Izvoare,Afuma]i [i altele. Oaspe]ii au pututviziona sceneta “Scurt# comedie cuolteni”, cu un scenariu la care [i-audat concursul chiar elevii-actori,\ndruma]i de d-[oara prof. MariaNinu, dansul demonstrativ al trupeide majorete, cu coregrafie proprie,\ndrumator d-[oara prof. LoredanaIancu [i forma]ia de dansuripopulare, instruit# de subsemnatul.
S@mb#t#, 4 iunie a fost ultima zidin calendarul Zilelor Grupului{colar {tefan Anghel, acesteiafiindu-i rezervat# Simpozionul cutema Tehnologii Moderne de Ob-]inere a Produselor Ecologice, Edi]iaI. Scopul simpozionului a fost acelade a supune dezbaterii tehnologiileprin care se pot ob]ine produse detip eco, punerea \n practic# aacestora \n func]ie de dot#rile[colilor de profil, valorificarea lor,exemple practice de ob]inere aacestor produse, dar [i con[tienti-zarea opiniei publice cu privire lafactorii de poluare, a unei alimenta]iis#n#toase [i nevoia de bio \ntr-osociatate interesat# tot mai pu]in deacest aspect.
Primirea invita]ilor a avut loc \ntreorele 10 si 10.30, timp \n care s-aputut vizita [i loca]ia noastra, urmat#de deschiderea oficiala prin cuv@n-t#rile d-lui director V#duva Cristian[i a d-nei prof. Iancu Mihaela, din
partea CCD Dolj, d-nei prof. Gher-ghinescu Cristina, Inspector desector [i d-[oarei prof. Golfi]aIonela, coordonator de activit#]i. In-tervalul orar 11-12.15 a fost rezervatprezent#rii de referate, moderatordl. prof. Cecea Emilian, dup# careparticipan]ii s-au bucurat de un scurtprogram artistic pe care l-ampreg#tit \mpreun# cu elevii. _ntreorele 12.30 si 12.45 cei prezen]i auputut asista la atelierul organizataici, o expozitie de produse ecolo-gice, moderator atelier medic Stoi-cescu Elena. Dup# ora 13, dl. prof.V#duva Cristian a prezentat unmoment sportiv demonstrativ, dupacare oaspe]ii prezenti au putut trecela dezbateri [i concluzii. La sim-pozion au fost prezen]i participan]ide la numeroase imstitu]ii [colaredin jude]ul Dolj, dar [i din jude]eleOlt si Gorj, precum [i de la Casade Cultur# Amza Pellea B#ile[ti.
Spuneam ceva mai sus c# grupulnostru [colar se afl# \n transformare,[i o repet, pentru ca rezultatele \nceps# se vad# [i prin prisma evolu]ieicadrelor didactice de aici, lucru carea dus la formularea de cereri totmai numeroase pentru locurileliceului de aici, astfel, \n anul scolar20011-2012 a fost aprobat un plande [colarizare cu 5 clase pentruclasele a IX-a, pentru urmatoarelespecializ#ri: electric, mecanic,electromecanic, resurse naturale siprotec]ia mediului, 2 clase ( profilveterinar si agricol). Majoritateaspecializ#rilor au un num#r de 30de locuri, ocupate \n cea mai mareparte, Grupul {colar {tefan AnghelB#ile[ti a[tept@nd \n continuare\nscrieri pentru num#rul de locurir#mase vacante la specializareaResurse naturale.
{i pentru a completa paleta culucruri frumoase pe care am expus-o, v# invit#m s# lectura]i articolul”{i Grupul {colar <{tefan Anghel>are performeri”..
Prof. Ionu] POPESCU
Grupul {colar “{tefan Anghel” B#lie[ti – eveniment:
Zilele Grupului {colar “{TEFAN ANGHEL”
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345
2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7
iulie 2011
_n num#rul 5 al Gazetei, colabo-ratorul nostru, Aura[-Tedy Popa,elogia elevii [i profesorii de la Liceul“Mihai Viteazul” pentru rezultateledeosebite ob]inute la olimpiadele [iconcursurile [colare, rezultate princare au contribuit la cre[tereaprestigiului liceului [i se confesa c#,\n calitate de b#ile[tean, se m@ndre[tecu aceste reu[ite de excep]ie.
_n urm# cu trei ani, monitorizamrezultatele pe care le-au ob]inut elevii[i profesorii de la “fratele” mai mical liceului, Grupul {colar “{tefanAnghel” [i concluzionam, parafra-z@ndu-l pe Sadoveanu, c# “nasc [i laaceast# unitate [colar# oameni”. Elo-giam cu acel prilej maturitatea [i \n]e-lepciunea profesorilor [i conducerii[colii care s-au orientat spe acele dis-cipline de \nv#]#m@nt la care eleviipot face performan]#, adic# discipli-nele de specialitate, conform structuriiclaselor [i meseriilor \n care sepreg#tesc elevii.
De data aceasta, dup# cum se vavedea, obiectivele au fost mai \n-dr#zne]e [i au vizat o gam# mai larg#din curricula [colar#. Spre lauda lor,elevii [i profesorii s-au angajat laefort nedr#muit, suplimentar, aumuncit cu perseveren]# [i tenacitateiar rezultatele n-au \nt@rziat s# apar#,aduc@nd cu ele acel pl#cut sentimental datoriei \mplinite.
_n cadrul Olimpiadei Na]ionale aSportului {colar, echipa de oin#,
preg#tit# cu entuziasm [i profesio-nalism de \nsu[i directorul [colii, prof.Cristian V#duva, av@nd \n compo-nen]# elevii: Trandafir C#t#lin, Ju-gravu Victor Florinel, Mo]#]#ianuIonu], Matei Florin M#d#lin, Nico-laescu Costinel, Chis#r Nicu[orEugen, Rotaru Gheorghe C#t#lin,St#ncurel Ionu] Ciprian, Mo]#]#ianuCosmin Daniel, Crecea Iulian, P#du-reanu Ciprian Marian, T#l\ng# Ionu]Marius, Cioan# Lucian Costel [i PetoAlin, dup# ce a ob]inut locul I lafaza jude]ean# [i la cea regional#, s-acalificat pentru faza na]ional#, iar,din confruntarea cu cele mai buneechipe din ]ar#, a \mbog#]it suita depremii a [colii cu o binemeritat# [ionorant# men]iune.
Elevii [colii s-au f#cut cunoscu]i[i s-au dovedit competitivi [i laOlimpiada tehnic# , faza jude]ean#,la care s-au ob]inut rezultate ce nustau la \ndem@na oricui.
a) Tenician veterinar, elevi preg#-ti]i cu r#bdare [i pasiune de dna prof.medic veterinar Elena Stoicescu:Lungu Marius – premiul I, calificatla faza na]ional#; Burtea Carmen –premiul al II-lea [i V#duva Leliana– premiul al III-lea;
b) Tehnician \n instala]ii elec-trice, \ndruma]i cu migal# de ade-v#ra]i sfetnici ai elevilor, prof. ing.Emilian Cecea, prof ing. Floarea}uncu [i maistrul instructor MarianLaz#r: Coad#lat# Carmen [i Mo]#]#-
ianu Dorin – men]iune;c) Tehnician \n agricultur# ,
rezultatele fiind rod al minu]iozit#]ii[i d#ruirii dnei prof ing Maria Rotaru[i maistru instructor, licen]iat, Tan]aMicu: Tru[c# Monica – premiul alII-lea; Filip Andrei – premiul al III-lea [i Ne]oiu Paula – men]iune.
La faza jude]ean# a Olimpiadeide Religie, eleva Postnaie[ Nicoleta,\ndrumat# cu tact [i cu eforturi gene-roase de dna prof. Ionela VeronicaCatan#, a reu[it s# ob]in# o men]iune,ceea ce nu este de ici de colo.
Tot o meritat# men]iune a fostacordat# elevului Crecea Iulian (carea mai participat [i la olimpiada desport [i la alte discipline de \nv#]#-m@nt), succes ob]inut [i gra]ie com-peten]ei [i acribiei cu care a fostpreg#tit de dna prof Mihaela {chiopu.
Succese apreciabile s-au ob]inut [ila alte competi]ii [colare. La Con-cursul jude]ean “Robo]i \n ac]iu-ne” , eforturile nedr#muite ale dneiinginer Floarea }uncu [i ale elevilorCoad#lat# Carmen [i Caliu Mariusau avut ca rezultat ob]inerea a dou#premii al II-lea.
_n sf@r[it, dar nu \n ultimul r@nd,Concursul Interjude]ean “Sf@r[itde Toamn#”, a adus mari satisfac]iicolectivului de cadre didactice [i, cudeosebire, dnei prof M#d#lina Dobro-geanu, elevii \ndruma]i cu profesio-nalism [i tenacitate de inimoasa pro-fesoar# aduc@nd \n vitrina unit#]ii [co-
lare noi trofee: Crecea Iulian –premiul I [i Rotaru C#t#lin – premiulal II-lea.
Consider#m c#, av@nd \n vedere c#la Grupul {colar “{tefan Anghel” ca[i la alte licee tehnologice nu “se\nghesuie” s# vin# cei mai buni elevi,ace[tia \ndrept@ndu-se spre liceele teo-retice (cei mai dota]i spre cele detop), rezultatele ob]inute sunt destulde onorante [i to]i cei care [i-au aduscontribu]ia la ob]inerea lor merit#felicit#ri [i pre]uire aparte. Chiar dac#uneori [i de c#tre unii sunt privi]ipu]in “de sus”, artizanii acestor suc-cese – profesorii [i elevii – mode[ti,cu sim]ul m#surii [i cu un mare gradde responsabilitate, se respect# \n[i[i,]in pasul cu rigorile [i exigen]ele\nv#]#m@ntului nostru (at@tea c@te suntele \n acest moment), av@nd \n per-manen]# \n g@nd [i \n fapte dorin]ade autodep#[ire.
_n ciuda mentalit#]ii \nr#d#cinate \nmintea unora, Grupul {colar “{tefanAnghel” se impune pe zi ce trece, nunumai prin schimbarea la fa]# aproapeincredibil# a cl#dirii \n care \nva]#elevii, prin cantina modern# [iaspectul \ngrijit al cur]ii, ci [i prinperforman]ele [colare, ceea ce esteflatant, \n#l]#tor pentru to]i cei caremuncesc \n acest colectiv cu unitatede vederi [i interese, cu un directorinimos [i bun gospodar.
Gh. GHEORGHI{AN
Dup# ce am trecut \n revist# oserie de nereguli-confuzii \n utiliza-rea neologismelor, \ncerc@nd, pe c@tposibil, elucidarea lor, vom abordaacum un alt gen de gre[eli [i anume,folosirea unor neologisme cu alt sensdec@t cel corect.
- a adjudeca \nseamn#, corect,“a da, a atribui un bun c@[tig#toruluiunei licita]ii”. Prin urmare, este gre[its# spui “Echipa noastr# [i-a adju-decat victoria \n meciul cu Luxem-burg”, fiindc# rezultatul nu s-aob]inut \n urma unei licita]ii, ci \nurma unei \ntreceri sportive.
- alterca]ie se explic# prin “ceart#,disput#, schimb de cuvinte grele”.Deci, este incorect s# spui “alterca]ieverbal#”, ceea ce reprezint# un pleo-nasm (cum ar fi ap# ud# sau aavansa \nainte) iar, pe de alt# parte,b#taia nu este alterca]ie, ci... b#taie!
- artefactul este “o imagine fals#\n radiografii” dar, mai nou, se uti-lizeaz# pentru a denumi piesearheologice valoroase.
- cenotaf este “un monument fu-nerar construit \n memoria unui per-sonaj al c#rui corp a disp#rut sau seg#se[te \n alt# parte”. Adesea, el sefolose[te cu sens gre[it, pentrumorm@ntul obi[nuit al unui erou.
- chermez# (scris cu z conformultimului Dic]ionar ortografic), esteo “serbare c@mpeneasc# cu muzic#[i dans”, deci se desf#[oar# \n aerliber, ci nu \n interiorul unui localsau al unei locuin]e.
- conciliabululul este o “consf#-tuire secret# \ntre persoane care punla cale ceva nepermis”. Prin urmare,
P.S. _ntruc@t din r@ndul discipli-nelor de \nv#]#m@nt la care s-auob]inut succese onorante la olimpia-dele [i concursurile [colare, transmisede Liceul “Mihai Viteazul” colabo-ratorului nostru, a fost omis# Chimia,facem o repara]ie moral# fa]# deelevi, pentru c# \n ceea ce o prive[tepe dna prof Emilia Pistri]u nu maieste cazul s# insist#m prea mult. Dnaprofesoar#, slujindu-[i cu pasiune [ionestitate nobila profesie, a reu[it s#-i \narmeze pe elevi cu cuno[tin]etemeinice, trainice [i opera]ionale carefaciliteaz# prezen]a lor \n r@ndulpremia]ilor la olimpiade [i concursuri[colare de c@]iva ani \ncoace.
Merito[ii elevi care s-au impus \nanul [colar 2010-2011 [i au fostm@hni]i c# nu [i-au reg#sit numele\n ziarul nostru sunt:
Olimpiada de Chimie (fazajude]ean#)
Roncea Liliana, cls. a IX-a –men]iune; Pelea Luciana, cls. a X-a– locul al II-lea; Mateescu Andreea,cls. a XI-a – locul al II-lea; Milu]Floriana – locul al II-lea [i For]anFlorentina – locul al III-lea, ambeleclasa a XI-a.
La Concursul de Chimie “RalucaRipan”, Voicu {tefania, cls. a VII-a a ob]inut o men]iune, iar CioroianuC#t#lin, din aceea[i clas#, o men]iunela Concursul Chimexpert.
Felicit#ri lor, profesoarei [i p#rin-]ilor, dublate de superlativa noastr#pre]uire.
nu orice fel de discu]ii sau tratativereprezint# un conciliabul.
- a debuta este un verb folositincorect dar nu semantic ci grama-tical; el este un verb intranzitiv care,deci, nu poate primi complementdirect. Se spune, pe bun# dreptate,“Mihai Eminescu a debutat la revistaFamilia”. Ei bine, \n presa sportiv#(din nou...), apar informa]ii de tipul“Antrenorul Cutare l-a debutat (s.n.)pe juc#torul X”!
- apoi, iar#[i din presa sportiv#(!), o discu]ie util# o prilejuie[tetermenul derbi (scris cu i), chinuitf#r# mil# de ace[ti pseudo-gazetaricerta]i cu limba rom@n#. _n dic]ionarse stipuleaz# foarte clar c# e“\ntrecere sportiv# de mare impor-tan]# ai c#rei participan]i sunt devalori foarte apropiate”. De pild#,sunt de notorietate derbiurile dintreReal Madrid – F.C. Barcelona, A.C.Milan – Inter sau ManchesterUnited – Chelsea Londra la fotbal.Ei bine, la noi pot fi socotitederbiuri [i meciurile dintre Steaua[i Victoria Br#ne[ti sau dintre Rapid[i Gloria Bistri]a.
