Post on 06-Jan-2016
description
STUDIU DE CAZ COMPARATIV: ROMÂNIA-GRECIA-MEDIA UE27
SPĂTARU MARINA-ALEXANDRAFABBV, AN III, SERIA D GR 1563
SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
AGENDĂ:
I. ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2005-2009
II. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN GRECIA
II.1. Modul de așezare al contribuțiilor de asigurări și protecție socială
II.2.Serii de date
III. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA
III.1. Modul de așezare al contribuțiilor de asigurări și protecție socială
III.2.Serii de date
IV. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
V. CONCLUZII & PROPUNERI
În contextul demografic și economic actual, sistemele de asigurări și protecție socială ocupă un loc central în preocupările oricărui stat
Scop: contribuția la îmbunatățirea calității vieții cetățenilor, pe întregul parcurs al vieții lor, fie perioadă activă, fie inactivă
Uniunea Europeană - controverse de concepție și orientare a diferitelor sisteme de asigurări și protecție socială specifice fiecărui stat
I. ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2005-2009
Atât România cât și Grecia se situează în cazul tuturor indicatorilor analizați sub media UE27În domeniul cheltuielilor cu asigurările și protecția socială ambele state își ating maximele în cursul anului 2009
II.1.1 VENITURI SALARIALE contribuția angajatorilor:
19.45% din remunerația brută pentru angajații din sectorul industrial
16% din remunerația brută pentru angajații din sectorul de servicii plafoane lunare:
2,432.25 EUR/angajat, dacă angajatul și-a început desfășurarea activității înainte de 1 ianuarie 1993
5,543.55EUR/angajat, dacă angajatul și-a început desfășurarea activității după 1 ianuarie 1993
cotele de contribuție datorate de angajați diferă în funcție de sectorul de activitate și de anii de vechime caracteristici
vechimea prag în funcție de care se stabilește cota corepunzătoare este de 5 ani
II. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN GRECIA II.1. GRECIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:
II.1.2 SUME DEDUCTIBILE: primele de asigurare plătite în cadrul contractelor de asigurare de viață ; plata dobânzilor la creditele ipotecare; donațiile în bani către sectorul public; donațiile în bani către sectorul privat.
II.1.3 CREDIE FISCALE: 20% din cheltuielile medicale anuale;
20% din chiria anuală;
20% din chiria anuală;
20% din cheltuielille anuale realizate cu scop educațional 20% din dobânda anuală a unui credit ipotecar 60EUR pentru fiecare copil aflat în întreținere; 20% din cheltuielile realizate pentru a converti sistemul caloric actual consummator de
petrol în unul consummator de gaz natural sau care funcționează în baza energiei regenerabile
20% din valoarea pensiei alimentare
II.1.GRECIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:
II.2.GRECIA-SERII DE DATE:
II.2.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR
Sursa: EUROSTAT
II.2.GRECIA-SERII DE DATE:
II.2.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
II.2.GRECIA - SERII DE DATE:
II.2.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE
III. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIAIII.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:
III.1.1 VENITURI SALARIALE Contribuții asigurări sociale angajat: 10.5% (3% se virează către fondurile de pensii
adminsitrate privat) Contribuții asigurări sociale angajator: 20.8% condiții normale de muncă
25.8% condiții deosebite de muncă
30.8% condiții speciale de muncă
Contribuții asigurări șomaj angajat: 0.5% din baza lunară de calcul Contribuții asigurări șomaj angajator: 0.5% din baza lunară de calcul
Contribuții asigurări de sănătate angajat: 5.5% din baza lunară de calcul Contribuții asigurări de sănătate angajator: 5.2% din baza lunară de calcul
Baza de impozitare venituri din salarii, venituri impozabile din desfășurarea activităților, venituri din agricultură, indemnizații de șomaj, venituri din pensii sau venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dobânzi și dividende, venituri din drepturi de proprietate intelectuală etc
III.1.1 VENITURI SALARIALE contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de
sănătate:
angajatorii 0.85% x fondul de salarii contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale:
angajatorii 0.25% x fondul de salarii contribuția la asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale:
angajatorii între 0.15% și 0.85% din fondul de salarii
fondul de salarii = totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială
III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:
III.1.2 SUME DEDUCTIBILE: ajutoarele, indemnizațiile sau alte forme de sprijin acordate din fonduri
bugetare sau alte fonduri publice ; pensiile sau alte sume primite de invalizi, văduve, orfani de război,
persoane persecutate politic, luptători în Revoluția de la 1989 sau urmați ai acestora;
sume încasate ca despăgubiri; burse, premii; venituri din agricultură; veniturile membrilor misiunilor diplomatice și consulare, a
corespondenților de presă străini în România; venituri din transferul drepturilor de proprietate; sume sau bunuri primate ca moștenire sau sponsorizare, subvenții etc.
