RAPORTPRIVIND STAREA

MEDIULUIIN ANUL 2001 IN

JUDETUL CALARASI

CADRUL NATURAL

Judetul Calarasi este situat in partea de SE a tarii pe cursul mijlociu al Dunarii , care formeaza si granita naturala de S cu Republica Bulgaria, avand ca vecini:

- N - judetul îalomita- V-judetele Giurgiu si Ilfov- SE - judetul Constanta

Forma de reiief dominanta este eampia, respectiv Campia Romana, cu prîncipalele sale componente:

- Campia tabulara acoperita cu loess de tip Baragan , campie tabularafragmentata de tip Burnas , si Campie piemontana - deltaica sau terminala , de asemeneaacoperita cu loess.

- Lunci puternic aluvionate de tip Argesului si Dmabovitei si lunci detipul baltilor (Dunarea)Vai si vaiugi largi si baltite de

tip Mostistea precum si terase Dunarea vrezinta injudetul Caîarasi 4 tipuri de terase :

- Terasa IV ( Greaca ) formata in Riss cu altitudinea absoluta de 70 -75 m care se racordeaza cu Campia Baraganului -Terasa III formata in Wurm I cu altitudinea medie de 15 — 20 m , care avanseaza pana la Valea Mostistei.

- Terasa II formata in Wurm II cu altitudinea medie de 8 - 12 m si carese dezvolta la Est de lacul Galatui.

- Terasa I ( Calarasi) formata in Halocenul inferior cu altitudini de 3- 7m este acoperita cu un strat gros de pietris , fiind foarte extinsa,depasind limitele judetului Calarasi.

Peste reliefal de campie si terasa se intalnesc adesea numeroase crovuri, Relieful variat se grupeaza in 4 unitati mari:

- Campia Baraganului - Mostistea

Campia Vlasiei

- Campia Burnasului

Lunca Dunarii

Campia Baraganului - Mostistea - ( Baraganul sudic ) se intinde intre malul drept alIalomitei si malul stang al Dunarii, fiind cuprinsa in judetul Calarasi cu peste 2/3 dinsuprafata. Este usor asimetrica inclinata inspre sud , unde se termina cu terasele Dunarii .Are inaltimi de 60 - 70 m in NV , pe raza comunei Belciugatele coborand la 40 m in Ede comuna Dragalina, pentru a se inalta din nou la cca 50 m la E de comuna Stefan celMare si Borcea.In sud are inaltimi de cca 20 m pe terasa joasa dintre Oltenita si Calarasi.Apa freatica se afla la adancimi relativ mari cu unele exceptii in partea de NV , iar peterasa joasa are numai 2 - 5 m adancime. , si prezinta pe mari intinderî posibilitati deinmlastinare si salinizare .

Campia Vlasiei, este cuprinsa pe teritoriul judetului prin portiuni restranse apartinantlunor subunitati ale sale, precum :Campia Movilitei - este o fasîe de tranzitie spre Baragan avand ca limita liniaBelciugatele - Mariuta; are altitudini de 74 - 70 m , cu crovuri si apa freatica la 2 ~ 5 madancime.Campia Bucurestiului, este o terasa de confluenta unde se afla comuna Fundeni . Are oaltitudine de 50 - 55 m.Campia Calnaului situata in SE Bucurestiului se afla in proportie de 2/3 in judetu!Calarasi (mai putin izvoarele), in zona comunei Frumusani.Campia se inclina spre SE prin intermediul a doua interfluvii de camp , unul Calnau -Dambovita , celalalt Calnau - Sabar si Arges. Are o altitudine care scade de la 70 spre 50m, destul de adanc fragmentata unde panza de apa freatica se afla la adancimi de 7 - 15m, iar crovurile sunt reîativ rare.Campia Burnasului - apartin judetului prin partea sa estica, care este si cea maidiversificata sub aspect morfologîc. Se compune dintr-o fasie de camp alungita pe limitanordica si patru terase ale Dunarii. Campul este acoperit cu loess gros si crovuri avand oaltitudine de 75 - 80 m.Lunca DunariiSe subdivide in trei mari compartimente : Greaca , Calarasi si Balta BorceaLunca Greaca se dezvolta exclusiv pe malul Dunarii pana la varsarea Argesului inaceasta si are latimi relativ uniforme de 6 - 9 3mi si altitudini de 14 - 20 m .Intreaga luncaa fost indiguita si desecata, dar in unele partiuni joase apa patrunde prin înfîltratii.Lunca Calarasi este dezvoltata in general tot numai pe malul stang al Dunarii , darinegala ca latime. Este mai larga la Ulmeni, Manastirea si vest de Calarasi unde atinge 14km latime. Cu mici exceptii intraga lunca a fost indiguita si desecata.Balta Borcei incepe la S de Calarasi unde se desprinde bratul Borcea urmand apoî malulstang al acestuia . La NV de Oltina (Dobrogea), din Dunare se desprinde bratul Raul

( Bala ) care se uneste cu bratul Borcea in dreptul comunei Unirea . Aspectul general albaltii este acela de brate cu grinduri inalte pe margini, ce inchid depresiuni centrale mari, divizate in cuvete mai mici. Grindurile principale sunt in lungul bratelor Dunarea ,Borcea, Raul.

In interiorul albiei minore a Dunarii apar Ostroave mari, ce tind sa se lipeasca de grind sau sa se uneasca intre ele formand astfel insule alungite si mai inalte Jn stare de neindiguire mobilitatea bratelor si grindurilor este foarte mare . Balta este indiguita ca si parti din Iunca externa ( Unirea - Jegalia) si desecata . Desi ape mai raman pe privaluri, foste meandre sau brate parasite ce se afla sub nivelul panzei freatice .De subliniat este faptul ca aluviunile luncii au grosimi pana la 30 m si chiar peste in aval.

Reteaua hidrografica a judetului este tributara in totalitate fluviului Dunarea .In afara raurilor Arges si Dambovita , care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de SV a judetului, celelate rauri de mai mica importanta apartin retelei autohtone. Dintre acestea sunt de mentionat Mostistea ( 1734 kmp ) , cu izvoarele in judetul Ialomita , Barza ( 66 kmp ) , Zboiul ( 100 kmp ) Densitatea medie a retelei hidrografice de numai 0,12 km / kmp este una din cele mai scazute din tara . De remarcat faptul ca in partea de NE a judetului densitatea este practic nula.Debitele multianuale specifîce de apa pe teritoriul judetului sunt de asemenea scazute , variind intre 2 1 / s / kmp in partea de NV si sub 0,5 1 / s / kmp in NE . Scurgerea medie

multianula de aluviuni in suspensie indica valori reduse sub 0,5 t / ha / an pentru intreg judetul. Debitele medii anuale de aluviuni tarate sunt nesemnificative in raport cu cele in suspensie.Cel mai important curs de apa care strabate judetul este fluviul Dunarea. Acesta intra in judet la km 450 avand o suprafata de bazin de cca 672200 kmp si iese la km 300 in amonte de Cernavoda avand o suprafata de bazin de cca 697000 kmp. Pana la km 375 + 0500 Dunarea are un curs unic .De aici despartindu-se in cele doua brate Borcea si Dunarea veche care in dreptul localitatii Unirea comunica prin bratul Raul. Pe teritoriul judetului Calarasi Dunarea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunarii este de 5890 mc/s la intrare in judet si cca 5970 mc/ s la iesire. Debitul se

dirijeaza in principal pe Dunarea veche ( 90 % ), bratul Borcea fiind slab alimentat ( cca 600 mc / s ) .Dupa legatura acestuia cu bratul Raul procentul creste la cca 60 % , ceea ce face ca navigatia sa fie dirijata in prezent pe traseul Dunarea veche -Raul - Borcea.

Afluentul cel mai imporatnt al Dunarii in cadrul judetului este raul Arges , care se varsa in aceasta in amonte de Oltenita la km 431 + 0500 .Intrarea in judet se face in aproprierea localitatii Budesti cu o suprafata de bazin de aproximativ 9200 kmp , iar la varsare aceasta creste la 12590 kmp . Cresterea suprafetei de bazin se datoreaza in principal afluentului acestuia Dambovita ( 2830 kmp ) pe care il primeste in aval de Budesti. Debitul mediu multianual al raului Arges la intrarea in judet este 56 mc / s , iar la varsare ajunge la 73 mc /s.

Lacurile din judetul Calarasi sant in general de natura antropica, reprezentate prin iazuri raspandite in majoritate pe valea Mostistei si afluentii acestuia , pe Rasa , Luica ,Zboiul , Berza si Pasarea. Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de- a lungul Dunarii si anume : Mostistea , Galatui cu Potcoava , amplasate pe cursul inferior al vaii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altadata sunt reprezentate astazi doar de Ciocanesti si Iezer Calarasi din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei.De mentionat ca in trecut din aceasta categorie facea parte si lacul Greaca astazi complet desecat pe teritoriul judetului Calarasi , cu suprafata de luciu de apa numai in judetul Giurgiu.

1. Dezvoltarea socio - econoraica. Principalele resurse naturale ale judetului

Fluviul Dunarea are un rol important in judetul Calarasi . Constituie sursa de alimentare cu apa potabila a municipiilor Calarasi , Oltenita si Slobozia ( Ialomita ) , precum si a unor societati comerciale : SC SIDERCA SA . SC COMCEH SA si SC AMONIL SA Slobozia.

Apele Dunarii sunt folosite intens la irigatii .Pe teritoriul judetului fiind amenajate circa 355266 ha. Aceste amenajari sunt deservite de un numar de 26 statii de baza , cu un debit instalat de 343624 1/ s si 19 statii de pompare cu un debit instalat de 93818 1 / s , ce evacueaza apa in fluviul Dunarea .

Pe teritoriul judetului sunt executate lucrari de indiguiri pe o lungime de 253 km , care asigura apararea impotriva inundatiilor pe o suprafata de 90060 ha.

Pe Mostistea sunt create un numar de 5 acumulari cu o suprafata totala de 5515 ha si un volum de 292 milioane mc .

Pe Arges exista un numar de 31 acumulari piscicole , cu un volum total de 7182000 mc si o suprafata de 453 ha , un numar de 14 lucrari de gospodarire a apelor , din care 3 alimentari cu apa pentru populatie , 6 pentru zootehnie si 5 pentru industrie .

Amenajarile pentru irigatii constituie un mare consumator de apa , care in conditiile judetului Calarasi nu pot fi asigurate decat din Dunare . In prezent irigatiile consuma un volum mic de apa, cca 300 milioane mc apa.

PeDunare, intre km 368-400 s-a dezvoltat un zacamant de agregate minerale (nisip , pietris , bolovanis ), aflat in exploatare conform Legii 61 / 98 ,, Legea minelor .

Zacamantul se regenereaza anual, fimctie de nivelul apelor Dunarii , productia medie fiind de cca 280000 mc agregate / an.

Actualmente zacamantul se afla in exploatarea unor societati din localitatile : Calarasi, Braila, Cernavoda si Constanta.

Solul cernoziomic al Baraganului este bogat in humus care ajunge pana la 5,7 %, asigurand un inalt grad de fertilitate al acestuia, cultivat in principal cu cereale paioase si plante tehnice asigura productii ridicate la hectar.

In NV judetului , in zona comunei Ileana exista un zacamant de petrol aflat in exploatare prin 60 sonde , care asigura o productie medie lunara de 60 tone.

2. AERIn prezentul Raport, starea atmosferei pe teritoriul

judetului Calarasi rezulta din prezentarea urmatoarelor aspecte : poluarea de impact produsa de SO2, NO2, NH3, H2S, C6H5OH, pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie , calitatea precipitatiilor atmosferice , situatia emisiilor cu efect de sera.

2.1. Schimbarile climatice .Protocolul de la Kyoto

Teritoriul judetului Calarasi apartine in totalitate sectorului cu clima continetala. Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judetului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. Se caracterizeaza prin veri foarte calde , cu precipitatii slabe mai ales in aversa si prin ierni relativ reci marcate uneori de viscole puternice dar si de frecvente perioade de incalzire care provoaca discontinuitate in distributia teritoriala a zapazii. In partea sudica a judetului exista un topoclimat specific

luncii Dunarii, cu veri mai calde si ierni mai blande decat in restul campiei.

In ultimii ani si pe teritoriul judetului Calarasi se observa o schimbare climatica evidenta : veri foarte calduroase si secetoase si ierni mult mai blande . Vanturile, mai ales in timpul verii sunt foarte puternice . Trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc , cu variatii mari de temperatura .

Temperatura maxima inregistrata in anul 2001 la Statia Meteo Calarasi a fost de + 37,8 C ( 17 iulie ), iar temperatura minima inregistrata la aceeasi statie meteo a fost de -17,6°C(27dec) .

