Post on 03-Feb-2016
description
PROIECT
PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
POSTLICEAL
FILIERĂ TEHNOLOGICĂ NIVEL 5 DE CALIFICARE
TEMA PROIECTULUI
VALEA TELEAJENULUI – VALEA SLĂNICULUI: UN
TRASEU TURISTIC MIRIFIC
CURSANT,
MIHAI-POPESCU COSTINA STEFANIA
2015
1
Cuprins
Argument……………………………………………………………………………….…pag.1
Capitolul I. Agenţia de turism, principalul intermediar în Industria Turismului…. pag.2
MAI AM LA CUPRINS DE FACUT
2
Argument
Tema proiectului „ Valea Teleajenului – Valea Slănicului - un traseu turistic
mirific” se înscrie în sfera conținuturilor abordate, în cadrul modulelor studiate pe parcursul
celor doi ani de școală postliceală, fiind reprezentative pentru oglindirea competențelor
profesionale dobândite în calificarea urmată, agent de turism – ghid.
Proiectul reprezintă o trecere în revistă a aspectelor teoretice privind noțiunile de
turism și turist, precum și cele de agenție de turism și tipologia acesteia, cadrul legal de
funcționare, personalul agenției de turism punând accent pe activitatea agentului de turism -
ghid.
De asemenea, tema abordată pune în valoare prin intermediul unui produs turistic de tip
circuit o zonă turistică importantă a țării noastre. În acest context al unui produs turistic de tip
circuit, intră în scenă agenția de turism ca principal realizator și distribuitor al produselor
turistice. Scopul acesteia este de a satisface cerințele pieței turistice, folosind în acest sens
toate categoriile de resurse, iar cele umane fiind foarte importante. Prin profesionalismul
acestora, agenția de turism poate pe de o parte să satisfacă cele mai exigente dorințe, iar pe de
altă parte să pună în valoare potențialul turistic atât al țării noastre, cât și al lumii.
Organizarea și funcționarea agenției de turism, operațiunile tehnice derulate în
cadrul acesteia, au fost teme studiate pe parcursul modulelor, impuse prin planul de
învățământ al anilor I și II postliceal, în această perioadă fiind dobândite competențele tehnice
specifice calificării ‘Agent de turism ghid’:
Vânzarea produselor turistice
Coordonarea activității turistice
Întocmirea programului activității turistice
Încheierea contractelor cu clienții
Promovare produsului turistic
Analizarea ofertei turistice
Organizarea agenţiei de turism
3
Capitolul IAgenţia de turism, principalul intermediar în
Industria Turismului
1.1 Repere istorice şi conceptuale ale activităţii de turism
Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de
activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot
mai mare de ţări ale lumii.
Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul
acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare.
La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în
desfăşurarea sa, ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă, turismul
acţionează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării.
Deşi considerat de cei mai mulţi dintre experţii în domeniu un fenomen specific epocii
contemporane, turismul s-a cristalizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi ca atare,
primele încercări de definire şi caracterizare a lui datează din aceasta perioada.
Timp de un secol de la apariţie, turismul a avut o evoluţie relativ lentă, ceea ce s-a
reflectat şi în planul clarificărilor conceptuale.
După cel de-al doilea război mondial, mai exact începând cu anii 1960, şi ca urmare a
profundelor transformări din economia mondială, turismul cunoaşte o expansiune deosebită -
de unde şi caracteristica pe care i-o atribuie numeroşi autori, aceea de "fenomen specific lumii
moderne" - antrenând tot mai multe resurse şi un număr în creştere de ţări şi organisme.
Transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis a început o dată cu secolul
XIX-lea şi s-a manifestat, în primul rând, prin creşterea numărului de călători englezi ce se
îndreptau în mod special în Franţa, Elveţia, Italia. De-a lungul anilor, turismul a căpătat
diverse definiţii, unele punând accent mai ales pe latura de agrement.
Din punct de vedere etimologic cuvântul ,,TURISM” provine din termenul
englezesc ,,TO TOUR” (a călători, a colinda), având deci semnificaţia de excursie. Creat în
Anglia în secolul al XVIII-lea, desemnând iniţial acţiunea de a voiaja în Europa, acest
anglicism derivă la rândul său din cuvântul francez ,,TOUR” (călătorie, mişcare în aer liber,
plimbare, drumeţie) şi a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne, pentru a exprima
forme de călătorie care urmăresc cu preponderenţă un scop de agrement, de recreere.
Termenul francez ,,TOUR” derivă din cuvântul grecesc TOURNOS şi respectiv din cel latin
TURNUS, păstrând semnificaţia de circuit, în sensul de călătorie. Unii experţi acceptă şi
4
ipoteza originii ebraice a cuvântului: în ebraica antică TUR corespundea noţiunii de călătorie,
descoperire, recunoaştere, exploatare.
În consecinţă, noţiunea de turism exprimă acţiunea de a vizita diferite locuri şi
obiective atractive, pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând deplasarea, cât şi
şederea temporară în localităţile alese ca destinaţie pentru petrecerea timpului liber.
Pot fi identificate formele principale ale turismului:
a) turism intern – rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acesteia;
b) turism receptor - non-rezidenţii călătoresc în ţara dată;
c) turism emiţător – rezidenţii ţării date care călătoresc în alte ţări;
Aceste trei forme de bază pot fi asociate în modalităţi diferite, dând naştere altor
categorii ale turismului:
*Turism interior, forma ce regrupează turismul intern şi turismul receptor
*Turismul naţional, constituit din turismul intern şi turismul emiţător;
*Turismul internaţional, alcătuit din turismul receptor şi turismul emiţător
Vizitatorii sunt grupaţi, după rezidenţă, în vizitatori internaţionali şi vizitatori interni,
iar fiecare categorie este, la rândul ei, subdivizată în turişti şi excursionişti. Vacanţierul este
persoana care realizează o călătorie de cel puţin 4 zile.
Motivele călătoriei sunt :
- loisir, recreere şi vacanţă ;
- vizite la rude şi prieteni ;
- afaceri şi motive profesionale;( participarea la reuniuni, conferinţe, participarea la activităţi
sportive,etc.)
- tratament medical ;
- religie /pelerinaje ;
- alte motive (tranzit, alte activităţi)
1.2. Agenţii economici din turism şi particularităţile activităţii lor
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor turistice se realizează de către agenţii
economici de turism.
Agenţii economici din turism pot fi:
a) persoane juridice: - cu capital privat, de stat, mixt, cooperatist;
- cu capital străin;
- asociaţii familiale
5
b) persoane fizice: - prestatori de servicii specifice;
În funcţie de natura activităţii desfăşurate, agenţii economici din turism se împart în:
a) agenţii prestatori direcţi de servicii turistice;
b) agenţii cu rol intermediar între agenţii economici prestatori direcţi de servicii
turistice şi turişti;
a) Agenţii prestatori direcţi de servicii turistice desfăşoară o mare diversitate de
activităţi economice (care pot avea în totalitate un caracter turistic sau numai parţial)
determinate de complexitatea motivaţiilor turistice.
