MMRecuperarea orașului

MMPanoul din Baltimore, cca. 1460-1500, atribuit lui Luciano Laurana…

Natua moartă cu farfurii și cu carte, 1920, Le Corbusier

– unde am rămas…– postmodernitatea:

critica orașului funcționalistredescoperirea orașului tradițional șicăutări de împăcare a lor

– anii 1960-80, teoria critică– proiecte manifest:

Reurbanizarea Chandigarh-uluiStrada Novissima

MMVille contemporaine de trois millions d'habitants, SANS LIEU, 1922

Orașul funcționalist și urbanismul liber

MMOrașul funcționalist și urbanismul liber

CIAM Congresele Internationale de Arhitectura Moderna [1928] CIAM IV – Atena [1933] și Carta de la Atena [1933/1943]

“Obiectul autosuficient” și dispariția insulei ca forma de agregare a țesutului urban

MMOrașul funcționalistproiecte postbelice de reconstrucție sau extindere — „marile ansambluri“

MMOrașul funcționalistproiecte postbelice de reconstrucție sau extindere — „marile ansambluri“

MM

MMIDEEA RADICALĂ A UNUI NOU TIP ORAȘVA DEVENI CEL MAI UNIFORM ȘI MAI RÂSPÂNDIT TIP DE URBANISM CUNOSCUT ÎN ISTORIE

Prin punerea în aplicare a principiilor orașului funcționalist s-a obținut mult:

– s-a rezolvat problema cantitativă a locuintei de masă, în condiții calitative – de spațiu, echipareși igiena – net superioare încercărilor anterioare;– s-a realizat o rețea modernă de transport;– s-au consolidat legislația urbană și mijloacele operaționale;– s-au extins competențele profesionale ale arhitecților în aria urbanismului;– într-un sens, chiar s-a construit o lume mai buna,

dar…

– s-au rupt continuitatea spațială a orașului și relația spațiala tradițională dintre locuință și oraș;– s-au perturbat relațiile economice și sociale ale orașului tradițional;– s-a neglijat pietonul în favoarea mașinii;– s-a generalizat excesiv, neținându-se cont de caracterul specific al culturii locale;– s-a consolidat o abordare strict cantitativă a problemelor urbane în defavoarea aspectelorcalitative;– s-a indus o ușurință a demolării, obișnuința de a face tabula rasa...

MMTot ceea ce înseamna orașul tradițional – raporturile de înrudire, de legătură, din țesutul urban și ierarhiile spațiale tradiționale au cedat înfata „obiectului autosuficient“ de arhitectură.

“...mașina va aboli strada umană, și chiar pasul uman. Unii vor aveachiar avioane. Singurul lucru pe care nimeni nu-l va mai avea este loculîn care să dăm unii peste alții, să plimbăm câiinii, să ne arătăm uniialtora, adică unul din acele sute de lucruri pe care oamenii le facîntâmplător ... oamenii și-au supus libertatea de mișcare omniprezentului arhitect.”

MMPurmătoarea etapa a istoriei arhitecturiiși urbanismului, POSTMODERNISMUL, pornește chiar de la critica orașuluifunctionalist (și a limbajuluimodernist).

MMPostmodernitate

Jürgen Habermas: postmodernitatea reprezintă revenirea unor vechi idei anti-luministe, ceea ce face ca proiectul modern, în continuare viu, să nu mai poată fi răspândituniversal la fel de ușor.

O nouă poziție față de trecut: nu imitarea lui, ci un altfel de recurs la trecut(valoarea memoriei colective)

Nemulțumirile locuitorilor: disfuncții în utilizareConstatările și avertismentele specialiștilor din afara profesiuniiReîndreptarea atentiei spre moștenirea istorică și valorile ei ca urmare a dezamăgirii față de arhitectura stilului internaționalConștientizarea incapacității de a face față problemelor reale ale orașuluinumai pe baza teoriei orașului functionalist/urbanismului liber.CRITICA DEPĂȘEȘTE SFERA ARHITECTURII ȘI URBANISMULUI!