Precipitatiile cazute pe teritoriul judetului Calarasi comparativ cu norma climatologica au prezentat un regim deficitar .

2.2. Efectul de sera

Fata de anii precedenti , si chiar fata de anul 2000 , emisiile de gaze cu efect de sera au scazut, in principal datorita reducerii activitatii economice .

Dintre poluantii reglementati ,prin Protocolul de la Kyoto , se inventariaza urmatoarele gaze cu efect de sera : dioxidul de carbon , oxizi de azot si metanul.

In conformitate cu Ordinul 541/2000 , IPM Calarasi a realizat inventarul emisiilor la nivelul judetului .Calculul emisiilor s-a facut conform Metodologiei CORINAIR si AP-42.

Emisiile totale de CO2, CH4 , NO2 si NOX la nivelul judetului pentru anul 2001 in comparatie cu anul 2000 sunt prezentate in tabelul nr. 2.1.

gaze cu efect de sera (t/an)NOx CH4 CO CO2 N2O

2000 488.79 39.83 4719.18 39471.82 3.242001 434.99 38.6 4712 3494.1 5.07

Tabelul 2.1. Emisii totale in judetul Calarasi 2001 comparativ cu 2000

Nota : Datele sunt obtinute pe baza raspunsurilor la chestionarele trimise in teritoriu

Se observa o relativa scadere a emisiilor ,

datorata in principal scaderiiproductiei prin reducerea activitatilor economice , dar si a faptului ca agentiieconomici nu au raspuns in totalitate solicitarilor noastre.

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de sera sunt:

1. Producerea energiei termice in centrale termice aferente activitatilor comerciale ,institutionale si rezidentiale

2. Producerea energiei termice in centrale termice industriale si procese industriale deardere

1. Industria2. Extractia si distributia combustibililor3. Utilizarea solventilor4. Transport rutier5. Agricultura

Pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto, se urmareste ca industria sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie , industria energetica sa fie restructurata astfel incat sa fie mai putin poluanta , transportul sa fie orientat spre mijloace mai putin poluante , dar si consumuri mai reduse , perdelele de protectie si spatiile verzi sa fîe extinse .

2.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera

In anul 2001, in urma verificarilor efectuate la agentii economici si institutiile abilitate, s-a constatat ca pe teritoriul judetului Calarasi, nu se efectueaza activitati de import- export, nu se produc, comercializeaza, recupereaza sau regenereaza substante care sa epuizeze stratul de ozon.

Atelierele tip " service " pentru reincarcarea instalatiilor de refrigerare si- au modificat tehnologia de lucru conform noilor reglementari, substanta folosita ( HFC -ecologic ) negasindu-se in lista substantelor care afecteaza stratul de ozon, conform Protocolului de la Montreal.

2.4. Acidifîerea

In conformitate cu Ordlnul 541/2000 , IPM Calarasi a realizat Inventarul emisiilor la nivelul judetului .Calculul emisiilor s-a facut conform Metodologiei CORINAIR si AP-42.

Emisiile totale de acidifianti la nivelul judetului pentru anul 2001 sunt prezentate intabelulnr. 2.4.1

Acidifianti, precursori ai <

3zonului si gaze cu 2001(t/an)

efect de sera

(GHG) in anul

SOx NOx NMVOC CH4 co CO2 N2O NH341.14 434.99 598.5 38.6 4712 34941 5.07 1153.64

Tabelul 2.4.1. Emisii totale de acidifianti in anul 2001

Nota : Datele au fost obtinute pe baza raspunsurilor primite la chestionarele trimise in teritoriu conform Metodologiei CORINAIR si AP- 42

Date privind calitatea precipitatiilor atmosferice , au fost obtinute pe baza analizelor efectuate de laboratorul IPM Calarasi . Au fost efectuate analize pentru probe de precipitatii lunar in doua puncte de prelevare din municipiul Calarasi ( IPM Calarasi si Statia Meteo Calarasi).

Valorile medii lunare ale concentratiilor indicatorilor analizati sunt prezentate in tabelele 2.4.2. si 2.4.3.

Interval precip.

Cond. mS/cm

pH Unit

AIcaL mval/1

SO42-Mg/1

NO3-mg/1

NO2-mg/I

Cl-mg/i

Nox mg/I

Ca2+ Mg/I

Mg2+ mg/1

I 22.78 6.57 0.022 1.69 0.31 0.047 6.702 0.3634 2.612 1.496II 23.55 6.12 0.032 1.58 0.29 0.037 6.125 0.298 2.517 1.694

m 28.6 6.854 0.0188 1.904 0.32 0.0312 6.028 0.35 2.75 1.35IV 60.1 6.704 0.0212 1.958 0.376 0.0328 5.996 0.41 3.01 1.586V 59.2 5.987 0.0198 1.852 0.325 0.0318 5.865 0.39 2.96 1.45VI 46.8 6.54 0.021 1.815 0.349 0.045 6.35 0.39 3.21 1.66VII 45.525 6.38 0.0215 2.29 0.36 0.043 5.95 0.41 3.15 1.63

vm 53.4 6.26 0.017 2.29 0.376 0.025 5.71 0.4 3.14 1.11IX 66.9 6.21 0.015 1.68 0.203 0.035 7.19 0.238 6.86 3.21X 61.25 5.99 0.0615 2.15 0.298 0.028 5.785 0.33 6.64 2.71XI 61.783 6.255 0.02 2.19 0.28 0.0227 6.58 0.30 5.91 2.83

xn 63.64 6.60 0.02 2.26 0.27 0.05 6.43 0.31 5.81 2.78

Tabel 2.4.2. Valorii medii precipitatii - Punct de prelevare IPM Calarasi

Interval precip.

Cond. ms/cm

Ph Unit

Alcal. mval/1

SO42-Mg/1

NO3-mg/I

NO2-mg/1

Cl-mg/1

NOxmg/1

Ca2+ Mg/1

Mg2+ mg/1

I 24.3 6.736 0.056 1.654 0.3328 0.044 6.17 0.3676 2.42 1.34II 23.9 6.523 0.055 1.596 0.331 0.032 5.95 0.352 2.35 1.25III 28.54 6.77 0.0212 1.688 0.331 0.0294 5.778 0.359 2.828 1.396IV 47.08 6.47 0.017 1.726 0.29 0.0204 5.772 0.3166 2.862 1.28V 46.98 6.35 0.016 1.712 0.26 0.0203 5.771 0.3096 2.75 1.17

VI 43.7 6.61 0.023 1.99 0.34 0.028 6.26 0.34 3.05 1.34VII 41.15 6.44 0.0205 2.2 0.32 0.053 5.87 0.37 3.06 1.51

VIII 48.6 6.36 0.019 1.65 0.284 0.036 6.03 0.32 3.08 1.03

IX 63.03 6.32 0.02 2.13 0.33 0.02 6.26 0.35 6.34 3.11

X 63.25 6.02 0.02 2.02 0.3085 0.03 5.83 0.34 6.68 3.15

XI 61.37 6.06 0.02 2.23 0.29 0.03 6.29 0.32 5.96 2.86

xn 64.58 6.59 0.02 2.26 0.31 0.0387 6.29 0.32 5.79 2.67

Tabel 2.4.3. Valorii medii precipitatii - Punct de prelevare METEOCalarasi

2.5. Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici

In anul 2001 IPM Calarasi nu a efectuat determinari de ozon datorita lipsei de logistica pentru astfel de masuratori.

Cantitatea de substante organice volatile care afecteaza stratul de ozon a fost in anul 2001 de 598 t/an , cantitate rezultata descarcari de benzina in statiile de distributie , din manipularea cisternelor la Statiile PECO , din pierderi necontrolate de astfel de produse ( varsari ) , etc.

2.6. Calitatea aeruluiPoluarea de fond si poluarea de impact

In anul 2001 reteua permanenta de monitorizare a calitatii aerului din judetul Calarasi nu a avut in structura sa o statie pentru controlul poluarii de fond.

[ncepand cu anul 2002 IPM Calarasi va intra in etapa de implementare a proiectuluiPHARE - CBC RO 9911.02.01. « Sistem comun de monitorizare a calitatii aeruluijin orasele de la frontiera romano- bulgara, in bazinul Dunarii de Jos « prin care laj "alarasi vor fi instalate doua statii automate pentxu controlul calitatii aerului in zona] omuna Calarasi- Silistra, una din statii urmand sa determine poluarea de fond

pentru cele doua localitati, iar cea de-a doua sa asigure monitorizarea aerului in zonajde frontieraj.

IPM Calarasi a asigurat in anul 2001 monitorizarea calitatii aerului in judetul Calarasi printr-o retea de supraveghere instalata in municipiul Calarasi si expertize lunare efectuate in municipiul Calarasi si alte localitati ale judetului.

Prin reteaua permanenta instalata in 4 puncte din municipiul Calarasi s-a asigurat controlul calitatii aerului in localitate si in zona frontierei romano - bulgare .In reteaua permanenta de monitorizare a calitatii aerului au fost efectuate zilnic (24 ore) masuratori privind SO2, NO2, NH3, H2S, C6H5OH, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si calitatea precipitatiilor. In trei puncte din localitatile Calarasi, Oltenita si Cuza Voda s-au efectuat determinari la 30 minute in puncte aflate in zona de

influenta a unor obiective cu impact asupra calitatii aerului.

Prelucrarea statistica a valorilor medii zilnice ale concentratiilor poluantilor gazosi masurati in reteaua permanenta a permis punerea in evidenta a:

> concentratii maxime si minime pe 24 ore ;> frecvente de depasire a concentratiei maxime admisibile ( CMA ) pe 24 ore ;> concentratii medii anuale.

Poluarea cu SO2 , NO2, NH3 si alte noxe

Determinarile efectuate zilnic ( 24 ore ) la indicatorii analizati, respectiv SO2, NO2,

NH3, H2S, C6H5OH , nu au pus in evidenta depasiri fata de normele admise , valorile fiind cu mult sub CMA admis pentru fiecare indicator prin STAS 12574 / 87 .

Comparativ cu anul 2000 concentratiile maxime masurate in anul 2001 la indicatorii analizati au avut variatiile prezentate in Tabelul nr.2.6.1

Punct de prelevare

IPM METEO ORIZONT CHICIU

Conc. Max.

( rag / mc)

2000 2001 CMA 2000 2001 CMA 2000 2001 CMA 2000 2001 CMA

NH3 0.021 0.068 0.1 0.01 0.051 0.1 - - - 0.005 0.015 0.1

NO2 0.0064 0.015 0.1 0.006 0.0085 0.1 - - - - - -

SO2 0.00043 0.0027 0.25 0.00052 0.0021 0.25 0.0037 0.0027 0.25 - - -

C6H5OH 0.024 0.0056 0.03 0.0029 0.0069 0.03 0.0037 0.0045 0.03 0.0006 0.0013 0.03

H2S 0.00044 0.0010 0.008 0.00057 0.0011 0.008 0.00055 0.0006 0.008 0.0002 0.00052 0.008

Valorile determinate ca urmare a masuratorilor la 30 min efectute zilnic in punctul IPM Calarasi ( 4 x 30 min ) si sub forma de expertize o zi pe luna ( 6 x 30 min ) in localitatile Cuza Voda si

Oltenita la indicatorii SO2, NO2, NH3, H2S, C6H5OH s-au situat sub CMA admis pentru fiecare indicator prin STAS 12574 / 87.

Reprezentarea grafica a valorilor concentratiilor maxime masurate in 24 ore in fiecare luna a anului 2001 pentru poluantii gazosi analizati este redata in figurile 2.6.1.-2.6.5.

Tabelul 2.6. 1. Concentratii maxime ale poluantilor gazosi in anul 2001 comparativ cu anul 2000

Evolutia concentratiei maxime NH3 ian-nov. 2000 - ian- nov.2001

METEO

B2000 B2001

Figura 2.6.1

Evolutia concentratiei C6H5OH ian-nov. 2000 ■ ian- nov. 2001

0.03 |

0.025 ■

i 0.02|| 0.015

I

Figura2.6.2.Evolutia

concentratiei maxime NO2 ian - nov. 2000 - ian - nov. 2001

Figura2.6.3Evolutia concentratiei H2S

ian - nov. 2000 - ian - nov. 2001

I 0.008 0.007 -0.006 -0.005 0.004 0.003 -0.002 0.001 0

APM METEO ORIZONT CHICIU

1112000 B2001

Figura 2.6.4

Evcrfutia concentratiei C6H5OH ian-nov. 2000 - ian- nov. 2001

0.03 -,

|- 0.025

I 0.02

1 0.015

I 0.01

O200Q B2001

Figura 2.6.5

2.7. Poluari cu pulberi in suspensii si pulberi sedimentabile a.

Pulberi in suspensie

In anul 2000 si 2001 s-au efectuat determinari pentru pulberi in suspensie in 2 puncte de prelevare din municipiul Calarasi ( IPM Calarasi si Statia METEO Calarasi ) .In urma determinarilor efectuate la 24 ore nu s-au constatat depasiri ale CMA prevazute deSTAS 12574/87.

