Conferinþã la Centrul CulturalComunitar din Bucureºti

În organizarea C.E.B.,Centrul Cultural Comuni-tar a gãzduit conferinþa�Iudaism ºi spirit modernîn opera lui dr. Iacob IþhacNiemirower�, prezentatãde dr. Lya Benjamin,cercetãtoare la Centrulpentru Studierea IstorieiEvreilor din România. Afost o manifestare inci-tantã, despre viaþa ºi principalele idei ale celui ce-a fost unul dintremarii gânditoriai iudaismului din România. Baza prelegerii a constituit-o volumul intitulat�Iudaismul, o antologie de texte�, realizat de Lya Benjamin, împreunã cuMihaelaPopov, cu un studiu introductiv semnat de istoricul israelian Lucian ZeevHerºcovici. Volumul a apãrut la Editura Hasefer, la sfârºitul anului 2005.

Conferenþiara a schiþat ideile ºi concepþiile lui Niemirower despre iudaism,ca �totalitatea tuturor produselor spiritului evreiesc în timpul celor patru mii deani ai existenþei sale ca popor�. Pentru Niemirower, iudaismul nu a fost numaicult, ci ºi culturã, nu a fost numai teologie, ci ºi filosofie.

Printre numeroasele aspecte ale operei lui Niemirower, analizate de dr. LyaBenjamin, a fost conceptul de �iabneism�, care urma sã fie concretizat princrearea unei academii moderne în Palestina, pe modelul celei create, înAntichitate, de Iohanan ben Zakai, legendarul discipol al învãþatului Hillel, care afãcut sã supravieþuiascã spiritualitatea iudaicã, dupã distrugerea celui de-aldoilea templu ºi a statului iudeu de cãtre romani.

Conferenþiara a abordat ºi alte detalii ale iudaismului niemirowerian, precumomiletica, retorica ºi concepþiile lui despre filosofia iudaicã, despre rolulpersonalitãþii în istoria iudaismului.

Numeroºi vorbitori (prof. ing. Osy Lazãr, preºedintele C.E.B., muzicianul ºicompozitorul Dan Mizrahy, arh. A. Streja, Eva Þuþui, Þicu Goldstein, ing. PaulSchwartz, vicepreºedintele F.C.E.R., dna Adina Beniº, poetul Toma GeorgeMaiorescu, etnosociologul Harry Kuller) au pus întrebãri ºi au dezbãtut aspecteridicate de conferenþiar.

Conferinþa s-a desfãºurat în preajma împlinirii (la 1 martie a.c.) a 135 de anide la naºterea lui Iacob Iþhac Niemirower (1872-1939). (E.G.)

IUDAISMULNIEMIROWERIAN

La 1 martie a.c., se împlinesc 135 de ani de lanaºterea lui Iacob Iþhac Niemirower, primul ªefRabin al Cultului Mozaic din România, senator

de drept, preºedinte B�nai B�rith, conducãtor sionist, dar,mai presus de orice, creatorul unei opere nemuritoare îndomeniul iudaismului, care ºi astãzi ºi-a pãstrat actualitatea,vitalitatea ºi prospeþimea. Cãci pânã la urmã, nu funcþiilecreazã marile personalitãþi, ci operele care au darul sãîmprãºtie lumini, sã deschidãminþile ºi inimile, sã dezvãluieprofunzimile vieþii ºi esenþele existenþei. În acest sens, operalui Niemirower este unicã în peisajul cultural spiritualal evreimii din România. A. Axelrad l-a numit primulpopularizator al ideii iudaice în România, care a rãspânditcu avânt, cu talent ºi pe înþelesul tuturor ºtiinþa ºi culturaevreiascã. Dar nu a fost doar un popularizator genial, ci, înprimul rând, un creator în domeniul iudaismului modern.Opera lui cuprinde, într-o armonioasã sintezã, iudaismulstrãvechi ºimanifestãrile celemai noi ale contemporaneitãþiisale, specificulmediului evreo-român ºi universalitatea ideiiumane ºi a culturii iudaice. Creatorul acestei opere a întrunitîn fiinþa sa, în firea ºi spiritualitatea sa de elitã o sintezã viea virtuþilor milenare evreieºti.Relevant pentru biografia lui spiritualã este eseul