*Agenţii economici prestatori de servicii în totalitate turistice:
- agenţii prestatori de servicii turistice de transport turistic (rutier, pe cale ferată, aeriană,
naval, pe cablu)
- agenţii prestatori de servicii hoteliere şi servirea mesei în localităţi, staţiuni şi trasee turistice;
- agenţii prestatori de servicii de tratament în cadrul staţiunilor balnear-turistice sau
localităţilor cu dotări balneare;
- agenţii prestatori de servicii de agreement – divertisment, sportive, cultural, distracţii şi alte
asemenea activităţi destinate turiştilor;
- agenţii prestatori de servicii complementare pentru turişti sau agenţii de turism: servicii de
asigurări, servicii de vize, rezervări-închirieri, informaţii, consultanţă, construcţii turistice,
realizarea de materiale publicitare, asociaţii profesionale, învăţământ-educaţie.
*Agenţii economici cu activitate turistică parţial:
- întreprinderi furnizoare de gaze, transport de construcţii textile, agricole, industriale,
transport urban, telecomunicaţii, farmaceutice, financiar-bancare;
b) Agenţii de turism cu rol de intermediari intre agenţii prestatori direcţi de
servicii turistice si turişti.
Aceştia se pot clasifica în:
- agenţii tour-operatori specializaţi numai în organizarea aranjamentelor pe care le
comercializează pe baza de contracte prin intermediul unor agenţii de turism;
- agenţii de turism cu activitate de vânzare a aranjamentelor turistice organizate de tour-
operatori (similar agenţiei de voiaj din străinătate);
- agenţii cu activitate mixtă de tour-operatori şi de vânzare directă către turişti a
aranjamentelor turistice proprii sau ale altor tour-operatori.
Activitatea Tour-operatorilor
Spre deosebire de agenţiile de voiaj, tour-operatorii sunt întreprinderi de mari
dimensiuni, puternic concentrate pe plan naţional şi internaţional. Specializarea tour-
6
operatorilor în fabricarea voiajelor forfetare îi diferenţiază de agenţii de voiaj, care nu intervin
decât în comercializarea produselor turistice. Tour-operatorii au deci statutul de agenţii de
voiaj, dar şi de societate care “fabrică şi vinde” forfetar, produsele turistice integrate. Produsul
tour-operatorilor este pachetul de servicii (de divertisment, plimbări, închirieri de maşini şi alte
servicii).
Pachetele de servicii turistice reprezintă combinaţia a cel puţin două dintre
următoarele trei grupe de servicii, cu condiţia ca durată neîntreruptă a acestora să depăşească
24 de ore sau să cuprindă o înoptare, şi anume:
A. transport
B. cazare
C. alte servicii cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement etc.
- pentru acest pachet, turistul plăteşte un preţ mai mic decât dacă ar achiziţiona toate aceste
servicii separate, şi pe cont propriu.
Tour-operatorii funcţionează ca:
- angrosişti de servicii turistice;
- agenţii de voiaj detailiste (vând servicii pe care le distribuie direct publicului, în
propriile lor filiale şi agenţii).
Chiar dacă pentru multe ţări, în special cele din Europa, agenţia de turism joacă un rol
important în distribuţia produselor turistice, nici celelalte mijloace de comercializare nu sunt
de neglijat şi sunt din ce în ce mai prezente pe piaţă.
1.3.Conceptul şi tipologia agenţiei de turism
Prototipul clasic al intermediarilor la care apelează în majoritatea cazurilor
organizaţiile de turism (canalele indirecte de distribuţie a produselor turistice) este agenţia de
turism. Agenţiile de turism au rolul unor societăţi comerciale de distribuţie care facilitează
contactele între clientela turistică potenţială şi firmele prestatoare de servicii turistice (hoteluri
şi restaurante, transportatori, unităţile de agrement etc.) dintr-o anumită zonă receptoare (ţară,
localitate) aleasă de turişti ca destinaţie pentru vizitarea şi petrecerea vacanţelor.
În consecinţă, agenţiile de turism organizează, oferă şi derulează, o gamă diversificată
de aranjamente turistice, care includ deplasarea, sejurul şi agrementul turiştilor în cadrul
călătoriilor întreprinse. Astfel, în final, în produsul turistic oferit se materializează nu numai
serviciile prestatorilor, ci şi logistica de combinare a acestora cu serviciile proprii ale
agenţiilor, ceea ce contribuie la conferirea unui grad mai ridicat de originalitate a produselor
turistice şi unei satisfacţii mai mari pentru consumatorii acestora.
7
În literatura de specialitate şi în terminologia Organizaţiei Mondiale a Turismului
(OMT) se foloseşte noţiunea de agenţie de voiaj, care diferă conceptual şi terminologic de
conceptul românesc. În ţările cu activitate turistică intensă, agenţia de voiaj este o firmă
independentă sau o reţea de firme având ca obiect rezervarea şi comercializarea biletelor
pentru mijloacele de transport şi vânzarea produselor turistice “fabricate” de către tour-
operatori.
Astfel, după activitatea tehnică desfăşurată şi dimensiunea agenţiei, se disting trei
mari grupe: agenţii tour-operatoare şi engrosiste, agenţii detailiste şi agenţiile mixte.
Cuvântul tour-operatoare este un anglism care se aplică oricărei agenţii de voiaj care
organizează şi operează voiaje, dar în limbajul turistic acest termen se aplică în special acelor
agenţii de voiaj care:
- sunt mari grupuri de societăţi, constituite prin integrare pe orizontală cu alte agenţii de
voiaj, sau verticală cu companii aeriene, lanţuri hoteliere, companii de autocare etc,;
- utilizează mijloace de transport şi spaţii de cazare proprii şi beneficiază de sinergiile
grupului din punct de vedere al costurilor şi al comercializării;
- operează la nivel informaţional;
- înregistrează cifre mari de clienţi şi de vânzări.
1.4 Cadrul legal de funcţionare al agenţiei de turism
Agenţii economici din turism reprezintă societăţi comerciale sau persoane fizice
autorizate care prestează sau comercializează servicii turistice.
Indiferent de tipul lor îşi pot desfăşura activitatea de oferire şi comercializare a
serviciilor şi pachetelor de servicii turistice numai pe baza unei licenţe eliberate de Ministerul
de Resort.
Licenţa de turism reprezintă documentul prin care se atestă capacitatea agenţiei de
turism de a comercializa pachete de servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru
turişti.
Licenţele de turism (în funcţie de complexitatea obiectului de activitate) pot fi: licenţă
de turism pentru agenţia detailistă şi licenţă de turism pentru agenţia tour-operatoare.
Licenţa de turism are următoarele particularităţi:
- se eliberează de către Ministerul Turismului la cererea agenţilor economici;
- se vizează de către Ministerul Turismului din 3 în 3 ani;
- agentul economic solicită vizarea cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului
de 3 ani de la ultima viză;
8
- nerespectarea condiţiilor şi criteriilor în baza cărora s-a eliberat licenţa este sancţionată
cu suspendarea sau retragerea ei;
- nu este transmisibilă;
- se afişează în copie autentificată la loc vizibil în incinta agenţiei.