Comparativ cu anul 2000 concentratiile maxime masurate la 24 ore in anul 2001 au fost mai ridicate , ceea ce se reflecta in tabelul 2.7.1.si in Figura2.7.1

Punct de prelevare IPM

Concentratia max(mg / mc)

METEO

Aerosoli 2000 2001 CMA 2000 2001 CMA0.05 0.084 0.15 0.047 0.0815 0.15

Tabelul 2.7.1. Evolutia concentratei maxime aerosoli 2000 - 2001

Evolutia concentratiei aerosolilor 2000 - 2001

_ 0.14 -1 0.12 -o

0.1

— 0.08 •JS ■8 0.06§ 0.04 -uo 0 0 2 ■

APM an METEO

]H2000 H2001

Figura 2.7.1.

b. Pulberi sedimentabile

S-au efectuat determinari pentru pulberi sedimentabile in municipiile Calarasi ( 2 puncte de prelevare ) si Oltenita ( 3 puncte de prelevare ) , concentratiile maxime inregistrate in cele doua localitati fiind redate sintetic in tabelul 2.7.2. si in Figura 2.7.2.:

Calarasi Oltenita

Cartier Mircea Voda Captare Str. Bucuresti Club NAVOL

2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001

l 1.44 5.96 1.15 2.89 0.48 0.4 0.56 0.18 0.82 0.32

II 8.09 15.6 7.51 1.15 0.52 0.26 0.22 0.86 0.46 0.18

lll 25.14 14.16 14.45 9.82 0.86 0.22 0.48 0.18 0.18 0.2

IV 7.51 17.49 12.13 9.8 0.58 0.32 0.82 0.18 0.36 0.14

V 8.09 9.69 16.76 15.02 0.32 0.32 0.74 0.18 0.44 0.16

VI 21.09 19.94 12.08 8.6 0.78 0.32 0.92 0.12 0.36 0.18

VII 7.32 8.95 10.11 11.56 0.33 0.28 0.74 0.46 0.96 0.26

VIII 5.2 33 0.28 5.2 0.2 0.46 0.62 0.38 0.3

IX 2.89 11.45 4.04 4.62 0.98 0.38 0.94 0.45 0.76

X 6.35 10.41 3.17 2.6 1.64 0.4 1.12 0.78 1.26

XI 1.2 21.6 2.5 4.62 0.2 0.84 0.35 0.16 0.65 0.42

Xii 1.5 0.28 2.8 6.35 .42 0.46 0.32 0.64 0.45 0.32

Tabelul 2.7.2. Evolutia concentratiei pulberilor sedimentabile 2000-2001

VARIATIA CONCENTRATIEI PULBERILOR SEDIMENTABILE ZONA

CALARASI 2000-2001

IV V VI VII VIII IX X XII II

HCartieMirceaVoda2000 ■ Cartie Mircea Voda 2001 CJCaptare2000 DCaptare2001

Figura 2.7.2.

Prezenta pulberilor in suspensie si sedimentabile in atmosfera celor doua localitati se datoreaza in principal topoclimatului local caracterizat prin perioade lungi cu vint de intensitate medie care antreneaza materiale sub forma de pulberi aflate pe sol in interiorul localitatilor sau pe terenurile agricole aflate in jurul celor doua localitati . Pulberilor determinate de topoclimatul local li se adauga cele rezultate din incalzirea locuintelor in sistem gospodaresc , emisiilor de la statiile de mixturi asfaltice neecologizate , transportului rutier.

La nivelul judetului nu au fost semnalate in anul 2000 si nici in anul 2001 pagube economice , sociale si ecologice datorate prezentei pulberilor in suspensie si sedimentabile in atmosfera.

Comparativ cu anul 2000 cand s-a inregistrat o singura depasire a CMA la pulberi sedimentabile, in anul 2001 in punctul Cartier Mircea Voda ( Calarasi )s-au inregistrat patru depasiri ale CMA conform STAS 12574/ 87.

2.8.Evolutia calitatii aerului

IPM Calafasi a asigurat pana in anul 2000 monitorizarea calitatii aerului in judetul Calarasi printr-o retea de supraveghere instalata in municipiul Calarasi si expertize lunare efectuate in municipiul Calarasi si alte localitati ale judetului.

Prin reteaua permanenta instalata in 6 puncte din municipiul Calarasi s-a asigurat controlul calitatii aerului in localitate si in zona frontierei romano - bulgare .In reteaua permanenta de monitorizare a calitatii aerului au fost efectuate zilnic ( 24 ore ) masuratori privind SO2, NO2, NH3, H2S, C6H5OH, aerosoli si, lunar pulberi sedimentabile si calitatea precipitatiilor.

In cinci puncte din localitatile Calarasi , Oltenita si Cuza Voda s-au efectuat o zi pe luna 6 expertize la 30 minute in puncte aflate in zona de influenta a unor obiective cu impact asupra calitatii aerului.

Incepand cu data de 01.01.2001 IPM Calarasi a luat masura reducerii numarului punctelor de prelevare de la 6 cate au flmctionat pana la data de 31.12.2000 la 4 puncte de prelevare cu caracter permanent ( 24 ore ) , celelalte doua puncte fîind trecute in regim de conservare , cu posibilitati de repunere in flinctiune in caz de necesitate.

Masura reducerii numarului punctelor de prelevare a avut la baza urmatoarele : * eliminarea principalelor surse de poluare a aerului din municipiul Calarasi prin :

a. anul 1999 - inchiderea definitiva a sectiei cocso - chimice de la SC SIDERCA SACalarasi si dezafectarea acesteia, proces aflat in plina desfasurare ;

b. anul 2000 - inchiderea sectiei de celuloza de la SC COMCEH SA Calarasi ca urmarea restructurarii activitatii in urma privatizarii.

* valorile concentratiei medii zilnice masurate in ultimii 2 ani s-au situat mult sub CMA admis pentru fiecare indicator analizat

Ca urmare a restructurarii retelei permanente ( 24 ore ) de monitorizare a calitatii aerului din cele 4 puncte de prelevare , 3 au asigurat monitorizarea aerului din municipiul

Calarasi, iar cel de-al patrulea ( Chiciu ) a asigurat monitorizarea aerului in zona de frontiera Calarasi -Silistra.

In punctul IPM Calarasi s-au efectuat in continuare determinari zilnice la 30 min.( 4 x 30 min) concomitent cu determinarile la 24 ore.

Incepand cu data de 01.01.2001 s-a redus de la 5 la 2 numarul punctelor in care pana la data de 31.12.2000 se efectuau expertize o zi pe luna ( 6 x 30 min ) din aceleasi considerente prezentate anterior.

Prin reteaua permanenta de masuratori la 24 ore instalata in municipiul Calarasi in 6 puncte in anul 2000, si redusa la 4 puncte incepand cu anul 2001 , s-a asigurat controlul calitatii aerului in localitate si in zona frontierei romano - bulgare ( Calarasi - Silistra ) .

In urma analizelor efectuate zilnic la 24 ore la indicatorii analizati , respectiv SO2 , NO2

,NH3, C6H5OH , H2S , nu s-au constatat depasiri fata de CMA prevazute de STAS 12574 / 87.Studiind evolutia calitatii aerului in perioada anilor 1995 - 2001 prin

prisma concentratiilor medii anuale , s-a constatat o scadere considerabila a acestora , mai ales datorita reducerii activitatilor economice. Evolutia concentratilor medii ale poluantilor gazosi analizati este redata sintetic in tabelulalaturat, iar in figurile___________________ este redata variatia concentratiei maxime pepuncte de recoltare :

An NH3( rag/mc)

NO2(mg/mc)

SO2(mg/mc)

C6H5OH (mg/mc)

H2S(mg/mc)

1995 0.00714 0.00573 0.00716 0.00082 0.0004131996 0.0086 0.00678 0.012 0.007 0.00581997 0.0187 0.00535 0.019 0.0084 0.000691998 0.087 0.0051 0.0062 0.00137 0.000921999 0.019 0.006 0.016 0.00212 0.0005622000 L 0.0152 0.00601 0.000614 0.0037 0.000572001 0.0453 0.012 0.0023 0.00207 0.00082

Tabelul 2.8.1 Variatia concentratiei poluantilor gazosi 1995-2001

2. APA Introducere

Reteaua hidrografica a judetului Calarasi este reprezentata de :- Fluviul Dunarea - 150 km ;- Bratul Borcea - 70 km ;- Raul Arges - 37 km ;

Raul Dambovita - 28 km ;- Lacul Mostistea - 213 km lungime cu 5670 ha luciu de apa- Lacul Galatui - 610 ha luciu de apa;- Lacul Iezer - Calarasi - 300 ha luciu de apa ;

Luciu de apa - 3341 ha, incluzand lacuri neamenajate , iazuri piscicole , etc.

3.1. Resursele de apa

Fluviul Dunarea are un rol important in judetul Calarasi . Constituie sursa de alimentare cu apa potabila a municipiului Calarasi , Oltenita si Slobozia ( Ialomita ) , precum si a unor societati comerciale : SC SIDERCA SA , SC COMCEH SA si SC AMONIL SA Slobozia.

Apele Dunarii sunt folosite intens la irigatii ,pe teritoriul judetului fiind amenajate circa 355266 ha. Aceste amenajari sunt deservite de un numar de 26 statii de baza , cu un debit instalat de 343624 1/ s si 19 statii de pompare cu un debit instalat de 93818 1 / s , ce evacueaza apa in fluviul Dunarea.

Pe teritoriul judetului sunt executate lucrari de indiguiri pe o lungime de 253 km , care asigura apararea impotriva indundatiilor pe o suprafata de 90060 ha.

Pe traseul strabatut de fluviul Dunarea si afluentii sai ( V.Mostistea ) sunt un numar de 214 lucrari de gospodarire a apelor si imbunatatirii funciare cu diverse destinatii, din care amintim :

16 alimentari de apa pentru populatie 20 alimentari cu apa pentru industrie 40 alimentari cu apa pentru zootehnie 26 alimentari cu apa pentru irigatii 93 alimentari cu apa pentru piscicultura

Pe Mostistea sunt create un numar de 5 acumulari cu o suprafata totala de 5515 ha , si un volum de 292 milioane mc .

Afluentul cel mai important al Dunarii in cadrul judetului este raul Arges , care se varsa in aceasta in amonte de Oltenita . la km 431 + 0500 intrarea in judet se face in apropriera localitatii Budesti cu o suprafata de bazin de aproximativ 9200 kmp , iar la varsare aceasta creste la 12590 kmp . Cresterea suprafetei de bazin se datoreaza in principal afluentului acestuia Dambovita ( 2830 kmp ) pe care il primeste in aval de Budesti . Debitul mediu multianual al raului Arges la intrarea in judet este 56 mc / s , iar la varsare ajunge la 73 mc /s.

Pe Arges exista un numar 31 acumulari piscicole , cu un volum total de 7182000 mc si o suprafata de 453 ha , un numar de 14 lucrari de gospodarire a apelor , din care 3 alimentari cu apa pentru populatie , 6 pentru zootehnie si 5 pentru industrie .

Lacurile.In judetul Calarasi se intalnesc in special lacuri antropice reprezentate prin

iazuri raspandite in majoritate pe valea Mostistei si afluentii acestuia , pe Rasa , Luica ,Zboiul, Breza si Pasarea. Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale de- a lungul Dunarii si anume : Mostistea , Galatui cu Potcoava , amplasate pe cursul inferior al vaii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altadata sunt reprezentate astazi doar de Boianu si Ceacu din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei. Panza freatica

Pe teritoriul judetului Calarasi exista 396 puturi forate , care deservesc alimentarea centralizata cu apa potabila pentru 27 localitati urbane si rurale precum si a circa 120 societati comerciale si agricole . Mentionam faptul ca din numarul total de puturi forate o parte din acestea nu sunt in functiune din diferite motive ( innisipate , dezafectate , conservate , etc. ) ,RA Apele Romane - Filiala Buzau - SGA Calarasi , urmand a executa ulterior documentatia necesara in vederea casarii sau scoaterii din functiune.