despre nemuritorul Moise. Cãci, în descrierea fãcutã, nupune accentul doar pe prezentarea personalitãþii mareluiprofet ºi legiutor al poporului evreu, ci ºi pe modul încare l-a receptat el în diferitele etape ale formãrii salespirituale. Astfel, Niemirower l-a asociat pe Moise deîntreaga devenire ulterioarã a iudaismului. În optica sa,nu era lipsit de interes a arãta perindarea tablourilorprivitoare la Moise în spiritul ºi fantezia unui aºa-zismuritor de rând, cum se considera el a fi.

*Moise a devenit eroul minunii ºi preotul evlaviei pentruNiemirower, încã din copilãria sa, când se afla sub vrajahasidismului. Cu timpul, prin studiul Talmudului,învãþãtura luiMoise îi apãrea ca unicul scop al vieþii, unicaimagine a iudaismului. Moise trãia în spiritul lui, ca celmai mare savant talmudist, ca rabinul rabinilor. Dar,navigând pe marea Talmudului, corabia educaþiei sale nuamers în direcþia ortodoxiei, ci spre Haskala, raþionalismul

Iudaismºi spirit modernîn opera lui

dr. IACOB IÞHACNIEMIROWER

�În viaþa sa, dr. Niemirower a nãzuit mereu spre culmilecereºti ale spiritualitãþii pure, a fost conducãtorulgeneraþiilor cãrora el le arãtase cãile eterne ale iudaismului,care duc sus pe creste, la înãlþimi siderale, unde simþiplutind, incandescent, Dumnezeirea� (Dr. Alexandru ªafran)

nimicind sentimentul hasidic, iarscepticismul a pãtruns în arena Talmudului.ªi atunci Moise - scrie Niemirower - aînceput �sã strãluceascã pentru mine ca unMaimonide, ca un teolog ºi filosof, ca ungânditor ºi scriitor, ca un conducãtorluminat al rãtãciþilor, ca un luptãtor contraprejudecãþilor ºi superstiþiilor. Pe când

Moise cel hasidic a fostpentru mine o inimãevlavioasã, iar Moise cel talmudic unsavant, Moise cel raþionalist mi-a fost

ca spiritul cel mai liber, ca teologul cel mai filosofic, caprofetul cugetãrii aprofundate�. Iar acest Moise i-a apãrutlui Niemirowermai aproape de panteismul spinozian decâtde spiritul conservator al reprezentanþilor iudaismuluioficial. Dar, totuºi, o privire învãluitoare asupra întreguluiiudaism l-a învãþat pe Niemirower sã înþeleagã cã Moisetrãieºte în toate grupurile, în toate formaþiunile ºi în toateepocile istorice ale lui Israel.Eseul lui Niemirower despreMoise poate fi considerat

ca o profesiune de credinþã privind componenteleconstitutive ale personalitãþii sale iudaice. A pornit de lamistica hasidicã, a urcat treptele învãþãturii talmudice,devenind un iudaist raþionalist cu dimensiuni universaliste:Treu und frei (�Fidel ºi liber�). Fidel faþã de tradiþie ºiliber de orice superstiþie ºi prejudecatã în gândire.

*Ideea multiplicitãþii iudais-mului strãbate prin întreaga operãniemirowerianã. A reunit subaceeaºi cupolã iudaismul religios,

naþional ºi cultural. Iudaismul religios trebuie perceputcu inima, cu spiritul, cu raþiunea ºi cu fantezia. Iudaismulnaþional însemna pentru Niemirower recunoaºtereafaptului cã evreii sunt o naþiune, ce-i drept, o naþiune suigeneris, �o amestecãturã originalã dintre confesiune,naþionalitate ºi culturã�: ei rãmân o naþiune, chiar dacãniciodatã nu va exista un popor evreu uniform. Ceea ceînsã îi poate unifica este elementul cultural, deoarece�cultura este un factormare în iudaism, un factor unificator�.

Ca adept al multiplicitãþii iudaismului, Niemirower aabordat variate domenii ale acestei spiritualitãþi.

