Post on 06-Jul-2018
8/17/2019 Proiect Baia Mare
1/23
UNIVERSITATEA DE VEST
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Program de licen ăț
Specializarea
Planiicare !eri!oriala
PLAN INTEGRAT DE DE"VOLTARE
TERITORIALA A #UNICIPIULUI $AIA%#ARE
A&!or'
Pop Romario
Timi(oara
#ar!ie )*+,
1
8/17/2019 Proiect Baia Mare
2/23
CUPRINS
1.1 Date generale
1.1.1 Limite si unitati administrativ-teritoriale componente
1.1.2 Reteaua de localitati si populatia
1.1.3 Scurt istoric, structura asociativa
1.1.4 Date geografce
1.1.5 Poitionare spatiala !ata de principalele coridoare, a"e europene precum si !ata
de principalii poli europeni
1.2 #nalia potentialului de devoltare teritoriala
1.2.1 Demografe
• Structura populatiei pe varsta si se"e
• Sporul natural si migratoriu
• #specte si pro$leme sociale
1.2.2 %ompetitivitate econ&mica si resurse umane
• #ctivitati con!orm %#'(
• Sector )**
• %ercetare
• +orta de munca populatie activa, ocupata, rata somaului
• )nvestitii
1.2.3 )n!rastructura te/nica si transporturi
• %ai de comunicatii• 0ransport pu$lic
• 'c/ipare te/nico-edilitara
• Spatii pu$lice, ur$ane, spatii plantate
1.2.4 )n!rastructura sociala si locuintele
• )n!rastructuri pentru sanatate, educatie, asistenta sociala, cultura
• +ondul de locuinte si calitatea locuirii
1.2.5 Patrimoniul cultural si natural
1.2. 0ursimul
1.2. %alitatea mediului1.4 #nalia S0
1.5 #nalia diagnostic
1. *isiune, o$iective, masuri
2
8/17/2019 Proiect Baia Mare
3/23
1.1 DATE GENERALE1.1.1 LIMITE SI UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE COMPONENTE
La nord se nvecinea6 cu *un7ii )gni8 8i 9ut:i, la sud cu localit67ile Recea 8i
9ro8i, la est cu ora8ul ;aia Sprie 8i la vest cu ora8ul 06u7ii *6g/er6u8.
;aia *are este mp6r7it6 n mai multe cartiere, dispuse circular, n urul centrului<
§ Cartierul Republicii
§ Cartierul Orasul Vechi
§ Cartierul Vasile Alecsandri
§ Cartierul Progresul
§ Cartierul Traian
§ Cartierul Bogdan Voda
§ Cartierul Garii§ Cartierul Depozitelor
§ Cartierul Decebal
§ Cartierul Sasar
§ Cartierul Valea Rosie
§ Cartierul Griitei
§ Cartierul Valea Borcutului
§ Cartierul !erneziu
§ Cartierul !iriza
1.1.2 RETEAUA DE LOCALITATI SI POPULATIA
Structura acestui municipiu este alcatuita din localitatile ;lidari, +iria, =alea
(eagra, =alea ;orcutului, nsum:nd ast!el o supra!ata de 23.41 /a. %on!orm
recens6m:ntului e!ectuat n 2>11, popula7ia municipiului ;aia *are se ridic6 la
123.3? de locuitori, n sc6dere !a76 de recens6m:ntul anterior din 2>>2, c:nd se
nregistraser6 13.@21 de locuitori.A2B *aoritatea locuitorilor sunt rom:ni ,C.
Principalele minorit67i sunt cele demag/iari 1>,3C 8i romi 2,51C.
1.1.3 SCURT ISTORIC, STRUCTURA ASOCIATIVA
Cadrul fzico-geografc si bogatele resurse naturale existente în zona Baia
Mare au oerit din cele mai vechi timpuri conditii prielnice pentru comunitatile
umane. S-au gasit dovezi ca acest teritoriu a ost locuit de oameni primitivi înca din
paleoliticul superior.
3
8/17/2019 Proiect Baia Mare
4/23
În epoca bronzului este semnalata prezenta tracilor din care s-au desprins
mai trziu geto-dacii. Bazinul baimarean a acut parte din marele stat dac
centralizat si independent creat de Burebista. !astul material etnografc" olcloric si
lingvistic" precum si dovezile arheologice si istorice ne confrma etnogeneza"
vechimea si continuitatea statornica a romnilor pe aceste meleaguri.#rimele inormatii scrise cu privire la Baia Mare ne înatiseaza un centru
minier dezvoltat" cu aspect de oras medieval" cu orme proprii de organizare si
conducere caracteristica localitatilor libere din acea vreme" find supus numai
autoritatii centrale a statului.
%ele mai vec/i a8e6ri n on6 datea6 din perioada paleoliticului superior.
De regul6, plasarea istoric6 a ora8ului Baia Mare este accentuat6 ca apar7in:nd
Epocii Bro!"#"i, doveile find ni8te depoite de o$iecte !a$ricate din aur 8i $ron.Localitatea este atestat6 documentar pentru prima oar6 n 132@, ca 8i $ul
%oamnelor , Rivulus Dominarum ntr-un act al cancelariei regelui %arol Ro$ert. %a
8i recompens6 pentru lupta dus6 de )oan de unedoara mpotriva turcilor, regiunea
;6ii *ari a trecut n anul 144 n proprietatea lui. 'l va dispune ridicarea %atedralei
S!:ntul Ete!an, din care n preent se mai p6strea6 doar 0urnul Ete!an.
La 2$ %ep&e'(rie 13)* a !ost acordat6 de regele Ludovic ) 1342-13?2 o
diploma privigeliala orasului. Prin acest privilegiu se sta$ilesc /otarele oraFului Fi se
acord6 locuitorilor numeroase drepturi< libertatea de a-&i alege 'udele" 'ura(ii &i
parohul" dreptul de a 'udeca în interiorul ora&ului )toate pricinile ce se ivesc între ei"
deopotriv* cele mari ca &i cele mici+" asigurarea libert*(ilor individuale" libertatea
v*mii.
