Post on 05-Feb-2018
CENTRU NAŢIONAL DE MANAGEMENT DE PROGRAME
PROGRAMUL - CERCETARE DE EXCELENŢĂCONTRACT NR. 146/15.19.2006
Denumire proiect:
Perioada de desfăşurare a proiectului: 2006-2008
DIRECTOR DE PROIECTDr. CARMEN ANA PIVODĂ
PROCEDEE NUTRIŢIONALE INOVATIVE PENTRU STIMULAREA SECREŢIEI
LACTATE LA OI ŞI CAPRE
CONTRACTOR:INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞI CAPRINELORPALAS-CONSTANŢA
PARTENERI:STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR REGHIN
STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR CARANSEBEŞ
STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR SECUIENI BACĂU
STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA OVINELOR ŞICAPRINELOR POPĂUŢI
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA
COMPANIA DE CERCETARI APLICATIVE SI INVESTITII S.A. DEPARTAMENT CERCETARI ALIMENTARE
BIOBAZA ICDCOC PALAS-COFINANŢATORCRESCATOR PARTICULAR -
COFINANŢATOR
Obiectivul generalal proiectului este perfecţionarea tehnologiei de alimentaţie a ovinelor şi caprinelor şi experimentarea utilizării lecitinei vegetale în hrana ovinelor şi caprinelor, a efectul ei asupra producţiei de lapte, a compoziţiei chimice a laptelui şi a produselor lactate, după procesare.
OBIECTIVEoptimizarea tehnologiei de alimentaţie la ovine şi caprine;introducerea în raţiiile ovinelor şi caprinelor a lecitinei de origine vegetală, reziduul de
la fabricarea uleiului de soia şi de floarea soarelui;stabilirea cantităţii optime de lecitină vegetală din raţiile diferitelor categorii de
ovine/caprine;sporirea cantităţii de lapte la ovine şi caprine;îmbunătăţirea valorii nutritive a laptelui şi produselor lactate de la oaie şi capră, prin
scăderea conţinutului în acizi graşi saturaţi şi creşterea conţinutului în acizi graşi nesaturaţi;
reglarea metabolismului oilor şi caprelor prin administrarea suplimentului furajer de lecitină vegetală;
scăderea cantităţii de acid piruvic şi reducerea cetogenzei;creşterea randamentului la procesarea produselor lactate;optimizarea tehnologiei de creştere a tineretului ovin şi caprin de prăsilă;creşterea indicilor de reproducţie la ovine şi caprine;creşterea eficienţei economice a exploataţiilor de ovine şi caprine
Faza I , 2006
Elaborarea raţiilor furajere care să conţină lecitină vegetală, controlul producţiei de lapte, controlul masculilor
reproducători, efectuarea montei, asigurarea condiţiilor de întreţinere corespunzătoare în funcţie de starea fiziologică a
oilor şi caprelor
OBIECTIVE
alcătuirea raţiilor furajere în funcţie de starea fiziologică a oilor şi caprelor şiadministrarea unui supliment de lecitină vegetală;
controlul materialului seminal la berbecii şi ţapii pepinieri înainte de campania de montă şi stabilirea calităţii acestuia;
efectuarea montei şi stabilirea neîntoarcerilor la oi şi capre;determinarea producţiei de lapte pe întreaga lactaţie, alcătuirea curbei de
lactaţie;determinarea parametrilor calitativi ai laptelui de oaie şi de capră.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUCercetãrile s-au efectueat la ICDCOC Palas, la SCDCOC Reghin - Mureş,
SCDCOC Caransebeş (Caraş-Severin), la SCDCOC Secuieni-Bacău, la SCDCOC Popăuţi-Botoşani şi la un crescător particular de ovine şi caprine (Techirghiol-Constanţa).
Animalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub raportul performanţelor proprii, înregistrându-se date privind: controlul producţiilor; principalii indicii de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale pe toatã perioada de creştere şi exploatare; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte).
Organizarea reproducţiei: potrivirea perechilor, recoltarea probelor de sânge pentru examenele de laborator, stabilirea berbecilor încercători, efectuarea însămânţărilor artificiale şi a montei naturale dirijate, calcularea neîntoarcerilor şi efectuarea montei de completare.
S-a efectuat supravegherea sanitară-veterinară a reproducătorilor, s-au recoltat probe de sânge de la berbeci pentru examenul serologic, pentru paratuberculoză şi orhiepididimită. S-au efectuat recoltări ale materialului seminal pentru determinarea valorii biologice a acestuia şi s-a efectuat examenul bacteriologic.
S-au efectuat 20-25 recoltări pentru fiecare berbec şi ţap, pentru îndepărtarea rezervelor spermatice de la nivelul testiculelor, care s-au adunat în perioada de repaus reproductiv. S-au efectuat analize calitative ale spermei, determinându-se numărul de spermatozoizi pe ml de material seminal, mobilitatea spermatozoizilor, numărul de spermatozoizi morţi (%) şi numărul de spermatozoizi cu anomalii (%).
Indiferent de raţia pe care au primit-o oile şi caprele, atât în perioada de gestaţie, cât şidupă fătare, acestea au primit un supliment de lecitină vegetală, reziduu de la fabricarea uleiului de soia, o cantitate de 100g/zi. Lecitina vegetală a fost achiziţionată de la S.C. ULEROM S. A. Vaslui, însoţită de certificatul de calitate care atestă compoziţia chimică a acesteia: umiditate 1,30%, substanţe grase 37%, fosfatide 61% şi acizi graşi esterificaţi 0,70%.