Documentele pe care agentul de turism le va prezenta Ministerului Turismului în
vederea obţinerii licenţei de turism sunt:
a. cerere de eliberare a licenţei de turism;
b. certificate de constatator de la oficiul Registrului Comerţului din care să rezulte următoarele
informaţii:
- obiectul de activitate al societăţii;
- structura acţionariatului;
- datele de identificare a societăţii ce se înscriu în certificatul de înmatriculare;
- sediul punctului de lucru unde se înfiinţează agenţia de turism
c. copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce agenţia de turism;
d. copie de pe contractul de muncă al persoanei care deţine brevetul de turism;
Termenul de soluţionare este de 30 de zile, iar eliberarea licenţei se face după
consultarea cu reprezentanţii din teritoriu ai asociaţiei profesionale de profil şi verificarea la
faţa locului a îndeplinirii criteriilor minime legale;
Situaţii în care licenţa de turism se suspendă::
- comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizează fără respectarea reglementărilor
legale ;
- neasigurarea de ghizi atestaţi pentru programele turistice;
- utilizarea de autocare necalificate;
- asigurarea de servicii de cazare şi alimentaţie în structuri de primire turistice care nu deţin
certificate de clasificare;
- funcţionarea agenţiei de turism fără ca persoana care asigură conducerea să deţină brevet de
turism;
- se suspendă din oficiu pe perioada în care agentul economic nu are încheiata poliţa de
asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agenţiei;
- atunci când, cu ocazia verificărilor efectuate în vederea vizării licenţei de turism se constată
că nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acesteia, licenţa se suspendă
până la remedierea deficienţelor.
Suspendarea se face pentru o perioadă de până la un an.
- Licenţa de turism se retrage în următoarele situaţii:
- Când se repetă una din situaţiile pentru care licenţa a fost suspendată;
9
- Agentul economic renunţă la desfăşurarea activităţii de turism;
- Licenţa de turism e transmisă (în scopul utilizării) altui agent economic care nu a obţinut
licenţa;
- Când agentul economic nu mai îndeplineşte criteriile care au stat la baza eliberării licenţei;
- Se retrage din oficiu în termen de 15 zile prin scrisoare recomandată dacă la verificarea
efectuată de reprezentanţii Ministerului se constată că agenţia de turism nu mai funcţionează la
sediul înscris în licenţa de turism;
Titularul unei licenţe de turism retrase nu mai are dreptul să solicite eliberarea unei noi
licenţe timp de 2 ani de la data retragerii.
Ministrul Turismului publică periodic lista cuprinzând acte de turism suspendate sau
retrase.
O persoană fizică, pentru a putea conduce o unitate prestatoare de activităţi turistice
(hotel, motel, sat de vacanţă, agenţie de turism, unitate de alimentaţie) trebuie să beneficieze
de brevet de turism.
Brevetul de turism reprezintă actul prin care se atestă capacitatea profesională unei
persoane fizice de a conduce o unitate prestatoare de activităţi turistice.
Documentele pe care o persoană trebuie să le prezinte în vederea obţinerii brevetului de
turism sunt:
a. cererea;
b. C.V. cu declaraţia: ,,Declar pe proprie răspundere că datele cuprinse în prezentul
înscris sunt reale, iar în cazul în care se constată contrariul,să îmi fie anulat brevetul de
turism’’;
c. copie de pe actul de identitate;
d. copii de pe actele care atestă pregătirea profesională;
e. copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate în turism;
f. atestat de limbă străină de circulaţie internaţională cu excepţia cabanierului şi a
directorului de agenţie detailistă;
g. certificat de cazier juridic;
h. dovada privind deţinerea permisului de muncă în România, în cazul cetăţenilor
străini;
i. atestat de limba română pentru cetăţenii străini;
j. dovada achitării contravalorii taxei pentru obţinerea breve
10
Capitolul II
Personalul agenţiei de turism
2.1.Structura personalului agenţiei de turism
Activitatea desfăşurată într-o agenţie de turism presupune un contact permanent cu
clienţii. De aceea, un element important, care îşi pune amprenta asupra calităţii serviciilor şi,
nu în ultimul rând, a eficienţei activităţii desfăşurate, îl reprezintă personalul agenţiei de
turism.
Pentru a răspunde acestor exigenţe, personalul agenţiei de turism trebuie sa fie corelat
atât numeric, cât şi ca structură (numărul şi tipologia posturilor) cu volumul activităţilor
desfăşurate. Totodată personalul trebuie să fie calificat corespunzător activităţii pe care
urmează să o desfăşoare şi să întrunească o serie de cerinţe şi calităţi specifice. Astfel, o
agenţie de turism operează cu următoarele categorii de personal:
1.Personalul administrativ:
- personal cu funcţii de conducere: director agenţie de turism
- personal cu funcţii de execuţie: contabil, secretară, casier, resurse umane
- personal de pază şi ordine: paznic, portar
- personal de îngrijire
2.Personal tehnic:
- personal cu funcţii de conducere: director programe, director de ticketing, director marketing
- personal destinat vânzărilor: agent de turism, agent de ticketing
- personal de execuţie: referent incoming/outgoing
3.Personal specializat (de asistenţă turistică):
a. ghizi turistici
b. reprezentanţi ai agenţiei în staţiune
2.2. Clasificarea ghizilor turistici
Expresia to guide, cu sensul de a îndruma, a călăuzi, de origine franceză, preluată şi
asimilată de limba engleză, înseamnă a arăta cuiva, a conduce pe cineva spre o anumită
destinaţie, dar mai înseamnă şi a organiza şi direcţiona cursul evenimentelor.
Toţi cei care călătoresc spre noi destinaţii, din diverse motive, au nevoie de o persoană
pusă la dispoziţie de către agenţia de turism, care să-i însoţească în locurile necunoscute, să le
furnizeze informaţii şi să le prezinte obiectivele de interes din regiunea respectivă. Această
11
persoană este cunoscută în mod obişnuit sub numele de ghid. În zilele noastre denumirea de
ghid este folosită pentru a desemna o persoană care întâmpină şi însoţeşte turiştii veniţi dintr-o
zonă geografică sau dintr-o ţară străină şi care le arată obiectivele de interes general şi
particular, în funcţie de categoria socială şi interesele acestora.
Ghidul de turism este persoana calificată care, în urma obţinerii atestatului de ghid de
turism, este angajată în relaţiile dintre turişti, prestatorii de servicii şi agenţiile de turism pentru
a asigura derularea în bune condiţii a programelor turistice.
Ghidul trebuie să asigure turiştilor serviciile solicitate la nivelul lor cantitativ şi
calitativ prevăzut. Întrucât ghidul este singura persoană cunoscută de către turişti, el trebuie să
fie un factor mediator între cerere şi ofertă şi să facă în aşa fel încât la finalul programului
turistic să poată observa nemijlocit satisfacţia turiştilor de a fi avut o vacanţă de neuitat, de a fi
văzut şi aflat lucruri noi şi interesante.