Din sistemul de !ortifcaGii ale oraFului, ast6i poate f v6ut Fi viitat T"r"#
M+ce#ari#or, ridicat n urul anului 15>>, cunoscut Fi su$ numele de ;astionul de
*uniGii, deoarece n nc6perea $oltit6 aHat6 la primul nivel s-a depoitat, ntr-o
anumit6 perioad6, muniGia necesar6 pentru ap6rare.
#ccesul n interiorul oraFului se realia prin mai multe porGi de intrare, cele
mai importante find< Poarta *ag/iar6 Poarta de Sud, construit6 dup6 anul 15>>,
n ona PieGei )voarelor de ai, respectiv Poarta Podului Poarta de (ord, localiat6
la cap6tul str6ii Podul =iilor. #cestora li se ad6ugau o poart6 situat6 n est, pe
actuala strad6 =asile Lucaciu, Fi una nspre vest, n ona actualului %olegiu (aGional
I9/eorg/e JincaiK
4
8/17/2019 Proiect Baia Mare
5/23
%ele mai importante centre miniere ale ude7ului *aramure8 sunt localiate
n teritoriile ce nconoar6 ora8ul ;aia *are. Regiunea este cunoscut6 nu doar
pentru $og67iile su$terane, ci 8i pentru mpreurimile care con!er6 o !rumuse7e
aparte locului.
1.1.) DATE GEOGRAICE
*unicipiul ;aia *are este situat n partea vestic6 a ude7ului Mara'"re, n
depresiunea cu acela8i nume, pe cursul milociu al r:ului S6sar, la o altitudine medie
de 22? m !a76 de nivelul m6rii, find cuprins de coordonatele geografce 43@M -
44?M latitudine nordica si 231>M - 233>M longitudine estic6.
Supra!ata teritoriului administrativ nsumeaa 23.53 /a din care 3.1> /a
sunt terenuri agricole, 1?.5@@ /a - terenuri silvice, cu preponderenta p6duri, si
1.?>4 /a - constructii si alte destinatii.
Plasat n milocul cursului r:ului S6sar, ntr-o arie a unei depresiuni la
n6l7imea medie de 1@4 metri deasupra nivelului m6rii, ora8ul ;aia *are permite
accesul c6tre ni8te rute montane precum )gni8ul 13> m, *ogo8a 124 m, 9ut:i
1443 m, %reasta %oco8ului 142? m, etc. Pe l:ng6 importan7a lor minier6, unele
locuri precum, )voare 8i *ogo8a sunt cunoscute pentru poten7ialul lor turistic, at:t
vara c:t 8i iarna.
1.1. PO/ITIONARE SPATIALA ATA DE PRINCIPALELE
CORIDOARE, A0E EUROPENE PRECUM SI ATA DE PRINCIPALII POLI
EUROPENI.
;aia *are se aHa in partea vestica a Romaniei, insa situata spre partea de
'st a 'uropei. Se invecineaa cu un stat mem$ru al Nniunii 'uropene, ungaria.
1.2 ANALI/A POTENTIALULUI DE DE/VOLTARE TERITORIALA1.2.1 DEMOGRAIE
Structura imaparte o populatie in numeroase su$colectivitati dupa di!erite
caracteristici< pe se"e si pe grupe de varsta, dupa mediul de reidenta, dupa nivelul
de instruire si statutul ocupational, etc.
5
8/17/2019 Proiect Baia Mare
6/23
Demografa isi poate dovedi utilitatea sociala si valoarea cognitiva in
masura in care, reuseste sa caracteriee cat mai complet prin metode proprii atat
starea, cat si miscarea populatiei, sa cuantifce si sa defneasca !actorii cauali care
determina evolutia demografca, ca si inHuenta acesteia asupra devoltarii social-
economice.Prin e!ectiv sau numar al populatiei se intelege totalitatea persoanelor in
viata la un momento dat, care locuiesc pe un anumit teritoriu, delimitat dupa
diverse criterio de o$icei administrative. )n general, numarul populatiei se re!era la
categorOa de populatie sta$ila.
(umarul total de locuitori al municiupului ;aia *are este de 123.3?.
Densitatea medie este de 41 locuitoriQmp.
#v:nd n vedere conGinutul caracteristicilor n !uncGie de care se analiea6
structura populaGiei, deose$im<a structura demografc6
$ structura socio-economic6 Fi teritorial6
c structura socio-cultural6
Structura demografc6 se $aea6 pe gruparea populaGiei n !uncGie de
caracteristicile demografce !undamentale< se"ul, v:rsta Fi starea civil6.
%unoaFterea structurii demografce se realiea6, n principal, cu autorul
in!ormaGiilor recens6m:ntului populaGiei, al c6rui program de o$servare include,
o$ligatoriu, caracteristicile amintite anterior. ;enefciind de evidenGa curent6 a
evenimentelor miFc6rii naturale Fi migratorii, structura demografc6 poate via Fi
alte momente n interiorul perioadelor intercensitare. De o$icei, structura
demografc6 se reactualiea6 n fecare an calendaristic, pentru 1 ianuarie sau 1
iulie, o dat6 cu estimarea e!ectivelor de populaGie.
%&r"c&"ra pop"#a&iei pe ar%&a %i %ee
(ecesitatea cunoaFterii structurii populaGiei dup6 v:rst6 Fi se" esteuFor de intuit, dat6 find importanGa acestor caracteristici 5n defnirea rolului Fi
locului fec6rei persoane 5n procesul reproducerii populaGiei, al activit6Gii
economice Fi, 5n general, al organi6rii sociale.
TOTAL 123.738 locuitori
8/17/2019 Proiect Baia Mare
7/23
Densitate "edie #$% locuitori & '"p
Se( "asculin )*+,-$
Se( .e"inin )#+)-%
Populatie urbana /*0- 1
Populatie rurala $)0) 1
;aia *are este structurata aproape egal in ceea ce priveste impartirea intre
$ar$ati si !emei. #st!el, se"ul !eminin repreinta 51C din populatie, ceea ce
inseamna .31 de !emei. Se"ul masculin repreinta celalat 4@C, respectiv 2.@34
de $ar$ati.
#v:nd 5n vedere e"istenGa celor dou6 componente ale 5ntregului, se
poate trage concluia c6 ec/ili$rul structurii pe se"e este cu at:t mai precar cu
c:t nivelul energiei in!ormaGionale este mai ridicat.