- a devansa nu este \n niciuncaz sinonim cu a am@na (cumvedem sau auzim adesea ) ci,dimpotriv#, este opusul acestuia: “agr#bi desf#[urarea unui fapt” (eraprogramat anul viitor dar a fostrealizat \n acest an).
- nici emul nu este folosit corect.El \nseamn# concurent, rival [inicidecum discipol, cum \l \nt@lnimuneori. Profesorul universitar Nico-lae Manolescu n-a fost emulul lui
George C#linescu ci discipolul,\nv#]#celul marelui c#rturar.
- la r@ndul lui, verbul a expia se\nt@lne[te uneori cu sensul de adeceda, a \nceta din via]#, c#cisensul s#u real este “a isp#[i ogre[eal#, o vin#”.
- fiesta este \n]eles de obicei cao serbare, o s#rb#torire a unuisucces etc. _n realitate, este “unfestival religios \n ]#rile de limbaspaniol# cu ocazia unui sf@nt”.A[adar, nu orice s#rb#toare estefiesta.
- fortuit este asociat cu “constr@nsde \mprejur#ri”, deci for]at. Asem#-narea sonor# a generat gre[eala, c#citermenul se explic# prin “venit penea[teptate, neprev#zut, \nt@mpl#tor,inopinat”. Prin urmare, enun]ul“Elevul fiind bolnav, a absentatfortuit” este cu totul impropriu.
- hat-trick, un cuv@nt comentat[i cu alt prilej, continu# s# fie folosittotal inadecvat, confundat cu alttermen, tripl#. Ba, ca s# dreag# bu-suiocul, comentatorii sportivi aug#sit [i calificative care s#-l indivi-dualizeze: hat-trick mare, total, plin._nc# o dat#: prin hat-trick \n]elegemtrei goluri \nscrise consecutiv, deacela[i juc#tor, \n aceea[i partid#.
- tot mai frecvent, \nt@lnim for-mul#ri ca aceasta: “Am umblat petot mapamondul [i n-am v#zutmare lucru etc.” Eroare, c#ci mapa-mondul este harta globului p#m@n-tesc, planiglobul [i nu globul p#m@n-tesc \nsu[i. Poate este vorba, \n frazacitat#, de o c#l#torie imaginar# pehart# (iertat#-ne fie ironia!).
- de asemenea, panaceu (“leac,remediu universal”), este utilizatgre[it, pleonastic, ca... panaceuuniversal!
- \n sf@r[it, alt# denaturare de sensne ofer# cuv@ntul periplu, \nt@lnit\n structuri de tipul “\n periplul s#upe la m#n#stirile din Oltenia...”. Defapt, termenul \nseamn# “c#l#toriepe mare \n jurul p#m@ntului, circum-naviga]ie”. Cu alte cuvinte, peripluleste legat de ap# [i de ocolulp#m@ntului.
C. Vom aborda acum o ultim#problem# a domeniului noelogisme-lor [i anume scrierea [i pronun]ialor corect#. Facem, \ns# dou# men-]iuni preliminare: c#, odat# cu noulDic]ionar Ortografic, cel din 2005,numeroase cuvinte [i-au schimbatforma. Astfel, al#turi de variantacorect#, p@n# atunci, circula intens[i o alta, gre[it#. De aceea, autorii_ndreptarului, conform principiuluicaracterului obiectiv al limbii, auimpus forma popular#, devenit#astfel norm#, ad#ug@nd-o ca variant#sau anul@nd-o pe cea veche, ini]ialcorect#. Pentru \n]elegerea acesteimen]iuni, vom da c@teva exemplesugestive. Se considera corect p#rbergamot; acum, corect# este formapopular#, pergamut. Se scria [i sepronun]a petrificat dar vorbireapopular# a impus varianta pietri-ficat. Se scria suset#, acum se scriecu z. _n alte cazuri, cum spuneam,vechea form# considerat# corect#devine secundar# (deci tot corect#,dar preferat# fiind cea care fuseseconsiderat# gre[it#). {i aici putemda exemple gr#itoare: bodygard(pronun]at bodigard/badigard),amploiat/amploaiat, dic]ie/dic]iune,sandvici/senvi[, pocher/poker etc., \ncare varianta secundar# actual# erasingura corect#.
A doua men]iune vizeaz# cuvinteleintrate recent \n limb# [i care orip#streaz# caracterele limbii res-pective (bluejeans, chewing-gum,cowboy, pick-up, kitsch), ori, dimpo-triv#, s-au adaptat grafiei rom@ne[ti(autodafe, camgarn, ghips, iodler,rela[, seif, sufleor [.a.). Iat#, \ns#, \ncontinuare, o scurt# list# cu neolo-
gisme care ridic# probleme privindforma corect#, [i, al#turi, variantagre[it#, utilizat# mai ales devorbitorii cu o instruc]ie precar#.
Amploiat/amploaiat (vechi func]io-nar), ambele corecte; asterisc (semngrafic, stelu]#), nu asteric; apartheid(politic# rasial# \n Africa de Sud),citit la fel, nu cu a (aparthaid); an-tricot, nu antrecot; autodafe (ardereape rug a ereticilor), nu auto da fe;badminton (joc sportiv), pronun]atbedminton; bancnot#, cu nc. (nubacnot#); bluejeans, pronun]atbluginz; bodyguard, pronun]at bo-dicard/badigard; bussines, pronun]atbiznis; camgarn (stof# superioar#),nu cang#r; canion (pr#pastie \ntredoi mun]i \nal]i), pronun]at bisilabic,ca-nion; chewing-gum, pronun]atciuingam; cocktail/cocteil, ambelecorecte , pronun]at cocteil; curtoazie(polite]e, amabilitate), pron. cu 4silabe; cur-toa-zi-e; delincvent, nudelicvent; design (armonizareamediului), pron. dizain; detaliat, nudetailat; deux-pieces, pron. deo pies;extinctor (sting#tor), nu instingtor;fotbal, nu futbol; feribot (nav# cu[ine de cale ferat# pentru transpor-tarea vagoanelor de tren), pron. lafel; ghips, nu gips; golgheter, nugolgeter; grepfrut, grepfruturi; nugrefe sau grefuri; grizonant (sur,c#runt), nu grizonat; hamburger,pron. hamburg#r; hegemon (condu-c#tor), nu heghemon; hublou (mic#fereastr# la cabina vaporului), nuiublou; a incrusta (a \nfige orna-mente pe suprafa]a unui obiect), nucu \; indemniza]ie, nu cu \ de la\ndemn; a insera ( a introduce), cu\, a \nsera, \nseamn# a se face sear#;iodler (c@ntec), nu yodler; intrepid,cu i, probabil c#, sub influen]a sino-nimului \ntreprinz#tor, unii pronun]#gre[it, \ntrepid; lider, nu leader ca\n englez#; kitsch (art# de prostgust), se pronun]# chici; Maiestate/Majestate (termen de adresare unorsuverani), ambele variante sunt va-labile, preferat# prima; substantivulmaiestate este sinonim cu m#re]ie(deci, [i aici avem polisemie); ma-rijuana, pron. cu h; misogin (urafa]# de femei), nu misoghin; a
{i Grupul {colar “{tefan Anghel” are performeri
Confuzii [i gre[eli\n utilizarea
neologismelor(urmare din num#rul anterior)
3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2011
minimaliza, nu a minimiza,cum apare tot mai des \n pres#;
muselin# (]es#tur# de m#tase), numuslin#; oberlicht (partea de sus,separat#, a unei ferestre), pron.ob#rliht; obstetric# (ramur# amedicinii), nu obstretic#; a opina,nu a opinia; oprobriu (dezaprobare,dispre]), nu oprobiu; paliativ(medicament sau solu]ie temporar#),nu paleativ; paradiziac, nu cu s, de[ise formeaz# de la paradis; pergamut,nu bergamot; pick-up, se pron.picap; piunez# (pron. piu-ne-z#)/pionez# (pi-o-ne-z#), ambele co-recte; pocher/poker, pron. cu #,ambele valabile; pre[edin]ie, nu,cum se folose[te intens, pre[iden]ie,c#ci nu spunem pre[idinte, cipre[edinte; pror#/prov# (parteadinainte a unei nave), ambelevalabile; punci (b#utur# din ames-tec), scris [i pronun]at identic; puzzle(joc de reconstituire a unui \ntregdin fragmente decupate), se pron.paz#l; ralanti (mers \ncetinit al unuimotor), nu relanteu; rela[ (zi depauz# la teatru), nu relache, ca \nfrancez#; repercusiuni (consecin]e),nu repercursiuni, deci f#r# al treilear; a revendica ( a pretinde un bunpropriu), nu a revindeca; rugbi/rugby, pron. ragbi; sandvici/senvi[,ambele corecte, preferat#, desigur,prima; securizat, nu securitizat; seif,pron. monosilabic, nu se-if; smo-ching (hain# de gal# cu revere dem#tase), nu scris cu k; spray, pron.sprei; sufleor, nu sufleur; summit(\nt@lnire \ntre personalit#]i interna-]ionale), pron. samit; suzet#, scris [ipron. identic, nu suset#; [ezlong,scris cu grafia rom@neasc#; [tachet#(la s#rituri), nu cu s; [tec#r, nu[techer; vanilat, nu vanilinat; vizavi,cum se aude, deci se scrie cu grafiarom@neasc#; whisky, pron. uischi;zenana (]es#tur# din bumbac [im#tase), nu zanana, cum s-a\ncet#]enit.
_n \ncheiere, ne cerem din nouscuze pentru r#bdarea de a citi [isper#m s# fim de folos unei p#r]idintre cititori, m#car celor care sepreg#tesc pentru anumite examene.
Prof. Marian PIRNEA
Cum bacalaureatul este primamare prob# “de foc” din via]a unuielev, un examen de bilan] care pune\n lumin# rezultatele eforturilorconjugate ale elevilor [i ale cadrelordidactice, o treapt# spre devenire,p@n# nu demult numindu-se examende maturitate, \n fiecare an am scriscu pl#cere despre acest evenimentdeosebit din via]a liceului [i, de cenu?, a urbei noastre, mai ales atuncic@nd rezultatele sunt onorante [i-]ipermit s# dai fr@u liber entuziasmului[i chiar fanteziei.
_nainte de a face o analiz#, bazat#pe statistici, dar [i pe nominaliz#ri,ne face o deosebit# pl#cere s#-ielogiem pe cei doi [efi de promo]ie– Vilaia Elena Alexandra, profilulreal, [i M#ciuc# Miruna Carmen (i-am inversat prenumele spre a evitao cacofonie sup#r#toare), profiluluman, [i s# apreciem valoarea deexcep]ie a “spectacolului” (c#ci s-aconstituit \n adev#rat spectacol) carea fost Seara absolventului [i \n caredistinsa prof. Mirela Matara ne-asurprins din nou prin ineditul prezen-t#rii elevilor pe categorii bine definite[i reprezentative, \ntrec@ndu-se pesine \ns#[i; caracteriz#rile concise,dar pline de substan]# ale celorlal]idirigin]i – Lauren]iu Burc#, MarioaraPopescu, Elena Jianu, Elena Ciobanu– adev#ra]i ai doilea p#rin]i aielevilor, cuvintele emo]ionante, plinede recuno[tin]# [i pre]uire aleelevilor, totul demonstr@nd leg#turasufleteasc# \ntre cei doi factoriasiguratori ai rezulatelor superioare.De[i am avut promisiunea c# cinevadin cadrul liceului va trimite laredac]ie un articol dedicat eveni-
ceea ce prive[te mediile pe grupe: aXII –a A, 8-8,99 – 1; 9-9,99 – 3(16,67%); B [i C n-au avut niciunelev cu medie de 8 sau peste 8; D,8-8,99 – 16, 9-9,99 – 2 (64,29%);E, 100% (8-8,99 – 14; 9-9,99 – 13;10 – 1).
A[a cum spuneam mai sus, ceamai mare medie apare \n dreptulelevei Talpo[i Elena Mihaela – 10,\n “clasamentul onoarei”, elevi cumedii de la 9,50 \n sus, adic# \nzona competitivit#]ii, s-au situat:Gheorghi[an Andreea M#d#lina –9,91; D@lgoci Francesca Maria –9,80; Gabroveanu Raluca Florina –9,73; Opri[escu Daniela Livia – 9,58;Tupangiu Elena Mihaela – 9,56;Rusoiu Nicoleta C#t#lina – 9,53 [iNeicu {tefania Laura – 9,51, \nimediata apropiere a performan]eloracestora afl@ndu-se: Ciobanu MariaMihaela – 9,48, M#ciuc# MirunaCarmen – 9,46 [i Milu] Florina Livia– 9,43. Ei au fost m@ndria liceului [idin acest col] de pagin# le adres#mfelicit#ri c#lduroase lor, profesorilor[i p#rin]ilor care i-au adus pe lume[i le-au asigurat condi]ii de preg#tire.{i ce poate fi mai m#gulitor pentruto]i [i pentru prestigiosul nostru liceu?
Rezultatele ob]inute la disciplinelede bacalaureat, impun, de asemenea,aten]ie \n apreciere, la acesteacontribuind mai mul]i factori dinr@ndul c#rora am remarca dificultateadisciplinei de \nv#]#m@nt [i asubiectelor, atrac]ia mai mare aelevilor pentru unele dintre acestea[i, f#r# a sup#ra pe cineva, chiaratmosfera creat# la clas# de c#treprofesor, flerul [i tactul pedagogic alacestuia.
La Limba [i literatura rom@n#,disciplin# obligatorie pentru toateprofilurile [i specializ#rile, din cei113 prezenta]i au trecut cu succesbacalaureatul 112 (99,12%), situa]iastatistic# a mediilor av@nd confi-gura]ia: 5-5,99 – 23 (20,53%); 6-6.99 – 30 (26,78%); 7-7,99 - 27(24,1%); 8-8,99 – 12 (10,71%), 9-9,99 – 17 (15,18%); 10 – 3 (2,68%).Mediile mai mici se explic# at@t prinformularea neinspirat# a subiectelorc@t [i, mai ales, prin confuzia, f#r#nicio justificare \n opinia noastr#,f#cut# de mul]i elevi, unii chiar cumedii bune [i foarte bune \n timpulanilor, \ntre un text dramatic [i unulepic, caracteriz@nd un personaj dintr-un roman, cei mai mul]i pe {tefanGheorghidiu!!
Cu toate acestea, au fost trei elevecare au tratat f#r# gre[eal# subiectul[i au ob]inut media 10 (cu men]iuneac# \n toate situa]ua]iile la medii egale,vom nominaliza elevii \n ordineaalfabetic#): Gabroveanu RalucaFloriana, Gheorghi[an AndreaM#d#lina [i Talpo[i Elena Mihaela,al]i 7 elevi reu[ind s# ob]in# mediipeste 9,50: Negril# Cristian Constan-tin [i }uncu Camelia Mihaela – 9,80;D@lgoci Francesca Maria [i VilaiaElena Alexandra – 9,70; M#ciuc#Miruna Carmen – 9,60; Neicu{tefania Laura [i Opri[escu DanielaLivia – 9,50.