Lecitina vegetală s-a administrat dimineaţa, împreună cu fânul tocat sau amestecul de concentrate, după o prealabilă înmuiere cu apă caldă, în proporţie de 1/1. S-a constatat că lecitina vegetală nu modifică palatabilitatea furajului şi este bine suportată de oi şi capre.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
NEÎNTOARCERILE CALCULATE LA OI ŞI CAPRE LA ÎNCHEIEREA CAMPANIEI DE MONTĂ
Femele întoarse după prima montă
Neîntoarceri la sfârşitul perioadei de montă
Specia/rasa sau populaţia (n)
n (%) n (%) Oi/Merinos de Palas 60 5 8,33 59 98,33 Oi/Populaţia prolifică-Palas 60 7 11,66 60 100,0 Oi/Populaţia de lapte-Palas 60 4 6,66 59 98,33 Oi/Ţigaie-Reghin 60 6 10,0 60 100,0 Oi/Ţigaie-Bacău 60 5 8,33 59 98,33 Oi/Ţurcană 60 4 6,66 59 98,33 Oi/Karakul de Botoşani 60 2 3,33 59 98,33 Oi/ Merinos (crescător) 60 5 8,33 59 98,33 Capre/ Carpatină 60 6 10,0 58 96,66 Capre/Carpatină (crescător) 60 5 8,33 57 95,0
PRODUCŢIA DE LAPTE ŞI PERIOADA DE LACTAŢIE
Producţia medie totală (l)
Producţia de lapte muls (l)
Rasa sau populaţia
n
- - X ± sx V%
Producţie medie zilnică
litri/zi
Perioada de lactaţie
(zile) - - X ± sx V%
Populaţia de lapte
Palas
130 172,94±7,62 50,23 0,971 178,14 59,15 ±2,15 41,44
Merinos de Palas
64 86,12±4,15 38,55 0,834 103,25 29,76 ±2,18 58,60
Populaţia prolifică
Palas
81 146,32±3,16 19,43 0,942 155,2 42,25±2,14 45,58
Ţigaie -Reghin
46 137,2 ±4,6 22,74 0,715 191,8 56,1±2,6 31,37
Ţigaie – Bacău
95 125,7 ±4,6 35,67 0,667 185,5 54,3±2,5 44,87
Ţurcană 83 141,8±4,7 30,20 0,732 195,5 55,2±3,4 56,13
Merinos Crescător particular
81 88,14±4,6 46,97 0,763 115,5 30,3±2,5 74,25
Capre de rasă
Carpatină
36 197,84±4,2 12,73 1,012 195,5 135,6±2,5 11,06
Capre de rasă
Carpatină Crescător
25 198,68±3,9 9,81 1,007 197,3 142,8±3,1 10,88
PARAMETRII CALITATIVI AI PRODUCŢIEI DE LAPTE LA OI
Rasa sau
Substanţa uscată (g%)
Proteina (g%)
Grăsimea (g%)
populaţia n - - X ± sx V%
- - X ± sx V%
- - X ± sx V%
Merinos de Palas
20 16,22± 0,38 10,47 5,8 ± 0,26 20,04 6,5 ± 0,28 19,26
Populaţia de lapte-Palas
20 15,76± 0,18 5,10 5,7 ± 0,31 24,32 6,5 ± 0,38 26,14
Populaţia prolifică-Palas
20 15,73±0,17 4,83 5,6 ± 0,33 26,35 6,4 ±0,23 16,07
Ţigaie (Reghin)
20 16,21± 0,16 4,41 5,7± 0,21 16,47 6,4 ± 0,53 37,03
Ţigaie (Bacău)
20 15,71±0,15 4,27 5,7±0,27 21,18 6,3±0,28 19,87
Ţurcană
20 16,13 ± 0,27 7,48 6,2 ± 0,22 15,87 6,4 ± 0,73 51,01
Merinos Crescător particular
20 16,25 ± 0,24 6,60 6,1 ± 0,21 15,40 6,4 ± 0,27 18,86
PARAMETRII CALITATIVI AI PRODUCŢIEI DE LAPTE LA CAPRE
n SU (%) Grăsime (%) Proteină (%) Lotul de
capre - -
X ± Sx V%
- -
X ± Sx V%
- -
X ± Sx V%
Lotul de la
ICDCOC
15 13,45 ± 0,31 8,93 3,57 ± 0,35 37,97 3,62 ±0,12 12,84
Lotul de la
crescătorul
particular
15 13,65 ± 0,23 6,53 3,77 ±0,21 21, 57 3,68 ± 0,22 23,15
CONCLUZIIS-au alcătuit raţii furajere în funcţie de starea fiziologică a oilor şi caprelor;S-a efectuat controlul materialului seminal la berbecii pepinieri şi la ţapii pepinieriînainte de perioada de montă şi s-a stabilit calitatea acestuia;S-au calculat neîntoarcerile: la oile Merinos de Palas au fost de 98,33%; la populaţia prolifică-Palas 100,0%; la populaţia de lapte-Palas 98,33%; la rasă Ţigaie de la Reghin 100%; la rasa Ţigaie de la Bacău de 98,33%; la rasa Ţurcană 98,33%; la rasa Karakul 98,33%; a crescătorul particular, la rasa Merinos, 98,33%; la caprele din rasa Carpatină, la ICDCOC Palas, de 96,66%, la crescătorul particular 95,0%;Determinarea producţiei de lapte pe întreaga lactaţie: oile din populaţia de lapte Palas au avut o producţie medie totală de lapte de 172,94±7,62 litri, într-o lactaţiei de 178,14 zile; la populaţia prolifică Palas producţia medie totală de lapte a fost de 146,32 ± 3,16 litri, cu o durată a lactaţiei de 155,2 zile; la rasa Merinos de Palas producţia medie totală de lapte a fost de 86,12 ± 4,15 litri, cu o durată a lactaţiei de 103,25 zile; la rasa Ţigaie (Reghin) producţia medie totală de lapte a fost de 137,2 ± 4,6 litri, cu o durată a lactaţiei de 191,8 zile; la oile din rasa Ţigaie (Bacău) producţia medie totală de lapte a fost de 125,7 ± 4,6 litri, cu o durată a lactaţiei de 185,5 zile;la rasa Ţurcană producţia medie totală de lapte a fost de 141,8 ± 4,7 litri, cu o durată a lactaţiei de 195,5 zile; la oile din rasa Merinos de la crescătorul particular producţia medie totală de lapte a fost de 88,14 ± 4,6 litri, cu o durată a lactaţiei de 115,5 zilei;la caprele din rasa Carpatină de la ICDCOC Palas producţia medie totală de lapte a fost de 197,84 ± 4,2 litri, cu o durată a lactaţiei de 195,5 zile; la caprele de la crescătorul particular producţia medie totală de lapte a fost de 198,68 ± 3,9 litri, cu o durată a lactaţiei de 197,3 zile.
Faza a II - aAsigurarea condiţiilor de întreţinere şi elaborarea raţiilor furajere,
pregătirea adăposturilor pentru fătare, supravegherea fătărilor, cântărirea şi înregistrarea mieilor şi iezilor, calcularea indicilor de reproducţie,
urmărirea dezvoltării evoluţiei corporale a mieilor şi iezilor, controlul producţiei de lapte, analiza chimică şi microbiologică a laptelui
de oaie şi de capră.