Prin proce% 4e 5'(+&r6ire 4e'o7ra8c+9 se nGelege modifcarea
structurii populaGiei pe v:rste, n !avoarea grupelor de v:rst6 naintat6, ca tendinG6
!erm6 Fi de lung6 durat6.
Pentru studierea procesului de m$6tr:nire demografc6, populaGia se
mparte n trei grupe principale2<
populaGia t:n6r6 T cuprin:nd e!ectivul populaGiei la limitele de v:rst6
>
T 1@ ani > T 14 ani
populaGia adult6 T populaGia n v:rst6 de 2> T 4 ani 15 T 5@ ani
populaGia v:rstnic6 T populaGia n v:rst6 de 5 ani Fi peste > ani Fi
peste.
TOTAL 123.738 locuitori
Densitate "edie #$% locuitori & '"p
Se( "asculin )*+,-$
Se( .e"inin )#+)-%
Populatie urbana /*0- 1Populatie rurala $)0) 1
)n municipiul ;aia *are convietuiesc persoane cu nationalitatii di!erite.
Principala minoritate este cea de mag/iari cu un procent de ?>,2 C.
8/17/2019 Proiect Baia Mare
8/23
Nationalitatea Nr. %
Ro"2ni %%,+)%3 340*
5aghiari */+,$$ %)0$
Rro"i %+,#, %0-Ger"ani %+443 40)
6crainieni -$4 40*
Alte nationalitati #3# 40*
1.2.2 COMPETITIVITATE ECON:MICA SI RESURSE UMANE• #ctivitati con!orm %#'(
;aia *are a !ost capitala mineritului Fi a industriei metalurgice din Rom:nia,
dar Fi-a sc/im$at n ultimii 1> ani proflul economic, datorit6 nc/iderii tuturor
minelor. Un preent *unicipiul ;aia *are are un profl secundar-terGiar, n care
predomin6 activit6Gile industriale, de construcGii Fi serviciile. Un ultimii ani se
remarc6 creFterea su$stanGial6 a sectorului serviciilor, ceea ce permite defnirea
economiei ;aia *are ca Fi una post-industrial6.
%oduri %#'(. Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala a Romaniei
85 Învăţământ şi cercetare
41 Construcţiile
10 Industria alimentară
13 Fabricarea produselor textile
31 Fabricarea de mobila
16 Prelucrarea lemnului
25 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii
64 Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii619 Alte activitati de telecomunicatii
49 Transporturi terestre si transporturi prin conducte
• Sector )**
?
8/17/2019 Proiect Baia Mare
9/23
+undatia VCentrul pentru Dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii V
*aramures +undatia %D)** *aramures a !ost infintata in anul 1@@4 la initiativa
unui grup local !ormat din repreentanti ai institutiilor pu$lice, autoritati pu$lice
locale, $anci locale si frme private. +undatia a !ost infintata cu spriinul Programului
P#R' al Nniunii 'uropene, ca parte a Programului P#R' R@2>, primul programeuropean care a viat direct sectorul intreprinderilor mici si milocii )**-urile din
Romania. +undatia %D)** *aramures a !ost creata ca organiatie non-proft, non-
guvernamentala si apolitica.
+undatia %D)** *aramures, de la infintare in anul 1@@4, a initiat si
administrat sau a participat ca si partener la peste 1>> proiecte. Preentam mai os
o parte din aceste proiecte<
Promovarea oportunitatilor de investitii si cooperarea intre )**-
uriO(iec&i< Devoltarea socio - economica in Regiunea %arpatica prin
promovarea cooperarii intre )**-uri sansa pentru cei din mediul ruralO(iec&i< Promovarea sustena$ilitatii pe termen lung a onelor rurale
in ceea ce priveste devoltarea resurselor umane si ocuparea !ortei de munca
si a unor masuri active de ocupare 9rup de lucru pentru intreprinderi mici si milociiO(iec&i< Promovarea antreprenoriatului si crearea unui mediu
!avora$il devoltarii a!acerilor or&a 4e '"ca ;pop"#a&ie ac&ia, oc"pa&a, ra&a
%o'a15
la .1 de persoane, adica un 3,43C. Din totalul Fomerilor, aproape 2.>>>
$enefcia6 de indemniaGie pentru Foma, n timp ce restul, puGin peste 5.>>>,
r6m:n neindemniaGi. 0eritorial vor$ind, situaGia celor !6r6 loc de munc6 se preint6
ast!el< ;aia *are 3.433 Sig/etu *armaGiei 1.>@? ;orFa ?4? =iFeu de Sus 1.>21 0:rgu L6puF .
Din punct de vedere al v:rstei, cea mai mare pondere o au cei su$ 25 de
ani, urmaGi ndeaproape de Fomerii cu v:rste cuprinse ntre 4> Fi 4@ de ani.
%umulativ, cei peste 5> de ani nsumea6 1.@ de indivii, iar cel mai mic num6r
@
8/17/2019 Proiect Baia Mare
10/23
de persoane !6r6 loc de munc6 !ace parte din categoria tinerilor de peste 25 Fi p:n6
n 3> de ani 25 Fomeri.
Ie%&i&ii. Proiecte de investitii<o %olegiul (aGional 9/eorg/e Jincai Fi %olegiul (aGional (icolae 0itulescu T
Rea$ilitare, *oderniare, '"tindereo *oderniarea Fi e"tinderea %entrului Social pentru Persoanele cu Dia$ilit6Gi-
P/oeni"o %reFterea efcienGei energetice a $locurilor de locuinGeo Rea$ilitare $locuri de locuinGe socialeo Rea$ilitare-moderniare servicii de ap6 Fi canaliareo Devoltarea 'co-reGelei ur$ane Fi a in!rastructurii de agrement ur$an n
cartierul =. #lecsandrio Um$un6t6Girea transportului pu$lic ur$an prin e"tinderea reGelei de trolei$u Fi
a in!rastructurii a!erente n cartierul =. #lecsandrio Rea$ilitarea Fi promovarea identit6Gii culturale Fi istorice a PieGei %et6Gii T
0urnul Jte!ano %reFterea calit6Gii vieGii ur$ane prin amenaarea Parcului %entralo Rea$ilitare PiaGa RevoluGiei, %:mpul 0ineretului, Parc *arao Restaurare %olonia Pictorilor, %asa )ancu de unedoarao Rea$ilitare imo$il P/oeni"o Reamenaare PiaGa $oro '"tindere, moderniare Pavilion #dministrativ Parc Regina *ariao *anagementul integrat al reervaGiei de castan comesti$ilo UnfinGarea reGelei de drumuri !orestiere ale municipiului ;aia *are
o Um$un6t6Girea valorii economice a p6durii municipiului ;aia *areo Rea$ilitare pod peste r:ul S6sar str. Podul =iiloro #c/iiGionarea de auto$ue Fi trolei$ueo %reFterea accesi$ilit6Gii ur$ane prin moderniarea str. 9r6nicerilor, str.