La Istorie, prob# obligatoriepentru profilul uman, to]i cei 57 deelevi prezenta]i au fost declara]iadmi[i, niciunul din cei promova]ine\nscriindu-se \n categoria de medii5-5,99. _n grupa de medii 6-6,99 aparnumai 4 elevi (7%); 7-7,99 – 8(14%), cei mai mul]i fiind aprecia]icu note de la 8 \n sus: 8-8,99 – 18(31,58%); 9-9,99 – 25 (43,86%) [i10 – 2 (3,51%), elevii cu medii peste9,50 reprezent@nd 26,31%. _n fruntealistei competitivilor la orice nivel aparnumele elevelor Talpo[i ElenaMihaela [i Ungureanu Irina Maria –10, urmate de Tupangiu CorinaIleana – 9,90, Dobre DumitruAlexandru – 9,80, Gheorghi[anAndreea M#d#lina – 9,75, Boab#
Lucian Florin, Borto[i SorinaClaudia, D@lgoci Francesca Maria [iPreotesoiu Bianca Florentina – 9,70,Florescu Gabriela – 9,65, Catan#Andreea Irina, Ristea Adrian Petri[or[i Rujan Mihaela Ionela – 9,60,B#lun# Raluca Gabriela [i RusoiuNicoleta C#t#lina – 9,50.
La Matematic#, disciplin#obligatorie la profilul real, din cei56 de elevi prezenta]i au trecut limitade promovare 44, ceea ce dovede[teadev#rul izvor@t din g@ndirea unorh@trii, potrivit c#ruia cele dou#“lucruri” grele sunt matematica [i ...carnea de porc, adic# ambele greu“digerabile”. _n prima grup#, 5-5,99apar 17 elevi (38,64%), dintre ace[tia7 au ob]inut media 5; 2 – 5,10 [i 1– 5,20; \ntre 6 [i 6,99 – 16 (36,36%);7-7,99 – 8 (18,18%), iar \n categoria9-9,99 – 3 (6,82%). Un cuv@nt greude spus privind rezultatele la aceast#disciplin# l-a avut, dup# cum au spusspeciali[tii, dificultatea subiectelor, \nspecial a celui de la punctul al treilea.
Oare cei care \ntocmesc subiecteletr#iesc \ntr-o alt# lume [i au rupt leg#-tura cu relitatea sau \n unele situa]iivor “s# se dea coco[i”. (s# ne fiescuzat# exprimarea deloc academic#,dar oricum nu [mechereasc#).
Dup# cum spuneam [i cu altprilej, dac# prezent#m [i rezultatele\nregistrate la probele op]ionale, ofacem pentru a r#spl#ti eforturileelevilor [i ale profesorilor, ci nu cuinten]ia de a stabili ni[te ierarhii,pentru c# nici nu sunt recomandate[i nu fac bine nim#nui, put@ndprovoca invidii, mai ales c#, a[a cumspuneam la \nceputul articolului,acestea sunt condi]ionate de maimul]i factori, cel mai importantp#r@ndu-ni-se dificultatea disciplinei[i, cu deosebire, c#, dac# pentru“[tiin]ele exacte” pot fi stabilitebareme precise, pentru cele uma-nistice este dificil s# se g#seasc# ni[tecriterii stricte, \n aprecierea lucr#rilorput@nd s#-[i fac# loc subiectivismul,nu p#gubitor, ci omenesc.
Privitor la probele la alegere dincadrul disciplinelor umanistice, ceimai mul]i elevi [i-au \ndreptatop]iunea c#tre Logic# [i argu-mentare, adic# 28 [i ceea ce este cuadev#rat \mbucur#tor este c# to]i aupromovat examenul, doi cu medii\ntre 6 [i 6,99 (7,14%); 7-7,99 – 2(7,14%), 8 la grupa 8-8,99 (28,57%);\ntre 9 [i 9,99 – 11 (39,28%), iar 5au avut \nscrise pe lucr#ri onorantamedie 10 (17,86%). “Spuma” adic#elevi cu peste 9,50, competitivi \ncazul \n care s-ar prezenta la unconcurs de admitere la facult#]ile deprofil, sunt: Preotesoiu BiancaFlorentina, Ristea Adrian Petri[or,Roman Lavinia Elena, S#p#ceanuMarius Claudiu [i Talpo[i ElenaMihaela – 10; Tupangiu CorinaIleana – 9,60; Glon]a Alisa Cristiana[i Rujan Mihaela Ionela – 9,55.
A[a cum am men]ionat anterior,f#r# tendin]a de ierarhizare sau a aveapreferin]e pentru cineva, vommen]iona c# cele mai bune rezultates-au ob]inut la Geografie, cu promo-vabilitate 100%, ca [i la Logic#, fiinddeclara]i reu[i]i to]i cei 23 decandida]i prezenta]i. Flatant pentruto]i [i cu deosebire pentru imaginealiceului este, f#r# putin]# de t#gad#,faptul c# 22 de elevi au medii \ntre9,50 [i 10 (95,65%), unul singur\ncadr@ndu-se \n grupa 8,50-8,90(4,35%). Din r@ndul “v@rfurilor”,\ntre 9,50 [i 9,90 apar 11 elevi(47,83%) [i tot 11 au ob]inut media10. Ne face o deosebit# pl#cere s#-i nominaliz#m pe cei cu medii peste9,50, care au dovedit c# sunt bunicunosc#tori ai geografiei Rom@niei[i a continentului: D@lgoci FrancescaMaria, Gabroveanu Raluca Floriana,Gavril# Lidia Cosmina, Gheorghi[anAndreea M#d#lina, Gu]u Anca,
Livezeanu Lorena Floriana, M#ciuc#Miruna Carmen, Neicu {tefaniaLaura, Opri[escu Daniela Livia, PeleaDaniela [i P@rvu Mariana Andreea –10 (onoare lor!); Aranghel AdelinaMaria – 9,90, B#lun# RalucaGabriela, Manea Elena Mihaela [iRusoiu Nicoleta C#t#lina – 9,80;Budu Natalia {tefania, CiobanuMaria Mihaela, Maican Cornel Ionu],Miklo[ Larisa Marcela [i Mu[uroiIleana Miruna – 9,70; Catan#Andreea Miruna – 9,60 [i Ve]uGeorgiana Miruna – 9,50.
Referindu-ne la alte disciplinegrupa te generic sub denumirea“{tiin]e socio-umane”, vom men-]iona c# pentru Psihologie au optat 4eleve, toate ob]in@nd media 9, iardintre cele dou# prezentate laFilosofie, Kocsis Mia a fost apreciat#cu media 10, cealalt# candidat#ob]in@nd o medie meritorie – 9,30.
La profilul real, cele mai multeop]iuni s-au \ndreptat c#tre Anamie[i fiziologie uman#, genetic# [iecologie uman# T2 [i, spre satisfac]iageneral#, promovabilitatea a fost100%, fiind declara]i admi[i to]i cei47 prezenta]i. Situa]ia statistic# arat#astfel: 5-5,99- 2 (4,23%); 6-6,99 – 6(12,77%); 7-7,99 – 22 (46,8%); 8-8,99 – 13 (27,6%); 9-9,99 – 3(6,38%) [i 10 – 1 (2,13%), ceicapabili de performan]# la orice nivelfiind Vilaia Elena Alexandra – 10 [i}oca Alin Constantin – 9,55.
Cei doi candida]i prezenta]i laChimie anorganic# T2 nivel I aupromovat examenul, ambii \ncadr@n-du-se \n grupa de medii 9-9,99: Milu]Floriana Livia av@nd \nscris# pelucrare media 9,80.
Promovabilitate 100% s-a \nre-gistrat [i la Informatic# T2 Pascal,cei 3 elevi fiind repartiza]i pe mediidup# cum urmeaz#: 6-6,99 – 1(3,33%), 7-7,99 – 1 [i 8-8,99 – 1, \ntimp ce la Fizic# promovabilitatea afost de 50%, dintre cei doi prezenta]i,unul a ob]inut media 6,00 iar cel#lalta fost respins, av@nd ini]ial media3,70, care, dup# contesta]ii, a fostmajorat# la 4,55.
Cu orice risc, \nfrunt@nd miciler#ut#]i ale unor “c@rcota[i”, \ndr#znims# apreciem c#, av@nd \n vedere exi-gen]ele sporite din acest an pemajoritatea “fronturilor”, rezultatele\nregistrate se constituie \ntr-un succesal elevilor, al profesorilor care auvegheat la preg#tirea acestora, nu \nultimul r@nd, al conducerii liceului [ic# se vor constitui \n factori stimula-tori pentru viitoarele promo]ii, deter-min@ndu-i nu pe pu]ini s#-[i schimbeatitudinea fa]# de \nv#]#tur# [i chiarmentalitatea.
Dac# \n ziarul din anul trecut, \ncare analizam rezultatele de la baca-laureat, spuneam c# este o pl#cere s#lucrezi cu elevi ca cei intra]i peprimele 5 locuri \n fiecare clas#, celpu]in prin prisma mediilor de admi-tere, [i ne exprimam satisfac]ia c# \ncele mai multe cazuri n-au existatdiferen]e “vizibile” \n evolu]ia acestorelevi [i c# aceast# constatare estem#gulitoare pentru cadrele didactice,c# exist# unitate de exigen]#, profe-sorii din \nv#]#m@ntul; gimnazial [icei din cel liceal “m#sur@nd” corectnivelul de cuno[tiin]e, \n apreciereac#rora folosesc aceea[i “scar#” a valo-rilor, de data aceasta, spre deziluzianoastr#, afirma]ia \[i pierde valabi-litatea, \ntruc@t \n majoritatea cazu-rilor, rezultatele ob]inute de “premian-]ii” la intrarea \n liceu sunt inferioareacelora \nregistrate de ei pe parcursulliceului [i la examenul de bacalaureat._n ordinea: media la admitere, mediaclasei a XII-a, media celor 4 ani deliceu [i media la bacalaureat, din cei26 admi[i \n 2007 rezultate superioareau ob]inut numai 4!
mentului, a[a cum a f#cut cu 4 ani\n urm# dna prof Matara, acesta n-a mai ajuns la noi [i este p#cat pentruc# era \n interesul liceului ca aceast#,nu exager#m cu nimic, “minune” s#fie monitorizat#.
Referitor la rezultatele examenuluide bilan], aprecierile pot fi diferite \nfunc]ie de unghiul din care sunt pri-vite. Astfel, dac# s-ar raporta la celedin anul [colar trecut, c@nd promo-vabilitatea a fost de 100%, poate c#unii dintre profesori sau dintre ceiinteresa]i ar avea o oarecare str@ngerede inim#, [i este o viziune normal#a unor cadre didactice ale liceuluicare \[i propun obective \ndr#zne]e[i doresc ca de fiecare dat# unitatea[colar# s# se \nscrie \n r@ndul liceelorde top din Craiova, adic# o unitate[colar# prestigioas#. Dac# ne-amraporta, \ns#, la condi]iile speciale \ncare s-a desf#[urat examenul, custresul provocat de camerele de luatvederi, cu o paz# sporit#, de parc# laacest examen s-ar fi afaat \n sal#numai contravenien]i [i chiar “infrac-tori”, consider@nd c# de aici \ncepeeliminarea “fraudelor”, ca s# nu maivorbim de dificultatea subiectelor [ide formularea cel pu]in nefericit# aacestora la Limba [i literatura rom@n#,f#r# a da dovad# de indulgen]# p#gu-bitoare, putem spune c# profesorii [ielevii au motive s# tr#iasc# satisfac]iadatorei \mplinite. Elevii, pentru c#[i-au v#zut r#spl#tite eforturilegeneroase de a-[i \nsu[i cuno[tiin]eletransmise, renun]@nd la unele pl#ceriinerente v@rstei, au privit cu maturitate[i responsabilitate importan]a [idificultatea acestui “prag”, iar cadreledidactice, pentru c# au dovedit \nc#o dat# c# sunt devotate nobilei misiunide [lefuire a min]ilor [i sufletelor [iau probat c# sunt dasc#li cu \naltgrad de profesionalism, cu voca]ie [ipasiune, unii adev#ra]i apostoli,ajut@ndu-i pe elevi s# se \nfrupte dincuno[tin]ele [i din \n]elepciuneaacumulate de dumnealor.
Pentru a ne argumenta afirma]iile,vom abandona teoria [i vom pre-zenta rezultatele bacalaureatului dinacest an, exprim@ndu-ne f#r# rezerveentuziasmul c# promovabilitatea dela liceul nostru este net superioar#at@t mediei pe jude] (40,84%), c@t[i acelei la nivel na]ional (44,97%)ceea ce provoac# un sentiment dem@ndrie [i de confort sufletesc. Dincei 114 elevi \nscri[i s-au prezentat113, fiind declara]i reu[i]i 95, a[ac# n-au promovat bacalaureatul 18– 1 la Limba [i literatura rom@n#;12 la Matematic#; [i 1 la Fizic#,ob]in@nd media sub 5, iar 4 au luatpeste 5 la toate disciplinele, dar n-au realizat media minim# depromovare (6,00), fiind respin[i cumediile: 5,93; 5,83; 5,80; 5,66.
Per total, promovabilitatea a fostde 83,34%, dar, dac# ne raport#m lacei care au absolvit \n acest an,promovabilitatea cre[te la 84,83%. Pegrupe de medii, situa]ia se prezint#astfel: 6 -6,99 – 23 elevi (24,2%); 7-7,99 – 22 (23,24%); 8-8,99 – 31(33%); 9-9,99 – 18 (19,15%),performera, m@ndria profesorilor [i ap#rin]ilor ei, a fost Talpo[i ElenaMihaela, care a avut toate cele 3lucr#ri notate cu 10 (1,06%), ceeace, dup# cuno[tin]ele noastre n-a maiob]inut niciun elev, cel pu]in \n ultimii10 ani. Bravo, domni[oar#! Sincerefelicit#ri [i aprecieri elogioase [i laadresa p#rin]ilor, f#r# a-i scoate dinacest# ecua]ie pe profesorii care te-au preg#tit. Spre bucuria noastr#, dldirector, Dan Panait, ne-a pus ladispozi]ie o situa]ie a promovabilit#]ii[i a celor cu medii \ntre 8 [i 10, cares-ar constitui [i \ntr-un clasament, darcare n-are darul de a stabili ierarhii[i a crea invidii. Astfel: Clasa XII-aA – 96%; a XII-a B – 62,5%; C –35,7%; D – 95,56%; E – 100%. _n
Mul]i elevi competitivi [i un liceu prestigiosMul]i elevi competitivi [i un liceu prestigiosMul]i elevi competitivi [i un liceu prestigios
Continuare \n pag. 7
4
Cyan Magenta YellowBlack
Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7
iulie 2011
}inut# \ntr-o zi de s#rb#toare, 29iunie, [edin]a ordinar# pe lunarespectiv# a Consiliului Local a fostonorat# de to]i cei 17 consilieri locali[i s-a desf#[urat \ntr-o atmosfer#,dac# nu de mare veselie, cel pu]inde bun# dispozi]ie, dar [i-a atinsscopul.