Situatia captarilor din subteran pentru alimentarea centralizata cu apa potabila a localitatile judetului Calarasi se prezinta astfel:

Felul forajului Numar puturi Apa captata ( mii mc )

Populatie Industrie TotalFreatic 17 520 80 600Adancime 54 1079 146 1225Total 71 1599 220 1825

Conform datelor primite de la RA Apele Romane , SGA Calarasi , Situatia nivelului piezometric al stratului acvifer freatic in bazine hidrografice , se prezinta astfel:

1. Bazin hidrografic Dunarealiniament foraje ord.I Chirnogi - nivel piezometric mediu : 297 cm aliniament foraje ord. I Spantov - nivel piezometric mediu : 9,4 cm aliniament foraje or.I Ciocanesti - nivel piezometric mediu : 4,20 cm

- aliniaraent foraje ord.I. Modelu - nivel piezometric mediu : 3,94 cm- aliniament foraje ord.I Beilic - nivel piezometric mediu : 6,89 cm

2. Bazin hidrografic Arges- aliniament foraje ord. I Budesti - nivel piezometric mediu : 552 cm- foraje ord. II nivel piezometric mediu : 12,67 m

3. Subbazin hidrografic Mostistea- foraje ord. II nivel piezometric mediu : 14,5 m

Tarife pentru apa distribuita Conform datelor furnizate de Serviciul Public Apa Canal Calarasi, tarifele

pentru apa distribuita sunt:apa bruta - 22600 lei / mii mc

- apa potabila - 4552 lei / mc fara TVA si canalizarea = 1492 lei / mc fara TVA

Taxe si Contributii SC APA - CANAL SA Calarasi are prevazut prin contractul cu RA Apele

Romane anumiti indicatori pe care trebuie sa-i respecte . Chiar daca depasesc sau nu prevederile contractului, se percep taxe / indicator :

• CBO5 =217000 lei/t• Suspensii - 53000 lei /1• Reziduu fix = 217 000 lei /1• Detergenti si amoniac = 870000 lei /1

• Substante extractibile = 1631000 lei /1

3.2. Starea apelor de

suprafata Starea raurilor

interioare

In anul 2001IPM Calarasi a efectuat expertize lunare pe raul Arges in sectiunea Clatesti si raul Dambovita in sectiunea Budesti.

Raul Arges ca principal colector al apelor uzate din bazinul sau hidrografic este

sursa naturala principala de poluare a Dunarii in sectorul aferent judetului Calarasi.Cantitatea mare de poluanti deversati de raul Arges in Dunare se datoreaza in specialraului Dambovita, principalul colector al apelor uzate din municipiul Bucuresti. ________

Raurile Arges si Dambovita intra in judetul Calarasi cu categoria degradat si isi mentine aceasta categorie pana la confluenta lor in zona orasului Budesti si in continuare pana la varsarea Argesului in Dunare in zona orasului Oltenita .

Aportul judetului Calarasi la incarcarea cu poluanti a celor doua rauri este foarte redus , dat fiind faptul ca pe cursurile celor doua rauri nu se afla agenti economici cu impact major asupra calitatii apelor .

Depasirile fata de STAS 4706 - 88 constate la principalii indicatori analizati in anul 2001 ca urmare a expertizelor lunare efectuate pe cele doua rauri sunt prezentate in Tabelulnr.3. 2.1.

Cursul de Sectiunea Indicatorul Valoare Valori medii Valori mediiapa depasit CMA determinate inregistrate

mg/1 mg/I mg/12000 2001

P 0.1 0.98 1.809Arges Clatesti CCO-Cr 10 177 102.4

NH4+ 1 3.64 5.52Dambovita Budesti P 0.1 2.86 1.605

CCO-Cr 10 160 114.15NH4+ 1 6.07 5.405

Tabelul 3.2.1 Calitatea apelor raurilor Arges si Dambovita in anul 2001

comparativ cu anul 2000.Depasiri fata de STAS 4706-88

Starea lacurilor

IPM Calarasi nu a avut prevazut in programul de activitate pe anul 2001 determinari privind starea lacurilor din judet, aceasta activitate fiind desfasurata de SGA Calarasi aflata in subordinea Directiei Apelor Ialomita - Buzau.

Din datele furnizate de SGA Calarasi, rezulta ca lacurile de acumulare si naturale de pe teritoriul judetului aflate in gestiunea sa, au avut in anul 2001 o variatie normala a indicatorilor studiati , functie de anotimp , de conditiile meteo si de sezon . Datele biologice caracterizeaza aceste lacuri ca fiind lacuri mezotrofe specifice lacurilor de campie.

Pe ansamblu apa din lacurile de acumulare se incadreaza in categoria al-a de calitate STAS 4706-88 .Conform datelor primite de la SGA , in anul 2001 nu s-au inregistrat poluari accidentale , mortalitate piscicola sau alte fenomene care sa modifice ecosistemul.

Ca urmare a degradarii progresive a calitatii apelor Dunarii , se urmareste trecerea etapizata la alimentarea cu apa din subteran a municipiilor Calarasi si Oltenita .

Prin Programul de Dezvoltare Rurala fmantat de Banca Mondiala , derulat incepand cu anul 2002 prin Consiliul Judetean Calarasi in 20 de comune ale judetului , se vor realiza alimentari cu apa de subteran si drumuri comunale.

Starea fluviului Dunarea si a bratului Borcea

In anul 2001 IPM Calarasi a efectuat expertize lunare pe fluviul Dunarea in sectiunile Oltenita si Calarasi ( Chiciu ) si pe Bratul Borcea in sectiunea Roseti.

In sectiunile aflate sub monitorizare s-au constatat depasiri frecvente in principal a concentratiei de fosfor total (P) si consum chimic de oxigen ( CCO - Cr )ceea ce a facut ca apele fluviului Dunarea si ale bratului Borcea pentru indicatorii analizati sa se situeze in categoria II -a de calitate , iar in lunile de vara in categoria III de calitate , fata de categoria I -a de necesitate impusa prin STAS 4706-88 avand in vedere ca orasele Calarasi si Oltenita se alimenteaza din fluviul Dunarea , iar orasul Slobozia din bratul Borcea.

Situatia depasirilor constatate pentru indicatorii fosfor total (P ) si consum chimic de oxigen ( CCO - Cr ) ca urmare a determinarilor efectuate de IPM Calarasi sunt prezentate in Tabelul nr.3. 2.3.

Cursul de apa Sectiunea Indicatorul Valoare Valori Valoridepasit CMA medii medii

mg/1 determinate determinatemg/1 mg/I2000 2001îan- nov ian — nov.

Dunarea Chiciu P 0.1 0.180 0.377CCO-Cr 10 52.4 31.85

Dunarea Oltenita P 0.1 0.44 0.488CCO-Cr 10 57.98 42.725

Borcea Roseti P CCO-Cr

0.1 10

0.24 58.81

0.374 27.64

Tabelul 3.2.3 Calitatea apelor fluviului Dunarea si a Bratului Borcea in anul 2001comparativ cuanul 2000.Depasiri fata de STAS 4706-88

Faptul ca apele fluviului Dunarea si bratului Borcea nu se incadreaza in categoriaI impusa de STAS 4706-88 pentru sursele de apa potabila creeaza mari dificultati inprocesele de potabilizare . __________________________________________________

Ca urmare a degradarii progresive a calitatii apelor Dunarii si a pericoluluipermanent care poate fi indus de poluarile accidentale , IPM Calarasi in ultimii ani a atrasatentia organelor responsabile in privinta creerii in localitatile Calarasi si Oltenita a unorsurse alternative de alimentare cu apa pentru potabilizare prin promovarea alimentarii cuapa din subteran . _______________________________________________________

Mentionam ca IPM Calarasi nu are in atributii controlul apei potabile furnizate locuitorilor din judet, aceasta intrand in sarcinile Directiei de Sanatate Publica.

Din punct de vedere biologic , conform datelor primite de la RA Apele Romane SGA Calarasi , fluviul Dunarea se incadreaza in categoria B mezosaproba .

Sursele majore de poluare ale apelor Dunarii sunt redate sintetic in tabelul alaturat

Sursa poluanta Descrierea Modul actual de Propuneri de proiectemodului in care neutralizare pentru ecologizareproduce poluarea

RAGCL Oltenita Ape uzate Statia de epurare are numai Retehnologizarea statiei deindustriale, treapta mecanica epurare ape uzate sipluviale si dimensionata pentru un realizarea treptei biologice amenajere provenite debit maxim zilnic de 173 1 acesteiadin municipiulOltenita,insuficient epuratein statia de epurare

SC COMSUIN SA Ape uzate Statia de epurare are treapta Retehnologizare statie deUlmeni provenite din mecanica dimensionata epurae ape uzate , montarea

activitatile de pentru un debit de 104 1 / s unor site tip Hubber sicrestere a suinelor, si linie de epurare biologica realizarea treptei biologiceabatorizare compusa din 2animale si fermentatoare cu un volumindustrializare de 1200 mc fiecarecame insuficientepurate in statie

SC APA CANAL Ape uzate Statia de epurare are in Retehnologizare statie deSA Calarasi industriale, componenta: 1 epurare ape uzate si

menajere si dezinisipator, 1 canal realizarea treptei biologice,pluviale provenite Porschal, 1 camera de , finalizarea investitieidin municipiul sitributie, 2 decantoare privind obtinereaCalarasi, radiale cu pod raclor Dn= biogazului din supernitritinsuficient epurate 35 min statia de epurare 1 statie pompare apa namoloraseneasca 1 statie clorinare , 1

concentrator de namol , 24 platforme pentru uscare namol

SC COMCEH SA Calarasi

Ape uzate neepurate provenite din activitatea de productie a societatii

Statia de epurare are numai treapta mecanica deimensionata pentru un debit maxim de 280 1 / s

Retehnologizare statie de epurare

SC PREFAB SA Calarasi

Ape uzate neepurate provenite din activitatea de productie a societatii

Statia de epurare are numai treapta mecanica decantoare la fiecare sectie dimensionate pentru un debit maxim de 5 - 10 1. s

Retehnologizare statie de epurare si realizarea racordului pentru trimiterea apelor uzate menajere in statia de epurare oraseneasca

RAIF Calarasi Apele uzate din activitatile zootehnice desfasurate pe malul canalului Jirlau, deversari accidentale de ape uzate de la SC CANAL SA Calarasi

Nu exista mod de neutralizare a apelor uzate

Desfiintarea activitatilor zootehnice desfasurate

SC AVICOLA SA Calarasi Abator Dichiseni

Ape uzate insuficient epurate provenite din activitatea de abatorizare a pasarilor

Statia de epurare are numai treapta mecanica dimensionata pentru un debit maxim zilnic de 10 1 /s

Completarea statiei de epurare cu treapta biologica

Raul Arges Raul Arges si Dambovita intra in judetul Calarasi cu categoria degradat si isi mentine aceasta categorie pana la confluenta lor in zona orasului Budesti si in continuare pana la varsarea Argesului in Dunare in zona orasului Oltenita

Apele uzate menajere, industriale si pluviale din municipiul Bucuresti sunt deversate in raul Dambovita fara a fi epurate

Realizarea unei statii de epurare a apelor uzate provenite din municipiul Bucuresti

Tabelul nr. 3.2.4. Surse majore de poluare si metode de imbunatatire

Starea fondului piscicol din apele naturale

In conformitate cu datele flirnizate de SC PISCICOLA SA Calarasi , rezulta ca studiile si cercetarile prlvind starea resurselor piscicole din Bazinul Dunarii Inferioare au relevat modificari drastice , structurale si cantitative ale ihtiofaunei , urmare a bararii

cailor de migratie si deteriorarii habitatelor , prin executia si fiinctionarea complexelor hidroenergetice si de navigatie.

Starea de criza din ultimii ani a determinat o crestere neoficiala si camuflata a numarului pescarilor , nerespectarea legislatiei privind pescuitul si o suprapescuire , care pune in pericol in primul rand speciile cu valoare economica mare , dar si biodiversitatea pestilor din Dunarea inferioara.

Ihtiofauna din fluviul Dunarea cuprinde aproximativ un numar de 70 de specii de pesti, care constituie in prezent sau pot constitui obiect al activitatii de pescuit.

Din punct de vedere al exploatarii prin pescuit si a valorii economice se evidentiaza ca fiind reprezentativa urmatoarea structura a ihtiofaunei: sturioni, scrumbie de Dunare , ciprinide autohtone , ciprinide din complexul est -asiatic , specii rapitoare , alte specii.