$orului, str. 'lectrolieio Rea$ilitare str. 'uropa Fi str. Dum$ravei pe traseul drumului de centur6o Piste pentru $icicliFtio Sistem de control parc6ri pu$liceo Parc6ri suprateraneo SQateparQo raFul ;aia *are ni se dev6luie ast6i ca find unul n plin6 ascensiune n
plan economico-social, care doreFte s6-Fi consolidee poiGia dev6luind lumii
ntregi c6 tradiGia Fi modernismul se pot mani!esta ntr-o sim$io6 per!ect6.
1.2.3 INRASTRUCTURA TE>NICA SI TRANSPORTURI• %ai de comunicatiiAALA
1>
8/17/2019 Proiect Baia Mare
11/23
7"braca"inte
stradala
8ungi"e
9'":
8ati"e "edie
9":
Supra.ata
9"p:
As.alt %3*0-)/ # %+4,$+*$3
Beton -#0)*) # **4+-/)
Paa; %/0$44 # ,*+$4*
5acada" $%0#33 # */4+%*3
TOTA8 *)#0%,4 %+#/)+%-)
• 0ransport pu$lic
Tip &ra%por& N"'ar
0rolei$ue 1
#uto$ue 34
#lte ve/icule 5
• Spatii pu$lice, ur$ane, spatii plantate
Pietele e"istente n municipiul ;aia *are sunt<
o Piata )voareo Piata 9/eorg/e ;ilascuo Piata #l$ina
o Piata 9ariio Piata )uliu *aniuo Piata =asile #lecsandrio Piata +erneiu
%ele mai importante parcuri din ;aia *are sunt<
o Parcul *unicipalo Parcul *arao Parcul %:mpul 0ineretuluio Parcul Dacia
TOTAL Teren ara!il "asuni si fanete
#u$rafata aricola -+*-) ha /%* ha *+*/) ha
11
8/17/2019 Proiect Baia Mare
12/23
1.2.) INRASTRUCTURA SOCIALA SI LOCUINTELE• )n!rastructuri pentru sanatate, educatie, asistenta sociala,
cultura
#ector $u!lic #ector $rivat
Spitale - <
Policlinici - <
Policlinici sto"atologice * <
Dispensare "edicale -# <
Cabinete "edicale < -#
Cabinete sto"atologice < -#
!ar"acii - **
Reteaua institutiilor de cultura si arta cuprinde<
o 1 ;i$lioteca cu 3 flialeo %inematogra!eo *ueeo 0eatreo 2 %ase de culturao %lu$uri
#ctivitatea de nvatam:nt n municipiul ;aia *are se realieaa n
urmatoarele unitati<
o 23 scolio 34 gradiniteo 1? liceeo unitati de nvatam:nto 1 casa de copii scolario 1 casa de copii prescolario 1 clu$ al copiilor si elevilor Palatul copiilor
Un municipiul ;aia *are mass-media este repreentata de<
o posturi de radio
o posturi 0=o cotidiene localeo 2 pu$licatii saptam:naleo 2 reviste de culturao 1 pu$licatie peri&dicao
• +ondul de locuinte si calitatea locuirii1.2. PATRIMONIUL CULTURAL SI NATURAL
12
8/17/2019 Proiect Baia Mare
13/23
*(N*'(0' D' #R)0'%0NR# *'D)'=#L#
X ;iserica de lemn
%onstructie maramuresana, monument de arta populara ridicat n anul 13>
n satul %/ec/is n anul 1@3@, acest monument a !ost adus n ;aia *are,
constituindu-se n o$iect de mueu, !orm:nd mpreuna cu alte gospodariitraditionale *ueul etnografc n aer li$er.
X ;iserica VS!:nta 0reimeV
# !ost construita n perioada 11-12> este o constructie n stil $aroc,
av:nd doua turle identice cu acoperisul n !orma de $ul$ n preent !olosita ca lacas
de cult pentru credinciosii romano-catolici, aceasta $iserica este nestrata cu
picturi murale, vitralii si sculpturi, precum si cu un mo$ilier masiv de lemn.
X %asa V)ancu de unedoaraV
#cest edifciu repreinta o parte a !ostului castel medieval ridicat de voievodpentru sotia sa, 'lisa$eta cladirea a !ost terminata de *atei %orvin n anul 14?.
#ceasta cladire este una repreentativa pentru %entrul =ec/i al municipiului $aia
*are. Un spatiul generos al acesteia se organieaa diverse e"poitii n preent find
n administrarea *ueului Wudetean *aramures.
X 0urnul VSte!anV
'ste monumentul de ar/itectura medievala cel mai repreentativ al
municipiului ;aia *are ridicat de catre )ancu de unedoara, aceasta este construit
n stil gotic si are o naltime de peste 4> m. 0urnul a !ost utiliat pentru
supraveg/erea strategica a orasului si pentru paa mpotriva incendiilor.
X Localul *onetariei
%onstruit n perioada 134-13, aceasta se constituie ntr-un o$iectiv
important al orasului actualmente este sediul *ueului Wudetean *aramures.
X 0urnul *acelarilor
#cest edifciu a !ost naltat n secolul al Y=-lea legenda spune ca din acest
turn s-ar f tras glontul care l-a ucis pe Pintea =iteaul.
X =ec/iul an al orasului
#ici se des!asurau n trecut t:rgurile $aimarene. Din anul 1?>, acesta a
servit ca sediu al primariei orasului n preent, n aceasta cladire !unctioneaa
Wudecatoria locala, (otariatul si %olegiul de #vocati.