Activitatea de ghid turistic poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca activitate
complementară, desfăşurată în timpul liber numai de către ghizii deţinători ai atestatului de
ghid de turism şi posesori ai ecusonului de ghid de turism.
Agenţii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizii de turism numai în baza
unui contract individual de muncă sau a unui contract civil, încheiat potrivit legii.
Profesia de ghid turistic poate fi practicată şi pe cont propriu de către persoanele fizice
autorizate potrivit legii.
Ghidul de turism are obligaţia ca, în timpul desfăşurării activităţii, să poarte ecusonul
de ghid de turism şi să deţină asupra lui atestatul de ghid de turism pe care să-l prezinte la
cererea persoanelor împuternicite să-i controleze activitatea, din partea Ministerului
Turismului şi a Autorităţilor Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Calificarea în meseria de ghid de turism se realizează, potrivit normelor legale în
vigoare, prin:
clase specializate în cadrul liceelor, şcoli postliceale de turism din
reţeaua Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, potrivit propriilor
reglementări
instituţii de stat sau private organizate conform legii.
Profesia de ghid de turism poate fi exercitată doar de persoane fizice deţinătoare ale
atestatului de ghid de turism, eliberat de Ministerul Turismului, prin care se confirmă
capacitatea profesională a persoanelor fizice, calificate în profesia de ghid de turism, de a
exercita această activitate, întru-una din categoriile definite mai sus.
12
Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România sunt:
ghid local - care acordă asistenţă turistică pe plan local( staţiune turistică, hotel,
obiectiv turistic, transfer)
ghid naţional- care acordă asistenţă turistică pentru turiştii români şi străini în
acţiunile turistice organizate în ţară şi străinătate
ghid specializat- care asigură asistenţă turistică pentru anumite segmente ale
serviciilor turistice:
ghid de munte – pentru drumeţii şi excursii în zona montană
ghid sportiv – pentru organizarea cursurilor de iniţiere şi perfecţionare
în practicarea diferitelor discipline sportive de către turişti pe timpul
sejurului( schi, tenis, înot, călărie, canotaj etc. )
ghid supraveghetor – pentru supravegherea copiilor în vârstă de până
la 7 ani, aflaţi în staţiuni turistice
ghid de animaţie – pentru organizarea activităţilor de agreement, a
programelor sau acţiunilor turistice pentru turişti pe perioada sejurului
ghid de habitat natural – flora, fauna ornitologie pentru prezentarea
peisajului şi a speciilor respective
ghid de artă – pentru organizarea şi prezentarea unor opere de artă
clasică, modernă şi contemporană
ghid ecvestru – pentru însoţirea şi asigurarea asisteţei de specialitate în
programe de echitaţie
ghid interpret la congrese şi manifestări internationale
ghid cu alte specializări, în funcţie de cererea pieţei.
2.3.Calităţile ghidului de turism
Calităţile pe care un ghid trebuie să le aibă, sunt clasificate după cum urmează:
Calităţi morale
Înainte de toate un ghid trebuie să fie cinstit. Aceasta nu înseamnă numai să aibă o idee
corectă despre relaţia dintre el şi turişti, dar mai ales să nu încerce niciodată să modifice
lucrurile în favoarea sa. El trebuie să aibă un comportament cinstit faţă de meseria pe care şi-a
ales-o, şi implicit faţă de turişti.
Trebuie să ştie să-şi evalueze corect poziţia şi să nu-şi supraestimeze sau, din contra, să nu-
şi subestimeze munca. Întotdeauna să-şi recunoască greşelile, şi să încerce să le îndrepte pe cât
posibil. Toate acetea vor ajuta la un climat de încredere între turişti şi ghid.
13
Un ghid trebuie să fie coştiincios, să facă faţă la toată complexitatea obligaţiilor sale faţă
de superiori şi faţă de turişti, munca sa îi solicită toată atenţia fără a-i da dreptul să comită
neglijenţe.
Calităţi intelectuale
Înainte de toate ghidul rebuie să fie inteligent, deoarece munca îi solicit la maximum
capacitatea intelectuală.
Ghidul trebuie să aibe o cultură generală solidă. Activtatea sa necesită cunoştinţe teoretice
vaste, studiu individual sistematic şi memorie foarte bună. Cunoştinţele teoretic trebuie trecute
prin filtrul gândirii, spuse la locul şi timpul potrivit, cu măiestrie specifică profesională, astfel
încât să satifacă interesul turiştilor.
Folosirea unui limbaj coerent, expresiv, atât în limba maternal, cât şi într-o limbă străină de
circulaţie internatională este condiţia esenţială pentru comunicarea optimă a ghidului cu
turiştii, el trebuind să răspundă la toate întrebările turiştilor, să le dea informaţii detaliate şi să
se descurce în toate situaţiile neprevăzute.
Calităţile socio- porfesionale
În primul rând un ghid trebuie să fie pregătit să ofere un serviciu: a servi oamenilor este o
meserie ca oricare alta şi adesea chiar mai interesantă; atunci când turistul este mulţumit,
ghidul are satisfacţia reuşitei sale.
Ghidul trebuie să fie sociabil, amabil, răbdător, diplomat, maleabil, inventiv, fermecător,
punctual, corect îmbrăcat, să fie o apariţie plăcută, mai ales că prima impresie a turiştilor
contează foarte mult, să aibă o personalitate puternică, lucru acceptat cu placer de turişti, dar şi
o voce puternică pe care să ştie cum să o folosească la microfon, şi nu în ultimul rând trebuie
să aibe o sănătate excelentă.
2.4.Activităţle desfăşurate de ghidul de turism
Produsele turistice de tip circuite se individualizează în cadrul celorlalte categorii de
produse turistice prin faptul că desfăşurarea acestora presupune prezenţa ghidului, care
îndeplineşte o serie de atribuţii specifice.
2.4.1. Preluarea şi pregătirea acţiunii
Această etapă include o serie de activităţi care vizează asigurarea desfăşurării în cele mai bune
condiţii a programului turistic şi anume:
14
1. Ghidul se prezintă la agenţia de turism de unde preia dosarul acţiunii ( delegaţia,
ştampila, programul acţiunii împreună cu analiza de preţ, mijloacele de plată, eventual,
biletele de tren sau avion) împreună cu instrucţiunile de lucru referitoare la derularea
programului.
Se recomandă ca preluare dosarului să aibă loc:
cu minimum 24 de ore înaintea începerii acţiunii, dacă aceasta are ca punct de plecare
localitatea în care se află sediul agenţiei sau
cu minimum 48 de ore înaintea începerii acţiunii, dacă punctul de plecare se află în altă
localitate decât cea în care se află sediul agenţiei.