Obiective
Asigurarea condiţiilor de întreţinere şi elaborarea raţiilor furajere, pregătirea adăposturilor pentru fătare;
Supravegherea fătărilor oilor şi caprelor, cântărirea şi înregistrarea mieilor şi iezilor;
Calcularea principalilor indici de reproducţie la ovine;Calcularea principalilor indici de reproducţie la caprine;Creşterea şi îngrijirea mieilor şi iezilor în perioada de alăptare;Controlul producţiei de lapte la oi şi capre;Analiza fizico-chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUAnimalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub
raportul performantelor proprii, înregistrându-se date privind:controlul producţiilor; principalii indici de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale la miei şi iezi; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte, lactoză şi SNF).Controlul producţiei de lapte s-a efectuat pe baza metodei româneşti a coeficientului de control, elaborată de Nica-Dermengi, prin care se controlează atât oile cu miei, cât şi cele care şi-au înţărcat mieii. Metoda se bazează pe raportul dintre producţia zilnică de lapte şi cantitatea la o singură mulsoare din aceeaşi zi şi se poate aplica pe întreaga durată a lactaţiei, lunar sau bilunar şi pe întregul efectiv de oi mame sau capre mame, începând din prima săptămâna de la fătare (după perioada colostrală), cu condiţia ca mieii sau iezii să fie suficient de dezvoltaţi, pentru a putea suporta separarea de mame, un timp cuprins între 10 şi 12 ore.
Pentru analiza furajelor s-au determinat: cenuşa brută prin metoda gravimetrică; proteina brută prin metoda mineralizării cu acid sulfuric; grăsimea brută, prin scindarea cu acid clorhidric şi determinarea gravimetrică pe calea extracţiei cu eter de petrol; celuloza brută prin hidrolizare; substanţele extractive neazotate prin metoda Weende
Pentru determinarile calitative ale lecitinei: determinarea acidităţii prin titrare cu NaOH, determinarea umidităţii prin uscare la etuvă, determinarea procentului de grăsime prin metoda Soxhlet, determinarea fospholipidelor.
Greutatea mieilor la naştere (kg) Greutatea mieilor(kg)
Rasa sau Populaţia/ lotul n - -
X ± sx V% Merinos de Palas ICDCOC- Palas
Lotul experimental 45 4,23±0,12 19,03
Merinos de Palas ICDCOC- Palas Lotul martor
21 4,02±0,14 15,95
Populaţia prolifică- Palas ICDOC- Palas Lotul experimental
49 4,65±0,15 22,58
Populaţia prolifică- Palas ICDOC- Palas Lotul martor
23 4,53±0,12 12,70
Populaţia de lapte-Palas Lotul experimental
43 4,15±0,17 26,86
Populaţia de lapte-Palas Lotul martor
21 4,12±0,15 16,68
Ţigaie SCDCOC Reghin Lotul experimental I
23 3,87±0,15 18,58
Ţigaie SCDCOC Reghin Lotul experimental II
22 3,89±0,26 31,34
Ţigaie SCDCOC Reghin Lotul martor
23 3,69±0,15 19,49
Ţigaie SCDCOC Bacău Lotul experimental
45 3,78±0,26 44,04
Ţigaie SCDCOC Bacău Lotul martor
22 3,66±0,15 19,22
Ţurcană SCDCOC Caransebeş Lotul experimental
41 3,25±0,21 41,37
Ţurcană SCDCOC Caransebeş Lotul martor
20 3,24±0,17 24,04
Merinos –crescător particular Lotul experimental
43 4,05±0,15 24,28
Merinos –crescător particular Lotul martor
22 4,01±0,18 21,05
Karakul SCDCOC Popăuţi Lotul experimental
46 4,11±0,17 28,05
Karakul SCDCOC Popăuţi Lotul martor
22 4,05±0,15 17,37
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Greutatea iezilor la naştere Greutatea iezilor(kg)
Rasa /lotul n - -
X ± sx V% Carpatină/ICDCOC Palas
lotul experimental 47 2,95 ± 0,11 25,56
Carpatină/ICDCOC Palas lotul martor
22 2,83±0,15 24,86
Carpatină/SCDCOC Reghin lotul experimental
46 2,82±0,12 28,86
Carpatină/SCDCOC Reghin lotul martor
23 2,75±0,17 29,64
Carpatină/ SCDCOC Caransebeş lotul experimental
45 2,68±0,11 27,53
Carpatină/ SCDCOC Caransebeş lotul martor
23 2,62±0,15 27,45
Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş lotul experimental
49 3,17±0,14 30,91
Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş lotul martor
24 3,11±0,11 16,96
Rasa sau populaţia de ovine/lotul
Oi montate
Oi fătate
Miei obţinuţi
Fecunditate (%)
Prolificitate (%)
Merinos de Palas lotul experimental - ICDCOC Palas
40 39 45 97,50 115,38
Merinos de Palas lotul martor- ICDCOC Palas
20 19 21 95,00 110,52
Populaţia prolifică-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas
40 39 49 97,50 125,64
Populaţia prolifică-Palas lotul martor- ICDCOC Palas
20 19 23 95,00 121,05
Populaţia de lapte-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas
40 38 43 95,00 113,15
Populaţia de lapte-Palas lotul martor - ICDCOC Palas
20 18 21 90,00 110,52
Ţigaie SCDCOC Reghin lotul experimental I
20 19 23 95,00 121,05
Ţigaie SCDCOC Reghin lotul experimental II
20 18 22 90,00 122,22
Ţigaie SCDCOC Reghin lotul martor
20 19 23 95,00 121,05
Ţigaie SCDCOC Bacău lotul experimental
40 37 45 92,50 121,62
Ţigaie SCDCOC Bacău lotul martor
20 18 22 90,00 122,22
Merinos –crescător lotul experimental
40 37 43 92,50 116,21
Merinos –crescător lotul martor
20 18 22 90,00 122,22
Karakul SCDCOC Popăuţi lotul experimental
40 39 46 97,50 117,94
Karakul SCDCOC Popăuţi lotul martor
20 18 22 90,00 122,22
Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul experimental
40 39 41 97,50 105,12
Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul martor
20 19 20 95,00 105,26
Principalii indici de reproducţie realizaţi de oi
Principalii indici de reproducţie realizaţi de capre
Rasa /lotul Capre montate
Capre fătate
Iezi obţinuţi
Fecunditate (%)
Prolificitate (%)
Carpatină/ ICDCOC Palas lotul
experimental
40 38 47 95,00 123,68
Carpatină/ ICDCOC Palas lotul
martor
20 18 22 90,00 122,22
Carpatină/ SCDCOC Reghin lotul
experimental
40 38 46 95,00 121,05
Carpatină/ SCDCOC Reghin lotul
martor
20 19 23 95,00 121,05
Carpatină/ SCDCOC Caransebeş
lotul experimental
40 37 45 92,50 121,62
Carpatină/ SCDCOC Caransebeş lotul martor
20 19 23 95,00 121,05
Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş
lotul experimental
40 39 49 97,50 125,64
Albă de Banat/ SCDCOC Caransebeş
lotul martor
20 19 24 95,00 126,31
Analiza fizico-chimica a laptelui de oaie la lotul martor şi experimental
02468
1012
