Post on 16-Apr-2015
description
1
SC.Tursib.SA Monopol
2
Cuprins
1. Monopolul – definiţie
2. Scurt istoric
3. Scurtă prezentare a companiei
4. Servicile oferite
4.1. Strategia de preţuri
4.2. Parcul auto Tursib
4.3. Hartă Staţii
5. Strategia de Marketing
6. Analiza SWOT
7. Presupuneri Financiare
7.1. Presupuneri generale
7.2. Presupuneri financiare
7.3. Principalii indicataori Financiari şi Operativi
8. Viitoarea structură de operare/organizare
3
1. Monopolul - Definiţie
În structura oricărei economii de piaţă, pe lângă concurenţă, apare şi
monopolul, fie ca o replică la concurenţă, fie ca o formă modificată a acesteia.
În înţelesul obişnuit- luat ca o replică la concurenţă- o întreprindere are situaţia
de monopol atunci când ea este unicul producător al unui produs omogen din
ramură, în prezenţa unui număr mare de cumpărători.Consecinţa fundamentală
este urmatoarea: preţul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al
forţelor pieţei, ca în cazul concurenţei perfecte, ci este fixat, împreună cu
volumul producţiei, de însăşi firma producătoare. Prin urmare, o firma pusă în
situaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura care oferă produse pe piaţă fără
alţi producători concurenţi(naţionali sau străini), iar produsul să nu fie
substituibil.
Deci monopolul reprezintă situaţia de pe piaţa unui anumit bun a cărui
ofertă este asigurată de o singură persoană sau firmă, produsul respectiv neavând
substituenţi apropiaţi, iar furnizorul lui dispunând de posibilitatea îngrădirii
accesului altor firme In ramura sau sectorul său de activitate.
În economiile de piaţă monopolul şi modul de a menţine şi restaura
concurenţa au devenit probleme clasice ale ştiinţei economice. Timp îndelungat,
problemele monopolului au fost tratate unilateral şi într-un mod simplificat, ceea
ce a atras numeroase controverse şi a dat loc la interpretări şi concluzii eronate.
Astfel, în cadrul structurii economiilor de piaţă,concurenţa şi monopolul ar fi
divizate în două părţi, iar monopolul, care şi-ar spori permanent ponderea în
economie, ar fi unica alternativă la concurenţa perfectă şi singura cale de
concentrare a puterii economice şi politice în stat. Ori concurenţa pură şi
perfectă, ori monopolul pur, căi intermediare nu există. Aceasta este principala
concluzie ce se degajă din unele susţineri mai vechi ale unor critici ale
economiei de piaţă. În condiţiile unor asemenea susţineri şi neclarităţi mulţi
economişti marxişti s-au grăbit să tragă concluzii asupra destinului economiei de
piaţă, prorocindu-i o totală degenerare soldată cu dispariţia sa eminentă. În
opiniile lor, economia de piaţă ar evolua în mod implacabil spre structuri
economice dominante, până la sufocare, de monopoluri şi spre înlăturarea totală
a concurenţei, având ca urmare scăderea eficienţei, stingerea interesului pentru
inovarea tehnologică, stagnarea economică iar, în final, un colaps total al
întregului sistem economic de piaţă.
4
2. Scurt Istoric
Povestea troleibuzului sibian
Troleibuz sau, prescurtat, “troleu”. Timişorenii îi spuneau nu de mult,
“firobuz”. Mijloc de transport în comun cu motor electric, nepoluant, care a
înlocuit, la Sibiu, mai vechiul (şi mai romanticul) tramvai. Redevenit la modă
acum, când problema poluării şi a efectelor acesteia este din ce în ce mai gravă
şi după cum se şi vede, ne afectează pe toţi (indiferent cât se recunoaşte oficial
sau nu). La Sibiu, acest mijloc de transport este şi el pe cale de dispariţie, locul
fiindu-i luat de autobuze care, cică, sunt mai rentabile.