Aflat pentru ultima oar# \n posturade pre[edinte de [edin]#, dl FlorinGo]a a adresat dlui primar, CostelPistri]u, invita]ia de a prezenta ordi-nea de zi, iar dup# lecturarea acesteia\n forma ini]ial#, edilul-[ef a propusintroducerea unui proiect de hot#r@rereferitor la preluarea \n proprietatepublic# a S#lii de sport cu 150 delocuri. Cu acest amendament,pre[edintele a supus-o la vot, ordineade zi fiind aprobat# \n unanimitate,dup# cum tot \n unanimitate au fostaprobate 11 din cele 13 proiecte dehot#r@re supuse dezbaterii.
_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re privind modificareastatului de func]ii al Poli]iei Locale,se stipuleaz# c#, av@nd \n vedereadresa 348/22.05.2011 \n care [efulPoli]iei Locale informeaz# c#, prin\ncetarea raportului de serviciu aldlui Radu Gabroveanu, inspector I\n cadrul Compartimentului Finan-ciar-Contabilitate, Salarizare, postula r#mas vacant [i solicit# transfor-marea acestei func]ii \n una totpublic# de nivel inferior, executivula propus modificarea statului defunc]ii al Poli]iei Locale [i transfor-marea postului de inspector I \n postde referent III, asistent I.
_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobarea chel-tuielilor cu repara]ia instala]iilorelectrice pentru Dispecerat Sistemde Supraveghere Urban, se men]io-neaz# c#, pentru func]ionarea \n con-di]ii optime a Sistemului de Supra-veghere Urban cu cele 42 decamere, sunt necesare repara]ii aleinstala]iei electrice a camerei \n careva func]iona dispeceratul Poli]ieiLocale, din cauza subdimension#rii[i vechimii acesteia. Fa]# de celemen]ionate, executivul a propusaprobarea cheltuirii sumei de 1300de lei \n acest scop.
Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea popul#rii cu puietpiscicol a Bazinelor 1 [i 2 ale P@r@u-lui Balasan precum [i a interziceriipescuitului, se precizeaz# c#,analiz@nd referatul nr. 15.526/2011,\ntocmit de dl Firu Must#]a, referent
de specialitate \n cadrul Comparti-mentului Protec]ia Mediului [i Inte-grare European#, prin care se men-]ioneaz# c# sunt necesare m#suripentru ca lucr#rile de decolmatares# nu fi fost f#cute \n zadar [i pentru\mpiedicarea cre[terii abundente devegeta]ie acvatic#, se impune popu-larea cu puiet ierbivor, iar pentrupopularea celor cca 9 ha sunt nece-sare 1000 de kg de pe[te (fitofag),executivul a propus aprobareacheltuirii sumei de 12.000 de lei,f#r# TVA pentru popularea cu puietpe[te a bazinelor 1 [i 2, opera]iunecare se va face dup# data de 15septembrie 2011, [i interzicerea pes-cuitului pe o perioad# de doi ani dinziua popul#rii. Dl D. Manciu a fostde p#rere c# cele dou# bazine artrebui s# fie luate \n primire decineva [i a propus ca ele s# fie date\n administrare c#tre SPADPP, carese va numi \n viitor SC SalubritateB#ile[ti, iar societatea “s# str@ng#”pe[tele [i s#-l valorifice. Edilul-[ef amen]ionat c# trebuie s# se \nceap#cu paza, fiind nevoie de 2-3 oamenicare s# asigure paza \ntregii supra-fe]e. Dup# ce dl Ionel Mu[uroi a\ntrebat dac# bazinele sunt \n dome-niul public sau privat [i i s-a r#s-puns c# apar]in domeniului public,proiectul a fost supus votului [i apro-bat cu 16 voturi “pentru”, dl V.Duinea ab]in@ndu-se.
_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re privind aprobareacosturilor necesare lucr#rilor detoaletare a arborilor din Parcul Tine-retului [i din anumite zone ale lo-calit#]ii, se stipuleaz# c# se impunet#ierea a 13 arbori [i coronarea a64, iar pentru efectuarea acestorservicii trebuie contactat# o firm#specializat# \n executarea acestortipuri de servicii. Din calcule, a reie[itc# timpul total de lucru aferentlucr#rilor respective este de aprox.215 ore, iar pre]ul de prestarea aserviciilor cu personal [i utilajspecializat se ridic# la cca. 135 lei/or#. Lu@nd act de cele men]ionate,executivul a propus s# se aprobecheltuirea sumei de 28.000 de leipentru toaletarea [i/sau t#iereaarborilor afla]i pe domeniul publical municipiului [i care prezint# riscde rupere [i de c#dere \n cazul unorsitua]ii de urgen]#. A fost proiectulcare a suscitat cele mai multe discu]ii[i pentru care, la un moment dat, afost invitat telefonic [i dl F#nel
Glon]a, [eful SPADPP, pentru a-[iexprima punctul de vedere \nleg#tur# cu executarea acestorlucr#ri de c#tre serviciul pe care \lconduce. La \ntrebarea dlui V.Duinea referitoare la persoanelecare au inventariat pomii ce se vort#ia sau corona, s-a r#spuns c#inventarierea a fost f#cut# de ocomisie alc#tuit# din domnii FiruMu[t#]a, Stan Petcu] [i MihaiNegrea. Dl D. Manciu [i-a exprimatp#rerea c# suma este prea mare [ia propus ca aceast# lucrare s# fierealizat# de SPADPP, care s#\ncaseze cele 28.000 de lei, \n locde a beneficia de ace[ti bani altci-neva din afar#. Edilul-[ef a precizatc# n-ar avea nimic \mpotriv#, dar,prin hot#r@ri la nivel central, acestelucr#ri nu pot fi f#cute dec@t defirme specializate, cu personalatestat [i instruit, mai ales c@nd estevorba de t#ieri la \n#l]ime mare,iar “noi trebuie s# respect#m legea”.Dl D. Manciu a opinat c# estenecesar# prezen]a dlui F#nel Glon]apentru a confirma sau nu dac#poate efectua opera]iunea decoronare. Dl primar a insistat pefaptul c# firma trebuie s# aib#aprobare special# pentru toaletare[i este nevoie s# existe cel pu]in 3oferte. Totul se face prin respec-tarea legilor \n vigoare cu anun],oferte de pre], licita]ie etc pentruc# totul va fi verificat de Curteade conturi. Dl M. M@nz@n# apedalat pe faptul c# este vorba deo sum# destul de mare [i c# nueste convins c# exist# ace[ti bani.“S# nu aprob#m [i s# ne trezim c#nu putem face fa]# din punct devedere financiar”, dup# care a\ntrebat dac# aceast# lucrare nupoate fi executat# de firma care facelucr#rile din parc. Primul gospodaral municipiului a precizat c# esteriscant, deoarece acast# lucrare nueste prev#zut# \n contract, “nu-iputem trage la r#spundere dac# nufac bine lucrarea contractat#,deoarece le-am dat \n plus cevapentru care nu sunt preg#ti]i” [i adat informa]ii suplimentare, la obiect,elucid@nd situa]ia care, la unmoment dat p#rea ambigu#, dup#care a concluzionat: “Dac# nuconvine suma, consilierii pot pro-pune o alt# sum# [i o supunem lavot.” A fost de p#rere c# dl F.Glon]a nu poate da un r#spuns “peloc”, c# trebuie s# se g@ndeasc# [i,dac# va considera c# poate executalucrarea, va putea participa la lici-ta]ie. Dl Ionel Mu[uroi a men]ionatc# mai sunt [i al]i copaci care trebuietrecu]i \n lista de inventariere – laGr#dini]a Balasan [i la Liceul“Mihai Viteazul”, dl primar preci-z@nd c# se vor prinde [i ace[tia \nsuma stabilit#. Dl V. Duinea a afri-mat c#, prin normele de deviz [ipotrivit gradului de dificultate, estespecificat timpul necesar pentrufiecare copac, norma ]in@nd seamade diametrul acestuia. Dl Firu Mu[-t#]a a men]ionat c# numai doi copacisunt “\n alert#”, \ns# dl primar afost de p#rere c# este necesar calucrarea s# se execute c@t mai repe-de, pentru c# exist# pericol deaccidente, mai ales pentru copii [i“noi trebuie s# prevenim un eventualnecaz.” _n interven]ia sa, dl P. Pelea,dup# ce a apreciat c#, \ntr-adev#r,t#ierea se face foarte greu, [i-a ex-primat p#rerea c# “este bine s#facem lucrarea, materialul lemnos
rezultat se poate da la [coli [i, \nfelul acesta, scutim [i ni[te bani.” DlV. Duinea a men]ionat c# to]i suntde acord cu executarea lucr#rii, darsuma este prea mare [i a propus capomii cu risc mare s# fie t#ia]i sautoaleta]i de o firm# specializat#, iar“t#ierea celor cu risc mai mic s# fief#cut# pe plan local, cu for]elenoastre.” Dl Ionel Mu[uroi a \ntrebatdac# opera]iunea de coronare se face\n fiecare an, primind r#spuns afirma-tiv. Dl F. Glon]a a precizat c# a fostluat pe nepreg#tite, \ns# a afirmat c#,deocamdat#, nu se poate angaja laaceast# lucrare \ntruc@t nu faceobiectul activit#]ii serviciului s#u,“momentan nu se poate face t#iereade c#tre noi.” Edilul-[ef a fost dep#rere c# trebuie s# i se lase ladispozi]ie dlui Glon]a un timp pentrua studia atent problema, c# este posibil“s#-i procur#m un telescop, fiindc#este serviciul nostru [i \n acest fel \iajut#m pe cei care muncesc acolo.”
Proiectul avansat de executiv a fostaprobat cu 13 voturi “pentru”,neob]in@nd sufragiile ale[ilor localiM. M@nz@n#, Cr. C#lu[aru, D.Manciu [i V. Duinea.
_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobareaproiectului: S#n#tate – Calea c#treun serviciu public de calitate \ncadrul Spitalului Municipal B#ile[ti,se men]ioneaz# c#, lu@nd act de notade fundamentare cu privire la moder-nizarea unit#]ii sanitare pentru cre[-terea calit#]ii actului medical [i \ncare se precizeaz# c# perioada dedepunere a proiectului este \ntre 12mai [i 18 iulie iar cofinan]area estede 2% din valoarea eligibil# a proiec-tului, executivul a propus: aprobarea\ntocmirii [i depunerii cererii definan]are pentru proiectul men]ionat,a valorii totale a proiectului de1.559.826,34 lei, f#r# TVA, din carevaloare eligibil# 1.599.581,34 lei, ataxei de timbru verde – 245 lei [ia asigurarea de c#tre CL a cofina]#riide 2% din valoarea eligibil# a proiec-tului, adic# 31.981,63 lei [i a chel-tuielilor neeligibile aferente proiec-tului \n sum# de 384.203,32 lei.
Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind darea \n administrare c#treSPADPP a arhivei fostul SCGCLB#ile[ti, se men]ioneaz# c#, av@nd \nvedere c# arhiva fostei societ#]i estedepozitat# la sediul din str. Indepen-den]ei nr. 12, \ntr-o \nc#pere la etajulcl#dirii, unde nu sunt geamuri la celemai multe ferestre iar plafonulprezint# infiltra]ii [i c# sunt persoane,care au fost angajate la unitatea res-pectiv#, fost# societate a CL, [i soli-cit# documente \n vederea pension#rii,executivul a propus darea\n adminis-trare c#tre SPADPP a acestei arhive[i luarea de c#tre SPADPP a m#su-rilor de ordonare, inventariere [i deamenajare asediului arhivei, conformprevederilor legii.
_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re privind aprobareacomplet#rii HCL 62/26.05.2011, sestipuleaz# c#, potrivit Legii 213/1988, Casa de Cultur# “AmzaPellea” poate \ncasa chirii ca urmarea \nchierii de contracte de \nchiriere[i c# sumele \ncasate se fac, dup#caz venit la bugetul de stat sau bu-getele locale iar titularul dreptuluide administrare are dezlegare s#\ncaseze din chirie o cot#-parte \ntre20 [i 50%. Fa]# de cele men]ionate,executivul a propus completareaHCL 62/23.05.2010 cu urm#torul
articol: “se aprob# \ncasarea chiriei\n procent de 50% (sic), \n cazul \ncare titularul dreptului de adminis-trare va \ncheia contracte de \nchi-riere.” Dl M. Bo]a a precizat c#,oricum, banii sunt \n cadrul aceluia[ibuget [i c# este vorba de 150 deeuro pe lun#. Dna Elena Jianu, dup#ce a \ntrebat de la cine se \ncaseaz#ace[ti bani [i a primit r#spuns c# dela RDS, a men]ionat c# “tineretulse pl@nge c# la noi nu este disco-tec#.” Dl M. Bo]a a inforrmat c#acesta este purul adev#r, deoarece\n cele mai multe cazuri discotecaeste un prilej de “\nt@lnire pentruscandal” [i se distrug foarte multelucruri. _mtruc@t \n noaptea prece-dent# “a fost spart#” iar Casa deCultur#, a rugat s# se g#seasc# posi-bilitatea existen]ei unui sistem desupraveghere. Dl primar a fost deacord cu solicitarea [i a men]ionatc# la rectificarea de buget se vastabili o sum# necesar# amplas#riiunui sistem de supraveghere. Dl D.Manciu a propus s# existe sistemde supraveghere pentru Liceul“Mihai Viteazul” [i pentru Grupul{colar “{tefan Anghel”. Edilul-[efa invitat la efort pentru a se puteainaugura cl#direa muzeului cu ocaziaZilelor B#ile[tiului.
Trec@ndu-se la Proiectul de hot#-r@re privind aprobarea manifest#rilorcultural-artistice pe trim. al III-lea [ia cheltuielilor aferente, dl M. Bo]a aprezentat principalele activit#]i, insis-t@nd asupra celor organizate cu oca-zia Zilelor B#ile[tiului, structurate peacela[i schelet, a precizat c# momen-tan nu se [tie cu precizie ce arti[tivor onora invita]ia [i c# sunt negocieridestul de dure pentru c# to]i cer mul]ibani. _n aceste condi]ii, executivul apropus aprobarea programului ma-nifest#rilor cultural-artistice [i educa-tive pe trim. al III-lea [i a cheltuielilornecesare pentru partea artistic# [ipentru publicitate la Zilele B#ile[-tiului, \n sum# de cca. 114.100 delei. Dna Janeta Vlad a pedalat pefaptul c# biblioteca a fost vitregit#c@nd s-a pus problema acord#rii defonduri [i a rugat s# se repartizeze osum# pentru cump#rarea unui sediupropriu [i func]ional, deoarececondi]iile actuale sunt improprii. Dlprimar, Costel Pistri]u, a pus accentpe faptul c# este necesar# cump#rareaunui imobil pentru bibliotec#, ainformat c# exist# un imobil pe str.Lt. Becherescu, nr. 2, dar acesta cost#100.000 euro, ceea ce dep#[e[teposibilit#]ile noastre. Dl Ionel Mu[uroia propus s# se contacteze o televiziu-ne gen Etno Tv sau Favorit care s#aduc# arti[tii, interven]ie \n urmac#reia dl M. Bo]a a informat c# lacele dou#, fiind posturi private, ceicare se duc acolo pl#tesc, iar “noidiscut#m cu firma cu care are contractartistul, sunt unii cu care se discut#direct. Oricum, prin cele dou#televiziuni, ne cost# enorm, unelepreten]ii fiind mult prea <nesim]ite>”
Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea denumirii SalaSporturilor “Ada Nechita” pentruSala de sport cu 150 de locuri dinmunicipiu, se precizeaz# c#, pentruca aceast# loca]ie s# aib# rezonan]#\n viitor [i \n semn de apreciere aactivit#]ii de excep]ie a domni[oareiAdriana-Nicoleta Nechita, executivula propus atribuirea denumirii Salade Sport “Ada Nechita” s#lii de sportdin str. Amza Pellea, construit#recent.