3 .3. Situatia apelor subterane

In anul 2001 IPM Calarasi nu a avut prevazute prin programul de activitate analize ale apelor subterane .Astfel de analize s-au efectuat numai sub forma de expertize efectuate la solicitarea compartimentului Inspectie din cadrul inspectoratului.Dintre datele furnizate de SGA Calarasi reiese ca in evidenta sa se afla 76 de foraje din care 69 de foraje in observatie , iar pentru 18 foraje se fac determinari fizico -chimice de laborator in vederea urmaririi evolutiei calitatii apei din panza frestica . Forajele

hidrologice sunt grupate in zone : zona I - Modelu ; zona II - Drajna ;- zona III - Ciocanesti;- zona IV - Chirnogi;- zona V- Fundulea

Evolutia calitatii apelor acestor foraje variaza in timp , fiind influentata de o serie de factori externi , cum ar fî : infîltratiile din sol provenite din ingrasaminte , pesticide , substante petroliere sau ape reziduale.

Sursele principale de poluare a apelor subterane sunt: platformele de depozitare a deseurilor menajere si a gunoiului de grajd , ingrasamintele si pesticidele aplicate pe terenurile cultivate , latrinele din zonele rurale si efluentii de la statiile de epurare din centrele urbane , deseurile din curtea fiecarei gospodarii rurale aflate in imediata vecinatate a puturilor de apa potabila , etc.

Astfel se face ca majoritatea apelor subterane aflate la mica adancime , in zona rurala sunt contaminate cu concentratii semnificate de nitriti . Cateva canale de desecare si ape de suprafata prezinta semne clare ale fenomenului de eutrofizare , un indicator al existentei fosforului in aceste ape.

Dintr-un studiu efectuat de Directia de Sanatate Publica pentru 7 comune care fac obiectul proiectului Controlul Poluarii in Agricultura , s-a constatat ca din 59 de probe prelevate din fantini publice si din alte surse , 47 de probe analizate au evidentiat valori ridicate ale continutului de nitrati peste limita maxima admisa ale standardelor in vigoare

Categorii de tratament ale apelor potabile si abandonarea captarilor

Calarasi : Trepte de tratare a apei brute ( sursa de suprafata ) : - decantare

- filtrare- dezinfe

ctie cu clorOltenita

Trepte de tratare a apei brute (sursa de suprafata ) : - deznisipare- decantare- filtrare- dezinfe

ctie cu clorLehliu Gara

Trepte de tratare a apei brute ( sursa din subteran): -desulfurizare ( filtrarea prindoua straturi succesive de cocs metalurgic )

- dezinfectie cu clor

Alimentarea cu apa a localitatilor din judetul Calarasi se face din ape de suprafata si din subteran . Municipiile Calarasi si Oltenita sunt alimentate din

fluviul Dunarea , restul localitatilor folosind ca sursa de alimentare apa din subteran. Situatia alimentarilor cu apa la nivelul judetului este redata sintetic in tabelul alaturat:

Total populatie Populatie racordata % din totalRetea centralizata 331843 139562 42Puturi (fantani) 331843 192281 58Altele (specificate) - - -

Tabelul 3.3. Starea alimentarilor lanivel de judet

3.4..Situatia apelor uzate

IPM Calarasi a monitorizat si in anul 2001 prin expertize Iunare calitatea apelor uzate evacuate in cursuri de suprafata de principalii agenti economici din judet.

Prelucrarea statistica a datelor obtinute pentru indicatorii analizati releva o serie de depasiri fata de normele prevazute de NTPA 001/1997 si limitele impuse prin autorizatiile de gospodarire a apelor in principal la suspensii, amoniu , fosfor total, CCO -Cr. Depasirile fata de normele admise se datoreza in principal:

subdimensionarii , exploatarii si intretinerii necorespunzatoare a statiilor deepurare a apelor uzate menajere ;absentei la unii agenti economici a statiilor de epurare a apelor uzate menajerelipsa treptei biologice din dotarea statiilor de epurare

Situatia pe agentii economici a indicatorilor la care s-au constatat depasiri fata de normele admise pentru anii 2000 si 2001 este prezentata in Tabelul nr. 3.4.1

Nr. Crt.

Agentul economic Emisarul in care deverseaza

Indicatorii de calitate depasiti

1 SC COMCEH SA Calarasi Bratul Borcea CCO-CrNH4+

2 SC COMSUINSA Ulmeni Dunarea Suspensii CCO- Cr PNH4+

3 SC APA CANAL SA Calarasi Bratul Borcea Suspensii CCO- Cr

4 RAGCL Oltenita Dunarea Suspensii CCO- Cr

5 DGCL Lehliu Gara Milotina Suspensii CCO- Cr

6 ICCPT Fundulea Mostistea CCO-Cr P

7 SC AVICOLA SA Calarasi -Abator Dichiseni

Bratul Borcea Suspensii CCO- CrNH4+ P

8 SC PREFAB SA Calarasi Bratul Borcea Suspensii CCO- Cr

Tabelul 3.4. l.Agenti economici la care s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor de calitate aiapelor

In tabelul anexat prezentam sintetic valorile concentratiilor medii inregistrate la indicatori depasiti comparativ cu anul 2000:

AGENTUL ECONOMIC Conc.medie ( mg / 1) 2000

Concmedie ( mg /1) 2001

SC COMSUIN SA Ulmeni - NH4+ Suspensii Cloruri - CCO- Cr - Ptotal

- 177 - 279.41 - 453.2 - 1587.02- 25.42

- 151.9 - 470.80 - 666.22 - 1320.45 - 83.87

SC COMCEH SA Calarasi - NH4 + Suspensii - CCO - Cr

- 199.5 - 137.04

- 11.5 - 120.11 - 115.18

SC APA - CANAL SA Calarasi - CCO - Cr

- 111.85 -174.77

RAGCL Oltenita - CCO - Cr

- 108.36 - 130.472

DGCL Lehliu -Gara - CCO - Cr

- 118.37 - 182.66

ICCPT Fundulea - CCO - Cr - Ptotal- NH4+

- 163.44 - 2.083

- 240.84 - 24.98 - 111.8

Tabelul 3.4 .2Evolutia indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate de agentiieconomici monitorizati

Trebuie remarcat faptul ca in anul 2001 a scazut considerabil cantitatea si concentratia in poluanti a apelor uzate evacuate in Bratul Borcea in principal prin inchiderea activitatii de la SC COMSUIN SA Modelu aflat in lichidare judiciara si inchiderea sectiei de celuloza de la SC COMCEH SA Calarasi.

O atentie deosebita s-a acordat reglementarii din punct de vedere al protectiei mediului a activitatilor cu impact asupra apelor Dunarii si Bratului Borcea desfasurate de agentii economici care evacueaza ape uzate sau capteaza apa bruta pentru potabilizare .In sensul celor aratate mentionam ca in prezent detin autorizatie de mediu : SC COMSUIN SA Ulmeni, SC APA - CANAL SA Calarasi, SC PREFAB SA Calarasi, SC AMONIL SA Slobozia - Statia captare Modelu

Colectarea si epurarea apelor uzate

Deversarea in continuare de ape uzate neepurate sau slab epurate in apele de suprafata va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare , apele Dunarii si Bratului Borcea fiind in prezent in sectorul judetului Calarasi la limita posibilitatilor naturale de refacere a echilibrului biogeochimic

Conform datelor primite de la Consiliul Judetean Calarasi, lista localitatilor care dipun de statii de epurare este data in tabelul alaturat:

Denumirea localitatii

Populatie conectata

Tip statie epurare

Capacitate proiectata si indicatori

Capacitate existenta

Randa ment(%)

1/sec CBO5(mg/1)

Susp (mg/1)

Calarasi 57500 Mecano -chimica

645.0 15.0 25.0 645 42

Oltenita 20800 Mecano -chimica

173.0 115.0 140. 173.0 53

Lehliu - Gara 2100 Mecano -biologica

18.5 15.0 25.0 18.5 37

Tabelul 3.4.3. Lista localitatilor care dispun de statii de epurare

Colectarea apelor uzate se face prin sisteme de canalizare , sisteme care exista tot in localitatile mai sus amintite .

In Calarasi ,incepand cu anul 2000 s-a trecut de la sistemul divizor de canalizare la sistemul unitar, apele uzate si pluviale fiind colectate in reteaua de canalizare a orasului si dirijate la statia de epurare

Statia de epurare este prevazuta cu treapta de epurare mecano - chimica , dar functioneaza numai treapta mecanica

In Oltenita sistemul de canalizare este in sistem divizor, statia de epurare este prevazuta cu treapta de epurare mecano -chimica , in prezent functionand numai treapta mecanica. Separatorul de grasimi nu a functionat niciodata datorita unei greseli de proiectare a partii mecanice.

In Lehliu - Gara, sistemul de canalizare este unitar, statia de epurare are prevazuta txapta mecano - biologica si chimica .Functioneaza cu un randament scazut datorita starii necorespunzatoare a obiectelor tehnologice din statie (respectiv DS si BNA ) si regimului discontinuu de functionare al statiei de epurare .

Pentru viitor se preconizeaza extinderea sistemelor de canalizare atat in orasele in care exista aceste sisteme , precum si in celelalte orase ale judetului precum si intr- o serie de comune ale judetului, indeosebi in cele in care se va realiza alimentarea cu apa prin Proiectul de Dezvoltare Rurala finantat de Banca Mondiala .

5.STAREA SOLULUI

5.1. Calitatea solurilorIn conformitate cu datele fiirnizate de Directia Generala de Statistica, Directia

Silvica, Directia Agricola si OCAOTA Calarasi, situatia zonelor degradate se prezinta astfel :

stanci si pietrisuri - 5 harape si ravene - 42 hamocirle si smarcuri - 223 haterenuri saraturoase - 493 hagropi de imprumut - 92 hadeponii - 29 ha - halde de zgura - 44

ha \ Din terenurile neproductive de 87 , 4 ha :

265 . 2 ha apartin domeniului public82 , 5 ha apartin domeniului privat

In anul 2001 s-au propus pentru ameliorare prin impadurire in judetul Calarasi 264, 8 ha din care 195 , 8 ha domeniu public si 69 ha domeniu privat, in localitatile Plataresti, Modelu , Spantov , Tamadau , Belciugatele , Cascioarele , Frasinet, Stefan cel Mare , Vlad Tepes , Manastirea, Alexandru Odobescu , Perisoru si Radovanu.

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

Solurile judetului Calarasi sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa ; astfel predomina solurile cernoziomice de diferite categorii, unde intalnim culturile agricole cu rezultate foarte bune in obtinerea productiilor , suprafata cultivata este de 392909 ha ( conform datelor furnizate de Directia Generala de Statistica Calarasi).

In zona de lunca intalnim soluri sarate , nisipuri si lovisti, soluri loessoide , unde intalnim culturi agricole, dar mai slab productive .

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate

Conform ultimilor statistici ale Directiei Generale de Statistica Calarasi, categoriile de folosinta ale solurilor sunt:

- suprafata agricola - 428159 hasuprafata arabila -413611 ha

- pasuni - 5924 hafanete- 106 ha

-. vii si pepiniere viticole - 7970 ha livezi si pepiniere pomicole - 548 ha

- paduri - 20, 1 ha- apa si balti - 32000 ha

suprafata neproductiva - 26855 ha

Principalele restrictii ale calitatii solurilor

Stavilirea proceselor de degradare a solurilor prin aplicarea unor masuri de conservare , ameliorare si folosire rationala a intregului fond funciar al judetului ( poluarea solului cu hidrocarburi, cu pesticide in doze mari, arderea miristilor, vegetatiei ,etc.)

Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

1. Cu ocazia celor doua poluari accidentale care au avut loc in anul 2001 inlocalitatile Drajna si respectiv Dragalina cand persoane rau intentionate auperforat conductele SNP PETROM SA Sucursala Ploiesti - Statia Movilarespectiv SC CONPET SA Ploiesti - Regionala Baraganu , IPM Calarasi a stabilitmasurile necesare pentru ecologizarea suprafetelor afectate ( 800 mp respectiv2000 mp), masuri realizate pana in proportie de 75 %

2. La SC SIDERCA SA Calarasi, cu ocazia controalelor efectuate , IPM Calarasi astabilit masurile necesare ecologizarii:6000 mp sol afectat prin scurgeri de gudroane si ape amoniacale in zona rezervoarelor sectiei cocso - chimice10 ha afectate prin depozitari necontrolate de deseuri industriale ( zgura , resturi de materiale refractare , etc ) in zona Portului industrial din incinta societatii

3. IPM Calarasi a transmis consiliilor locale actele legislative privind atributiileacestora primarilor si a C.L. in domeniul protectiei mediului

4. Cu ocazia controalelor efectuate la CL rurale si orasenesti s-au stabilit si verificatmasuri privind:

• respectarea normelor privind gestiunea deseurilor• redarea circuitului initial a terenurilor degradate prin depozitari necontrolate de

deseuri inclusiv in zona de protectie a apelor de suprafata

5. In urma celor 31 de controale efectuate la agenti economici care desfasoaraactivitati de prelucrare primara a lemnului s-au stabilit masuri de depozitarecontrolata a deseurilor din lemn precum si de valorificare a deseurilor prindesfacere la terti

6. s-au trimis adrese C.J Calarasi, CL din judet, DGAA Calarasi si s-au efectuatcontroale la agentii economici pentru ca in anul 2001 sa se respecte prevederileLegii nr. 137/95 republicata art. 52 lit. C , respectiv detinatorilor de terenuri cuorice titlu , in scopul asigurarii protectiei solurilor sa nu arda miristilor , stufulsau vegetatia ierboasa , far auatorizatie din partea autoritatilor competente pentruprotectia mediului

7. verificarea si stabilirea masurilor necesare pentru ecologizarea spatiilor apartinandsocietatilor comerciale cu capital majoritar de stat care dispun de utilitati si sunt inimposibilitatea de a fi utilizate

8. s-a intervenit la SC CONPET SA Ploiesti, s-au stabilit masurile necesare si s-afinalizat actiunea de ecoloziare a suprafetelor de teren agricol infectate cu titeidatorita avarierii conductelor produse in luna decembrie a anului 2000 inlocalitatile Dragalina ( 2400 mp ) si Tamadau Mare ( 500 mp ) .

