Primul centru de monitorizare a

polenului din Timişoara (România).

Flora alergenă din mediul urban

(1999-2010)

Nicoleta IANOVICI

Universitatea de Vest din Timişoara,

Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie,

Departamentul de Biologie şi Chimie

www.hungary-romania-cbc.eu, www.huro-cbc.eu

Cele mai importante bioparticule sunt

granulele de polen provenind de la plante

anemofile.

Bioparticulele din aer cu o anumită concentraţie,

pot declanşa reacţii alergice importante.

Aeroalergenii provenind de la plante pot fi polen,

seminţe, resturi de frunze şi tulpini sau molecule

proteice. Aceşti alergeni sunt o componentă

naturală a atmosferei.

Cunoaşterea prezenţei, distribuţiei şi timpul înfloririi plantelor

spontane şi cultivate alergene, comparativ cu monitorizarea

polenului din aer într-o anumită zonă, sunt necesare pentru un

diagnostic etiologic.

Schimbările de conţinut alergen din aer ar trebui

să fie cunoscute, pentru a reacţiona suficient de

devreme, cu schimbări în diagnostic şi

tratament, ori de câte ori apare un alergen nou.

Abundenţa alergofitelor este influenţată de activitatea umană, corelată cu

condiţii ecologice şi geografice ale mediului urban şi de nivelul de

stabilitate atins.

Prezenţa zonelor neglijate favorizează specii oportuniste.

Utilizarea pe scară largă a unui număr mic de specii de arbori de-

a lungul drumurilor dă naştere la producţia de cantităţi mari de

polen alergen monospecific.

Dezvoltarea urbană intensivă a creat pustiurile urbane cu

site-uri de construcţii nefinalizate, în special în perioade de

criză, oferind o nişă care îndeplineşte cerinţele lor.

Alergofitismul teritoriului urban poate creşte prin

"zone verzi" cultivate, formate de plante exotice.

Evitarea speciilor alergene la planificarea de noi spaţii

verzi urbane ar putea asigura un mediu sănătos.

Creşterea biodiversităţii urbane a fost

puternic cerută ca o prioritate.

Acesta este un raport al concentraţiilor de polen din aer între anii

1999 -2010 din Timişoara. Centrul nostru de la Universitatea de

Vest a fost singurul centru de monitorizare a polenului pentru

această perioadă în România.

Folosind datele privind caracteristicile aerobiologice ale alergofitelor

în mediul urban, un indice alergenic este prezentat. Pe baza acestui

indice, plantele sunt grupate în puternic alergene, moderat de

alergene, uşor alergene sau cu efect incert. Indicele poate fi folosit

pentru a efectua o anchetă rapidă a potenţialului fitoalergenic al unui

oraş.

Această monitorizare ne-a furnizat informaţii

valoroase cu privire la diseminarea unor specii

alohtone şi invazive (Ambrosia artemisiifolia), al

căror polen este cunoscut ca fiind alergen.

Metoda volumetrică de

recoltare, identificare şi

cuantificare a aeropolenului

(Ogden et al., 1974; Faegri &

Iversen, 1992; Mandrioli et al.,

1998).

Capcana volumetrică VPPS Lanzoni

Rezultatele monitorizării concentraţiei de polen aeropurtat în perioada 1999-2010 în Timişoara (România) a evidenţiat prin metoda volumetrică un total de 23 tipuri de polen provenind de la taxoni anemofili, potenţial alergeni.

Dintre acestea, patru prezintă mare

importanţă sub aspect alergenic având în

vedere indexul polinic: Ambrosia, Poaceae,

Artemisia şi Betula.

Tipul polinic Alnus

Tipul polinic CORYLUS

Tipul polinic TAXACEAE/CUPRESSACEAE

Tipul polinic ULMUS

Tipul polinic ACER

Tipul polinic FRAXINUS

Tipul polinic POPULUS

Tipul polinic SALIX

Tipul polinic CARPINUS

Tipul polinic BETULA

Tipul polinic QUERCUS

Tipul polinic Platanus

Tipul polinic PINACEAE

Tipul polinic JUGLANS

Tipul polinic MORUS

Tipul polinic TILIA

Tipul polinic URTICACEAE

Tipul polinic RUMEX

Tipul polinic PLANTAGO

Tipul polinic CHENOPODIACEAE/AMARANTHACEAE

Tipul polinic ARTEMISIA

Tipul polinic POACEAE

Tipul

polinic

Ambrosia

Index aeropolinic pentru anul 2008

Index

aeropolinic

pentru anul 2009

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

III IV V VI VII VIII IX

tipuri polinice cu

semnificaţie alergenică

majoră

tipuri polinice cu

semnificaţie alergenică

minoră

neidentificate

Pentru a calcula indexul alergenic al unei singure

specii, următorii parametri au fost luaţi în

considerare:

• lungimea fenofazei,

•prezenţa fenomenului de reactivitate încrucişată

•abundenţa speciilor din punct de vedere

aerobiologic

Comparând indicii alergenici cu manifestările de rinită

alergică la pacienţi (Hruska, 2003), valorile numerice au

fost divizate în patru gupuri:

AI până la 2 – efect nesigur;

AI de la 2,5 la 5,5 – specii cu polen uşor alergenic;

AI de la 6 la 6,5 – specii cu polen moderat alergenic;

AI 7 – specii cu polen puternic alergenic

Tipul de polen

Fenofaza

de

înflorire

Abundenţa stabilită în funcţie de

indexul polinic mediu

Reactivitate

încrucişată

Valoarea

AI

PUTERNIC ALERGENIC

Poaceae (graminee) 2 4 1 7

Ambrosia 2 4 1 7 MODERAT ALERGENIC

Artemisia 2 3 1 6

Urticaceae 2 3 1 6

Betula 2 3 1 6

SLAB ALERGENIC

Carpinus 2 2 1 5

Rumex 2 2 1 5

Chenopodiaceae/Amaranthaceae 2 2 1 5

Plantago 2 2 1 5

Pinaceae 2 2 1 5

Taxaceae/Cupressaceae 2 2 1 5

Populus 2 3 0 5

Acer 2 2 0 4

Salix 2 2 0 4

Alnus 2 1 1 4

Corylus 2 1 1 4

Quercus 2 1 1 4

Fraxinus 2 1 1 4

Ulmus 2 1 0 3,5

Tilia 2 1 0 3

Morus 0,5 2 0 2,5

EFECT INCERT

Juglans 0,5 1 0 1,5

Platanus 0,5 0,5 0 1

Identificarea şi cuantificarea aeroalergenilor poate

contribui la:

orientarea măsurilor de profilaxie specifică

evaluarea rolului jucat de alergeni în sensibilizare

direcţionarea planurilor terapeutice imediate

şi de perspectivă

orientarea producţiei de extracte şi vaccinuri

alergenice în funcţie de prezenţa alergofitelor

într-un anumit areal

calendarele polinice evidenţiază dinamica

plantelor producătoare de polen alergen şi a

plantelor invazive anemofile

managementul parcurilor şi zonelor verzi.

Vă mulţumesc

pentru atenţie!