2. La primirea dosarului ghidul are obligaţia:
Să studieze cu atenţie programul: obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care
urmează să fie asigurate, diversele plăţi incluse în preţul excursiei şi care se achită de
către ghid (taxe de autostradă, taxe de aeroport, parcări, treceri cu bacul, intrări la
muzee şi obiective turistice etc.), alte clauze contractuale;
Să-şi pregătească în detaliu prezentarea ţinând cont de componenţa grupului: vârstă,
sex, naţionalitate, preocupări, religie, obiceiuri alimentare, etc.;
Să verifice dacă au fost lansate toate comenzile (de cazare, transport, masă, alte
servicii) şi dacă există conformarea rezervărilor făcute;
Să preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv, pliante, broşuri, hărţi ale
localităţilor şi obiectivelor de interes turistic prevăzute în programe pe care le va pune
la dispoziţia turiştilor la începerea acţiunii.
2.4.2. Începerea acţiunii
În cadrul acestor etape ghidul stabileşte primul contact cu grupul, moment din care
preocupările acestuia vizează asigurarea satisfacţiei membrilor grupului. Pentru aceasta,
ghidul:
Se va prezenta la punctul de întâlnire cu turiştii, cu 45 de minute înaintea sosirii
acestora, pentru a verifica dacă mijlocul de transport soseşte la timp;
La sosirea turiştilor desfăşoară protocolul de primire: se prezintă ca delegat al
agenţiei de turism şi le urează „ Bun venit”;
Verifică dacă biletul de excursie sau voucherul corespunde acţiunii respective;
15
Asigură îmbarcarea turiştilor anunţaţi nu coincide cu numărul celor sosiţi ia
măsuri de anulare a comenzilor care pot fi decomandate( prin intermediul
agenţiei organizatoare);
În mijlocul de transport comunică programul ce urmează a fi efectuat, prezintă
succint traseul şi diverse informaţii care să stârnească interesul turiştilor;
La locul de cazare va întocmi diagrama grupului pe camere şi persoane.
2.4.3. Desfăşurarea programului turistic
Pe tot parcursul acţiunii, ghidul va urmări asigurarea satisfacţiei turiştilor în urma
prestării serviciilor prevăzute în program. Pentru aceasta:
Aduce la cunoştinţa turiştilor, cu o zi înainte, ora, locul de plecare pentru continuarea
programului şi ia măsuri, dacă este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixă a
turiştilor;
La micul dejun comunică turiştilor programul detaliat al zilei, urmărind efectuarea
tuturor acţiunilor înscrise în program(excursii, tururi de oraş, spectacole);
Prezintă, într-un mod cât mai atractiv, pe tot parcursul excursiei, traseul şi obiectivele
ce se vizitează sau se întâlnesc pe traseu;
Ia măsuri pentru prestarea în cele mai bune condiţii a serviciilor turistice:
- verifică, împreună cu şeful de sală, curăţenia localului, aranjarea meselor;
- stabileşte meniul, împreună cu şeful de sală, pornind de la preferinţele grupului şi
baremul de masă şi asigură la cerere meniurile de regim sau lacto- vegetarian;
- verifică prin sondaj împreună cu supraveghetoarea, starea camerelor( curăţenie,
dotări, mobilier, lenjerie, prosoape, buna funcţionare a instalaţiilor);
Urmăreşte prestarea corectă a serviciilor de către prestatori, conform programului:
- verifică realitatea datelor înscrise de şoferi pe foile de parcurs ( traseu, nr. de
kilometri parcurşi, orele de sosire, plecare);
- verifică respectarea baremului de masă, calitatea serviciilor.
2.4.4. Încheierea acţiunii
16
Activitatea desfăşurată pe parcursul acestei etape urmăreşte ca încheierea programului
turistic să se facă în cele mai bune condiţii pentru ca satisfacţia turiştilor să fie deplină. Pentru
aceasta ghidului îi revin următoarele atribuţii:
Rezolvă toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere:
- rezervă şi procură documentele de călătorie ( dacă este cazul);
- se interesează dacă ora efectivă de plecare a mijlocului de transport este cea prevăzută
în orar şi ia măsuri în funcţie de situaţia creată;
- urmăreşte asigurarea eventualelor servicii de care turiştii beneficiază pe perioada
transportului (pachete cu hrană rece, masa la vagonul restaurant);
Verifică dacă toţi turiştii au predat cheile la recepţia hotelului, dacă lipsesc bagaje sau
acte de identitate;
Asigură prezenţa turiştilor la punctul de plecare( la aeroport cu 1-2 ore înainte şi la gară
cu o oră înainte);
Se asigură că s-au îmbarcat toţi turiştii împreună cu bagajele lor.
2.4.5. Decontarea şi raportul de activitate asupra acţiunii
Această etapă încheie acţiunea turistică respectivă, putând fi considerată o sinteză a
acestuia. În cadrul acesteia, ghidul:
Solicită fiecărui furnizor nota de plată;
Emite un cec pentru suma respectivă pe care îl înmânează furnizorului. Acesta
semnează pe cotorul cecului şi pe exemplarul comenzii, aplică ştampila şi le înmânează
ghidului;
Întocmeşte decontul de cheltuieli, în baza documentelor preluate de la furnizori, şi îl
depune la agenţia de turism care i-a încredinţat acţiunea, în termenul legal( 24 ore);
La decont se ataşează următoarele documente justificative:
Programul turistic;
Copiile comenzilor;
Copiile notelor de plată ale serviciilor întocmite pe parcursul acţiunii, de către unităţile
prestatoare de servicii;
Carnetul de cecuri fără limită de sumă;
Nota de decontare a avansului în numerar;
Delegaţia ghidului vizată în localitatea de cazare sau în localităţile de destinaţie;
17
Raportul privind desfăşurarea acţiunii. Aceasta va cuprinde aspectele pozitive din
timpul desfăşurării excursiei, eventualele nemulţumiri şi evenimentele de orice natură
privind desfăşurarea excursiei, propuneri de îmbunătăţire pentru activitatea de viitor.
În raport se vor înscrie şi justifica şi eventualele depăşiri obiective ale unor costuri
peste cele prevăzute în analiza de preţ, se vor indica numele turiştilor care nu au participat la
acţiune şi valoarea serviciilor aferente care nu s-au putut deconta furnizorului, seria
eventualelor cecuri anulate.
Răspunderea materială pentru nepredarea în termen a cecului şi decontului precum şi
penalizările ce decurg din acestea cad în sarcina ghidului. Ghidul nu va putea prelua alt grup
înainte de îndeplinirea tuturor formalităţilor de închidere a decontului şi de predare a raportului
de activitate pentru acţiunea anterioară.
18
Capitolul IIIOrganizarea şi comercializarea circuitului turistic cu tema: „ Valea
Teleajenului – Valea Slănicului: un traseu turistic mirific ”
3.1. Prezentarea generală a programului turisticPunerea în valoare a potenţialului turistic natural şi antropic, la nivelul judeţului
Prahova, presupune conceperea unor programe turistice originale şi atractive, pe itinerarii cât
mai variate, specifice zonei turistice de destinaţie.
