STUDIU DE CAZ COMPARATIV: ROMÂNIA-GRECIA-MEDIA UE27

SPĂTARU MARINA-ALEXANDRAFABBV, AN III, SERIA D GR 1563

SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

AGENDĂ:

I. ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2005-2009

II. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN GRECIA

II.1. Modul de așezare al contribuțiilor de asigurări și protecție socială

II.2.Serii de date

III. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA

III.1. Modul de așezare al contribuțiilor de asigurări și protecție socială

III.2.Serii de date

IV. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

V. CONCLUZII & PROPUNERI

În contextul demografic și economic actual, sistemele de asigurări și protecție socială ocupă un loc central în preocupările oricărui stat

Scop: contribuția la îmbunatățirea calității vieții cetățenilor, pe întregul parcurs al vieții lor, fie perioadă activă, fie inactivă

Uniunea Europeană - controverse de concepție și orientare a diferitelor sisteme de asigurări și protecție socială specifice fiecărui stat

 I. ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2005-2009

Atât România cât și Grecia se situează în cazul tuturor indicatorilor analizați sub media UE27În domeniul cheltuielilor cu asigurările și protecția socială ambele state își ating maximele în cursul anului 2009

II.1.1 VENITURI SALARIALE contribuția angajatorilor:

19.45% din remunerația brută pentru angajații din sectorul industrial

16% din remunerația brută pentru angajații din sectorul de servicii plafoane lunare:

2,432.25 EUR/angajat, dacă angajatul și-a început desfășurarea activității înainte de 1 ianuarie 1993

5,543.55EUR/angajat, dacă angajatul și-a început desfășurarea activității după 1 ianuarie 1993

cotele de contribuție datorate de angajați diferă în funcție de sectorul de activitate și de anii de vechime caracteristici

vechimea prag în funcție de care se stabilește cota corepunzătoare este de 5 ani

II. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN GRECIA II.1. GRECIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

II.1.2 SUME DEDUCTIBILE: primele de asigurare plătite în cadrul contractelor de asigurare de viață ; plata dobânzilor la creditele ipotecare; donațiile în bani către sectorul public; donațiile în bani către sectorul privat.

II.1.3 CREDIE FISCALE: 20% din cheltuielile medicale anuale;

20% din chiria anuală;

20% din chiria anuală;

20% din cheltuielille anuale realizate cu scop educațional 20% din dobânda anuală a unui credit ipotecar 60EUR pentru fiecare copil aflat în întreținere; 20% din cheltuielile realizate pentru a converti sistemul caloric actual consummator de

petrol în unul consummator de gaz natural sau care funcționează în baza energiei regenerabile

20% din valoarea pensiei alimentare

II.1.GRECIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

II.2.GRECIA-SERII DE DATE:

II.2.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR

Sursa: EUROSTAT

II.2.GRECIA-SERII DE DATE:

II.2.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

II.2.GRECIA - SERII DE DATE:

II.2.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE

III. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIAIII.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

III.1.1 VENITURI SALARIALE Contribuții asigurări sociale angajat: 10.5% (3% se virează către fondurile de pensii

adminsitrate privat) Contribuții asigurări sociale angajator: 20.8% condiții normale de muncă

25.8% condiții deosebite de muncă

30.8% condiții speciale de muncă

Contribuții asigurări șomaj angajat: 0.5% din baza lunară de calcul Contribuții asigurări șomaj angajator: 0.5% din baza lunară de calcul

Contribuții asigurări de sănătate angajat: 5.5% din baza lunară de calcul Contribuții asigurări de sănătate angajator: 5.2% din baza lunară de calcul

Baza de impozitare venituri din salarii, venituri impozabile din desfășurarea activităților, venituri din agricultură, indemnizații de șomaj, venituri din pensii sau venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dobânzi și dividende, venituri din drepturi de proprietate intelectuală etc

III.1.1 VENITURI SALARIALE contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de

sănătate:

angajatorii 0.85% x fondul de salarii contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale:

angajatorii 0.25% x fondul de salarii contribuția la asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale:

angajatorii între 0.15% și 0.85% din fondul de salarii

fondul de salarii = totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială

III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

III.1.2 SUME DEDUCTIBILE: ajutoarele, indemnizațiile sau alte forme de sprijin acordate din fonduri

bugetare sau alte fonduri publice ; pensiile sau alte sume primite de invalizi, văduve, orfani de război,

persoane persecutate politic, luptători în Revoluția de la 1989 sau urmați ai acestora;

sume încasate ca despăgubiri; burse, premii; venituri din agricultură; veniturile membrilor misiunilor diplomatice și consulare, a

corespondenților de presă străini în România; venituri din transferul drepturilor de proprietate; sume sau bunuri primate ca moștenire sau sponsorizare, subvenții etc.