Electricitatea la Sibiu a venit graţie lui Carl Wolff, care trimite, în anul 1891,
o delegatie de specialişti la expozitia electrotehnica organizată la Frankfurt pe
Main, de Oskar von Miller, cel care a introdus electricitatea în Bavaria şi a fost
creatorul Muzeului Tehnicii din Germania. Dupa un an, doi ingineri din
München vin sa cerceteze Valea Sadului, pentru construirea unei centrale
electrice. Proiectul este gata in 1893 şi, în anul 1895, când Oscar von Miller vine
la Sibiu, se constituie, ca societate pe acţiuni, Uzina Electrică. În decembrie
1896, Oscar von Miller inaugurează uzina Sadu 1. Reţeaua electrică alimentată
de la sadu alimenta Sibiul, Cisnădia, Guşteriţa, Turnişor ( ambele pe atunci
comune “independente” de Sibiu) Sadu, Şelimbăr, Şura Mare şi Ocna Sibiului.
Miller a mai construit hidrocentrale similare la Sighişoara, Reghin şi Bistriţa. El
intenţiona unificarea tuturor acestor uzine electrice într-un sistem unic, dar
proiectul nu a putut fi finalizat din cauza începerii războiului. Ideea a fost
preluată ulterior, ducând la crearea Societăţii de electricitate SETA.
La Sibiu electricitatea a sosit, în acelaşi timp cu punerea în circulaţie, a
omnibuzului electric, în 1904. Omnibuzul a fost adus de la Budapesta, era dotat
cu motor electric dar avea roţi de lemn, era foarte înalt, iar la curbe exista riscul
răsturnării lui. A circulat pe ruta Gară – centru dar din motive de siguranţă, a
fost înlocuit de clasicul şi mai sigurul tramvai. Imagini există cu acest prim
mijloc de transport în comun sibian, graţie cărţilor poştale de epocă ce, în acea
perioadă, reflectau nu numai frumuseţile oraşului, ci erau şi un fel de “fotografii
de presă”. Trecem acum peste perioada când la Sibiu tramvaiul deţinea
monopolul transportului de călători şi facem un salt lung în timp, la începutul
anilor 80, când, pe 17 august 1983, se introduce troleibuzul. Circula pe doua
rute: T1 Gară-Cimitir şi T2 Gară-Bd. Mihai Viteazu. Au fost aduse, de la ITB
(Bucuresti) 20 de troleibuze de culoare albastră
Pe fondul marii crize de petrol din anii 70 dar, mai ales, a campaniei ilogice a
comuniştilor de economisire a combustibilului, reţeaua de troleibuze sibiană se
extinde, în anul 1985 Sibiul având 3 linii de troleibuz. La finele anilor 80, Sibiul
5
deţinea o retea de troleibuz foarte extinsă, majoritatea proiectelor fiind puse in
aplicare. Retelele au fost dezvoltate in functie de interes, astfel noile trasee T4 si
T5 legau cartierele Hipodrom şi Valea Aurie de Platforma Industrială Est
(Independenţa II, Balanţa II, ICEMENERG). În anul 1990 in Sibiu erau
aproximativ 10 trasee deservite de aproximativ 35 de troleibuze articulate de
tipul DAC 117E dintr-un parc total de aproximativ 55 de troleibuze.
După 1989 transportul urban din municipiul Sibiu cunoaşte un declin accentuat,
din cauza învechirii mijloacelor de transport, lipsa investiţiilor, anularea unor
trasee. Societatea TURSIB, urmaşa ITS-ului, a achiziţionat din Weimar
(Germania) cinci troleibuze Skoda 14Tr03, fiind puse in circulatie doar trei. A
fost adus si troleibuzul din Lausanne “Marele Alb” care, acum nu mai este
funcţional şi zace în curtea Tursib. Şi-au mai făcut apariţia troleibuzele
româneşti Rocar (articlulate şi nearticulate) Volvo FBW donae de Lausanne care
au păstrat multtimp numerele de inventar, tăbliţele cu traseşi chiar reclamele
originale.