Sfin]ii Petru [i Pavelau stat de veghe
5
Cyan Magenta YellowBlack
Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 7iulie 2011
_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re privind
aprobarea sumei de 10.750 de leipentru efectuarea tratamentului cuavionul \mpotriva d#un#torului Omidap#roas#, se stipuleaz# c#, analiz@ndreferatul 15524/2011, \ntocmit de dlFiru Must#]a, prin care se eviden]iaz#necesitatea trat#rii zonei urbane amunicipiului \mpotriva omidei p#-roase, tratament care se va face pevreme f#r# v@nt [i ploi utiliz@ndu-seavionul timp de cca. 120 de minute[i c# aceste servicii nu mai sunt pl#titeca \nainte din subven]ii acordate deMinisterul Agriculturii prin direc]iilefitosanitare jude]ene, executivul apropus aprobarea cheltuirii sumei de10.750 de lei pentru efecdtuarea trata-mentului \mpotriva d#un#torului. DlFiru Must#]a a informat c# substan]apropus# este cea mai bun#, iar la\ntrebarea dlui D. Manciu referitoarela data \nceperii tratamentului ar#spuns c# se va ac]iona de luni4.07.2011.
Comemor@ndu-l pe locotenentul-aviator Petre Ivanovici, B#ile[tiul \[icinste[te legitim [i emo]ionant eroulc#zut \n lupta pentru prop#[ireaavia]iei rom@ne[ti, \n mun]ii Cernei,\n februarie 1936.
Anul acesta s-au \mplinit 75 deani de la acel dramatic eveniment,zborul rom@nesc pierz@nd astfel peunul din a[ii s#i. Comemorarea luide c#tre comunitatea b#ile[tean# aprilejuit reeditarea c#r]ii Irinei Bur-naia – “Aripile mele – memoriei luiPetre Ivanovici” – carte aproapeuitat#, dup# aproape trei sferturi desecol de la apari]ia ei \n 1937 laEditura “Cartea rom@neasc#”, dup#care a fost reprodus# actuala edi]ie,la Editura “Alma” din Craiova, sub\ngrijirea dlui Claudiu Diaconu, unb#ile[tean cunosc#tor pasionat alistoriei zborului cu motor [i cusprijinul Casei de Cultur# “AmzaPellea” din B#ile[ti.
Edi]ia e \nso]it# de o prefa]# sem-nat# de Cdr. (R) Paul Sandachi [i deo postafa]# a prof. Vasile R. Tudor.
_n dou# pagini de carte prefa]a-torul sintetizeaz# alegoric [i inspirattot ce a f#cut din Petre Ivanovici unas al avia]iei rom@ne, de la per-forman]ele de “Drac ro[u”, al#turide Mihail Pantazi [i MaximilianManolescu, la cele de instructor dezbor, calitate \n care a preg#tit maimulte promo]ii de aviatori de elit#,care s-au m@ndrit sincer cu maestrullor. A \ncerca o completare prinenumerarea de nume de prestigiu, \nacest sens, ar \nsemna a face [iomisiuni nedorite [i ar fi prea mul]icei pe care Ivanovici i-a preg#tit la[coala competen]ei [i curajului \ns#lile de curs, \n hangare [i \n\n#l]imile cere[ti.
_n viziunea prefa]atorului primaiubire a lui Ivanovici a fost zborul,pentru care a sacrificat totul iar “adoua a fost Irina”. Printr-o imagineplastic# original#, dl Cdr. – prefa-]ator – sugereaz# ata[amentul reci-proc al protagoni[tilor c#r]ii, at@t can#zuin]# c#tre \n#l]imi, dar [i caoameni tr#itori pe p#m@nt, anima]ide bine [i frumos, \n existen]e exem-plare. Autorul \[i intituleaz# prefa]a“Ivanovici – eseu neterminat” [i, dinrespect pentru eroii s#i, [i dintr-odelicat# discre]ie nu-[i permite s#
1937, adic# la un an [i jum#tate dela tragicul accident din mun]ii Cernei,\n care eroul ei [i-a g#sit sf@r[itul.Autoarea \[i m#rture[te cititoruluiinten]ia de a-i face cunoscute amintiridespre maestrul [i idolul ei, de a“pune Adev#rul [i Eroismul \n justalor lumin#” (p. 11)
Ea transmite cititorului pornireasincer# de a scrie [i-i m#rturise[tedeschis c# o face numai din admi-ra]ia pentru Ivanovici, \n ciuda con-vingerii c# e lipsit# de orice talent.E, dealtfel, singura eroare a autoarei,contrazis# de textul realizat; e o cartememorialistic# deosebit#, cu careIrina Burnaia cucere[te pe cititor,cum a cucerit \n#l]imile cere[ti depe trei continente, fiindc# “Aripile
mele” e o cartecaptivant#, excep-]ional#, chiar dac#multe decenii afost cunoscut#numai de cei careau servit \n avia]ie\n acea vreme.
Reedit#ri nu s-auputut face fiindc#autoarea a p#r#sitRom@nia definitiv,\n 1948, unde de-venise, ca [i Maxi-milian Manolescu,indezirabil# au-torit#]ilor comu-niste care permi-teau zborul numaicu v@nt dinspreR#s#rit, dup# deca-pitarea avia]iei deelit# [i competen]#.Reeditarea ei eranecesar# cititorilorde azi, ceea ce faceca, at@t ini]iativac@t [i realizarea s#fie cu at@t mail#udabile.
Textul c#r]ii secompune din 15capitole [i fiecarepoart# c@te un titlusugestiv pentrucon]inutul s#u.Cele mai multesunt alc#tuite dinsecven]e referitoarela evenimentele
cele mai importante pe care autoareale dateaz# cu precizie \nc@t carteaeste, \n acela[i timp, [i jurnal intim,c#ci consemneaz# tr#iri, atitudini,reac]ii [i reflec]ii umane, dar [i unude c#l#torie ini]iatic# [i de afirmarea cutezan]ei patriotice, printr-oasumare con[tient# [i legitim#.
Jurnalul se deruleaz# \ntre 10august 1933 [i 6 februarie 1936, sau,altfel spus, \ncepe cu capitolul“Botezul aerului” din ziua de 10august 1933, c@nd l-a cunoscut pePetre Ivanovici [i s-a hot#r@t deodat#s# ia lec]ii de zbor [i p@n# la 6februarie 1936 – ziua \nhum#rii luiPetre Ivanovici la Cimitirul MilitarGhencea, dup# decesul petrecut cuc@teva zile \nainte.
Reeditarea unei c#r]i aproape uitatecoboare \n aspectece-ar fi ]inut de inti-mit#]ile celor doi, ci,bine procedeaz#, \ilas# s# se \nf#]i[ezecititorilor a[a cumapar ei \n paginilec#r]ii, adic# potrivitsensibilit#]ii [i su-biectivismului au-toarei. Nu insist#asupra unui neadev#rr#sp@ndit \n publi-ca]iile de scandal alepocii, potrivit c#ruia“Burnaia” “...sunaruse[te...”, c@nd, \nrealitate, era vorba deun pseudonim alrom@ncei Irina Cioc,licen]iat# \n drept aUniversit#]ii Bucu-re[ti, avocat pledant[i nume de referin]#\n istoria rom@neasc#a zborului cu avionul(Burnaia = pseudo-nimul de zbur#toare,derivat din Burnas –c@mpie cunoscut#, deunde era originar#, [ide unde [i-a v@ndutpartea de mo[tenire,pentru completareasumei necesare achi-t#rii aparatului IAR22). _n leg#tur# cueforturile [i entu-ziasmul lor pentruafirmarea zboruluirom@nesc, consider edificator urm#-torul citat: “Petre a cunoscut a douaiubire Irina. S-a transformat \nzbur#torul ce a b@ntuit-o, aprinz@nd\n sufletul ei flac#ra nem#rginirii. IrinaCioc – Burnaia a devenit, prin el,frumoasa femeie pilot. _mpreun# aufor]at imposibilul parcurg@nd peste16.000 kilometri \ntr-un raid infernalce a debutat la Bucure[ti, sf@r[indu-se deasupra lacului Victoria, \n inimaAfricii.” (p. 5)
Dedica]ia autoarei subliniaz#, ca [ititlul, inten]ia c#r]ii – un omagiu luiPetre Ivanovici, \n c@teva cuvinte:“celui ce mi-a dat aripi”.
Textul editat de “Cartea rom@-neasc#” mai e \nso]it de o precizarepe o jum#tate de pagin#, datat# august
Autoarea [i protagonista \nt@m-pl#rilor narate, care nu se g@ndiseniciodat#, \naintea zilei respective, c#va fi acaparat# de pasiunea zboruluicu motor, apreciaz# c# destinul aprodus o \nt@mplare care i-a schimbatsensul vie]ii. E vorba de faptul c#,av@nd o prieten# suferind# laConstan]a, pentru a o vizita [i areveni repede \n capital#, s-a g@ndits# apeleze la serviciile curseloraeriene interne [i a luat avionul spremare. Evident c# era vorba de costurimari, fiindc# transporturile aeriene depersoane erau \n perioada de pionerat,[i puteau deplasa numai pu]inic#l#tori, bine\n]eles cu peripe]iiinerente \nceputurilor [i cu \nc#rc#turiemo]ionale inevitabile.
Dumul, dus [i \ntors, a avut unefect extraordinar asupra tinereiavocate cu rezultate bune la bar#,\nc@t, f#r# s# mai reflecteze, s-aadresat pilotului, care nu era altuldec@t Petre Ivanovici, a c#rui prezen]#i-a insuflat admira]ie [i \ncredere.Dup# acceptarea acestuia de a-i fiinstructor de zbor, l-a c#utat la sediulARPA, apoi au urmat demersurilenecesare \nscrierii la cursuri, apoilec]iile teoretice [i practice de zbor,cuprinse \n capitolele: “Primul pas”,“Vizita medical#”, “Prima lec]ie dezbor”, “Pe aripi proprii”, “La 2000de metri \n#l]ime”.
Autoarea nu-[i ascunde fascina]iace o st#p@ne[te \n prezen]a luiIvanovici. Personalitatea acestuia ecomplex# [i \ntruchipeaz# tr#s#turideosebite. El nu este numai acro-batul component al celebrei forma]ii“Dracii Ro[ii” – cum i-a supranumitun gazetar de talent din epoc# ci [ipilotul de linie sobru, dar atent cuc#l#torii lui, instructorul de zbor carea preg#tit numero[i aviatori [i a[i aizborului, dar [i un cavaler modern,cu un fizic pe m#sur#, stilat decariera militar#, cu un comportamentales, specific elitei armatei rom@ne[ti,care era atunci avia]ia. Evident c#autoarea nu putea fi indiferent# lafaptul c# acela care “i-a dat aripi”fusese f#cut ofi]er “la excep]ional”,printr-un decret al lui Carol al II-lea care \i era admirator.
(Va urma)Valentin TURCU
_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobare des-membr#rii/dezafect#rii bunurilorrezultate din Pia]a Agroalimentar#[i din Parcul Tineretului ca urmarea lucr#rilor de modernizare, semen]ioneaz# c#, \ntruc@t prin HCL157/17.11.2010 a fost aprobat#dezafectarea meselor [i a construc-]iilor [opron din pia]# [i au fostrecuperate b#nci [i co[uri de gunoigalbene, prin ac]iunea de moderni-zare a parcului unele put@nd fi folo-site pentru construirea unor confec]iimetalice la unit#]i de \nv#]#m@nt,spital, biserici, executivul a propusaprobarea rezultatului desmembr#rii/dezafect#rii [i cas#rii acestor bunuri,folosirea unei p#r]i din aceste ma-teriale pentru confec]ionarea schele-tului metalic al magaziei de com-bustibili a s#lii de sport sau pentru\mprejmuirea unei zone de siguran]#\n vederea depozit#rii materialelorrecuperate prin modernizarea str#-zilor [i constituirea comisiei de eva-
luare [i de casare a acestor bunuri\n componen]a: Mitroi Paul, vice-pre[edinte-pre[edinte, GabroveanuVictoria – secretar, Must#]a Firu –referent de specialitate, Vilaia Mioa-ra, consilier, [i Florescu Nicolae,referent – membri.
Referitor la proiectul de hot#r@renou introdus pe ordinea de zi, seprecizeaz# c#, av@nd \n vedereprotocolul nr. 4387/15703, \ncheiatla data de 21.06.2011 \ntre Com-pania Na]ional# de Investi]ii, \ncalitate de pred#tor [i CL, \n calitatede beneficiar, iar pe baza procesuluiverbal de recep]ie a fost transmis \nmod gratuit imobilul [i terenulaferent construc]iei Sal# de sportc#tre municipalitate, executivul apropus preluarea \n proprietatepublic# a imobilului men]ionat [i aterenului aferent \n suprafa]# de3300 mp, sala de sport s# fie folosit#gratuit de unit#]ile de \nv#]#m@nt [ide CSM “Progresul” B#ile[ti pentruevenimente sportive [i aprobarea
cheltuirii sumei de 15.000 de leipentru utilarea s#lii cu tabel#electronic# [i cu plase perimetralede protec]ie. Dl D. Manciu a fostde p#rere c# era mai bine s# fiedou# proiecte de hot#r@re – unulpentru preluarea s#lii [i altul penbtruaprobarea sumei respective. Edilul-[ef a precizat c# \n cur@nd se vaveni cu un proiect de hot#r@re princare se va solicita aprobarea sumeipentru ca sala s# fie competitiv#,merg@ndu-se pe o rectificare debuget, deoarece “bani avem, dar n-au fost aloca]i special.” La pro-punerea dlui Ionel Mu[uroi, s-astabilit ca variant# de tabel# cea dedimensiune mai mare.
La punctul “Diverse”, dl primar,Costel Pistri]u, a propus ca unreprezentant al CL s# participe \ncalitate de observator la concursulpentru ocuparea posturilor la SCSalubritate B#ile[ti SA, pentru c#este posibil ca unii salaria]i de laSPADPP s# nu mai corespund#. “S#
se gestioneze legal concursul, \nafar# de cei care particip# din parteaprim#riei s# fie \n comisie [i unreprezentant al CL.”