13
8/17/2019 Proiect Baia Mare
14/23
1.2.? TURSIMUL
Ce&r"# I%&oric
Un acest spaGiu sunt concentrate 44 monumente, o parte din ele find
preentate anterior. ReGeaua stradal6 este tipic medieval6, organiat6 n sistem
moriFc6 n interiorul sistemului de !ortifcaGie al oraFului menGinut n cea mai mare
parte. %ele 3 pieGe principale, P-Ga Li$ert6Gii, P-Ga %et6Gii Fi P-Ga P6cii la care se
adaug6 Fi P-Ga )voarele sunt spaGii ur$ane de mare valoare care mpreun6 cu
cl6dirile care le delimitea6 se constituie n ansam$luri ce defnesc caracterul
specifc al oraFului istoric ;aia *are. %l6dirile cu valoare istoric6, ar/itectural6 sau
am$iental6 sunt numeroase, n procent de ?>C cu !ront continuu la strad6, element
ce con!er6 valoare ansam$lului.
*uee
M"!e"# >> piese Fi documente, care
acoper6 toate perioadele din evoluGia istoric6 a poporului rom:n. *aterialele sunt
grupate Fi alc6tuiesc o serie de colecGii< colecGia de piese ar/eologice, colecGia de
o$iecte de te/nic6 minier6, colecGia numismatic6, colecGia de stampe, colecGia de
sigilii Fi peceGi, colecGia de ceasuri, colecGia de arme etc.
M"!e"# "4e@ea 4e E&o7ra8e i Ar&+ Pop"#ar+ deGine un patrimoniu
remarca$il de civiliaGie Fi cultur6 popular6, concentrat n reervaGia de ar/itectur6
popular6 de pe Dealul +lorilor, repreent:nd case Fi acareturi, ac/iiGionate cu
decenii n urm6 din onele tradiGionale ale udeGului, dar Fi o mare diversitate de
piese< ceramic6, icoane, te"tile, port, etalate n e"poiGia pavilional6 din locaGia
!ostului 0eatru de var6.
#Hat n apropierea Stadionului, la poalele Dealului +lorilor, acesta are dou6
componente<
14
8/17/2019 Proiect Baia Mare
15/23
1. ReervaGia etnografc6 interonal6 n aer li$er - e"tins6 pe o supra!aG6 de
apro"imativ 12 /a, cuprinde gospod6rii G6r6neFti tradiGionale din diverse one ale
udeGului
2. '"poiGia pavilionar6 T cuprinde colecGii de o$iecte rustice autentice,
legate de ocupaGiile G6ranilor< colecGia de ceramic6, colecGia de Ftergare populare,colecGia de icoane pe sticl6 Fi lemn.
M"!e"# "4e@ea 4e Ar&+ Ce&r"# Ar&i%&ic Baia Mare. *iFcarea
plastic6 ;6im6rean6 se poate l6uda cu numeroase iniGiative Fi proiecte de
anvergur6< ta$ere de pictur6 Fi sculptur6 0a$6ra de sculptur6 %6r$unar, saloane
de toamn6 sau prim6var6 Salonul )nternaGional de gravur6 mic6- *ueul +lorian,
e"poiGii personale, medalioane plastice etc.
Situat pe str. 1 *ai, mueul are n patrimoniu peste 2.>> de lucr6ri de
pictur6, sculptur6, grafc6 Fi art6 decorativ6.M"!e"# 4e Miera#o7ie este un mueu unic nu doar pentru ;aia *are ci Fi
n Gar6, printre puGinele n 'uropa Fi n lume de acest gen, cu un patrimoniu
e"cepGional de roci Fi Hori de min6.
'ste unul dintre cele mai importante o$iective de acest gen din 'uropa, a
c6rui estre este alc6tuit6 dintr-un num6r de peste 15.>>> eFantioane mineralogice.
#rii proteate e"istente la nivelul *unicipiului ;aia *are Fi a onelor limitro!e
Un ona *unicipiului ;aia *are e"ist6 urm6toarele arii naturale proteate<
ReervaGia !osili!er6 %/iu$aia, cu o supra!aG6 de 5>/a, de tipul
paleontologic6.
Lac"# a#(a%&r" - Baia Sprie
#mplasat ntr-o mic6 depresiune !ormat6 n urma surp6rii lucr6rilor miniere
de e"ploatare de pe flonul DomniFoara n anii 1@1@-1@2>, Lacul #l$astru are origine
antropic6. %a urmare a conGinutului de sul!uri din vec/ile e"cavaGii miniere, apa
acumulat6 n lac are o culoare verde intens. Prin c/imismul apelor sale, Lacul
#l$astru este unic n Rom:nia.
Pe&era V+#eii o'c"&ei
PeFtera =6lenii Jomcutei !ost descoperit6 n anul 1@ Fi se aH6 la altitudine
de 3> m, av:nd devoltarea de 1 m, o singur6 intrare Fi are supra!aGa de 5.>> /a.
PeFtera este un sit ar/eologic din epoca $ronului loc ritual cu resturi ceramice
acestea find motivele care au dus la ocrotirea ei.
15
8/17/2019 Proiect Baia Mare
16/23
T+"# #"i D"'i&r"
#Hat pe teritoriul administrativ al municipiului ;aia *are, n localitatea
;lidari, are supra!aGa de 3,>> /a. 0ur$6ria 06ul lui Dumitru este amplasat6 pe
platoul constituit din andeite piro"enice, situat pe culmea dintre =alea Sturului Fi
=alea ;railor. Un milocul tur$6riei se aH6 un oc/i de ap6, av:nd dimensiuni de 15 "2> m, cu deversare spre vest =alea Sturului, dar este drenat6 Fi spre est spre
=alea ;railor.