Reteaua de troleibuze din Sibiu este dezvoltata pe o lungime de 57 km şi nu
este folosită integral. În prezent Tursib dispune de troleibuze import Elvetia
marca FBW cu un numar activ de 18 troleibuze si un parc integral de 21 de
troleibuze plus 5 în conservare. Paradoxal este că, la Sibiu, toată lumea se dă
occidentală, civilizată, mai puţin când e vorba de ecologie şi mediu, împotriva
căruia zici că se duce un război pe viaţă şi pe moarte. Iar un sistem de transport
ecologic, fără fum şi gaze de eşapament, este pe ducă, din cauză că “în cărţi” e
altceva. Păcat, in vest văd că e altfel prin oraşe. Era vorba, de mult, de
reintroducerea tramvaiului, “ca la Freiburg”. Dar moda s-a schimbat.
6
3. Scurtă prezentare a companiei
Compania de Transport Public Sibiu (TURSIB) a funcționat până în 1998 ca
și agenție a „Regiei Autonome de Gospodărire Comunală și Locativă Sibiu”.
Din 1998 este societate comercială pe acțiuni fondată în conformitate cu Legea
română privind societățiile comerciale (NR.31/1990) și se află în întrgime în
proprietatea municipalitații. Tursib beneficiază de monopol pentru serviciile de
transport, curse regulate cu tranvaiul și autobuzul în Municipiul Sibiu.
Compania deține un depou pentru parcarea pe timpul nopții a tuturor
vehiculelor, pentru întreținere, ateliere de reparații și birouri administrative.
Depoul este situat la 3 km de centru orașului pe Calea Dumbrăvii. Singura linie
de tramvai începe direct din depou. Depoul se află în proprietatea TURSIB si are
o suprafată de aprox 5 ha.
Compania furnizează serviciu de transport public în Sibiu prin intermediul a
88 de autobuze diesel, midibuze si 3 tramvaie electrice. Compania a reînnoit
parcul de autobuze prin:
a) Cumpărarea a 40 de autobuze MAZ in anii 2002,2003,2004.
b) Cumpărarea în anul 2007, prin credit BERD garantat de
municipalitate, a 28 de autobuze MAN cu diferite capacități si 7 midibuze BMC.
Compania operează pe 23 de linii de autobuz și o linie de tramvai. Există de
asemenea o mică ramură de marketing pentru călătorii în timpul liber, care
acoperă aprox 5% din totalul de km afectuați în 2009. Compania oferă și alte
servicii: inspecții tehnice pentru vehicule și diverse reparații pentru terți. Pentru a efectua în anul 2009 un total de 5,875 mil de km cu vehiculele
compania are in proprietate:
3 tramvaie
88 autobuze diesel
15 troleibuze ( care au circulat până în 15 noiembrie 2009)
În decembrie 2009, 340 de angajați lucrau pentru companie. Conform
studiului efectuat în anul 2005 de specialiștii BERD, pentru anul 2009 era
estimat un numar de 340 de salariați. Programul de reducere a personalului a
fost îndeplinit.
7
4. Servicile oferite
4.1. Strategii de preţuri
Începând cu 15.11.2009 s-a aplicat un nou system de tarifare oferind un
singur tip de abonament diversificat pe interval de timp, care oferă mobilitate
mărită clienţilor. Abonamentele pentru elevi, studenţi şi donator beneficiază de
o reducere de 50%. Pensionarii, elevii şi studenţii orfani, eroii etc. circulă gratuit
pe mijloacele de transport Tursib.