Critica orașului funcționalist

Noua înțelegere a orașului tradițional în paralel cu critica orasului functionalist:Jane Jacobs: The Death and Life of the Great American CityVittorio Gregotti: Territorio dell’architetturaAldo Rossi: L’architettura della cittaRob & Leon Krier: Stadtraum in Theorie und PraxisColin Rowe & Koetter: Collage City

Proiecte “manifest” pentru traditia edificarii orasului:Rodrigo Perez de Arce: “Re-Urbanisation of the Functionalist City”Paolo Portoghesi Bienala de la Venetia: Strada Novissima

Cautarea unor noi principiiProiecte si experimente urbane noi

Bazându-se pe observații ale practicii profesionale, experiențe proprii șiconștiință critică, acești autori au formulat mai întâi în studii, articole, cărți –într-un cuvânt, în teorie – principalele puncte de atac împotriva principiilororașului funcționalist și ale modernismului în general.

Critica orașului funcționalist

Robert et Shana Parke Harrison www.topito.com/top-photos-frere-architecte-robert-shana-parkeharrison

Critica orașului funcționalistAnii 1965-70 – Teoria critica

Revistele de tendinta CasabellaContinuita, Controspazio si miscareaLa Tendenza

Ideea contextualismului — Thomas Schumacher (Contextualism, Urban Ideals and Deformations) și Colin Rowe (Collage City)

Critica limbajului modernist: Robert Venturi (Complexity and contradiction in architecture)Charles Jencks: (The language of postmodern architecture)

MMdescoperirea logicii orașului tradiționalși proiectarea noului bazată pe studii de morfologie1966 - Aldo Rossi, L’architettura della citta,

Istoria este materialul arhitecturii.Orasul – un artefact încarcat cu valori simbolice, loc al memoriei colective

Aldo Rossi,Orasul – un artefact încarcat cu valori simbolice, loc al memoriei colective

Aldo Rossi,L’architettura della citta,1966

Aldo Rossi,L’architettura della citta, 1966

Aldo Rossi,L’architettura della citta, 1966

continuarea filonului clasic și respingerea vehementă a oricărei continuări a direcției modernisteLéon și Rob Krier,Stadtraum in Theorie und Praxis, 1975

Léon și Rob Krier,Stadtraum in Theorie und Praxis, 1975

studii de tipuri de spații urbane – piața publică

Léon și Rob Krier,Stadtraum in Theorie und Praxis, 1975

studii de tipuri de spații urbane – piața publică în zona de locuințe: IBA, Berlin, 1977

MMînvățăm din studiul orașului tradițional și din critica orașului funcționalistLeon Krier, DRAWING FOR ARCHITECTURE, MIT Press, Cambridge, Mass., 2009

MMLeon Krier, DRAWING FOR ARCHITECTURE, MIT Press, Cambridge, Mass., 2009

MMLeon Krier, DRAWING FOR ARCHITECTURE

MMLeon Krier, DRAWING FOR ARCHITECTURE

MMLeon Krier, DRAWING FOR ARCHITECTURE

MM

MMLeon Krier, DRAWING FOR ARCHITECTURE, MIT Press, Cambridge, Mass., 2009

MMCollage City

scrisa in 1973; publicata in 1978capitole:

Dupa Milenium, Criza obiectului: dificultatea texturii,

Orasul de coliziune si politicabricolajului,

Collage City si recucerirea timpului

1970 - Thomas L. Schumacher + studentii lui Colin Rowe de la Cornell University, Contextualism, Urban Ideals and Deformationstermenul original a fost contexturalism (combinatie intre context si textura), prin intermediul caruia incearca sa probeze ca se poate face un oras bun folosind arhitectura moderna

- inadecvarile si problemele arhitecturii moderne sunt urbane, nu stilistice;- atât solidele urbane (masele construite), cât si golurile (piete, strazi, alte spatii libere) sint forme figurale � semnificatia formei spatiilor publice in crearea caracterului orasului;

MM1980 – Rodrigo Perez de Arce: RE-URBANIZAREA ORASULUI FUNCTIONALISTChandigarh, Dacca, Runcorn

Proiecte manifest

La începutul anilor 1970 nimeni nu mai putea pune la îndoiala falimentul urbanismului modernist: aceasta nu s-a întâmplat fiindca ideile erau irealizabile, ci tocmai pentru ca ele fusesera puse in practica. Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina “logic, fara echivoc, matematic”. Astfel, atât “aura” cladirii ca obiect individualizat cât si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri particularizate, au fost eradicate cu dispret.