Oaie martor 9.33 10.15 1.0330 3.83 5.68 0Oaie experimental 8.17 9.98 1.0301 3.78 5.52 0
Grasime SNF Densitate Proteina Lactoza Apa
Analiza fizico-chimica a laptelui de capră
la lotul martor şi experimental
0
2
4
6
8
10
Capra martor 5.37 8.59 1.0274 3.30 4.65 0Capra experimental 4.81 8.42 1.0270 3.25 4.52 0
Grasime SNF Densitate Proteina Lactoza Apa
CONCLUZIIDin datele parţiele se poate concluziona ca s-a produs o creştere a producţiei de lapte la oile şi caprele din loturile experimentale, la care s-a administrat în raţiile furajere lecitină vegetală, comparativ cu producţia oilor şi caprelor din loturile martor.Din analiza iniţială a parametrilor fizico-chimici ai laptelui de capră şi de oaie provenit de la loturi experimentale diferenţiate prin modul de furajare, rezultă o diferenţiere nesemnificativă a compozitiei laptelui, constatându-se totuşi o usoara reducere a continutului de grăsime şi de substanţă uscată în cazul loturilor de animale carora li s-a administrat lecitina.Analiza structurii grăsimii laptelui relevă o crestere a continutului de acizi grasi nesaturati în cazul probelor experimentale provenite de la animalele carora li s-a administrat în raţie lecitina vegetală.Se constată o reducere de 5,33% a consumului specific în cazul fabricării brânzei telemea din lapte de capră – lot experimental, comparativ cu laptele provenit de la lotul martor.Calitatea microbiologică a laptelui de oaie şi de capră a fost bună, majoritatea probelor s-au situat sub limita de 100 000 bacterii aerobe mezofile NTG/ ml iar bacteriile coliforme au fost absente sau, acolo unde au fost prezente, numărul lor a fost sub 10/ml. De asemenea accidental a fost prezentă Escherichia coli. Determinarea bacteriilor coliforme se realizează pentru verificarea gradului de contaminare microbiologică a laptelui, care constituie şi un indicator al calităţii igienice a acestuia, analiza efectuându-se conform SR ISO 5541/2:1994.
Etapa a III-a -2007
OBIECTIVEControlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate;Analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră;Analiza comţinutului ruminal la oaie şi capră;Analiza serului sanguin de la oi şi capre.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUPentru determinarile calitative ale laptelui s-au folosit: metoda Gerber pentru procentul de grăsime; metoda Kjeldahl pentru procentul de proteină; metoda termostatării (6-7 ore la 105±2°C), pentru procentul de substanţa uscată; analiza microbiologică a laptelui (însămânţări pe medii speciale şi uzuale), număr celule somatice/ml. În investigarea parametrilor calitativi ai laptelui s-au utilizat metodele: pentru analizele fizico-chimice, atât metodele de referinţă, standardizate, cât şi metode instrumentale – analiza laptelui la Lactoscan (Ekomilk) iar pentru analiza microbiologică a fost utilizată tehnica însămânţării pe medii selective- metoda însămânţării pe Petrifilm.S-au determinat principalii parametri microbiologici: bacterii aerobe mezofile( NTG) si bacterii coliforme (inclusiv cu identificarea bacteriei Escherichia coli). Pentru analiza sucului ruminal s-a efectuat fistulizarea ruminală a unei oi de rasă Ţurcană şi a unei capre din rasa Albă de Banat care au fost cazate în cuşti individuale, au fost hrănite cu fân de deal şi nutreţ combinat, sare bulgări la discreţie şi s-a asigurat apă potabilă la discreţie. Animalele au fost fistulizate cronic ruminal, utilizând tehnica de menţinere imobilă a canulei în fistulă, cu evitarea scurgerii de conţinut ruminal pe lângă canulă şi evitarea lărgirii fistulei, cu căderea canulei în rumen sau în afară. Postoperator s-a instituit o perioadă preexperimentală de acomodare la structura raţiei stabilindu-se consumul voluntar
Controlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate, înţărcarea mieilor şi iezilor la vârsta de 60 zile, calcularea sporurilor în greutate, analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră, procesarea laptelui şi analiza produselor lactate, controlul berbecilor şi a ţapilor de reproducţie, monta oilor şi caprelor analiza comţinutului ruminal şi a serului sanguin
de la oi şi capre.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Producţia de lapte la loturile de oivne, experimentale şi martor
117.51
84.21
137.2
110.25
217.3
197.6
153.6
141.8
140.9
132.6
110.25
94.44
129.6
102.91
143.6
123.6
48.66
24.05
56.2
42.75
81.6
72.8
54.7
52.2
55.1
53.8
42.75
28.26
55.1
38.76
74.7
64.7
112.9
97.4
161.8
156.3
203.6
184.7
190.5
193.5
191.5
195.8
106.3
97.9
119.7
102.5
141.5
124.6
0 50 100 150 200 250
M erino s de P alas- lo tulexpeimental
M erino s de P alas- lo tmarto r
P o pulat ia pro lif ica P alas-lo tul experimental
P o pulatia pro lif ica P alasLo tul marto r
P o pulat ia de lapte-P alas-Lo tul experimental
P o pulat ia de lapte P alas-lo tul marto r
T igaie-R eghin- lo tulexperimental
T igaie R eghin Lo tulmarto r
T igaie B acau Lo tulexperimental
T igaie-B acau-Lo tul marto r
M erino s-C rescato r-Lo tulexperimental
M erino s-C rescato r-Lo tulmarto r
Karakul-Lo tulexperimental
Karakul-Lo tul marto r
T urcana-Lo tulexperimental
T urcana-Lo tul marto r
Productia medie totala de lapte (litri) Productia de lapte muls (litri) Durata lactatiei (zile)
Producţia de lapte la loturile de caprine, experimentale şi martor
233.01
146.73
129.67
283.89
266.59
285.15
270.76
147.42
128.47
82.56
78.98
124.81
163.72
172.8
164.61
211.44
184.65
177.18
151.45
201.76
218.44
221.12
204.34
0 50 100 150 200 250 300
C arpatina lo tul experimentalP alas
C arpat ina lo tul marto r P alas
C arpatina lo tul experimentalR eghin
C arpat ina lo tul marto rR eghin
C arpatina lo tul experimentalC aransebes
C arpat ina lo tul marto rC aransebes
A lba de B anat lo tuexperimental
A lba de B anat lo tul marto r
Productia medie totala de lapte (litri) Productia de lapte muls (litri) Perioada de lactatie (zile)
Analiza laptelui efectuată cu analizorul de lapte, pentru urmatorii parametri: densitate, conţinut de grăsime, substanţă uscată negrasă, conţinut de proteină, conţinut de lactoză.