III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:
III.1.3 SUME DEDUCTIBILE LIMITAT: cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private (5% din baza de
calcul); cheltuielile de protocol (2% din baza de calcul); indemnizația de deplasare (2.5 x indemnizația în instituții publice);
cheltuielile sociale (2% din fondul de salarii);
perisabilități; tichetele de masă și tichete de vacanță; primele de asigurări private; dobânzi; cheltuielile din contractile de leasing, cotizații la asociații profesionale (2% din
baza de cacul) ; contribuții profesionale obligatorii (5% din venitul brut).
Baza de calcul rezultă din diferența între venitul brut și cheltuielile deductibile.
III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:
III.2.ROMÂNIA-SERII DE DATE:
III.2.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR
III.2.ROMÂNIA-SERII DE DATE:
III.2.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
III.2.ROMÂNIA - SERII DE DATE:
III.2.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE
IV. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
beneficiile de protecţie socială : creștere în termeni reali cu o medie de 2,3% pe an; beneficiile acordate pentru boală / îngrijirea sănătăţii: creștere în termeni reali cu o
medie de 2,9% pe an; cheltuielile cu locuinţe sociale şi beneficii datorate pentru excludere socială:
creștere în termeni reali cu o medie de 3,2% pe an. rata medie anuală de creștere pentru depinde în principal de Germania, Franţa, Italia
şi Marea Britanie țările cu cel mai scăzut nivel al cheltuielilor cu asigurările și protecția socială pe cap
de locuitor au cea mai mare medie creștere anuală de creștere (Bulgaria, România) ţările care înregistrează cel mai mare nivel al cheltuielilor cu asigurările și protecția
socială pe cap de locuitor sunt caracterizate de o creştere mai lentă (Polonia, Slovacia, Malta)
cheltuielile cu asigurările și protecția socială ca procent din PIB:
cea mai mare pondere – Luxemburg, Olanda şi Suedia
cea mai mică pondere – Bulgaria, România şi Letonia creştere istorică a cheltuielilor în domeniul protecţiei sociale
IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ-SERII DE DATE:
IV.1.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR
IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ-SERII DE DATE:
IV.1.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ - SERII DE DATE:
IV.1.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE
V. CONCLUZII & PROPUNERIV.1 CONCLUZII
Grecia se încadrează în submodelul european sudic, România se încadrează în submodelul european catching-up
diferențe fundamentale între cele două strucuri de asigurări și protecție socială
în ambele state, dificultatea centrală rezidă în sistemul public de pensii
cauze: tendința de îmbătrânire a populației
numărul mare de pensionări anticipate
bază de impozitare incapabilă să susțină necesarul de resurse
frauda pensiilor
V. CONCLUZII & PROPUNERIV.1 CONCLUZII
GRECIA ROMÂNIA
segmentarea excesivă a sistemului de pensii
trecerea la un sistemul de pensii caracteristic pentru o economie de piață
menținerea pe o perioadă mult prea îndelungată a unei vârste scăzute de pensionare
implementarea tardivă și ineficientă a sistemului fondurilor de pensii private (Pilonul II și III)
deficitul bugetar mare contextul investițional riscant în care funcționează fondurile private
datoria externă mare lipsa unei educații a indivizilor în ceea ce privește asigurarea mijloacelor de trai la bătrânețe
V. CONCLUZII & PROPUNERIV.2 PROPUNERI
GRECIA ROMÂNIA
simplificarea sistemului public de pensii pentru o mai bună coordonare și
centralizare a informațiilor
mediu investițional mai puțin riscant și pentru fondurile private de pensii
întărirea legală a fundamentului de funcționare a sitemului de pensii public și
privat
creșterea ratei de ocupare pe piața muncii
criterii restrictive în pensionarea anticipată creșterea ratei de ocupare a pupulației în vârstă (nu în mod necesar pe cale lagală)
creșterea ponderii contribuției fondurilor private la plata efectivă a pensiilor
creşterea ratei de acoperire a indivizilor cu cel puţin unul din sistemele de pensii
private
educarea populației în ceea ce privește asigurarea unor mijloacelor de trai la bătrânețe independente de responsabilitatea statului
România:mediu investițional mai puțin riscant și mai diversificat
pentru fondurile private de pensii
creșterea ratei de ocupare pe piața muncii
creșterea ratei de ocupare a pupulației în vărstă (nu în mod necesar pe cale legală)
creşterea ratei de acoperire a indivizilor cu cel puţin unul din sistemele de pensii private
educarea populației în ceea ce privește asigurarea unor mijloacelor de trai la bătrânețe independente de responsabilitatea statului