9. s-au intreprins actiuni la fostele IAS - uri din judet, care detin suprafetedezafectate , mai ales ale fostelor complexe de crestere a animalelor, suprafata

care insumeaza aproximativ 113 ha si care chiar daca dispune de utilitati ( cai deacces , apa, canal, energie electrica sau termica) nu poate fi ecologizata dincauza lipsei fondurilor financiare . Exista solutii de ecologizare , dar societatile

________comerciale nu dispun de fonduri. _____________________________________ Incepand cu anul 2002 IPM Calarasi va fi implicat in implementarea proiectului

"Controlul Poluarii in agricultura " care Vizeaza in principal reducerea descarcarii de nutrienti si alti poluanti agricoli in fluviul Dunarea si in Marea Neagra prin managementul integrat al apei si terenului agricol , prin promovarea in zona pilot a practicilor agricole prietenoase mediului , utilizarea durabila a terenului in incinta indiguita Boianu - Sticleanu , inclusiv plan de management pentru rezervatia avifaunistica Iezer - Calarasi.Cost estimativ : 12- 14 mil.USD din care 50 % vor fi acoperiti de Facilitatea Globala pentru Mediu ( GEF ) , iar 50 % vor fi acoperiti astfel : beneficiar - 2,5 milioane USD , Consiliul Judetean Calarasi - 0,8 milioane USD , cele sapte comune incluse in proiect -0,2 milioane USD , Guvernul Roman - 2 milioane USD si ASSP - 1,5 milioane USD Institutii responsabile : Banca Mondiala , Global Envirmental Fund ( GEF ), Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

________Proiectul se deruleaza prin Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. ___________

Reducerea efectelor secetei si combaterea desertifîcarii

Din datele pe care le detinem ( Directia Generala de Statistica ) suprafata amenajata la irigat la nivelul judetului a fost de 360 682 ha , din care : - prin brazda - 9928 ha ; prin aspersiune - 335498 ha orezarii - 15252 ha

In vederea reducerii secetei au fost modificate terenurile degradate din zona de lunca aIAS Manastirea, prin plantarea a peste 20 ha cu specii de plop si salcie , creandu-seastfel un microclimat adecvat speciilor de plante si animale salbatice ce au habitatul incaeste locuri. ____ _______

La nivelul judetului Calarasi incepand cu anul 2002 se va implementa Proiectul" Controlul Poluarii in Agricultura " care prevede infiintarea de perdele de protectie interasa si in lunca, culturi perene , cu scopuri intiale in combaterea secetei, desertificarii,indepartarea nutrientilor, etc. ____________________________________________

Calitatea chimica a solurilor dinjudet

IPM Calarasi a efectuat in anul 2001 analize privind calitatea solului in zone situate in lunca (incinta Boianu Sticleanu ) si terasa , in apropierea agentilor economici care desfasoara activitati cu impact asupra mediului.

Prelucrarea statistica a datelor obtinute pentru indicatorii analizati releva faptul ca in zonele aflate sub control solul este moderat alcalin , aprovizionarea cu substante organice este buna , aportul de azotati este scazut, iar fierul apare in concentratie mica datorita alcalinizarii solului.

Mentionam faptul ca IPM Calarasi nu dispune de tehnica completa pentru determinarea poluantilor chimici toxici ai solului, aprecierile privind calitatea solului in zonele aflate sub control fiind facute numai in baza indicatorilor analizati.

Valorile medii ale concentratiilor din zonele analizate pentru perioada anului 2001 sunt prezentate in tabelul 5.1.5.

Zona de rccoltare Taer grd.C

Tsol grd.C

Umid %

PH mg/100 g

Fe3+ mg/100 g

Mg2+ Mg/10 0g

Ca2+ mg/100 g

Cl-mg/100 g

NO3-mg/100 g

Subs. Org. mg/100 g

SILOZ Calarasi 27 25.05 11.85 7.36 0.082 16.03 762.7 30.08 0.457 9.26AGROZOOTEHNIC A SA Mircea Voda

36.5 31.2 6.435 7.6 0.032 1.25 580.4 45.33 0.26 5.405

Cuza Voda SDN 36.5 31.2 7.8 7.56 0.09 1.865 639.5 45.79 0.25 4.28Halda de zgura Gradistea

36.5 31.2 6.46 7.38 0.091 1.63 551.2 37.63 0.245 4.285

METEO Oltenita 19.2 18.7 6.435 7.6 0.032 1.25 580.4 45.33 0.26 5.405Schela Ileana 33 32 8.705 7.58 0.072 1.215 701.4 46.85 0.22 5.71COMCEH Calarasi 27 25.05 15.25 7.42 0.113 15.41 531.1 22.96 0.459 6.34PREFAB Calarasi 27 25.05 15.25 7.42 0.113 15.41 411.6 22.96 0.422 4.604METEO Calarasi 24 20.35 18.77 7.36 0.1 13.66 471.6 35.78 0.22 3.96Statia electrica Pelicanu

24 20.35 19.18 7.525 0.115 10.82 522.9 32.8 0.195 3.65

Tabelul 5.1.5. Valori medii ale concentratiei solurilor

5.2.Presiuni

IngrasaminteDin datele primite de la Directia Generala de Statistica rezulta ca pe suprafetele

agricole ale judetului Calarasi au fost administrate ingrasaminte chimice si organice dupa cum urmeaza:

cu azot - 10369 tone- cu fosfor - 40280 tone- cu potasiu - 482 tone

organice - 6837 tone

Comparativ cu anul anterior cantitatea de ingrasamant folosita a fost in scadere .

Produse fîtosanitare

Conform datelor transmise de Directia Judeteana Fitosanitara Calarasi au fost necesare tratamente pentru combaterea bolilor , daunatorilor si buruienilor la culturile agricole , acolo unde pragul de daunare a fost depasit.

Astfel au fost aplicate tratamente la samanta de cereale si plante tehnice : 36,413

tone cu un consum de insectofungicid de 72, 66 tone.In vegetatie au fost efectuate tratamente fitosanitare pe o suprafata de 146 408 ha cu un consum de pesticide ( insecticide si fungicide ) de 19 , 82 tone. Combaterea buruienilor s-a efectuat pe o suprafata de 207846 ha, cu un consum de ierbicide 132,1 A tone.

Irigatii

Din totalul suprafetei amenajate la irigat de 360682 ha in anul 2001 s-au irigat aproximativ 30000 ha

Interactiunea agriculturii cu mediulTerenuri agricole retrase din circuitul agricol:

- 65,85 ha care s-au constituit intr-un numar de 184 platforme pentru depozitareadeseurilor din localitatile din mediul rural3,2 ha ocupate prin depozitari necontrolate de deseuri 493 ha terenuri saraturoase 92 ha gropi de imprumut

- 44 ha haldeIn anul 2001 activitatea de crestere a animalelor a cuprins :- 810664 capete gaini

794 capete pui de carne44701 capete suine animale carne14411 capete scroafe3747 capete scrofite568 capete vieri 3304 capete tineret bovin18776 capete vaci

- 913 capetejunici

Fata de anul 2000 s-a constatat o scadere a septelului in judetul Calarasi de 5 , 8 % .

6. DESEURI

6.1.Deseuri menajere

La nivelul judetului probleme deosebite creeaza depozitarea necontrolata a deseurilor din mediul rural.

In urma controalelor efectuate de IPM Calarasi in anul 2001 reiese faptul ca in cele 48 de comune ale judetului functioneaza un numar de 184 de platforme pentru depozitarea deseurilor cu o suprafata totala de 65,8 ha , din care 46,7 ha este ocupata cu deseuri .Nici una din platformele existente nu este autorizata pentru protectia mediului , deoarece nu indeplinesc conditiile impuse de normele legale in vigoare .

In anul 2001, au fost controlate Primariile si Consiliile locale : Calarasi, Oltenita ,Fundulea , Lehliu - Gara , Budesti , precum si firmele care se ocupa cu colectarea , transportul si depozitarea deseurilor menajere : SC SALUBRITATEA SA Calarasi , RAGCL Oltenita, SC SALUBRITATEA SA Fundulea.

Cu ocazia controalelor s-au constatat urmatoarele : o fonctioneaza platforme pentru depozitarea deseurilor aprobate cu HCL dar care nu

respecta conditiile privind amplasamentul acestora ( Fundulea , Calarasi, Budesti )© flinctioneaza platforme pentru depozitarea deseurilor aprobate cu HCL dar a caror

amplasament nu este cel stabilit prin documentatiile de urbanism ( Fundulea , Calarasi)

• functioneaza platforme pentru depozitarea deseurilor , neaprobate cu HCL si a caroramplasament nu este cel stabilit prin documentatiile de urbanism ( Fundulea , LehliuGara, Oltenita, Budesti, Calarasi)

• nu exista un sistem eficient de gestiune integrata a deseurilor , respectiv asigurareaetapizata a conditiilor pentru colectarea selectiva , recuperare , neutralizare ,incinerare

e platformele pentru depozitarea deseurilor urbane :- nu au reglementata activitatea din punct de vedere al protectiei mediului

nu sunt impermeabilizate , nu au sistem de drenare a apelor percolate , nu au perdele vegetale de protectie , surse de alimentare cu apa , cai de acces corespunzatoare , asigurare prin imprejmuire , puturi forate de observatie si control a calitatii apei freatice Firmele care se ocupa cu colectarea , transportul si depozitarea deseurilor :

- nu dispun de un numar suficient de containere metalice ;mijloace de transport adecvate ;

mijloace de exploatare si igienizare a mijloacelor de transport si a containerelor . Pentru municipiul Calarasi s-au demarat lucrarile pentru realizarea unei platfonne ecologice pentru depozitarea deseurilor .

Agentul de salubritate

Utilaje pentru transportul deseurilor (nr. si capacitate)

Autogoniera compactoare

Transportor containere

Tractor cu remorca

Autobasculan ta

Autocamio n

Altele

Nr. Cap. Nr. Cap•

Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr Cap.

scSALUBRITATEA

SA Calarasi

3 12 mc 4 4 mc 2 12 mc 2 6 mc î 4mc —

RAGCL Olteniita 2 12mc 4 4 mc 4 6mc - - - -DGCL Lehliu Gara 1 4 mc 1 6 mc - - - -

6.1.1. Situatia dotarilor agentilor de salubritate dinjudetul Calarasi

6.2, Deseuri industrialeAvand in vedere ca Inventarierea anuala a deseurilor nu s-a finalizat

inca, datele din prezentul capitol sunt obtinute pe baza controalelor efectuate de Inspectia IPM Calarasi.

Volumul deseurilor industriale produse la nivelul anului 2001Din categoria deseurilor industriale produse amintim:deseuri de la finisarezguri neprocesatecaptuseli refractare si materiale refractare uzatedeseuri metalice ( feroase , neferoase , amestec)anvelope uzatedeseuri anorganicedeseuri de la materiale de constructii si demolariO

Din totalul cantitatilor generate de deseuri in anul 2001 , neavand o inventariere riguroasa, apreciem ca volum deseurilor industriale reprezinta cca. 70%

In cursul anului 2001 , in judetul Calarasi s-au produs aproximativ 800001 deseuri industriale, cantitatea fata de anul trecut fiind mult mai tnica datorita recesiunii economice manifestate in toate sectoare economice ale judetului.