Analiza microbiologică a laptelui - Calitatea microbiologică a laptelui materie primă, a fost caracterizată prin determinarea principalilor parametri microbiologici: bacterii aerobe mezofile (NTG) şi bacterii coliforme, inclusiv cu identificarea bacteriei Escherichia coli.
Se constată o bună calitate microbiologică a probelor de lapte provenit de la animalele luate in studiu, atât în cazul loturilor de oi cât şi al loturilor de capre.
Analiza laptelui efectuata cu analizorul de lapte Probe de lapte pentru examen
chimic Lapte de oaie Nr.crt Proba medie Grasime SNF Densitate Proteina Lactoza
1 4,8 10, 86 1,0342 5,25 5,60 Lapte de capra
2 Proba medie 4,4 8,91 1.0272 3,32 4,58
Nr.
Crt.
Proba medie NTG Bacterii
coliforme
E.Coli
1 Lapte de oaie <50.000 absent absent
2 Lapte de capra <100.000 absent absent
Caracteristici telemea (produs proaspăt)
Aciditate, o T 132 220/5,28
Grasime, % 17,0 23
Substanta uscata totala, % 41,28 43,42
Grasime/subst. uscata % 41,18 52,97
Proteine, % 14,00 15,31
Lactoza,% 2,78 1,89
Consum specific direct 4,273 l/kg 4,977 l/kg
Randament 23,40 20,09
Caracteristicile microbiologice ale produselor fabricate
Microorganisme de contaminare si patogene în branza telemea
Tipul produsului Bacterii coliforme Escherichia colli Drojdii şi mucegaiuri
Telemea din lapte de oaie (produs proaspăt) > 100 Absent < 100
Telemea din lapte de capra (produs proaspăt) Absent Absent < 100
Parametri biochimici pentru serul sanguin de oaie şi capră în urma adminstrării de lecitină vegetală
oi capre Specificare
Lot experimental
(n=25)
Lot martor
(n=25)
Lot experimental
(n=25)
Lot martor
(n=25)
Proteină totală g/dl 11,02±1,1 49,91 8,61±0,9 52,26 17,69±0,8 22,61 11,53±0,7 30,35
Acid uric mg/dl 2,17±0,19 43,77 3,02±0,17 28,14 1,96±0,11 28,06 2,81±0,15 26,69
Uree g/dl 11,73±0,4 17,05 22,74±0,6 13,19 17,08±0,9 26,34 22,78±0,8 17,55
HDL-colesterol mg/dl 22,55±1,1 24,39 29,66±1,2 20,22 16,48±1,3 39,44 18,25±1,1 30,13
LDL-colesterol mg/dl 51,37±2,3 22,38 57,82±2,1 18,15 51,37±2,5 24,33 55,82±2,8 34,03
Creatinina mg/dl 18,03±2,3 63,78 10,3±1,1 53,39 12,88±1,2 46,58 9,22±0,9 48,80
Creatinkinaza U/L 86,32±3,5 20,27 74,15±4,1 27,64 133,57±9,5 35,56 128,45±11,2 43,59
Fosfataza alcalină UL 593,79±25,5 21,47 568,25±28,7 25,25 717,17±29,1 20,28 648,5±22,9 17,65
Fosfataza acidă UL 24,26±1,6 32,97 27,39±1,3 23,73 22,45±1,1 24,49 24,57±1,4 28,49
Calciu mg/dl 21,23±1,1 25,91 22,45±1,2 26,72 21,04±0,9 21,38 22,65±1,3 28,69
TGP U/L 81,67±3,5 21,42 117,17±4,1 17,49 91,22±2,5 13,70 109,61±3,7 16,87
TGO U/L 71,39±7,5 52,52 95,44±6,8 36,62 99,71±5,1 25,57 103,32±11,8 57,11
Trigliceride mg/dl 2,1±0,1 23,80 3,88±0,2 27,77 2,02±0,1 24,75 2,96±0,2 33,78
Pentru analiza sucului ruminal, a întrgului procrs de digesie în cazul administrării în raţie a lecitinei vegetale s-a efectuat fistula ruminală la o oaie şi o capră.
Oaia şi capra la care s-a efectuat fistula ruminală, cazate în boxele special amenajate
Fistula ruminală la capră – canula ruminală aplicată pe peretele abdominal
Fistula ruminală la oaie – canula ruminală aplicată pe peretele abdominal
CONCLUZII
S-a determinat producţia de lapte la oi şi capre prin controlul bilunar, după metoda Nica-Dermengi, şi se poate concluziona ca s-a produs o creştere a producţiei de lapte la oile şi caprele din loturile experimentale, la care s-a administrat în raţiile furajere lecitină vegetală, comparativ cu producţia oilor şi caprelor din loturile martor.La loturile experimentale de oi şi capre, care au primit adaus de lecitină vegetală în raţiile furajere s-au constatat valori uşor mai ridicate la substanţa uscată, la grăsime şi proteină. Analiza microbiologică a laptelui recoltat de la oile şi caprele din loturile experimentale a constat în stabilirea numărului total de germeni (NTG) care s-a completat cu numărul de celule somatice. Valorile medii de conţinut ale acestor doi indici la ambele specii sunt sub limitele prevăzute de normele în vigoare şi nu se diferenţiază semnificativ prin administrarea suplimentară a lecitinei în hrană.Analiza structurii grasimii laptelui releva o crestere a continutului de acizi grasi nesaturati in
cazul probelor experimentale provenite de la animalele carora li s-a administrat în raţie lecitina vegetală.Prin determinarea parametrilor biochimici ai serului sanguin ovin şi caprin s-a constatat la oile şi caprele din loturile experimentale o creştere a proteinei totale, o scădere a conţinutului în acid uric, o scădere a cantităţii de uree, o scădere a creatininei, o creştere a creatinkinazei, o scădere a trigliceridelor, scăderea fosfatazei alcaline şi a fosfatazei acide, scăderea TGP şi TGO, celelalte constande având valori apropiate.