În acest scop am conceput un program turistic cu tema „Valea Teleajenului –
Valea Slănicului: un traseu turistic mirific”, deoarece aceste două văi prahovene constituie un
teritoriu de o complexitate geografică, istorică şi culturală aparte, traseu turistic ce poate oferi
turiştilor potenţiali posibilitatea cunoaşterii şi imortalizării unor peisaje naturale unice.
Principalele zone de interes turistic vizitate vor fi:
- Oraşul Vălenii de Munte – oraşul lui Iorga, deoarece, de 100 de ani, acesta a fost
asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase şi trainice fire l-au legat pe
profesor de micul orăşel, Nicolae Iorga păşind pentru prima dată aici în vara anului 1907 şi a
petrecut aici mai bine de 30 de ani. A avut şi motive să se statornicească aici, după cum scria
savantul: „Era aici o pace, o bună înţelegere românească …care te cucerea îndată”. Izvor de
linişte şi cugetare, Vălenii i-a fost totodată şi locul în care şi-a clădit o parte din impresionanta
sa operă.
După cum Spunea scriitorul Scarlat Barbu Tâmpeanu în opera „Geografia Ţării
Româneşti” (1840) – „Văleni era oraşul cel mai frumos într-acest judeţ”.
- Staţiune balneoclimaterică Slănic - centru al sării incluzând Muntele de Sare unic in
lume si cea mai mare salina din Europa, oraş înconjurat de peisaje pitoreşti si dispunând de
condiţii de cazare, tratament si divertisment variate.
- Staţiune Cheia – cheia judeţului Prahova, aflata intr-o zona montana liniştită cu un
aer puternic ozonat şi cu o privelişte deosebită.
Programul turistic propus reprezintă o călătorie (un circuit) tematică, este specific
turismului itinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural şi are drept
scop cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor culturale şi spirituale ale potenţialilor turişti.
Programul turistic propune vizitarea celor mai importante lăcaşe de cult din oraşul
Vălenii de Munte, din staţiunea Slănic şi staţiunea Cheia.
Traseul parcurs va fi: Ploieşti – Comuna Lipăneşti – Vălenii de Munte - Comuna Gura
Vitioarei – Comuna Vărbilău - Slănic – Comuna Izvoarele – Comuna Măneciu – Cheia -
19
Vălenii de Munte - Ploieşti, circuitul având o durată de 3 zile şi presupune parcurgerea a
aproximativ 190 de km., ca mijloc de transport alegându-se autocarul.
Principalele obiective turistice ce vor fi vizitate sunt: Mănăstirea Zamfira (Comuna
Lipăneşti), Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte), Muzeul de Etnografie al
Văii Teleajenului (Vălenii de Munte), Muzeul de Artă Religioasă (Vălenii de Munte), Muzeul
Natura Văii Teleajenului (Vălenii de Munte), Biserica Mănăstire (Vălenii de Munte), Biserica
Nica Filip (Vălenii de Munte), Biserica sfântul Spiridon (Vălenii de Munte), Salina Slănic –
Complexul Minier Unirea, Muntele de Sare – Grota Miresii (Slănic), Muzeul Sării (Slănic),
Piatra Verde (Comuna Groşani), Mănăstirea Crasna (Comuna Izvoarele), Mănăstirea Suzana
(Comuna Măneciu), Barajul Măneciu, Mănăstirea Cheia, Muzeul „Flori de Mină” (Cheia),
Moara de Apă (Comuna Drajna de Jos).
Acest program se adresează în primul rând tinerilor – elevilor şi studenţilor – dar şi
altor segmente de clientelă dornice de cunoaştere, indiferent de vârstă sau profesie. Preţul
informativ este de 315 lei, pachetul de servicii cuprinzând cazare, masă în sistem de pensiune
completă, transport, precum şi serviciul de ghid pe întreg parcursul circuitului turistic. Grupul
poate fi alcătuit din maxim 40 de persoane, plecarea făcându-se din Ploieşti, Piaţa Eroilor –
sediul Asociaţiei de Promovare a Turismului Prahova.
3.2. Etapizarea programului turistic
Ziua 1
Întâlnire la ora 7³º în Piaţa Eroilor, Ploieşti.
Traseu: Ploieşti – Comuna Lipăneşti – Vălenii de Munte (36 km.)
a) Ploieşti – Comuna Lipăneşti (19 km.) – oprire în Comuna Lipăneşti, unde
vom vizita Mănăstirea Zamfira – mănăstire de maici, ctitorita de arhimandritul Eftimie, stareţ
al Mănăstirii Ghighiu, aceasta datează de la jumătatea secolului al XIX-lea si are o colecţie de
obiecte bisericeşti - vesminte, haine de demult, cruci, potire si cărţi vechi - cu valoare de
patrimoniu, pictura bisericii fiind efectuata intre anii 1856-1857, de către pictorul Nicolae
Grigorescu, care avea atunci in jur de 18-19 ani.
20
b) Comuna Lipăneşti – Vălenii de Munte (17 km) - turul oraşului Vălenii de Munte
cu vizitarea următoarelor obiective turistice: Complexul Muzeal „Nicole Iorga”
alcătuit din Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”- amenajat în casa în care a locuit marele
istoric, memorialist, dramaturg, critic şi istoric literar, casă construită în secolul al XVIII-lea,
în stil brâncovenesc, devenită muzeu în anul 1965, care adăposteşte biroul şi salonul de
21
primire al savantului, picturi pe sticlă, pe lemn sau pânză, manuscrise, fotografii şi o expoziţie
documentară referitoare la activitatea savantului în ţară, peste hotare şi la Vălenii de Munte;
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului – deschis la 25 octombrie 20001, în
clădirea anexă a Şcolii de Misionare „Regina Maria”, prezintă colecţii de ţesături, piese de
mobilier şi obiecte care recompun interiorul unei locuinţe tradiţionale, precum şi ocupaţiile
locuitorilor acestor meleaguri;
22
Muzeul de Artă Religioasă – înfiinţat în anul 1999, în clădirea Şcolii de Misionare
„Regina Maria”, cuprinde exponate de o valoare deosebită (icoane pe lemn din secolele XVIII-
XIX, o icoană pe pânză adusă de la Ierusalim, sfeşnice din argint şi alamă, cruci din lemn şi
metal, diferite veşminte preoţeşti, potire din argint aurit, călimări de brâu, cărţi vechi
bisericeşti, scoarţe din lână, candele);
Muzeul Natura Văii Teleajenului - prezintă bogăţia şi diversitatea florei şi a faunei
Văii Teleajenului, cu numeroase varietăţii, specii rare, asociaţii vegetale şi peisaje montan.;
23
Biserica Mănăstire ”Adormirea Maicii Domnului” - un monument de arhitectura
bisericeasca, este ctitoria lui Hagi Stoian Clucerul si a soţiei sale Ilinca Hagiţa si Clucereasa
din Ceptura, ridicat in anul 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino, biserica a fost
zidită in forma de cruce, cu o singură turla, după stilul cantacuzinesc; Biserica Nica Filip -
este închinata Intrării in Biserica a Maicii Domnului fiind târnosita in anul 1808, construcţia
bisericii este în stil ţărănesc românesc, cu acoperişuri în două ape, cu o teslă zveltă la mijloc şi
cu streşinile mari (în partea de sus a streşini sunt mai multe medalioane rotunde cu pictură în
frescă), forma veche a bisericii o vedem dintr-o pictură a italianului Prezziosi din anul 1868;
Biserica Sfântul Spiridon - e monument istoric de importanta naţională, crucea de piatra din
vecinătatea bisericii, datata 1726, a reprezentat dovada existentei acestei biserici încă din
secolul al XVIII-lea.