MMCe anume dă naștere unui oraș?Cum se dezvoltă cultura urbană ex nuovopentru a deveni expresia vieții în acel oraș?Proiectul pleacă de la critica dezurbanizarii pe care o identifica cu: prioritatea dată automobilului, separarea funcțiunilor, dispersarea, densitatea slabă, imagine neconvingatoare pentru viața urbană.Proiectul critic care însoțește aceste întrebări testează diversele tipuri de clădiri care formează baza unui oraș.

1980 – Rodrigo Perez de Arce: RE-URBANIZAREA ORASULUI FUNCTIONALIST: Chandigarh

MMOrașul preindustrial (de fapt, orașul “prefuncționalist”) este o sedimentare, o suprapunere de straturi de intervenții care îmbogățesc spațiile și viața urbană.

De Arce evidentiaza in oras trei tipuri de transformari care au functionat pâna la MM: – reciclarea elementelor arhitecturale, – reaproprierea ruinelor si a fragmentelor urbane, – transformarea cladirilor locuite.

Fiecare dintre acestea este de natura cumulativa: tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si, in general, provoaca o intensificare a folosirii.

Monumente majore (biserici, manastiri, palate,moschei, alte constructii publice) sunt construite in timp, din intervenții succesive, si totusi isi pastreaza coeziunea.

MMOrașul preindustrial (de fapt, orașul “prefuncționalist”) este o sedimentare, o suprapunere de straturi de intervenții care îmbogățesc spațiile și viața urbană.

MM

MMRE-URBANIZARE CHANDIGARHRE-URBANIZARE DACCARE-URBANIZARE RUNCORN

Pe baza acestor observații, Perez de Arce deseneazăTREI PROIECTE MANIFEST:

MMProiect inițial Le Corbusier

MMProiect inițial Le Corbusier

Le Corbusier, lors de la conception de Chandigarh, avait catégorisé 5 besoins qui devaient diriger le plan urbanistique. La vie quotidienne des habitants: l'architecte doit tenir compte de la culture des habitants, de leurs coutumes, du climat et de ses impératifs, dans la construction des habitations. Le travail: Chandigarh possède 4 bâtiments (le Secrétariat, l'Assemblée, la Haute Cour et la maison du gouverneur, changée d'affectation aujourd'hui). Ces bâtiments dominent la ville au nord. Autres lieux de travail: le centre de la ville, les hautes écoles au nord-ouest et la zone industrielle, au sud-est. Troisième besoin: la circulation. Quatrième et cinquième: soins du corps et de l'esprit ou loisirs, et divers, donc espaces verts, parcs, jardins, un lac artificiel.

MMProiect inițial Le Corbusier

MMProiect inițial Le Corbusier

MMProiect inițial Le Corbusier

MMProiect inițial Le Corbusier

MMProiect inițial Le Corbusier

MMProiect inițial Le Corbusier

MM

MMChandigarh realitate

Le territoire de Chandigarh est en effet divisé en plusieurs rectangles à la superficie et à la contenance bien définie (800 x 1 200 mètres, pouvant accueillir entre 5 000 et 20 000 habitants). Il s’agit de « mésocosmes », censés former « des mondes en soi entre la maison et la ville. » Ces secteurs offrent de larges espaces ouverts, pas vraiment propices à une circulation rapide. Chacun de ces mésocosmes dispose de collèges, de crèches, de terrains de sports et de commerces, l’ensemble formant une grille bien précise. Au départ, Le Corbusier ne souhaitait pas de « banlieue » pour « sa » ville. Mais l’exposition rappelle qu’aujourd’hui, le cœur historique de la ville « n’est plus qu’un élément d’une vaste agglomération dont les limites et la silhouette se sont dissoutes dans la Tri-City. » Les villes de Mohali et de Panchkula viennent en effet se confondre avec Chandigarh, confrontée au phénomène de la « tâche d’huile » que redoutait Le Corbusier. Initialement conçue pour 150 000 habitants, la ville en compte aujourd’hui plus 1 200 000…

MMChandigarh realitate

MMRodrigo Perez de Arce: RE-URBANIZARE CHANDIGARH

Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putând fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice.Incetul cu incetul, acestea pot fi construite si curtile pot deveni insule urbane.