Re!era@ia Crea%&a Coco"#"i
ReervaGia este amplasata n *unGii 9ut:i, n udeGul *aramureF, la o
distant6 de apro"imativ 35 Qm de oraFul ;aia *are. Un cadrul reervaGiei se
evidenGia6 V%reasta %ocoFuluiV, care d6 numele reervaGiei, repreent:nd o colin6
ascuGit6, crenelat6, de circa 2>> m lungime, aHat6 la o altitudine medie de 12>> m,
cu o orientare spaGial6 aproape vertical6, dup6 direcGia (= - S'. La sud de creastaprincipalZ se aHZ centrele miniere ;aia *are, ;aia Sprie Fi %avnic, centrul turistic
*ogoFa Fi %omple"ul Juior, iar la nord, peisaul idilic cuprinde t6urile de munte
%/endroaiei Fi *or6renilor.
Cei#e T+&ar"#"i
#ria natural6 proteat6 %/eile 06tarului este situat6 n comuna DeseFti, satul
*ara, n supra!aG6 de 15,>> /a Fi lungimea de >, Qm. Depresiunea vulcanic6
06taru, care are o reGea /idrografc6 important6, a !ost drenat6 prin %/eile
06tarului, apele sculpt:nd un defleu n roci vulcanice dure.
Co#oae#e 4e #a Li'pe4ea
ReervaGia %oloanele de la Limpedea se aH6 n localitatea ;aia *are,
cartierul +erneiu, av:nd supra!aGa de 3.>> /a.
Re!era@ia Ar(ore&e#or 4e ca%&ai co'e%&i(i#i
ReervaGia se aH6 n nordul localit6Gilor 06uGii *6g/er6uF, =alea ;orcutului,
;aia *are Fi 06uGii de Sus n versantul sudic a munGilor )gniF Fi are supra!aGa de 5>>
/a. Scopul administr6rii reervaGiei este cel de conservare a /a$itatelor naturale, a
Horei Fi !aunei s6l$atice, a diversit6Gii $iologice, precum Fi devoltarea dura$il6 a
onei.
1.2.* CALITATEA MEDIULUI
%lima
1
8/17/2019 Proiect Baia Mare
17/23
[ona municipiului ;aia *are are unele caracteristici specifce, mai aparte,
datorita e"istentei lantului carpatic ce ndeplineste rolul $enefc de paravan,
mpiedic:nd intemperiile reci dinspre nord-est. #Hata la adapost, depresiunea are
un climat de nuanta mediteraneana, cu ierni $l:nde, !ara mari viscole, cu veri
racoroase, prelungite si un ec/ili$ru atmos!eric !avora$il. 0emperatura aeruluiatinge cota medie, multianuala de @,%. *edia lunii ianuarie se ridica la -2.4%, iar
a lunii iunie la 1@,@%. Precipitatiile atmos!erice sunt n general constante,
totali:nd o medie anuala de @ mm.
=:nturile nu preinta caracteristici deose$ite. Datorita imo$iliarii maselor
de aer n depresiune, se nregistreaa perioade lungi de calm atmos!eric, !apt ce
inHueteaa negativ starea de poluare a orasului.
Reteaua /idrografca este repreentata, n principal, de r:ul Sasar, lung de
31, Qm, care stra$ate orasul de la est la vest colect:nd apele r:urilor %/iu$aia si+iria, a p:raielor S!. )on, Rosu si ;orcut. Pe r:ul +iria, la 5 Qm distanta de centrul
orasului, s-a construit ;araul de la Str:mtori 52 m naltime prin care s-a creat un
lac de acumulare n supra!ata de 11> /a ce asigura reerva de apa pota$ila a
centrului ur$an. La aceasta se adauga VLacul ;odiV de la +erneiu si lacul de la
*ogosa, create prin $arae artifciale. 'le constituie ndragite locuri de agrement.
0re$uie amintita aici e"istenta unor ivoare de apa minerala pe =alea ;orcutului, la
Nsturoi si +iria.
Un ona e"ista reervatii naturale cu caracter geologic< %reasta %ocosului,
%/eile 0atarului, reervatia !osiliera de la %/iu$aia, Lacul al$astru din ;aia Sprie,
pestera =alenii Somcutei cu specifc speologic.
De asemenea sunt ocrotiti< ar$orii de castani comesti$ili, ar$oretele de
gorun, padurea de stear de la ;avna.
)n ceea ce priveste curatenia orasului, Primaria *unicipiului ;aia *are are
contracte inc/eiate pentru salu$ritate stradala. )n ona central6 a municipiului, find
o densitate mai mare de di!erite activit67i comerciale, se acord6 o importan76
deosi$it6 din punct de vedere al intre7inerii acestor arii.
Periodic, n prima s:m$6t6 din lunile )anuarie, #prilie, )ulie, ctom$rie, la
comand6 se ridic6 de la persoanele fice de pe raa municipiul ;aia *are aparate
electrocasnice 8i electronice televioare, !rigidere, caseto!oane, imprimante, P%,
etc.
1
8/17/2019 Proiect Baia Mare
18/23
0otodat6 e"ist6 in permanen76 la rampa de depoitare a de8eurilor situat6 la
iesirea din ora8 c6tre Satu (ou de Wos, n apropiere de drumul de centur6, un
container dedicate acesti scop.
%olectare selectiv6< aplic:nd regula celor 3 R Recuperare, Reciclare,
Regenerare se colecteaa de8euri din carton, pet, plastic, metal reultate dinactivit67i de produc7ie sau casnice.
%olectare de8euri menaere< activitatea de $a6 a societ67ii care const6 in
ridicarea transportul 8i depoitarea di!eritelor de8eurii menaere. #ceasta se
de8!68oar6 ilnic cu un num6r insemnat de angaa7i, 8i implic6 o $a6 material6
care const6 n utilae specifc activit67ii
1.3 #nalia S0
S-PN(%0' 0#R)
)nitiativa de progres si devoltare
)mportante resurse naturale in ona
?>>> persoane angaate n industrii creative
me8te8uguri tradi7ionale
-companii locale importante #ramis, )talso!a-(atui, \uicQ*o$ile
8coli pro!esionale -universit67i
o$iective de patrimoniu valoros, reper %olonia Pictorilor, %inema *inerul,turnul %upromP/oeni", %asa PoQol, %asa )ancu de un
edoara,;astionul *6celarilor, Reervorul de #p6 - patrimoniu natural $ogat
Reerva7ia (atural6 %astanetele %omesti$il,Lacuri, +iria, +erneiu, ;lidari
- !ond !orestier, relie!, clim6
-PN(%0' SL#;'
-comunicare 8i promovare turistic6 sla$ devoltat6
leg6tur6 economic6 insufcient speculat6 ;aia *are*aramure8
industrii creative cu cea mai mare pondere ?>C n produc7ia de mo$ilier
produc7ie de mas6
valoare ad6ugat6 mic6
inova7ie a$sent6 sau pu7in integrat6 n economie
!or76 de munc6 sla$ califcat6
1?