Vânzarea biletelor şi a abonamentelor se face prin:
• 1 agenţie
• 9 chioşcuri de bilete cu program zilnic între 6 şi 22
• 80 de colaboratori
• 8 automate stradale de vânzare a biletelor, amplasate în staţii cu număr mare
de călători
1. Bilet o calatorie 1,5 RON
2. Cupon de identificare 1 RON
3. Invelitoare 1 RON
Valabile pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu
2. Abonamente lunare 50 ROM
3. Abonament 1/2 luna 30 RON
4. Abonament saptamânal 18 RON
5. Legitimatie zilnica 5 RON
Abonamente cu reducere pentru elevi si studenti
Valabile pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu
1. Abonamente lunare 25 lei
2. Abonament 1/2 luna 15 lei
Valabile pe traseul Sibiu - Rasinari si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu
1. Abonamente lunare elevi 55 lei
2. Abonament 1/2 luna elevi 35 lei
3. Abonamente lunare studenti 40 lei
4. Abonament 1/2 luna studenti 25lei
Valabile pe traseul Sibiu - Poplaca si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu
1. Abonamente lunare 75 lei
2. Abonament 1/2 luna 45 lei
3. Abonamente lunare studenti 50 lei
4. Abonament 1/2 luna studenti 30 lei
8
Acte necesare eliberarii abonamentelor pentru elevii de scoli generale, licee, şcoli profesionale şi de ucenici, cursuri de zi: - carnet de elev vizat pe anul şcolar în curs sau adeverinţă ; - legitimatie nominală Tursib valabila pe anul scolar in curs, cu fotografie; Acte necesare pentru eliberarea abonamentelor gratuite pentru elevii orfani : - copie dupa cartea de identitate sau certificat nastere - carnet de elev vizat pe anul şcolar în curs sau adeverinţă; - legitimatie nominală Tursib pe anul scolar in curs, cu fotografie; - copie dupa certificatul de deces al parintelui(lor); - cerere de solicitare a abonamentului gratuit. Dosarul se depune la sediul societatii din Calea Dumbravii, nr.135, serviciul Marketing. Abonamentele se eliberează pentru o lună întreagă sau pentru o jumătate de lună astfel: 1 – 15 şi16 – 30(31) a lunii. Beneficieaza de gratuitate studentii care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - sunt orfani de unul sau ambii parintii; - nu au implinit varsta de 26 de ani; - frecventeaza cursuri de zi. Acte necesare eliberarii abonamentelor pentru studenti: - adeverinţă sau carnet de student vizat pe anul universitar în curs ; - legitimatie nominală Tursib, cu fotografie; Acte necesare pentru eliberarea abonamentelor gratuite pentru studentii orfani : - adeverinţă sau carnet de student vizat pe anul universitar în curs; - legitimatie nominală Tursib, cu fotografie; - copie dupa certificatul de deces al parintelui(lor); - cerere de solicitare a abonamentului gratuit. Dosarul se depune la sediul societatii din Calea Dumbravii, nr.135, serviciul Marketing. Abonamentele se eliberează pentru o lună întreagă sau pentru o jumătate de lună astfel: 1 – 15 şi16 – 30(31) a lunii.
Facilitati : - 50% reducere din tariful abonamentelor - pentru elevii de scoli generale, elevii de liceu, scoli profesionale si ucenici, invatamant de zi , studenti. - gratuitate la transportul urban pentru urmatoarele categorii: toti pensionarii cu domiciliul in Municipiul Sibiu, persoanele care beneficiaza de gratuitate in baza unor legi speciale (veterani, eroi, persoane deportate, stramutati, persoane cu handicap, etc.), elevi si studenti orfani.