Etapa a IV-a – 2008Urmărirea neîntoarcerilor, asigurarea condiţiilor de întreţinere corespunzătoare şi elaborarea raţiilor furajare cu adaus de lecitină vegetală, în funcţie de starea fiziologică a oilor şi caprelor, pregătirea adăposturilor pentru fătare, supravegherea fătărilor, cântărirea şi înregistrarea mieilor şi iezilor, calcularea indicilor de reproducţie, urmărirea dezvoltării corporale a mieilor şi iezilor, controlul producţiei de lapte, analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră
OBIECTIVEControlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate; Analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră;
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUCercetãrile s-au efectueat la ICDCOC Palas, la SCDCOC Reghin, SCDCOC Caransebeş, la SCDCOC Secuieni-Bacău, la SCDCOC Popăuţi-Botoşani şi la un crescător particular de ovine si caprine (Techirghiol-Constanţa). S-a urmărit: studierea documentaţiei privind utilizarea lecitinei vegetale în hrana rumegătoarelor, elaborarea raţiilor furajere pe categorii de ovine şi caprine; controlul producţiei de lapte. Animalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub raportul performantelor proprii, înregistrându-se date privind:controlul producţiilor; principalii indici de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale la miei şi iezi; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte, lactoză şi SNF ).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Principalii indici de reproducţie realizaţi de oi Rasa sau populaţia de ovine/lotul Oi
montate
Oi
fătate
Miei
obţinuţi
Fecunditate
(%)
Prolificitate
(%)
Merinos de Palas lotul experimental - ICDCOC Palas 85 83 95 97,64 114,45
Merinos de Palas lotul martor- ICDCOC Palas 58 55 59 94,82 107,27
Populaţia prolifică-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas 79 77 96 97,46 124,67
Populaţia prolifică-Palas lotul martor- ICDCOC Palas 43 41 50 95,34 121,95
Populaţia de lapte-Palas lotul experimental- ICDCOC Palas 68 65 74 95,58 113,84
Populaţia de lapte-Palas lotul martor - ICDCOC Palas 125 115 126 92,00 109,56
Ţigaie SCDCOC Reghin lotul experimental 55 52 63 94,54 121,15
Ţigaie SCDCOC Reghin lotul martor 57 53 63 92,98 118,86
Ţigaie SCDCOC Bacău lotul experimental 78 76 92 97,43 121,05
Ţigaie SCDCOC Bacău lotul martor 64 61 71 95,31 116,39
Merinos –crescător lotul experimental 40 37 43 92,50 116,21
Merinos –crescător lotul martor 20 18 22 90,00 122,22
Karakul SCDCOC Popăuţi lotul experimental 40 39 46 97,50 117,94
Karakul SCDCOC Popăuţi lotul martor 20 18 22 90,00 122,22
Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul experimental 40 39 41 97,50 105,12
Ţurcană SCDCOC Caransebeş lotul martor 20 19 20 95,00 105,26
Principalii indici de reproducţie realizaţi de capre
Rasa /lotul Capre
montate
Capre
fătate
Iezi
obţinuţi
Fecunditate
(%)
Prolificitate
(%)
Carpatină/ ICDCOC Palas
lotul experimental
65 62 76 95,38 122,58
Carpatină/ICDCOC Palas
lotul martor
95 88 104 92,63 118,18
Carpatină/SCDCOC Reghin
lotul experimental
43 41 50 95,34 121,95
Carpatină/SCDCOC Reghin
lotul martor
40 37 44 92,50 118,91
Carpatină/ SCDCOC Caransebeş
lotul experimental
60 59 71 98,33 120,33
Carpatină/ SCDCOC Caransebeş
lotul martor
64 60 70 93,75 116,66
Analiza microbiologica a laptelui
Lotul de oi martor
Numarul total de germeni
-
50.000.000
100.000.000
150.000.000
200.000.000
250.000.000
300.000.000
1
Nr. Proba 221
Nr. Proba 222
Nr.proba 223
Nr.proba 224
Nr. Proba 225
Nr. Proba 226
Nr.proba 227
Nr. proba 228
Nr proba 229
Nr.proba 230
Nr. Proba 231
Nr. Proba 232
Nr. Proba 233
Nr.proba 234
Nr.proba 235
Nr. Proba 236
Nr.proba 237
Nr.proba 238
Nr proba 239
Nr.proba 240
Lotul de oi experimental
Numarul total de germeni
-
10.000.000
20.000.000
30.000.000
40.000.000
50.000.000
60.000.000
1
Nr. Proba 121Nr. Proba 122Nr.proba 123Nr. Proba 124Nr.proba 125Nr. Proba 126Nr.prba 127Nr.proba 128Nr. Proba 129Nr.proba 130Nr.proba 131Nr.proba 132Nr. Proba 133Nr. Proba 134Nr. Proba 135Nr. Proba 136Nr. Proba 137Nr. Proba 138Nr. Proba 139Nr. Proba 140
Lotul de capre martor
Numarul total de germeni
-
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
14.000.000
16.000.000
1
Nr. Proba 321Nr.proba 322
Nr. Proba 323
Nr. Proba 324
Nr. Proba 325Nr. Proba 326
Nr. Proba 327
Nr. Proba 328Nr. Proba 329
Nr. Proba 330
Nr. Proba 331
Nr. Proba 332Nr. Proba 333
Nr.proba 334
Nr. Proba 335Nr. Proba 336
Nr. Proba 337
Nr. Proba 338
Nr. Proba 339Nr. Proba 340
Lotul de capre experimental
Numarul total de germeni
-
1.000.000
2.000.000
3.000.000
4.000.000
5.000.000
6.000.000
7.000.000
8.000.000
9.000.000
10.000.000
1
Nr. Proba 421Nr. Proba 422Nr. Proba 423Nr. Proba 424Nr. Proba 425Nr. Proba 426Nr. Proba 427Nr. Proba 428Nr. Proba 429Nr. Proba 430Nr. Proba 431Nr. Proba 432Nr. Proba 433Nr. Proba 434Nr. Proba 435Nr. Proba 436Nr. Proba 437Nr. Proba 438Nr. Proba 439Nr. Proba 440
ANALIZA CONŢINUTULUI RUMINAL LA OI ŞI CAPRE
CUD ai SN din hrana suplimentată cu lecitină la oaie şi capră
Specificare SU SM SO PB GB NDF SEN
M 72,94 69,98 73,27 58,86 52,03 78,09 69,30
L100 76,32 ±3,68
65,76 ±7,01
77,46 ±3,35
62,63 ±10,06
86,17 ±1,63
82,98 ±3,93
71,03 ±0,32 O
aie
L200 79,16 ±9,02
73,91 ±11,92
79,72 ±8,74
67,71 ±15,13
91,63 ±3,47
84,76 ±5,78
69,54 ±16,16
M 67,96 71,21 67,57 50,10 67,02 73,21 64,72
L100 72,22 ±2,99
56,48 ±8,37
73,98 ±2,51
59,29 ±5,67
84,28 ±1,96
77,30 ±2,15
71,84 ±2,42 C
apră
L200 75,96 ±2,56
61,29 ±±2,55
77,50 ±2,50
57,68 ±2,92
73,44 ±2,37
82,41 ±0,8
75,67 6,62
Exprimarea procentuală a CUDSU la oaie şi capră în raport cu doza de
lecitină Specificare oaie capră
CUD M % 100 100
CUD L100 104,63 106,27
CUD L200 108,33 111,18
CONCLUZIIGreutatea mai mare la unii miei şi iezi din loturile experimentale, la care oile şi caprele pe tot parcursul gestaţiei au primit adaus de lecitină vegetală în raţiile furajere ne fac să concluzionăm că această substanţă a putut să aibă un efect benefic asupra metabolismului oilor şi caprelor gestante.Se poate concluziona din datele obţinute ca s-a produs o creştere a producţiei de lapte la oile şi caprele din loturile experimentale, la care s-a administrat în raţiile furajere lecitină vegetală, comparativ cu producţia oilor şi caprelor din loturile martor.Din analiza parametrilor fizico-chimici ai laptelui de capră şi de oaie provenit de la loturi experimentale diferenţiate prin modul de furajare, rezultă o diferenţiere o imbunătăţire a caracteristicilor tehnologice ale laptelui de la ambele specii, În cazul animalelor carora li s-a adminstrat lecitină, şi anume o creştere semnificativă a conţinutului de grăsime şi de proteină, ceea ce va contribui implicit la creşterea randamentelor la fabricarea produselor lactate.Calitatea microbiologică a laptelui de oaie şi de capră a fost analizată prin determinarea principalilor parametri microbiologici: bacterii aerobe mezofile( NTG) şi bacterii coliforme, inclusiv cu identificarea bacteriei Escherichia coli. Din analiza rezultatelor s-a constatat o calitate microbiologică bună a probelor, majoritatea probelor s-au situat sub limita de 100 000 bacterii aerobe mezofile (NTG) ml iar bacteriile coliforme au fost absente sau, acolo unde au fost prezente, numărul lor a fost sub 10/ml. Suplimentarea hranei rumegătoarelor mici (oi şi capre) cu lecitină până la un aport de 7% grăsime în substanţa uscată a ingestei are efecte favorabile şi proporţionale cu doza de lecitină asupra digestibilităţii aparente a SU, SO, PB, GB, NDF şi SEN.
