Primul centru de monitorizare a polenului din Timi¥oara ... prezentare...¢ ...

download Primul centru de monitorizare a polenului din Timi¥oara ... prezentare...¢  condi¥£ii ecologice ¥i

of 36

  • date post

    31-Oct-2020
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Primul centru de monitorizare a polenului din Timi¥oara ... prezentare...¢ ...

  • Primul centru de monitorizare a

    polenului din Timişoara (România).

    Flora alergenă din mediul urban

    (1999-2010)

    Nicoleta IANOVICI

    Universitatea de Vest din Timişoara,

    Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie,

    Departamentul de Biologie şi Chimie

    www.hungary-romania-cbc.eu, www.huro-cbc.eu

    http://www.hungary-romania-cbc.eu/ http://www.hungary-romania-cbc.eu/ http://www.hungary-romania-cbc.eu/ http://www.hungary-romania-cbc.eu/ http://www.hungary-romania-cbc.eu/ http://www.huro-cbc.eu/ http://www.huro-cbc.eu/ http://www.huro-cbc.eu/

  • Cele mai importante bioparticule sunt

    granulele de polen provenind de la plante

    anemofile.

    Bioparticulele din aer cu o anumită concentraţie,

    pot declanşa reacţii alergice importante.

    Aeroalergenii provenind de la plante pot fi polen,

    seminţe, resturi de frunze şi tulpini sau molecule

    proteice. Aceşti alergeni sunt o componentă

    naturală a atmosferei.

    Cunoaşterea prezenţei, distribuţiei şi timpul înfloririi plantelor

    spontane şi cultivate alergene, comparativ cu monitorizarea

    polenului din aer într-o anumită zonă, sunt necesare pentru un

    diagnostic etiologic.

    Schimbările de conţinut alergen din aer ar trebui

    să fie cunoscute, pentru a reacţiona suficient de

    devreme, cu schimbări în diagnostic şi

    tratament, ori de câte ori apare un alergen nou.

  • Abundenţa alergofitelor este influenţată de activitatea umană, corelată cu

    condiţii ecologice şi geografice ale mediului urban şi de nivelul de

    stabilitate atins.

    Prezenţa zonelor neglijate favorizează specii oportuniste.

    Utilizarea pe scară largă a unui număr mic de specii de arbori de-

    a lungul drumurilor dă naştere la producţia de cantităţi mari de

    polen alergen monospecific.

    Dezvoltarea urbană intensivă a creat pustiurile urbane cu

    site-uri de construcţii nefinalizate, în special în perioade de

    criză, oferind o nişă care îndeplineşte cerinţele lor.

    Alergofitismul teritoriului urban poate creşte prin

    "zone verzi" cultivate, formate de plante exotice.

    Evitarea speciilor alergene la planificarea de noi spaţii

    verzi urbane ar putea asigura un mediu sănătos.

    Creşterea biodiversităţii urbane a fost

    puternic cerută ca o prioritate.

  • Acesta este un raport al concentraţiilor de polen din aer între anii

    1999 -2010 din Timişoara. Centrul nostru de la Universitatea de

    Vest a fost singurul centru de monitorizare a polenului pentru

    această perioadă în România.

    Folosind datele privind caracteristicile aerobiologice ale alergofitelor

    în mediul urban, un indice alergenic este prezentat. Pe baza acestui

    indice, plantele sunt grupate în puternic alergene, moderat de

    alergene, uşor alergene sau cu efect incert. Indicele poate fi folosit

    pentru a efectua o anchetă rapidă a potenţialului fitoalergenic al unui

    oraş.

    Această monitorizare ne-a furnizat informaţii

    valoroase cu privire la diseminarea unor specii

    alohtone şi invazive (Ambrosia artemisiifolia), al

    căror polen este cunoscut ca fiind alergen.

  • Metoda volumetrică de

    recoltare, identificare şi

    cuantificare a aeropolenului

    (Ogden et al., 1974; Faegri &

    Iversen, 1992; Mandrioli et al.,

    1998).

    Capcana volumetrică VPPS Lanzoni

  • Rezultatele monitorizării concentraţiei de polen aeropurtat în perioada 1999-2010 în Timişoara (România) a evidenţiat prin metoda volumetrică un total de 23 tipuri de polen provenind de la taxoni anemofili, potenţial alergeni.