Servicii oferite: cazare, dejun şi cină la Hotel Capitol*** din Vălenii de Munte
Seara program liber.
Ziua a 2-a
Micul dejun servit la Hotel Capitol*** din Vălenii de Munte
Întâlnire la ora 9º° în faţa hotelului pentru a continuarea traseului
Traseu: Vălenii de Munte - Slănic (25 km.)
În cadrul Staţiunii Slănic vom vizita Salina Unirea - cea mai mare salină din Europa,
unde sunt amenajate o sală de tratament, o micro-colecţie intitulată ”Formarea poporului
român” cu exponate dăltuite în sare, de exemplu busturile lui Burebista, Decebal şi Traian
realizate de sculptorul Iustin Năstase, locuri de joaca, un teren de sport, o sala cu mese de
biliard şi tenis, un bufet;
24
Muntele de Sare – unic în lume prin dimensiunile sale, pentru relieful lui pe cât de
bizar pe atât de interesant ca şi pentru istoria formării lui (prin prăbuşirea primei saline şi
alunecarea de teren care a antrenat rocile de deasupra depozitului de sare);
25
Grota Miresii - care s-a format in 1914, prin prăbuşirea mine de sare, are 425 m², 50 m
adâncime, din care 20 m au fost inundaţi de ape alcătuind Lacul Miresii din imediata
vecinătate a Băii Baciului;
Muzeul Sării - este găzduit de Casa Cămărăşiei, clădire monument istoric construita la
sfârşitul secolului al XVIII-lea si complet refăcută intre anii 2002 - 2003 folosindu-se tehnici
si metode tradiţionale aşa cum s-au folosit in vechime, pământ bătătorit intre cofraje de nuiele
26
împletite, cuie de lemn etc., muzeul este inaugurat in 13 mai 2003 expune documente privind
istoria prelucrării sării, unelte si utilaje, cristale de sare, planşe geologice; flora si fauna din
zona;
Rezervaţia geologică Piatra Verde – situată în nordul oraşului, este o veche exploatare de tuf
docitic, care a distrus, în mod inconştient, o veche aşezare cu începuturi încă din neolitic.
Servicii oferite: cazare, dejun şi cină la Vila Orizont** din Slănic
Seara program liber.
Ziua a 3-a
Micul dejun servit la Vila Orizont** din Slănic
Întâlnire la ora 9º° în faţa hotelului pentru a continuarea traseului
Traseu: Slănic - Comuna Izvoarele – Comuna Măneciu – Cheia - Vălenii de
Munte - Ploieşti, (129 km.)
a) Slănic – Comuna Izvoarele (4 km.) - pe raza Comunei Izvoarele vom vizita
Mănăstirea Crasna – un schit de călugări situat într-un loc deosebit de frumos şi liniştit, unde
putem admira o frumoasă catapeteasmă lucrată la Viena, acoperită cu foiţă de aur şi două
icoane de Irineu Protcenco.
27
b) Comuna Izvoarele – Comuna Măneciu (35 km.) – oprire în Comuna
Măneciu, unde vom vizita Barajul Măneciu –un baraj de pământ de 75 m înălţime, executat
pe Râul Teleajen, la poalele Masivului Ciucaş;
28
Mănăstirea Suzana – mănăstire de călugăriţe, constituie un monument al spiritualităţii
şi al artei, biserica păstrează stilul bisericii munteneşti, pictura bisericii, in ulei, este opera
maestrului Petre Nicolau din Ploieşti, unul dintre cei mai buni ucenici ai marelui pictor
Gheorghe Tattarescu.
c) Comuna Măneciu – Staţiunea Cheia (25km) – oprire în Staţiunea Cheia,
29
unde vom vizita Mănăstirea Cheia – mănăstire de călugări, este un monument de arhitectură
laică. Mănăstirea a fost întemeiată în timpul domniei lui Alexandru Ghica, din iniţiativa
marelui vornic Mihai Ghica în anul 1835;
Muzeul „Flori de Mină” – cuprinde peste 300 de exponate, de o mare varietate a
formelor si cu o cromatica splendida, provenind din minele Baia Mare: cuarţ, calcit, stibina,
pirita, baritina etc.
Servicii oferite: dejun la Restaurantul Hotelului Cheia**
30
d) Staţiunea Cheia – Ploieşti (65 km.) – cu oprire în Comuna Drajna de Jos
pentru a vizita Moara de Apă - construită în sec. al XVII-lea, pe un iaz abătut din râul
Teleajen, fiind refăcută şi probabil mărită la mijlocul sec. XIX-lea.
Sosire în Piaţa Eroilor, Ploieşti în jurul orei 19º°.
Promovare programului turistic oferit, se va realiza prin împărţirea de pliante
publicitare în şcoli, licee, facultăţi, prin reclame în cotidiene (Monitorul de Prahova, Ziarul
Prahova, Telegraful de Prahova, etc.), la posturi naţionale şi locale de radio (Europa FM, Pro
FM, Radio Prahova ), la posturi de televiziune locale (Alpha TV, Antena 1 Ploieşti, PRO TV
Ploieşti). Tot în scopul promovării, vor fi creaşi „fluturaşi” şi distribuiţi pe stradă sau prin
cutiile poştale. Sistemul de distribuţie va fi asigurat cu ajutorul elevilor înscrişi în ciclul de
învăţământ liceal, profil serviciu, specializarea tehnician în turism, fiind o activitate specifică
orelor de laborator tehnologic şi instruire practica, în cadrul firmelor de exerciţiu.
3.3. Analiza de preţ
Preţul programului turistic propus potenţialilor turişti este determinat cu ajutorul
analizei de preţ, structurată pe următoarele categorii de cheltuieli:
1. Cheltuieli directe:
- Masa: MD = inclus în tariful cazării
D1 = 45 lei ; D2 = 35 lei ; D3 = 40 lei,
C1 = 35 lei ; C2 = 30 lei
- Cazare: Hotel Capitol*** 150 lei cameră dublă/noapte;
Vila Orizont** 80 lei cameră dublă/noapte.
- Transport: 4 lei-km
31
- Cheltuieli culturale: intrare obiective turistice: 22 lei/persoană
- Cheltuieli ghid: cazare (115 lei), diurnă (25 lei/zi)
- Cheltuieli şofer: cazare (115 lei), diurnă (20 lei/zi)
2. Cheltuieli indirecte:
- Comision: 10%
- TVA aferentă
Sintetic, analiza de preţ pentru o persoană şi pe întreg grupul se prezintă astfel:
Nr.Crt.