Deoarece mandatul pre[edinteluide [edin]# a expirat, conform legiieste nevoie ca din r@ndul ale[ilorlocali s# se numeasc# un alt pre-[edinte pentru lunile iulie, august,septembrie 2011. Dl V. Duinea apropus ca nou pre[edinte pe dl PetrePelea, propunere care a ob]inutsufragiile tuturor ale[ilor locali.
Am fost bucuro[i c# Sfin]ii Petru[i Pavel, ca adev#ra]i ocrotitori, austat de veghe [i i-au sf#tuit \n tain#pe consilierii locali s# nu dep#[easc#limitele decen]ei [i s# vegheze larespectul reciproc \n abordareaproblemelor, chiar dac# au punctede vedere diferite. A[a este, de fapt,firesc, mai ales \n perioada furtu-noas# care nu numai c# apare laorizont, dar [i “bate la u[#.”
Gh. GHEORGHI{AN
6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7
iulie 2011
De nevoie n#scocit#_n vremi imemoriale,B@ta interes suscit#Numai \n cazuri banale...La-nceputuri – noduroase,Grele [i rudimentare,Ele serveau la rupt oase,_n autoap#rare...Tr#itori s#rmani prin pe[teriMen]inu]i de foame brute,Str#mo[ii au ajuns me[teri_n v@n#toarea cu b@te...Tot pe-atunci au n#scocitC@rligul, lan]ul [i [treangul{i departe-n R#s#ritA fost creat bumerangul...O b@t# foarte de[teapt#Ce nimere[te u[or{i apoi pe loc se-ndreapt#_napoi spre v@n#tor...M#ciucile-n p#storitSe fac numai din lemn tare{i-nso]esc necontenitOrice turme de mioare...Iluzie optic# nu eC@nd din tren admiri uimitUn cioban, p#r@nd statuie,_n b@t# de corn proptit..._ntr-un timp nedefinit,Necercetat \ntr-at@ta,Nimeni nu s-a dumiritCum a evoluat b@ta...La b#rba]i – necesitate,A luat form# de ciomag,Iar la cei mai \n etateSprijin denumit toiag...C@nd du[manii, \ntre ei,Nu puteau s# se-n]eleag#,Complet lipsi]i de idei,Au f#cut din b@t# – ghioag#...Iar una superioar#Ce \ngrozea pe du[manA tr#it odinioar#{i se numea buzdugan,
_n rani]a lui \l poart#{i c-ar trebui s# [tieC# poate oric@nd s#-l scoat#C@[tig@nd o b#t#lie.Ast#zi e supus la criticiC# n-a intuit delocC# [i mare[ali politiciSe pot decreta “ad hoc”...Destui n-au luptat vreodat#,Dar au avansat rapidDin politic#-n armat#Prin hot#r@ri de …partid”Dintr-un p@rlit de cizmarCea[c#-a ajuns general;S# nu-i fi dat prin g@nd, chiar,S# se fac# mare[al?!Dac#-a[a a fost s# fie,Lumea trebuie, oricum,Dup#-at@]ia ani s# [tieCe a fost, de ce [i cum...P#i la excep]ional,I s-a-nm@nat cu ova]iiSceptru preziden]ial,_n uimirea-ntregii na]ii!!!Sceptru, secole \ntregi,Cu coroana totodat#,Purtau \mp#ra]i [i regi,C@]i au fost \n lumea toat#...Fiindc# el a[a [tia,C# poporul \l ador#,Sceptrul \l asociaCu e[arfa tricolor#...Din alte vremi parc# scos,Sceptrul fusese lucratDin mahon [i abanos{i cu aur \ncrustat...Scurt, suplu [i nu prea greu,Sceptru-ar trebui s# fieExpus ve[nic la muzeu,Ca tineretul s# [tieCe-a fost \ntr-un trecut drastic,_ntr-un fals socialism,Degenerat [i dinastic{i \n totalitarism...Cu sceptru unic-simbolAl lipsei, la o adic#,_n al minciunii n#mol{i-n aplauze de fric#......................................._n lume nu se g#se[teNici sintez# nici raportDespre ce \ndepline[te{i ce-nseamn# b@ta-n sport...
C#ci \n el se folosescB@te-anume adaptatePe tot Globul P#m@ntesc_n \ntreceri disputate...La Hochei, \n h#rm#laie,Cu crose, tot ni[te b@te,Sportivii sar la b#taie{i \nc#ier#ri ur@te...Se mai turtesc c#[tile,Se-ncaseaz# pe spinare,Se mai rup [i crosele,C#ci e darnic fiecare...
Tot cu crose, dar cu suflet,{i f#r# b#t#i facileSe joac# la Golf [i Crichet,C#ci sunt sporturi …nobile”Chiar frecvent \n acest secol,Pe muzic# de manele,Se bat cu b@te de basseballClanurile \ntre ele...Se folosesc [i cu]ite{i se-ncepe-n mahalale,Iar persoanele r#niteContinu# \n spitale...Oina – sport na]ional,Cu b@te omologate{i f#cute special –Se mai joac# rar la sate...Cu ciomege jucau PoarcaTinerii de alt#dat#,Iar ast#zi p@n# [i ]urcaE \n ora[e uitat#C@nd e vorba de folclor,Mapamondul cucerescB@tele cu tricolorDin “C#lu[ul” rom@nesc.........................................C@t de importante sunt_n ordinea public#Bastoanele pe P#m@ntCa s# se [tie de fric#!!!Pentru-a fi eficiente,C@nd “se aplic#” pe spate,_n grele evenimente,Sunt din cauciuc turnate...Sunt deja-n Tradi]ie,Cum se vede [i se [tie,Bastoane-n Poli]ieCa [i \n Jandarmerie...C#ci cu ele aresteaz#Ho]i, t@lhari [i terori[ti{i cu ele-ndep#rteaz#Protestatari [i grevi[ti...
Las# urme persistente,Uneori chiar schilodesc,Cu sechele evidente,Dincolo de nefiresc.........................................._n urm# cu mai mul]i ani,Pe c@nd “Agenturili”{i-ai Partidului du[maniD#deau “loviturilii”,Din B#ile[ti destui b#rba]i,Un fel de miniarmat#,Au fost trimi[i [i dota]iPe timi[oreni s#-i bat#..._n Pia]#, “la Agrocoop”,Erau demult nev@nduteNi[te cozi de t@rn#copCe-au trecut pe post de …b@te”Ei din B#ile[ti au plecatSpre destina]ie seara,_ns# b@tele-au l#sat_n gar# la Timi[oara...Mai mult, chiar i-a inhibatPuterea seduc]iei{i-apoi i-a contaminatMorbul Revolu]iei...Cozile de t@rn#cop_napoi nu s-au adus{i, astfel, sinistrul scopLa cap#t nu a fost dus...B@tele improvizateCe s-o fi ales de ele?!Chiar or fi fost arse toateApoi \n iernile grele?!La inventar, mai t@rziu,Cu to]i de-aceea[i p#rere,{i la fel de grijuliu,Le-a dat Lu[u la …sc#dere”Dac# le-ar fi folosit,Ori[ice m@nuitorAr fi fost apoi numitBiat# …Coad# de topor”...................................Un \n]elept zicea c#De vin# e s#r#ciaC# \n veci nu se \mpac#B@ta cu democra]ia...Oare, chiar a[a s# fie,C#, tot timpul am#r@t#,Na]ia Rom@n# [tieDoar de fric# [i de …b@t#?! ”
Valentin TURCU
Cu-o m#ciulie ]intat#Care la noi la rom@niEra pe-atunci destinat#S# sf#r@me …c#p#]@ni”Era [i semn al puteriiLa domnitorii locali,Cu el pedepseau boieriiDovedi]i ca neloaiali...{i la fel de importantCa [i buzduganul stra[nicA mai fost o variant#Ce-l f#cea parc# mai pa[nic...Acesta era topuzul,Evident mai stilizat,Chiar de-acela[i era uzul,Lucru de necontestat...{i-astfel s-a emancipat{i-a ajuns chiar de “bon ton”,Dup# ce s-a sub]iat{i-i zice de-atunci bastonGentilomi bine pudra]iNu mai frecventau saloaneCa alt# dat# dota]iCu s#bii, ci cu bastoane..._n antreu sau din pridvorLe prelua un valetBastonul, curtenitor{i p#l#ria, discret...Au fost la mod#, odat#,Bastoanele l#cuite,De-o lume ca [i uitat#Foarte-admirativ privite...Prin parcuri [i pe peroaneDomni cu monoclu-nr#matR#suceau abil bastoaneCu cap de argint sculptat...Se observau, deseori,Cum filfizonii-vedet#,Peste tot f#ceau furoriCu bastoane cu brichet#...Un \mp#rat genial_n vremea lui a creatBastonul de mare[al,Crez@nd c# orice soldat
Balada b@teiBalada b@teiBalada b@tei
Cai ro[ca]i cu pete albe.Tax# pe valoareadaugat#.
R@uri.Porc necastrat.
Pas#re mic# c@nt#toare.{erban Nicu.
Carte mare.Tr#iesc \n delt# [i suntasem#n#tori cu c@inii.
De valoare.
Rafina]i
Care zdrobe[te.
_n sensul de curgere aunui r@u.Ceas.
Au ca obiect jocurile denoroc.
HIDROLOGIEde C-tin Preda
Folosit la cusutul\nfloriturilor.Paradis.
Imit# zgomotul provenitde o lovitur#.Salut la romani.Organ vegetativ f#r#vase conduc#toare.
Trib de indieni dinTexas.Auzit la telefon.Voda Oprea.
Tip.Dansele.Etaj.
Nume specific la ru[i.De forma lucrurilorturtite.
Camion lung.Are talentul de a vorbifrumos.
Cei care vestestesc.
7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2011
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234
Pl@ngerea suspend# executarea, ceeace \nseamn# c# aplicarea sanc]iunilorpecuniare, inclusiv a celor adiacente,a[a cum este de exemplu penalizareacu puncte a [oferilor, se suspend# dedrept p@n# la solu]ionarea pl@ngerii._n cadrul contesta]iei se solicit# ins-tan]ei a se \ncuviin]a admnistrareaprobatoriului (proba testimonial#, in-terogatoriu, eventual expertiz#, probacu \nscrisuri).
Dac# a]i avut \n ma[in# l@ng#dumneavoastr# persoane ce pot de-veni martori \n proces este bine s#fie propu[i ca martori \n pl@ngereacontraven]ional# adresat# instan]ei,pentru a putea fi \ncuviin]a]i de c#treinstan]a de judecat# [i audia]i \nproces. Asta numai \n contextul \ncare \n procesul verbal agentul cons-tatator consemneaz# c# \n ma[in#nu era nimeni cu dumneavoastr#,[i, de asemenea, nici culcat pe ban-cheta din spate.
Procesul verbal de contraven]ienecontestat \n termen de 15 zile,devine executoriu, f#r# nicio alt#formalitate.
Instan]a competent# s# solu]ionezepl@ngerea, dup# ce verific# dac#aceasta a fost introdus# \n termen,ascult# pe cel care a f#cut-o [i pemartor/martori, dup# depunerea jur#-m@ntului de martor, precum [i admi-nistreaz# orice alte probe prev#zutede lege, necesare, \n vederea afl#riiadev#rului, precum [i a verific#riilegalit#]ii [i temeiniciei procesuluiverbal [i hot#r#[te asupra sanc]iuniii.
Hot#r@rea judec#toreasc# prin cares-a solu]ionat pl@ngerea contraven-]ional# nu mai poate fi atacat# curecurs, devenind irevocabil# dup#prima instan]#.
C@teva motive pentru care suntadmise pl@ngerile contraven]ionaleale [oferilor:
- neprezentarea probei radar \ninstan]#;
- poli]istul nu men]ioneaz# distan]ade la indicatorul care interziceoprirea/sta]ionarea [i nu men]ioneaz#num#rul casei \n fa]a c#reia a fostoprit# ma[ina;
- nu este relatat# starea de fapt,procesul verbal nu con]ine dateleprev#zute de lege;
- nu sunt men]ionate obiec]iunilecontravenientului;
- lipse[te semn#tura agentuluiconstatator;
- lipse[te men]iunea cu privire lanumele [i func]ia agentului constatator;
- stabilirea amenzii \n sum# total#f#r# s# se indice sanc]iunea aplicat#pentru fiecare din contraven]iilestabilite;
- neconfirmarea \n instan]# a fap-tului c# a existat sau s-a s#v@r[it oabatere de la normele rutiere de c#tre[oferul sanc]ionat;
- lipsa verific#rii metrologice ac-tualizate a radarului sau camerei desupraveghere;
- primirea de c#tre contravenienta procesului verbal al amenzii dup#termenul de 30 de zile de la dataaplic#rii acesteia.
Puncte care trebuie atinse \n pl@n-gerea contraven]ional# c@nd secontest# amenda de circula]ie primit#prin intermediul camerelor de supra-veghere rutier#:
- faptul c# amenzile rutiere aplica-te prin camerele de supraveghererutier# sunt ilegale [i proceseleverbale de amend# lovite de nulitateabsolut#, pentru c# ele \ncalc#dreptul contravenientului de a \nscrieobiec]iuni conform art. 16 al. 7 dinO.G. 2/2001, privind regimul contra-ven]iilor, care spune c#: “_n momen-tul \ncheierii procesului verbal,agentul constatator este obligat s#aduc# la cuno[tin]# contravenientuluidreptul de a face obiec]iuni cu pri-vire la con]inutul actului de consta-tare. Obiec]iunile sunt consemnatedistinct \n procesul verbal la rubricaalte men]iuni”
_ntr-adev#r camere de suprave-ghere au fost montate \ns#, poli]ianu [i-a pus problema faptului c# celamendat nu are cum s# \nscrieobiec]iuni \n procesul verbal \naintede \nchiderea acestuia prin semn#-tura agentului constatator pentru c#amendatul pur [i simplu \n acestcaz prime[te amenda acas#, \nc#l-c@ndu-i-se acest drept, de a \nscrieobiec]iuni \n procesul verbal.
- Instan]a de judecat# s# obligepoli]ia s# indice numele firmei carea instalat camerele de supraveghere.
- Instan]a de judecat# s# obligepoli]ia s# spun# c@nd au fost ultimadat# verificate metrologic acestecamere.
- Instan]a de judecat# s# obligepoli]ia s# spun# dac# contractul deatribuire a contractului de instalare acamerelor de supraveghere s-a f#cut\n urma licita]iei publice cu selec]iede oferte conform O.U.G. nr.34/19.04.2006 privind achizi]iile publice,
aprobat# prin Legea 2001-2002.- Instan]a de judecat# s# cear# in-
troducerea \n cauz# a firmei ce amontat camerele [i s# o oblige \nsolidar cu poli]ia s# depun# la dosarulcauzei dovada existen]ei autoriza]ieide construc]ie [i amplasare a camerei.
- Instan]a de judecat# s# cear#firmei care a montat camere de su-praveghere, \n solidar cu poli]ia, s#comunice instan]ei cota procentual#care-i revine din cuantumul amen-zilor \ncasate de la [oferi.
- Instan]a de judecat#, la cerereapetentului, poate s# solicite/s# obligeintimatei (poli]iei) [i firmei care amontat camerele de supraveghere s#depun# \n instan]# dovada faptuluic# au autoriza]ia persoanelor res-pective s# le foloseasc# datele cucaracter personal.