*În strânsã legãturã cu iudaismul, seocupã Niemirower cu definireaidentitãþii evreieºti. La întrebarea: �Cesuntem?�, el dã patru rãspunsuri diferite.

Dupã pãrerea asimilanþilor, noi nu suntem altceva decât ocomunitatea religioasã. Istoria noastrã, spun ei, este o istoriesinagogalã, limba ebraicã este limba cultului, iar dinliteratura noastrã ce este mai important este partea moralãºi religioasã. În ce priveºte naþionalitatea, suntem saumembrii acelui popor cu care trãim în comunitatea politicã,sau pur ºi simplu conaþionali, cosmopoliþi, pentru careomenirea este totul. Dupã teoria evreilor radicali-naþionali,noi formãm,mai ales, o naþiune. Istoria noastrã este o istorienaþionalã, politicã ºi literarã, iar limba ebraicã este limbanoastrã culturalã. Dupã concepþia unor vechi ortodocºi, amultor hasidim, a direcþiei neo-ortodoxe, noi formãm oreligie naþionalã, adicã un popor de preoþi a cãrui misiuneistoricã este religia. Dupã pãrerea idealiºtilor realiºti, careþin seama de fapte ºi, totuºi, sunt nutriþi de idealuri, noiformãm, în acelaºi timp, o comunitate religioasã cu ceanaþionalã. Niemirower împãrtãºeºte acest al patrulea punctde vedere, considerând cã raportul dintre religie ºinaþionalitate la evrei este intim crescut împreunã ca în cazulfraþilor siamezi. Un popor evreu care s-ar despãrþi, încolectiv, total de religie ar fi un popor fãrã suflet, fãrã spirit,deoarece geniul neamului evreiesc are un caracter religios.Dar când este vorba de persoane, gânditorul adãuga:�Individualitãþi evreo-naþionale, fãrã religie evreiascã, sepot admite ºi au drept la existenþã evreiascã�.

*Pentru Niemirower, evreii sunt,deci, o naþiune ºi o colectivitatereligioasã, sunt ºi individualitãþi, darsunt ºi personalitãþi cu miile, care s-audistins ca poeþi, cugetãtori, profeþi,preoþi, luptãtori cu sabia ºi cu spiritul,ca martiri ai religiei ºi ai naþiunii,

oameni de ºtiinþã, filantropi, genii practice. Din acest lungºir de vârfuri ale neamului, el a numit 120 de bãrbaþi carepot fi reuniþi într-o Sinagoga Magna, adicã un Panteon alpoporului evreu, un �Parlament intelectual sub preºedinþiamarelui nostru maestru, Moise�. Dar Niemirower nu-iºterge din istorie nici pe cei care sunt consideraþi de uniitãgãduitori sau distructori. Pentru caracterizarea acestora,el introduce termenul deAher, adicã celãlalt. În optica sa,aheriºtii sunt aceia care reprezintã o individualitateoriginalã, ceva nou, dar ceva care este totuºi înrãdãcinatîn iudaism, dar stã în opoziþie cu concepþia iudaismuluioficial. Printre ei se aflã un Corah, un Spinoza, un Leo deModena, un Salomon Maimon, un Börne ºi Heine, unLassale ºi Marx º.a.Adevãrul istoric ºi toleranþa religioasãcer ca ºi astfel de personalitãþi sã fie luate în considerare,chiar dacã sunt incomode sau nonconformiste.Prin tot ce a fãcut ºi a scris, Iacob Iþhac Niemirower a

propagat idealurile milenare ale lui Israel, aducând ocontribuþie esenþialã la dezvoltarea culturii iudaice ºi lareînvierea Þãrii Sfinte. Acum ºi aici, la 135 de ani de lanaºterea sa, se poate spune cã, atât în spirit, cât ºi în faptã,a rãmas nemuritor.

Dr. LYA BENJAMIN

ParadigmaMoise

Multiplicitateaiudaismului

Evreii ºievreitatea

De laSinagogaMagnala aherism

� La cel de-al VII-leaCongres Sionist de la Basel

REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 268-269 (1068-1069) - 25 ianuarie - 25 februarie 2007 7