    Dintre acestea, patru prezintă mare

    importanţă sub aspect alergenic având în

    vedere indexul polinic: Ambrosia, Poaceae,

    Artemisia şi Betula.

  • Tipul polinic Alnus

  • Tipul polinic CORYLUS

  • Tipul polinic TAXACEAE/CUPRESSACEAE

  • Tipul polinic ULMUS

  • Tipul polinic ACER

  • Tipul polinic FRAXINUS

  • Tipul polinic POPULUS

  • Tipul polinic SALIX

  • Tipul polinic CARPINUS

  • Tipul polinic BETULA

  • Tipul polinic QUERCUS

  • Tipul polinic Platanus

  • Tipul polinic PINACEAE

  • Tipul polinic JUGLANS

  • Tipul polinic MORUS

  • Tipul polinic TILIA

  • Tipul polinic URTICACEAE

  • Tipul polinic RUMEX

  • Tipul polinic PLANTAGO

  • Tipul polinic CHENOPODIACEAE/AMARANTHACEAE

  • Tipul polinic ARTEMISIA

  • Tipul polinic POACEAE

  • Tipul

    polinic

    Ambrosia

  • Index aeropolinic pentru anul 2008

  • Index

    aeropolinic

    pentru anul 2009

  • 0

    1000

    2000

    3000

    4000

    5000

    6000

    III IV V VI VII VIII IX

    tipuri polinice cu

    semnificaţie alergenică

    majoră

    tipuri polinice cu

    semnificaţie alergenică

    minoră

    neidentificate

  • Pentru a calcula indexul alergenic al unei singure

    specii, următorii parametri au fost luaţi în

    considerare:

    • lungimea fenofazei,

    •prezenţa fenomenului de reactivitate încrucişată

    •abundenţa speciilor din punct de vedere

    aerobiologic

    Comparând indicii alergenici cu manifestările de rinită

    alergică la pacienţi (Hruska, 2003), valorile numerice au

    fost divizate în patru gupuri:

    AI până la 2 – efect nesigur;

    AI de la 2,5 la 5,5 – specii cu polen uşor alergenic;

    AI de la 6 la 6,5 – specii cu polen moderat alergenic;

    AI 7 – specii cu polen puternic alergenic

  • Tipul de polen

    Fenofaza

    de

    înflorire

    Abundenţa stabilită în funcţie de

    indexul polinic mediu

    Reactivitate

    încrucişată

    Valoarea

    AI

    PUTERNIC ALERGENIC

    Poaceae (graminee) 2 4 1 7

    Ambrosia 2 4 1 7 MODERAT ALERGENIC

    Artemisia 2 3 1 6

    Urticaceae 2 3 1 6

    Betula 2 3 1 6

    SLAB ALERGENIC

    Carpinus 2 2 1 5

    Rumex 2 2 1 5

    Chenopodiaceae/Amaranthaceae 2 2 1 5

    Plantago 2 2 1 5

    Pinaceae 2 2 1 5

    Taxaceae/Cupressaceae 2 2 1 5

    Populus 2 3 0 5

    Acer 2 2 0 4

    Salix 2 2 0 4

    Alnus 2 1 1 4

    Corylus 2 1 1 4

    Quercus 2 1 1 4

    Fraxinus 2 1 1 4

    Ulmus 2 1 0 3,5

    Tilia 2 1 0 3

    Morus 0,5 2 0 2,5

    EFECT INCERT

    Juglans 0,5 1 0 1,5

    Platanus 0,5 0,5 0 1

  • Identificarea şi cuantificarea aeroalergenilor poate

    contribui la:

    orientarea măsurilor de profilaxie specifică

    evaluarea rolului jucat de alergeni în sensibilizare

    direcţionarea planurilor terapeutice imediate

    şi de perspectivă

    orientarea producţiei de extracte şi vaccinuri

    alergenice în funcţie de prezenţa alergofitelor

    într-un anumit areal

    calendarele polinice evidenţiază dinamica

    plantelor producătoare de polen alergen şi a

    plantelor invazive anemofile

     managementul parcurilor şi zonelor verzi.

  • Vă mulţumesc

    pentru atenţie!