Problema este delicat# [i grav# \nacela[i timp, deoarece prin acestecamere se exercit# [i un control, sepoate urm#ri o ma[in#, se pot facepoze.
De exemplu, dac# un [ofer esteamendat pentru vitez# execesiv#, iarla proces, c@nd poli]ia depune pozele[i se dovede[te c# era \n ma[in# cuamantul sau amanta, ... ce va faceso]ia? Contravenientul sigur va soli-cita daune poli]iei!
La radar, contravenientul trebuie/poate s# conteste m#sur#torile curadare, dac# pozele au fost f#cute\n condi]ii de cea]#, ploaie, ninsoare,furtun# [i ca urmare culoarea ma[i-nii, num#rul sau [oferul acesteia nupot fi determinate absolut f#r# dubii.
_n plus, pe fotografie sau film,trebuie s# apar# obligatoriu data [iora la care a fost efectuat# m#sur#-toare, valoarea vitezei, sensul \n cares-a deplasat ma[ina [i faptul c# afost efectuat# anterior autotestarearadarului/camerei de supraveghere(un test care se face ca exerci]iu, cuprima ma[in# care trece.)
Nu poate fi folosit# \n instan]#,poza ce are pe ecran litera “T”, acestafiind de fapt o atutotestare, adic#prima poz# de la pornirea aparatului.
Echipajul de poli]ie care efectuea-z# controale trebuie s# aib# \npermanen]# asupra lui certificatul deomologare a radarului, buletinul deverificare metrologic# \n termen de
valabilitate de 12 luni [i autoriza]iade operator radar, pentru agentulcare \ntocme[te procesul verbal.
Echipajul de poli]ie nu este obligats# arate [oferului fotografia-prob#.
_n cazul aparatelor cu \nregistrarevideo, acestea sunt pornite la intrarea\n serviciu [i oprite la \ntoarcere.Poli]istul nu are voie s# \ntrerup#sau s# deruleze \nregistrarea indife-rent c# este vorba de radar sau decamera de supraveghere.
_n cazul celorlalte aparate, foto-grafiile sunt realizate pe film clasic,apoi fiind developate. Agentul depoli]ie nu are cum [i nu este obligats# prezinte fotografia dec@t \n instan-]#, dac# procesul verbal este contes-tat de [ofer.
Radarele au o fun]ie de autotestarecare se face automat la fiecare por-nire a aparatului. Aparatele radar detip sta]ionar nu pot fi amplasate \napropierea surselor puternice de ra-dia]ii electromagnetice (de exemplu:re]ea de \nalt# tensiune, st@lp de radio,TV) [i care pot s# influen]eze fide-litatea red#rii acestora. _n concluzie,\n dreptul intern, contraven]iile aufost dezincriminate, \ns# fapta pentrucare s-a \ncheiat procesul verbal (con-traven]ie referitoare la circula]ia pedrumurile publice) intr# \n sfera“acuza]iilor \n materie penal#”, la carese refer# primul paragraf al art. 6din CEDO. Aceasta rezult# din faptulc# norma juridic# ce sanc]ioneaz#astfel de fapte are caracter general(O.U.G. 195/2002, se adreseaz# tuturorcet#]enilor), amenda urm#rind un scoppreventiv [i represiv.
_n consecin]#, peti]ionarului \i suntrecunoscute garan]iile specifice \nmaterie penal# prev#zute de art. 6din Conve]ie printre care [i prezum-]ia de nevinov#]ie.
Or, \n ceea ce prive[te Rom@nia,ce a devenit membr# a Uniunii Euro-pene, este necesar s# se aplicereglement#rile interna]ionale \n cazul\n care exist# neconconcordan]# \ntrepactele [i tratele referitoare la drep-turile fundamentale ale omului lacare Rom@nia este parte [i legileinterne, peti]ionarul nefiind obligats#-[i dovedeasc# nevinov#]ia,sarcina probei apar]in@nd agentuluiconstatator.
Pl@ngerea contraven]ional#adresat# instan]ei de judecat#
Procesul verbal de constatare [isanc]ionare a contraven]iei beneficia-z#, de regul#, de prezum]ia de lega-litate [i temeinicie, prezum]ie carede[i neconsacrat# legislativ este una-nim acceptat# at@t de doctrina despecialitate, c@t [i de practica instan-]elor judec#tore[ti.
O astfel de prezum]ie nu \ncalc#dreptul petentului la un proces echi-tabil, nefiind de natur# a \nc#lca pre-zum]ia de nevinov#]ie. Dup# cum aconstatat [i Curtea European# a Drep-turilor Omului, prezum]iile de fapt[i de drept sunt recunoscute \n toatesistemele juridice, fiind permis# utili-zarea acestora [i \n materie penal#,pentru dovedirea vinov#]iei f#ptuito-rului, dac# sunt \ndeplinite dou# con-di]ii: respectarea unor limite rezona-bile ]in@ndu-se cont de miza litigiului[i aplicarea dreptului la ap#rare.
_n baza legii 202/2010 privindunele m#suri pentru accelerarea solu-]ion#rii proceselor, O.U.G. 195/2002privind circula]ia pe drumurile publi-ce, republicat# \n Monitorul Oficialal Rom@niei nr. 670/3.08.2006 cumodific#rile [i complet#rile ulterioarese modific# [i se completeaz# astfel:
- Pl@ngerea suspend# executareaamenzilor [i a sanc]iunilor contra-ven]ionale complementare de la data\nregistr#rii acesteia p@n# la datapronun]#rii hot#r@rii judec#tore[ti.
- Hot#r@rea judec#toreasc# prin carejudec#toria solu]ioneaz# pl@ngereaeste definitiv# [i executorie.
- _n termen de 15 zile de la datapronun]#rii hot#r@rii prin care instan]aa respins pl@ngerea \mpotriva pro-cesului verbal de constatare acontraven]iei, contravenientul esteobligat s# se prezinte la serviciul poli-]iei rutiere care \l are \n eviden]#pentru a preda permisul deconducere.
- Procesul verbal nealocat \n ter-men de 15 zile de la data comu-nic#rii acestuia, precum [i dup# caz,hot#r@rea judec#toreasc# prin care s-a solu]ionat pl@ngerea constitue titluriexecutorii, f#r# vreo alt# formalitate.
La art. 9 din Legea 61/1991 pentrusanc]ionarea faptelor de \nc#lcare aunor norme de convie]uire social#, aordinii [i lini[tii publice, republicat#\n Monitorul Oficial al Rom@niepartea I nr. 387, din 18.08.2000, cumodific#rile [i complet#rile ulterioare,se introduce un nou alineat, alineatul2, cu urm#torul cuprins:
“Hot#r@rea judec#toreasc# princare judec#toria solu]ioneaz# pl@nge-rea este definitiv# [i irevocabil#”.
AvocatSorina Cristina DUMITRESCU
(_n ordinea alfabetic#): Gheorghi[anAndreea M#d#lina (9,84; 9,90; 9,97;9,91); Stoica Mihaela Luciana (8,50;9,02; 8,63; 8,83); Rusoiu NicoletaC#t#lina (9,15; 9,97; 9,81; 9,53);Talpo[i Elena Mihaela (9,62; 10;9,95; 10). Except@nd media de laexamenul de bacalaureat, inferioar#aceleia de la admitere, pogrese aumai realizat: Gabroveanu RalucaFloriana (9,75; 9,88; 9,79; 9,73);M#ciuc# Miruna Carmen (9,80; 9,96;9,96; 9,46); Milu] Floriana Livia (9,70;10; 9,95; 9,43) [i }uncu CameliaMihaela (9,71; 9,67; 9,80; 9,40).
_n multe cazuri, spre nepl#cutanoastr# surpriz#, rezultatele din liceu[i cele de la bacalaureat sunt infe-rioare mediei de admitere, diferen]elesunt uneori destul de mari, \nt@lnindu-se cazuri, f#r# a le nominaliza (\nordinea intrare \n liceu, bacalaureat)ca: 9,54 – 7,53; 9,41 – 7,60; 9,18 –7,13; 9,10 – 7,40; 9,06 – 6,60; 9,06– 7,06; 9,06 – 7,68; 9,01 – 6,91, cas# nu mai vorbim de situa]ianefericit# a elevului care a intrat \nliceu cu 8, \n clasa a XII-a a avut8,94, media celor 4 ani de liceu,8,74, dar a fost respins la examenulde bacalaueat cu 6,60, la Limba [iliteratura rom@n#, 4,20, Matematic#;
8,80 la Anatomie [i fiziologie uman#.Aceast# situa]ie ne \ndeamn# s#
reiter#m ideea sus]inut# mereu,potrivit c#reia nu ni se pare normals# se lase destinul liceului pe mediilede la Testele na]ionale [i cele dinclasele V-VIII, [i cel al facult#]ilorpe mediile de la bacalaureat [i celedin timpul liceului.
Situa]ia relatat# mai sus are [i cauzeobiective ]in@nd de p#gubitoareaschimbare a mentalit#]ii [i a atitudiniifa]# de \nv#]#tur# a multor elevi,indulgen]a nejustificat# a unor cadredidactice, folosirea “pompei”, adic#umflarea notelor mai ales la \nv#]#-m@ntul general [i la testele na]ionale,at@ta timp c@t supravegherea esteasigurat# de profesorii [colii, \nspecial \n mediul rural ([i prin aceastanu vrem s# jignim pe nimeni), dife-ren]e \n ceea ce prive[te exigen]asupraveghetorilor la examenul debacalaureat. Sus]inem vehement ideea([i sper#m s# nu-l m@niem pe dlministru Funeriu) ca fiecare liceu [ifiecare facultate s# organizeze con-curs de admitere, s#-[i fac# selec]ia,
\n felul acesta vina nemaiput@nd fipasat# de la unul la altul.
_n fine, pentru cititorii no[tri [ipentru p#rin]ii elevilor “boboci” laliceu, vom prezenta [i situa]iaadmi[ilor pe primele locuri \n cele 5clase a IX-a, cu promisiunea c# levom urm#ri atent evolu]ia [i cusperan]a c# aceasta se va \nscrie peo traiectorie ascendent#, spre satisfac-]ia tuturor [i cu speran]a c# ceea ces-a \nt@mplat cu cei din aceast#promo]ie a fost un simplu accident,un caz izolat, nesemnificativ.
Matematic#-informatic# I (mediamaxim#, 9,87, minim# 7,49): RomanRamona Ionela, {c. Nr. 1 – 9,87;Micu Adriana Anamaria Cristina, {c.nr. 4 – 9,80; :Lupu Radu Ioan, {c.5 – 9,57; Must#]a Mihaela Laura,{c. 5 – 9,29 [i Renghea FlorinelD#nu], {c.5 – 9,26.
Matematic#-Informatic# II(media maxim# 7,43, minim# 6,40):Negoianu {tefania Andra, {c. 5 –7,43; Miu Anamaria, {c.5 – 7,42;Dasc#lu Maria Raluca, {c. Izvoare –7,36; Carauleanu Alexandru Ionu],
{c. 1 – 7,34 [i V#deanu Victor AlinFlorian, {c. 3 – 7,33.
{tiin]e ale naturii (9,83 – 7,63):Iordache Aura Maria, {c. 1 – 9,83;Dinu Vasile Claudiu, {c. 5 – 9,60;Mu[uroi Mirel Radu, {c. 5 – 9,46;Goan]# R#zvan Florentin, {c. Rast –8,82 [i Dinului Maria Cristina, {c.Galiciuica – 8,44.
{tiin]e sociale (9,56 – 8,02):Popescu Alexandru Mihai, {c. 5 –9,56; Becea Andrei Mihai, {c. 5 –9,44; Giurc# Sebastian {erban, {c.Galiciuica – 9,18; Cioac# Lucre]iaMaria, {c. Galicea Mare – 9,12 [iSili[teanu Mih#i]# Ionu], {c. 3 – 9,08.
Filologie (9,98 – 8,11): V#deanuIulia Maria, {c. 3 – 9,98 (felicit#rispeciale, fiind eleva cu cea mai maremedie de admitere); Albi[or AlinaFlorentina, {c. 4 – 9,93 ( a dou#dintre admi[i); Burada AlexandraIoneta, {c. nr. 5 – 9,83; CojocaruMaria Daniela, {c. 3 – 9,81 [i_mp#r#]elu Daniel Gabriel, {c.Cioroia[i – 9,49.
Dup# cum se poate vedea, primulloc a revenit de c@te dou# ori unor
elevi de la {c. 1 [i 5 [i o dat# celorde la {c. nr. 3; locul al doilea l-auocupat trei elevi de la {c. nr. 5 [idoi de la {c. nr. 4, pe treapta a treiaau ap#rut trei elevi de la {c. nr. 5 [ic@te unul de la {c. Izvoare [iGaliciuica.
Chiar dac# \ntotdeauna este locpentru mai bine [i nu trebuie s# nemul]umim cu ce am ob]inut, iar ceicare se respect# consider# autode-p#[irea [i progresul [colar obiectiveprioritare [i chiar profesiune decredin]#, bacalaureatul din acest an,cu virtu]iile [i micile ne\mpliniri,unele surprinz#toare, ne permite s#transmitem felicit#ri elevilor, cadrelordidactice [i conducerii liceului, cuto]ii artizanii acestui deosebit succes[i reiter#m aprecierea [i pre]uireanoastr# superlative fa]# de to]i ceicare nu [i-au dr#muit eforturilecanalizate spre generosul ideal dep#strare [i cre[tere a prestigiuluiLiceului “Mihai Viteazul” [i, prinacesta, a imaginii [i prestigiuluimunicipiului nostru.