8/17/2019 Proiect Baia Mare
19/23
o!erta educa7ional6 este pu7in corelat6 cu pia7a muncii 8i nu !ormea6
personal de nalt6 califcare
-PR0N()0#0)
-comunicare 8i promovare turistic6 sla$ devoltat6
leg6tur6 economic6 insufcient speculat6 ;aia *are*aramure8
industrii creative cu cea mai mare pondere ?>C n produc7ia de mo$ilier
produc7ie de mas6
valoare ad6ugat6 mic6
inova7ie a$sent6 sau pu7in integrat6 n economie
!or76 de munc6 sla$ califcat6
o!erta educa7ional6 este pu7in corelat6 cu pia7a muncii 8i nu !ormea6
personal de nalt6 califcare
0-#*'()(0#R)
-comunicare 8i promovare turistic6 sla$ devoltat6
leg6tur6 economic6 insufcient speculat6 ;aia *are*aramure8
industrii creative cu cea mai mare pondere ?>C n produc7ia de mo$ilier
produc7ie de mas6
valoare ad6ugat6 mic6
inova7ie a$sent6 sau pu7in integrat6 n economie
!or76 de munc6 sla$ califcat6 o!erta educa7ional6 este pu7in corelat6 cu pia7a muncii 8i nu !ormea6
personal de nalt6 califcare
1.) ANALI/A DIAGNOSTIC
Un preent, ;aia *are este de7in6toarea unei mo8teniri eterogene, cu
avantae 8i deavantae n ceea ce prive8te economia, societatea 8i cultura. Poi7ia
mai cur:nd iolat6, at:t geografc, c:t 8i istoric, a pus-o la !rontiera principalului
sistem cultural 8i ur$an din Rom:nia. 0otu8i, acest lucru i-a o!erit o ocaie e"celent6
de a conserva mo8tenirea ar/aic6 8i !olcloric6 a regiunii, c:t 8i de a devolta o
mentalitate a determin6rii 8i a reisten7ei. De8i ;aia *are a reu8it s6 se adaptee la
colapsul epocii mineritului industrial, o parte din structura fic6, social6 8i
economic6 a ora8ului continu6 s6 preinte limit6ri cone"e< e"ist6 spa7ii ur$ane care
1@
8/17/2019 Proiect Baia Mare
20/23
sunt contaminate, e"ist6 oameni care se con!runt6 cu s6r6cia 8i e"cluiunea social6
8i al7ii care aleg s6 lucree n str6in6tate sistemul de educa7ie nu este nc6
competitiv 8i inovator, iar capacitatea de a cl6di valoare ad6ugat6 semnifcativ6 8i
de a !ace !a76 unei competi7ii europene reale este nc6 defcitar6.
;aia *are are un patrimoniu cultural consistent, de e"emplu renumita%olonie a Pictorilor, a c6rei mo8tenire se constituie ast6i n cea mai mare
organia7ie de arti8ti plastici pro!esioni8ti din Rom:nia. Un municipiu, 8i are sediul
una dintre cele mai active $i$lioteci pu$lice din 7ar6, cu cea mai mare rat6 de cititori
din nord-vestul 76rii 8i 12 fliale desc/ise n lume. (u e"ist6 nicio alt6 on6 din 7ar6
care s6 ai$6 o cultur6 muical6 !olcloric6 8i ar/aic6 at:t de puternic6, nici care s6
g6duiasc6 un centru de me8te8uguri tradi7ionale at:t de coagulat. 0e/nicile 8i
practicile maramure8ene de sculptur6 8i ar/itectura n lemn sunt unice 8i au !ost
apreciate de organia7ia N('S% drept valori ale patrimoniului universal. Un plus,industriile creative locale sunt puternice 8i inHuen7ea6 semnifcativ produc7ia
na7ional6 de mo$ilier. Dimensiunea 8i num6rul ini7iativelor antreprenoriale sunt
semnifcative, n special cele ale tinerilor, unele dintre acestea urc:nd n v:r!ul
clasamentului din domeniile lor de activitate.
1. MISIUNE, OBIECTIVE, MASURI
*isiunea strategiei culturale este aceea de a devolta toate tipurile de capital
cone"e culturii care e"ist6 ntr-un ora8< social, cultural, economic6, fic 8i sim$olic.
Prin urmare, ac7iunile strategiei sunt concentrate pe aceste scopuri generale 8i
opera7ionaliate cu autorul unor o$iective specifce, ac7ion:nd asupra situa7iilor 8i
pro$lemelor curente, ntr-un mod proactiv, proft:nd de oportunita7ile create 8i
trans!orm:ndu-le n pove8ti de succes.
Se propune modelarea 8i dimensionare de proiecte inovative, !olosind modelul Ilean
start-upK n industriile creative, c:t 8i n sectoarele pu$lice 8i educa7ionale,
m$un6t67ind viteele de trans!er de cuno8tin7e. Scopul strategie este acela de a
promova, testa, implementa 8i e"porta un nou model sustena$il de economie
$aat6 pe cultur6 8i creativitate, unul care s6 poat6 umple golul de credi$ilitate al
capacit67ii antreprenoriale 8i al practicilor din macroeconomie, generat de cria
anului 2>>?. Nna dintre direc7iile de ac7iune se constituie n devoltarea de
competen7e prin g6duirea unor e"per7i interna7ionali, prin cascadarea trans!erului
de cuno8tin7e n r:ndul comunit67ii locale, devolt:nd capacitatea antreprenorial6,
2>
8/17/2019 Proiect Baia Mare
21/23
empatia, g:ndirea lateral6, a$ilit67ile de comunicare 8i pe cele te/nice. Un plus,
misiunea este aceea de a 8terge grani7ele 8i $arierele prin !acilitarea cola$or6rilor,
ini7ierea de noi parteneriate 8i reiden7e multina7ionale, pentru a putea intensifca
sc/im$ul de produse 8i servicii culturale n spa7iul 'uropei %entrale 8i de 'st.