Articole decalculaţie
Elemente de cheltuieli
Elemente de calcul VALOAREAPer
turistTotala
1
Cheltuieli Directe
Masa D1+ D2 + D3+ C1 +C2 185 46252 Cazare 150 dbl; 80 dbl 115 46003 Transport 190 km x 4 lei/km 19 7604 Cheltuieli culturale Intrări obiective turistice 22 8805 Cheltuieli organizator -6 Cheltuieli ghid Cazare
Diurnă2,871,87
11575
7 Cheltuieli şofer CazareDiurnă
2,871,5
11560
8 Alte cheltuieli - - -9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 280,75 1123010 COMISION 28,07 112311 TVA 5,33 213,3712 TOTAL COSTURI 314,15 12566,3713 ROTUNJIRE +0,85 +33,6314 TOTAL PRET DE VANZARE 315 12600
La cererea turiştilor, respectivul program turistic se poate organiza şi în alte variante,
diferenţele putând fi date de: structura Pachetului de servicii, de tipul unităţilor de cazare la
care se apelează pe parcursul itinerariului, de numărul participanţilor, de numărul de zile
propuse pentru parcurgerea traseului sau numărul obiectivelor care se au în vedere.
3.4. Alte documente întocmite la vânzarea produsului turistic
Comanda de prestaţii
Agenţia de turism emite câte o comandă către toţi prestatorii de servicii care participă
la realizarea programului tutristic. În comandă vor fi precizate serviciile, numărul de
participanţi pentru care vor fi prestate, valoarea unităţii de servicii, valoarea totala.
Ea poate fi înlocuită de un voucher.
32
Biletul de excursie
Este documentul în baza căruia se încasează contravaloarea acţiunii turistice de la
turist.
Recapitulaţia operaţiunilor de încasări – restituiri
Biletul de excursie se înregistrează întru-un formular special „ Recapitulaţia”
Diagrama autocarului
Este documentul folosit pentru repartizarea turiştilor pe locuri.
Delegaţia
Înaintea începerii acţiunii, cu 24 sau 48 de ore înainte, agenţia de turism întocmeşte
Delegaţia ghidului. Documentul prin care ghidul însoţitor este împutrrnicit să gestioneze
acţiunea respectivă. El serveşte şi pentru ridicarea avansului spre decontare de la caserie în
vederea efectuării unor cheltuieli ca intrări la muzee, expoziţii etc. Ea se întocmeşte în două
exemplare- unul este ănmânat ghidului, celălalt se înregistreză în registrul de casă alături de
biletul excursiei. După terminarea acţiunii, delegaţia se anexează la decontul excursiei, ca
document justificatif pentru plata avansului spre decontare.
Cecul de decontare din carnet cu limită de sumă
În vederea efectuării plăţilor la unităţile prestatoare de servicii( cazări, masă) ghidului i
se înmâneză un carnet de cec.
Decont de excursie internă
La sfârşitul excursiei se întocmeşte documentul” Decont de excursie internă” unde vor
fi centralizate toate prestaţiile terţilor, în baza actelor emise de către aceştia.
33
ANEXA 1
Harta Judeţului Prahova
34
ANEXA 2
Regiunea Sud Muntenia
35
ANEXA 3
Elemente de relief şi geologie din traseu
Fig. 1 Munţii Ciucaş
ANEXA 4Elemente de hidrografie din traseu
Fig.1 Râul Prahova Fig. 2 Râul Teleajen Fig. 3 Lacul Măneciu
ANEXA 5
Rezervaţii naturale din traseu
Fig. 1 Muntele de sare – Slănic Fig. 2. Lacul Grota Miresei Fig. 3Muntele Verde
Fig. 4 Tigăile Mari – Vârful Ciucaş
36
ANEXA 6
Vestigii arheologice din traseu
Fig. 1 Ruinele Castrului Roman - Drajna de Sus
ANEXA 7Monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură
din Judeţul Prahova
Fig. 1 Castelul Filipescu – Kretzulescu Fig. 2 Moara de apă – Drajna de Jos – Drajna de Jos
37
ANEXA 8Edificii religioase din Judeţul Prahova
Fig. 1 Mănăstirea Zamfira Fig. 2 Mănăstirea Crasna
Fig. 3 Mănăstirea Suzana Fig. 10 Mănăstirea Cheia
ANEXA 9Edificii culturale din traseu
Fig. 1 Muzeul memorial “Nicolae Fig. 2 Muzeul de etnografie Fig. 3 Muzeul de Artă Iorga”- Vălenii de Munte al Văii Teleajenului Religioasă
Fig. 4 Muzeul Natura Văii Fig. 5 Muzeul Sării – Slănic Fig. 6 MuzeulTeleajenului - Vălenii de Munte „ Flori de mină”- Cheia
38
ANEXA 10
Elemente de potenţial tehnico-economic din traseu
Fig. 1 Barajul Măneciu – Râul Teleajen
39
ANEXA11 – Document: Diagrama autocarului
1. 2. 4. 3.
5. 6. 8. 7.
9. 10. 12. 11.
13. 14. 16. 15.
17. 18. 20. 19.
21. 22. 24. 23.
25. 26. 28. 27.
29. 30. 32. 31.
33. 34. 36. 35.
37. 38. 40. 39.
41. 42. 43. 44. 45.
ANEXA 12 Document – Biletul de excursie
40
Conducător auto Ghid:
MINISTERUL TURISMULUI Cupon Unitatea de turism de control__________________________ Data__________20______
BILET DE EXCURSIE Nr. __________
S-a încasat de la __________________________
din_____________________________________________telefon_____________________
suma de lei__________________________________(______________________________)
reprezentând
c/valoarea a ____________________________________locul la excursia cod___________
dia________________________________________pe intinerariul____________________
Nr. loc în autocar__________________________________
AGENT DE TURISM,
L.S.
ANEXA13 Document - Delegaţia
41
Unitatea de turism______________________________Data emiterii___________________________________
DELEGAŢIE Nr._________________
Cod acţiune______________________Seria__________________D-na/Dl._______________________________în calitate de________________esteÎmputernicit de a însoţi turiştii străini/români de a asigura buna deservire a acestora şi de a gestiona acţiunea privind grupul/turistul___________din ţara_________format din_______________________turişti cu începere de la data de_________________________până la data de_______________________________ Se legitimează cu buletinul de identitate seria_________emis de_____________şi certifică documentele de cheltuieli prin aplicarea ştanpilei cu nr._____________ Posedă carnetul de cecuri fără limită de sumă de la nr.______până la nr._____
ŞEF UNITATE, Specimen semnătură,L.S. însoţitor grup____________________________________________________________________________________________Avans spre decontare lei_________(_________________________________)
AGENT TURISM, CASIER, VIZAT CONTABIL ŞEF,
Notă:Ordinul de deplasare poate înlocui delegaţia.
42
Bibliografie
43