Gh. GHEORGHI{AN
Mul]i elevi competitivi [i un liceu prestigiosMul]i elevi competitivi [i un liceu prestigiosMul]i elevi competitivi [i un liceu prestigiosContinuare din pag. 3
Cyan Magenta YellowBlack
8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede
D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova
Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472
REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI[ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU
Nr. 7iulie 2011
A. Respect [i stim# pentru “frumo-[ii nebuni” ai handbalului b#ile[tean
Pentru to]i iubitorii de sport vom\ncerca \n acest articol s# ne adu-cem aminte de ceea ce a fost fru-mos \n handbalul b#ile[tean [i, maiales, de cei care au f#cut posibil capasiunea pentru acest frumos [idinamic sport s# fie transmis# dingenera]ie \n genera]ie. Privindretrospectiv, parc# avem \n imaginegenera]ia anilor ’70-’75 [i rezulta-tele acesteia, dorin]a lor de a c@[-tiga, ambi]ia olteneasc# de a punela respect adversarul. Punerea la res-pect pentru ei \nsemna c@te goluridiferen]# “s# le dea”, astfel ca spresf@r[itul jocului s# \ncerce fazespectaculoase, adevarate fantezii, spredeliciul spectatorilor. Este acea gene-ra]ie frumoas# din care f#ceau parte,printre al]ii: Mircea P#dureanu, TitelB#din#, Dumitru Coconoiu, NaeNe[a, Ion Negoianu, Teofil Cocioa-
b#, Gicu Fir]ulescu, Irinel S#ceanu,Vergiu Stoicescu, Costic# Popescu,Nelu Duca, profesorii Nelu Cula [iMarcel Ro[u, Florel Barbu, Dan Lica,Bebe Ticu, Giani Di]#, Bebe Eusta]iuPopa, Nelu Aranghel, Nae Neghea,Nin# T#toiu, Dan Cioroianu, AdrianBichea, Sorin Miu [i lista ar puteacontinua. Handbali[tii ace[tia eraucapabili s# ne creeze momente \ncare s# fim \n culmea fericirii, dar [is# ne trimit# \n lumea celor drep]i.De aceea eu, cea care a primit at@tea[i at@tea sfaturi \n]elepte de la to]iace[ti omeno[i [i buni sportivi de-alungul anilor, chiar [i \n momentulde fa]#, \mi fac o datorie moral# [ile mul]umesc cu sinceritate pentrutot. Privindu-i ori de c@te ori ne \nt@l-nim [i discut#m despre handbal, \miamintesc cu nostalgie meciurile cu“clinci” pe care ei le aveau atuncic@nd \nt@lneau pe Olcit, Armata,Voin]a, IRA [i Chimia, toate din
Craiova. Acele meciuri parc# le-amrev#zut [i le rev#d dup# aproximativ40 de ani, c@nd anul acesta cele dou#echipe de handbal juniori IV [i mini-handbal, pe care sunt onorat# c# lepot antrena, au ajuns la turneul final.Ace[ti copii, unii dintre ei nepo]ii“frumo[ilor nebuni”, au luptat nunumai cu adversarul, ci [i cu ei \n[i[i,pentru a demonstra c# [i ei pot devenic@ndva aceia[i frumo[i nebuni aihandbalului b#ile[tean.
Pe to]i cei care citesc acest articol\i informez cu deosebit# satisfac]iec#, pe parcursul anului competi]ional2010-2011, CSM “Progresul” B#ile[tia \nscris \n campionatul na]ionalechipa de handbal masculin JunioriII, team care la sf@r[itul campionatuluis-a clasat pe locul al III-lea, \n grupaH. Este firesc ca dumneavostr#,cititorii, s# nu [ti]i prea multe desprecompeti]iile la care particip# echipelenoastre de handbal, dar v# promitemc#, \ncep@nd cu anul competi]ional2011-2012 ve]i fi informa]i cu totceea ce se \nt@mpl# \n handbal. Acum,c@nd dl primar, Costel Pistri]u, a f#cuteforturi deosebite [i din toamn#beneficiem de o sal# de sport de tipA, avem condi]ii s# practic#m unhandbal superior calitativ. _nc# dinanul com peti]ional 2011-2012, vom\nscrie cele trei echipe \n campio-natul na]ional, propun@ndu-ne ca unadintre ele s# urce pe podiumul depremiere. Dup# cum se vede, hand-balul masculin este \n continu# cre[-tere, \[i face c@t mai des prezen]a \ncompeti]iile na]ionale \n fazele supe-rioare. Printe dvs sunt multe persoanecare-[i pun \ntrebarea “de ce n-ammai auzit de handbalul masculinb#ile[tean at@]ia ani?” R#spunsul estesimplu: trebuie s# facem selec]ie, s#descoperim talente, s# le cre[tem [is# le educ#m, s# le orient#m spreperforman]#, iar toate acestea necesit#o perioad# \ndelungat# de timp, dar
av@nd r#bdare, \n viitorul nu prea\ndep#rtat vor ap#rea [i rezultatestr#lucite.
Cu toate acestea rezultatele n-au\nt@rziat s# apar# iar odat# cu ele [i-au f#cut apari]ia \n aren# [i hand-bali[ti de excep]ie. La grupa dejuniori II, un juc#tor cu calit#]iexcep]ionale este Ciobanu Constan-tin Cosmin, goalgheterul echipei, dar[i Mitran Florian Andrei. La grupade juniori IV, ca elite \i pot numipe Stanciu Raul Gabriel [i VeleaValerian Mirel, \n timp ce la grupade minihandbal se deta[eaz# Coco-noiu George {tefan [i Mitu AndreiCornel, cel din urm# fiind goal-geterul fazei finale a campionatuluina]ional, care s-a desf#[urat laSuceava, reu[ind s# \nscrie nu maipu]in de 52 de goluri. La acestturneu, echipa noastr# s-a clasat pelocul al V-lea din 12 echipe finaliste.
Iat# c# handbalul ne ofer# \n con-tinuare mari bucurii, dar suntem cuto]ii con[tien]i c# rezultatele ne oblig#s# fim mereu sus, s# nu facem cafrumo[ilor nebuni de alt#dat# s# lefie ru[ine cu noi, cu mereu nouagenera]ie.
Voi, noua genera]ie, iubi]i-i pecei ce au fost “frumo[ii nebuni aiB#ile[tiului”.
S#-i respecta]i, s#-i stima]i [i s#v# face]i din ei adevara]i idoli.
B. Acesta a fost trecutul cu carene m@ndrim [i vom prezenta \ncontinuare prezentul, care sper#ms# asigure un viitor la fel de str#-lucit. Sfid@nd pu]in logica, vom \n-cepe cu sf@r[itul spun@nd c# obiec-tivele propuse la nivel na]ional aufost \ndeplinite. Echipa de minihand-bal a ob]inut locul al V-lea laTurneul final de la Suceava, iarechipa de juniori IV s-a clasat peun onorant loc IV la Turneul finalde la Baia Mare.
Anul competi]ional 2010-2011abia s-a \ncheiat la nivelul campio-natelor na]ionale de minihandbal [ijuniori IV. Ca de obicei, la \nce-putul fiec#rui an competi]ional, toatecluburile sportive dezbat \n [edin]elepe ramuri de sport obiectivele pecare [i le propun pentru viitor. Nuputea face excep]ie nici CSM“Progresul” B#ile[ti, sec]ia handbal.Neav@nd nici p@n# la aceast# dat#un pre[edinte de club, toate proble-mele handbalului au fost dezb#tutede o comisie alc#tuit# din dl primar,Costel Pistri]u, dl viceprimar, PaulMitroi, dl Cristian Cump#t#, conta-bilul clubului, dl dr. Mugurel M@n-z@n#, cel care a pus [i pune multsuflet pentru ca ace[ti copii s# fies#n#to[i, [i subsemnata, antrenorulechipelor de handbal masculin. _nacea [edin]# am prezentat obiectiveleechipelor de handbal masculinjuniori II, juniori IV [i minihandbal.Obiectivul echipei de juniori II afost clasarea \n primele 3 locuri dinGrupa H, la juniori IV, calificareala turneul final, iar la minihandbal,calificarea la Turneul semifinal.
Pornind la drum cu g@ndul de arealiza aceste obiective, am avutsatisfac]ia de a le \ndeplini mult maidevreme, a[a \nc@t at@t sportivii, c@t[i cei care i-au condus p@n# acumspre performan]# [i-au schimbat dinmers obiectivele, \nc@t spre finalchiar s# tragem speran]a de a ob]ineo medalie.
Arc peste timpEchipa de minihandbal, cu obiec-
tivul calificarea la turneul semifinal areu[it o clasare pe locul al V-lea pe]ar# la turneul final ce s-a desf#[urat,a[a cum spuneam, la Suceava, [i lacare s-au calificat dou#sprezeceechipe. Copiii no[tri au jucat foartebine produc@nd surpriza turneuluifinal. Spun surpriza turneului, deoa-rece aproape nimeni nu auzise deechipa din B#ile[ti, dar to]i [i-au datmai bine seama de valoare, c@nd dlobservator al turneului, prof. MarinUngureanu, a anun]at premiile specialeacordate. Premiul pentru goalgeter alturneului final de minihandbal a fostacordat sportivului nostru Mitu AndreiCornel, elev la {c. nr. 5, care a \nscris52 de goluri.
Dup# minihandbal au urmat junioriiIV. Ace[tia s-au clasat pe primul locla turneul semifinal, astfel c# obiectivulpropus de calificare la turneul final afost atins. _n urma acestui rezultat eis-au \mbarcat [i au plecat spre turneulfinal, disputat la Baia Mare, \nperioada 10-12 iunie. A fost un turneufoarte greu, \n care fiecare meci acontat foarte mult. _n timpul turneului\ntr-o [edin]# cu sportivii, le-ampropus s# ne schimb#m obiectivul \nacela de a ne clasa \ntre primele 5echipe din ]ar#. Ba chiar am \ncercatceva care pentru unii p#rea imposibil,adic# s# st#m la aceea[i mas# cumarile cluburi din ]ar#, cluburi carese axeaz# foarte mult pe activitateasportiv#, Baia Mare fiind ora[ul \n cares-a lansat marele handbalist MaricelVoinea [i \n care, cu un an \n urm#,s-au pus bazele Academiei de Handbal“Minaur” Baia Mare, \n prezent av@nd3 echipe de handbal masculin preg#titede 5 antrenori. Pentru juniorii no[trimeciul cu LPS Vaslui era crucial,deoarece, c@[tig@nd acel meci, ob]i-neam dreptul de a juca pentru omedalie. Am c@[tigat meciul cuvasluienii, \ns# efortul a fost mult preamare pentru copiii no[tri, a[a \nc@t \nlupta pentru medalie a fost evident c#n-au mai rezistat, efortul din meciulanterior spun@ndu-[i, din p#cate,cuv@ntul. A[a s-a f#cut c# la acestturneu final bravii no[tri juniori auocupat locul al IV-lea, foarte bun,clas@ndu-se \naintea unor echipe detop din ]ar#. Dar nici juniorii II nuns-au l#sat mai prejos, [i-au atinsobiectivul, ocup@nd la sf@r[itul cam-pionatului locul al III-lea \n Grupa H.
Pentru a le r#spl#ti eforturile [i a ficunoscu]i de cititorii gazetei ca m@n-drie a ora[ului, vom prezenta compo-nen]a loturilor, adres@ndu-le \nc# odat# felicit#ri [i ur@ndu-le succes \nefortul lor spre devenire.
Minihandbal: N#stase Radu,Coad#lat# Sorin, Ciobanu Ionu], Fir]u-lescu Andrei, Becherescu R#zvan, Po-pescu David, Bivolan Cristian, GruiaAndrei, Fir]ulescu Alex, Coconoiu{tefan, Corl#]eanu C#t#lin [i MituAndrei Cornel.
Juniori IV: Badea Constantin,Mitran Lucian, Marcu Marius, Gheor-ghi[an Andrei, Ro[u Mihai, BonteanuBogdan, Voicea Valerian, StanciuRaul, Ne]a R#zvan, Ionescu Raul,Mitric# Andrei, Radu Cosmin,Milovan Mihai [i Ciobanu Ionu].
Mul]umiri conducerii ora[uluipentru \n]elegere [i, mai ales, pentrucondi]iile create.
Antrenor Iona (Cu]a) LUPU
Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[tia fost implicat \n proiectul “Beco-ming Better Through Collabora-tion” din cadrul Programuluisectorial Grundtvig din Programul“_nv#]are pe tot parcursul vie]ii”al#turi de parteneri din Spania,Grecia, Turcia, Portugalia [i Italia.Acesta s-a derulat \n perioada au-gust 2009 - iulie 2011.
Obiectivele acestui program aufost: sporirea calit#]ii [i intensi-ficarea dimensiunii europene aeduca]iei pentru adul]i, prin\ncurajarea cooper#rii transna-]ionale \ntre [coli, contribu]ia la\mbun#t#]irea dezvolt#rii profesio-nale, promovarea \nv#]#rii limbilorstr#ine [i con[tientizarea intercul-turalit#]ii; dezvoltarea cuno[tin]elor[i \n]elegerii \n r@ndul tinerilor [ia personalului din educa]ie \n ceeace prive[te diversitatea cultural#[i lingvistic# european# [i valorileacestora; ajutarea tinerilor pentruob]inerea abilit#]ilor [i compe-ten]elor necesare pentru dezvol-tarea personal, ca bun cet#]eaneuropean; realizarea unui schimbde metode necesare dezvolt#riistrategiilor didactice; \mbun#t#]irea[i dezvoltarea capacit#]ii deautoevaluare [i de autonomie \n\nv#]are; utilizarea de noi teh-nologii \n clas# [i \n afara ei;
lucrul cu portofoliul cu scopulutiliz#rii treptate la clas#; motivareaelevilor adul]i; reflectarea asuprameseriei noastre de profesori [ievaluatori.
Au avut loc patru \nt@lniri, \ncadrul c#rora s-au desf#[urat ate-liere de lucru, mese rotunde, vizitede studiu, prin intermediul c#roras-a urm#rit realizarea obiectivelor.
Cadrele didactice membre dinliceul nostrum au fost: Tica Leo-nard Gabriel (coordonator), PanaitMarga, Panait Dan, Pu]an Ani[oara,Stroe Andreia Helga. În diverseechipe, cu to]ii au participat laactivit#]i educative. Astfel, \nGrecia, doamna profesora Ani[oaraPu]an a sus]inut o activitate demons-trativ# despre leg#turile istoricedintre cultura greac# [i cea rom@n#;\n Turcia, doamna profesoar#Andreia Helga Stroe a predatelevilor turci, o lec]ie \n limba en-glez# ce a avut ca scop eviden]iereacomunic#rii \ntr-o limb# str#in#. Deasemenea, echipa noastr# a realizatchestionare, proiecte didactice ce aurelevat preocuparea pentru \nsu[ireaunor noi strategii de \nv#]are: deexemplu, elevilor din clasele ter-minale li s-a aplicat un chestionarprivind stilurile de \nv#]are; deasemenea, elevii [i-au adus contri-bu]ia \n mod direct la realizarea unei
c#r]i virtuale cu povestiri, \ncolaborare cu celelalte ]#ri parti-cipante. Cu to]ii am \ncercat s#implement#m \n activitatea noastr#didactic# metode [i strategii delucru experimentate \n \nt@lnirilenoastre: un exemplu ar fi “Cerculcomplimentelor”, \n care eleviisunt a[eza]i \n dou# cercuriconcentrice, fa]# \n fa]#, [i c@tevamomente trebuie s#-[i adresezereciproc complimente. La semna-lul profesorului, cei din cerculexterior se deplaseaz# \n sensulacelor de ceasornic, schimb@ndpartenerul, adres@nd din nou uncompliment. Activitatea se fina-lizeaz# \n momentul \n care to]iau interac]ionat. Scopul acesteiaeste de a spori \ncrederea \n sine.
Toate activit#]ile propuse [idesf#[urate de c#tre to]i parteneriise reg#sesc pe site-ul proiectuluihttp://www.bbtcgrundtvig.com[i pe Moodle.
Ultima \nt@lnire, din Portugalia,a fost destinat# evalu#rii produ-selor finale dar [i a experien]eidob@ndite. Concluzia tuturorparticipan]ilor a fost: cu to]ii amdevenit mai buni profesioni]ti \nurma acestei colabor#ri.
Prof. Ani]oara PU}ANProf. Andreia Helga STROE
“S# devenim mai buniprin colaborare”