O cantitate foarte mica, nesemnificativa au reprezentat-o deseurile industriale considerate periculoase conform Listei de deseuri a Comunitatii Europene - Decizia 94/3/CE din 20.12.93 , si care au rezultat din procedee de acoperire prin galvanizari, vopsiri ,etc.

Totalul deseurilor stocate la nivelul anului 2001Din totalul cantitatii de desuri industriale generate aprox. 10 % au

ramas in stoc la finele anului 2001 ; aceasta cantitate urma a fî, fie revalorificata in procesul de productie sau prin unitati tip REMAT , fie depozitata defmitiv in cadrul depozitelor proprii ale agentilor economici

Suprafete totale de teren ocupate ocupate de deseuri industriale

Depozitarea deseurilor industriale se realizeaza in depozite industriale simple (platforme), halde de zgura , iazuri de decantare .

In urma controalelor efectuate de Inspectia IPM Calarasi s-a estimat ca suprafata depozitelor industriale este de aproximativ 40 ha .In marea lor majoritate acestea sunt amplasate in afara localitatilor .Ele nu intrunesc insa conditiile impuse de normele in vigoare , fapt pentru care nici un depozit industrial nu este autorizat.

Categorii si volume de deseuri industriale reciclate in anul 2001

Din cantitatea totala produsa, aproximativ 12% a fost valorificata, adica cca. 1500t

Ca modalitati de valorificare au fost urmatoarele :- reutilizarea in cadrul unitati producatoare , adica refolosire in alte procese

tehnologice;utilizarea de catre alti agenti economici;

reciclarea deseurilor prin unitati tip REMAT ( pe teritoriul judetului exista aproximativ 86 de astfel de unitati) Principalele tipuri de deseuri valorificate au fost:

deseuri de metale feroase si neferoase - 50 %;

deseuri de hartie si carton - 20 %deseuri lemnoase - 5 %deseuri textile -5 %deseuri de materiale de constructie - 15 %

- deseuri sticla - 5 %

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane in interiorul sau la periferia localitatilor constituie zone insalubre , afectand estetica urbana si sanatatea focarelor generatoare de boli.

La nivelul celor 5 localitati urbane nu exista depozite de deseuri menajere ecologice , dar depozitarea deseurilor se realizeaza pe platforme controlate de serviiciile de salubrizare si Consiliile locale.

Prin implicarea consecventa a autoritatilor responsabile s-a reusit reducerea cantitatilor de deseuri depozitate ilegal pe terenurile virane din interiorul localitatilor.

7. PADURILE SIBIODIVERSITATEA

7.1. Starea padurilor Functia economica a padurii

Fondul forestier este componenta cea mai complexa si ocupa o suprafata de 20733 ha.

Din punct de vedere economic padurile judetului Calarasi sunt paduri cu functii de protectie si paduri de protectie si productie .

Pentru biodiversitate padurea reprezinta ecosistemul cu conditii de hrana, adapost, reproducere si evolutie fitogenetica

Produsele padurii reprezinta o mare importanta : valorificarea fructelor de padure , vanatul, masa lemnoasa .Resursele padurii sunt relativ mari, dar valorificarea lor este strict reglementata de lege.

Ponderea padurilor pe principalele forme de reliefIn judetul in judetul Calarasi predomina Campia, amplasarea padurilor se afla in

jurisdictia celor 3 ocoale silvice , dupa cum urmeaza :- Ocolul Silvic Calarasi - 8753 ha- Ocolul Silvic Mitreni - 6692 ha- Ocolul Silvic Lehliu - 5288 ha

Pe teritoriul judetului Calarasi nu exista suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru utilizari.

Alte probleme legate de starea padurilor din judetul Calarasi

> Influente ale publicului asupra paduriiLa Ocolul silvic Calarasi au fost revendicate aproximativ 20 ha

> Parcelarea paduriiEste facuta de catre ocoalele silvice conform amenajamentelor existente

> Depuneri ( de substanta ) in padureNu sunt paduri uscate din cauza poluarii substantelor de orice fel

> Starea de sanatate a padurilorDin datele pe care le detinem nu sunt suprafete de paduri afectate de diverse poluari. Au fost efectuate tratamente fitosanitare pentru combaterea insectelor defoliatoare pe o suprafata de 1250 ha .Cu regularitate se efectueaza lucrari de igienizare si regenerare a copacilor

> Subventii pentru proprietarii de paduri - Nu se cunosc .> Sensibilizarea publicului

Se fac prin posturile locale de radio si televiziune.> Suprafete impadurite in anul 2001

Pe total judet, conform datelor primite de la Directia Generala de Statistica , au fost impadurite 286 ha cu diferite specii de pomi

7.2.Biodiversitate

Starea habitatelor naturale

Judetul Calarasi este alcatuit din punct de vedere al habitatelor, in medii de viata antropizate in procent de 98 % , dominant fiind campie cu practicarea unei agriculturi in interesul omului .Dintre habitatele naturale ramase , unde omul a intervenit mai

putin , judetul Calarasi este reprezentat de helesteele piscicole si lacurile din cadrul Bazinului hidrografic Mostistea , Bratul Borcea si fluviul Dunarea. Analizand starea de sanatate a habitatelor naturale din mediul acvatic al lacurilor din judetul Calarasi gestionate de SGA Calarasi pentru anul 2001 , rezulta ca acestea prezinta un stadiu txofîc - mezotrof si corespund categoriei I de calitate atat din punct de vedere fizîco - chimic cat si biologic conform STAS 4706 -88 pentru ape de suprafata.

Referitor la habitatul acvatic al fluviului Dunarea si Bratul Borcea, Directia Apelor Dobrogea - Litoral arata ca studiile si cercetarile privind starea resurselor piscicole din Bazinul Dunarii inferioare au relevat modifîcari drastice structurale si cantitative ale ihtiofaunei, urmare a bararii cailor de migratie si deteriorarii habitatelor prin executia si functionarea complexelor hidroenergetice si de navigatie .Fluviul Dunarea si Bratul Borcea au fost incadrate din punct de vedere fizico -chimic si biologic in ape de suprafata de categoria II ,P - mezosaprobe.

Starea florei si faunei salbatice

Analizand flora salbatica a judetului se poate concluziona ca pericolul esential in disparitia acesteia il constituie erbicidele care se administreaza pe canale , diguri, caî de acces in camp , paduri, zone de balta de catre agentii economici

Fauna salbatica a judetului foarte bogata in specii cinegetice , reprezentate prin : mistret, iepure , caprior, cerb , porumbei, turturele , vulpi, gugustiuci, prepelite , grauri

, sturzi, ciocarlani, gaste . garlite , rate , lisite , gainusi de balta , sitari, becatine , etc.In zona ariei protejate Iezer - Calarasi se intalneste viezurele, lutra, cartita,

popandaul, sobolanul de apa , broasca testoasa, specii caracteristice zonei umede.Din datele pe care le detinem , la nivelul judetului de la gestionarii fondurilor de

vanatoare , rezulta ca in anul 2001 nu s-au inregistrat mortalitati in cadrul populatiilor de fauna salbatica ce habiteaza judetul, in schimb au fost depistate capcane cu seminte tratate cu insecticide din grupa I de toxicitate , care au fost inlaturate la timp , inainte de a produce paralizie si moartea speciei respective ( gaste , garlite , rate , s.a.).

Referitor la fauna acvatica din lacurile judetului, aceasta este reprezentata de : caras , crap , novac , sanger, etc. Nu au fost semnalate mortalitati in randul populatiei de pesti.

Din datele primite de la Directia Apelor Dobrogea - Litoral se arata ca : ihtiofauna din fluviul Dunarea cuprinde un numar de 70 specii de pesti, dar numai un numar de cca.30 specii constituie sau poate constitui obiect al activitatii de pescuit ( sturioni, scrumbii, ciprinide autohtone , specii rapitoare ,s.a.)

In zona judetului Calarasi pe fluviul Dunarea in anul 2001 nu au fost semnalate mortalitati in randul faunei acvatice sau alte aspecte negative care sa duca la afectarea sanatatii faunei acvatice.

Specii de flora si fauna salbatica valorifîcate economic , inclusiv ca resurse genetice

SITUATIA VANATULUI VALORIFICAT IN SEZONUL DE

VANATOARE 2000-2001

Nr.crt. Specia Cantitate [tone vanat ]

1 Mistret 6.72 Caprior 1.53 Iepuri 0.44 Iepuri vii - 337buc. export5 Fazani 0.04

Presiuni exercitate de vanatoareIn judetul Calarasi sunt 10 unitati specializate ( AVPS - uri) pe activitate de

vanatoare si pescuit .Fondurile de vanatoare gestionate de AJVPS Calarasi au o suprafata de 180000 ha, iar numarul de membrii vanatori este de 700 , ceea ce reprezinta peste 200 ha pe numar de vanator .AVPS Diana gestioneaza 31346 ha cu un numar de vanatori de 210 . AVPS Sitaru

gestioneaza pe cele 11 fonduri de vanatoare o suprafata de 103 988 ha la un numar de 640 vanatori

Din exemplele date rezulta ca nu se exercita presiuni asupra vanatului, norma stabilita de MAAP - Directia de Salmonicultura, fîind de 150 ha / vanator

Presiuni exercitate de pescuitDin informatiile pe care le avem de la AJVPS Calarasi rezulta ca pescuitul sportiv

se desfasoara pe Dunare , iar numarul de pescari este de 250 .Pe lacurile din judet se desfasoara pescuitul cu un numar de 150 pescari pe suprafete cu luciu de apa de peste 80 ha.

O problema cu care se confrunta judetul Calarasi este braconajul, care a distrus in mod evident ihtiofauna , atat din Dunare cat si din lacurile naturale , pescuitul sportiv ne reprezentand un pericol .

Impactul stricaciunilor aduse de vanat padurilor

Din informatiile care le detinem rezulta ca nu au fost depuse si sesizate reclamatii cu privire la pagube aduse padurilor sau terenurilor agricole de catre fauna cinegetica.

Situatia ariilor protejate

Judetul Calarasi are 3 arii protejate , din care :1 .Rezervatia forestiera CiornuleaSa cu o suprafata de 73,2 ha - ocroteste o padure de tip sleau de campie , cu stejar , stejar brumariu , carpen , carpinita , tei, frasin , visin turcesc , in luminisuri intalnim ; ruscuta de primavara , colilior , deditel, capul sarpelui, s.a.

Rezervatia adaposteste o fauna bogata cum ar fi: capriorul, mistretul, iepurele , veverita, vulpea , cerbul carpatin , pisica salbatica , fazanul, s.a.

Statutul juridic al rezervatiei - apartine statului, de administrare ocupandu-se Ocolul Silvic Mitreni ce apartine de Directia Silvica Slobozia Ialomita .

Este permisa vanatoarea speciilor salbatice conform Legii 103/99 in baza evaluarilor facute si aprobate de specialistii de la Academia Romana ; este permis de asemenea culesul fructelor de padure. 2.Aria de importanta avifaunistica :Ferma piscicola Ciocanesti ( Boianu )

Suprafata cu luciu de apa este de 220 ha. Este amplasata la sud de cotnuna Ciocanesti, in zona indiguita a Luncii Dunarii .Activitatea pe care o desfasoara ferma este de producere si selectie de puiet de crap si fitofag .

Ferma piscicola Boianu - Ciocanesti apartine SC PISCICOLA SA Calarasi, figureaza in baza de date a SOR ca ARIE DE IMPORTANTA AVIFAUNISTICA din cauza speciilor care cuibaresc si viziteaza zona pe parcursul migratiei.

Âici intalnim specii de pasari ocrotite prin Conventiile de la Berna, Bonn la care Romania a afderat, cum ar fi: Phalacrocorax pygmeus , Pelecanus crispus , Nycticorax nycticorax , Anser albifrons , Branta ruficollis , Aytya nyroca, Haliaectus albicillor, s.a. 3.Rezervatia avifaunistica Iezer - Calarasi este localizata in Lunca Dunarii, 75 % incinta indiguita Boianu -Sticleanu si 25 % pe terasa Dunarii.Zona Iezer - Calarasi asigura conditii de existenta ale pasarilor migratoare , de pasaj si sedentare , respectiv de hranire , de reproducere si de odihna.Dimensiunile zonei: • suprafata totala - 3200 h a, din care : lucii de apa - 400 ha; ocupata cu stuf - 4

ha ; pajisti si diverse culturi agricole - 2705 ha ; cladiri, diguri, cai de acces - 1 ha

Din punct de vedere al biodiversitatii, grupul major al speciilor ocrotite prin Conventia de la Berna si Bonn : gasca cu gat rosu - Branta ruficollis , rata cu cap alb -Oxyura leucephala , pelicanul comun - Pelicanus onoerotalus , lebada de iarna -Cyganus Cyganus , s.a.Diversitatea de animale este reprezentata de specii de mamifere , vidra -Lutra lutra , specii de amfibieni - Soparla de iarba - Lacerta agilis , broasca de balta -Rana esculenta , specii endemice de pesti. Dintre speciile de plante ce reprezinta flora zonei amintim : rogozul, papura , stuful, pirul tarator , pipirigul, s.a.