Astfel se recrează elementele unui țesut urban.

MMPrima etapa a transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putând fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice.

Incetul cu incetul, acestea pot fi construite si curtile pot deveni insule urbane.

Astfel se recrează elementele unui țesut urban.

Rodrigo Perez de Arce: RE-URBANIZARE CHANDIGARH

MMÎncetul cu încetul, acestea pot fi construite și curțile (goale la început) pot deveni insule urbane. Se re-creaza astfel un tesut traditional.Frumoasele “obiecte autosuficiente” ale lui LC își recapătă locul în țesut, întrezărite prin deschiderile vizuale ale străzilor sau onorate de piețe publice.

MMÎncetul cu încetul, acestea pot fi construite și curțile (goale la început) pot deveni insule urbane. Se re-creaza astfel un tesut traditional.Frumoasele “obiecte autosuficiente” ale lui LC își recapătă locul în țesut, întrezărite prin deschiderile vizuale ale străzilor sau onorate de piețe publice.

MMFrumoasele “obiecte

autosuficiente” ale lui LC, sculpturi plutind în spatiul

verde fluid își recapătă locul în

țesut, întrezărite de pe străzi, onorate

de piețe

MMîn aceste planuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, “spațiile verzi”ale planului original devin țesut ale noului oraș. Clădirile existente se îmbogățesc când sunt încorporate în noul oraș.

MMun “manifest contramanifest”

Re-urbanizare Chandigarh/1980 Plan Voisin pt Paris/1922

MMAceste tipuri de căutări vor avea o mare răspândire (aproape generală), un succes international, dar fără pretenția de soluție cu valabilitate universală a teoriei MM.Ele se concentrează tocmai asupra diferențelor, asupra specificităților locale (geografice, istorice, culturale).

Proiecte manifest1980 BIENALA DE LA VENETIA “PREZENTA TRECUTULUI”curator: Paolo Portoghesi

Cautările merg mână în mână cu o schimbare la nivelul limbajului: la Bienala de la Venetia semnificativ intitulată “Prezenta trecutului”, strada Novissima este o stradă cu fronturicontinui (ca în orașul tradițional), care prezintă o înșiruire de fațade, fiecare proiectată de câteun “nume” al momentului, și în care elementul comun este căutarea unui limbaj de inspirațieistorică.

STRADA NOVISSIMA – manifest pentru o stradă tradițională!

Departe și de orasul funcționalist și de purismul limbajului modernist! (comparați cu Weissenhof Siedlung)

Berna medievala

Weissenhof Siedlung

Strada Novissima

MMDe atunci,

“reîmpăcarea” cu orașul traditional rămâne o temă contemporană.

– (re)descoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale: strazi, piete, scuaruri, clar formalizate (cu forme inteligibile);– cautari de investire a spatiilor urbane cu calitati “sensibile” (experientiale), deduse din modul de folosire a orasului traditional: crearea de spatii cu caracterbine definit (public, semipublic, privat): proiectarea de spatii pe care oamenii sa sile poata “insusi” / apropria (in care sa “se simta acasa”);– adaptarea la conditii particulare, opusa pretentiei generalizatoare– serioase investigatii teoretice in toate aceste directii– preluari din limbajul arhitectural traditional (iesirea din tiparele stiluluiinternațional)

Orașul se “rețese”, iar obiectele noi de arhitectură încep să se raporteze la existent șiîncearcă să se integreze (în diverse feluri) în context. Chestiunea respectului fata de ceea ce exista (contextul in care se intervine) se traduce prin preocuparea fata de coeziunea dintre elementele orasului si prin incercarea de a-l face cat mai locuibil, cat mai adecvat nevoilor reale ale locuitorilor.