Etapa a V-a – 2008Controlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate, analiza laptelui şi a
produselor lactate, înţărcarea iezilor la vârsta de 60 de zile, calculare sporului mediu şi a sporului mediu zilnic, analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră şi a produselor lactate, prezentarea şi demonstrarea tehnologiei de sporire a producţiei de
lapte, a tehnicii de procesare
OBIECTIVEControlul producţiei de lapte şi procesarea produselor lactate;Analiza chimică şi microbiologică a laptelui de oaie şi de capră şi a produselor lactate;Prezentarea şi demonstrarea tehnologiei de sporire a producţiei de lapte, a tehnicii de
procesare
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUCercetãrile s-au efectueat la ICDCOC Palas, la SCDCOC Reghin, SCDCOC
Caransebeş, la SCDCOC Secuieni-Bacău, la SCDCOC Popăuţi-Botoşani şi la un crescător particular de ovine si caprine (Techirghiol-Constanţa).
Animalele cuprinse în cadrul lucrărilor au fost urmărite individual sub raportul performantelor proprii, înregistrându-se date privind:controlul producţiilor; principalii indici de reproducţie; evoluţia greutăţii corporale la miei şi iezi; controlul producţiei de lapte şi determinãri calitative ale laptelui (determinarea SU, grăsimii şi proteinei din lapte, lactoză şi SNF ).
Pentru o apreciere mai corectă a consumurilor specifice realizate la fabricaţiile experimentale de brânza telemea s-au recalculat parametrii laptelui şi produselor la valorile standard ale substanţei uscate totale
Parametri laptelui şi produselor recalculaţi la valorile standard ale substanţei uscate totale
Produs recalculat Oaie martor
Oaie experimental
Capră martor
Capră experimental
Lapte oaie rec. 17,5% s.u.t. 9,634 9,742 11,23 11,10 Brânza telemea de oaie proaspătă recalculată la 43% s.u.t.
2,581 2,510 1,629 1,696
Consum specific l lapte/kg brânză
3,732 3,881 6,893 6,544
Diferenţe % +4% -5,33% Se constată o reducere de 5,33% a consumului specific în cazul fabricării brânzei telemea din lapte de capră – lot experimental, comparativ cu laptele provenit de la lotul martor de capre (explicat şi prin pierderile mai mici de substanţă uscată în zerul fabricării laptelui provenit de la lotul experimental). La fabricaţiile din lapte de oaie, consumul specific este mai ridicat în cazul lotului experimental, fapt justificat prin utilizarea unui lapte cu aciditate mai mare (26 oT), ceea ce a antrenat pierderi mai mari de substanţă uscată în zerul rezultat din prelucrarea laptelui.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Analiza microbiologică a brînzei telemea Nr. Crt.
Lotul Nr probei
NTG Coliformi E.Coli
1 Oi -martor 1 <100.000 absent absent 2 Oi -martor 2 100.000 absent absent 3 Oi -martor 3 <100.000 absent absent 4 Oi -martor 4 <100.000 absent absent 5 Oi -experimental 5 <10.000 absent absent 6 Oi –experimental 6 10.000 absent absent 7 Oi –experimental 7 <10.000 absent absent 8 Oi -experimental 8 <10.000 absent absent 9 Capre-martor 9 <100.000 2 absent 10 Capre -martor 10 200.000 absent absent 11 Capre -martor 11 300.000 absent absent 12 Capre -martor 12 300.000 absent absent 13 Capre -experimental 13 <100.000 absent absent 14 Capre –experimental 14 <100.000 absent absent 15 Capre –experimental 15 <100.000 3 absent 16 Capre -experimental 16 200.000 absent absent
Realizarea soluţiei tehnologie de sporire şi îmbunătăţirea producţiei de lapte la oi/capre
În procesul de extracţie a uleiurilor vegetale din soia şi floarea soarelui rezultă în cantităţi mari un produs secundar denumit zaţ, mucilagiu, care poate fi denumit şi „lecitină brută”. Cercetările întreprinse au vizat valorificarea superioară a produsului prin introducerea în hrana animalelor(oilor şi caprelor) şi totodată de anihilare a efectelor de poluare a mediului (poluare cantitativă).În vederea administrării lecitinei brute în hrana rumegătoarelor mici (oi şi capre) s-a procedat la stabilirea compoziţiei chimice brute şi apoi a valorii nutritive a acesteia. Rezultatele analizelor chimice au relevat că lecitina brută are un conţinut mediu în apă de 54,61% respectiv de 45,39% substanţă uscată (SU) formată din 2,79% cenuşă brută, 2,12% proteină brută, 26,30% grăsime brută şi 14,18% SEN brut. La această compoziţie chimică aportul nutritiv al produsului s-a evaluat la 2220 Kcal EM/kg, la 1395 Kcal ENL/kg, la 1481 Kcal ENC/kg respectiv 0,96 UNL sau 1,00 UNC şi 16,2 g PD/kg. S-a stabilit că o calitate de efect productiv la oi şi capre este de administrare zilnică a 100g Lecitină brută.