Din punct de vedere al protectiei mediului rezervatia Iezer - Calarasi nu are plan de management

Suprafata rezervatiei apartine juridic SC AGROZOOTEHNICA SA Mircea Vodasi SC PISCICOLA SA Calarasi. ______________________________________________ Avand in vedere implementarea prevederilor Conventiilor si acordurilor internationale care privesc conservarea naturii si a diversitatii biologice , Serviciul protectia naturii si arii protejate din IPM Calarasi a desfasurat activitati de inventariere a unor zone naturale de pe cursul fluviului Dunarea cu scop de a le promova in regim de arie protejata , avand in vedere faptul ca aceste areale nu au fost afectate antropic .

S-au inventariat un numar de 9 ostroave din care 3 nu au fost afectate antropic , motiv pentru care s-a propus obtinerea de regim de arii protejate acestea avand o bogatie naturala atat din punctul de vedere al vegetatiei, cat mai ales din din punctul de vedere al faunei.

Arealurile ostroavelor de pe Dunare propuse pentru arii protejate

( Haralambie , Ciocanesti si Soimul) reprezinta adevarate minunatii pe care natura le-a creat in decursul vremii . Ceroanele arborilor adapostesc lumea pasarilor care te intampina cu ciripitul lor . Trunchiul arborilor reprezinta casa multor insecte si a pontei lor ce constituie principala sursa de hrana a pasarelelor .

La sol intalnim speciile de pasari ce iubesc zona umeda : cormorani, rate , gaste , starci, pescarusi, pelicani, etc.

Avand in vedere grija pentru protectia si conservarea naturii , IPM Calarasi este preocupa prin intermediul Serviciului de protectia naturii sa inventarieze cat mai multe arealuri importante din punct de vedere al florei si faunei salbatice , specii endemice , vulnerabile , sa intocmeasca documentatiile necesare promovarii in regim de arii protejate

8. MEDIUL URBAN

8.1. Calitatea aerului in mediul urban

Impurificarea aerului in asezarile urbane din judetul Calarasi se datoreaza in principal activitatilor industriale , traficului rutier , emisiilor de noxe datorate incalzirii unei parti a locuintelor in sistem gospodaresc precum si topoclimatului local care determina antrenarea de particule de pe sol.

Determinari privind calitatea aerului s-au efectuat in municipiul Calarasi ( retea

permanenta la 24 ore ) si Oltenita ( expertize 6x30 minute / 1 zi luna ) .In urma determinarilor efectuate pentru indicatorii SO2,NO2,NH3, C6H5OH, H2S nu s-au constatat depasiri ale CMA prevazute de STAS 12574/87.In celelalte trei orase ale judetului nu s-au semnalat situatii deosebite privind calitatea aerului.

Pentru reducerea noxelor evacuate in mediu de traficul rutier in municipiile Calarasi si Oltenita s-a intrerup circulatia autovehiculelor in centrele civice , iar traficul usor si greu a fosat redirijat astfel incat impactul noxelor asupra locuitorilor sa fie cat mai mic.

8.2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

In baza planurilor de masuri stabilite de IPM Calarasi si autoritatile locale din cele 5 asezari urbane s-a actionat pentru :a. stimularea spiritului civic de curatenie si infrumusetare a localitatilor prin toate

formele posibile , inclusiv prin mijloace coercitive stabilite de legislatia in vigoare side hotarari ale consiliilor locale ;

b. intretinerea si marirea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in interiorul localitatilor ,precum si utilizarea de solutii moderne de amenajare peisagistica a acestora .Pe totaljudet din datele primite de la Directia Generala de Statistica suprafata spatiilor verzidin orase este de 169 ha.

c. Punerea in valoare a tuturor zonelor de agrement existente in localitatile judetului prinintretinerea si exploatarea lor in conditii de protectia mediului;

d. Autoritatile locale si judetene , ca factori de decizie , au autorizat numai aceleconstructii si amplasamente care nu altereaza aspectul functional, estetic si natural allocalitatilor si imprejurimilor acestora

8.3. Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate amediului din zonele locuite

In anul 2001 Directia de Sanatate Publica Calarasi nu a notificat IPM -ului Calarasi cazuri de imbolnaviri in legatura directa cu calitatea mediului

8.4. TurismDesi judetul Calarasi dispune de un real potential turistic , mai ales in ceea ce

priveste practicarea turismului specializat ( pescuit si vanatoare ) , activitatea de profil este slab reprezentata atat in municipiul Calarasi, cat si in Oltenita .

Ca oportunitati turistice in Zona Calarasi, amintim :pescuit pe Dunare , bratul Borcea, balti si canale , precum si pe lacurileManastirea, Potcoava si Valea Marevanatoare de rate si gaste salbatice , sitari, potarnichi, fazani, iepuri, vulpi,porci mistreti - Croaziera pe Dunare cu vaporasul,

salupa, iahtulPlaja la Dunare si Bratul BorceaSporturi pe apa - ski nautic , caiac canoe , inotPlimbari cu caii din Hergheliile Dor Marunt si JegaliaTurism transfrontalier : Calarasi - Silistra , Oltenita — Tutrakan _______________

Programul de dezvoltare a turismului si agroturismului este promovat de primariile municipiilor Calarasi si Oltenita, ale comunelor din judet riverane Dunarii impreuna cu agentii de turism din zona si Fundatia "Romania — Generatia Urmatoare " ca initiator , precum si cu sprijinul Consiliului Judetean , al Prefecturii si al parlamentarilor de Calarasi si Bucuresti.

9. Radioactivitatea

In urma masuratorilor efectuate de statia RA din cadrul IPM Calarasi s-a constatat ca toate valorile inregistrate (aerosoli atmosferici, depuneri din precipitatii atmosferice , ape de suprafata, vegetatie spontana, sol necultivat, debitul dozei gama in aer) se situeaza in limitele fondului natural.

10. Poluari accidentale

In anul 2001 s-au inregistrat, in zona localitatii Drajna scurgeri de motorina , datorita unei avarii produsa de persoane neintentionate care au perforat conducta apartinand SNP PETROM SA - Sucursala Ploiesti - Statia Movila .Suprafata de 800 mp afectata se afla in curs de ecologizare .

La sfarsitul lunii august 2001 , in comuna Dragalina , in apropierea canalului de desecare ( Ferma nr. 2 ), a fost avariata de catre persoane inca neidentificate , conducta de 20 " a SC CONPET SA Ploiesti .Au fost deversate pe sol si in canalul de desecare cca

25 t de produse petroliere , afectand o suprafata de cca 2000 mp teren agricol si 150 mp canal de desecare.

Masura impusa de ecologizare a suprafetei si redarea terenului circuitului agricol a fost realizata.

11. Zone critice

ll.l.Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei

In anul 2001 nu au existat pe teritoiul judetul Calarasi astfel de zone.

11.2. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

Pentru judetul Calarasi o problema deosebita o constituie alimentarea cu apa pentru orasele Calarasi si Oltenita care utilizeaza ca sursa exclusiva pentru potabilizarea apelor fluviului Dunarea. In aceste conditii cele doua localitati sunt dependente de fluctuatiile calitatii apelor Dunarii, in situatii de poluari accidentale alimentarea cu apa a celor doua localitati fiind intrerupta .

Apele uzate provenite din activitatile de crestere a suinelor , abatorizarea animale si industrializare carne ale SC COMSUIN SA Ulmeni, sunt deversate in fluviul Dunarea

insufîcient epurate .Depasirile indicatorilor de calitate : suspensii, substante organice , amoniu si fosfor sunt de sute de ori mai mari fata de prevederile NTPA 001 / 97 .

Realizarea programului pentru conformare care prevede retehnologizarea statiei de epurare , montarea unor site tip Hubner si realizarea treptei biologice ar fî in masura sa rezolve problema.SC COMSUIN Ulmeni s-a confruntat in ultimii ani cu o serie de probleme finaciare care nu i-au permis sustinerea financiara pentru realizarea integrala a programului de etapizare si conformare.

11. 3.Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

Calitatea apei consumate ca apa de baut din fantanile publice din localitatile rurale prezinta o incarcare mare cu nitriti si in cele mai multe cazuri este necorespunzatoare bacteriologic.

Aceasta a facut ca in ultimii ai Directia de Sanatate Publica sa interzica utilizarea apei din fantani pentru igiena si alimentarea nou nascutilor .Fata de anii anteriori a scazut numarul cazurilor de intoxicatii cu nitriti dar continua sa se inregistreze astfel de cazuri pe teritoriul judetului.

11.4. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor

Terenurile agricole aflate pe liniile magistralelor de transport titei sau produse petroliere ale SC CONPET SA Ploiesti si SC PETROTRANS SA Ploiesti care traverseaza judetul pe directiile est - vest si est - sud sunt periodic afectate prin spargerea

conductelor datorita uzurii acestora pe unele tronsoane si in ultimul timp de spargeri intentionate practicate de infractori in scopul sustragerii de produse petroliere.

11.5. Zone vulnerabile ecologic care necesita masuri de reconstructie ecologica

IPM Calarasi a urmarit reabilitarea solurilor degradate prin activitatea industriala si agricola, controland unnatoarele obiective :1. Reconstructia ecologica a platformei Uzinei Cocsochimice de la SC SIDERCA

SA Calarasi, ca urmare a inchiderii capacitatii de productie si a dezmembrariiutilajelor si instalatiilor tehnologice ( 600 mp);

2. Reconstructia ecologica a suprafetelor de teren pe care este depozitata zgurarezultata de la SC SEDERCA SA ( Gradistea si Bazin Portuar);

3. Reconstructia ecologica a platformei pentru depozitarea deseurilor din municipiulCalarasi;

4. Desfiintarea platformelor pentru depozitarea deseurilor din mediul rural S=9.2 ha, V= 30000 mc deseuri, avand aprobarea consiliilor locale si al caroramplasament nu respecta prevederile Legii Protectiei Mediului nr. 137 / 95 , LegiiApelor nr. 107 / 96 , OMS nr. 536 / 84 , ecologizarea zonei cu redarea terenuluifolosintei initiale ;

5. Desfiintarea platfonnelor pentru deseurilor neaprobate de C .L. S = 3.2 ha ,V= 17500 mc, situate la o distanta mai mica de 150 m fata de cursul de apa,

ecologizarea zonei cu redarea terenului folosintei initiale ;6. Reconstructia ecologica a suprafetelor ocupate de depozite necontrolate de

deseuri solide rezultate din activitatea de crestere a porcilor, la SC INTEGRATACOMSUIN SA Modelu Complexele Modelu , Dragos Voda , Jegalia , Dalga

7. Reconstructia ecologica a terenurilor degradate datorita excesului de umiditate ,saraturarii, eroziunii si a activitatilor economice din judet

8. Restrangerea la strictul necesar a suprafetelor care au fost scoase din circuitulagricol pentru instalatii de foraj si anexele acestora ; eliminarea practicilor ilegalede deversare in spatiul limitrof a continutului batalurilor si a altor produsepoluante, colectarea integrala a reziduurilor petroliere in recipiente speciale

9. Reconstructia ecologica a suprafetei de 10 ha teren pe care sunt depozitate zgura,resturi de materiale de constructii si nisipul ars de la SC TUROL SA Oltenita

10. Reconstructia ecologica a suprafetelor de 2 ha teren pe care sunt depozitatedeseurile provenite din dezmembrarile efectuate la CTZ ( RAGCL Oltenita )

11. Identificarea surselor de finantare pentru neutralizarea substantelor de uzfitosanitar neidentificate si cu termen de valabilitate depasit stocate in depoziteleDirectiei Judetene Fitosanitare de la Calarasi ( 4870 kg ) , Oltenita (( 3155 kg ) siFundulea ( 8053 kg)

12. Cheltuieli pentru protectia mediului

In anul 2001 , pentru inatarirea capacitatii institutionale a IPM Calarasi , s-au achizitionat aparatura si echipamente , din fonduri extrabugetare , in valoare totala de 397252 mii lei respectiv :

- Copiator Minolta EP 1054-1 buc- Calculator AMD K7 - 2 buc

Imprimanta A4 — 1 bucImprimanta A3 - 1 buc.Centrala telefonica - 1 buc.Alimentare cu gaze - sediu -

Selectionarea ofertelor s-a facut in conformitate cu OMFP nr. 1012 / 2001 privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitie publica de produse .