5. Abonament nenominalizat 100 RON
6. Bilete contraventionale 20 RON
2. Tarife la bilete pe trasee exterioare
AUTOBUZ
1 SIBIU - POPLACA 4,40 RON
2 SIBIU - PALTINIS 9,00 RON
TRAMVAI
1 SIBIU - RASINARI 2,30 RON
3. Tarife la abonamente pe trasee exterioare
AUTOBUZ
valabile pe traseul Sibiu - Poplaca si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu
9
1 SIBIU - POPLACA 1 luna 100,00 RON
2. SIBIU - POPLACA 1/2 luna 60,00 RON
4 SIBIU-PALTINIS 180,00 RON
5 RASINARI-PALTINIS 126,00 RON
TRAMVAI Valabile pe traseul Sibiu - Rasinari si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu
1 SIBIU - RASINARI 1 luna 80,00 RON
2 SIBIU - RASINARI 1/2 luna 50,00 RON
3 SIBIU - RASINARI saptamana 30,00 RON
4.2. Parcul auto Tursib
În prezent Tursib dispune de:
• 40 Bus MAZ
• 7 Bus BMC
• 3 Bus MAN
• 2 Autocare MAN regio
• 23 Bus MAN clasic
• 1 Unicarus 256
• 2 Icaru 260
• 2 RDM 111
• 1 Volvo Bus
10
4.3. Hartă staţii
11
5. Strategia de Marketing
Din anul 2007 Tursib aplică strategii de marketing anuale, adaptate la
cerinţele de transport ale locuitorilor municipiului. Cadrul strategiei este alcătuit
din următoarele obiecte ale companiei:
• Creşterea numărului de călători
• Creşterea numărului de clienţi satisfăcuţi
• Atragerea de noi clienţi
• Fidelizarea clienţilor actuali
• Executarea unor cercetări continue ale pieţei
• Îmbunătăţirea permanentă a modului de adresare către clienţi (informaţii
complexe pentru călători în staţii, call center, transmisii periodice la centrele
locale radio-TV, informări prin mass media, broşuri ).
Pentru a atinge aceste obiective, Tursib va purta o comunicare cu piaţa mai
convingătoare şi mai plină de încredere în forţele proprii, acţiune care va
continua şi se va dezvolta.
Strategia de Marketing va urmări următorii paşi:
• Stabilirea unor obiective pentru o strategie
• Cercetare de marketing
• Bugete necesare şi surse de finanţare
• Stabilirea segmentului de piaţă şi perioada de timp pentru obiective
• Stabilirea în scris a planurilor de marketing
• Stabilirea în scris a bugetelor pentru fiecare plan de marketing
• Stabilirea în scris a periodei de timp pentru fiecare plan de marketing
12
6. Analiza SWOT
Analiza SWOT ( puncte tari, puncte slabe, oportunități și pericole) a
companiei este un instrument complex și flexibil folosit în activitățiile TURSIB
de evaluare și identificarea acțiunilor potrivite pentru viitor.
Puncte tari:
Principalul punct tare al TURSIB este acela ca nu are concurenți pe
piață (de transport public), fapt din care rezultă o situație de monopol pentru
traficul în interiorul orașului.
TURSIB acoperă toate zonele Sibiului. Compania administrează o rețea de
rute densă, un sistem funcțional bazat pe programarea autobuzelor conform unui
orar. În prezent sistemul TURSIB include: o rută de tramvai, 20 de rute de
autobuze diesel. Exista un know-how puternic în prestarea serviciilor de
transport public în Sibiu.
Cei 50 de ani de experiență în transportul public reprezintă un avantaj pentru
companie. Încă din 1998 compania operează ca o companie autonomă având ca
unic acționar Consiliul Local al Municipiului Sibiu.
TURSIB beneficiază de sprijinul municipalității prin intermediul unor
subvenții regulate. Începând cu 2010 sistemul de subvenționare stabilește costul
pe km și modul de acoperire de către Municipalitate diferenței de cost. Modul
de subvenționare a fost agreat de Tursib, BERD si Municipalitate. Nu s-a pus în
discuție problema liberalizării care ar aduce pericolul unor noi companii
concurente, pentru evitarea serviciilor ineficiente.