Prin experienţele de nutriţie efectuate s-a putut elabora soluţia tehnologică de sporire şi îmbunătăţire a producţiei de lapte la oi/capre, a calităţii laptelui de la oi/capre. Rezultatele experienţelor ne îndreptăţesc să recomadăm folosirea în raţiile oilor şi caprelor în lactaţie a lecitinei vegetale din rezidul de la fabricarea uleiului de soia si a celui de floarea soarelui.
Introducerea în hrana oilor şi caprelor în lactaţie a unei cantităţi zilnice de 100 g. lecitina brută a generat modificări nutritive ale raţiilor furajere.
Raţia pentru o oaie în lactaţie, de rasă Merinos, cu greutatea de 55-60 kg
Specificare SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g P g
Necesar 1,5-1,7 1,3-1,5 70-80 70 4-5 3-4
Fân de lucenă – 1 kg 0,89 0,57 75 65 10 1,9
Porumb murat - 1 kg 0,26 0,21 13 17 1,2 0,5
Porumb uruit - 0,2 kg 0,18 0,25 15 22 0,04 0,46
Orz 0,3 kg 0,25 0,34 20 26 0,54 1,14
Asigurat (1) 1,58 1,37 123 130 11,78 4
Lecitină brută –0,1 kg 0,04 0,09 1,2 1,2 - -
Asigurat (2) 1,62 1,46 124 131 11,78 4
Raţia pentru o oaie în lactaţie, de rasă Ţurcană, cu greutatea de 50 kg
Specificare SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g P g
Necesar 1,3-1,5 1,07 61 61 4,2 2,7
Fân de deal – 1,5 kg 1,27 0,86 68 76 7,6 3,9
Amestec concentrate*
– 0,2 kg 0,17 0,23 19 20 0,7 1,2
Asigurat (1) 1,44 1,09 87 96 8,3 5,1
Lecitină brută –0,1 kg 0,04 0,09 1,2 1,2 - -
Asigurat (2) 1,48 1,18 88,2 97,2 8,3 5,1
Raţia pentru o capră în lactaţie, de rasă Carpatină, cu greutatea de 50 kg
Specificare SU kg UIDO UNL PDIN g PDIE g Ca g P g Necesar 1,3 1,62 0,94 67 67 3,5 2,5 Fân de deal – 1,3 kg 1,10 1,3 0,74 59 67 6,6 3,4
Amestec concentrate* –0,2 kg
0,17 - 0,023 19 20 0,7 1,2
Asigurat (1) 1,27 1,3 0,97 78 87 7,3 4,6 Lecitină brută –0,1 kg 0,04 - 0,09 1,2 1,2 - -
Asigurat (2) 1,31 1,3 1,06 79,2 88,2 7,3 4,6
Amestecul de concentrate folosit la oi şi capre în perioada de gestaţie avansată şi de alăptare
Specificare % SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g P g Porumb 68 58,5 83 4910 7779 13,6 204 Ovăz 10 8,7 9,3 638 658 9 35 Grâu 20 17,2 21 1640 1480 12 68 Sare 1 Fosfat dicalcic 1 260 185 TOTAL 100 84,4 113,3 7188 9917 294 492 Revine la 1 kg 0,84 1,13 72 99 2,9 4,9
În ceea ce priveşte introducerea lecitinei în raţia furajeră, în urma experienţelor efectuate, recomandăm încorporarea într-o structură de amestecuri de concentrate, mucilagiul (zaţul) ne influenţând palatabilitatea furajelor. Având o consistenţă mai fluidă decât melasa se poate adăuga „în fir subţire” într-un amestec de uruieli care supus omogenizării poate asigura obţinerea unui preparat furajer fără aglomerări. Datorită conţinutului ridicat în apă (cca.55%) pentru a se preveni instituirea fermentaţiilor se recomandă ca lecitina să se introducă zilnic în structura amestecului de concentrate, acesta fiind şi soluţia tehnologică de preparare a hranei cu acest produs furajer.
O altă modalitate de aministrare a lecitinei la oi şi capre este aceea de a o introduce în apa de băut, realizându-se o suspensie care este consumată bine de animale. Recomandăm diluarea mucilagiului (zaţului) proaspăt cu 10-12 litri de apă şi apoi această suspensie se toarnă peste apa din jgheabul de adăpare. Pentru conservarea mucilagiului, acesta se amestecă cu clorură de sodiu, în proporţie de 3-5%, evitându-se fermentarea. În cazul în care zaţul se află în stare deshidratată se recomandă diluarea acestuia cu apă încălzită la temperatura de 80-85 oC.
CONCLUZIIOile şi caprele care au primit în raţie adaus de lecitină vegetală au avut o producţe medie totală de lapte şi o producţie medie de lapte muls mai mare comparativ cu aceste producţii de la loturile martor. La examenul calitativ al producţiei de lapte, la lotul experimental format din oi de rasa Merinos de Palas, care au primit în raţie adaus de lecitină vegetală s-au constatat valori uşor mai ridicate la substanţa uscată, grasime şi proteină.La examenul calitativ al producţiei de lapte de la caprele din rasa Carpatină, la lotul experimental s-a constatat o creştere a procentelor de substanţa uscată, grăsime şi proteină. La experimenările efectuate pentru verificarea parametrilor tehnologici la fabricarea brânzei telemea din lapte de oaie şi din lapte de capră, în scopul stabilirii randamentelor de producţie s-a evidenţiat o îmbunătăţire a caracteristicilor tehnologice ale laptelui de la ambele specii,. Tehnologia de furajare aplicată la loturile experimentale poate fi benefică atât din punct de vedere nutriţional cât şi tehnologic, în măsura în care administrarea de lecitină se face constant şi pe loturi mai mari, pentru a se exclude diferitele influenţe care afectează anumiţi indivizi, iar rezultatele trebuie raportate ca valori medii ale lotului.Prin determinarea parametrilor biochimici din serul sanguin de la oaie şi capră, în urma adminstrării de lecitină vegetală, ca adaus în raţiile furajere, s-au constatat modificări ale constantelor sanguine: la oile şi caprele din loturile experimentale s-a produs o creştere a proteinei totale, o scădere a conţinutului în acid uric, o scădere a cantităţii de uree, o scădere a creatininei, o creştere a creatinkinazei, o scădere a trigliceridelor, scăderea fosfatazei alcaline şi a fosfatazei acide, scăderea TGP şi