Sc/im$area are la $a6 educa7ia, practicile culturale se !ormea6 n !amilie,structura de reisten76 a comunit67ii $6im6rene. 'duca7ia cultural6 este devoltat6
8i cultivat6 n interiorul teritoriului !ertil al !amiliilor noastre. #st!el, strategia a
identifcat !emeile 8i mamele ca find cei mai puternici agen7i ai sc/im$6rii sociale,
ntruc:t repreint6 universalitatea, tind s6 fe mai He"i$ile, mai intuitive 8i /ot6r:te
8i sunt primele care adopt6 8i promovea6 devoltarea personal6 n practicile
sociale.
Strategia de Devoltare %ultural6 a *unicipiului ;aia *are sta$ile8te @ o$iective
maore, corespun6toare celor tipologii de capital cartate< uman, cultural,economic, patrimonial, sim$olic 8i administrativ. #ceste o$iective sunt cele care
permit punerea n oper6 8i atingerea viiunii unui pol cultural sustena$il, prosper,
activ 8i atractiv.
CAPITAL UMAN: Comunitate coezivă, incluzivă, multiculturală, societate
descisă
%apitalul uman devine poten7at 8i ec/ili$rat prin consolidarea cu unei comunit67i
coeive, incluive, multiculturale, prin asigurarea unei societ67i desc/ise. Nnul
dintre rolurile asumate n misiune este acela de a asigura devoltare comunitar6
coeiv6 prin intermediul culturii. $iectivul este servit printr-o serie de direc7ii de
ac7iuni strategice, care se apleac6 asupra unor pro$lematici 8i necesit67i specifce.
CAPITAL CULTURAL Devoltarea capitalului cultural este servit6 de 4 o$iective
maore, care 7intesc toate componentele sectorului cultural< produs, o!ert6,
produc6tor, consumator. Produse culturale, artistice !i creative de "naltă
calitate
%re8terea calit67ii produselor culturale, artistice 8i creative necesit6 crearea unui
mediu concuren7ial, c:t 8i a unui mediu educa7ional care permit6 trans!erul de
cuno8tin7e ntre generatorii de con7inut cultural. Digitaliarea culturii, introducerea
inova7iei n actul cultural repreint6 un pas esen7ial n cre8terea randamentului 8i a
per!orman7ei produselor culturale. *ai mult, n acela8i mod, este de ncuraat
devoltarea de produse culturale sincretice, comple"e, care n7eleg nevoia
21
8/17/2019 Proiect Baia Mare
22/23
provoc6rii n procesul de evolu7ie 8i oportunitatea generat6 de miarea artelor 8i
utiliarea acestora ntr-un conte"t inedit.
CAPITAL #C$N$MIC #conomie competitivă prin capitalizarea economică a
resurselor culturale !i creative
Devoltarea industriilor creative 8i a turismului cultural constituie fecare,alternative de devoltare a capitalului economic asociat culturii 8i creativit67ii.
%apitaliarea economic6 a tradi7iilor, al6turi consolidarea ora8ului ca pol al
designului specialiat 8i de ncuraarea antreprenoriatului creativ pot repreenta
oportunit67i 8i p:rg/ii de devoltare economic6 a ntregii comunit67ii prin
modifcarea structurii mediului privat, la nivel de rela7ii, ponderi 8i productivitate.
Devoltarea inova7iei n economia creativ6, dar 8i integrarea te/nologiei n procesul
creativ au puterea de a consolida industriile creative 8i totodat6 statutul economic
regional al ora8ului.CAPITAL %IM&$LIC $ra! cu o ima'ine pozitivă, pol cultural european
Devoltarea capitalului sim$olic este construit6 8i constituit6 prin devoltarea
tuturor celorlalte tipuri de capital, dar 8i printr-o comunitate atent cali$rat6.
%re8terea prestigiului 8i imaginii ora8ului prin cultur6 poate repreenta o
oportunitate, at:t timp c:t utiliarea vectorilor de imagine 8i a evenimentelor cu
capacitate comunica7ional6 e"istent6 este !olosit6 coerent de c6tre ora8 pentru a
pune n aplicare o strategie de re$randing ur$an.
CAPITAL ADMINI%T(ATI) Administra*ia, sprijin pentru cultură !i dezvoltare
sustena+ilă %re8terea per!orman7ei n administra7ia pu$lic6 local6 n ceea ce
privesc tematicile 8i pro$lematicile culturale este necesar6, ca parte component6 a
sectorului cultural, prin leg6turile str:nse 8i coordonatoare pe care aceast6 le are n
raport cu devoltarea cultural6. 9enerarea de noi structuri administrative cu
competen7e n domeniul culturii poate constitui o solu7ie, utili:nd o politic6
specifc6 8i per!ormant6 de resurse umane, care s6 atrag6 talente pentru o
gestionare efcient6 8i inteligent6 a $ugetelor de cultur6, n raport cu o$iectivele
propuse de preenta strategie.
CAPITAL PAT(IM$NIAL, I-IC In.rastructură culturală +ine dezvoltată,
diversă, reprezentativă
22
8/17/2019 Proiect Baia Mare
23/23
BIBLIOGRAIE
ttp://0001+aiamare1ro/ro/Descopera2&aia2Mare/$rasul2&aia2Mare/Istoria2
orasului/Istoria2orasului/
ttp://0001'idulprimariilor1ro/list/cit34allDetails/MUNICIPIUL5&AIA5MA(#
/67896
ttp://0001primarie1multinet1ro/+aiamare/date5stat1tm
ttp://0001in.omm1ro/ro/detalii/somajul2in2scadere2.ata2de2octom+rie2
rata2somajului2la29289procent2in2luna2noiem+rie
23
http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.primarie.multinet.ro/baiamare/date_stat.htmhttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/MUNICIPIUL_BAIA_MARE/174315http://www.primarie.multinet.ro/baiamare/date_stat.htmhttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.infomm.ro/ro/detalii/somajul-in-scadere-fata-de-octombrie-rata-somajului-la-3-43procent-in-luna-noiembriehttp://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/http://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/