Scăderea veniturilor populației, transportul local fiind mai atractiv din punct
de vedere financiar. Gratuitatea transportului public al pensionarilor. Din anul
2008 conceptul de marketing s-a dezvoltat continu pe baza unui program anual
ce prevede punctele de dezvoltare și modul de finanțare. Îmbunătățirea
sistemului de ticketing prin achiziționarea de 8 automate stradale de vânzare a
biletelor.
Sumarul punctelor tari ale companiei este următorul:
Nu există concurenți în oraș, având ca rezultat un număr mare de pasageri
Linii peste tot în oraș
13
50 de ani de experiență în zonă
Nouă conducere (din 2010)
Sprijinul municipalității
Scăderea veniturilor populației
Gratuitatea transportului public pensionarilor
Planuri anuale de marketing
Automate stradale de vânzare a biletelor.
Puncte slabe:
Salariile mici duc la o lipsă de motivare pentru angajați, fapt care poate duce
la decizia de a pleca de la TURSIB. Situația conduce la un alt punct slab,
numărul insuficient de tehnicieni cu o înaltă calificare. Calitatea și
încrederea în servicii , din punctul de vedere al orarului și respectarea acestuia,
sunt influențate de o serie de factori cum ar fi traficul aglomerat la orele de
vârf sau starea proastă a drumurilor. Acest punct slab are tendința de a se atenua
pe măsură ce starea drumurilor se îmbunătățește (Primăria a contractat credite
pentru modernizarea drumurilor).
Capacitatea de transport este insuficientă la orele de vârf, datorită numărului
insuficient de mijloace de transport. Dotarea insuficientă a mijloacelor de
transport cu sisteme tehnice de urmărire si control (GPS) și informarea
călătorilor în timp util(afișaje electronice în stații). Necesitatea realocării bazei
de întreținere ( garaje și spații).
Rata folosirii ilegale a sistemului de către pasagerii care nu cumpără bilet,
numit în mod obișnuit călători la negru este relativ mare. În trecut nu existau
măsuri adecvate și sisteme de control. Estimările făcute de TURSIB cu privire la
procentul de călători la negru a scăzut de la 10 – 30% la 5-8 %. Începând din
2005 sistemul de controlare a biletelor a fost îmbunătățit, dar încă există o cotă
ridicată de călători la negru.
Unul dintre punctele slabe care trebuie luat în considerare este inexistenta
unei baze de date în prezent.Pentru a progresa, TURSIB va avea nevoie sa
dezvolte și să mențină o bază de date monitorizată și actualizată care va furniza
conducerii informații rapide și ușor accesibile pentru a îmbunătății performanța.
14
Sumarul punctelor slabe ale companiei este urmatorul:
Lipsa motivației datorită salariilor mici
Numărul insuficient de tehnicieni cu o înaltă calificare
Calitate slaba a traficului, în ceea ce priveste orarul, datorat traficului
aglomerat.
Inexistența unui sistem adecvat de controlarea biletelor
Lipsa unei baze de date
Dotare insuficientă a mijloacelor de transport cu sisteme tehnice moderne
Necesitatea realocării depoului
15
7. Presupuneri Financiare
Conform noului Contract de Servicii Publice, stabilit ca o consecinţă a
împrumutului BERD pentru modernizarea parcului de autobuze, venitul din
bilete aparţine în exclusivitate Municipiului Sibiu.
Prin HCL 476/2008 s-a reglementat Caietul de sarcini şi Regulamentul de
transport public în Municipiul Sibiu.
7.1. Presupuneri generale
Pentru a crea o estimare operativă şi financiară relevantă si
realistă,următoarele presupuneri şi decizii generale au fost acceptate în acest
Plan de Afaceri care acoperă anii 2009-2019.
La ora actuală SC.Tursib şi Primăria Municipiului Sibiu sunt afectate de criza
economică cu efecte complexe.