III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

III.1.3 SUME DEDUCTIBILE LIMITAT: cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private (5% din baza de

calcul); cheltuielile de protocol (2% din baza de calcul); indemnizația de deplasare (2.5 x indemnizația în instituții publice);

cheltuielile sociale (2% din fondul de salarii);

perisabilități; tichetele de masă și tichete de vacanță; primele de asigurări private; dobânzi; cheltuielile din contractile de leasing, cotizații la asociații profesionale (2% din

baza de cacul) ; contribuții profesionale obligatorii (5% din venitul brut).

Baza de calcul rezultă din diferența între venitul brut și cheltuielile deductibile.

III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

III.2.ROMÂNIA-SERII DE DATE:

III.2.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR

III.2.ROMÂNIA-SERII DE DATE:

III.2.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

III.2.ROMÂNIA - SERII DE DATE:

III.2.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE

IV. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

beneficiile de protecţie socială : creștere în termeni reali cu o medie de 2,3% pe an; beneficiile acordate pentru boală / îngrijirea sănătăţii: creștere în termeni reali cu o

medie de 2,9% pe an; cheltuielile cu locuinţe sociale şi beneficii datorate pentru excludere socială:

creștere în termeni reali cu o medie de 3,2% pe an. rata medie anuală de creștere pentru depinde în principal de Germania, Franţa, Italia

şi Marea Britanie țările cu cel mai scăzut nivel al cheltuielilor cu asigurările și protecția socială pe cap

de locuitor au cea mai mare medie creștere anuală de creștere (Bulgaria, România) ţările care înregistrează cel mai mare nivel al cheltuielilor cu asigurările și protecția

socială pe cap de locuitor sunt caracterizate de o creştere mai lentă (Polonia, Slovacia, Malta)

cheltuielile cu asigurările și protecția socială ca procent din PIB:

cea mai mare pondere – Luxemburg, Olanda şi Suedia

cea mai mică pondere – Bulgaria, România şi Letonia creştere istorică a cheltuielilor în domeniul protecţiei sociale

IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ-SERII DE DATE:

IV.1.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR

IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ-SERII DE DATE:

IV.1.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ - SERII DE DATE:

IV.1.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE

V. CONCLUZII & PROPUNERIV.1 CONCLUZII

Grecia se încadrează în submodelul european sudic, România se încadrează în submodelul european catching-up

diferențe fundamentale între cele două strucuri de asigurări și protecție socială

în ambele state, dificultatea centrală rezidă în sistemul public de pensii

cauze: tendința de îmbătrânire a populației

numărul mare de pensionări anticipate

bază de impozitare incapabilă să susțină necesarul de resurse

frauda pensiilor

V. CONCLUZII & PROPUNERIV.1 CONCLUZII

GRECIA ROMÂNIA

segmentarea excesivă a sistemului de pensii

trecerea la un sistemul de pensii caracteristic pentru o economie de piață

menținerea pe o perioadă mult prea îndelungată a unei vârste scăzute de pensionare

implementarea tardivă și ineficientă a sistemului fondurilor de pensii private (Pilonul II și III)

deficitul bugetar mare contextul investițional riscant în care funcționează fondurile private

datoria externă mare lipsa unei educații a indivizilor în ceea ce privește asigurarea mijloacelor de trai la bătrânețe

V. CONCLUZII & PROPUNERIV.2 PROPUNERI

GRECIA ROMÂNIA

simplificarea sistemului public de pensii pentru o mai bună coordonare și

centralizare a informațiilor

mediu investițional mai puțin riscant și pentru fondurile private de pensii

întărirea legală a fundamentului de funcționare a sitemului de pensii public și

privat

creșterea ratei de ocupare pe piața muncii

criterii restrictive în pensionarea anticipată creșterea ratei de ocupare a pupulației în vârstă (nu în mod necesar pe cale lagală)

creșterea ponderii contribuției fondurilor private la plata efectivă a pensiilor

creşterea ratei de acoperire a indivizilor cu cel puţin unul din sistemele de pensii

private

educarea populației în ceea ce privește asigurarea unor mijloacelor de trai la bătrânețe independente de responsabilitatea statului

România:mediu investițional mai puțin riscant și mai diversificat

pentru fondurile private de pensii

creșterea ratei de ocupare pe piața muncii

creșterea ratei de ocupare a pupulației în vărstă (nu în mod necesar pe cale legală)

creşterea ratei de acoperire a indivizilor cu cel puţin unul din sistemele de pensii private

educarea populației în ceea ce privește asigurarea unor mijloacelor de trai la bătrânețe independente de responsabilitatea statului