7.2. Presupuneri financiare
Finanţarea de 5milioane de EURO pentru parcul de autobuze pentru
cumpararea a 35 de autobuze a fost acordată companiei publice de transport
Tursib.
Condiţiile de finaţare din partea BERD sunt estimate ca amortizare pe an de
8,5% şi o rată reală a dobânzii de 3%.
Etapa II a investiţiei implica 10 autobuze noi şi va avea loc în 2009-2010.
Condiţiile de finanţarea din partea BERD sunt estimate ca amortizare pe an de
12% si o rată reală a dobânzii de 5,5%.
O posibilă etapă II a investiţiei ar putea implica 20 autobuze noi şi se
presupune că va avea loc în 2014.
7.3. Principalii indicatori Financiari şi Operativi
Creditori externi cum este BERD-ul au cereri ferme cu privire la următorii
indicatori:
Companiei i se va cere sa işi pastreze Rata de Acoperire a Serviciului Datoriei
(fluidităţi din operaţii + dobânda plătită + taxe ale împrumutului )/(rambursări +
dobânda plătită + taxe ale împrumutului) la un nivel minim de 1,25.
16
Companiei i se va cere sa îşi păstreze Rata Lichidităţii Curente (Sume de
Încasat Curente/Obligaţii pe termen scurt ) la un nivel de minim 1,1.
Împrumutatul va menţine în orice moment un raport între Datoria Financiară
Netă şi EBIDTA cel mult egal cu 4.
Indicatori operaţionali care vor fi folosiţi pentru analiză vor fi:
• Rata medie a disponibilităţii autobuzelor
• Numărul de Kilometri pentru fiecare autobuz disponibil
• Numărul de Kilometri pentru fiecare autobuz din parcul auto
• Numărul de Kilometri pe zi şi pe fiecare şofer
• Numărul de şoferi pentru fiecare autobuz disponibil
• Personal în ateliere pentru fiecare autobuz
• Combustibil pe Kilometru
• Costul pentru întreţinere şi reparaţii pentru fiecare autobuz
17
8. Viitoarea structură de operare/organizare
La 1 iulie 2008 s-a externalizat Serviciul pază, disponibilizându-se 15
salariați. În perioada noiembrie- decembrie 2009 a fost efectuată o reorganizare
a companiei care a condus pe de o parte la transferarea a 7 conducaători de
autobuz, cu permis de conducere cat. D, iar pe de altă parte la o reducere a
următoarelor categorii de personal:
12 conducători troleibuze care nu au obținut permis de conducere cat.D
7 salariați de la întreținere – fir contact
2 salariați din stațiile de redresare
În anul 2010 s-a efectuat o reorganizare a departamentelor, generată de:
a) renunțarea la transportul prin troleibuze și la activitățile conexe acestuia
b)implementarea unui noi program IT, cu o noua concepție, care va avea
influentă asupra relațiilor dintre departamente.
Relația dintre TURSIB și municipalitatea sibiană
TURSIB este în întregime în proprietatea Municipiului și se bucură de un
semimonopol pentru serviciile urbane și există un consens de politică că această
situație nu se va schimba. Aceasta înseamnă că nu vor exista concurenți în
domeniul serviciilor urbane și toate licențele pentru liniile de autobuz vor rămân
în mâinile TURSIB-ului. În fapt, municipalitatea
a plătit până la sfârșitul anului 2009, subvenții pentru cheltuieli sociale si
materiale astfel:
50% din toate anumite cheltuieli materiale
O compensare pentru gratuitățile oferite eroilor, pensionarilor etc.
O compensare pentru biletele la preț redus pentru elevi, donatori etc.
Începând cu anul 2010 s-a aplicat un nou sistem de subvenționare (în funcție
de preț/km), care se poate exemplifica astfel:
O compensare pentru gratuitățile oferite eroilor, pensionarilor etc.
O compensare pentru biletele la preț redus pentru elevi, donatori etc
Subvenții pentru acoperirea cheltuielilor de transport.